Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
mai bogat i cel mai diversificat domeniu al artei arhitecturale. Foarte eterogen ca
scop, destinaie, funcionalitate i realizare plastic, arhitectura civil cuprinde un
domeniu foarte vast de tipuri, genuri i specii. Aici intr arhitectura cartierelor
istorice, arhitectura ansamblurilor urbane, arhitectura pieelor i a strzilor cu
valoare istoric i artistic. Tot aici intr i arhitectura peisajer, arhitectura
palatelor, conacurilor, curilor i vilelor boiereti (att urbane ct i suburbane i
rurale), arhitectura edificiilor administrative, socio-culturale, funcionale, medicocurative, educaionale, hoteliere i funerare. n cadrul arhitecturii edificiilor socioculturale pot fi evideniate arhitectura muzeelor i a caselormuzeu, arhitectura
teatrelor i cinematografelor, arhitectura bibliotecilor, a palatelor de cultur, a
cluburilor etc. Principalele stiluri arhitecturale Stilurile arhitecturate dominante in
Muntenia si Oltenia sunt stilul brancovenesc si cel neoromanesc Stilul brancovenesc
n secolul al XVIII-lea, stilul brancovenesc a devenit stil national si s-a raspandit in
toata Tara Romaneasca ajungand pana in Transilvania. Denumirea de Stil
brncovenesc sau de art brncoveneasc caracterizeaz in istoriografia romn de
art arhitectura i artele plastice n ara Romneasc din timpul domniei lui
Constantin Brncoveanu (1688-1714). Deoarece aceast epoc a influenat n mod
hotrtor evoluiile de mai trziu, termenul se folosete prin extensie i pentru a
descrie operele de art din vremea primilor Mavrocordai, pn ctre 1730. Istoricii
de art caracterizeaz uneori stilul prin analogie cu renaterea apusean, datorit
structurilor sale clare, raionaliste, dar exuberana lui decorativ permite i folosirea
termenului de Baroc brncovenesc. Arhitectura Stilul brncovenesc se distinge prin
expresivitatea conferit de volumele arhitectonice ale scrilor exterioare, ale
foioarelor sau loggiilor, care variaz n mod pitoresc aspectul faadelor. Sistemul
tradiional al decorrii cu arcaturi de ciubuce mai este nc aplicat, dar ornamentica
bogat a ancadramentelor, a coloanelor i a balustradelor trdeaz prin motivele
vegetale compuse n vrejuri influena baroc. Proporiile devin mai zvelte i mai
armonioase, ele dovedesc o mai grijulie elaborare a planurilor. Att decorul ct i
spaiile libere, structurate de coloane, neag masivitatea formelor arhitectonice;
pridvorul deschis ajunge de exemplu a fi un element reprezentativ al cldirilor.
Boltirea se face de obicei n semicilindru sau cu cupole semisferice. Decorul poate fi
1 sculptat din piatr sau aplicat sub forma unor reliefuri din stuc. n decoraia din
piatr predomin motivele florale, n stuc sunt des ntlnite ornamente de tip
oriental. Stilul Neoromanesc Stilul neoromanesc reprezinta un amestec interesant
de elemente rasaritene bizantine( exemplu arcada scurta, coloanele mici si groase)
si motive arhitecturale si etnografice taranesti locale, precum si de anumite modele
de arta otomana(spectul masiv, de cetate, al cladiri) si chiar teme de renastere
italiana tarzie. Stilul a inceput sa fie in voga printre romanii instariti in primii ani ai
secolului al XX-lea, in Romania de dinaintea primului razboi mondial in zona
numita Vechiul regat, raspandindu-se ulterior si n Transilvania, dupa razboi, dupa
ce aceasta provincie a devenit parte a Romaniei Palatul Mogosoaia si Palatul de la
Potlogi Palatele au fost ridicate n epoca brncoveneasc mai ales n apropierea
unor pnze de ap, n cadrul unor incinte rectangulare. Poarta i anexele
gospodreti sunt ndeobte situate pe latura opus reedinei, care este organizat
pe dou niveluri, deasupra unor pivnie nalte. Soclul cldirilor include de obicei i
parterul. Palatele au pe latura dinspre curte un foior cu scar, pe latura dinspre lac
o loggie. Dotate cu aducii de ap, cu bi i grupuri sanitare, reedinele domneti
ofereau un comfort nemaintlnit pn atunci. * Reedina de var a domnitorului
Constantin Brncoveanu n Potlogi (1698) * Palatul Mogooaia (1702) n Bucureti *
Vechiul Palat Mitropolitan (1654-1708), n Bucureti Mogosoaia si Potlogi sunt
singurele palate brancovenesti ramase in Romania. Cel mai reprezentativ
monument civil construit in stil Brancovenesc, datand din anul 1702, este Palatul de
la Mogosoaia. Palatul Mogosoaia Palatul Mogooaia este o cldire istoric din
localitatea Mogooaia, judeul Ilfov, Romnia, aflat la circa 15 km de centrul
oraului Bucureti. Palatul a fost construit pn n 1702 de ctre Constantin
Brncoveanu n stil arhitectural romnesc renascentist sau stil brncovenesc, o
combinaie de elemente veneiene cu elemente otomane Cladirile complexului
Principala cldire a complexului de la Mogooaia este Palatul construit de Constantin
Brncoveanu, avnd apartamentele familiei princiare la primul etaj, unde se ajunge
direct din curte pe o scar exterioar ce d ntr-un balcon amplasat pe faad.
Parterul palatului conine camerele servitorilor, iar la subsol se afl o pivni cu un
tavan format din patru domuri. Faada dinspre lac este i ea una aparte cu o logie
de inspiraie veneian, cu trei arcade. 2 Cuhnia (buctria brncoveneasc) se afl
n curtea palatului, avnd patru turnuri de aerisire. Turnul porii strjuiete intrarea
n curte. n el se poate urca pe o scar exterioar. Att turnul porii, ct i cuhnia au
fost restaurate de Martha Bibescu ntre 1922 i 1930. Capela Gheorghe Bibescu,
construit dup 1880 adpostete mormintele familiei Bibescu, inclusiv ale prinilor
Mihai i George Basarab-Brncoveanu, aviatori mori n timpul celui de-al doilea
rzboi mondial. Serele Mogooaia au fost construite dup 1890, de arhiteci francezi
i sunt nc folosite pentru cultura florilor i ca atelier de educaie plastic pentru
copii. Gheria servea la stocarea pe timpul verii a gheii aduse din lacul Mogooaia,
aflat n apropiere. Biserica Sfntul Gheorghe se afl n afara zidurilor palatului,
lng turnul porii. Ctitorit de Constantin Brncoveanu i terminat n 1688, cu
puin timp nainte ca ctitorul ei s devin domnitor, ea adpostete mormntul lui
George-Valentin Bibescu, precum i tabloul votiv ce-i reprezint pe Constantin
Brncoveanu i pe cei patru fii ai si. n prezent Palatul Mogooaia adpostete
Muzeul de Art Brncoveneasc i este un important punct de atracie turistic Cel
de al doilea palat brancovenesc se afla la Potlogi, jud. Dambovita si a fost construit
de Constantin Brancoveanu in 1698, pe locul unei curti boieresti. Fatada orientata
spre un elesteu are o dubla loggie. Pe fatada opusa, spre curte, compozitia este
dominata de foisorul cu scara exterioara, asemeni celui de la Mogosoaia. Decoratia
palatului cuprindea motive florale de inspiratie persana. In varianta de la Potlogi, ele
sunt realizate in stuc. Palatul brancovenesc de la Potlogi, Dambovita Palatul de la
Potlogi-Dambovita este, alaturi de palatul de la Mogosoaia si de cel de la
HureziArges, unul din cele mai bine pstrate edificii brancovenesti. A fost construit
de Constantin Brancoveanu in 1698, pe locul unei curti boieresti. In mare se
aseamn destul de mult cu palatul de la Mogooaia, in special datorit prezenei
vara anului 1954 , n somptuosul palat al fostului mare negustor Jean Mihail , Muzeul
de Art Craiova este astzi una din cele mai prestigioase instituii muzeale din
Romnia . Bogia patrimoniului , cadrul i modul n care sunt expuse cele mai
valoroase piese ale sale impun admiraia vizitatorilor . La baza formrii coleciei
muzeului se afl Pinacoteca "Alexandru i Aristia Aman", deschis la Craiova n anul
1908 conform voinei testamentare a celor doi filantropi craioveni . Aceasta a fost
adpostit timp de cteva decenii n vechea cas a familiei Grigore i Elena
Lceanu (prinii Aristiei Aman) . Pinacoteca cuprindea tablouri din colile olandez ,
flamand , italian i francez (n general lucrri din secolul al XVII-lea) , pictur i
grafic de Theodor Aman , art decorativ romneasc i strin , la care s-au
adugat , odat cu trecerea anilor , unele achiziii fcute de primria oraului ,
precum i o serie de donaii , dintre care amintim : Nicolae Romanescu i Jean Mihail
(pictur european) , Cornetti , Glogoveanu s.a. , donaii care i-au mbogit , n
mod considerabil,patrimoniul . Pinacoteca a fost preluat de Muzeul Olteniei , de
care s-a desprit peste patru ani , n 1954 , cnd a devenit Muzeu de Art de sine
stttor , reorganizat n Palatul Jean Mihail . Acesta a fost construit ntre 1900
1907 , dup planurile arhitectului francez Paul Gottereau , la cererea lui Constantin
Mihail (1837 1908) unul dintre cei mai bogati oamneni din Romania de atunci.
Palatul a fost construit in stil baroc tarziu si a fost donat statului in 1936 La
construcia palatului s-au folosit materiale de cea mai bun calitate i meteri
strini , n general italieni venii din zona friulan i stabilii n Oltenia .Valoroasa
stucatur , n parte aurit , luminatoarele , oglinzile veneiene , plafoanele i
cartuele pictate , candelabrele cu ornamente din cristal de Murano , coloanele ,
scrile din marmur de Carrara , pereii tapisai cu mtase de Lyon , lambriurile ,
mobilierul stil , feroneria etc. , toate dau ncperilor un aer de elegan i gust
rafinat . Palatul a fost acoperit cu ardezie i dotat nc de la nceput cu instalaie
electric , nclzire central etc . Preuit pentru valoarea sa artistic , el a figurat
nc din anul 1947 ca unul dintre cele mai importante monumente de arhitectur
civil de la nceputul secolului al XX-lea . Cldirea are i o valoare memorial: n
1913, n aceast cldire a fost gzduit regele Carol I i familia sa, ntre 19
septembrie - 9 octombrie 1939, aici a fost gzduit guvernul polonez aflat n refugiu,
n frunte cu Eduard Smigli-Ritz iar ntre 5 noiembrie - 25 decembrie 1939 a fost
gzduit preedintele Poloniei, Ignacy Muscicki. Tot aici au avut loc tratativele din
vara anului 1940 n urma crora Romnia a cedat Bulgariei Cadrilaterul. n
septembrie 1943, aici a fost Comandamentul Armatei a 53-a, condus de generalul
Manakarov. n toamna anului 1944, n cldire a locuit timp de cinci sptmni Iosip
Broz Tito, iar la 5 septembrie 1944 s-a semnat aici acordul ntre Comitetul Naional
de Eliberare a Iugoslaviei i Frontul Patriei din Bulgaria. Muzeul prezint publicului
colecii de pictur universal (coal olandez, flamand, francez, italian) i
romneasc (secolele XVI - XX, lucrri de Constantin Lecca, Theodor Aman, tefan
Luchian, Nicolae Tonitza), apte sculpturi de Constantin Brncui, coleciile de
icoane i grafic romneasc. Obiectele sunt expuse n Galeria de art universal,
Galeria de art romneasc i Cabinetul Constantin Brncui. Deine bunuri
culturale clasate n Tezaurul patrimoniului cultural naional. Aproximativ 2000 din
izolat, dar si dezavantajul ca, fiind usor adancita in pamant, ferestrele si cerdacul de
la etaj puteau fi mai usor accesibile raufacatorilor. Incepand din 1967, Cula
Greceanu, restaurata, a fost deschisa publicului vizitator, iar in prezent expozitia de
baza organizata in interior, incearca sa ilustreze, prin intermediul unor piese,
atmosfera de la curtea unui boiernas oltean. CULA MALDARESCU(I.G.DUCA)
Impunatoare prin masivitatea zidurilor, cula a fost construita in anul 1812 de catre
Gheorghita Maldarescu, chiar daca din inscriptia de pe peretele etajului se poate
descifra 1827, acesta este anul executarii stucaturilor. Constructia de forma
dreptunghiulara, cu un iesind in partea de vest este alcatuita din parter si doua
etaje. Parterul prezinta caracteristicile culei, fiind prevazut cu o usa de acces din
lemn de gorun masiv, comuna beciului si partii locuite a culei si cinci ferestruici
inguste ce par niste metereze. Aici se vad stalpii enormi din lemn, care sustin
grinzile masive. Remarcata pentru decorul deosebit de autentic, aceasta incapere a
fost folosita foarte des in productiile cinematografice, aici turnandu-se filme de
referinta ca : Neinfricatii, Drumul Oaselor, Iancu Jianu Haiducul. Etajul I
cuprinde o incapere mare, iatac si o sala, iar la etajul al II-lea doua odai, o incapere
mai mica si un vast cerdac, al carui tavan este impartit in trei registre, avand fiecare
la mijloc cate un motiv decorativ. Se poate observa varietatea si frumusetea sobelor
cu gura de incarcare intr-o camera si soba in alta, cu modele diferite de la o
incapere la alta si care sunt marturii vii ale artei unui mestesug de mult apus. In
1910 I.G.Duca, indragostit de pitorescul locului, inca de pe vremea cand fusese
numit judecator la ocolul Horezu, afland ca cele doua constructii sunt nelocuite,
cumpara si hotaraste sa-si construiasca in apropiere o modesta casa de vacanta. Tot
el este si cel care, prin pasiunea lui pentru traditie si autentic, incearca sa
amenajeze interiorul culei Maldarescu, intr-un mod cat mai original. Astfel, aflam ca
la 1912 pe tavanuri sunt spanzurate tot felul de candele de argint si caldarusi de
arama din care atarna flori; pe pereti sunt insirate farfurii lucrate de tarani, icoane
vechi adunate de pe la batranii satelor, prosoape, cruci, sfesnice cumparate de prin
balciuri indepartate; pe jos si pe scaune sunt intinse intr-o neregula placuta tot felul
de scoarte, laicere si covoare vechi. Astazi, intrucat majoritatea acestor obiecte au
disparut, se incearca organizarea unei expozitii permanente care sa pastreze in linii
mari aceeasi tendinta de la inceputul secolului. CASA MEMORIALA I.G.DUCA
Construita in 1912 de omul politic liberal I.G.Duca pentru a fi folosita drept casa de
vacanta, actuala constructie reflecta prin dimensiuni si amenajare bunul gust si
modestia unui om care, desi ajuns prim ministru, a reusit sa pastreze in tot ce a
facut simtul masurii. I.G.Duca, om politic de o remarcabila valoare, teoretician al
liberalismului si sustinator al ideii de progres, avea sa cunoasca una dintre cele mai
spectaculoase si meritate cariere politice : deputat in parlament la 26 de ani,
ministru la 38 de ani si prim ministru la 54 de ani. 7 Stilul neoromanesc Primele
ncercri de nnoire a formelor n arhitectur au fost realizate de ctre arhitectul Ion
Mincu (1851-1912)Prima sa lucrare o constituie Casa Lahovari din Bucureti,
realizat n anul 1886. Aceasta reprezint o prelucrare inovatoare a unor elemente
specifice vechii arhitecturi romneti. Faada este asimetric, i este dominat de
un pridvor acoperit, care funcioneaza drept un peron de acces n interiorul casei,
1989, care evoca marea rascoala taraneasca. Cladirea Palatului Comunal domina de
110 ani imprejurimile si se pastreaza ca un simbol al buzoienilor. Pentru multi
aceasta reprezinta doar un loc de intalnire sau un banal reper; palatul fiind insa un
adevarat punct de atractie pentru toti cei veniti din afara Acest stil, care poate fi
numit gotic moldovenesc si care subordoneaza ordinul bizantin, a fost, totusi,
adoptat in arhitectura religioasa, rezultatul fiind ca multe biserici romanesti
construite in ultimul secol prezinta caracteristicile acestui ordin distinct (cum este
cazul Catedralei Metropolitane din Timisoara). 10