COMB

ATERE
A
CYDIA
(GRAP
HOLIT
HA)
FUNEB
RANA

VIERM
ELE
PRUNE
LOR

Student: Virgil-Andrei Nohai

Prof. Indrumator: Prof. Univ. Dr.

Ioan Viorel Rati

Bacau
2016

Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacu

Valorificarea resurselor biologice si protectia mediului An II, Semestrul II

CYDIA (GRAPHOLITHA) FUNEBRANA

VIERMELE PRUNELOR
Afecteaza in general cultura de prun, piersic sau cais.

Prezentarea specie
Adultul are anvergura aripilor de 13 15 mm. Aripile anterioare sunt brune
cenusii inchis, cu pete gri mai deschis, dispuse median, iar la vrf prezinta cte o pata
ovala, bruna cenusie sau plumburie lucitoare, in interiorul careia se gasesc alte pete
mai mici, negre. Aripile posterioare sunt cenusii, cu franjuriscurte albicioase. In repaus,
aripile stau sub forma de acoperis de casa. Privit de sus, fluturele are un aspect
triunghiular ingust.
Oul aplatizat, eliptic, la depunere este hialin, apoi galbui.
Larva omida adevarata, la completa dezvoltare are lungimea de 10 14mm.
Capul, placile toracice si ultimul segment abdominal sunt de culoare bruna neagra,
restul corpului fiind de culoare roz. Segmentul anal este prevazut cu cinci spini dispusi
in forma de pieptene.
Pupa, bruna deschis, are lungimea de 6,2 6,6 mm .

Biologie
Are doua generatii pe an, iernnd ca larva complet dezvoltata de obicei sub
scoarta partial exfoliata a pomilor. In martie aprilie se impupeaza, iar fluturii generatiei
hibernante apar de la sfrsitul lunii aprilie si zboara pna in iunie. Imperecherea are loc
imediat, iar ponta dupa 2 3 zile, ponte esalonndu-se pe 4 6 saptamni dupa o
incubatie de 9 12 zile eclozeaza larvele care patrund in fructe, unde rod tesuturile din
jurul smburelui. Fructele atacate cad. Ajunse la completa dezvoltare, dupa 24 25 zile,
larvele se retrag si se impupeaza sub scoarta partial exfoliata a trunchiului, iar dupa
inca 8 12 zile, incepnd din iulie, apar fluturii generatiei inti. Acestia pun bazele
generatiei a doua, care evolueaza ca si prima in lunile iulie august. Ajunse la completa

Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacu

Valorificarea resurselor biologice si protectia mediului An II, Semestrul II

dezvoltare in august- septembrie, larvele acestei generatii se retrag pentru impupare. In

zonele si anii mai calzi este posibila dezvoltarea a trei generatii pe an.
Ierneaz ca larv n cocon mtsos sub scoara pomilor sau sub alte adposturi.
n primvar se transform n pup, iar fluturii apar n luna mai. Ponta are loc la 2-3 zile
dup apariia fluturilor. O femel depune aproximativ 45 ou, n jumtatea inferioar a
fructelor.
Larva ptrunde n fructe, spnd o galerie spre peduncul. Fructul nu mai crete
i cade nainte de a se matura.
Larvele consum ntregul fruct i chiar smburele. Dezvoltate complet larvele se
retrag n crpturile scoarei pomilor. Aici se transform n pupe, construindu-i un
cocon din fire de mtase.
Fluturii generaiei a-II-a apar n iunie i zboar pn n august. Ponta are loc n
cursul lunii iulie sau august; zborul este mai numeros dect al generaiei hibernante.
Larvele se dezvolt n aproximativ 3 sptmni, n august-septembrie, retrgndu-se
pentru hibernare. n lunile clduroase de toamn poate evolua i generaia a 3-a
incomplet dezvoltat.

Rspndire
Se ntlnete n zona temperat frecvent n livezile de prun. La noi n ar cnd
nu se iau msuri preventive, produce pagube importante din punct de vedere economic.

Daune
Pagubele sunt produse de larve, ajungnd la 50-80% din producie. Fructele
atacate prezint scurgeri gomoase; se maturizeaz timpuriu i sunt predispuse la
infeciile cu diferite ciuperci (ex. Monilia).

Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacu

Valorificarea resurselor biologice si protectia mediului An II, Semestrul II

Combaterea CYDIA (GRAPHOLITHA)

FUNEBRANA
Se realizeaza prin metoda de confuzie sexual cu ajutorul unui feromon si a unor
difuzoare celulozice biodegradabile si usor de asezat in pomi, care const n
perturbarea recunoaterii mascul/femel prin difuzia permanent de analogi de sintez
a feromonului sexual n aerul din parcela de pomi.
Compozitia feromonului: acetat de Z8-dodecen-1-il, acetat de E8-dodecen-1-il
(atractant sexual).
Tehnologia folosirii feromonului.
Perioada de captura: in sudul si vestul tarii (Dobrogea, Oltenia, Banat, sudul
Moldovei), 15 aprilie 15 septembrie; celelalte regiuni: 20 aprilie 10 septembrie.
Scopul actiunii:
Cunoasterea perioadelor de zbor si precizarea momentelor de aplicare a
tratamentelor chimice. Ansamblul activitatilor, interpretarea observatiilor si tactica de
lupta impotriva daunatorului sunt identice cu cele prezentate la viermele merelor,Cydia
pomonella.
1. Combaterea prin captarea in masa a masculilor. Metoda se poate aplica cu
succes mai ales in livezi cu o rezerva biologica mica a daunatorului, bine izolate in
spatiu, aflate la minimum 300 500 m de alte livezi de prun sau paduri de foioase.
Se amplaseaza 30 40 capcane la hectar, uniform raspndite pe intreaga
suprafata, cu o usoara preferinta pentru marginile livezii, insa nu la mai putin de 10 15
m de acestea. Inaltimea optima de amplasare este la jumatatea coroanei, dar nu mai
jos de 1,8 2,0 m.
In mod normal nu se fac observatii ci se verifica starea capcanelor si se intretin
pentru a asigura mentinerea lor in stare de captura maxima. La nevoie larvele incleiate
se schimba chiar la 3 4 saptamni. In focarele puternic infestate si zonele limitrofe cu
paduri sau cu alte livezi puternic infestate este necesara totusi urmarirea capturilor si,
4

Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacu

Valorificarea resurselor biologice si protectia mediului An II, Semestrul II

pe baza curbei de zbor, se aplica cte un tratament chimic pentru fiecare generatie
(vezi Cydia pomonella), pna cnd populatia se reduce la nivele mici (frecventa atacului
pe fructe sub 5 %). In livezi puternic infestate este recomandabil ca metoda sa fie
cuplata in primii doi ani cu combaterea chimica.
2. Combaterea prin dezorientarea masculilor. Este indicat ca metoda sa se
aplice, de asemenea, in primul rnd in livezi cu o rezerva biologica mica a daunatorului,
bine izolate in spatiu.
In perioada recomandata pentru amplasarea capcanelor se aplica evaporatoare
de feromon, conditionate ca fragmente de tuburi din polietilena inchise la capete si
continnd in interior 50 mg de feromon lichid. Amplasarea evaporatoarelor se face la
aproximativ jumatatea coroanei pomilor, prin fixare cu ace cu gamalie sau atrnare pe
fire subtiri de srma. Fixarea se va face astfel inct sa nu se perforeze portiunea
inchisa a tubului. Evaporatoarele se vor proteja contra razelor directe ale soarelui si ploii
cu bucati de plastic opac (metalizat) sau carton (vezi Cydia pomonella).
In Transilvania si alte zone cu un regim termic si eolian mai moderat se aplica o
singura data o doza totala de 10 15 g feromon / hectar (200 300 evaporatoare de 50
mg).
In zonele mai calde si cu vnturi frecvente si puternice este necesara o a doua
aplicare in doza de 5 5,7 g/ha, dupa 10 iulie, noile evaporatoare montndu-se
intercalat intre cele vechi.
Pe marginile livezii se va realiza o centura de evaporatoare distantate la 4 6m,
restul (pna la realizarea dozei de 10 15 g/ha) amplasndu-se uniform in interiorul
livezii. La fiecare 3 7 ha de livada se amplaseaza cte o capcana martor (cu
momeala ATRAFUN) pentru controlul operativ al dezorientarii.
3. Metoda de confuzie se prezint sub diferite forme de difuzori celulozici,
biodegradabili i uor de aezat n pomi, pe ramuri. Ei satureaz atmosfera livezii de
feromoni, asemntori cu semnele emise de femele, astfel c masculii nu mai pot s
localizeze femela, se mpiedic mperecherea, nu mai exist ou viabile i larve
devastatoare, iar livezile sunt ocrotite fr a se recurge la tratamente chimice, se reduc
tratamentele cu substane agresive pentru fauna entomofag i pentru consumatorii
5

Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacu

Valorificarea resurselor biologice si protectia mediului An II, Semestrul II

umani, se reduce numrul de tratamente pe generaiile de duntori specifici, crete

calitatea fructelor la recoltare. Difuzoarele se pun n pom n perioada nfloritului i au
efect 165 de zile. Folosirea lor dateaz la specia piersic din anul 2000, la mr din 2010,
iar pentru specia prun s-au realizat din anul 2012.
n perioada anilor 2012-2015 am folosit difuzoare cu feromoni la specia mr
pentru limitarea atacului de viermele merelor i viermelui pieliei de mr, care are 3
generaii pe an i aduc pagube de peste 70% din recolt. Molia pieliei i minatoare care
atac frunzele de mr diminueaz substanial pn la compromiterea total a produciei
de mere, pentru 2-3 ani. Atacul de molia pieliei depreciaz calitatea fructelor de mere,
piersic, cais i prune, iar fructele iau calea borhotului pentru distilate.
Pentru combaterea acestor duntori n mod clasic pomicultorii folosesc cte trei
tratamente pentru fiecare generaie, cu cheltuieli mari, folosesc substane care distrug
fauna entomofil, favorizeaz apariia altor prdtori i care las reziduuri substaniale,
duntoare pentru consumatorii de fructe.
Folosind difuzoarele cu feromoni la specia MR tipul CHIN-ETSU Isomate CLR
CATE 1.000 buci/ha, reducem numrul de tratamente la unul singur pe generaie i
aceasta numai n primul an de folosire, se reduc total dup doi-trei ani i le aplicm
numai dac la generaiile doi i trei avem la 1.000, 5 fructe nepate.
Tipul de difuzoare Suttera Checlomate SF-XL PENTRU Cydia Molesta i Anarsia
Lineatela cte 375 buci/ha se folosete la speciile piersic i cais, iar la specia prun am
folosit difuzoare tipul Shin-Etsu ISONET A/OFM pentru viermele prunelor, folosind 1.000
buci difuzoare pe hectar. n primul an nu mai avem fructe nepate, procentul fructelor
extra depind 80%. Nu vom scpa s urmrim numai zborul altor duntori cum sunt
afidele (dar i pentru acestea putem folosi larve de MAMARUTE).
Difuzoarele cu feromoni produse de firmele strine pot fi nlocuite cu capcane cu
feromoni produse la Cluj pentru mr ATRA POM, pentru piersic ATRA MOL, pentru
specia prun ATRA FUM. Se pun la fiecare hectar cte 10 capcane la care se schimb
capsula cu feromoni la dou luni. Se realizeaz o captare parial dar cu efect destul de
bun, n special dup doi-trei ani de folosire.
6

Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacu

Valorificarea resurselor biologice si protectia mediului An II, Semestrul II

Efectul economic = pentru un hectar difuzoarele cost sub 250 euro/ha, iar
pentru recolta n procent de 80% de calitate extra, la capcanele romneti cheltuiala
este de cca 50 euro/ha. Montarea este dificil cnd ai o livad n suprafa mare.

Bibliografie

1. http://feromoni.iccrr.institute.ubbcluj.ro
2. http://www.lumeasatului.ro/
3. http://www.horticultorul.ro/
4. http://www.botanistii.ro/