Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tratarea autismului poate ncepe devreme/ Imagine University of California Davis Health
System
convulsiilor n autism i hrnirea cu lapte praf care conine protein din soia, iar n SUA
93% din culturile de soia sunt modificate genetic.
O alt cauz, sugerat de un studiu recent, este vrsta naintat a tatlui. Cercettorii
Indiana University i Karolinska Institute din Stockholm au analizat datele tuturor
persoanelor nscute n Suedia n perioada 1973 2001 i au constatat c urmaii
nscui atunci vrsta tatlui depea 45 de ani erau de 3,5 ori mai susceptibili s
dezvolte autism dect copii nscui atunci cnd tatl avea ntre 20 i 24 de ani.
Tratamentul autismului
Cea mai celebr i la mod terapie pentru autism este ABA(Applied Behaviour
Analysis), dar metoda aprut n anii 60 n SUA este controversat i considerat de
unii psihologi a fi nu mai mult dect un dresaj.
American Academy of Child and Adolescent Psychiatry a revizuit n luna februarie 2014
parametrii cheie pentru evaluarea i tratarea autismului n urma studiilor conduse de Dr.
Fred Volkmar, directorul Yale Child Study Center. Noile recomandri susin detecia
timpurie care s permit nceperea ct mai rapid a tratamentului, iar acesta trebuie s
fie realizat n echip de ctre psihiatrii, psihologi comportamentali, logopezi i educatori.
De asemenea, se recomand prinilor s discute cu medicii riscurile unor terapii
alternative, cum ar fi administrarea de secretin.
Cercetri recente ncearc s abordeze i alte ci i s caute posibile soluii, inclusiv
crearea unor medicamente. Yale School of Medicine a dovedit c un sparay nazal cu
oxitocin mbuntete activitatea cerebral legat de procesarea situaiilor sociale la
copii cu autism. Oxitocina este un hormon produs n mod natural de corp, iar
administrarea n cadrul studiului a dovedit c are capacitatea de a normaliza regiunile
cerebrale responsabile de deficitul n interaciunea social.
Pe aceeai linie, cercettorii Children Hospital Oakland Research Institute susin c
exist o legtur ntre nivelul de serotonin i vitamina D. n cercetri anterioare,
autismul a fost conexat cu un nivel sczut de serotonin, iar acum s-a demonstrat c
vitamina D este responsabil de producerea acestui hormon. Cercettorii evalueaz
Ce este ESMD?
The Early Start Denver Model este un tip de terapie ce consta in abordarea complexa a
comportamentului copiilor diagnosticati cu autism, aplicabila cu succes intre varsta de 1 an si cea de
4 ani. Programul cuprinde un curriculum de dezvoltare care defineste abilitatile ce trebuie formate,
conform fiecarei etape de dezvoltare, precum si un set de metode concrete prin care aceste abilitati
se pot forma si dezvolta. ESMD nu este conceput pentru a fi aplicat intr-un anumit tip de institutie,
insa este un program care poate fi pus in aplicare cu succes de catre o echipa de terapeuti,
impreuna cu parintii, fiind eficient atat in terapia de grup, cat si in terapia individuala. ESMD poate fi
folosit atat ca metoda de terapie in cadrul unei clinici, cat si ca model comportamental utilizat acasa,
de catre parintii care doresc sa isi ajute copilul diagnosticat cu autism.
Programul in sine, dezvoltat de catre psihologii Sally Rogers si Geraldine Dawson, are la baza
exemplul mai vechi al Modelului Denver, fiind practic o extensie a acestuia, adaptata unei abordari
timpurii a autismului. Programul se constituie intr-o interventie timpurie care integreaza o relationare
bazata pe modelul de dezvoltare ce foloseste practici terapeutice validate deja de catre metoda ABA
(analiza comportamentala aplicata).
Rogers SJ, Dawson G., Vismara L. An Early Start for Your Child with Autism, , New York, Guilford
Press, 2012.
lipsa sunetelor specifice varstei dezvoltarea intarziata a sunetelor ma ma, da da, ta ta;
interes scazut pentru interactiune interes mai pronuntat pentru obiecte decat oameni
si dificultati in sustinerea interactiunilor fata-n-fata.
Bebelusii participanti in acest studiu pilot aveau varste cuprinse intre 6 si 15 luni si aveau deja
simptomele descrise mai sus. Majoritatea copiilor (6 din 7) au beneficiat de pe urma terapiei
comportamentale Infant Start astfel incat pana au ajuns la varsta de 2-3 ani si-au recuperat
complet abilitatile de invatare si limbaj.
Rezultatele acestui studiu pilot au fost publicate anul trecut in Journal of Autism and
Developmental Disorders (Rogers & Ozonoff, 2014).
Profesorul Sally J. Rogers, autoarea principala a studiului, subliniaza faptul ca nu incearca sa
vindece autismul:
Persoanele cu TSA contribuie mult la cultura noastra. Diversitatea naturii umane este ceea ce
ne face puternici ca specie.Ceea ce incercam este sa diminuam dizabilitatea asociata cu TSA.
Obiectivul meu este ca adultii si copiii cu autism sa fie capabili sa participe cu succes la viata de
zi cu zi in toate aspectele comunitatii in care isi doresc sa ia parte: sa desfasoare o munca plina
de satisfactie, sa se recreeze, sa aiba relatii, parte de educatie, un cerc de persoane pe care ii
iubesc, si in generel, sa fie fericiti cu viata lor.
executabile pe calculator. Programul asigur tot o dat i suportul logistic necesar unei
legturi nemijlocite ntre familie i terapeut, ceea ce va face posibil modificarea n timp
real, pe baza observaiilor transmise de familie ctre terapeut, a exerciiilor propuse a fi
executate cu copilul autist. Lotul de studiu , alctuit din 5 copii (3 biei i 2 fetie) avnd
vrsta ntre 5-11 ani,care au fost diagnosticai cu diferite grade de autism, este
comparabil cu acela folosit n alte studii.
1. Introducere
Autismul este o tulburare psihocomportamental de aspect pervasiv care reunete aspecte ale
mai multor etiologii i are un caracter invalidant relaional i social. Afeciunea se manifest prin
deficiene mintale i comportamentale, care afecteaz n mod curent abilitatea de a comunica,
formele de relaionare cu ceilali i capacitatea de a rspunde adecvat la stimuli externi.
Dei persoanele cu autism nu au exact aceleai simptome i dezorganizare, tabloului clinic
specific i se adug anumite elemente sau forme individuale specifice. n general, sunt prezente
problemele de socializare, comunicare, motorii i senzoriale. De aceea persoanele cu autism, i
n special copiii, manifest ntrzieri grave de limbaj, apar ca fiind nchii, inabordabili,
ncapsulai n comportamente repetitive i pattern-uri cognitive rigide i chiar ca fiind retardai
mintal. Ipotezele referitoare la etiologia autismului relev o confruntare ntre dou tendine
cumva n opoziie [1].
O categorie de cercetri caut s evidenieze existena unor corelaii statistice ntre simptomele
i leziunile organice constatate conform spiritului medicinii anatomo-clinice, respectiv substratul
organic al bolii [2].
n prezent cercettorii abordeaz procesualitatea autistic ca o dezvoltare psiho-dinamic a
unei vulnerabiliti a copilului pre-autist i a tuturor evenimentelor contrare pe care le-a
experimentat [2].
De fapt, ambele puncte de vedere constituie modaliti de abordare paralele fiind discutabile n
funcie de particularitatea cazului relevat de datele anamnestice, observaii i investigaii
clinice i paraclinice
Dei criteriile de diagnostic moderne par s permit o mai corect identificare a factorilor de risc
i a mecanismelor patologice, suntem nc departe de a ne afla n posesia unei teorii unitare,
coerente i general valabile asupra autismului.
2. Consideraii statistice
Fig.1
Copiii cu autism au fost i sunt asimilai n diverse programe de terapii printre care enumerm
terapia ABA, PECS, PORTAGE i Terapia de Integrare Complet a Centrului THE MIFNE
APPROACH din Israel, al cror randament este evident i semnificativ n nivelul de recuperare
a acestora [4,5].
Terapia ABA [4]-Analiza Aplicat a Comportamentului- este un program de nvare care
lucreaz sistematic la diminuarea i nlturarea trsturilor autismului, pn cnd copilul nu
mai ndeplinete condiiile necesare pentru a se considera c are aceast afeciune. Sistemul
este foarte intensiv,se bazeaz pe dividerea oricrei sarcini n subsarcini cu caracteristici
distincte i pune un accent foarte mare pe recompensarea copilului atunci cnd lucreaz bine.
Nu exist pedeaps fizic n acest sistem. Terapia ncepe ntr-o structur foarte rigid, dar n
mod gradat ia forma unui mediu tipic de coal. Pe msur ce nva s nvee copilul
progreseaz pn la punctul n care poate s-i nsoeasc colegii normali ca stil de nvare.
Perseverarea timp de 2 3 ani n acest program i poate canaliza pe copii ctre normalitate.
Fig 2
Deci, ideea acestei proceduri de colaborare cu copiii cu autism const n implicarea permanent
a familiei n elaborarea i punerea n practic a planului de tratament.
Viabilitatea, oportunitatea i eficiena modalitilor propuse n lucrare este susinut i de:
numrul semnificativ de familii ( cca 60% - 75 %) care pot accesa INTERNETUL la domiciliu
[7] ;
posibilitatea instruirii extrem de rapide a prilor asupra folosirii funciilor platformei TIC
propuse n lucru;
n prezent se realizeaz un studiu pilot privind posibilitatea i eficien folosirii unor proceduri
individualizate, prin care s fie prezentate copiilor prin intermediul calculatorului un lot de
pictograme,videojocuri etc. Lotul de studiu este alctuit din 5 copii (3 biei i 2 fetie), cu vrste
cuprinse ntre 5 i 11 ani i este comparabil cu acelea folosite pentru alte cercetri n domeniul
autismului.
5. Concluzii
TIC ofer posibilitatea implementarea unor proceduri care s asigure familiei rolul de
partener al psihologului.
Bibliografie
1. Rutter M, Silberg J., OConnor T., Simonoff E., Genetics and child psychiatry: II empirical reserch
finding. J. Child Psychol Psychiatry, 1999; 40:19-55.
2. British Medical Journal, Ediia n limba romn, 2003, Vol. 10, Nr. 9, www.bmj.ro.
3. Particulariti ale nvrii n autismul infantil , Psihiatria i condiia uman,
Clinic Universitar de Psihiatrie Socola, Iai.
4. Wing L., Leekam SR., Libby SJ., Gould J., Larcombe M., The diagnostic interwieu for social and
communication disorder: background, interrater reliability and clinical use. J Child Psychol Psychiatry
2002; 43: 307
5. Kanner, L., Autistic disturbance of affective contact, The nervous child, 1943, 2, Traduction francaise
par M. Rosenberg in: Neuropsychiatrie enfance adolescence, 1990.
6. Post-Treatment Social Integration of Children with Contact and Communication Disorder: The "Mifne"
Approach Center,2006, Israel
Dr.
Tatiana
Medic
primar
DGASPC sector 6, Serviciul Evaluare Copii cu Dizabilitati
Popescu
neuropsihiatru
Fiind medici pedopsihiatri avem responsabilitatea sa recunoastem foarte bine semnele autismului la o
varsta cat mai precoce pentru a putea interveni cat mai timpuriu.
Desi problema copilului cu autism este problema comunitatii, societatii in general, medicul are poate cea
mai mica contributie, dar importanta, mai ales in diagnosticarea precoce a tulburarii autiste.
O alta responsabilitate ar fi sa continuam studiile stiintifice, cercetarile medicale, pentru ca la un moment
dat sa reusim interventia direct pe factorii etiopatogenici, ai acestei disfunctii psihice cu impact puternic
psihosocial asupra copilului, familiei, comunitatii.
Exista multe teorii care incearca sa explice etiologia autismului. Am sa amintesc una dintre cele care near indreptati cumva incercarea pentru administrarea de psihotrope si anume ipotezele neurochimice. Au
fost studiate serotonina si dopamina. Se presupune ca acesti neurotransmitatori sunt intr-o cantitate
crescuta in SNC la copiii cu autism (hiperserotoninemie si hiperdopaminergie), ce pot implica
hiperactivitate, sterotipii, anxietate.
Psihotropele actionand ca niste blocanti ai receptorilor dopaminergici, ar avea efect de reducere a
stereotipiilor, retractiei sociale, hiperkineziei, ameliorand atentia. In acest fel s-ar pregati un teren mai
primitor pentru aplicarea terapiilor de recuperare.
Dar tratamentul psihotrop si stimulentele cerebrale nu rezolva problema autismului.
Medicul are datoria sa informeze foarte bine familia despre tratamentul chimioterapic si sa lase ca familia
sa decida daca doreste un tratament de scurta durata, in cazul prezentei semnelor de agitatie,
agresivitatii, stereotipiilor severe si hipekineziei, desi unii copii dezvolta chiar reactii paradoxale si
adverse, iar daca copilul este mic, paleta medicatiei este restransa sau nu exista.
O alta datorie a medicului specialist este aceea de informare despre aceasta tulburare, mijloacele de
recuperare, impactul asupra copilului, familiei si comunitatii. Sa-i faca sa constientizeze si sa se
mobilizeze pentru recuperarea acestuia prin includerea in programe specifice (ca de exemplu terapia
ABA).
Experienta noastra din DGASPC, prin evaluarea anuala a copiilor cu autism, ne-a adus la urmatoarele
concluzii : copiii care au fost inclusi in programe de recuperare (ABA) au rezultate spectaculoase prin
ameliorarea limbajului, a dezvoltarii cognitive si comportamentului social, reducerea sterotipiilor.
Aceste rezultate se obtin mult mai bine la copiii care au fost diagnosticati precoce si au inceput terapiile
timpuriu.
Dr.
Joseph
E.
Presedinte
Applied Behavior Consultants (ABC), Inc. California si Fundatia ABC Europe
Morrow
Acest lucru este in special mai important pentru adolescenti si copii. Acestia invata lucruri precum abilitati
de autoajutorare necesare, cum ar fi sa stie sa faca cumparaturi, sa ia autobuzul si sa tina curat si ordine
in casa. Pe scurt, ei pot sa devina, in multe cazuri, relativ independenti si nu trebuie sa traiasca in institutii
specializate.
Paul
psiholog, terapeut ABA
Morosanu
ABA in Romania a inceput cu o poveste de succes. Si ca orice poveste de succes a implicat foarte multa
munca, perseverenta, incredere in proces si, nu in ultimul rand, sansa. Metoda de lucru a patruns, ca in
atatea situatii similare, nu din initiativa autoritatilor sau a unor oficiali, ci dintr-o initiativa si investitie
particulara. Parintii care au luptat pentru copilul lor au fost la vremea respectiva deschizatori de drum si la
inceput nu aveau nicio idee unde va duce drumul pentru ei si pentru atatia altii mai tirziu. Au luptat si au
castigat. Copilul lor se integreaza in prezent intr-o scoala normala si face (toate) lucrurile pe care le face
si un copil normal. Si nu e singurul. Daca nu as fi fost de fata la inceput sa vad de unde a pornit totul,
acum n-as fi fost in pozitia de a spune Da, se poate!. Dar am fost acolo o parte a interventiei si am vazut
cat de greu e fiecare pas. Si pe langa asta, am mai vazut cat de norocos a fost acest copil. Se pare ca
asa i-a fost scris pentru a-i putea inspira si pe altii. Pentru ca atatia altii nu sunt la fel de norocosi ca el. Si
spun asta pentru ca ulterior am avut ocazia sa evaluez copii din toata tara si am vazut ce inseamna acest
noroc. Daca este sa se intample pana la capat, norocul acesta are mai multe trepte.
Treapta unu ar fi (in mod nefiresc, totusi) ca un copilul cu TSA (tulburare de spectru autist) sa fie
diagnosticat corect si la timp. Cum nivelul de informare specifica despre aceasta tulburare este foarte
scazut in mediul altor medici decat cei psihiatri (pediatri, neuro-pediatri, medici de familie), exista inca
foarte multe situatii in care copiii sunt diagnosticati gresit. Si chiar si in randul medicilor psihiatri sunt inca
foarte putini aceia care stiu ca exista o alternativa psihoterapeutica la medicatie. Treapta a doua o
reprezinta dorinta si hotararea familiei de a face ceva pentru recuperarea potentialului copilului. Treapta
a treia este data de resursele familiei. Au banii necesari? Au energia, dorinta, vointa sa porneasca acest
drum? Treapta a patra - indrumarea: cine va coordona interventia si echipa? Treapta a cincea o
constituie echipa de lucru: poate fi ea facuta sa functioneze? Poate fi mentinuta? Sunt parintii mediatori
suficient de buni? Suporta ei suficient de bine spargerea intimitatii caminului pentru perioada necesara
interventiei?
Si ultima si cea mai importanta treapta a norocului recuperarii unui copil este ca acesta sa aiba
potentialul necesar recuperarii. Pentru ca niciodata nu se poate face o predictie clara: copilul va putea sa
vorbeasca? Va "invata" sa se joace ca ceilalti copii? si va face prieteni?... si asta pentru a rezuma doar
cateva din intrebarile crunte pe care si le pune un parinte al unui copil cu TSA.
Rezumand "treptele norocului" unui copil cu TSA, putem spune, din experienta din Romania de azi, ca
reusita interventiei precoce presupune o interventie hotarata, sistematica, sustinuta care implica multe
resurse (financiare si umane) si care, in majoritatea cazurilor din prezent, nu poate fi dusa la indeplinire.
Judecand din aceeasi scurta experienta a interventiilor ABA in Romania (mai putin de 5 ani) putem spune
ca mai putin de 10% din copiii cu TSA ating treapta a patra a norocului lor. Dar atunci cand norocul isi
aseaza toate treptele, rezultatele sunt intotdeauna pe masura efortului depus.
Ce este de facut? Avand in vedere eficienta dovedita (prin studii de durata in strainatate si de experienta
in Romania) a metodei de interventie comportamentale (ABA) si precedentul efortului si proiectelor unor
ONG-uri (un exemplu foarte bun este CID Romania) se pot face foarte multe in atragerea atentiei
autoritatilor asupra gravitatii problemelor, in modul de organizare a resurselor existente deja, in
informarea parintilor si specialistilor, in pregatirea specialistilor care doresc sa se implice pentru a face ca
treptele norocului unui copil cu TSA sa fie mai usor de urcat.
Ana
Profesor
Centrul Logopedic Interscolar nr. 5, Bucuresti
Stoica,
logoped
Prin interventia logopedica se dezvolta abilitati de comunicare eficienta la nivelul limbajului rostit si scris si
deprinderi de folosire-functionare corecta a acestuia. In cazul copiilor cu autism, a caror mare majoritate
este non-verbala, terapia logopedica este esentiala. Aceasta interventie cuprinde, indiferent de tipul
problemelor de limbaj, urmatoarele etape:
logopedul.
Renee
Terapeut
Director, Organizatia Broken Heart
McDannel
ocupational
Intr-un model de ingrijire centrata pe familie, in care aceasta este vazuta ca fiind unitatea cea mai
importanta pentru a fi deservita, terapia ocupationala ofera tratament competent bazat pe experienta,
menit sa ii ajute pe indivizi sa obtina independenta sub toate aspectele vietii. In cazul copiilor diagnosticati
cu autism, terapeutii ocupationali ofera integrare senzoriala in contextul abilitatilor ludice si in cele sase
domenii de dezvoltare care includ abilitati motorii de finete si de ansamblu, abilitatea de a-si purta singur
de grija, abilitati cognitive, de limbaj si sociale. In domeniul procesarii senzoriale, persoanele cu autism
experimenteaza in mod frecvent dificultati in procesarea informatiei prin simturile proprii si in functionarea
in mod corespunzator in mediul social.
Terapia ocupationala foloseste strategii de tratament pentru a face fata acestor dificultati.
Din moment ce persoanele care sufera de autism adesea sunt lipsite de abilitati personale si sociale de
baza, necesare unui trai independent, terapeutii ocupationali au dezvoltat tehnici de lucru asupra acestor
nevoi. De exemplu, ei ofera interventii menite sa ajute un copil sa raspunda in mod corespunzator la
informatiile care le parvin prin simturi. Interventia poate include leganarea, pieptanarea, jocul cu bagarea
mingii in gaura si intreaga gama de alte activitati care au scopul de a ajuta un copil sa aiba un control mai
mare asupra corpului sau in spatiu. Integrarea Senzoriala (SI) este capacitatea unui individ de a primi,
procesa si intelege informatia oferita de catre simturi. Aceasta are rolul de a oferi experiente senzoriale
variate pentru a ajuta persoana cu tulburari din spectrul autismului sa aiba un raspuns mai adaptat la
provocarile senzoriale. Cu alte cuvinte, terapia ocupationala ii invata cum sa faca fata problemelor
senzoriale si sensibilitatilor proprii.
Terapia ocupationala faciliteaza activitati ludice care nu numai ca instruiesc, dar si ajuta copilul in
procesul de interactionare si comunicare cu ceilalti. Scopul terapiei poate fi structurat in mod detaliat pe
terapii de joc precum Floortime, care au fost dezvoltate pentru a construi atat abilitati intelectuale si
emotionale, cat si fizice.
Terapia ocupationala produce strategii menite sa ajute tranzitia indivizilor de la un cadru la altul, de la o
persoana la alta, de la o etapa a vietii la alta. Pentru un copil cu autism acest lucru implica strategii de
linistire sau maniera de a face fata schimbarii unei scoli cu alta; pentru adultii cu autism poate insemna
abilitati vocationale, abilitatea de a gati sau altele.
Terapia ocupationala a dezvoltat tehnici si strategii adaptate pentru a instrumenta dizabilitati aparente (de
exemplu, invatarea folosirii tastaturii cand scrisul cu mana este pur si simplu imposibil; selectarea unei
veste cu greutati pentru a intensifica capacitatea de concentrare, etc.).
Terapia ocupationala este folosita pentru interventii comportamentale si de intelegere pentru tratarea
pacientilor.Cercetarile au aratat ca cele mai promitatoare interventii includ servicii de mediu menite sa
creasca semnalele vizuale si sa moduleze stimulari auditive si tactile. Abordarile intensive in echipa sunt
folosite pentru a individualiza interventiile cu scopul de a mari toate categoriile de dezvoltare inclusiv
comunicarea si abilitatile interpersonale. Echipele de reabilitare includ parinti, terapeuti ocupationali,
profesori, logopezi, tutori ABA, terapeuti pentru recuperare fizica, medici, asistenti sociali si psihologi.
Irina
kinetoterapeut, specializat pe copii cu autism
Lungeanu
S-a dovedit de-a lungul timpului ca cea mai buna abordare a terapiei in cazul copiilor cu dizabilitati este
una multidisciplinara, iar copiii cu autism nu fac exceptie de la regula aceasta. Psihologul, terapeutul
ocupational, terapeutul ABA, medicul pediatru, kinetoterapeutul, toti isi gasesc rolul in alcatuirea echipei si
pot da informatii importante cu privire la diferite aspecte ale dezvoltarii copilului si a obiectivelor ce trebuie
indeplinite. O colaborare eficienta poate duce la o integrare reusita in colectivitate.
Se stie ca acesti copii au o intarziere in dezvoltarea motricitatii grosiere si acest lucru se datoreaza in
primul rand intarzierii din sfera socio-afectiva, de aceea este necesar sa se faca in prealabil o evaluare a
acestei arii de dezvoltare si planul de interventie kinetoterapeutica sa tina cont de nivelul socio-afectiv al
copilului. De cele mai multe ori copiii nu reusesc sa indeplineasca sarcini simple pentru ca nu reusesc sa
se opreasca din alergat si sa fie atenti la adulti. Ei dau impresia ca sunt neastamparati sau interesati de o
jucarie sau o activitate, insa este doar o problema de relationare si poate de integrare senzoriala.
Kinetoterapeutul trebuie sa tina cont in stabilirea obiectivelor terapeutice atat de tonus muscular scazut,
postura corporala care poate fi deficitara, dezvoltarea motricitatii grosiere care sa fie in conformitate cu
varsta cronologica, cat si de imbunatatirea interactiunii si a stabilirii contactului vizual cu copilul. Astfel, la
fiecare activitate pe care o face cu copilul, kinetoterapeutul va incerca sa atraga privirea acestuia cat de
des cu putinta.
La fel de importanta este si colaborarea kinetoterapeutului cu parintii. Este bine ca acestia sa primeasca
o lista de activitati pe care sa le faca acasa pentru a continua procesul de recuperare. Neimplicarea
parintilor in activitatile recomandate de catre kinetoterapeut poate ingreuna atingerea obiectivelor, de
aceea este important ca sa existe o buna colaborare intre parinte si kinetoterapeut.
Dei nc nu vorbete, ci doar verbalizeaz silabe, Alexiei i place s cnte mpreun cu prinii ei. La
cinci ani i 10 luni, melodia ei preferat este Podul de piatr. Prinii i cnt, iar ea completeaz cuvinte
simple - precum apa - i gesticuleaz vesel pe acordurile melodiei.