Pinjini

George Toprceanu

n plasa gndurilor mele de lumin

i-am prins imaginea: o viespe
Subire-n mijloc, ager i fin.
O adiere poate s-o desprind
Din luminosul ei hamac.
S cad ca o floare pe faa unui lac,
S-i tulbure metalica oglind
E sear Plopii nirai n zare
Se sting departe
Vpi de umbr, facle funerare
La cptiul zilei moarte
De ce s-mi stai zadarnic mpotriv?
Rmi a mea
O, nu te zbate, dulcea mea captiv,
Reeaua fin s-ar cutremura
i fiecare fir ntins prea tare
M doare
C le-am urzit pianjen solitar
Nu din argintul razelor de lun,
Ci din fiorul unui vis bizar
Pe care Noaptea mi-l aduce-n dar
Ca s-l trim o clip mpreun