www.sapard-romania.

info

Cultura sofranelului
www.sapard.gsign.biz

Utilizare
Sofranelul este cultivat in principal pentru uleiul comestibil obtinut
din seminte. Acest ulei contine un procent ridicat de acizi grasi
nesaturati fata de alte uleiuri vegetale. Uleiul este de culoare albagalbuie, este clar, si este utlizat ca atare, pentru prepararea
salatelor sau pentru gatit. Indicele de iod al acestui ulei se situeaza
intre 140 si 150. Mai este folosit pentru fabricarea lumanarilor
parfumate, la fabricarea margarinei, in industria chimica ca baza
pentru fabricarea unor vopseluri. Semintele pot fi consumate ca
atare, sau pot fi adaugate unor aluaturi in patiserie. Uleiul de
sofranel reduce nivelul colesterolului, de aceea este utilixzat si in
scopuri terapeutice.
Planta a fost cultivata si pentru florile sale, utilizate drept colorant
si aromatizant. Numele de sofranel deriva din faptul ca el a fost
cultivat ca o alternativa mai ieftina a sofranului. In engleza el se
mai numeste sugestiv si false saffron, sau bastard saffron.
Aceasta datorita continutului de cartamina al florilor, ca si sofranul.
Dupa aparitia produselor mai ieftine obtinute prin sinteza chimica,
planta nu a mai fost cultivata in acest scop.
Din seminte se obtine o faina de calitate, cu ridicat continut
proteic. Faina are scop furajer, dar poate fi inclusa si in retete de
panificatie pentru hrana omului. Continutul acestei faini va fi
descris la punctul corespunzator.

www.sapard-romania.info

Uher, in 1997, mentioneaza sofranelul si pentru cultura in scopuri

ornamentale. In Europa, acesta este utilizat pentru flori de taiat,
proaspete, dar si pentru florile uscate, folosite in galanterii. Olanda
este unul dintre promotorii acestei noi utilizari.
In Statele Unite inca se fac studii pentru gasirea unor genotipuri
valoroase din punct de vedere al aspectului floral. Studiile au fost
efectuate inca din 1999, de catre Western Regional Plant
Introduction Station (WRPIS). Inca sunt in desfasurare studii de
piata.
Pe teritoriul Canadei, Ernest Small in lucrarea New crops for
canadian agriculture, considera ca introducerea la scara larga a
sofranelului in cultura poate avea un impact major asupra industriei
alimentare canadiene, in special privind uleiurile comsetibile si
faina furajera.
Medicina traditionala
Semintele sunt folosite in tratamentul tumorilor, mai ales in cazul
celor localizate la nivelul ficatului. Florile sunt considerate ca
avand proprietati laxative, sedative, si se utilizeaza in tratamentul
scarlatinei. Uleiul este folosit ca leac pentru durerile reumatismale.
Medicina chinezeasca recomanda semintele in tratamentul
dismenoreei la femei, ele avand un efect astringent la nivel uterin.
Chimie
In afara continutului de acizi grasi de 32-40%, semintele contin si un
procent proteic de 11-17% si 4-7% apa.
Din analiza chimica a 100 g seminte s-au obtinut rezultatele:
482 calorii, 4.8 g apa, 12.6 g proteine, 27.8 g lipide, 50.5 g glucide,
25.1 g fibra, 4.3 g cenusa, 126 mg Ca, 310 mg P, 9,7 mg Fe, 0.59 mg
tiamina, 0.14 mg riboflavina, 0.5 mg niacina.
Continutul uleiului este:
1,5% acid miristic, 3% acid palmitic, 1% acid stearic, 0,5% acid
arachidic, 33% acid oleic, 61% acid linoleic.
2

www.sapard-romania.info

Dupa Zamfirescu, indicele de iod al acestui ulei este de 115,1155,2, aciditatea specifica de 0,78-5,76, indicele de saponificare
194,0-203,0. Este un ulei semisicativ.
Semintele decorticate contin:
8,7% apa, 10% lipide, 45.4% proteina, 20.1 glucide, 8.3% fibra, 7.5%
minerale
Florile sofranelului contin cartamina (C21H22O11 H2O) o substanta
rosie, insolubila in apa, si un alt colorant, denumit galben de
sofranel (C16H20O11) solubil in apa.
Descrierea speciei
Este o planta erbacee anuala, cu aspect de ciuline, cu talia de pana
la 1.5 m, cu o tulpina principala puternic ramificata. Prezinta
numerosi spini la nivelul frunzelor care sunt alungite, ovallanceolate, puternic cuticulate, cu marginea dintata. Sofranelul
este un membru al familiei Compositae, o planta erbacee anuala,
care creste de regula in zonele aride.
Florile
Floarea de sofranel este mica, tubulara, alcatuita pe tipul 5.
Florile sunt grupate in capitule tot mai mici, cu diametrul de 1,53,5 cm. Fiecare formeaza circa 15-20 seminte. Pe o planta se pot
forma 14-60 de capitule iar intr-un capitul se gasesc 25-60 de flori.
Corola este alcatuita din 5 petale de culoare de la alb-galbui pana
la rosu intens. Corola este inconjurata de 5 sepale caracteristice
pentru sofranel, lungi de 6-7 mm.
In jurul capitulului se gasesc frunze dispuse in rozeta. Urmeaza apoi
involucrul alcatuit din mai multe bractei, ce pot avea ghimpi pe
margini. Bracteile care invelesc capitulul impiedica scuturarea
semintelor.

www.sapard-romania.info

Staminele in numar de 5 au anterele strans unite formand un

manson prin care trece stilul (androceu sinanter). Ovarul este
rpevazut cu un stil lung.
Fructul
Fructul este o achena alungita cu marginile putin proeminente, ce
se aseamana in mare masura cu cel de floarea soarelui, numai ca
este mult mai mic. Culoarea fructului este alba. In multe cazuri
semintele de sofranel sunt prevazute cu un papus compus din
membrane inguste provenite din sepalele care devin persistente.
Invelisul reprezinta 50-60% din greutatea fructului.
Greutatea a 1000 seminte = 24-40 g.
Greutatea hectolitrica = 39-55 kg.
Tulpina
Tulpina este erecta, glabra, cu numerose ramificatii.
Radacina
Radacina principala este puternic dezvoltata, poate penetra pana la
2.5 m in sol. Este de asemenea puternic ramificata, ca si tulpina.
(Zamfirescu, Velican, Saulescu)
Dupa germinatia achenei de culoare alba, cu greutatea cuprinsa
intre 0,03 si 0,04 g, plantula trece printr-un stadiu de rozeta, care
se caracterizeaza prin cresterea redusa in inaltime si aparitia a
numeroase frunze aproape de nivelul solului. Tot in acest stadiu se
dezvolta si un puternic sistem radicular. In timpul acestui stadiu
planta este rezistenta la frig, chiar si la inghet, dar sofranelul este
mai putin tolerant fata de buruienile cu crestere rapida.
Dupa acest stadiu, tulpina incepe sa se alungeasca si sa se ramifice
treptat. Ramurile formeaza unghiuri de 30 pana la 70 cu tulpina
principala. Fiecare ramura se termina printr-un capitul globular de
forma specifica, delimitat de tepi.

www.sapard-romania.info

La plantele mature, radacina principala poate penetra in sol pana la

adancimea de 2-3 m, cu numeroase radacini secundare imprastiate
pe lateral. Datorita acestui sistem radicular sofranelul este deosebit
de rezistent la seceta, el putand fi cultivat fara probleme in zonele
in care introducerea unui sistem de irigatiii este dificila.
Nume, taxonomie, linii locale
Nume
Sofranelul este denumit in India kusum, cuvant care deriva din
sanscritul kusumbha (dupa Chavan, 1961) iar in China este denumit
honghua, ceea ce se traduce prin floare rosie. In engleza este
denumit Saffron.
Numele de sofranel deriva din faptul ca el a fost cultivat ca o
alternativa mai ieftina a sofranului. In engleza el se mai numeste
sugestiv si false saffron, sau bastard saffron.
Specii
Studierea relatiilor dintre mai multe specii ale genului Carthamus
au dus la crearea unei baze pentru inregistrarea unor caracteristici
ale speciei Carthamus tinctorius dar si ale unor alte specii inrudite,
caracteristici care se pot utiliza in programe de ameliorare si de
obtinure a unor noi soiuri, mai productive si mai rezistente.
Astfel de specii inrudite importante sunt C. persicus, C. lanatus, C.
oxyachantus si C. palestinus. Ele au fost mentionate de Kumar si
Agraval in 1989 ca surse ale unor gene de rezistenta la mai multe
boli si daunatori. De atunci, in urma unor programe de incrucisare
s-a reusit transferul unor gene de rezistenta la seceta si de
rezistenta la alternarioze.
Specia cultivata si speciile inrudite
Studii de citogenie conduse de Imrie si Knowles in 1970, si de Khidir
si Knowles in acelasi an, sugereaza ca specia Carthamus
palaestinus, care creste salbatic intr-un areal limitat la zonele
aride din Israel si Irak cu flori alb-galbui, este specia de provenienta

www.sapard-romania.info

de la care au derivat speciile Carthamis oxyacanthus si Carthamis

persicus.
Acestea sunt considerate speciile parentale pentru specia cultivata,
Carthamis tinctorus (Ashri si Knowles, 1960).
Toate aceste 4 specii au 2n=24 cromozomi, iar prin incrucisarea
acestora rezulta hibrizi fertili. Astfel de hibrizi au fost obtinuti inca
din 1959 de catre Knowles.
Carthamus oxyacanthus creste comun in India, Irak si Pakistan, pe
marginea drumurilor si pe langa culturile de cereale. Este o planta
bogat ramificata, cu tepi puternici si lungi. Semintele contin 28%
ulei, care poate fi extras si utilizat in industria alimentara sau
chimica. Semintele sunt negre si sunt mai mici decat la specia
cultivata.
Carthamus persicus are arealul de raspandire limitat la Siria, Liban
si Turcia, cu flori portocalii si alb-galbui.
Distributia culturilor
Asa cum am mentionat, este cultivat din cele mai vechi timpuri in
China India si Pakistan, dar si in Egiptul antic. In Evul Mediu a fost
cultivat si in Europa in Italia, Franta si Spania. Imediat dupa
descoperirea Americii, spaniolii au dus aceasta planta in Mexic,
unde s-a adaptat perfect conditiilor secetoase. De acolo a fost luata
in culturi si in Venezuela si Columbia. In Statele Unite a inceput sa
fie cultivat in 1925.
Ecologie
Sofranelul creste alaturi de grau si orz in zonele temperate dar se
dezvolta incet in perioadele cu zilele scurte si reci. Plantele rezista
la temperaturi scazute, pana la inghet. Rezistenta difera in functie
de varietatile speciei.
Sofranelul este o planta de zi lunga, necesarul de fotoperioada este
de 14 ore. Este intolerant la umbra si la imburuienare. Are o
toleranta la saruri asemeni bumbacului, mai putin ca orzul. Dupa
alti autori, toleranta la saruri este egala cu cea a orzului.
6

www.sapard-romania.info

Se dezvolta bine pe soluri lutoase, cu capacitatea mare de retinere

a apei. Si solurile nisipoase grele sunt potrivite pentru sofranel.
pHul acestora trebuie sa fie neutru.
Sofranelul poate fi cultivitat pe terenuri irigate, dar si pe terenuri
neirigate.
Poate fi introdus cu succes intr-un asolament imediat dupa orez,
deoarece solul este saturat in adancime cu apa rezultata in urma
irigatiei culturii de orez, obligatorii.
Sofranelul este recomandata in cultura in zone in care media anuala
de precipitatii este sub 430 mm.
In privinta umiditatii, in primele faze de vegetatie sofranelul este
tolerant la umiditatea ridicata si la precipitatiile frecvente. Dupa
inflorire insa, o perioada cu ploi dese si cu ceata poate facilita
infectia cu Botrytis. Nu exista varietati rezistente. Umiditatea
sporita poate facilita si aparitia alternariozelor. Sofranelul creste
optim in zone cu primaveri ploioase si calde, si veri lungi, secetoase
si calde.
Vantul puternic nu cauzeaza productiei, semintele se scutura foarte
greu, si de asemenea nu afecteaza plantele in mod negativ.
Sofranelul este o planta toleranta la inghet. De regula rezista la
temperaturi de 4C. Sunt linii care suporta bine in camp
temperatura de -7C fara probleme, iar experimental, semintele
ingropate la 10 cm au rezistat unei perioade de 2 saptamani de
inghet la -24C.
In timpul verii, temperaturi de 43C nu pun probleme sofranelului,
chiar si in conditii de seceta prelungita.
Plantele tinere, de abia pornite in vegetatie, sunt insa sensibile la
variatiile bruste de temperatura, iar scaderea temperaturii sub 0C
le afecteaza. Umiditatea crescuta este necesara in aceasta etapa.
Tot acum plantele sunt foarte sensibile la buruieni.
Agrotehnica

www.sapard-romania.info

Se seamana la inceputul lui martie sau sfarsitul lui aprilie dupa

incheierea lucrarilor de pregatire a solului, care trebuie sa fie
grapat si nivelat. Solul este bine sa fie umed, cam 10 cm in
adancime, dar nu imbibat. Temperatura la semanare trebuie sa fie
de minim 4C. Sunt recomandate pentru semanat semintele
pretratate cu fungicide. Se poate folosi orice masina de semanat,
pentru boabe mici. La nevoie, semintele se amesteca cu nisip sau
rumegus, pentru o mai omogena dispersie a acestora in camp.
Semintele vor germina rapid cand temperatura atinge 15C.
Semintele vor fi incorporate in sol la o adancime 2.5-5 cm. Se
seamana 9-23 kg/ha daca nu vor fi utilizate sisteme de irigatii, sau
23-27 kg/ha cu sistem de irigare. Dupa semanare se executa o
tavalugire cu un tavalug usor.
Pe terenuri neirigate se recomanda o densitate de 6-7 plante pe
metru patrat, iar pe terenuri irigate aceasta poate creste pana la 10
plante.
Nevoile de fertilizare depind in functie de sol. Daca se folosesc
terenuri sarace, sau daca se utilizeaza terenuri irigate, este bine sa
se aplice ingrasaminte cu azot. Se poate aplica uree, 135 kg/ha.
Fermierii din sudul SUA recomanda 84-196 hg/ha ingrasaminte cu
azot pentru culturile irigate si 34- 67 kg/ha pentru culturile
neirigate.
Imediat dupa germinare se vor aplica obligatoriu erbicide. Alte
lucrari de ingrijire sunt grapatul, care se recomanda sa se faca de-a
curemzisul randurilor, imediat dupa rasarire.
Sofranelul in asolament se poate introduce dupa cum am aratat mai
sus dupa orz sau dupa orez, dar si dupa alte cereale. In cazul
semanarii sofranelului imediat dupa orez, este bine ca pe langa
ingrasamintele cu azot sa se plaice si ingrasaminte cu fosfor.
Fosforul se aplica in cantitati de 19-34 kg/ha. Ingrasamintele cu
fosfor se aplica langa seminte, nu dispersat, deoarece aceste
ingrasaminte au o mobilitate redusa in sol.
Potasiul nu se va aplica decat ocazional, pe terenuri foarte sarace.

www.sapard-romania.info

Este obligatorie rotatia culturilor deoarece riscul aparitiei bolilor

este mare.
Dupa unii autori, este bine sa se faca pe aceeasi sola si o perioada
de pauza, imediat dupa cultura sofranelului. Ei considera ca
datorita reziduului vegetal redus care ramane pe cam dupa
recoltare, si datorita capacitatii mari de extractie a sistemului
radicular, solul poate ramane secatuit. (David D. Baltensperger,
Glen Frickel, Drew Lyon, Jim Krall, and Tom Nightingale). Totusi,
lucrarea acestora se referea strict la cazul campiilor din statul
Nebraska si Colorado, unde clima este rece si altitudinea ridicata.
Alti cercetatori nu mentioneaza un astfel de impact negativ al
sofranelului asupra culturilor ulterioare, pe aceeasi sola.
Se recomanda ca sofranelul sa nu alterneze apropiat pe aceeasi sola
cu mustar, floarea soarelui sau fasole, datorita riscului sporit de
aparitie a unor boli datorate sclerotiniei.
Recoltarea
Sofranelul ajunge la maturitate la 110-150 de zile de la plantare
daca semanatul s-a facut primavara, si la 200 de zile de la plantare
daca s-a semanat din toamna.
Recoltarea se face cand frunzele sunt uscate. Avantajul sofranelului
este ca nu isi scutura semintele, si nici nu sunt mancate de pasari.
Acestea sunt doua din motivele pentru care Balteanu il recomanda
pentrru introducerea in cultura in Romania. Recoltarea se face
mecanizat, cu combina, cu pierderi minime de samanta.
De regula, in conditii normale de clima, recoltarea poate incepe la
mijlocul lui septembrie, pe vreme uscata.
Recoltarea se face cu combina, cilindrul combinei se seteaza la 550
rpm. Viteza lui ar trebui sa fie cu 25% mai rapida decat viteza de
deplasare.
Depozitarea
Umiditatea maxima admisa in siloz este de 8%.

www.sapard-romania.info

Procentul de ulei pentru un stoc de samanta premium este de

minim 34-36%. Un procent de ulei mai redus se reflecta in pret.
Nu se accepta corpuri straine.
Economie
Recoltele variaza de la 800 la 4000 kg/ha. Costurile de productie
sunt aproximativ egale cu cele pentru orz. De regula, cultivarea se
face cu precontract.
Sofranelul este cultivat din cele mai vechi timpuri, dar pe arii
restranse. Producerea uleiului la nivel industrial dateaza de la
jumatatea secolului trecut. Uleiul a fost utilizat la inceput ca baza
pentru industria vopselelor.
Productia de seminte la nivel mondial se situa in anul 1996 la
nivelul de 800.000 tone.
Aceasta productie a fost inregistrata in circa 60 de tari. Mai mult de
jumatate din cantitate s-a obtinut in India, care este principala tara
cultivatoare de sofranel. Alte tari importante sunt Mexicul, SUA,
Etiopia, Argentina, Australia, China.
Suprafata cultivata in India era in 1970 de 590.000 ha, cu o
productivitate de 440-600 kg/ha.
Pretul semintelor este dublu fata de cel al orzului.
Boli si daunatori
Ciuperci patogene pentru sofranel:
Alternaria carthami, A. zinniae, Bremia lactucae, Cercospora
carthami, Cercosporella carthami, Chaetomium globosum,
collectorichum capsici, Corticium solani, Ectoctroma carthami,
Epicoccum
nigrum,
Erysiphe
cichoracearum,
Fusarium
acuminatum, F. solani, Gloeosporium carthami, Glomerella
cingulata, Leveillula compositarum, L. taurica, Macrophomina
phaseoli, Macrosporium carthami, Marsonia carthami, Oidium
carthami,
Oidiopsis
taurica,
Phyllosticta
carthami,
10

www.sapard-romania.info

Phytophthora drechsleri , Ph. palmivora, Ph. parasitica,

Puccinia cartham , Pythium debaryanum, P. oligandrum,
Ramularia carthami, Sclerotinia sclerotiorum, Septoria
carthami, Verticillium albo-atrum.
Este parazitat de multe buruieni ca Orobanche cernua si Striga
lutea, iar ca viroze este atacat de Chilli mosaic si Cucumber mosaic
viruses. Pseudomonas solanacearum, dintre bacterii, il ataca. Dintre
nematozi: M. Meliodogyne incognita acrita, M. javanica, (Golden,
1984). Insecte: afide, viermii sarma, tripsi, etc.
La noi in tara Zamfirescu, Velican, Saulescu descriu drept frecvente
pentru tara noastra noastra rugina sofranelului, provocata de
ciuperca Puccinia carthami. Aceasta se manifesta in diferite stadii
de dezvoltare ale plantei. Apare pe frunze sub forma de mici
pustule de culoare bruna-argintie. Frunzele atacate incep sa se
usuce, iar plantele isi inceteaza cresterea.
Mod de combatere : asolamente rationale, distrugerea plantelor
bolnave, araturi adanci.
Dintre insecte, gandacul pamantiu Opatrum sabulosum ataca
culturile de sofranel. El este un coleopter lung de 7-8 mm, de
culoare neagra, cu elitrele acoperite de particule de pamant. Apare
primavara atacand marginile cotiledoanelor, iar ,ai tarziub
tulpinile.
Mod de combatere : momeli otravite, diferite insecticide.
Bibliografie
1. N. Zamfirescu, V. Velican, N. Saulescu, Gh. Valuta, F. Cantir
Fitotehnie, 1958
2. Balteanu Fitotehnie,
3. Li Dajue, H. H. Mundell Safflower, 1996
4. Kenneth D. Kephart, Glen A. Murray, Dick L. Auld - Alternate
Crops for Dryland Production Systems in Northern Idaho, 1990

11

www.sapard-romania.info

5. James A. Duke - Handbook of Energy Crops, 1983

6. Vicki L. Bradley, Robert L. Guenthner, Richard C. Johnson,
Richard M. Hannan - Evaluation of Safflower Germplasm for
Ornamental Use, 1999
7. Gernot Katzer Spice dictionary, 2002
8. Ernest Small - New Crops for Canadian Agriculture, 1999
9. David D. Baltensperger, Glen Frickel, Drew Lyon, Jim Krall, Tom
Nightingale - Safflower Management and Adaptation for the High
Plains
10. S. R. Kaffka and T. E. Kearney - Safflower production in
California, 1998
11. E.A. Oelke, E.S. Oplinger, T.M. Teynor, D.H. Putnam, J.D. Doll,
K.A. Kelling, B. R. Durgan, D.M. Noetzel Safflower, 1992
12. V.L. Bradley, R.C. Johnson, R.M. Hannan, D.M. Stout, and R.L.
Clark The Western Regional Plant Introduction Station: A Source of
Germplasm for New Crop Development, 1993

12