COLEGIUL NAIONAL DE VITICULTUR I VINIFICAIE DIN CHIINU

SECIA DE TEHNOLOGIE
Aprob
Director adjunct
pentru activitatea didactic
___________I. Ciorna
__________2015

SARCINA
Numele, prenumele elevului:
Specialitatea (2204) Tehnologia produselor obinute prin fermentare
Grupa: TV-122
1. Tema proiectului: Tehnologia de producerea a Lichiorului
A fost examinat la edina catedrei disciplinelor tehnice i tehnologice proces verbal Nr.05_ din
_14___ianuarie_2016_.
2. Termenul de prezentare a proiectului martie 2016.
3. Date iniiale
4. Coninutul notei explicative a lucrarii
I. Generaliti
II. Caracteristica produsului finit
III. Caracteristica materiei prime de baz i auxiliara
IV. Controlul calitii produselor i materiei prime
V.Elaborarea i argumentarea schemei tehnologice de producere.
VI.Descrierea schemei tehnologice aleas.
VII. Elaborarea schemei C.T.C.M.
VIII. Sanitaria si igiena la intreprinderea de producere
IX.Adnotatie.
X.Bibliografie.
5. Partea practica
Prezentarea produsului obinut n laborator n conformitate cu schema tehnologica elaborat.

Cuprins

Coala

Proiect de curs
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

1.Generaliti................................................................................................................ ...4
-5
2.Caracteristica produsului
finit..........................................................................................6
3.Caracteristica materiei prime de baz i auxiliare........................................................79
4.Controlul calitii produselor i materiei prime............................................................10
5.Elaborarea schemei tehnologice de producere..............................................................11
6.Descrierea schemei tehnologice aleseas.................................................................1215
7.Elaborarea schemei
C.T.C.M.............................................................................................
8.Sanitaria i igiena la
ntreprindere.....................................................................................
9.Adnotaie........................................................................................................................
....
10.
Bibliografie...................................................................................................................
..

Coala

Proiect de curs
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

1. Generaliti
Votca bautur alcoolic cu tria de la 38-60 %vol., obinut prin amestecarea
alcoolului etilic rectificat, a apei dedurizate, i tratate ulterior cu crbune activ.
Votca are de obicei un coninut alcoolic de la 35% pn la 50% alcool pe volum. Votca
clasic ruseasc, lituanian i polonez are 40%. Aceast msur poate fi atribuit
standardelor Rusiei pentru producia votcii introduse n 1894 de Alexandru al III-lea.
Conform muzeului de votc din Moscova, Dmitri Mendeleev, renumit chimist rus, a
descoperit c procentajul perfect este de 38%. Totui, de cnd de pe vremea lui
buturile alcoolice erau taxate pe baz de trie, procentajul a fost rotunjit la 40, pentru a
face mai simpl calcularea taxei. La trii mai mici dect 3840, votca but simplu (fr
ghea, sau neamestecat cu alte lichide) are gust apos; la trii mai ridicate, gustul
acesteia d senzaie de ardere. Unele guverne stabilesc ca i coninutul minim de alcool
la buturi s se numeasc votca. Spre exemplu, Uniunea European stabilete un
minim de 37,5% de alcool pe volum.
Dei votca este tradiional but simplu n Europa de Est i n rile din centura de
votc, popularitatea ei prin alte pri se datoreaz folosirii acesteia n cocktailuri
precum Bloody Mary, votca martini i altele. Votca este forma romanizat a
cuvntului , transliterat vodka. Termenul este un diminutiv de la cuvntul
rusesc pentru ap (, pronunat vo'da). Termenul poate fi gsit n documente de
la Voievodatul Sandomierz din Polonia datnd din 1405 i 1537. n aceste timpuri,
cuvntul se referea la medicamente i cosmetice[6]. Un numr de liste farmaceutice ruse
conineau expresia votc de lichior diluat ( ) i votc de lichior
pe jumtate diluat ( ). Cum alcoolul a fost folosit ca baz
pentru medicamente, aceasta presupune c termenul vodka poate fi un substantiv derivat
de la verbul vodit , razvodit (, ), a dilua cu ap.
Originile votcii nu pot fi stabilite cu exactitate, dar se crede c aceasta provine din
regiunile cerealiere din Polonia, Belarus, Lituania, Ucraina i Rusia european. Are de
asemenea rdcini vechi n Scandinavia. De multe secole, buturile conineau ceva
alcool. S-a estimat c 14% era cantitatea maxim, deoarece la atta se putea ajunge prin
fermentaie natural.
Votca este una dintre cele mai populare buturi alcoolice din lume. nainte de anii
1950, era rar consumat n afara Europei. Pn n 1975, vnzrile ei n S.U.A. le-au
eclipsat pe cele ale bourbonului sau ale whiskey-urilor, anterior cele mai populare trii
i native acelei ri. n a doua jumtate a secolului al XX-lea, votca i-a datorat
Coala

Proiect de curs
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

popularitatea n mare parte reputaiei sale de butur alcoolic ce te las fr suflare cum ar spune unii -, nermnnd niciun miros de trie detectabil n respiraie, iar aroma
ei neutr permindu-i s fie combinat cu o larg varietate de buturi, deseori nlocuind
alte trii (mai ales ginul) ncocktail-urile tradiionale precum Martini.
Conform crii The Penguin Book of Spirits and Liqueurs (rom. Cartea pinguinului
pentru trii i lichior), nivelul ei sczut de alcool format prin fermentare i, astfel, de
impuriti datorate fermentrii care aromatizeaz triile, dar care pot contribui la
efecte secundare dup consum n exces conduc la ea [votca] ca fiind considerat
printre cele mai sigure buturi alcoolice, dei nu n context de putere a intoxicaiei,
care, depiznd de trie, poate fi considerabil.
Autorul culinar rus William Pokhlebkin a compilat istoria produciei de votc
din Rusia pe timpul anilor 1970 ca o parte din cazul sovietic ntr-o disput de tranzacie;
aceasta a fost mai trziu publicat ca A History of Vodka. Pokhlebkin a declarat c, n
timp ce au fost o mulime de publicaii despre istoria consumrii i distribuiei votcii, nu
s-a scris nimic despre producerea propriu-zis. Printre afirmaiile lui s-a numrat i
faptul c termenul votc a fost folosit oral mai devreme de mijlocul secolului
al XVIII-lea, dar cuvntul nu a aprut pe hrtie dect n anii 1860.
Votca consumat n cantiti mari, ca i oricare butur alcoolic, poate cauza
deshidratare, iritaii digestive i alte simptome asociate cu mahmureala. Acestea sunt
efectele etanolului, chiar dac se gsete ntr-o msur mai slab ca metanolul, absent n
vodca pur. Consumul de cantiti exagerate poate chiar provoca moartea. n unele ri
votca de pe piaa neagr este vast rspndit datorit faptului c poate fi produs uor i
evitate taxele. ns intoxicaia sever, orbirea sau moartea pot avea loc din cauza
substituiilor industriale pentru etanol, foarte periculoase, ce sunt adugate de furnizorul
pieei negre, descoperire fcut de BBC. n martie 2007, BBC News UK a realizat un
documentar pentru a gsi cauza nglbenirii severe a pielii printre consumatorii a unei
astfel de votci. Cauza s-a gsit a fi un dezinfectant industrial (Extrasept) adugat votcii
de ctre distileriile ilegale deoarece are coninut mare de alcool i preul de achiziie
mic. Mortalitatea crete din cauza naturii cronice a cirozei care cauzeaz aceast
nglbenire.

2. Caracteristica produsului finit

Coala

Proiect de curs
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Vodca este o butur alcoolic tare fabricat din alcool etilic de origine agricol,
rectificat prin diluare cu ap condiionat, tratarea soluiei hidroalcoolice cu
absorbani speciali, inclusiv cu crbune activ, cu sau fr adaos de ingrediente
pentru atenuarea gustului.
Concentraia alcoolic este de minimum 37,5 % vol.
Concentraiile n mas a substanelor volatile i alcoolului metilic snt cele
prevzute pentru alcoolul etilic de origine agricol rectificat utilizat.
Alcalinitatea volumul de acid clorhidric cu concentraia c(HCL)=0,1 mol/dm3,
consumat la titrarea 100 cm3 de vodc, n funcie de alcoolul etilic de origine
agricol rectificat utilizat este de maximum 3,0 cm3.
Singurele arome care pot fi utilizate la fabricarea vodcii snt compuii aromatici
naturali prezeni n materia prim utilizat. Suplimentar, produsului i se pot
conferi caracteristici organoleptice speciale, altele dect o arom predominant.
Vodca este incolor.
Vodca mbuteliat poate conine un element decorativ de origine vegetal.
Concentraia alcoolic

38.5 %vol

Concentraiile n mas a
substanelor volatile i alcoolului
metilic

0,05%

Alcalinitatea

0,1 mol/dm3

Aroma

compuii aromatici naturali

Culoare

incolor

3. Caracteristica materiei prime de baz i auxiliare

Cerine tehnice de calitate pentru alcoolul etilic
de origine agricol rectificat
1. Caracteristicile organoleptice: lichid incolor, fr miros i gust strin.
2. Caracteristicile fizico-chimice conform tabelului:
Coala

Proiect de curs
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Denumirea caracteristicii
Concentraia alcoolic, % vol., min.
Concentraia n mas a aldehidei acetice, exprimat n alcool
anhidru, mg/dm3, max.
Concentraia n mas a uleiului de fuzel: 1-propanol,
2-propanol, alcool izobutilic, 1-butanol i alcool izoamilic,
exprimat n alcool anhidru, mg/dm3, max.
Concentraia n mas a esterilor compui (acetat de metil,
acetat de etil), exprimat n alcool anhidru, mg/dm3, max.
Fracia volumic a alcoolului metilic, exprimat n alcool
anhidru, %, max.
Concentraia n mas a acizilor liberi (fr CO 2), exprimat n
alcool anhidru, mg/dm3, max.
Concentraia n mas a extractului sec, exprimat n alcool
anhidru, mg/dm3, max.
Concentraia n mas a bazelor azotate volatile, exprimat n
azot ntr-un dm3 alcool anhidru, mg, max.
Prezena furfurolului

Condiii de
admisibilitate
96,3
5

5
13
0,05
15
15
1,0
Nu se admite

Alcoolul etilic este un lichid incolor, cu gust arztor, cu miros specific, inflamabil,
perfect solubil n ap i n numeroi ali solveni, avnd punctul de fierbere la 78,4 oC.
n cursul amestecrii alcoolului cu apa, etanolul sufer o micorare uoar a volumului,
o contractare, fenomen nsoit de degajare de cldur. Dac se amestec 100 ml de
etanol cu 100ml de ap, rezult 190ml de amestec n loc de 200 ml.

Apa dedurizat
Apa tehnologic pentru industria alimentar trebuie s aib caracteristici
microbiologice normale. n afara condiiilor de potabilitate stabilite de SM se
recomand absena actinomicetelor, a bacteriilor feruginoase i manganoase care
formeaz precipitate mucilaginoase n ap modificnd proprietile organoleptice.
Calitatea apei este marcata dupa cum urmeaza:

Tabel nr. 1

Coala

Proiect de curs
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Grad de duritate
04

Calitate
Foarte moale

48
812
1218
1830
30

Moale
Grad mediu de duritate
Grad ridicat de duritate
Dura
Foarte dura

Un alt sistem de marcare este urmatorul:

Tabel nr. 2
Clasa de duritate
1
2
3
4

Grad de duritate(d=grade germane)

07,28
7,2814
1421,3
Peste 21,3

Apa folosita in fabricarea vodcii va trebui adusa la un grad de duritate de

maxim 4 grade germane.

Carbunele activ
Carbunele activ...probabil una dintre cele mai bune arme din arsenalul de filtrare
chimica ... posibil una dintre cele mai putin intelese arme. Exista mai multe materiale
folosite pentru a obtine carbunele activ (CA). Cel mai cunoscut material este carbunele
bituminos. Se pot folosi si lignitul sau coji de nuca de cocos. Astfel, materialul devine
carbonizat. Apoi materialul este incalzit pentru a doua oara cu aer la o temperatura de
870C. Hidrocarburile ramase sunt indepartate in aceasta etapa iar carbunele ramane
plin de cavitati i colidoare. Acum, el este activat.
Carbunele seamana cu un burete... cavitatile largi din exterior conduc in pasaje
din ce in ce mai mici spre interior. In general, printr-un proces numit absorbtie,
moleculele intra in cavitati si sunt prinse intr-un final in pasaje, pe masura ce acestea
devin din ce in ce mai inguste pentru ca acestea sa mai poata inainta. Moleculele
Coala

Proiect de curs
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

singure pot intra prin cei mai mici pori in timp ce porii mai mari permit intrarea
moleculelor complexe. Exemple de elemente pe care carbunele le va indeparta prin
procedeul descris mai sus... iond, fenol (apa galbena), amino-acizi, cupru, crom, fier,
mercur, clor, cloramina, hidrogen sulfurat, verde de malachit, sufl si antibiotice.
Totusi ,carbunele activ nu va indeparta amoniacul, azotitii si azotatii.
Carbunele activ poate fi fabricat din carbune (antracit), oase de animale, lemn sau
coaja de nuca de cocos.

4. Controlul calitii produselor i materiei prime

Alcool etilic din gru:
Gust si miros : neutre
Uleiuri volatile: max 4 mg/l
Alcool metilic: max 0,2 vol.%
Fabricarea alcoolului din cereale se poate face prin doua grupe de procedee:
- cu fierbere sub presiune a materiei prime ( HDV )
- fara fierbere sub presiune a materiei prime ( DSA )
Procedeele clasice de producere a alcoolului din cereale si cartofi se bazeaza pe
fierberea sub presiune a materiei prime , care se face in scopul gelificarii si solubilizarii
amidonului , astfel incat acesta sa poate fi atacat de catre amilaze la zaharificare.
Apa dedurizat:
Coala

Proiect de curs
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

Apa folosit n procesele tehnologice ale industriei alimentare, trebuie s

corespund unor caracteristici care s asigure calitate corespunztoare a produselor
alimentare, s fie potabil i s aib caracteristici organoleptice corespunztoare. Gustul
i mirosul apei depind de compoziia chimic, temperatur i prezena unor substane
volatile.
Pentru determinarea gustului i mirosului apei se recomand folosirea metodei
"diluiei" sau a limitei prag, care const n principiul din diluarea apei de analizat n
proporii variabile, cu o ap de referin (presupus ideal din punct de vedere
organoleptic) pn se va constata dispariia gustului din ap. Determinarea se face la
300C.
Determinarea duritii apei folosit la diluarea distilatului de tescovina i la
cupajarea distilatului pentru producerea grapei .
a) Determinarea duritii temporare (Dt). ntr-un pahar Erlenmeyer 250ml
capacitate se pun 100ml din apa analiz, se adaug 2-3 picturi de metiloranj (substan
indicator) i se titreaz cu acid clorhidric de 0,1N, pn la apariia culorii roz, acid pn
la neutralizare.
Dup cantitatea de acid clorhidric 0,1N folosit la titrare se calculeaz duritatea
temporar folosind formula:
Dt = V x F x 2,804 n care:
V- volumul soluiei de HCl folosit la titrare,n ml.
F- factorul acidului clorhidric 0,1N.
2,804- cantitate de oxid de calciu ce revine la un ml de HCl 0,1N, n ml.
b) Determinarea duritii totale are loc astfel: n apa neutralizat ca mai sus, din
care bicarbonaii au fost nlturai i care conine astfel numai sruri ale acizilor mai tari,
feart cteva minute pentru deprtarea bioxidului de carbon format n timpul
neutralizrii se adaug o cantitate de 25-40ml amestec alcalin Pfeifer 0,1N. Se
nclzete din nou pn la ferber pentru cteva minute, dup care se rcete i se trece
cantitativ coninutul paharului ntr-un balon cotat de 200ml.Se aduce la semn cu ap
distilat, se agit pentru omogenizare i se ndeprteaz precipitatul prin filtrare, printrun filtru uscat ntr-un pahar uscat.
n urm, 100ml filtrat se pipeteaz ntr-un pahar Erlenmeyer dup care se mai
poate aduga cteva picturi de metiloranj i se titreaz excesul de soluie alcalin
Pfeifer cu acid clorhidric 0,1N, pn la reapariia culorii roz.
Duritatea total este dat de relaia:
Dt = (V 2 2V1) x 2,804 n care:
Dt- duritatea total, n grade germane;
V2 cantitatea de soluie alcalin adugat n exces pentru precipitarea calciului i
magneziului, n ml ;V2 = 25 - 40 ml.

Coala

Proiect de curs
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

10

V1 - cantitatea de acid clorhidric 0,1N, folosit la determinarea excesului de soluie

Pfeifer, ml.
c) determinarea duritii permanente (Dp) se calculeaz prin diferena dintre
duritatea total i temporar:
Dp = D T Dt n care:
Dp duritate permanent, n grade germane
Caracteristicile organoleptice ale alcoolului etilic rafinat trebuie s
corespund
Tab. 3
Caracteristici

Conditii admisibile

Aspect exterior

Limpede, fara incluziuni straine

Culoare

Lichid incolor

Miros si gust

Caracterstic pentru alcool etilic , fr miros

i gust strin.

5. E

laborarea schemei tehnologice de producere

Operaiunea tehnologic

Regimul

Utilaj

1.

Recepia alcoolului etilic

X=96,3%vol

Vas

2.

Recepia apei dedurizate

d=1421,3

Vas

3.

Cupajare

Acid citric
10g/100dm3
X= 39%vol

Vas

4.

Repaus preventiv

= 3 zile

Vas

5.

Tratare cu crbune activ

= 4 ore

Filtru cu
membran

6.

Filtrare

= 4 ore

Filtre cu
membran

7.

Repaus

= 10 zile

Vas

8.

Filtrare

= 4ore

Filtre cu
Coala

Proiect de curs
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

11

membrane
9.

mbuteliere

=8 ore
X= 38,5%vol

Instalaie
dembuteliere

10
.

Depozitare

Depozit

6. Descrierea schemei tehnologice aleseas

Recepia alcoolului etilic
Alcoolul etilic rafinat EXTRA cu o trie minimal 96,3 %vol. se recepioneaz la
ntreprindere, unde este supus examinrii, apoi cu ajutorul msurtorului de alcool etilic
se determin cantitatea de alcool recepionat, dup care se pompeaz n secia de
depozitare n rezervoare.
Cupajare
Operatia tehnologica de preparare a cupajului consta in stabilirea componetelor ce
alcatuiesc cupajul si asamblarea lor intr-un recipient de mare capacitate.
Asamblarea ingredientelor in vederea obtinerii cupajului are la baza un proces
mecanic , de amestecare si omogenizare.
In vederea realizarii cupajelor se tine seama de urmatoarele criterii:
stabilirea componentelor ce vor alcatui cupajul in funcie de reteta de fabricatie;
cunoastere caracteristicilor fizico-chimice si organoleptice ce se presupun a fi
utilizate la alcatuirea cupajului;
calculul privind modul de participare la cupaj a componentelor stabilite;

Coala

Proiect de curs
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

12

 realizarea de microprobe si analiza acestora din punct de vedere fizico-chimic si

organopeltic.
Pe baza calculelor se realizeaza , mai intai , o microproba de laborator , cu
respectarea stricta a proportiilor , care se supune apoi analizei chimice si se
degusta.Odata stabilit care dintre microprobe reprezinta cupajul cel mai reusit , se trece
la asamblarea componentelor si implicit la realizarea vodcii.
Asamblarea componentelor ce vor alcatui vodca se efectueaza intr-un recipient
prevazut cu un agitator mecanic. In acest sens , in recipientul de preparare se introduc
materiile prime, respectand o anumita ordine de adaugare:
se introduce prin pompa alcool etilic;
se adauga apa dedurizata , pentru diluarea cupajului;
Temperatura optima la care se realizeaza prepararea vodcii nu trebuie sa depaseasca
20 C , pentru a se reduce pierderile prin evaporare ale alcoolului si a altor substante
volatile.
Dupa omogenizarea cupajului , se iau probe in vederea cunoasterii parametrilor
fizico-chimici si organoleptici ai loturilor de vodca obtinute.
In situatia in care sunt necesare mici corectii, acestea se efectueaza cu ingredientele
utilizate la alcatuirea cupajului.
VR
Ap

Cupajare

P=0,05

a
VC

VR-cantitatea de vodca receptionata

VC-cantitatea de vodca dupa cupajare
96,3% Alcool

38,5% parti Alcool

38,5%

0% Apa

57,8% parti Apa

Repaus

Coala

Proiect de curs
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

13

Scopul operatiei de macerare este de inlaturare a gustului intepator al alcoolului ,

conturarea aromei si gustului caracteristic vodcii .In timpul pastrarii , in vodca se produc
o serie de procese chimice:
se modifica taria vodcii;
se formeaza substante (alcooli superiori, esteri si acetali ) care contribuie gustul
produsului.
Taria alcoolica a vodcii se modifica in timpul macerarii datorita pierderilor in
alcool.
Un rol deosebit in stabilirea duratei de macerare il are temperatura si umiditatea
relativa a aerului din depozitul de macerare. Conditiile optime sunt : temperatura de 1415 C si umiditatea de 85%. Cresterea temperaturii accelereaza direct proportional
maceratia si pierderile prin evaporare.

Filtrarea
In procesul filtrarii un rol important il are carbunele activ ,care, datorita
proprietatilor lui absorbtive atenueaza selectiv caracteristicile orgonoleptice inerte ale
materiilor prime folosite ;aromatizarea poate conferi produsului caractere organoleptice
particulare ,in special un gust catifelat.
VM
Filtrare

Carbune
activ

P=1%
VF

VF Cantitatea de vodca filtrat in kg;

VM Cantitatea de vodca cupajat in kg.
mbutelierea
Imbutelierea vodcii se realizeaza in butelii de sticla , de diferite tipuri si capacitati
prevazute in standardele in vigoare , cu masini moderne , automate su semiautomate ce
dau randamente ridicate.
O linie automata de imbuteliere este compusa din urmatoarele subansambluri:
masina de spalat sticle;
masina de umplut;
Coala

Proiect de curs
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

14

 masina de dopuit-capsulat;
masina de etichetat.
Depozitarea
Produsele , in ambalajele de desfacere , se depoziteaza in incaperi care sa asigure
conditii de temperatura intre 5-15 C si care sa indeplineasca normele igienico-sanitare
de depozitare a bauturilor alcoolice.

7. Elaborarea schemei C.T.C.M.

Laboratorul de producere-structura,metodologia determinarii indicelor de calitate a
votcii obtinute,lista actelor normative existente si modalitatea indeplinirii lor,modul de
pregatire a reactivelor utilizate in laborator,realizarea schemei CTCM. Structura
laboratorului este alcatuita din:
-seful laboratorului-care asigura infaptuirea tehnologica si microbiologica latoate
etapele procesului.Asigura controlul calitatii materie prime de baza a materialelor
auxiliare si ale produselor finite
-inginerul mirobiolog-este angajat la lucru cu studii superioare sa aiba minim 3 ani de
lucru.El infaptuieste controlul microbiologic al materie auxiliare la toate etapele de
producere in conformitate cu functia si cerintele documentatiei.Indeplineste lucrari de
identificare a vinurilor bolnave sau cele care sunt pe cale de imbolnavire.El infaptuieste
cercetari microbiologice la toate etapele de producere.
-inginerul chimist-infaptuieste controlul fizico-chimic a materie prime,auxiliare la
toate etapele producerii,verifica si controleaza activitatea laboratorului din sectii,duce
evidenta registrului de laborator.
Functiile laboratorului sint urmatoarele:
-controlul proceselor tehnologice la prelucrarea materiei prime si obtinerea
produsului finit
-controlul conditiilor regimului si termenilor de pastrare,prelucrare a vinurilor
-controlul calitatii materiei prime,de baza si auxiliare
-controlul consumului de materie prima si randamentul de producere
-controlul reactivelor folosite pentru analiza

Coala

Proiect de curs
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

15

8. Sanitaria si igiena la intreprinderea de producere

Denumirea procesului
tehnologic sau a
1
2

utilajului i factorul nociv

Secia compresoare (ageni
frigorifici)
Pstrarea alcoolului etilic

Aciunea asupra angajailor

i mediul ambiant
Irit

mucoasa

de protecie
cilor

Cazangeria
CO

leag

uor

cu

hemoglobina sngelui i reduce

asigurarea

organismului

oxigen
Provoac

mbutelierea (zgomotul)

Ventilarea
ncperilor
Prelucrarea

Se

Oxizi ai azotului

Ermetizarea instalaiilor

respiratorii
Acioneaz asupra sistemului
nervos

Msurile corespunztoare

vederii, duce la orbire

Traume
acustice;

la

carburanilor

nainte de ardere;organizarea
corect a proceselor de ardere;

cu

dereglarea

regulat

nfiinarea terenurilor verzi

pe teritorii nu mai puin de 50
m2
Instalarea izolrii pentru

frecvene mai mari de 90 dB zgomot; schimbarea detaliilor

apar

devieri

temporare

pragului acustic; treptet duce

5

la apariia bolilor nervoase

Splarea utilajelor i vaselor
Poluarea bazinelor acvatice
(apele reziduale)

naturale

Micorarea volumului de
folosire a apei; utilizarea
instalaiilor de recirculare a
apei

Coala

Proiect de curs
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

16

Concluzie
Vodca este o spirtoasa foarte cunoscuta in toata lumea. Aceasta a
castigat popularitate mai ales datorita faptului ca reprezinta baza celor mai
multe retete de cocktail. O vodca de calitate reuseste sa scoata toate aromele
din produsele cu care este imbinata, pentru a satisface pe deplin simturile celui
care o savureaza. Nu degeaba termenul vodka se traduce in ruseste prin
expresia apa vietii.
Despre vodca
Din nefericire nu toate sortimentele de vodca respecta mereu retetele
traditionale, astfel ca se diferentiaza mai multe tipuri de vodca, pe care
"specialistii" stiu sa le eticheteze drept calitative sau nu. Atunci cand degusti
aceasta spirtoasa, trebuie sa tii cont de trei criterii de baza, valabile in cazul
oricarui sortiment alcoolic: aspectul, mirosul si gustul.
Vodca se consuma rece ca gheata, pentru ca datorita vascozitatii crescute
sa curga precum uleiul din sticla. In ceea ce priveste aspectul, transparenta si
claritatea bauturii sunt esentiale - vodca de calitate nu trebuie sa aiba nuante
verzui sau galbene si trebuie sa fie lipsita de impuritati.
O vodca buna nu deranjeaza niciodata simul olfactiv, ci il imbie cu aroma
sa dulceaga, in care se impleteste mirosul graului. Vodca de calitate indoielnica
va mirosi foarte puternic a alcool medicinal sau chiar a alcool etilic.
Cea mai scumpa vodca din lume
Cea mai scumpa sticla cu vodca din lume nu este, asa cum am crede,
fabricata in Rusia, ci este produsa de Blackwood Distillers in Scotia si se
numeste Diva Preminum Vodka si. Pretul unei astfel de sticle variaza intre 100 $
si 1 milion $ (750 ml), in functie de gramaj.
Pretul se explica mai mult prin politica de marketing pe care o aplica
producatorul scotian. Targetul este extrem de limitat, aceasta bautura "speciala"
fiind destinata desigur unor clienti deosebiti. Produsul premium si-a propus sa
impresioneze chiar si cei mai duri critici, atat prin continut cat si prin design.
Coala

Proiect de curs
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

17

Acesta din urma combina apa vietii cu un halou care contine pietre
semipretioase si nestemate.
O sticla standard contine 64 de cristale de zirconiu, insa aspectul poate fi
personalizat in functie de preferintele clientilor, ajungandu-se pana la 72 de
cristale Swarovski. Proprietarul unui lant hotelier a cerut sa i se puna la dispozitie
un numar de sticle cu Diva, realizate in stilul unic scotian. Provocarea a fost
acceptata si s-a realizat o serie limitata, pentru care s-a utilizat zirconiu cubic.
Fiecare sticla se realizeaza la comanda, manual, neexistand duplicate ale unui
model. Asadar, cumparatorii excentrici, cu dare de mana, au ocazia sa posede cel
putin un lucru care ii individualizeaza: o sticla cu Vodca Diva Premium. Diva se
distinge pentru ca este o vodca cu atitudine, obtinuta prin tripa distilare si
realizata cu cea mai buna apa de izvor. Pentru purificare este utilizat cel mai bun
carbune Nordic si pentru ca totul sa fie ca la carte, bautura este in cele din urma
filtrata prin praf extrafin de diamant. Acest lucru ii asigura o puritate de 0.5
microni, valoare la care foarte putine marci de vodca de lux reusesc sa ajunga.

Coala

Proiect de curs
Mod Coala N. Document

Semnat

Data

18