1.

Nivelurile de actiune a preventiei oro-dentare

a)Preventia primara
-prin care se incearca descoperirea cauzelor generatoare de boala, urmand
ca, prin aplicarea corecta a unor proceduri si substante, sa se previna
aparitia bolilor, stopandu-le inainte de ajungerea lor in stadii
ireversibile, cand tratamentul curativ devine inevitabil
-ex: in MD, o parte a acestor masuri sunt cuprinse in termenul de igiena
orala
b)Preventia sec
-presupune surprinderea bolilor in fazele de debut, cand, prin aplicarea
tratamentelor curative indicate, le stopam evolutia, realizand si
refacerea morfo-functionala a tesuturilor afectate, spre o stare cat mai
apropiata de normalul initial
-ex: in MD- obturarea proc carioase in faza de cavitate superficiala
c)Preventia tertiara
-cuprinde totalitatea masurilor luate pt inlocuirea tesuturilor distruse
prin boala si restabilirea morfo-functionala a pacientului, spre un punct
cat mai apropiat de normal; altfel spus, de corectare si compensare a
sechelelor
-ex: in MD- realizarea puntilor sau a protezelor mobile/ mobilizabile,
prin care refacem integritatea pierduta a arcadelor dentare

2.Definiti termenii de prevalenta, incidenta si intensitate (dezvoltati

indicele de carie CAO)
a)Prevalenta
-reprezinta nr de indivizi dintr-un grup sau dintr-o populatie, care
prezinta o anumita boala la momentul studiului
-indicii de prevalenta se calculeaza procentual (%)
b)Incidenta
-semnifica nr de cazuri noi de imbolnavire, pt o anumita boala, care apar
intr-o colectivitate, intr-o anumita perioada de timp
-indicii de incidenta se raporteaza la 100.000 de locuitori (0/0000)
c)Intensitatea
-este un indice specific pt carie sau pt edentatie, ce se pot manifesta
la un acelasi individ, prin procese multiple
-indicele de intensitate pt o anumita populatie reprezinta nr mediu de
carii sau de edentatii pt un individ si se exprima prin nr cu 2 zecimale
d)indicele CAO
-CAO pt dintii permanenti/ cao pt dintii temporari
-repr nr de dinti cariati (C), absenti (A) si obturati (O) constatati la
un individ, dar se poate raporta si la un grup populational

3.Depozitele dentare moi- pelicula dobandita: definitie, mecanism de

formare

Reprezinta un depozit moale, subtire, constituit din glicoproteine de

origine salivara (glicoproteinele sunt formate dintr-o molecula proteica
la care se ataseaza un carbohidrat) ce se absorb selectiv si din cristale
de hidroxiapatita, de la suprafata dintilor
In mod natural, coroana dentara se acopera instantaneu cu acest strat
glicoproteic salivar, imediat dupa ce dintii au fost periati si curatati
Pelicula dobandita nu se indeparteaza prin simpla clatire a gurii, ci
numai dupa efectuarea procedurilor profilaxiei primare- si se reface
instantaneu dupa realizarea lor
Absorbtia glicoproteinelor salivare se datoreaza interactiunilor ionice
stabilite intre ionii de calciu si fosfat ai hidroxiapatitei cu gruparile
de energie opusa ale acestor macromolecule salivare
Glicoproteinele salivare sunt absorbite selectiv de cristalele de
hidroxiapatita, absorbtia lor fiind mult mai puternica la nivelul
cristalele de fluorapatita si fluorhidroxiapatita

4.Mecanismele de fixare a microorganismelor la nivelul peliculei

dobandite
Rapid dupa formare, la nivelul peliculei dobandite apar primele
microorganisme care o colonizeaza, transformand-o in placa bacteriana
Fixarea preferentiala a anumitor microorganisme la nivelul asa-ziselor
'puncte de legare" (binding sites) ce exista la nivelul suprafetei
peliculei dobandite
Natural, la nivelul peliculei dobandite, microorganismele se ataseaza
specific, fixandu-se numai acelea care prezinta receptori de membrana pt
punctele de legare prezente si care, in plus, se gasesc intr-un nr
suficient in saliva
Dintre microorganismele care prezinta specificitate pt punctele de legare
se remarca S.Mutans si S.Sanguis, care colonizeaza preferential placa
supragingivala, si S.Salivarius care colonizeaza intr-o proportie
ridicata suprafata limbii si saliva
Pe de alta parte, unii carbohidrati componenti ai glicoproteinelor
salivare pot servi si ei drept receptori de legare pt microorganismele
care prezinta adezine (adhesins=receptori de legare), prin care
respectivele bacterii se fixeaza la nivelul dintilor
Exista adezine numite lectine care recunosc selectiv unii carbohidrati
prin intermediul carora S.Mutans si S.Sanguis se leaga de dinte
Deoarece la nivelul locurilor de legare exista o adevarata competitie,
aici se pot fixa, pe langa bacterii, proteine ale sistemului complement,
anticorpi sau enzime precum lizozimul
Fixarea celorlalti competitori este inhibata odata ce locul de legare al
peliculei a fost ocupat
In competitia fixarii microorganismelor, exista streptococi care
elibereaza anumite substante numite bacteriocine, care inhiba fixarea
ulterioara a altor specii precum Actinomyces sau Actinobacillus
In schimb, daca primul fixat este Actinomyces cromogenus, pacientul va
prezenta un nr redus de streptococi si mai putine carii dentare si
colorari exogene negre specifice

Un alt mecanism de atasare a noilor specii microbiene la nivelul

peliculei dobandite il reprezinta interactiunea multigenica, cat si
rezistenta aratata de unele microorganisme fata de fortele care incearca
sa le indeparteze
Pe de alta parte, la nivelul salivei exista substante care impiedica
fixarea microorganismelor la nivelul suprafetelor dentare, actiune ce se
produce prin blocarea punctelor de fixare specifice sau exista polimeri
salivari ce realizeaza aglutinarea specifica a microorganismelor
Procesul de aglutinare a bacteriilor este favorizat de prezenta la
nivelul salivei in principal a IgAs, a mucinei etc
La toate acestea se adauga faptul ca toate celulele vii, incluzand
bacteriile, prezinta o incarcatura electrica negativa, ce le permite
atractia la suprafetele incarcate pozitiv, cum este dintele

5.Placa dentara microbiana: definitie, compozitie chimica

Placa dentara se defineste ca: depozitul dentar moale, neuniform si
aderent la structurile cavitatii orale.
Ea reprezinta o aglomerare microbiana cu caracter de ecosistem.
Placa este rezultatul prezentei microorganismelor si al produsilor lor de
metabolism.
Dpdv chimic, placa dentara se compune din 80% apa si 20% subst uscata
70-80% din subst uscata a placii este reprezentata de microorganisme, cu
un plus pt cea subgingivala
Pt a se ingrosa si maturiza, placa supragingivala necesita coeziune
intermicrobiana, care este asigurata de prezenta matricei intermicrobiene

6.Placa dentara microbiana: succesiunea fixarii microbiene si coagregarea

microbiana
Primele bacterii care colonizeaza pelicula dobandita, transformand-o in
placa bacteriana, sunt cocii si ocazional forme microbiene filamentoase
gram poz
Imediat dupa fixarea primilor colonisti la nivelul peliculei dobandite
("specii pionere"), microorganismele isi incep multiplicarea si
activitatea metabolica prin care placa supravietuieste si se ingroasa,
maturizandu-se
Pe aceasta cale, in cca 2 zile de la initierea formarii ei, placa isi
dubleaza grosimea
Ingrosarea placii dentare este rezultatul interactiunii si al
multiplicarii continue a microorganismelor, la care se adauga bacteriile
fixate secundar
Coagregarea microbiana
O serie de microorganisme ajung la nivelul placii legandu-se specific de
alte specii microbiene, formand la nivelul placii dentare coagregari
microbiene complexe

Astfel consemnam:
1.Coagregari realizate intre microorganisme care prezinta intre ele
atractie reciproca
-acestui tip de coagregare microbiana ii corespunde aspectul de "stiulete
de porumb" (corn cob)
-legatura dintre microorganisme se realizeaza prin intermediul fimbriilor
existente la suprafata membranei lor celulare
-aspectul de "stiulete de porumb" apare datorita dispunerii specifice a
microorganismelor
-astfel, bacteriile filamentoase ,dispuse central si perpendicular pe
suprafetele coronare dentare, sunt inconjurate de coci, obisnuit de
S.Sanguis
-microorganismele dispuse perpendicular pot fi reprezentate de forme
facultativ anaerobe gram poz precum speciile Actinomyces si
Corynebacterium matruchotii sau de microorganisme anaerobe gram neg
precum Fusobacterium nucleatum
2.Coagulari cu aspect de "periuta"
-aceasta dispunere se datoreaza atasarii perpendiculare, la nivelul unei
bacterii filamentoase, a bacililor gram neg, adica a spirochetelor, care
se constituie in perii periutei
3.Coagulari cu aspect de "pod"
-aspectul acesta se realizeaza intre bacterii ce leaga alte 2 specii
microbiene, intre care, in mod obisnuit, nu exista nici o legatura
-spre ex S.Sanguis leaga intre ele speciile Actinomyces viscous de
Prevotella loeschei
Succesiunea fixarii microbiene
Pe masura maturizarii placii, componenta microbiana se modifica
Astfel, la o placa tanara (de 4h) constatam o proportie importanta de
coci, in special streptococi (S.Mutans si S.Sanguis), care reprezinta cca
47-85% dintre microorganismele colonizatoare; alaturi de streptococi
intalnim si speciile Neisseria, Corynebacterium si Rothia
La nivelul fisurilor si al fosetelor coronare, cat si in spatiile
interdentare, placa tanara contine, pe langa streptococi, si bacili gram
poz, de regula actinomicete
Cocii aerobi sunt primii care colonizeaza pelicula dobandita, deoarece ei
prezinta o forma rotunda, ce necesita o energie de fixare mica, au o
marime redusa si, in plus, prezinta o enzima de suprafata care le
faciliteaza fixarea
In timp ce microorganismele imobile, incluzand aici streptococii si
actinomicetele, ajung intamplator in contact cu dintele, cele mobile
precum spirochetele sunt atrase chemotactic in prezenta factorilor
nutritivi
Receptorii microbieni de suprafata vor asigura in plus mijlocul de
atasare al colonizatorilor secundari, care se fixeaza la stratul
bacterian primar prin interactiune sau adeziune microbiana
Pe masura ce placa se maturizeaza, cantitatea de oxigen scade; oxigenul
nu penetreaza placa dentara mai mult de 0,1mm
Din aceasta cauza, compozitia florei microbiene se modifica

Astfel, in profunzimea placii, constatam prezenta speciilor microbiene

gram neg anaerobe, precum Treponema denticola, Porphyromonas gingivalis,
Prevotella intermedia, Bacteroides forsythus si Fusobacterium nucleatum
se constata si cresterea proportiei de bacili gram neg precum
fusobacteriile si a cocilor gram neg precum Veillonella
Prin cresterea nr de microorganisme anaerobe creste si patogenitatea
placilor mature
In cazul in care, pt o perioada de timp, nu se realizeaza voluntar igiena
dentara, prin ingrosarea placii si maturarea placii, densitatea
bacteriana creste, iar componenta microbiana se modifica in mod constant:
-din Z1 spre Z2:- se intalnesc in principal coci gram poz mai ales
S.Mutans si S.Sanguis
-din Z2 spre Z4:- cocii sunt inca dominanti, dar se constata cresterea nr
formelor filamentoase si a bacililor gram poz, pe a caror suprafata se
fixeaza
coloniile de coci (aspectul de
stiulete de porumb)
-din Z4 spre Z7:- creste proportia bacteriilor filamentoase, iar
componenta microbiana este dominata de bacili, de forme filamentoase si
de fusobacterii
- in plus, la nivelul placilor groase
dezvoltate in apropierea marginii gingivale, apar spirochete gram neg si
vibrioni, in timp ce, in straturile
superficiale ale placii nou-formate, domina cocii
- intre Z4 si Z5 au loc, la interfata dinteplaca, modificarile cele mai dramatice, loc unde supravietuiesc doar
microorganismele facultativ sau
obligatoriu
anaerobe
-din Z7 spre Z14:- pe langa spirochete si vibrioni, apare si un nr de
celule sangvine albe
- datorita maturarii si ingrosarii placii,
in profunzime vom inregistra un nr mare de microorganisme gram neg,
anaerobe
-din Z14 spre Z21:- la nivelul placilor dentare mature predomina
spirochetele si vibrionii, alaturi de care, in straturile superficiale,
constatam coci si forme
filamentoase

7.Placa dentara microbiana: matricea intermicrobiana

Matricea intermicrobiana a placii se compune, in cea mai mare parte, din
produse ale metabolismului microbian, in principal polizaharide
extracelulare (glucani si fructani) la care se adauga subst de origine
salivara si exudat gingival
O parte din polizaharidele extracelulare sunt lipicioase, caracteristica
prin care se favorizeaza stabilizarea si fixarea ferma a biofilmului
microbian la suprafata dintelui
Dar, la nivelul matricei intermicrobiene gasim si alte subst precum:
-proteine si glicoproteine salivare, care favorizeaza fixarea specifica
a anumitor microorganisme
-lipide in cant reduse si sub forma de lipopolizaharide (endotoxine,
componenete ale membranei celulare a bacteriilor gram neg)
-subst anorganice reprezentate in primul rand de ioni de calciu si
fosfat, dar si magneziu si fluor

*fluorul se gaseste in cant sup comparativ cu cel din fluidul oral

*aceasta este dovada capacitatii biofilmului microbian de a
concentra elementele anorganice, mecanism prin care se produce
neutralizarea pH-ului,
remineralizarea tesuturilor dure dentare etc
*cea mai importanta conc a ionilor de calciu si fosfat o constatam
mai ales la nivelul suprafetelor linguale a frontalilor mandibulari,
mecanism prin care
se favorizeaza mineralizarea placii
La nivelul placilor dentare tinere, componenta anorganica este cantitativ
redusa, insa ea creste in cazul placilor mature, mecanism prin care placa
se transforma in tartru; pana in momentul in care matricea intercelulara
a placii nu se mineralizeaza, ea se poate indeparta mecanic prin periaj
dentar

8.Placa dentara microbiana: forme clinice

Initial, pe suprafata structurilor dentare se depune placa dentara
supragingivala, care, neindepartata zilnic si prin maturizare, determina
inflamatie gingivala (cu tumefactie si desprinderea marginii gingivale de
dinte)
Inflamatia favorizeaza insinuarea placii subgingival si astfel apare
placa dentara subgingivala (total diferita de cea supragingivala)
a.Placa dentara supragingivala
Placa dentara supragingivala isi incepe formarea in treimea cervicala
a coroanelor dentare, in vecinatatea marginii gingivale libere si mai
ales in zonele retentive aproximale
La polul opus, cantitatea cea mai redusa de placa se inregistreaza la
nivelul suprafetelor palatinale ale dintilor maxilari, datorita
inclinarii dintilor maxilari spre vestibular si mobilitatii limbii
Depunerile de placa sunt favorizate de existenta anumitor factori
locali, reprezentati de incongruenta dento-alveolara cu inghesuire, de
retentivitatile artificiale generate de restaurarile stomatologice
corecte sau supraextinse, de suprafetele dentare rugoase sau nefinisate
etc
In cazul unui control corect al placii, inclusiv in cazul pacientilor
care prezinta incongruenta dento-alveolara cu inghesuire, este posibil ca
indicii de placa sa fie mentinuti la valori reduse si comparabile cu
rezultatele constatate la indivizii care prezinta o dantura naturala
perfect aliniata
Identificarea clinica a placii dentare se face prin inspectie, prin
palpare cu sonda sau prin colorarea dintilor cu revelatori de placa. De
multe ori, cand placa este abundenta, matura si, in plus, variat
colorata, ea se identifica usor prin inspectie, insa de obicei se
recomanda colorarea ei
La nivelul placii dentare se intalnesc, in mod obisnuit, intre 200-450
de specii microbiene, insa nr lor variaza de la un moment la altul, de la
un spatiu la altul, de la un individ la altul si de la o rasa la alta;
dpdv al componentei microbiene, constatam in plus la un acelasi individ,
ca exista mari deosebiri intre componenta placilor supra- si subgingivale
De asemenea, exista un nr de microorganisme care se regasesc constant
la toti indivizii, numind aici S.mutans, S.sanguis, S.sobrinus si

actinomicetele; spre exemplu, la toti copiii, fara exceptie, intalnim

speciile Streptococcus, Staphylococcus, Neisseria si Veillonella
b.Placa dentara subgingivala
Formarea placii subgingivale este influentata de prezenta, in
apropierea festonului gingival, a placii supragingivale mature
In fazele initiale, componenta microbiana a placilor subgingivale este
influentata partial de componenta microbiana a celor supragingivale; pe
masura ce placa subgingivala se maturizeaza, flora microbiana se modifica
si va fi reprezentata in special de bacterii anaerobe, gram neg, mobile
Placa supragingivala matura din vecinatatea gingiei produce inflamarea
ei, motiv pt care gingia devine mai putin atasata de dinte, iar placa
dentara se poate extinde spre apex. edemul inflamator generat de
inflamatie cauzeaza tumefactie gingivala si, implicit, modificarea
relatiilor anatomice dintre suprafata dintelui si lizereul gingival.
Spatiul gingival nou creat, mai adanc, favorizeaza dezvoltarea unei flore
microbiene specifice si protejate fata de curatarea mecanica efectuata de
individ
In mod natural, spatiul denumit sant gingival este curatat prin
intermediul lichidului cervicular (sulcular/gingival) secretat, in timp
ce influenta salivei la acest nivel este extrem de redusa. In mod normal,
cantitatea de lichid cervicular secretat creste cu cat procesul
inflamator parodontal este mai avansat. La acest nivel, flora microbiana
selectionata se hraneste cu componentele fluidului lichidului cervicular.
Fluidul cervicular reprezinta ser extravazat si aici apar, in anumite
circumstante clinice, si celule sangvine, ca urmare a sangerarilor
gingivale produse. Elementele nutritive din fluidul cervicular asigura
conditii excelente pt supravietuirea si inmultirea anumitor
microorganisme, care s-au adaptat conditiilor de viata subgingivala
Compozitia microbiana a placii subgingivale este diferita de cea a
placii supragingivale datorita:
-accesului limitat oferit de santul gingival spre cav orala, ce
permite stabilirea la acest nivel numai a anumitor bacterii anaerobe, in
timp ce microorganismele prezente obisnuit in fluidul oral pot patrunde,
dar supravietuiesc cu greutate
-faptului ca zona este ferita de efectele perierii mecanice efectuate
zilnic de pacient. Este motivul pt care nevoia de fixare si de producere
a matricei intermicrobiene nu mai este atat de importanta pt mentinerea
si supravietuirea microorganismelor, aici fiind prezente bacterii mobile
si neatasate
-faptului ca este favorizata prezenta microorganismelor care se
hranesc in principal cu proteine, comparativ cu cele supragingivale, care
necesita pt supravietuire carbohidrati
Spre exemplu:
-hemoglobina prezenta la acest nivel favorizeaza supravietuirea
speciilor Porphyromonas gingivalis si Prevotella intermedia
-in plus, ac lactic produs la nivelul santului gingival poate fi
transformat microbian in hidrogen gazos, necesar supravietuirii altor
bacterii precum Campylobacter

Si in cazul rezidentilor microbieni ai spatiului subgingival se

stabilesc normal anumite inter-relatii, prin care se favorizeaza
supravietuirea lor; astfel:
-Treponema denticola, dar si alte spirochete, are nevoie, pt
supravietuire, ca si pt realizarea metabolismului proteolitic propriu, de
prezenta ptomainelor (aminoacizi decarboxilati), care sunt produse de
alte specii microbiene rezidente aici, precum Fusobacterium
-Prevotella oralis si Veillonella alcalescens, care produc in mod
natural vit K, convietuiesc obligatoriu alaturi de Prevotella intermedia
si Porphyromonas gingivalis, acestea avand nevoie pt supravietuire de
menachinona
-prin productia de bacteriocine, Actinobacillus actinomycetemcomitans
contribuie la reducerea prezentei subgingivale a S.sanguis
Dpdv al compozitiei microbiene, placile subgingivele se pot imparti in
2 componente:
-placa subgingivala asociata dintelui
-placa subgingivala asociata tesutului moale al santului gingival
Placa subgingivala asociata dintelui
Felul in care este structurata aceatsa placa face ca ea sa semene mult cu
cea supragingivala. Si in cazul ei, flora microbiana este mentinuta pe
loc de prezenta matricei intermicrobiene. In contact cu dintele, flora
microbiana este densa si constituita in principal din bacterii
filamentoase gram poz, alaturi de care traiesc coci si bacili gram poz si
gram neg. In straturile localizate mai apical, compozitia microbiana se
modifica, locul formelor filamentoase fiind luat de bacilii gram neg
prezenti pe suprafata cementului radicular, care nu arata o orientare
anume
Bacteriile patogene parodontale invadeaza canaliculele dentinare expuse,
mecanism prin care se realizeaza recolonizarea pungilor parodontale la
anumite perioade de timp de la interventia terapeutica (cca 40 de zile)
si prin care infectia parodontala recidiveaza
Placa subgingivala asociata tesutului moale al santului gingival
Contine, in principal, bacterii mobile si spirochete care nu prezinta o
orientare anume. La acest nivel nu se observa prezenta matricei
intermicrobiene propriu-zise, retentia microorganismelor datorandu-se
probabil calitatilor tesutului gingival moale
Pe langa microorganisme, la acest nivel se observa si un nr mare de
celule ale sist imun, in special limfocite
Reactiile inflamatorii constatate la nivelul componentelor structurale
ale parodontiului marginal si, in special, la nivelul insertiei
epiteliale, se datoreaza prezentei la nivelul santului gingival a
anumitor microorganisme specifice care sunt responsabile de producerea
bolilor parodontale. Studiile arata ca, prin neglijarea voluntara a
masurilor de control a placii, se produce inflamatie, initial gingivita,
dupa numai 2-3 sapt de la initierea experimentului. Semnele de gingivita
si de inflamatie parodontala dispar rapid dupa reluarea masurilor de
control a placii dentare

9.Placa dentara microbiana- metabolism

Metabolismul placii dentare supragingivale

Pe durata vietii, microorganismele placii metabolizeaza elementele
nutritive prezente, generand asa zisul "metabolism al palcii". Produsii
finali ai acestului metabolism contribuie la formarea, ingrosarea si
maturizarea P.D.
Metabolismul placii este influentat de o serie de factori externi
precum: regimul alimentar, pH-ul fluidului oral, conc ionilor anorganici
din saliva, competitia microbiana, raspunsul inflamator imun etc
Frecventa aportului de glucide, in special a zaharalui, ca element
nutritiv preferential pt microorganismele placii supragingivale,
favorizeaza ingrosarea ei, grosimea fiind una din proprietatile care ii
confera agresivitate. Microorganismele placii, in special S.mutans,
S.sanguins, S.mitis sau S.salivarius prezinta capacitatea de a produce
rapid polizaharide extracelulare prin metabolizarea sucrozei ingerate. In
plus, prin metabolizarea microbiana rapida a carbohidratilor se produc
masiv acizi, ce favorizeaza virarea pH-ului de la interfata placastructura dentara spre cel critic, de demineralizare (5-5,5 pt smalt si
6-6,7 pt cement)
Sub actiunea glucoziltransferazei, sucroza este descompusa intr-o
molecula de glucoza si una de fructoza. In urma metabolizarii microbiene
a elementelor nutritive, in special a zaharului, se produc:
a) acizi- degradarea enzimatica a carbohidratilor da nastere, in afara
acizilor piruvic si lactic (produsi ai glicolizei microbiene anaerobe) si
altor acizi precum ac. acetic, formic, propionic, eticilic si a CO2 etc,
ceea ce dovedeste ca microorganismele cariogene pot utiliza multiple cai
de metabolizare a monozaharidelor. Mai mult, proportia ac organici
produsi variaza de la o specie microbiana la alta si chiar in cadrul
aceleiasi specii.
b) polizaharide extracelulare- sunt reprezentate de glucani (proveniti
din glucoza) si fructani (proveniti din fructoza). Glucanii, in special
prin dextrani, asigura stabilitatea si aderenta placii, cat si fixarea
anumitor microorganisme. Fructanii, prin levani, se constituie in sursa
energetica pt oricare din microorganismele care dispun de echipament
enzimatic specific metabolizarii fructozei. Cantitativ, glucanii
constituie cca 20% din greutatea uscata a placii, levanii 10%, iar
bacteriile componente 70-80%

10.Microorganismele placii subgingivale specific intalnite in cazul unei

gingii sanatoase si a parodontopatiei marginale a adultului
Microorganismele subgingivale asociate gingiei sanatoase
Microflora descoperita la nivelul santului gingival (normal, prezinta o
adancime de maximum 2-3mm) este similara cu cea constatata in stadiile
initiale de formare a placilor supragingivale
Se intalnesc in special specii microbiene gram poz, facultativ anaerobe,
2/3 fiind reprezentate de coci
Se intalnesc frecvent streptococii care, prin capacitatea lor de a
realiza rapid polizaharidele extracelulare prin metabolizarea sucrozei,
favorizeaza anumite acumulari microbiene, ce permit fixarea in timp si a
bacililor facultativ anaerobi cat si a formelor filamentoase precum
Actinomyces
Microorganismele subgingivale asociate parodontopatiei adultului

In etiologia parodontopatiei adultului sunt implicate cateva specii

microbiene, predominant gram neg
Cel mai important patogen parodontal este Porphyromonas gingivalis. Acest
statut se datoreaza prezentei lui intr un nr insemnat la nivelul PD
subgingivale, cat si virulentei sale
Pe langa acest microorganism, flora microbiana specifica parodontopatiei
adultului mai cuprinde:
-bacili gram neg imobili: Prevotella intermedia, Bacteroides forsythus,
Fusobacterium nucleatum, Actinobacillus actinomycetemcomitans,
Capnocytophaga ochraceus, Eikenella corondens
-bacili gram neg mobili: Campylobacterrecta, Selenomonas
-spirochete: Treponema denticola
Pe de alta parte, studiile longitudinale efectuate demonstreaza ca
progresia leziunilor, in cazul imbolnavirilor parodontale este cauzata de
prezenta in principal a 3 microorganisme: Porphyromonas gingivalis,
Prevotella intermedia, Actinobacillus actinomycetemcomitans

11.Depozitele dentare moi: materia alba

Materia alba reprezinta depozitul dentar moale care acopera in mod
obisnuit placa dentara neindepartata o lunga perioada de timp
Spre deosebire de pelicula dobandita si de placa dentara, materia alba se
poate indeparta si prin clatire viguroasa, prin proiectarea jetului de
apa al spray-ului de apa/aer al unitului dentar sau al irigatoarelor
orale
Clinic, materia alba se observa ca un depozit dentar moale, gros, de
culoare alba sau alb-gri, asemanator branzei de vaci.
El se identifica usor prin inspectie si fara a necesita colorare
Obisnuit, depozitul se descopera pe fata vestibulara a frontalilor
maxilari, mai ales la pacientul cu respiratie orala
Dpdv structural, materia alba repr o acumulare de bacterii vii si moarte,
de celule epiteliale descuamate, de leucocite dezintegrate, de proteine
salivare si de resturi alimentare
Cand materia alba este prezenta, descoperim, in mod constant, la zona de
contact, inflamatie gingivala si demineralizari accentuate, la contactul
acestor depozite moi cu lizereul gingival si cu suprafetele dentare dure

12.Depozitele dentare moi: resturile alimetare

Resturile alimentare sunt observate cel mai edsea in treimea cervicala a
dintilor si mai ales la nivelul spatiilor interdentare
Acumularea alimentelor se poate realiza prin presare verticala,
favorizata de:
-prezenta spatierilor interdentare, in special cand nu exista un contact
dentar strans
-mobilitatea dentara
-dezechilibrele ocluzale
Alimentele mai pot patrunde interdentar si orizontal, dinspre vestibular
sau dinspre oral, cand papilele interdentare apar decapitate
Stagnarea resturilor alimentare interdentar, pe langa mirosurile
generate, favorizeaza producerea cariilor dentare si a complicatiilor
parodontale

Resturile alimentare se pot indeparta prin autocuratire naturala, dar si

artificial, prin curatire mecanica, inclusiv prin clatirea energica a
gurii
Dpdv al retentiilor alimentare, este de retinut ca, in cazul pacientilor
cu aparate protetice fixe sau mobile, cu aparate ortodontice in special
fixe, cu implanturi dentare etc este necesar un plan de igienizare
mecanica special si individual conceput, prin care sa se diminue
consecintele generate de asemenea acumulari

13.Tartrul dentar- mecanism de formare, factori favorizanti

TD se formeaza prin mineralizarea PD mature. Procesul de mineralizare
incepe la 24-72h de la formarea placii microbiene. Primii centrii de
mineralizare apar obisnuit la interfata dinte/PD. Acest prim stadiu este
greu de sesizat clinic
Formarea TD incepe pe durata momentelor de alcalinitate orala si este
favorizata de prezenta bacteriilor filamentoase la nivelul placilor
dentare mature. Centrele de mineralizare apar de obicei la nivelul
matricei intermicrobiene a pd, dar si la nivelul componentei fosfolipidice a mb cel a anumitor microorganisme care necesita pt multiplicare
si supravietuire un pH neutru sau usor acid.
Pt formarea TD sunt esentiale:
-momentele de suprasaturare a PD in ioni de calciu si fosfat, de origine
salivara
-prezenta anumitor bacterii filamentoase ce participa direct sau indirect
la formarea lui; acestea intervin inclusiv prin intermediul enzimelor
secretate, care transforma fosfatul organic de origine salivara in fosfat
anorganic
Astfel, la nivelul centrelor de mineralizare, se constata aparitia
cristalelor de hidroxiapatita si de fosfat octocalcic
Sursa ionilor minerali este saliva pt tartrul supragingival si lichidul
cervicular, alaturi de exudatul inflamator, pt cel subgingival
Dpdv al formarii tartrului, mineralizarea este influentata in principal
de prezenta fosfatului si mai putin de cea a calciului
Viteza de formare a tartrului reprezinta o caracteristica individuala.
Mineralizarea unui strat de tartru se realizeaza in medie in cca 12 zile
(10-20 de zile)
Viteza de formare a tartrului este favorizata de prezenta asperitatilor
de la nivelul suprafetelor dentare si in principal de corectitudinea cu
care individul isi efectueaza controlul placii
La viteza de formare a tartrului contribuie o serie de factori
favorizanti:
a)retentivitatile anatomice, cum ar fi:
-santul de la nivelul jonctiunii smalt-cement radicular
-asperitatile cementului radicular dezgolit
-cariile aproximale/cerviacle/radiculare
-incongruenta dento-alveolara prin inghesuire
b)cantitatea si calitatea salivei secretate
respitatia orala
iritatiile mecanice/chimice/termice repetate
traumele ocluzale
parafunctiile musculare si ocupationale
obiceiurile vicioase

c)anumite boli precum astmul bronsic sau fibroza chistica, pac cu

probelem psihice speciale sau cei hraniti perioade indelungate prin
intermediul sondelor gastrice
d)fumatul
e)compozitia salivei unor indivizi, bogata in ioni anorganici, in
principal calciu si fosfat

14.Tartrul dentar- forme si caracteristici clinice

a)Tartrul supragingival
Poate fi descoperit in mod obisnuit in treimea gingivala coronara,
predominant in dreptul orificiilor de deschidere a ductelor glandelor
salivare majore
Cautam si descoperim TD in mod obisnuit pe fetele linguale ale
fronatlilor inf sau pe cele V ale molarilor sup
El prezinta o culoare initiala alb-galbuie care, pe masura maturarii,
tinde spre brun-negru
Exista situatii clinice cand TD acopera intreaga suprafata coronara,
uneori chiar si suprafata ocluzala; acest aspect se constata atunci cand
in zona respectiva nu se mai efectueaza de mult timp masticatia, ca
urmare a durerilor provocate de carii profunde netratate, de lipsa
antagonistilor etc
Cand tartrul este depus in zone vizibile, el se constituie intr-o
adevarata problema estetica
b)Tartrul subgingival
Poate fi descoperit pe suprafetele dentare care participa la constituirea
santurilor gingivale si a pungilor parodontale
El este mai dur decat cel supragingival, prezinta o culoare gri spre
negru, este subtire si foarte aderent; culoarea inchisa se datoreaza
sangerarilor produse de prezenta lui si degradarii ulterioare a Hb, dar
si prezentei anumitor bacterii
Daca tartrul supragingival prezinta o mineralizare de cca 30%,
mineralizarea celui subgingival este de cca 60%; mineealizarea sup se
datoreaza cant sup de subst anorganice de la nivelul lichidului
crevicular
Tartrul subgingival se indeparteaza mai greu si este nociv pt sanatatea
componentelor parodontiului moale
Caracteristici clinice
Tartrul supragingival se identifica prin inspectie, palpare cu sonda si,
cel mai simplu, prin colorare cu subst revelatoare
Identificarea se face prin vizualizare idrecta sau indirecta (prin
intermediul oglinzii dentare), de multe ori numai dupa uscarea supr
dentare
Tartrul subgingival se poate evidentia prin palpare cu sonda
exploratoare sau el poate transpare prin grosimea marginii gingivale,
aspect facilitat de culoarea sa inchisa
Tartrul poate fi descoperit la nivelul tuturor supraftelor solide
existente in cav orala, inclusiv la nivelul constructiilor stomatologice
mobile

TD se intalneste in cant variate la orice varsta; se poate observa atat

la dentitia permanenta, cat si la cea temporara; odata cu inaintarea in
varsta, cant de tartru creste

15.Revelatorii de placa- indicatii, substante folosite

Revelatorii de placa se utilizeaza in mai multe scopuri:
-pt individualizarea metodelor de periere si de curatare mecanica a
placii
-pt educarea si motivarea pacientilor
-pt evaluarea pe termen lung a eficientei metodelor de control al placii,
ce vor fi modoficate atunci cand scorurile obtinute la calcularea
indicilor de placa sunt nesatisfacatoare
-pt realizarea graficelor de evolutie a igienei orale sau a studiilor
epidemiologice, prin efectuarea repetata a indicilor de placa
De-a lungul timpului s-a utilizat o gama larga de agenti de colorare,
unii trecand proba timpului, in timp ce altii au fost scosi din uz.
S-a renuntat de ex la:
-sol Skinner pe baza de iod datorita alergiilor produse
-fucsina bazica 0,2-0,3% dat continutului in anilina si implicit a
potentialului cancerigen dovedit
In scopul colorarii placii dentare se pot folosi o serie de subst:
-sol albastru de metilen 2%
-sol violet de gentiana 1%
-sol albastru de toluidina 1%
-sol hematoxilina 0,1%, urmata de aplicarea de sol eozina 1%
-sol tinctura de iod 2%
-sol Chayes Beta-Rose
-sol Bulter in 2 nuante
-sol de fluoresceina DC galbena nr 8 ce devine vizibila doar prin
iluminarea supr dentare cu lumina ultravioleta (astfel vizualizam
produsul Plack Lite)
-indicatorul de placa al firmei GC (Plaque Indicator Kit) indica varsta
placii dentare; aceasta se coloreaza in roz-rosu cand este tanara si in
albastru cand este matura (mai veche de 48h)
-sol Dis-Plaque care coloreaza placa proaspata (de 2-3 zile) in rosu si
pe cea matura (de 9-18 zile) in albastru
-eritrozina: cel mai utilizat; este comercializat sub forma de tablete si
solutii sub variate denumiri comerciale precum Placolor, Ceplac, Revelan,
Mentadent, Red-Cote
-preparate extemporanee: eritrozina, sol Skinner

16.Revelatorii de placa- modalitati de aplicare, sfaturi practice

Pt a avea imaginea exacta a sanatatii si integritatii lizereului gingival
veci suprafetelor dentare periate, aplicarea revelatorilor de placa se
efectueaza doar dupa ce pacientul si-a efectuat periajul dentar iar
medicul a realizat anamneza si examenul clinic
a)Aplicarea directa prin badijonare

-colorantul (de preferinta hidrosolubil, pt a se preveni colorarea

tesuturilor moi) se aplica la nivelul dintelui cu ajutorul unei bulete de
vata sterile, ce este doar inmuiata in sol revelatoare
-aplicarea revelatorului prin badijonarea suprafetelor dentare se face
numai dupa ce am realizat izolarea si uscarea dintilor de colorat
-sunt suficiente 30-60s de contact, dupa care cerem pacientului sa-si
clateasca gura pana cand apa apare limpede, necolorata
-observam ca suprafetele dentare acoperite de placa raman colorate o
perioada mai indelungata, suficienta pt identificarea si cuantificarea ei
-pt indepartarea colorarii se recomanda pacientului efectuarea unui nou
periaj personal sau se poate efectua unul profesional
b)Clatirea gurii cu revelatorul de placa
-este indicata clatirea gurii cu o sol preparata de pacient sin 2-3
picaturi de revelator concentrat, care sunt picurate intr-un pahar cu
apa, concentratia obtinuta fiind in conformitate cu indicatiile
fabricantului
c)Tabletele cu revelator de placa
-se recomanda mestecarea unei jumatati de tableta timp de 30-60s, dupa
care pacientul isi clateste energic gura cu apa, pt a indeparta excesul
de colorant
Oricare ar fi metoda agreata, in final pacientul constata in oglinda
suprafetele dentare acoperite cu placa, procedura prin care se observa
zonele care scapa curatirii mecanice si unde trebuie sa se insiste, iar
profesionistul poate sa cuantifice calitatea igienizarii
Pe langa revelarea placii, se mai coloreaza insa si o serie de
constructii stomatologice precum coroanele de acrilat, obturatiile
fizionomice incorect finisate, buzele sau restul mucoaselor atinse; mai
ales in cazul buzelor, pt a evita colorarea lor, se recomanda ca acestea
sa fie vaselinizate in prealabil
Sfaturi practice
-se evita colorarea restaurarilor dentare fizionomice, pt a nu risca
producerea discolorarii lor permanente
-nu se efectueaza colorarea dintilor in sedinta in care se realizeaza
sigilarea santurilor si a fosetelor coronare
-colorantii de placa, mai ales aceia cu componenta alcoolica, trebuie
achizitionati in cantitati limitate pt a evita evaporarea si modificarea
concentratiei lor; ei vor fi pastrati in recipiente ermetic inchise
-colorantul poate fi folosit direct direct din flacoane prevazute cu
picurator, ce permite picurarea fara a fi necesara introducerea bulatelor
de vata
-buletele de vata cu care facem colorarea suprafetelor dentare sunt de
dimensiuni reduse si vor fi doar usor umezite pt a evita colorarile
inutile

17.Halitoza orala- definitie, cauzele orale si non-orale

Halitoza defineste mirosul neplacut, perceput de anturaj, emanat odata cu
eliminarea aerului resoirat

a)Cauzele orale(90%)
-infectiile parodontale- in primaul rand; ele pot genera mirosuri ce
provin de a nivelul PD subgingivale necuratate
-limba incarcata (saburala)- fata dorsala a limbii poate adaposti in
retentiile suprafetei anumite microorganisme care in circumstante
speciale pot genera subst rau mirositoare
-xerostomia
-restaurarile dentare deteriorate sau supraextinse care pot acumula
resturi alimentare fermentabile si bacterii
-protezele dentare incorect igienizate
-leziunile orale patologice- ex: cancerele orale (carcinoamele)
-infectiile faringo-amigdaliene
-despicaturile de palat
b)Cauzele sistemice/non-orale(10%)
-afectiuni ale tractului respirator: -infectii prezente la nivelul
pasajului nazal- in principal
-sinuzitele,
amigdalitele, faringitele, pneumoniile, tuberculoza, emfizemul pulmonar,
tumori etc
-afectiuni ale tractului digestiv: reflux esofagian, hernie hiatala,
cancer gastric, sindrom de malabsorbtie
-ciroza hepatica
-insuficientele hepatice si renale
-cancerele (carcinoamele) din zona fata-nas si gastrice
-diabetul
-adm anumitor medicamente: antihipertensive, antidepresive, med utilizate
pt tratarea virozelor resp etc
-fumatul
Cand halena fetida este perceputa pe durata respiratiei, pacientul
expirand cu gura deschisa, cauza este orala
Cand se respira cu gura inchisa si percepem miros neplacut, cauza poate
sa fie nazala
La copilul mic, hialitoza este cauzata cel mai frecvent de infectiile
faringo-amigdaliene, de vegetatiile adenoide si de prezenta corpilor
straini in fosele nazale
La pacientul in varsata, cauza cea mai frecventa este o proteza mobila
incorect igienizata

18.Halitoza orala- clasificare si tratament

Dupa Miyazaki si colab., hialitoza poate fi reala (genuina), dar putem
inregistra si pseudo-hialitoze sau chiar halitofobie cand pac se plange
de mirosuri fara ca ele sa poata fi percepute obiectiv
1.Hialitoza reala
A)fiziologica TN-1: -halena evidenta ca intensitate si peste nivelul
social acceptat
-halena fetida a cavitatii orale
-nu se depisteaza nici o afectiune sau
stare patologica ce ar putea determina mirosul

- origine in regiunea posterioara a

dorsumului limbii (este exclusa halena temporara generata de o anumita
dieta)
B)patologica a)orala TN-1 si TN-2: -halena este cauzata de afectiuni,
stari patologice sau malfunctii localizate la nivelul tesuturilor orale
-halena este
rezultatul unor modificari patologice de la nivelul limbii, via afectiuni
parodontale, xerostomie etc
b)extraorala TN-2 si TN-3: *halena de orgine
nazala/paranazala/laringiana
*
halena isi are originea la nivelul tractului respirator
*
halena isi are originea la nivelul tractului digestiv sup
*halena isi are originea in alte afectiuni sistemice (DZ, ciroza, uremie,
hemoragii interne etc)
2.Pseudo-halitoza TN-1 si TN-4: -halena nu este perceputa de persoanele
din jur, dar pacientii se plang de existenta ei
-se obtin rezultate
poz dupa explicarea concluziilor si se fac recomandari simple, precum
perierea limbii
3.Halitofobia: -pacientul continua sa creada ca sufera de halitoza si
dupa ce tratamentul instituit a dat rezultate
-apare la pacientii cu modificari psiho-somatice
Tratament
Tratamentul halitozei isi propune obtinerea unei sanatati orale optime,
in principal dentar si parodontal
In plus, halitoza devine un alt motiv pt care este obligatoriu controlul
corect si zilnic al PD, mai ales in cazul pacientilor cu protezari
dentare complexe, cu implanturi etc, in general cu retentii artificiale
multiple
In acest context si nu numai, perierea zilnica a fetei dorsale a limbii
devine obligatorie; pacientii vor fi instruiti sa insiste mai ales in
jumatatea posterioara a limbii si fara folosirea pastelor de dinti care
sunt iritante si pot declansa reflexul de voma
Periajul limbii va fi efectuat inaintea perierii dintilor
Studiile arata ca printr-un plan de tratament profesional de dezonfectie
parodontala, incluzand aici detartrajul si planarea radiculara, nivelul
halitozei se reduce cu cca 90%
Se indica utilizarea:
-pastelor de dinti cu triclosan si bicarbonat de sodiu, care reduc
productia de VSC (compusi sulfatici volatili)
-gumelor de mestecat care mascheaza halitoza pe termen scurt, prin
modificarile de pH realizate
-se incearca stimularea secretiei salivare prin miscari masticatorii
ample
-clatiri cu ape de gura (obisnuit cu clorhexidina 0,2%, listerina),
evitandu-se pe cat posibil cele cu alcool, glicerina sau oxidanti
puternici dat efectelor sec, in special acela de uscare a tegumentelor si
mucoaselor
Cand cauzele sunt sistemice, indrumama pacientul spre consult de
specialitate, inclusiv la psiholog, in caz de halitofobie

19.Periutele de dinti manuale: caracteristicile filamentelor capului

activ
Suprafata capatului activ este alcatuita din manunchiuri de filamente
dispuse pe mai multe randuri, atat pe lungime, cat si pe latime
Obisnuit, constatam cate 10-12 manunchiuri pe lungime si 3-4 randuri pe
latime
Recomandabil este ca intre manunchiuri sa existe spatii foarte reduse
prin care se obtine o suprafata neteda de curatare, iar faptul ca
filamentele se sprijina unele pe altele confera periutelor o uzura lenta
Inaltimea filamentelor este de 10-12mm
Suprafata de periere poate sa fie:
-plana
-crenelata pe lungime sau pe latime
-convexa (pt periere sub intermediarii puntilor dentare)
-concava (pt periajul pac cu aparate ortodontice fixe)
-evazata pe latime
Studiile consemneaza superioritatea curatirii obtinute prin folosirea
periutelor cu suprafata activa crenelata comparativ cu cele plate, mai
ales la nivelul zonelor interproximale
Duritatea periutei este data de diametrul se de lungimea filamentelor;
periutele de dinti manuale se prezinta in mai multe consistente: dure,
medii, moi si extra-moi (pt copii); duritatea periutelor de dinti nu este
standardizata ISO

Filamentele folosite la fabricarea periutelor de dinti pot fi din par

natural sau artificiale
a)Filamentele din par natural
Istoric. De regula, la fabricarea periutelor de dinti s-au folosit fire
de par de porc sau porc mistret, dar au mai fost folosite si fire din par
de cal si de camila. Din cauza dezavantajelor constatate, periutele
fabricate cu fire din par natural (numite nesanatoase) nu mai sunt
recomandabile:
-periutele nu pot fi standardizate ca duritate, deoarece diamentrul
firelor de par natural variaza intre 0,087 si 0,475mm
-ele se uzeaza rapid si neuniform
-nu au aceeasi rezistenta de la un animal la altul si sunt diferite ca
proprietati in functie de zona geografica din care provin, varsta
animalului sau anotimp
-firele nu prezinta acelasi diametru si in plus prezinta un microcanal in
mijloc ce permite acumularea apei si a microorganismelor- in special de
la nivelul PD
-firele devin rapid deosebit de moi, pe masura umezirii si a uzarii lor
-nu pot fi taiate intr-o suprafata uniforma, plana- cel mai negativ
aspect
b)Filamentele artificiale
Sunt fabricate din materiale sintetice, in primul rand din nailon.

Au aparut si filamente cu microtextura, fabricate dintr-un amestec de

caolin si poliester, prin care suprafata (fiind neregulata) creste de cca
3ori, iar puterea lor de curatare cu 10,9%
Periutele mai pot prezenta filamente din cauciuc moale, prin care se
curata tesutul gingival si cupe din cauciuc moale care mentin pasta si
astfel creste capacitatea periutei de a curata petele colorate de pe
suprafata dintilor
Diametrul filamentelor variaza intre 0,15-0,3mm; filamentele utilizate la
confectionarea periutelor interdentare prezinta un diametru si mai mic,
de aprox 0,075mm
Periutele cu filamente din nailon au ca avantaj principal capul activ
rotunjit, forma care genereaza cele mai reduse distructii gingivale si
cea mai mica uzura dentara (abraziune)
Avantajele utilizarii filamentelor artificiale sunt:
-se curata si se usuca rapid (24h)
daca sunt tinute in poz verticala si intr0o atmosfera deschisa
-mult mai rezistente si de 10 ori mai elastice comparativ cu perii
naturali
-capul rotunjit respinge (nu acumuleaza) apa si resturile organice
-mult mai rezistente la cumularea de bacterii, fungi etc comaprativ cu
firele de par natural
-filamentele sintetice produc o abraziune mai redusa datorita
flexibilitatii superioare
-se fabrica usor si la preturi de cost reduse
-se pot standardiza, filamentele constututive prezentand acelasi diametru
Avantajele folosirii periutei dentare cu filamente de nailon moi si cu
capete rotunjite:
-eficienta in curatarea zonei cervicale a coroanelor dentare, atat
aproximal cat si la nivelul lizerului gingival
-traumatizarea minima a tesutului gingival periat
-curatarea santului gingival, inclusiv interproximal, fara a genera
discomfort
-utilizabile in jurul aplicatiilor ortodontice fixe sau sau al aparatelor
de imobilizare in fracturile de maxilar
-previn sau minimalizeaza abraziunea dentaracat si escoriatiile gingivale
in cazul unei perieri viguroase
-de indicat in cazul gingiilor afectate de gingivite ulcero-necrotice sau
de gingivite cronice severe, pe durata etapelor de vindecare postdetartraj si a planarii radiculare sau in post-chirurgia parodontala
-este periuta ideala pt copilul mic, indicata atunci cand se incepe
periajul danturii temporare
In cazul periutelor de dinti manuale speciale pt copii, ele se
confectioneaza din filamente:
-de consistenta moale (extra-soft)
-la o lungime de 8,7mm
-cu diametrul de 0,12mm

20.Avantajele utlizarii periutelor dentare cu filamente artificiale

Avantajele utilizarii filamentelor artificiale sunt:
-se curata si se usuca rapid (24h)

daca sunt tinute in poz verticala si intr0o atmosfera deschisa

-mult mai rezistente si de 10 ori mai elastice comparativ cu perii
naturali
-capul rotunjit respinge (nu acumuleaza) apa si resturile organice
-mult mai rezistente la cumularea de bacterii, fungi etc comaprativ cu
firele de par natural
-filamentele sintetice produc o abraziune mai redusa datorita
flexibilitatii superioare
-se fabrica usor si la preturi de cost reduse
-se pot standardiza, filamentele constututive prezentand acelasi diametru
Avantajele folosirii periutei dentare cu filamente de nailon moi si cu
capete rotunjite:
-eficienta in curatarea zonei cervicale a coroanelor dentare, atat
aproximal cat si la nivelul lizerului gingival
-traumatizarea minima a tesutului gingival periat
-curatarea santului gingival, inclusiv interproximal, fara a genera
discomfort
-utilizabile in jurul aplicatiilor ortodontice fixe sau sau al aparatelor
de imobilizare in fracturile de maxilar
-previn sau minimalizeaza abraziunea dentaracat si escoriatiile gingivale
in cazul unei perieri viguroase
-de indicat in cazul gingiilor afectate de gingivite ulcero-necrotice sau
de gingivite cronice severe, pe durata etapelor de vindecare postdetartraj si a planarii radiculare sau in post-chirurgia parodontala
-este periuta ideala pt copilul mic, indicata atunci cand se incepe
periajul danturii temporare

21.Duarata de utilizare a unei periute dentare

Durata de viata a unei periute dentare este dependenta de corectitudinea
cu care se efectueaza periajul, adica de corectitudinea cu care se aplica
tehnica de periaj, de forta folosita si mai putin de durata periajului
Obisnuit durata optima de utilizare a unei periute este de 3-4 luni sau
mai corect ea se inlocuieste cand filamentele raman indoite sau se rup
sau cand anumite filamente colorate se decoloreaza
Cand deteriorarea periutei se produce mai rapid de 3 luni, specialistul
trebuie sa constate greselile de tehnica ce conduc la aceasta stuatie si
sa le corecteze
Se recomanda ca fiecare individ sa foloseasca zilnic 2-3 periute, care
sunt utilizate prin rotatie, cea mai noua fiind rezervata periajului de
seara, care se constituie in periaj principal (studiile arata ca o
periuta noua este cu 30% mai eficienta comparativ cu una uzata)

22.Periajul dentar manual- obiective, reguli generale, frecventa

Obiectivele periajului dentar sunt:
-indepartarea si intreruperea ciclului de formare si maturizare a PD
-curatarea suprafetelor dentare de resturi alimentare si de coloratii
extrinseci
-stimularea troficitatii si keratinizarea tesuturilor gingivale

-prin folosirea pastelor de dinti profilactice (terapeutice) se obtine

stoparea sau chiar vindecarea unor afectiuni reversibile aparute la
nivelul structurilor dento-parodontale
Reguli generale:
-oricare ar fi metoda de periaj folosita, ea trebuie sa realizeze
curatirea tuturor suprafetelor dentare libere si prezemte in cav orala
-perierea incepe obisnuit dintr-o zona distala a unei arcade dentare,
urmareste intreaga fata vestibulara a acelei arcade, pana in regiunea
distala opusa, dupa care ne intoarcem de unde am plecat, dar pe fetele
orale ale dintilor; la fel se procedeaza si in cazul arcadei antagoniste
-la urmatoarea periere, pacientul trebuie sa inceapa perierea dintr-o
alta zona distala in asa fel incat fiecare zona sa beneficieze de
curatire corecta sau altfel spus ca o aceeasi zona sa nu fie curatata
intotdeauna ultima atunci cand nu mai avem rabdare, ne grabim sau am
obosit
-dupa ce am periat primul grup dentare, trecem la urmatorul, avand grija
ca ultima suprafata dentara periata anterior sa fie cuprinsa din nou de
suprafata activa a periutei; prin aceasta metoda avem garantia unei
curatiri eficiente a fiecarei suprafete dentare in parte
-prin colorarea placii descoperim suprafetele dentare insuficient periate
unde trebuie sa actionam constient; spre exemplu vom insista la dreptaci
asupra suprafetelor hemiarcadelor dentare drepte, si la stangaci invers
Frecventa periajului
La pacientul care prezinta probleme dento-parodontale obisnuite se
recomanda 2 periaje pe zi, unul dimineata si altul seara, acesta din urma
constituindu-se in periajul principal
In functie de problemele clinice prezentate de pacient, periajului dentar
i se pot adauga si alte mijloace auxiliare de curatire mecanica sau subst
chimice anti-placa
In cazul pacientilor parodontopati, al acelora cu constructii protetice
complexe, cu implanturi dentare sau cu aparate ortodontice fixe se
recomanda mai multe periaje pe zi, chiar dupa fiecare masa
Vechile recomandari, de periere a dintilor dupa fiecare masa pt toti
pacientii, cu periute de dinti dure, sub presiune si timp indelungat au
fost abandonate, ele generand in timp o serie de efecte negative la
nivelul dintilor si al gingiilor
Se recomanda ca periajul principal sa fie cel de seara; argumentele sunt
ca individul nu mai are motive de graba, el avand timpul necesar pt
efectuarea unei perieri dupa o tehnica corecta. In acest fel se
indeparteaza cat mai mult din PD existenta, se inseparteaza resturile
alimentare acumulate, reducandu-se si nr microorganismelor prezente
Microorganismele restante au, pe durata somnului, cele mai bune conditii
de supravietuire, cav orala oferind umiditate, caldura, intuneric, in
timp ce cantitatea de saliva secretata atinge nivelul cel mai scazut cmf
ciclului circadian; cea mai redusa cant de saliva se secreta, nestimulat
in jurul orei 4 dimineata, iar cea mai mare in jurul orei 12, la pranz
Al doilea periaj ca importanta este cel efectuat dimineata, prin care
realizam in principal masajul gingiilor si in plus obtinem stimularea
circulatiei locale, a troficitatii tesuturilor moi si se favorizeaza
keratinizarea normala a mucoasei gingivale; el poate fi efectuat inaintea
micului dejun, procedura prin care indepartam si toxinele secretate pe
durata somnului, subst fermentate etc

Daca la una din mesele zilnice pacientul consuma dulciuri, mai ales la
sfarsitul mesei, se recomanda un al treilea periaj, iar daca el nu este
posibil, se recomanda folosirea unei gume de mestecat fara zahar sau
chiar simpla clatire cu apa
La controlul optim al placii contribuie, pe langa tehnica de periaj
corecta, si durata acestuia. Timpul minim alocat igienizarii cav bucale
trebuie sa fie de 3-4 min sau, altfel spus, vom aplica minim 6 miscari de
curatire pt suprafetele unui grup dentar periat

23.Tehnica de periere manuala sulculara Bass

Este o tehnica larg acceptata, datorita eficientei cu care se curata PD
din jurul si direct din santul gingival
Autorul recomanda folosirea periutelor dentare moi, iar la sfarsitul
perierii, continuarea curatirii spatiilor interdentare cu ajutorul dental
floss-ului
Tehnica a fost conceputa pornind de la ideea ca infectia gingivala
debuteaza de obicei la nivelul marginii gingivale si in principal la
nivelul papilei interdentare
Metoda se indica:
-pacientilor cu probleme parodontale ce prezinta spatii interdentare
libere
-pacientilor cu suprafete radiculare expuse
-post-chirurgie parodontala
-celor cu terapie protetica fixa care prezinta coroane de acoperire
realizate cu limita subgingivala
-purtatorilor de anumite aparate ortodontice
Metoda presupune plasarea filamentelor direct in santul gingival, deci in
sus pt maxilar si in jos pt mandibula
Periuta se plaseaza in unghi de 45 de grade fata de axul lung al dintelui
si spre apical, cuprinzand cu partea activa atat suprafetele dentare
cervicale, cat si marginea gingivala vecina
Urmeaza sa efectuam o presiune usoara asupra gingiei, dar fara a produce
indoirea filamentelor, prin care fortam patrunderea acestora in santul
gingival si interdentar
Miscarea de curatire este una de vibrare scurta, in fata si in spate,
fara deplasarea perilor, insumand pt fiecare grup dentar curatat cate 10
asemenea miscari
Se trece la urmatorul grup de 2-3 dinti, repetand miscarea descrisa
anterior
Miscarea este repetata de-a lungul arcadelor, curatind astfel atat fetele
vestibulare, cat si pe cele orale ale tuturor dintilor
Frontal, atat palatinal, cat si lingual, periuta este introdusa in lungul
ei, cu plasarea filamentelor in santurile gingivale de curatat
Urmeaza o miscare de curatire spre exterior, prin care filamentele
indeparteaza placa, prin elasticitatea miscarii lor
Probleme:
-sunt pacienti care nu au o buna manualitate si au dificultati cu
asezarea periutei in unghiul de 45 de grade cerut si in santul gingival
-in cazul celor exagerat de zelosi, vibratiile aplicate pot conduce la
traumatizari cronice a marginii gingivale

In cazul metodei de periaj Bass modificata, ce presupune ca, la sfarsitul

miscarilor de vibrare efectuate, sa se execute si o miscare de rulare
spre ocluzalul dintilor periati, pt a indeparta placa si la nivelul
restului coroanelor dentare, apar o serie de dezavantaje:
-prin asezarea repetata a periutei la nivelul marginii gingivale fixe,
dupa efectuarea miscarii de rulare, se poate traumatiza gingia libera
-reasezarea periutei in santul gingival, dupa miscarile de rulare
efectuate, consuma timp inutil
-pacientul este tentat sa efectueze prematur miscarea de rulare, astfel
ca igienizarea zonei sulculare este deficitara

24.Tehnica de periere manuala prin rulare (rolling stroke method)

Este o tehnica recomandata pacientului cu parodontiul marginal sanatos
Cu ajutorul ei se curata suprafetele dentare libere, marginea gingivala,
mai pitin zona santului gingival
Metoda de periere prinrulare se efectueaza cu periute de duritate medie
Indicatii:
-copiii si tinerii cu tesutul gingival normal conturat si relativ sanatos
-in alternanata cu tehnicile vibratorii (Bass, Charters, Stillman)
-ca etapa pregatitoare in implementarea unei noi metode de periere precum
Stillman, la care pozitia initiala a periutei este identica
Suprafata activa a periutei se plaseaza direct in treimea cervicala a
dintilor de curatat si pe gingia din vecinatate
Suprafata laterala a periutei este introdusa paralel cu arcadele dentare
si spre apical, in timp ce portiunea de plastic opusa suprafetei active
se va gasi la nivelul supr ocluzale sau a marginii incizale a dintilor de
periat
Cu partea laterala a filamentelor presam cu blandete gingia, care se
poate albi usor, urmand sa efectuam, din incheietura mainii, rotirea
periutei, miscare prin care filamentele realizeaza maturarea supr dentare
de curatat
filamentele raman usor indoite, in miscarea periutei spre supr ocluzala a
dintilor periati, maturand, prin elasticitatea lor, suprafetele dentare
Miscarea se repeta de cel putin 6 ori pe fiecare grup dentar, ata pe
suprafetele lor vestibulare, cat si pe cele orale
Suprafetele orale ale frontalilor sunt periate cu periuta introdusa in
lungul ei
Si in acest caz, vom plasa suprafata activa pe gingie, urmand sa realizam
o miscare de maturare prin intermediul filamentelor care, usor indoite,
curata dintele prin elasticitatea lor si nu prin forta celui care perie
Vor fi o presare si o rulare spre sus la mand sau spre jos la max
Fiecare zona este periata repetand miscarea de cel putin 5 ori
Probleme:
-prin plasarea filamentelor prea sus pe gingie in fazele initiale, de
invatare a acestei tehnici, se pot produce escoriatii la nivelul mucoasei
gingivale
-prin tendinta de periere rapida, miscarea de rulare nu va permite o
curatire satisfacatoare in zona cervicala a dintilor si nici interdentar
-repunerea varfului filamentelor direct pe gingie poate produce leziuni
punctiforme ale gingiei

25.Tehnica de periere manuala vibratorie Stillman

La origine, Stillman a propus un periaj care sa realizeze masajul si
stimularea troficitatii mucoasei gingivale, cat si curatirea ariei
cervicale a coroanelor dentare
Se recomanda ca suprafata activa a periutei de dinti sa se plaseze
partial pe gingie si partial pe dinte, in directie apicala
Metoda Stillman modificata
Prin aceasta se recomanda ca, la sfarsitul miscarii de vibrare-rotire
recomandata de metoda Stillman, sa urmeze o rotire totala a periutei spre
ocluzal
Astfel se reduce posibilitatea de traumatizarea a gingiei si creste
eficienta indepartarii placii
Este o metoda recomandata in principal curatirii PD de sub zonele
subecuatoriale si a supr aproximale expuse, obtinandu-se curatirea
suprafeteleor dentare libere, cat si masarea gingiei
Suprafata activa a periutei este plasata spre apical, deci in sus la max
si in jos la mand
Periuta este in pozitia corecta cand partea de plastic a capului periutei
este la nivelul suprafetei ocluzale sau a marginii incizale a dintilor de
periat
Cu supr lat a filamentelor presam cu blandete gingia pana cand aceasta se
albeste usor
Urmeaza rotirea periutei spre un unghi de 45 de grade cu axul lung al
dintelui, dupa care realizam rotatii scurte de vibrare-curatare, in timp
ce usoara presiune se mentine
Fiecare grup dentar curatat va suporta asemenea miscari de vibrare,
obtinute prin rotirea manerului din incheietura mainii, cat numaram pana
la 10/efectuand 6 rotatii pt fiecare grup dentar
Pacientului i se atrage atentia sa se asigure ca filamentele au patruns
si interdentar
Pt curatirea fetelor orale ale frontalilor se repeta perierea descrisa la
tehnica prin rulare, cu periuta pozitionala in lungul ei
[Suprafetele orale ale frontalilor sunt periate cu periuta introdusa in
lungul ei
Si in acest caz, vom plasa suprafata activa pe gingie, urmand sa realizam
o miscare de maturare prin intermediul filamentelor care, usor indoite,
curata dintele prin elasticitatea lor si nu prin forta celui care perie
Vor fi o presare si o rulare spre sus la mand sau spre jos la max
Fiecare zona este periata repetand miscarea de cel putin 5 ori]
Fara o plasare atenta a filamentelor se pot produce leziuni traumatice
ale tesuturilor gingivale, mai ales ca este indicata o usoara presiune

26.Tehnica de periere manuala vibratorie Charters

Charters a propus o metoda de periere interproximala, avand ca obiective
curatirea suprafetelor dentare aproximale si masajul gingiei, prin care
se obtine si stimularea mecanica a circulatiei sangvine locale
Charters recomanda fie plasarea suprafetei active a periutei
perpendicular pe supr dentare de curatat, mai ales cand exista numeroase

papile interdentare decapitate si spatii interdentare libere, fie intr-un

unghi de 45 de grade cu axul lung al dintelui si spre ocluzal
Indiferent de pozitia de pornire, pacientul forteaza patrunderea
filamentelor in spatiile interproximale
Cu filamentele patrunse interdentar se realizeaza o miscare usoara de
rotire-vibrare
Pe de alta parte, prin contactul marginii gingivale libere cu suprafata
lat a filamentelor se realizeaza si un masaj al tesuturilor moi
Indicatii:
-pac cu spatii interdentare libere, spre exemplu pac care au suportat
interventii chirurgicale parodontale si care ofera suprafete radiculare
expuse
-la indepartarea placii bacteriene de sub intermediarii lucrarilor
protetice fixe (punti)
-pt curatirea la nivelul componentelor ap ortodontice fixe
Metoda obliga la introducerea periutei cu suprafata activa direct spre
ocluzal sau spre marginea incizala
Varfurile filamentelor vor fi plasate in jos pt aplicatiile maxilare si
in sus pt aplicatiile mandibulare
Periuta va fi in contact cu mucoasa gingivala prin supr lat a
filamentelor, iar supr lor activa se va plasa la limita margine gingivala
libera-supr dentara
Urmeaza o usoara presiune, in incercarea de a forta patrunderea
interdentara a varfurilor filamentelor, in timp ce suprafata lor laterala
va presa marginea gingivala
Se continua cu o miscare de vibrare-rotare blanda, dar ferma; vibrarea
este realizata prin rotirea manerului si se face pt fiecare grup dentar
numarand pana la 10; asa se va proceda pe toata lungimea arcaddelor
dentare
Deoarece metoda Charters este dificil de efectuat pe suprafetele orale
ale dintilor, se recomanda ca acestea sa fie periate prin tehnica
Stillman modificata
Cand metoda Charters este, totusi, preferata se recomanda ca:
-in reg post sa se patrunda cu periuta cu suprafata ei activa indreptata
spre ocluzal, manaerul situandu-se in dreptul caninilor hemiarcadei opuse
celei de pariat; se incepe perierea prin curatirea celei mai distale
suprafete dentare si se continua cu perierea fiecarui spatiu interdentar
in parte; miscarea de curatire este una de vibrare-presare
-la pac cu incongruenta dento-alveolara cu inghesuire in zona frontala
maxilara, vestibulat, periuta se introduce in gura cu manerul paralel cu
axul lung al dintilor si cu varful filamentelor introdus interdentar,
unde se vor efectua miscari de vibrare-presare
Cand periem sub fata mucozala a intermediarilor puntilor dentare, varful
filamentelor va fi introdus direct sub marginea intermediarilor
Neajunsurile metodei constau in faptul ca filamentele nu patrund deloc
subgingival, iar pt anumite zone patrunderea interdentara este imposibila
sau limitata si, nu in ultimul rand, cere o manualitate deosebita

27.Tehnica de periere manuala circulara Fones

Daca pt adult este o tehnica distructiva, mai ales cand se executa cu
forta, ea poate fi recomandata copiilor mici, fiind o metoda usor de
invatat si de efectuat

Metoda Fones necesita o periuta de dinti moale, cu diametrul filamentelor

cuprins intre 0,15-0,20mm
Metoda presupune introducerea periutei intre obraz si suprafetele dentare
de curatat, pacientul tinand dintii in ocluzie
Suprafata activa a periutei intra in contact lejer cu gingia ultimilor
molari maxilari
Miscarea imprimata periutei este una larg circulara, de maturare,
efectuata cu usoara presiune, dinspre gingia maxilara spre cea
mandibulara
Cand se perie dintii regiunii frontale, ei vor fi pozitionati cap la cap,
in timp ce miscarea ramane aceeasi descris anterior
Suprafetele orale ale frontalilor sunt periate prin miscari de du-te-vino
anter-post
Inclusiv Fones avertizeaza asupra leziunilor gingivale posibile, dar
avantajul invatarii rapide poate fi un argument suficeint pt recomandarea
ei

28.Tehnica de periere manuala verticala Leonard

Leonard a descris si a recomandat miscarile verticale, in care dintii
maxilari si mandibulari sunt periati separat
Cu dintii cap la cap in zona frontala, plasam suprafata activa a periutei
in unghi drept cu axul lung al dintilor
Perierea verticala, in sus si in jos, se face fara presiune exagerata,
iar la final se indica o usoara rotatie, cand se ajunge in contact cu
gingia
Presiunea folosita este indeajuns de mare pt a forta patrunderea
filamentelor interdentar si indeajuns de blanda pt a nu conduce la
distrugerea rapida a periutei
Retinem ca dintii maxilari si mandibulari nu sunt curatati prin aceleasi
serii de miscari, ci separat
Chiar in cazul in care curatirea obtinuta este acceptabila, realizandu-se
si un bun masaj gingival, ea este mai putin recomandata, datorita
leziunilor gingivale produse

29.Tehnica de periere manuala orizontala

Este recunoscuta drept cea mai nociva metoda de periere
Distrugerile se inregistreaza mai ales la nivelul dintilor proeminenti,
dar si la cel al marginii gingivale vecine, la nivelul carora vom
inregistra in timp abraziuni dentare si retractii gingivale, mai ales in
cazul in care folosim o periuta de dinti dura, o pasta de dinti abraziva,
forta etc
Miscarea este una orizontala antero-post, filamentele fiind plasate
perpendicular pe suprafetele dentare de curatat
Prin aceasta miscare supr interdentare nu sunt curatate, ba mai mult,
depozitele moi indepartate de pe supr dentare libere vor fi fortate
interdentar, actiune prin care se favorizeaza producerea cariei si a
parodontopatiei
Metoda poate fi indicata la dentitia de lapte, curatirea fiind favorizata
de forma de clopot a dintilor temporari, insa ea este total
contraindicata la dentitia permanenta

30.Perierea suprafetelor dentare ocluzale

Este indicata pt indepartarea placii si a microorganismelor acumulate la
nivelul fisurilor si al fosetelor ocluzale
Perierea supr ocluzale se indica si in scopul igienizarii supr care nu
participa la masticatie din variate motive, a marginii restaurarilor
stomatologice si, obligatoriu, inainatea realizarii sigilarilor
In acest scop, supr activa a periutei se aseaza cu filamentele
perpendicular pe cea ocluzala
Manerul periutei se plaseaza paralel cu supr ocluzala a dintilor lat
Se pot efectua 2 tipuri de miscari:
-una de vibrare, prin care periutei i se imprima o miscare usor
circulara, care dureaza, pt fiecare grup dentar periat, cca 10s
-filamentele sunt fortate (presate) sa patrunda in santuri si fosete, dar
fara ca acestea sa se indoaie; se repeta miscarea de 10 ori pt fiecare
grup dentar periat
Cel mai adesea, este recomandabil sa combinam cele 2 tipuri de miscari
Miscarile orizontale de frecare trebuie evitate, deoarece prin acestea nu
curatam decat varfurile proeminente ale cuspizilor, fara a curata si la
nivelul santurilor si al fosetelor retentive
In ciuda eforturilor, supr ocluzale corect curatate raman vulnerabile la
carie, cca 66% dintre carii avandu-si originea la acest nivel
Este motivul pt care se indica protejarea zonei printr-un procedeu al
preventiei primare numit sigilarea santurilor si a fosetelor coronare

31.Perierea fetei dorsale a limbii

Perierea suprafetei dorsale a limbii, a mucoasei palatinale sau a
crestelor alveolare edentate se recomanda inca din antichitate
Cel mai mare nr de microorganisme (70%) se gasesc cantonate la nivelul:
a)supr dorsale a limbii, dat:
-suprafetei anfractuoase create de prezenta papilelor filiforme, mai
lungi, si a celor fungiforme, mai scurte
-prezentei fisurilor linguale, care uneori pot masura cativa mm
adancime
b)santului si mai ales, pungilor parodontale
c)PD supragingivale
Flora microbiana descoperita la nivelul suprafetei dorsale a limbii este
una extrem de mobila, constatandu-se ca prin curatirea ei periodica:
-se reduce cant de placa supragingivala depusa, cat si nr
microorganismelor prezente la nivelul fluidului oral
-se reduce halena fetida
-se realizeaza o stimulare a troficitatii tesuturilor moi periate
-se favorizeaza perceptia gustativa
De asemenea, curatirea fetei dorsale a limbii se constituie ca parte a
tratamentelor efectuate in caz de:
-anumite afectiuni (ex: limba neagra paroasa)
-indepartare a unor coloratii aparute (ex: dupa utilizarea clorhexidinei)
-combatere a halitozei
Operatia de curatare a limbii este de mare ajutor in cazul pac cu
xerostomie, cu limba incarcata, fisurata sau in cazul fumatorilor

Curatirea fetei dorsale a limbii se efectueaza cu mijloace special

fabricate, precum razusa de curatat limba sau cu ajutorul periutei de
dinti, cu sau fara pasta de dinti
Razusa de curatat limba poate fi constituita din plastic sau din otel,
prezinta unul sau 2 manere si se foloseste incurbata, in asa fel incat,
pe durata miscarilor de curatire a limbii, sa nu se intre in contact cu
suprafetele dentare vecine
Cand suprafata limbii este periata, se recomanda protectia ei, curatirea
facandu-se prin razuire/periere dinspre post spre ant
Se vor face cateva asemenea miscari, cu o presiune redusa, pana cand
limba nu va mai prezenta depozite de curatat sau se efectueaza minim 6-8
asemenea miscari
Cand perierea o efectuam cu periuta de dinti (moale), ea se va folosi pe
latime, deci transversal pe marginea limbii
La sfarsitul operatiei, suprafata curatata este spalata prin clatirea
gurii, sau limba este spalata sub jet de apa

32.Periutele de dinti mecanice- tipuri constructive dupa: sursa de

energie, forma capului activ, filamente
Dupa sursa de energie, periutele mecanice pot fi:
a)cu alimentare directa de la reteaua de curent electric
b)cu baterii care pot fi schimbate sau nu; ele prezinta o serie de
dezavantaje date de:
-costul inlocuirii bateriilor (cand este cazul)
-scaderea in timp a puterii bateriei conduce la reducerea frecventei
miscarilor de curatire
-coroziunea aparuta la nivelul bateriilor in cazul penetrarii apei
c)cu acumulator reincarcabil
Dupa forma capului activ, exista periute:
a)pt adulti, la care capul activ poate fi:
-mic, iar suprafata activa prezinta forma rotunda sau conica
-asemanator celor manuale; in asemenea cazuri, suprafata activa a
filamentelor poate fi plata/pe 2 niveluri/crenelata/angulata
b)pt copii: capul activ este, in mod obisnuit, mai mic si cu filamente
mai scurte
c)periute interdentare, la care capul activ este asemanator celor
manuale, el montandu se la manerul periutei mecanice
Filamentele sunt fabricate din nailon moale, cu capul activ rotunjit;
dupa diametru exista periute:
a)extra-soft: 0,075mm
b)soft: 0,15mm
c)pt copii extra-softness

33.Periutele de dinti mecanice- indicatii, avantaje, tehnica de periere

Periajul mecanic este recomandat numai pacientilor:
-cu aparate ortodontice fixe
-cu tratamente protetice complexe

-cu implanturi dentare

-cu anumite dizabilitati, fizice sau psihice, ele trebuind sa fie
manevrate de parinte sau de ingrijitr
-care practica un periaj agresiv (pacientul foloseste o presiune mai
redusa atunci cand utilizeaza o periuta electrica; in plus cele mai
recente produse prezinta si senzori de presiune)
-incapabili sa-si efectueze corect periajul manual (incluzand aici si
copilul mic)
Avantaje:
-realizeaza o curatire mai eficienta la nivelul suprafetelor interdentare
-efectele negative produse la nivelul partilor moi sunt minime, precum si
abraziunea dentara generata
-timpul destinat periajului mecanic este mai redus, comparativ cu acelasi
randament obtinut prin periaj manual
Tehnica periajului mecanic
In cazul unui periaj manual corect, individul trebuie sa invete sa-si
aplice periuta intr-o anumita pozitie, sa efectueze o anumita miscare si
sa o repete de cateva ori pe fiecare suprafata dentara, cu o presiune
redusa, fara sa inmoaie filamentele
In cazul periutelor mecanice, pe langa aceste aspecte, apare si miscarea
facuta de periuta
Individualizarea periutei si a periajului inseamna o adaptare a lor la
caracteristicile arcadelor dentare ale pacientului etc
Aspecte generale:
-vom alege periute cu filamente de nailon si cap activ rotunjit
-vom selectiona pastele de dinti cele mai putin abrazive
-vom utiliza o cant redusa de pasta, care se intinde pe suprafetele
dentare de curatat inainte de a pune in functiune periuta mecanica,
actiune prin care evitam imprastierea ei pe suprafetele inconjuratoare
-oricare din tehnicile de periaj manual poate fi utilizata si in cazul
perierii dintilor cu periute electrice
periajul incepe dintr-o zona distala spre ant, insistandu-se asupra
curatirii structurilor santului gingival, accentuandu-se curatirea
suprafetelor aproximale dar si a restaurarilor stomatologice
-miscarile se fac cu viteza si presiune redusa, fara a produce indoirea
filamentelor
-se evita curatirea cu prea mare presiune la nivelul restaurarilor
acrilice sau la nivelul cementului radicular expus
Ghid de utilizare a periutelor de dinti mecanice:
-periuta se pozitioneaza pe suprafata coronara sub un unghi de 45-90 de
grade fata de axul lung al dintilor, in timp ce gura este aproape inchisa
-periuta se misca incet peste si pe intreaga suprafata a fiecarui dinte
periat, timp de 3-5s
-suprafata activa a capului periutei, pozitionata in permanenta pe
dintele periat, poate fi miscata spre mezial si distal, pt periere si
interdentar
-dupa 5s periuta este mutata pe dintele urmator si este repozitionata; in
acest mod dintii vor fi curatati atat pe supr vestibulare, cat si pe cele
orale
-forta aplicata la curatarea dintelui sau a gingiei este una blanda,
urmand ca fiecare dinte de pe arcada sa fie curatat sistematic

-este nevoie de timp pt un control eficient al placii si pt insusirea

tehnicii de periere indicate

34.Efectele neg ale periajului- leziuni la nivelul tesuturilor gingivale

moi
Lezarile tesutului moale se produc mai frecvent la nivelul marginii
gingivale vestibulare, in special in dreptul dintilor proeminenti
(vestibularizati) sau inclinati, mai ales in dreptul caninilor sau al
premolarilor
Clinic, constatam la nivelul tesuturilor moi, ca efecte negative ale
periajului dentar, leziuni acute si cronice
Leziunile acute
Apar: frecvent pe durata insusirii unei tehnici noi de periaj, datorita
zelului cu care pacientul executa periajul sau a lipsei de indemanare
datorita utilizarii unor periute de dinti dure, a unora cu
filamente deteriorate etc
In cazul in care recomanda pacientului o tehnica noua de periaj,
practicianul este obigat sa-l cheme la control dupa 7 zile pt a examina
eventualele leziuni si corectitudinea efectuarii tehnicii de periaj; apoi
se realizeaza colorarea placii, care perite constatarea rezultateor
periajului si eventualelor locuri de retentie
Leziunile acute apar ca dilacerari si ulceratii produse prin exfolierea
epiteliului, de multe ori cu denudarea tesutului conjunctiv subiacent
La nivelul marginii gingivale libere se observa leziuni punctiforme sau
un eritem difuz- la pacientul caruia i s-a recomandat o noua metoda de
periaj, cand tehnica folosita nu este corect insusita
Ee apar mai frecvent atunci cand se executa periaje confor tehnicilor de
periaj orizontale sau verticale, efectuate cu periute de dinti
deteriorate sau dure si cand pacientu foloseste o presiune excesiva si o
pasta de dinti abraziva
Leziunile cronice sunt reprezentate de:
a)Modificarile de contur ale marginii gingivale
In asemenea situatii clinice, marginea gingivala ibera apare boselata,
ferma si festonata, realizand asa-zisul feston gingival McCall
Aceste aspect clinic reprezinta o consecinta neinflamatorie fibrotica
a unui periaj efectuat gresit, cand marginea gingivala libera
reactioneaza,
ingrosandu-se
b)Retractii gingivale
Sunt favorizate, in mod obisnuit, de prezenta unui os alveolar
subtire, de regula in regiunea vestibulara
Apar datorita unui periaj efectuat viguros, folosirii unor periute de
dinti dure sau uzate, folosirii unor dentifrice abrazive etc
In acelasi context poate aparea un aspect clinic particular de
retractie gingivala sub forma unor crestaturi fine numite fisurile
Stillman, observate in
dreptul caninilor sau al altor dinti
vestibularizati
35.Efectele neg ale periajului- leziuni la nivelul tesuturilor dure
dentare

Abraziunea dentara sau leziunile cervicale necarioase

Termenul de leziune cervicala necarioasa cuneiforma este mai indicat
deoarece in producerea lor se incrimineaza un mecanism multifactorial,
putand fi implicate eroziunea dentara, trauma ocluzala si abfractia
(model tehnic ipotetic) si abraziunea
Abraziunea dentara reprezinta o pierdere de subst dentara dura, produsa
prin uzura mecanica, alta decat cea produsa prin masticatie; abraziunea
se poate defini ca o uzura patologica a suprafetelor dentare, rezultat al
unor procese mecanice anormale, aspect clinic diferit de eroziunea
dentara, in care este implicat un proces chimic distructiv si un pH<5,5
In acest context, pt a preveni pierderile de subst, se recomanda ca
periajul dentar sa fie efectuat la cel putin o ora dupa consumul
alimentelor si al bauturilor acide, pt a permite salivei sa declanseze
remineralizarea structurilor dentare afectate
Abraziunea dentara, ca efect negativ al periajului dentar, se observa in
mod obisnuit pe fetele vestibulare ale dintilor vestibularizati
Cinic, aspectul este obiectivat ca o pierdere de subst dura dentara
localizata in zona cervicala a coroanelor dentare- in principal la
nivelul cementului radicular expus
Suprafata pierderii de subst dura dentara apare neteda, lucioasa si de
duritate normala
De regula, abraziunea debuteaza la nivelul cementului radicular denudat,
pierderea de substanta continuandu-se si la nivelul smaltului din treimea
cervicala coronara
Ea apare ca o excavatie in forma de pana, care se poate extinde pe fata
vestibulara a mai multor dinti
Obisnuit, abraziunea produsa ca efect negativ al periajului se intalneste
doar pe fetele vestibulare, mai ales la nivelul caninilor si al
premolarilor maxilari, uneori si la nivelul molarului1, dar ea se poate
observa la oricare dinte vestibularizat, inclusiv a nivelul dintilor
mandibulari
La constatarea acestor pierderi de subst dentara, specialistu trebuie sa
determine cauza producerii lor; controleaza periuta de dinti folosita,
indicand in continuare doar folosirea periuteor de dinti moi (eventual
folosirea periuteor mecanice), schimba tehnica de periaj cu una
vibratorie, in timp ce pastele de dinti utilizate vor fi cele mai putin
abrazive

36.Mijloacele mecanice auxiliare periajului dentar: ata dentara (dental

floss)
Initial au fost folosite firul de matase cerat sau din materiale
sintetice, apoi dental floss-ul realizat prin impletirea a 35 de
filamente de nailon, mult mai rezistent la uzura comparativ cu firul de
matase
Ultimele aparute sunt fabricate din politetrafluoroetilen (teflon), mult
mai rezistente la rupere si la scamosare
Dental floss-ul nu curata suprafetle dentare concave, precum fetele
radiculare meziale ale primilor premolari maxilari sau ale molarilor
mandibulari
In functie de situatia clinica, de punctele de contact si de indicatii,
au fost create variate tipuri de dental floss, avand diferite grosimi,

latimi, cu forma rotunda sau de panglica, cerate sau necerate (cele

cerate trec mai facil de punctul de contact si se rup mai greu), abe sau
colorate, impregnate sau nu cu diverse subst active (bicarbonat de sdiu,
fluoruri, axtracte de plante, agenti antimicrobieni, subst abrazive pt
albit dintii)
In cazul curatirii placilor dentare tinere, nu este nevoie de o forta
deosebita; pt indepartarea celor mature sunt necesare mai multe miscari
Dental floss-ul este indicat in principal curatarii mecanice a spatiilor
interdentare care prezinta papile integre si fara expunerea cementului
radicular
Obiective:
-sa indeparteze placa si resturile alimentare din spatiile interdentare,
atat la nivelul dintilor naturali, cat si de la nivelul acelora acoperiti
protetic sau de sub intermediarii protetici, de la nivelul implanturilor
dentare sau din jurul componentelor aparatelor ortodontice fixe
-prin urmarirea de catre pacient a scamosarii produse, se evidentiaza
prezenta cariior dentare incipiente, a depozitelor de tartru sau a celor
restante dupa detartraj, ori a restaurarilor dentare supraextinse
-pe durata curatirii suprafetelor se obtine si lustruirea lor, ele
devenind astfel improprii depunerilor ulterioare
-se poate reduce sangerarea gingivala prin limitarea acumularii pacii si
atartrului
-se poate realiza si un masaj bland al papilei interdentare, fapt ce duce
la stimularea circulatiei locale
-permite aplicarea unor agenti chimio-terapeutici la nivelul suprafetelor
dentare curatite sau a celor subgingivale
Pt cei mai multi dintre pacienti, curatarea cu dental foss este
recomandata inaintea periajului dentar; argumentele sunt:
-prin curatarea PD se usureaza patrunderea si actiunea fluorurilor
continute in pastele de dinti si indicate in preventia cariei dentare
-odata ce a realizat periajul dentar, pacientul isi simte gura curata si
nu va mai avea motivatia folosirii atei dentare
Mod de folosire:
a) metoda prin infasurare
-metoda recomandata adolescentilor si adultilor cu o buna manualitate
-la pacientul cu arcadele dentare integre se indica folosirea unui
segment de 45 cm, fiecare spatiu interdentar urmand sa fie curatat cu o
alta portiune
-denatl floss-ul se infasoara la nivelul degetelor mijocii ale ambelor
maini, lejer
-segmentul utilizat este prins intre police si index-ul ambelor maini si
masoara cca 1,5-2,5 cm
-miscarile de introducere a dental floss-ului sub punctul de contact sunt
de frecare vestibulo-orala, fara forta si controlat, pt a nu traumatiza
tesuturile moi subiacente
-atunci cand dental floss-ul se introduce a maxilar, acesta este sustinut
de policele ambelor maini sau de un police si un index, in timp ce la
mandibula este sustinut de varfurile ambelor indexuri
-dupa ce punctul de contact a fost trecut, dental floss-ul este usor
curbat catre suprafata aproximala de curatat, urmand a se efectua 5-6
miscari verticale de stergere in sens ocluzo-gingival si invers; la fel
se procedeaza si pe cealalta suprafata aproximala a spatiului interdentar
curatat

-apoi, pacientul scoate floss-ul si il examineaza; pacientul este educat

sa constate cantitatea de placa curatata sau daca floss-ul s-a scamosat
(carie incipienta/concretiuni tartrice/obturatie supraextinsa) si sa isi
informeze medicul curant
-medicul corecteaza tehnicile incorecte dupa evaluarea leziunilor si ii
da indicatii pacientului
b) metoda buclei (circulara)
-metoda recomandata copiilor sau celor fara o manualitate deosebita
-firul se leaga la capete, iar degetele celor 2 maini se introduc in
interiorul buclei, urmand ca, pt fiecare spatiu interdentar de curatat,
sa prindem cu indexul si policele fiecarei maini segmente de 1,5-2,5cm
c) situatii clinice speciale
-cand pacientul prezinta puncte de contact interdentare ferme, care nu
pot fi trecute de dental floss, se recomanda folosirea unor dispozitive
speciale asemanatoare acului de cusut (floss threader), cu care se
reuseste introducerea firului in locurile de curatat, direct sub punctul
de contact, sub punti dentare etc (cand avem de curatat fata mucozala a
puntilor dentare, coletul implanturilor dentare sau componentele
aparatelor ortodontice fixe)
-in cazul pacientilor neindemanatici, al celor cu incapacitati fizice, cu
maini si degete groase, cu deschidere redusa a gurii sau cu reflex de
voma etc se indica utilizarea discpozitivelor speciale de fixare a dental
floss-ului (floss holders), asemanatoare unei furci, cu un maner din care
pornesc 2 brate, care cuprind intre ele un spatiu de cca 2,5 cm
37.Tipuri speciale de dental floss: superfloss-ul, panglica dentara,
benzile de tifon
Superfloss-ul
Reprezinta un tip special de dental floss, care prezinta un capat rigid,
urmat de o zona mai groasa realizata dintr-o retea de filamente de nailon
folosit pt curatare si un al doilea capat, mai lung decat primul, avand
acelasi diametru
Este indicat pt curatirea:
-spatiilor interdentare cu papila usor retrasa
-fetei mucozale a intermediarilor puntilor dentare
-componentelor aparatelor ortodontice fixe
-implanturilor
-furcatiilor expuse
Se introduce usor cu ajutorul capatului rigid
Miscarea de curatire este una verticala sau orizontala in functie de zona
de curatat
Panglica dentara (knitting yarn)
Reprezinta o suprafata textila lata si plata, care utilizeaza vaselinata
Este indicata pt curatirea:
-spatiilor interdentare largi
-spatiilor interdentare fara punct de contact ferm
-la nivelul eementelor de agregare
-sub intermediarii puntilor dentare
-suprafetelor aproximale a dintilor care marginesc diasteme si treme
-suprafetelor distale a ultimului dinte de pe arcada
Se recomanda ca panglica dentara sa fie colorata pt ca pacientul sa
remarce prezenta depozitelor moi curatate si sa se motiveze

Pot fi impregnate cu fluoruri; curatirea se poate efectua si cu ajutorul

pastelor de dinti
Benzile de tifon (gauze strip)
Sunt recomandate pt curatirea:
-suprafetelor dentare aproxiamle care marginesc bresele edentate
neprotezate
-spatiilor interdentare largi
-suprafetelor distale ale ultimilor molari de pe arcada
-constructiilor protetice fixe sprijinite pe implanturi
De regula se folosesc benzi de tifon impaturite la latimi de cca 1,5cm
Miscarea imprimata este una de stergere a suprafetelor in sens vestibulooral
Daca marginea benzii de tifon cine in contact cu gingia libera, se pot
produce leziuni la niveul tesuturilor moi

38.Mijoace mecanice auxiliare periajului dentar: periutele interdentare

si cele unitufa
Periutele interdentare
Exista:
-periute interdentare care se monteaza la un maner special fabricat din
plastic; partea activa are 12-15 mm lungime; filamentele au 3-5 mm
lungime
-periute care au maner propriu; partea activa are 35-45 mm lungime;
filamentele au 5-8 mm lungime
Au forma cilindrica sau tronconica
Filamentele sunt din plastic, cu capatul activ rotunjit, sunt moi si sunt
prinse la mijloc intr-un maner din sarma impletita
Sarma poate fi simpla sau, recomandabil, acoperita cu material plastic,
evitandu-se abrazarile dentare sau zgarierea implantelor de titan; se va
acorda o atentie speciala curatarii implanturilor din titan pt a evita
zgarierea suprafetelor acestora si lezarea tesuturilor moi periimplantare
Se indica la:
-curatirea spatiilor interdentare libere
-curatirea furcatiilor expuse
-pacientii cu aparate ortodontice fixe
-pacientii cu lucrari protetice complexe sprijinite si pe implanturi
dentare
-in zona imobilizarilor dentare
-aplicarea unor subst active precum fluoruri (sub forma de paste de dinti
sau de geluri fluorizante), subst antimicrobiene (clorhexidina) sau
agenti
desensibilizanti
Sunt preferate dental floss-ului pt curatirea spatiilor interdentare
deschise, inainte de utilizare fiind nevoie sa umezim respectivul
dispozitiv
Diametrul periutei trebuie sa fie putin mai mare decat a spatiului
interdentar iar miscarile de curatire sunt de du-te-vino vestibulo-oral
si invers
Periutele unitufa

Partea activa este formata dintr-o singura tufa sau dintr-un nr redus de
tufe, dispuse circular
Au diametrul de 3-6 mm
Suprafata activa de curatat este plana sau conica
Sunt indicate pt:
-curatirea fetelor aproximale ale dintilor care marginesc spatiile
edentate neprotezate
-curatirea furcatiilor expuse
-curatirea implanturilor
-curatirea fetelor distale ale utimilor molari
-curatirea spatiilor interdentare cu papila decapitata; miscarea folosita
este una circulara si cu o usoara presiune intermitenta, aplicata
vestibulo-oral
-aplicarea unor subst chimic active
Manerul de plastic poate fi indoit dupa necesitati, prin introducerea lui
in apa fierbinte

39.Mijoace mecanice auxiliare periajului dentar: scobitorile si

stimulatoarele gingivale
Scobitorile (tooth pick)
Sunt cele mai vechi dispozitive de curatare mecanica a dintilor; initial
au fost fabricate din aur sau fildes
Pt ca se manipuleaza mai usor decat dental floss-ul, sunt folosite mai
mult decat celelalte mijloace auxiliare periajului dentar
Folosite intempestiv si agresiv, pot produce multiple efecte negative, in
principal retractii si sangerari gingivale
Sunt indicate pt:
-curatirea mecanica a spatiilor interdentare cu papila partial retrasa
-curatirea mecanica a suprafetelor radiculare aproximale concave (supr
meziala a Pm1 max, supr meziala a molarilor mandibulari)
-curatirea mecanica a marginii gingivale libere
-curatirea mecanica a santului si pungilor parodontale prezente
-curatirea mecanica a furcatiilor expuse
-curatirea mecanica a componentelor aparatelor ortodontice fixe
-curatirea mecanica a lucrarilor protetice complexe etc
-aplicarea de subst chimice active in zonele cu hipersensibilitate
dentinara
Pot avea forma rotund-conica sau piramida-triunghiulara
Scobitorile rotunde
Sunt fabricate din lemn moale de basa si de mesteacan
Sunt folosite prin fixare la capatul unui maner de plastic special
fabricat
Scobitorile montate sunt indicate pt curatirea, in principal, a spatiilor
interdentare ale dintilor laterali dinspre oral, manerul avand avantajul
de a se putea indoi dupa nevoi, prin introducerea lui in apa fierbinte
Miscarea de curatire este una circulara
Scobitorile triunghiulare
Sunt fabricate din lemn de tei, mesteacan sau din plastic
Cele din lemn sunt sup celor din plastic deoarece ofera o duritate
convenabila dupa inmuierea lor in saliva

Cele din plastic au avantajul folosirii repetate, fiind obligatorie

spalarea lor dupa fiecare utilizare
Cele din lemn pot fi utilizate doar pana in momentul in care varful se
scamoseaza, in timp ce acelea din plastic se pot refolosi dupa curatire
Sunt manevrate prin prinderea lor cu degetele unei maini
Miscarea de curatire este una de du-te-vino vestibulo-oral si invers
Studiile demonstreaza superioritatea folosirii scobitorilor de forma
triunghiulara, chiar comparativ cu utilizarea regulata a clorhexidinei,
constatandu-se reduceri ale sangerarii gingivale; acest aspect este legat
de masajul efectuat sau de curatirea superioara realizata prin depresia
papilei interdentare cu cca 2-3mm
Folosirea scobitorilor ( de regula, a celor rotund-conice) montate in
dispozitive speciale (toothpick holders) este indicata in urmatoarele
situatii:
-la indepartarea placii de-a lungul marginii gingivale si din interiorul
santului sau a pungilor parodontale
-la curatirea suprafetelor radiculare concave
-la curatirea suprafetelor accesibile de la nivelul furcatiilor
-la curatirea componentelor aparatelor ortodontice si a celor protetice
-la aplicarea de substante active (fluoruri in zonele cu
hipersensibilitate sau clorhexidina la nivelul pungilor parodontale)
Stimulatoarele interdentare gingivale sau conurile interdentare
Sunt recomandate, in primul rand, pt masajul tesutului gingival, prin
care se inbunatateste si keratinizarea mucoasei si, in al doilea rand, a
indepartarea PD si a resturilor alimentare acumulate in spatiile
interdentare cu paila decapitata, la nivelul furcatiilor expuse si a
marginilor gingivale libere
Stimulatoarele de cauciuc pot fi recomandate si dupa chirurgia
parodontala, cand se urmareste o reconturare tisulara, dar si atunci
cand, pt cateva zile, [acientului nu i se permite sa realizeze periajul
zonei operate
Studiile arata ca nu exista diferente intre scorul indicilor de placa si
al celor gingivali efectuati dupa curatire interdentara cu dental flossul, cu periutele interdentare sau cu stimuatoarele gingivale
Pot fi de forma conica sau piramidala (mai rar); pot fi fabricate din
cauciuc sau din plastic
Cele din cauciuc pot fi fixate la manerul periutelor de dinti, in capatul
opus ceui activ sau pot fi atasate la manere speciale din plastic
Cele mai recomandate sunt cele din cauciuc- care sunt moi, flexibile,
usor de adaptat spatiilor interdentare de curatat; ele sunt mai putin
traumatizante si mai usor de intretinut
Conurile din cauciuc se introduc in spatiile interdentare libere, dinspre
vestibular si dinspre oral, perpendicular pe axul lung al dintilor
Miscarile recomandate sunt cele circulare, cu o usoara presiune, prin
care curatam suprafetele dentare si gingivale; la nivelul fiecarui spatiu
gingival se fac 10 asemenea miscari de curatare si de masaj gingival
Se recomanda folosirea lor 1 dara sau, exceptional, de 2 ori pe zi
Stimulatoarele confectionate din plastic sunt sub forma de piramida
triunghiulara
Fiind rigide, ele sunt mai putin recomandate

Prezinta insa avantajul unei rezistete indelungate

Miscarile recomandate sunt cele de du-te-vino dinspre vestibular spre
oral sau invers
Dupa fiecare utilizare, indiferent de materialul din care sunt
confectionate, stimulatoarele vor fi spalate si curatate

40.Substantele chimice antiplaca- digluconatul de clorhexidina: indicatii

-ca solutie dezinfectanta, la decontaminarea suprafetelor, la dezinfectia
instrumentarului sau a mucoaselor, inaintea punctiei anestezce
-ca apa de gura sau ca gel, la tratamnetul gingivitelor ulceronecrotice/aftelor/candidozelor/amigdalitelor/faringitelor etc
-la clatirea gurii (sol cu clorhexidina); sub aceasta forma este parte a
protocoalelor pre- si postchirurgicale
-inaintea procedurilor stomatologice care produc cantitati mari de
aerosoli (slefuiri, detartraje ultrasonice etc), reducandu-se riscul de
infectare si efectele bacteremiilor
-in clatiri antiseptice, inaintea procedurilor stomatologice, la
pacientii cu boli grave precum: discrazii sangvine, diabet, endocardite,
cancere (tratament cu chimioterapice), SIDA, purtatori cronici ai
virusului hepatitei B sau C- modalitate prin care minimizam riscul
transmiterii infectiilor
-la pacientul care a suportat iradieri in zona cap-gat; la pacientii care
prezinta variate grade de xerostomie
-la pacientii cu implanturi dentare
-la tratarea parodontopatiilor si a complicatiilor acestora
-la pacientii cu aparate ortodontice fixe sau mobile, cu imobilizari
maxilare, cu variate incapacitati fizice sau psihice
-pt a reduce hialitoza
-pt dezinfectia protezelor mobile
-pt igienizarea zonelor operate timp de cateva zile, atunci cand periajul
dentar este contraindicat in zonele respective

41.Substantele chimice antiplaca- digluconatul de clorhexidina: efecte

secundare si modalitati de rezolvare
-colorarea bruna a suprafetelor dentare incorect curatate, a obturatiilor
(in special a acelora incorect finisate), a mucoasei orale (in special a
fetei dorsale a limbii), a dintilor artificiali
-perceperea unui gust amar (este motivul pt care au fost introduse
diferite arome)
-pierderea temporara a senzatie gustative (impune utilizarea ei dupa
masa)
-senzatia de arsura si de uscaciune a gurii (impune stoparea
administrarii)
-cresterea ritmului depunerilor de tartru dentar, datorita accelerarii
descuamarilor epiteliale si a plusului de bacterii moarte produse
-hipersensibilitate dentinara
-tumefactii parotidiene dupa folosirea indelunagata
-inhiba formarea cheagului sangvin, motiv pt care, in cazul plagilor
osoase, se contraindica utilizarea ei pt 2-3 zile

Pt a evita aparitia efectelor sec, se adm doar pt perioade scurte de timp

de max 21 de zile

42.Substantele chimice antiplaca- digluconatul de clorhexidina: forme de

prezentare
a)ape de gura cu clorhexidina 0,12% (SUA)/0,2% (Europa si Canada)/0,1%;
se recomanda clatirea gurii de 2 ori pe zi, timp de 30s cu 10 ml sol;
cand sol de clorhexidina se foloseste in irigari orale, conc recomandata
este 0,06%
-LACALUT AKTIV
-LACALUT SENSITIVE (fara alcool, destinata tratarii
hipersensibilitatii dentinare si prevenirii cariei radiculare)
-PLAK-OUT, CLORHEXIMED, HIBIDENT, PERIDEX, CORSODYL
-ONDROXEHIDIN (conc 0,10%, fara alcool)
-ELUDRIL (conc 0,10%, cu propr analgezice, nu afecteaza sinteza
colagenului de catre fibroblaste)
b)gelurile cu clorhexidina 0,2%: sunt eficiente in tratamentul
stomatitelor/candidozelor/aftelor/se pot aplica direct in pungile
parodontale
-CORSODYL, PLAK-OUT, ELUGEL
c)spray-urile cu clorhexidina 2%: se pot folosi ca antiseptic cutanat
dupa efectuarea interventiilor chirurgicale
d)conurile PERIOCHIP cu eliberare lenta de clorhexidina (2,5mg): se
introduc periodic in punga parodontala
e)gumele de mestecat cu clorhexidina (20mg/lama) utilzate de 2 ori pe zi;
pot produce aceleasi efecte ca si clatirea cu apele de gura cu
clorhexidina 0,2%
f)pastele de dinti cu clorhexidina 1% par a avea o eficienta sup celor cu
fluor
-LACALUT AKTIV, LACALUT SENSITIVE, ELGYDIUM
g)lacuri cu clorhexidina 40%: se aplica pe dinti 1 data pe luna timp de
15 min la pac cu cario-activitate intensa
h)lacuri cu clorhexidina 1% si timol: se aplica 1 data pe saptamana timp
de 8 sapt-3 luni

43.Substantele chimice antiplaca- compusii fenolici (Listerina)

Listerina este o apa de gura hidro-alcoolica care contine timol, mentol,
eucaliptol si metil-salicilat
Este folosita de peste 100 de ani la combaterea placii, a gingivitelor si
poate fi indicata si in tratarea candidozelor
Se recomanda ca pacientul sa-si clateasca gura de 2 ori pe zi cu 20ml sol
timp de 30s
Listerina actioneaza ca bactericid prin alterarea membranei microbiene;
Actinobacillus actinomycetemcomitans, Actinomyces viscous, S.mutans,
S,sanguis, speciile Bacteroides si Candida albicans sunt distruse dupa
30s de contact
Efectul antiplaca este insa evaluat la 35% din cel realizat ptin
folosirea corecta a apelor de gura cu clorhexidina; de aceea
administrarea ei se face pe perioade lungi de timp, de ordinul lunilor,
pt un efect antiplaca notabil

Prin clatirea gurii cu Listerina inaintea sedintelor de lucru se constata

o reducere cu 93,6% a incarcaturii microbiene a aerosolilor produsi
Poate produce efecte secundare precum: senzatii de arsura, gust amar sau
colorarea dintilor
Marele defect il reprezinta continutul mare de alcool (21,6-26,9%) la un
pH de 4,3, ceea ce o favce mai putin recomandabila dat efectului
cancerigen

44.Substantele chimice antiplaca- compusii fenolici (Triclosanul)

Triclosanul (2,4,4'triclor-2'hidroxildifenileterul) este un agent
antimicrobian cu spectru larg, actionanad bactericid impotriva
bacteriilor gram neg si gram poz, dar cu actiune bacteriostatica mai
redusa comparativ cu clorhexidina
Detrmina distructii la nivelul membranei celulare si bacterioliza
Efectul antiplaca este de numai 65%, comparativ cu cel al clorhexidinei
Este insolubil in apa, motiv pt care se asociaza cu o baza, un alcool sau
un glicol
In conc>0,5% provoaca modificari ale perceptiei gustative
Se foloseste la fabricarea apelor de gura (PLAX) sau a pastelor de dinti
Pt un efect prelungit, Triclosanul se asociaza cu un copolimer
(polivinilmetoxietilen si acid maleic PVM/MA), rezultand produsul
Tricloguard (Triclosan 0,3% + copoimer 0,2%)

45.Substantele chimice antiplaca- alcaloizii vegetali

Sanguinaria
Este principalul reprezentant al grupei
Extractul de sanguinaria se obtine din radacina plantei Sanguinaria
Cadensis si contine benzofenantidina
Este un agent cationic de suprafata, solubil in apa, care prezinta
capacitate de legare la lipoproteinele membranei microbiene, generand
efect bactericid
In plus, inhiba metabolismul glucidic, mentinand pH-ul bucal in limite
fiziologice
Reduce aderenta microbiana si depunerile de placa si, implicit,
inflamatia gingivala
Prezinta o actiune antiplaca speciala, actionand mai ales asupra placii
subgingivale, putand fi comaprabila, ca efect cu cel al clorhexixinei
asupra celei supragingivale
Reduce depunerile de placa cu 20-60% la scurt timp de la aplicarea ei
Actiunea antiplaca si antimicrobiana se produc la o conc a subst active
de 16g/ml
Este activa si in reducerea halenei fetide prin anihilarea formarii
sulfurilor volatile
Principalul efect secundar este o usoara senzatie de arsura
Se comercializeaza ca apa de gura la o conc de 0,03% (VIADENT),
recomandabila in irigari subgingivale sau ca pasta de dinti (VEADENT)
Lemnul dulce-MESWAK (siwak)- din arborele Salvadora Persica
Ramurile respectivului arbore se transforma in adevarate periute de dinti
prin mestecarea lor la unul din capete

Pe langa efectul mecanic de periere, el actioneaza si chimic, prin

intermediul acizilor grasi, al compusilor fenolici, al fitosterolilor si
al flavonelor continute
Ramurile sunt comercializate in tuburi de sticla vidate, in timp ce
extractele chimice obtinute (enoxolona- ingredientul activ
antiinflamator) pot fi componente ale unor paste de dinti si ape de gura
Extractele naturale din plante, prin propr lor antiseptice,
antiinflamatorii, analgezice si regeneratoare pot fi incorporate in ape
de gura, gume de mestecat sau paste de dinti
-musetelul sau romanita: prezinta propr antiinflamatorii, analgetice,
antiseptice si cicatrizante
-cimbrul de gradina: prezinta efecte antiseptice si calmante dat
timolului
-anasonul: cu propr antiinflamatorii si antiseptice dat mentolului
-menta creata: ofera propr antiinflamatorii si antiseptice dat mentolului
-uleiul de cuisoare: contine 70-90% eugenol liber cu efect bactericid
datorat fenolului
-eucaliptolul: contine uleiuri volatile cu efecte astringente si
antiseptice
-rubarba: efect calmant si decongestionant

46.Substantele chimice antiplaca- compusii cuaternari de amoniu

Sunt agenti cationici de suprafata, puternic atrasi de supraetele dentare
si de componentele chimice ale pacii
In plus, reduc tensiunea superficiala a coroanelor dentare
Desi prezinta o atractie puternica initiala la tesuturile orale, ei nu
prezinta aceeasi eficienta antiplaca precum clorhexidina, acesta
mentinandu-se un timp redus
Actioneaza antimicrobian, prin distrugerea membranei celulare si produc
alterari la nivel citoplasmatic
Din aceasta grupa fac parte CLORURA DE CETYLPIRIDINIUM, CLORURA
DEBENZALKONIUM si HEXETIDINA
Ele intra in componenta unor ape de gura la conc de 0,05%, cu care pac
isi clateste gura de 2-4 ori/zi
Efectele secundare sunt coloratiile dentare si cresterea vitezei de
depunere a tartrului dentar
Folosirea indelungata si comp alcoolica pot provoca leziuni descuamative,
senzatii de arsura la nivelul limbii si coloratii minore si reversibile
ale dintilor
Actiunea lor este anihilata de prezenta comp anionice din compozitia
pastelor de dinti, de aceea ele vor fi folosite doar dupa clatirea atenta
a gurii
Denumiri comerciale: CEPADONT, CEPACOL, ALODONT, AQUAFRESH, SCOPE

47.Pastele de dinti terapeutice: de control al cariei dentare

(remineralizante)
Singurele paste de dinti remineralizante raman cele pe baza de fluor;
pastele de dinti cu potential profilactic sunt considerate numai cele cu
un continut de 1.000-1.100 ppm F

Sunt recomandate:
-tutror adultilor, ca parte a programului preventiv complet
-tutror pacientilor, indiferent de riscul cariogen (exceptie:
copiii<2ani), de 2 ori/zi
-pacientilor cu cario-activitate medie sau crescuta, fiind recomandate
mai mult de 2 periaje/zi
-pt desensibilizare dentinara
-indivizilor cu multiple suprafete radiculare expuse (pt prevenirea
cariilor radiculare)
-indivizilor cu xerostomie
Pastele de dinti profilactice cu fluor se constituie intr-un element de
baza al oricarui program preventiv instituit
La folosirea lor de 2 ori/zi, se obtine o reducere a incidentei cariei cu
cca 30%
O pasta de dinti profilactica cu fluor trebuie sa indeplineasca
urmatoarele cerinte:
-fluorul, ca agent activ, trebuie sa se gaseasca liber atat in pasta de
dinti proaspata, cat si in cea aflata la finalul termenului de
valabilitate
-capacitatea de incorporare a fluorului in smaltul demineralizat sau in
cel sanatos trebuie sa fie demonstrata
-produsul trebuie sa favorizeze sau sa accelereze remineralizarile
smaltului
-produsul trebuie sa reduca viteza demineralizarilor
Prima pasta de dinti care a dovedit efecte profilactice anticarie are in
compozitie monofluorofosfat de sodiu
Fluorurile anorganice eficiente si sigure de utilizat in compozitia
pastelor de dinti sunt:
-fluorura de sodiu (NaF) 0,24% (1.100 ppm F)
-monofluorofosfatul de sodiu (MFP) 0,76% (1.000 ppm F) sau
monofluorofosfatul de sodiu concentrat (Na2PO3F) (1.500 ppm F)
-fluorura de staniu 0,4% (SnF2) (1.000 ppm F)
Problemele majore privind compozitia pastelor de dinti profilactice cu
fluor au fost gasirea cantitatii optime de subst activa necesara si a
sist abraziv compatibil
Astazi, pastele de dinti profilactice cu fluor contin, in principal, NaF
0,24%, monofluorofosfatul de sodiu (Na2PO3F) 0,76% si amine fluorurate
La aceeasi concentratie a fluorului, studiile au stabilit superioritatea
profilactica a pastelor de dinti cu fluorura de sodiu comparativ cu cele
care contin monofluorofosfat de sodiu
Pastele de dinti cu aminofluoruri (fluoruri organice) actioneaza benefic
datorita afinitatii aminofluorurilor pt smaltul dentar, cat si faptului
ca grupele amino au si efect de detergent prin care se favorizeaza
penetrarea ionilor de fluor in smaltul de suprafata
Cele mai multe paste de dinti profilactice cu fluor utilizate astazi
contin fluoruri anorganice, in principal fluorura de sodiu si
monofluorofosfat de sodiu, in care concentratiile folosite au depasit
valoarea optima de 1.000-1.100 ppm F
Cercetarile constata insa ca prin cresterea cantitatii ionilor de fluor
la peste 1.500 ppm F nu cresc si beneficiile anticarie
Pt a preveni intoxicatiile acute, mortale, cantitatea de fluor a fost
restrictionata la 1.100 ppm F sau la un total de maximum 120mg F la un
tub de pasta de dinti

Pt pacientii care prezinta la un moment dat explozii de carii (carii

rampante) s-au elaborat paste de dinti terapeutice cu F speciale cu un
continut de 260mg F sau 5.000 ppm F, care se elibereaza doar pe baza de
prescriptie medicala
La pastele de dinti profilactice cu fluor, abrazivii folositi sunt
pulberea de acrilat, bioxidul de siliciu sau glicerofosfatul de calciu,
subst compatibile cu compusii de F folositi
Indicatiile sunt ca pastele de dinti profilactice cu fluor sa fie
recomandate in utilizari zilnice de-a lungul intregii vieti, modalitate
prin care este posibil sa se refaca fluorhidroxiapatita de suprafata
pierduta la fiecare periaj datorita abraziunii produse prin frecare
Prin utilizarea regulata a pastelor de dinti profilactice cu fluor (cu
NaF sau Na2PO3F) se obtine o reducere a frecventei cariei cu 20-30%,
datorita mentinerii permanente a fluorului la suprafata dintilor, proces
prin care se controleaza demineralizarea si se favorizeaza
remineralizarea
De asemenea, s-a demonstrat ca ionii de fluor prezinta afinitate si se
pot acumula la nivelul petelor albe cretoase produse prin demineralizare
Pt efect maxim, in cazul pacientului adult, se indica ca suprafata activa
a periutei sa se incarce cu cca 1 cm ungime pasta de dinti; pe aceasta
cale se preiau cca 1,5 mg F
La copii, pastele de dinti cu fluor special fabricate se indica doar dupa
varsta de 2 ani si se utilizeaza pana la varsta de 6-7-8 ani; acestea
contin in principal NaF 0,11% (<550 ppm F)
Se recomanda ca, la o spalare, sa se foloseasca o cantitate redusa de
pasta de dinti, de marimea unui bob de mazare (dupa 4-5 ani) sau 1/2 de
bob de mazare (intre 2-4 ani)
Perierea se efectueaza cu atentie si se evita inghitirea
Prin aceasta atitudine se evita aparitia petelor albe cretoase de
fluoroza dentara la dentitia permanenta; de regula, sunt afectati de
fluoroza dentara blanda incisivii centrali sup, cauza obisnuita fiind
ingerarea in exces a F in primii 3 ani de viata
Pastele de dinti, ca de altfel toate produsele cu F, trebuie sa fie
tinute departe de raza de actiune a copilului mic, deoarece, prin
ingerarea lor accidentala, se pot produce intoxicatii acute cu F, uneori
mortale
Pastele profilactice cu F, stabile chimic, reprezinta parte a oricarui
plan profilactic de tratament, ele fiind folosite regulat, in
conformitate cu recomandarile specialistului

48.Pastele de dinti terapeutice: antiplaca

Sanatatea tesutului gingival si prevenirea infectiilor parodontale
reprezinta primul obiectiv de atins pe durata periajului dentar
Substantele chimice antiplaca folosite au ca scop inhibarea multiplicarii
sau distrugerea microorganismelor
Se utilizeaza in acest scop:
a)saruri de staniu (in special fluorura de staniu):
-ionul de staniu este cel care realizeaza efectele antiplaca, anticarie
si antigingivita
-inconvenientul este aparitia coloratiilor intrinseci, generate la
nivelul tesuturilor dentare demineralizate de ionul de staniu
b)pirofosfatu de staniu si citratul de zinc:

-produc reduceri evidente ale sangerarilor gingivale; prezinta efecte

antitartru
c)triclosanul:
-este un agent antimicrobian cu spectru larg, ce realizeaza reducerea
cantitatii de placa dentara supragingivala, a gingivitelor si, implicit,
a tartrului dentar
d)digluconatu de clorhexidina
-datorita actiunii sale bactericide si bacteriostatice, mai ales asupra
S.mutans si a actinomycetelor, pare a fi componentul de baza in
compozitia acestor paste de dinti
-cum clorhexidina este inactivata de o parte a comp traditionale ale
pastelor de dinti, ea a fost folosita initial ca gel cu clorhexidina
(Plack-out, Corsodyl), ce pot fi administrate si prin periaj
-Elgydium antiplaca: contine clorhexidina 0,004% si carbonat de calciu
25%; pasta antiplaca si pt gingii sensibile, recomandata pac cu
parodontopatie marginala cronica, cu acutizari ale bolii parodontale,
celor ce prezinta implanturi, constructii protetice complexe sau aparate
ortodontice fixe; prezinta actiune bactericida, antiplaca si hemostatica
-Elgydium albire: contine clorhexidina 0,004% si bicarbonat
micropulverizat 10%
-Elgydium dinti sensibili: contine clorhexidina 0,004%
-Parodium: contine clorhexidina 0,02%; efect bactericid, calmant si
cicatrizant
-Elugel: contine clorhexidina 0,2%; recomandata postoperator sau pac care
nu-si pot efectua singuri periajul dentar
-Lacalut Aktiv: contine clorhexidina (cu efect antimicrobian), lactat de
aluminiu (cu efect astringent si desensibilizant) si fluorura de
sodiu/aluminiu (cu efect remineralizant); reduce semnele de gingivita cu
70% dupa o sapt de utilizare; actioneaza favorabil asupra hialitozei
orale
-Lacalut Sensitive: creata special pt dinti sensibili; contine digluconat
de clorhexidina, lactat de aluminiu, fluorura de sodiu, aminofluorura
e)sanguinaria, citratul de cupru
Asemenea subst active, eliberate de pastele de dinti pe durata
periajului, nu realizeaza un efect special si la nivelul pungilor
parodontale deoarece ele penetreaza cu greu in adancime, in mod obisnuit
nu mai mult de 1mm si cu totul exceptional 2-3mm

49.Pastele de dinti terapeutice: antitartru

Sunt considerate paste de dinti cosmetice, chiar daca si-au dovedit
efectul de reducerii a cantitatii de tartru format
Prima pasta de dinti antitartru contine ca sub0st active fosfatul
tetrasodic si pirofosfatul disodic dihidrogenat
Cele mai eficiente sisteme antitartru sunt cele pe baza de:
-pirofosfati
-clorura de zinc
-citrat de zinc
-triclosan cu copolimer
Asemenea subst inhiba formarea cristalelor de tartru
Pirofosfatii solubili s-au dovedit buni inhibitori ai cristalizarii si
deci ai mineralizarii placii dentare, pirofosfatul de sodiu fiind un
component de baza al salivelor parotidiene

Efect antitartru au aratat si alte subst ca monofluorofosfatul de sodiu

si sulfatul de sodiu/potasiu, acestea actionand prin capacitatea lor de
stimulare a secretiei salivare, prin care se favorizeaza o mai buna
autocuratire, se scade cantitatea de placa formata si se reduc
sangerarile gingivale
Pe de alta parte, s-a dovedit ca nici citratul de zinc si nici
pirofosfatul nu inhiba efectul anticarie al fluorului, astfel aparand
paste de dinti cu dublu efect
In Romania, ca paste de dinti antitartru se comercializeaza AIM si CLOSEUP, care contin ca subst active fluorura de sodiu si citratul de zinc
trihidratat

50.Pastele de dinti terapeutice: desensibilizante

Studiile arata ca cca 30-35% din indivizi prezinta la un moment dat
sensibilitate dureroasa, mai ales in zona coletului dentar
Durerile apar la actiunea agentilor fizici si mai ales mecanici, la
atingerea zonei sau a suprafetelor radiculare expuse
Terapia indicata produce fie:
-obturarea canaliculelor dentinare
-coagularea sau precipitarea lichidului tubular
-stimularea producerii dentinei tertiare si secundare
-blocarea raspunsului senzitiv pulpar etc
Prin folosirea acestor substante active se incearca inchiderea
canaliculelor dentinare expuse si limitarea fenomenelor de
hipersensibilitate si hiperestezie dentinara
Prezenta indelungata a biofilmului dentar produce o crestere a
deschiderii canaliculelor dentinare de cca 3 ori, mecanism prin care
durerea se accentueaza
Este motivul pt care specialistul recomanda, in primul rand, un control
optim al placii, prin care deschiderile canaliculelor dentinare se reduc
cu cca 20% (in mod obisnuit, pacientul evita sa-si perie zonele dentomucozale dureroase, determinand inrautatirea situatiei); perierea zonelor
dureroase se va efectua cu periute de dinti moi sau ultra-soft sau cu
periute de dinti electrice si cu paste desensibilizante
Pastele de dinti desensibilizante contin ca subst active:
-nitrat de potasiu
-clorura de strontiu hexahidratata
-monofluorofosfat de sodiu si nitrat de potasiu
-fluorinol 1.500 ppm F si nitrat de potasiu 5%
-fluorinol 1.250 ppm F si clorhexidina 0,004%
-citrat de sodiu
-hidroxiapatita 17%
-citrat de potasiu 5,53% si monofluorofosfat de sodiu
-formaldehida
Folosirea pastelor de dinti desensibilizante nu reprezinta intotdeauna
solutia finala. In tratarea hipersensibilitatii se adauga gradat si alte
proceduri, de la fluorizari locale, realizate personal sau profesional,
pana la devitalizarea dintilor in cauza

51.Pastele de dinti pt albirea dintilor

Dpdv estetic, dintii albi par a fi astazi cerinta maxima, legata de ideea
de frumusete si de tinerete; este motivul pt care tot mai multi oameni,
in special femei, doresc imperios sa-si albeasca dintii
Pastele de dinti imaginate actualmente in scop de albire, sunt
controversate datorita efectelor secundare
Culoarea dintilor poate fi afectata prin consum exagerat de ceai, cafea,
vin rosu, fumat sau dat administrarii de subst cationice precum
clorhexidina, dar si fier si cositor
Pastele de albit se pot imparti in 2 categorii: cu si fara peroxizi
Pastele de dinti fara peroxizi
Sunt paste abrazive, dar, in comparatie cu alte paste de dinti, puterea
lor abraziva este a un nivel mediu
In mod obisnuit, toate pastele de dinti contin particue abrazive, pt
curatirea si lustruirea suprafetelor dentare, prin care se incearca
indepartarea coloratiilor exogene, produse de prezenta placii dentare,
dar si crearea de conditii nefavorabile adeziunii ei
Pasta de dinti Elgydium albire contine bicarbonat de sodiu
micropulverizat 10% (la dimensiuni ale particulelor sub 125 microni,
adica de 5 ori mai fine comparativ cu particula obisnuita) si
clorhexidina 0,004%
Pastele de dinti cu peroxizi
Contin peroxid de hidrogen sau peroxid de carbamida (produce uree si
peroxid de hidrogen)
Ambele subst actioneaza in final prin eliberarea unei molecule de oxigen,
ce se constituie in element de decolorare activa
Contin, pe langa peroxizi, glicerina sau propilenglicol care, prin
actiunea lor de ingrosare, prelungesc contactul subst active cu suprafata
dentara
Sunt recomandate a fi folosite de 2-3 ori pe saptamana, alternativ cu
alte paste de dinti, modalitate prin care se reduc efectele sec:
infectiile oportuniste (in special cu ciuperci), limba neagra paroasa
Peroxizii mai pot determina:
-alterari structurale la nivelul componentelor pulpare sau la nivelul
tesuturilor orale moi (descuamari)
-intarzieri in vindecarea plagilor
-efecte mutagene
Aceste paste de dinti trebuie sa prezinte avertismenete cu privire la
efectele sec posibile
Pastele de albit, dar si cele antitartru, pot genera hipersensibilitate
dentinara

52.Apele de gura antiseptice: indicatii

a)in cabinetul stomatologic
-in cazul efectuarii radiografiilor dentare
-obligatoriu, in cazul tuturor procedurilor care genereaza cant mari de
aerosoli, bacteremii, pe durata sau la sfarsitul detartrajului
-inaintea sedintei de lucru, obligatoriu pt pac cu boli sistemice grave,
actiune prin care se reduc efectele bacteremiei sau incaracatura
microbiana a aerosolilor

-reprezinta o actiune indispensabila igienizarii corecte: ajuta la

indepartarea placii si a celorlalte depozite dentare moi, desprinse pe
durata periajului de la nivelul dintilor si a gingiei periate; realizeaza
indepartarea celulelor epiteliale descuamate, elimina particulele
abrazive ale pudrelor si pastelor de dinti folosite pt periere si
realizeaza inclusiv un masaj minim al gingiei
b)la domiciliul pacientului
-postchirurgical, cand, timp de cateva zile, nu este indicat periajul
zonei operate; se recomanda utilizarea apelor de gura cu clorhexidina, cu
care pacientul isi clteste gura de 2-3 ori/zi
-inainte, pe durata, dar mai ales dupa detartraj si planare radiculara;
postdetartraj se recomanda clatirea cu ape de gura cu fluor, obligatorie
in cazul persoanelor care prezinta sensibilitate dentinara sau suprafete
radiculare expuse
-ca parte a terapiei aplicate in caz de gingivo-stomatita ulceronecrotica; se recomanda pe durata mentinerii simptomatologiei clatiri cu
apa/sol saline hipertone/ clorhexidina 0,2% de 2 or/zi, cu 10ml sol, timp
de 1 min
-pt prevenirea cariei dentare se recomanda apele de gura fluorurate
administrate: persoanelor tinere pe durata perioadelor de risc cariogen
maxim, pacientilor care prezinta multiple zone de demineralizare, celor
cu suprafete radiculare expuse, celor care prezinta reconstituiri
protetice retentive sau aparate ortodontice fixe, celor cu xerostomie,
gravidelor sau celor cu hipersensibilitate dentinara

53.Apele de gura cu fluor: tipuri, indicatii

Tipuri:
a)sol de fluorura de sodiu 0,05%
-se recomanda 1 data/zi, seara la culcare dupa periaj
-individul isi clateste gura cu 10 ml sol timp de 60s
-dupa clatire si evacuarea gurii de continutul rezultat i se cere
individului ca timp de 30min sa nu clateasca, sa nu bea si sa nu manance
b)sol de fluorura de sodiu acidulata 0,044%
-este recomandata pac care prezinta carii agresive
-doza recomandata este de 10ml, de clati o data/zi
c)sol de fluorura de sodiu 0,2%
-se recomanda in clatiri 1 data/sapt cu 5 ml sol pt copiii de scoala
primara sau 10 ml sol pt adolescenti, cu care individul isi clateste gura
timp de 1 min
-metoda este recomandata in colectivitati
Indicatii
-persoanele tinere pe durata perioadelor de risc cariogen maxim
-pacientii care prezinta multiple zone de demineralizare
-pacientii cu suprafete radiculare expuse
-pacientii care prezinta reconstituiri protetice retentive sau aparate
ortodontice fixe
-pacientii cu xerostomie
-gravidele
-pacientii cu hipersensibilitate dentinara

54.Apele de gura preparate extemporaneu

Cuprind sol saline
Pot fi preparate usor de pacient si la un pret de cost minim
Prin folosirea lor, pe langa efectele terapeutice se obtine si o curatire
a gurii implicit si de resturile alimentare
In principal ele actioneaza prin diferenta de presiune osmotica creata,
care determina atragerea apei din interiorul celulelor, mecanism prin
care se obtine reducerea edemului inflamator sau a aceluia post-traumatic
Sol izotone sau cele hipertone cu clorura de sodiu stimuleaza in plus
circulatia sangvina si secretia salivara, realizand deasemenea si
curatirea tesuturilor
Asemenea sol sunt insa contraindicate pacientilor carora, medical, li se
recomanda regim alimentar hiposodat
Folosite timp indelungat, pot provoca ulceratii sau retractii gingivale,
candidoze sau hipertrofierea papilelor linguale
In fct de conc, sol saline pot fi:
a)sol cu clorura de sodiu izotona 0,9% (ser fiziologic):
-repr o sol apoasa care se poate prepara prin dizolvarea a 1/2 lgt sare
de bucatarie (capacitate totala 5g) in 200ml apa calduta
-sol este recomandata pt clatirea gurii pe durata detartrajului
b)sol cu clorura de sodiu hipertona
-se prepara prin dizolvarea a 1/2 lgt sare de bucatarie in 100 ml apa
calduta
-sol se recomanda a sfarsitul detartrajului, dar si inaintea efectuarii
lui, cu scopul de a conditiona tesuturile gingivale, adica de a le reduce
tumefactia inflamatorie si sangerarea, inclusiv sangerarea de pe durata
detartrajului
c)sol de bicarbonat de sodiu
-se prepara din 1/2 lgt bicarbonat de sodiu dizolvata in 200ml apa
calduta
-sol este recomandata ori de cate ori se doreste reducerea aciditatii
orae, in cazul tratarii candidozelor etc

55.Comentarii cu privire la componenta alcoolica a apelor de gura

De cele mai multe ori, apele de gura contin alcool etilic
Prin utilizarea alcoolului se obtine cresterea solubilitatii uleiurilor
esentiale, mecanism prin care se confera apeor de gura o actiune usor
astringenta si reduceri ale tensiunii superficiale
Acooli se gasesc in componenta celor mai multe ape de gura, in conc mari,
de 15-30%
Datorita continutului mare de alcool, in ultimul timp, asemenea ape de
gura sunt mai putin recomandate, in special dat efectului cancerigen
dovedit
Continutul mare de alcool este periculos in special pt copiii de 2-3 ani;
ontinutul maxim de alcool etilic trebuie sa fie de pana la 5%, sa se
ambaleze in sticle prevazute cu dopuri speciale, greu de desurubat de
copilul mic si pe eticheta produsului sa fie scrise avertismente
Exista o legatura certa intre utilizarea regulata a acestui tip de apa de
gura (cu continut de alcool>25%) si incidenta crescuta a acancerului din
zona buco-faringiana; nu s-a putut stabili daca alcoolul singur este

vinovat, dar s-a stabilit ca prezenta lui favorizeaza dizolvarea si

dispersia anumitor subst incriminate in aparitia cancerului
In aceste situatii au fost introduse ape de gura fara alcool
Apele de gura cu alcool nu se recomanda alcoolicilor si nici acelora
carora li se administreaza anumite medicamnete ce reactioneaza advers cu
alcoolul precum medronidazolul

56.Salivele artificiale
Multi indivizi se plang de gura uscata (xerostomie)
Cauzele hiposaliei sunt in principal: sindr Sjorgen, iradierile in zona
cap-gat, administrarea tranchilizantelor (in special a antidepresivelor
triciclice) si a antihipertensivelor, afectiunile glandelor salivare
majore etc
Lipsa salivei genereaza mucoase orale uscate, lipsite de confort, care
determina probeme in fonatie, masticatie, deglutitie, ce favorizeaza in
plus aparitia cariilor sau a altor afectiuni orale
In asemenea situatii clinice se incearca stimularea secretiei salivare
prin administrarea generala de pilocarpina sau local prin folosirea
gumelor de mestecat "sugar-free" si a salivelor artificiale; de asemenea
mucoasele pot fi umecatate prin utilizarea frecventa de apa
Salivele artificiale se comercializeaza sub forma de spray si de gel, pac
folosindu-le dupa nevoie
Cand sunt sub forma de spray, ele se pulverizeaza direct pe mucoase; cand
sunt sub forma de gel, produsul se picura in gura (1-2 picaturi), apoi se
imprastie prin miscarea limbii
Contin de regula ca subst de baza fie carboximetilceluloza, fie mucina;
cele pe baza de mucina sunt de preferat deoarece proprietatile reologice
si de protectie se apropie cel mai mult de cele ale salivei naturale
Mai contin:
-clorura de potasiu, de sodiu, de magneziu si de calciu
-fluorura de sodiu (xerostomia se asociaza cu un nr exagerat de carii)
-ortofosfat de potasiu hidrogenat sau dihidrogenat
-sorbitol
-p-metil hidroxibenzoat
-benzoat de sodiu
-acid ascorbic
-esenta de lamaie etc
Compozitia fizica si chimica se apropie mult de cea a salivelor naturale,
insa ele sunt lipsite de componentele imunitare si de enzimele care se
gasesc in mod normal in saliva umana
Salivele artificiale se indica pt:
-obtinerea confortumul in caz de gura uscata
-realizarea unui film protector pt dinti si tesuturile orale
-reducerea hialitozei orale, mai ales cea de pe timpul noptii
-purtatorii de proteze totale
In cazul pacientilor cu xerostomie se contraindica consumul de sucuri de
fructe sau al acelora acidulate; in plus, acesta trebuie sa evite
consumul produselor cu alcool sau cu glicerina, care provoaca uscarea
mucoasei orale

La recomandarea salivelor artificiale, trebuie sa se tina cont de pH-ul

produsului, cele acide putand accentua tendinta cariogena specifica
pacientului cu xerostomie
Salivele artificiale sunt contraindicate pacientilor carora medical li se
recomanda regim alimentar hiposodat

57.Irigarile orale supragingivale

Irigarea orala reprezinta o metoda terapeutica care, prin proiectarea
unui lichid in jet continuu sau pulsatil, directionat pe anumite
suprafete dentare, la presiuni reglabile, realizeaza o curatire
superioara si, in functie de substanta activa folosita, chiar efecte
terapeutice
Irigatoarele orale supragingivale cu varf activ standard
Pacientii care necesita ingrijiri speciale efectuate cu ajutorul
irigatoarelor supragingivale sunt cei care prezintaL
-punti dentare si lucrari protetice complexe
-aplicatii ortodontice
-boala parodontala
-imobilizari intermaxilare si interdentare
-implanturi dentare
-DZ
-imunosupresie
Parte activa standard poate genera jeturi, fie sub forma de monojet, fie
sub forma de dus, si care pot fi aplicate pulsatil (pt o curatire mai
imp) sau continuu
Exista variate tipuri constructive, de la instalatiile simple, de adaptat
la robinet, pana la dispozitive complexe, care masoara si chiar incalzesc
sol de aplicat
Solutiile utilizate sunt proiectate prin intermediul unor piese
interschimbabile, ce pot fi rotite cu 360 de grade si prin interediul
carora jetul se aplica sub diferite unghiuri
Solutia utilizata poate fi pastrata in rezervorul irigatorului, care
permite incalzirea si masurarea cant de sol antimicrobiana folosite
Cand jetul pulsatil este directionat perpendicular pe axul lung al
dintelui, se creaza pe suprafata dentara de curatat 2 zone cu actiune
hidrocinetica, una la locul de impact al jetului si alta reprezentata de
zona de spalare aparuta prin scurgerea sol utilizate; jetul este tintit
direct pe dinte si in spatiul interdentar, in unghi de 90 de grade cu
axul lung al dintelui
Presiunea este la inceput minima si creste gradat, valorile maxime fiind
in concordanta cu starea de inflamare a lizereului gingival; nu s-au
constatat modificari histologice la nivelul tesuturilor moi curatite, la
o presiune aplicata de 60 psi (1atm=16 psi); cu cat gingia este mai
inflamata, cu atat presiunea utilizata este mai mica, modalitate prin
care se reduce valoarea bacteremiei
Jetul este proiectat pana la 2 mm de marginea libera gingivala si este
mentinut maxim 5-6s
Cand igienizarea este indicata bimaxilar, se incepe irigarea cu arcada
maxilara si se continua cu cea mandibulara

Pacientul isi poate efectua irigari orale la domiciliu (autoirigare),

recomandarile fiind de curatire de 1-2 ori/zi, obligatoriu in asociere cu
perierea si utilizarea dental floss-ului
Studiile arata imbunatatirea certa a sanatatii parodontale la pac cu
gingivita sau/si parodontopatie marginala
Avantajele autoirigarilor
-de autoirigare beneficiaza pacientii cu probleme speciale, precum cei cu
retentivitati artificiale suplimentare: cu variate protezari, cu aparate
ortodontice fixe, cu implanturi, cu imobilizari intermaxilare sau cu
reabilitari orale extinse
-pacientul, care devine co-terapeut, isi aduce direct contributia la
obtinerea unor rezultate mai spectaculoase, in prevenirea sau tratarea
bolilor parodontale
-autoirigarea contribuie la indepartarea placii subgingivale neatasate
din zonele cu acces dificil, cum sunt cele cu inghesuire dentara, cu
furcatii expuse sau in cazul pac cu probleme post-chirurgicale
-autoirigarea permite mentinerea unui anumit status de sanatate a zonelor
cu probleme parodontale la pacientii care, din anumite motive, nu pot
beneficia de chirurgie parodontala
Cand irigarea este efectuata de pacient la domiciliu, trebuie mai intai
sa ne asiguram ca acesta a inteles despre ce este vorba si ca prezinta
manualitatea necesara pt a-si realiza respectiva procedura
Se crede ca efectele benefice constatate se datoreaza unui nr de
mecanisme reprezentate de actiunea de diluare sau de eliminare a
toxinelor microbiene, de interventia in procesele de maturare a placii si
de eliminare posibila a unei cantitati de placa subgingivala neatasata
Se speculeaza chiar ca prin bacteremia produsa se stimuleaza raspunsul de
imunitate locala, prin care acesta actioneaza amplificat asupra
patogenilor parodontali
Pe langa utilizarea apei, in cazul irigarilor orale supragingivale se mai
recomanda utilizarea sol cu clorhexidina 0,02%, cant folosita la o
irigare fiind de 400ml; cand pac prezinta forme acute de gingivita, se
recomanda folosirea a 200ml sol de digluconat de clorhexidina 0,06%;
recomandarile sunt ca irigarile supragingivale cu sol cu digluconat de
clorhexidina sa se faca pe perioade limitate de timp, din cauza
costurilor si efectelor sec
Aparate comercializate: WaterPik, Broxodent, Braun, OxyJet MD18

58.Irigarile orale subgingivale (metoda profesionala)

Irigarea subgingivala poate fi recomandata ca supliment la terapia
parodontala nechirurgicala, in principal dupa efectuarea detartrajului si
a planarii radiculare
Irigarea subgingivala realizeaza, prin agentii terapeutici continuti,
intreruperea multiplicarii anumitor microorganisme, constatandu-se
ulterior ca revenirea la nr initial se face dupa cateva saptamani
Ariile selectionate pot fi pungi parodonatale, furcatii sau implanturi
dentare
Irigarea subgingivala se realizeaza obligatoriu cu varfuri sterile sau de
unica folosinta; varfurile active pot fi confectionate din:
-cauciuc moale, ce permite introducerea lor 2mm sub marginea gingivala
-plastic, care se plaseaza a nivelul marginii gingivale

-metal (chiar ac de seringa cu varf bont), ce pot fi introduse pana in

fundul pungilor parodontale
Solutia antimicrobiana se elibereaza fara presiune (0,1-5 psi), pana cand
excesul de lichid incepe sa reflueze din punga irigata
Irigarea pungilor parodontale se face in 3 puncte dinspre vestibular si
in 2 puncte dinspre ora
Irigarea profesionala se indica:
-inaintea unor manopere stomatologice ce produc cantitati apreciabile de
aerosoli
-inaintea anesteziilor intraligamentare
-pt mentinerea rezultatelor in zonele ce nu raspund favorabil terapiei
parodontale
-la pacientii cu gingivite suprapuse pe zone cu parodontopatie si in arii
care nu permit un detartraj eficient, din cauza morfologiei radiculare,
in zona furcatiilor sau a pungilor parodontale prea adanci
Se efectueaza cu apa sau alte sol antimicrobiene
Agentii antimicrobieni recomandati in irigarea subgingivala sunt:
-solutiile saline
-sol cu clorhexidina 0,06%
-sol cu fluorura de staniu 0,4%
-sol cu povidone iodine 0,05%
-sol cu peroxid de hidrogen 3%
-sol cu metronidazol 0,5%
Efectul acestor subst antimicrobiene la nivelul microorganismelor fixate
in profunzimea biofilmului microbian subgingival este minim; singura care
a aratat eficienta este sol cu tetraciclina 50-100mg/ml; aceasta se
recomanda la irigarea fiecarui dinte la sfarsitul detartrajului si a
planarii radiculare, timp de 5 min
In acest caz consemnam fixarea subst active la nivelul suprafetelor
radiculare irigate, ea fiind detectata si dupa 4-7 zile de la efectuarea
irigarii subgingivale

59.Irigarile orale: contraindicatii si avantaje

Avantaje:
-reducerea inflamatiei gingivale prin indepartarea partiala a placii
dentare, rezultatele putand fi potentate prin utilizarea sol
antimicrobiene
-reducerea sangerarilor gingivale
-reducerea sau modificarea componentei florei microbiene, durata
rezultatelor fiind proportionala cu frecventa irigarilor, cu motivarea
pacientului si cu problemele de rezolvat
-potentarea efectelor subst utilizate
Contraindicatiile irigarilor orale sunt egate de bacteremiile produse si
de nevoia administrarii antibioterapiei profilactice
Desi, prin efectuarea irigarilor orale, se pot produce bacteremii, nu s-a
putut pune in evidenta nici o legatura intre bacteremiile produse si
decansarea, spre ex, a endocarditelor
Gravitatea bacteremiei este variabila si depinde si depinde de gradul de
afectare parodontala, ea fiind de 6% in cazul gingivitei sau de 50% in
cazul parodontopatiilor

Cand starea generala a pacientului o cere, se va lua legatura cu medicu

specialist, pt lamurirea situatiei
Metoda este contraindicata la:
-pacientii cu risc de bacteriemie, amintindu-i aici pe cei cu
endocardite, boli reumatismale in antecedente, boli congenitale de inima,
transplant de organe, inclusiv de maduva osoasa, sau pe cei cu variate
proteze valvulare, erticulare etc; in asemenea cazuri, se admite
efectuarea irigarilor supragingivale, iar cele subgingivale se vor
efectua sub protectie cu antibiotice
-pacientul cu ANUG (acute necrotizing ulcerative gingivitis) sau cu
abcese parodontale
-pacientii neindemanatici (cand este vorba de autoirigare)

60.Gumele de mestecat: indicatii de utilizare, contraindicatii

Indicatii
Gumele de mestecat cu xilitol se constituie in parte a planului de
tratament profilactic, in cazul pacientilor incadrati in grupul cu risc
crescut de carie, in cazul pacientilor cu xerostomie, cat si in cazul
gravidelor
Prin utilizarea lor de 3 ori/zi se poate obtine o reducere a incidentei
cariei dentare intre 30-60%
In scopul neutralizarii pH-ului produs la incheierea unei mese si prin
consum de alimente bogate in carbohidrati, specialistii recomanda ca, in
cazul in care nu este posibila efectuarea unui periaj dentar, sa apelam
la folosirea unei gume de mestecat "sugar free" sau, cand nici acest ucru
nu e posibil, sa ne clatim gura simplu, cu apa
In acest sens, sunt specialisti ce recomanda utilizarea gumelor de
mestecat fara zahar zilnic. Specialistii indica mestecarea unei lame sau
a 2 pastile de guma de mestecat fara zahar timp de cca 5-20 min la
sfarsitul meselor si limitarea folosirii lor la maximum 3 prize/zi
Din considerentele expuse mai sus, si gumele de mestecat se pot inscrie
la categoria adjuvantelor periajului dentar
Folosirea gumelor de mestecat se constituie intr-un mijloc adecvat de
stimulare a secretiei salivare si dupa incheierea mesei, cand incetarea
mestecarii alimentelor conduce la revenirea secretiei salivare la
valorile de repaus
Cu ajutorul gumelor de mestecat obtinem o buna curatire a suprafetelor
dentare, inclusiv in santurile si fosetele ocluzale si, in plus, o
respiratie proaspata, senzatie de confort sau un aspect estetic placut
Contraindicatii
Ele nu se recomanda pacientilor care prezinta afectiuni gastrice
In plus, utilizarea lor indelungata poate genera probleme articulare, dar
si musculare
Datorita oboselii musculare cat si durerilor articulare produse, gumele
de mestecat nu se vor indica nici pacientilor care sufera de variate
afecatri la nivelul ATM
Insa, in cazul pacientilor cu reflux gastro-esofagian, sunt studii care
sustin ca utilizarea lor poate fi favorabila deoarece, prin stimularea
secretiei salivare se obtine neutralizarea secretiilor acide si
protejarea tesuturilor afectate de aciditate

Exista si studii care sustin ca, prin indicarea gumelor de mestecat

postchirurgical, acestea pot avea efecte benefice in accelerarea reluarii
tranzitului intestinal
Se afirma de asemenea ca xilitolul din gumele mestecat poate fi favorabil
in a preveni si chiar a vindeca o parte din infectiile otice, xilitolul
actionand impotriva streptococilor pneumonici, responsabili cu producerea
multora dintre aceste infectii
Cu ajutorul gumelor de mestecat

58.Irigarile orale subgingivale