Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Traficul de Persoane
Traficul de Persoane
Traficantii de persoane
Traficul de fiinte umane este controlat in principal de grupurile criminale
organizate in retele transfrontaliere ,cu ramificatii in tarile de origine
,tranzit si destinatie. Profiturile mari fac din traficul de persoane o afacere
tentanta in multe tari ale lumii.
Traficantii sunt atat barbati cat si femei,in general recrutorii sunt persoane
tinere,inbracate ingrijit si care fac o buna impresie atat prin semnele
exterioare ale bunastarii lor cum ar fi vestimentatia,masina,telefon
celular,etc,cat si prin povestile de succes pe care le vehiculeaza privind
propria reusita ori a altor persoane care au plecat la munca in
strainatate,fiind cu atat mai convingatori cu cat prezinta a fiind foarte
atractivae conditiile de lucru:posturi in tari vest europene,foarte bine
platite si care nu necesita o calificare deosebita.Femeile sunt de cele mai
multe ori prima veriga in lantul de traficare si capteaza foarte usor
Tendinte
si chiar daca unele intrebari I se vor parea poate banale sau lipsite de
sens,trebuie sa I se explice ca aceste intrebari au rolul de a afla cat mai
multe detalii posibile pentru ca investigatia ce priveste cazul ei sa se
desfasoare cat mai eficient, anchetatorul trebuind sa explice victimei intrun limbaj clar,simplificat ca intr-un proces credibilitatea victimei este
mereu pusa la idoiala si de acea rolul acestor detalii este de demonstra
prin mijloace independente declaratile acesteia,drept urmare aceasta
putand fi considerata ca fiind un martor credibil.
Exista patru motive care argumenteaza importanta faptului ca inaintea
audierii victima sa primeasca aceste informatii si explicatii.
a) Informatile cu privire la ancheta reduc victimei stresul si teama de
necunoscut care sunt asociate in mod normal cu audierea ce urmeaza sa
se desfasoare.
b) Cu cat intelege mai mult victima despre scopul audierii si despre rolul
pe care il joaca,cu atat va fi mai activa in oferirea de raspunsuri ,astfel ea
poate deveni frustrata pentru ca nu stie ce anume se va intampla.
c) Demonstreaza angajament de tip partenirial intre organul de urmarire
penala si victima.
d) Il ajuta pe anchetator sa-si formerze o imagine primara asupra starii
emotionale si cognitve a victimei.
Regulile audiere
inainte de a incepe desfasurarea efectiva a audierii ,anchetatorul ar
trebui sa stabileasca ipreuna cu victima cateva reguli simple de
comunicare astfel incat audirea sa se desfasoare cat mai eficient.Victima
ar trebui informata cu urmatoarele aspecte:
poate sa spuna oricand ca nu intelege o intrebare;
poate sa ceara oricand clarificari cu privire la orice intrebare sau activitate
care se desfasoara in timpul iterviului;
este putin probabil sa-si aminteasca toate lucrurile care I s-au intamplat si
nu este nici-o problema daca nu-si aminteste unele evenimente,aceasta
amnezie estecaracteristica tuturor persoanelor care au suferit de stres
postraumatic;
cei care o va audia poate include unele intrebari privind unele evenimente
care o pot intrista sau ii pot readuce in prezent amintiri dureroase;
poate sa ceara mai mult timp pentru unele raspunsuri si de asemenea
poate cere o pauza ori de cate ori simte nevoia;
trebuie sa faca tot posibilul sa povesteasca tot ce-si aminteste fara sa
ascunda nimic fata de anchetator;
victima si anchetatorul pot stabilii un semnal nonverbal care va indica
faptul ca vivictima are nevoie de o pauza;
anchetatorul trebuie sa se asigure ca victima a inteles tot ce I s-a explicat;
sa fie intrebata daca are nelamuriri pana la aceasta etapa;
sa fie intrebata daca este de acord sa participe la interviu.
Anchetatorul trebuie sa explice victimei ,adaptat cu varsta si cu nivelul ei
de intelegere ,ca are datoria de aspune adevarul si ca marturia si
mediul din care provine victima vor fi analizate minutios de catre
avocatii apararii.Acesti avocati vor cauta discrepante in marturia ei si
cea mai buna metoda de a contracara tacticxa lor este acea de spune
adevarul complet in timpul audierii.
cu mai putin respect decat ceilalti cetateni pentru ca afost victima unei
exploatari sexuale;
este util sa se foloseasca ascultarea activa cu privire l raspunsurile
victimei in special in partea in care aceasta relateza faptele.Limbajul
nonverbal,al corpului,al anchetatorului trebuie sa reflecteatentie siinteres
pentru ce spune victima,el trebuie sa mentina contactul vizual fara sa dea
impresia ca o fixeaza,este de preferat ca acesta sa priveasca in lateral la
intervale regulate pentru a nu crea senzatia de neincredere sau ostilitate;
anchetatorul va oferi mereu confirmari si incurajariverbale victime;
anchetatorul trebuie sa aiba rabdare si sa ofere victimei timp suficient
pentru ca aceasta sa raspunda la intrebari,deoarece in timpul anchetei se
vor aborda subiecte delicate care sunt dificil de amintit ,fiind posibil ca
victimele sa nu raspunda repede la unele intrebari;
relatarea victimei nu trebuie intrerupta ,in special cand povesteste prin ce
a trecut,deoarece intreruperile blocheaza coerentasi trebuiesc evitate.Este
posibil sa apara pauze,moment in care victima isi aduna gandurile si
puterea pentru aputea vorbii despre ce i s-a intamplat,aceste pauze
trebuind sa fie permise si intelese decatre anchetator.
Etapele audierii
Se recomanda ca audierea sa se desfasoare in patru etape,prima dintre
aceste este acea a construirii relatiei.
A doua etapa este acea a povestirii libere a evenimentelor,a istoriei de
trafic.Aceasta este cea mai importanta faza aanchetei,cand victima
trebuie sa relateze cu proprile cuvinte,intr-o maniera libera si spontana a
cea ce I s-a intamplat,neintrerupta de intrebarile
anchetatorului.Cercetarile au demonstrat ca in aceasta etapa vor fi
obtinute cele mai veridice informatii cu privire la obiectul audierii.In timpul
relatarii cu siguranta vor fi si pauze pe masura ce victima incearca sa-ai
aminteasca evenimentele care sunt dureroase sau care s-au petrecut cu
mult timp in urma,in aceste pauze anchetatorul trebuie sa dea dovada de
abilitate si sa administreze aceste pauze astfel incat acesttea sa nu
devina stanjenitoare,folosind incurajari verbale pentru depasirea acestor
momente.
Incazul altor infractiuni este posibil ca victima sa-si aminteasca
evenimentele principale la o singura sesiune,insa nu e cazul la
infractiunea de trafic de persoane,unde evenimentele s-au petrecut pe o
perioada lunga de timp de acea fiind necesare mai multe sesiuni de
povestire liberapana ce victima va reusi sa redea evenimentele
importante.Mai mult trecerea timpului,dificultatea rememorarii si prezenta
unor traume pot inpiedica victima sa redea coerent si clar
evenimentele,cazand in sarcina anchetatorului sa capteze fiecare dovada
importanta pentru fiecare etapa a relatarii.
Schita initiala aistoriei de trafic se poate obtine de la prima intalnire cu
victima fara ca aceasta sa intre in detalii,schita treebuind sa cuprinda
plasarea in timp a perioadei de trafic,cum a fost recrutata si unde,prin
cate tari a trecut si cu ce a fost transportata,prin ce tip de exploatare a
trecut,de cine a fost traficata si cum a reusit sa scape.Obiectivul este
Bibliografie
1. Abric, J.-C., Psihologia comunicrii.Teorii i metode. Editura Polirom,
Iai, 2002.
2. Atkinson, L.,R., Atkinson, C.,R., Smith, E.,E., Bem, D.,J., Introducere
n psihologie, Editura Tehnic, Bucureti, 2002.
3. Biceanu, L., Dicionar ilustrat de psihologie englez-romn, Editura
Tehnic, Bucureti, 2004.
4. Butoi,T., Voinea,A., Butoi,A., Prodan,M.,C., Iftemie,V., Zrnescu,C.,
Butoi,I.,T., Nicolae,G.,L., Victimologie, Curs universitar, Editura
Pinguin Book, Bucureti, 2004.
5. Bu, I., Miclea, M., David, D., Opre, A., Psihologie judiciar, Curs
postuniversitar, Universitatea Babe-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea
de Psihologie i tiine ale Educaiei, 2005.
6. Buneci,P., Butoi, T.I., Martorul pe trmul justiiei. Perspectiv procesual
penal i psihologic. Editura Pinguin Book, Bucureti, 2004.
7. Butoi,T.B., Butoi, T.I., Psihologia interogatoriului judiciar, Editura
Enmar, Bucureti, 2002.
8. Butoi, T., Voinea, D., Butoi, A., Prodan, M.C., Nicolae, L.G., Iftenie, V.,
Zrnescu, C., Butoi, I.T., Victimologie. Curs Universitar. Perspectiva
psihologiei victimale asupra cuplului penal victim-agresor, Editura
Pinguin Book, Bucureti, 2004.