MEDICATIA

ANTIVIROTICA
Cuprinde SM care acţionează asupra viruşilor în
diferite etape ale replicării.

CLASIFICARE
 Antivirotice antivirusuri ARN
 Antivirotice antivirusuri ADN
 Antivirotice antiretrovirusuri
 Interferonii
1. Antivirotice antivirusuri ARN
Amantadina = VIREGYT
Acţiune farmacodinamica:
 antivirotică - virus gripal A=> împiedică replicarea
virală pentru că împiedică penetrarea particulelor
virale în celulă;
 antiparkinsoniană - pentru că favorizează
transmiterea impulsului nervos în sistemul
nigrostriat.
Utilizări terapeutice:
 infecţii cu virus gripal A: pneumonie, gripă
Administrare: orală
2. Antivirotice antivirusuri ADN
A. Aciclovir = ZOVIRAX
 antivirotic - virus herpetic, varicelo - zosterian şi
virus Epstein - Bar
Utilizări terapeutice:
 infecţii cutaneo mucoase virale;
 herpes labial, genital, ocular;
 keratoconjunctivita herpetică;
 Zona Zoster şi varicela;
 infecţia herpetică a nou născutului.
Administrare: oral, i.v. perfuzie, extern
 B. Idoxuridina =
DENDRID – colir, HEVIZOS - unguent
antivirotic - virus herpetic simplu
Utilizări terapeutice:
 infecţii cu herpes cutaneo-mucoase,
ex.: Zona Zoster
 keratoconjunctivita herpetică
Administrare: extern
3. Antivirotice antiretrovirusuri
Zidovudina = RETROVIR
- nucleotidă sintetică
 antivirotic - virus HIV( creşte limfocitele T - Helper
Utilizări terapeutice:
- SIDA - prelungeşte viaţa + scade nr. infecţiilor
- infectia cu virusul Epstein Barr
- Hepatita virala B
Efecte adverse:
! toxicitate medulară mare ! => deprimare medulară
Administrare: orală
4. Interferonii
 glicoproteine biologice
 IFN ; IFN ; IFN; peginterferon alfa
Acţiune farmacodinamica:
 antivirală pe virus herpetic, zosterian, citomegalic,
hepatitic
 antiproliferativă (antitumorală)
- directă prin prelungirea duratei ciclului celular;
- indirectă prin recunoaşterea şi distrugerea celulelor
tumorale de către leucocitele citotoxice;
 imunomodulatoare prin creşterea activităţii
limfocitelor T "Killer" şi a monocitelor
Utilizări terapeutice:
 hepatite cronice active cu virus B şi C;

 infecţii virale severe: encefalite, meningoencefalite;

 infecţii herpetice oculare severe recidivante

 LMC

 mielom multiplu

Reprezentanti:
Interferon alfa: INTRON A, ROFERON A
Interferon beta: BETAFERON
Peginterferon alfa: PEGINTRON, PEGASYS
 MEDICATIA
ANTIMICOTICA
SM care opresc dezvoltarea ciupercilor, fungilor -
fungistatice, sau le distrug - fungicide.
Sunt:
 sistemice - acţiune generală;
 locale - acţiune topică.
 Clasificare
 Derivati azolici: ketoconazol, miconazol,
clotrimazol, fluconazol, itraconazol
 Antibiotice macrolidice polienice:
amfotericina B
 Antibiotice antifungice: nistatin
 Analogi pirimidinici: 5-fluorocitozina
 Echinocandine
 Mecanism de actiune
Antimicoticul se leaga ireversibil de
ERGOSTEROL si de alti STEROLI din
membrana celulelor fungice
=> PORI MEMBRANARI prin care se pierd:
- potasiu
- alti ioni
- macromolecule
=> distrugerea fungilor
 A. Derivati azolici:
1. Ketoconazol = NIZORAL
 antimicotic cu spectru larg:
Candida, Blastomices,
Criptococcus
Utilizări terapeutice:
 infecţii micotice sistemice şi de
organ, mai ales formele cronice
! candidoza cutaneo-mucoasă
orală, vaginală, cutanată
Administrare: orală, externă
2. Miconazol - idem Ketoconazol
3. Clotrimazol
 antimicotic cu spectru larg
Utilizări terapeutice: candidoza cutaneo mucoasă,
stomatita angulară cu candida
Administrare: orală; externă
4. Fluconazol = DIFLUCAN
antimicotic cu spectru larg
Utilizări terapeutice: la gazde
normale sau cu imunodepresie
(transplant, SIDA, etc) in:
-criptococoze (meningita,
infectii pulmonare, cutanate)
- candidoze sistemice
- candidoze ale mucoaselor
- candidoze genitale
- dermatomicoze
(onicomicoze)
Administrare:
orală, externă
5. Itraconazol - idem
Fluconazol
B. Antibiotice macrolidice polienice:
AMFOTERICINA B
 antimicotic fungistatic sau fungicid, activ pe:
Candida albicans, Blastomices, Histoplasma
Utilizări terapeutice: infecţii cutaneo-mucoase;
infecţii micotice generalizate - i.v. perfuzie
! are nefrotoxicitate
Administrare: i.v.perfuzie,
extern
C. NISTATIN = STAMICIN
 antimicotic - ATB cu acţiune pe Candida albicans,
Criptococus, Histoplasma
 fungistatic sau fungicid pentru că se fixează pe
membrana fungilor =>  permeabilitatea 
dezorganizează schimbul ionic
Utilizări terapeutice: candidoze buco-faringiene sau
gastro-intestinale
Administrare: oral; extern
 MEDICATIA
ANTITUBERCULOASA
DEFINITIE = un grup de SM care deşi cu
structură chimică diferită au ca numitor comun
acţiunea antituberculoasă adică efectul
bactericid asupra Mycobacterium tuberculosis
(bacilul Koch) agentul etiologic al tuberculozei
pulomonare şi extrapulmonare.
CLASIFICARE : sunt de 2 tipuri:
Antituberculoase "majore"
IZONIAZIDA
ETAMBUTOL
RIFAMPICINA
PIRAZINAMIDA
STREPTOMICINA
Antituberculoase "minore" sau "de rezervă"
ETIONAMIDA CICLOSERINA
AMIKACINA CLARITROMICINA
CIPROFLOXACINA SPARFLOXACINA
 PRINCIPII DE TRATAMENT antiTBC
• scheme polichimioterapice pentru a preveni
rezistenţa BK ; în tuberculoză sunt necesare
asocierile bactericide de antituberculoase ;
• durata tratamentului trebuie să fie de 6 - 24
luni, după caz
• Tratament standardizat si strict supravegheat
(TSS)
1. Izoniazida = HIDRAZIDA (HIN)
Acţiune: antiTBC pe BK, selectivă şi intensă, prin
inhibiţia sintezei peretelui bacterian
Farmacocinetică:
- Absorbţie digestivă foarte bună
- Distribuţie bună în ţesuturi, seroase şi organe:
plămâni, pleura, LCR (pătrunde excelent), lichid de
ascită, caverne pulmonare; traversează placenta; trece
în laptele matern
- Se metabolizează hepatic prin reacţii de acetilare, cu
mari variaţii individuale (în funcţie de zestrea de
enzime cu rol în aceste procese): acetilatori lenti si
acetilatori rapizi
- Se elimină renal
Spectru de acţiune:
Activă numai pe bacilul Koch.
Rezistenţa bacilară faţă de HIN se dezvoltă
repede, de aceea se administrează doar în
scheme de tratament (în asocieri).
Utilizări terapeutice:
TBC pulmonară şi extrapulmonară
! în scheme de tratament polichimioterapice
Efecte adverse:
 hepatotoxicitate exprimată prin creşterea
transaminazelor - reprezintă citoliza (este
dependentă de doză); mai frecventă în
asocierile cu rifampicina;
 neurotoxicitatea: neuropatie periferică (prin
deficit de vitamina B6) nevrită optică, atrofie
optică;
 reacţii alergice: cutanate, febră, sindrom lupic.
Contraindicaţii: insuficienţa hepatică severă,
sarcina
Administrare şi prezentare:
cpr. şi fiole: deseori se asociază HIN şi vit. B6.
2. Etambutolul
Acţiune: antiTBC pe BK, selectivă şi intensă, în
faza de multiplicare a germenilor
Farmacocinetică:
Absorbţie digestivă bună (80%), distribuţie
bună în ţesuturi, slabă în LCR.
Spectru de acţiune:
 Bacteriostatic, numai pe bacilul Koch
Utilizări terapeutice:
 tuberculoză pulmonară şi extrapulmonară
alături de RFM, HIN, PZM.
Reacţii adverse:
 neurotoxicitatea - nevrita optică retrobulbară, tulburări
de vedere cu dificultate în perceperea culorilor (roşu şi
verde), cu restrângerea câmpului vizual - impune
examene oftalmologice periodice;
 reacţii alergice;
 intoleranţă digestivă.
Frecvenţa reacţiilor adverse la toate
antituberculoasele obligă la monitorizarea
acestei terapii !
Nu are efect teratogen, este bine tolerat în sarcină.
Contraindicaţii: nevrita optică
Prezentare şi administrare:
Etambutol cpr. orale, priză unică
3. Rifampicina (RFM)
Este un ATB ce face parte alături de Rifabuten din
clasa ansamicinelor.
Farmacocinetică:
- RFM are absorbţie digestivă bună,
- Bd > 60%,
- legare de proteinele plasmatice 80%,
- difuzie bună în ţesuturi, os, plămâni, ficat, rinichi,
LCR şi salivă.
- Pătrunde intracelular, se metabolizează hepatic prin
glucuronoconjugare.
- Se elimină urinar, colorează urina în roşu.
Mecanism de acţiune:
Efect bactericid pentru că inhibă ARN polimeraza
bacteriană.
Spectru de acţiune:
 Mycobacterium tuberculosis (b. Koch), b.
Hansen;
 stafilococi, meningococ, gonococ;
 anaerobi Gram pozitivi şi negativi, inclusiv
Bacteroides fragilis
Utilizări terapeutice:
 tuberculoza pulmonară şi extrapulmonară
(osoasă, renală, meningială, pleurezia TBC)
tratament curativ în asociere cu Izoniazida;
 lepră;
 stafilococii severe (osteomielită, endocardită) în
asociere cu aminoglicozide sau fluorochinolone;
 meningite cu meningococ sau Hemophilus
influenzae.
Reacţii adverse:
 hepatotoxicitate (mai ales în asociere cu
Izoniazida sau cu alcoolul);
 tulburări digestive: greţuri, vărsături;
 reacţii alergice cutanate;
 colorează urina şi sputa în roşu;
 tulburări hematologice: trombocitopenie,
anemie hemolitică.
Contraindicaţii:
 sarcină, porfirie, copil mic sub 1 an;
 asocierea Rifampicină + Izoniazidă este
contraindicată în cursul anesteziei generale.
Prezentare şi administrare:
Rifadine, Sinerdol capsule orale, administrare a
jeun, în formula 2/7 (două zile pe săptămână).
Observaţie: Rifampicina este inductor enzimatic
4. Pirazinamida (PZM)
Farmacocinetică:
Absorbţie digestivă bună cu o distribuţie bună în
ţesuturi şi organe, inclusiv LCR.
Spectru de acţiune:
 Bactericid numai pe bacilul Koch.
Utilizări terapeutice:
 tuberculoză pulmonară şi extrapulmonară,
alături de alte antituberculoase.
Reacţii adverse:
 hepatotoxicitate frecventă, dependentă de doză
cu creşterea transaminazelor;
 intoleranţă digestivă;
 reacţii alergice: cutanate, febră,
fotosensibilizare;
 hiperuricemie.
Contraindicaţii:
insuficienţă hepatică şi renală, sarcină şi
alăptare, hiperuricemie.
Prezentare şi administrare:
Pirazinamida, cpr orale, priză unică, dimineaţa
Combinatii de antituberculoase

RIFAN TRI, RIFATER =

IZONIAZIDA + RIFAMPICINA +PIRAZINAMIDA

MYRIN =
IZONIAZIDA + RIFAMPICINA + ETAMBUTOL

RIFAN – IZO =
RIFAMPICINA + IZONIAZIDA