Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Medicina Legala
Medicina Legala
MULTIPLE CHOICE
1) Medicina legal este:
1.
2.
3.
o disciplin socio-juridic;
o stiint medical de sintez;
o materie specific nvtmntului juridic.
tanatologia medico-legal;
clinica medico-legal terapeutic;
numai autopsia judiciar.
un aviz;
un raport de nou expertiz;
o constatare medico-legal sau un raport de expertiz.
sinonime;
dou noiuni diferite;
sintagme care semnific modul de constituire a lanului tanatogenerator.
11) Cnd ntre traumatism si consecina posttraumatic, reprezentat prin deces sau vtmare corporal , se
interpun factori preexisteni, care agraveaz efectele traumatismelor din punct de vedere medico-legal se
stabileste:
1.
2.
3.
o autopsie demonstrativ-stiintific;
o autopsie anatomo-patologic;
o autopsie oficial sau judiciar.
13) Spre deosebire de alte tipuri de autopsii, necropsia medico-legal trebuie s fie:
1.
2.
3.
medicul legist;
medicul anatomo-patolog;
orice medic astfel nct s poat fi elucidat cauza mortii.
un semn vital;
o reacie vital de certitudine;
o reacie supravital sau postvital.
diferenierea ntre o leziune traumatic produs n timpul vieii i una produs post-mortem;
stabilirea datei morii;
cuantificarea reaciei de aprare a organismului uman aflat n agonie.
23) Stabilirea distanei de tragere n cazul armelor de foc cu glon se face n funcie de:
1.
2.
3.
laul este dintr-un material moale i formeaz o dubl circular complet n jurul gtului;
cadavrul atrn, fr sprijin, n la;
nodul laului este situat la ceaf.
submersia;
imersia;
aspiratul gastric.
omuciderea;
sinuciderea;
morti violente n mprejurri incerte.
38) Criteriile medico-legale, directe si indirecte, sunt folosite de medicul legist n vederea:
1.
2.
3.
40) n situatia n care o persoan consider c evaluarea medico-legal posttraumatic, fcut de medicul legist
ntr-un raport de expertiz, nu este obiectiv, poate solicita:
1.
2.
3.
41) Dup un raport de nou expertiz medico-legal, n aceeasi spet, se poate solicita:
1.
2.
3.
42) Se consider c o leziune traumatic este periculoas pentru viata unei persoane:
1.
2.
3.
atunci cnd n lipsa unui tratament medical adecvat, se produce decesul persoanei respective;
indiferent de tratamentul aplicat, persoana decedeaz si se efectueaz autopsia medico-legal;
dac nu se aplic tratamentul medico-chirurgical corespunztor, se produc sechele imposibil de
remediat ulterior.
2.
3.
consecinte posttraumatice care desi, n timp, pot fi corectate, printr-o evolutie natural ori prin
interventie chirurgical, genereaz totusi un prejudiciu corporal persoanei vtmate, pentru o
anumit perioad de timp;
modificri posttraumatice ce permit ncadrarea faptei agresorului n conformitate cu prevederile
art. 181 C.pen, ori la omorul din culp;
criterii medico-legale indirecte de apreciere a gravittii unui traumatism asupra unei persoane.
44) Agentii traumatici care pot produce leziuni traumatice elementare corpului uman pot fi:
1.
2.
3.
fizici;
mecanici;
biologici.
cosmo-telurici;
biochimici sau, dupa caz, mecano-fizici;
fizici.
48) Prin sintagma ,,leziuni traumatice elementare sau primare sunt desemnate leziunile traumatice care:
1.
2.
3.
cu solutie de continuitate;
fr solutie de continuitate;
cu sau fr solutie de continuitate n functie de grosimea pielii.
53) Plgile cu marginile netede si unghiurile ascutite semnific faptul c au fost produse de un corp dur ascutit:
1.
2.
3.
capului si gtului;
membrelor pelvine;
palmelor.
55) n situatia aprrii pasive, leziunile traumatice vor putea fi constatate mai ales la nivelul:
1.
2.
3.
minilor si gambelor;
antebratelor;
trunchiului si /sau membrelor pelviene;
agresiunilor;
lovirilor de plan dur prin cadere;
barotraumei.
58) Cderea, ca mprejurare de producere a leziunilor traumatice, nseamn pierderea echilibrului si lovirea de:
1.
2.
3.
60) Leziunea traumatic specific, care diferentiaz lovirea activ de cea pasiv, este:
1.
2.
3.
61) Leziunile traumatice produse pietonului n mprejurrile unui politraumatism de trafic rutier sunt mai grave
dac au fost determinate:
1.
2.
3.
63) Ca mecanism simplu de producere a leziunilor traumatice pietonului, clcarea cu roata de cauciuc (anvelopa)
poate produce si leziuni specifice reprezentate prin:
1.
2.
3.
sincopa caloric;
arsuri;
marca electric hipercalorica;
socul caloric;
degerturi;
hipotermie.
67) Presiunea atmosferic sczut este nociv asupra organismului uman datorit scderii concentratiei de O 2 (N
= 20-21% n aer) putnd determina:
1.
2.
3.
68) Presiunea atmosferic crescut, responsabil printre altele de boala de cheson embolia de ascensionare,
actioneaz prin intermediul:
1.
2.
3.
O2 ;
CO2;
N2 .
crioagresiune;
presiunea atmosferic sczut;
presiunea atmosferic crescut.
70) Radiatiile ultraviolete, naturale (soarele), sau artificiale (corpurile nclzite la temperaturi de peste 1500 C),
au ca principal efect nociv:
1.
2.
3.
miopie;
insolatie;
hipo sau anacuzie.
72) Electrotrauma tehnic - industrial sau casnic poate fi evidentiat necroptic, macroscopic, prin:
1.
2.
3.
simulrii exagerare;
metasimulrii;
disimulrii.
76) Leziunile traumatice autoproduse n simulare care, n cele mai multe situatii, nu sunt periculoare pentru viata
persoanei respective si sunt situate n regiuni corporale accesibile propriei mini, se nsotesc, de regul, cu:
1.
2.
3.
leziuni de contralovitur;
leziuni psiho-organice;
leziuni de tatonare ezitare.
78) Expertiza medico-legal psihiatric este efectuat de o comisie special format din:
1.
2.
3.
de fapt;
de drept;
de fapt ori de drept n functie de natura procesului civil sau penal.
80) Este obligatorie expertiza medico-legal psihiatric a fptuitorului in cazul infractiuni de:
1. vtmare corporala grava;
2. omor din culp sau calificat;
3. pruncucidere.
81) Dac n urma efecturii expertizei medico-legale psihiatrice discernmntul persoanei supuse examinrii este
pstrat, aceasta echivaleaz, din punct de vedere juridic, cu:
1.
2.
3.
iresponsabilitatea;
responsabilitatea;
responsabilitatea atenuat.
82) Instituirea msurii de sigurant, cu caracter medical, a internrii medicale obligatorii se poate dipune n baza
unei:
1.
2.
3.
expertize medicale;
expertize medico-legale psihiatrice;
examinri psihiatrice efectuate prin internare ntr-un spital de specialitate din cadrul retelei sanitare
a A.N.P.
preordinat;
circumstantial;
accidental.
85) Betia patologic este acea form de betie caracterizat prin manifestri ample de betie la ingestia:
1.
2.
3.
86) Alcoolul etilic este considerat o substant toxic cu frecvente implicatii medico-legale datorit actiunii sale
de:
1.
2.
3.
alcoolurie;
alcoolomanie;
alcoolemie.
alcoolurie;
alcoolofilie;
alcoolemie.
omor calificat;
omor deosebit de grav;
o form atenuat de omor.
genetic;
gestational;
social.
91) Pentru ca fapta mamei naturale, ca subiect activ nemijlocit si calificat, materializat n uciderea
noului-nscut, s constituie infractiunea de pruncucidere, trebuie s fie realizat datorit:
1.
2.
3.
93) Durata vietii intrauterine a produsului de conceptie uman, se poate face n functie de:
1.
2.
3.
94) Expertiza medico-legal pentru amnarea/ntreruperea executrii pedepsei privative de libertate este
efectuat de o comisie medico-legal speciala format din:
1.
2.
3.
doi medici legisti, un medic din cadrul retelei sanitare a Administratiei Nationale a Penitenciarelor
si un medic psihiatru;
trei medici legisti, un medic psihiatru si un procuror;
un medic legist, un medic din cadrul retelei sanitare a Administratiei Nationale a Penitenciarelor si
unul sau mai multi medici de specialitate, ce apartin retelei sanitare a Ministerului Snttii
Publice.
95) Noua expertiz medico-legal pentru amnarea/ntreruperea executrii pedepsei privative de libertate se
poate efectua la nivelul:
1.
2.
3.
cabinetului medico-legal;
serviciului medico-legal judetean;
I.N.M.L. ,, Mina Minovici Bucuresti.
96) Dup efectuarea unui raport de nou expertiz medico-legal pentru amnarea/ntreruperea executrii
pedepsei privative de libertate o alt expertiz medico-legal cu aceleasi obiective pentru aceeasi persoan,
poate fi fcut numai la nivelul:
1.
2.
3.
97) Prin boal care l pune pe condamnat n imposibilitatea de a executa pedeapsa in regim penitenciar se
ntelege boala care:
1.
2.
3.
99) Diferenta dintre o plag mpuscat si o plag ntepat se poate face, n functie de prezenta n jurul orificiului
de intrare a:
1.
2.
3.
100) Certificatul medical constatator al decesului poate fi ntocmit si de medicul legist dac acesta:
1.
2.
3.
101) Printr-un certificat medico-legal traumatologic se poate atesta prezenta numai a leziunilor traumatice:
1.
2.
3.
produse cu cel mult 10 zile anterior examinrii daca sunt si documente medicale doveditoare;
recente cu corespondent lezional traumatic ;
produse n mprejurrile unei heteroagresiuni, daca nu au trecut mai mult de 7 zile pana la
examinarea medico-legala.
102) Fat de un Raport de expertiz medico-legal, Certificatul medico-legal are o fort probatorie:
1.
2.
3.
mai mic;
mai mare;
egal.
11