Cltoriile lui Gulliver de Jonathan Swift (rezumat)

Partea 1- Calatoria in Lilliput

Gulliver era al treilea dintre cei cinci copii, i tria n provincia Nottingham.
La paisprezece ani, tatl su l trimite la Universitatea Cambridge. St acolo trei
ani, cu folos,d ar studiile erau prea costisitoare,aa c a fost trimis ca ucenic la Jack
Bates,chirurg celebru din Londra,unde rmne patru ani. Tatl su i trimite ceva
bnui,pe care i folosete pentru a studia navigaia i matematica. Una din
propunerile lui Gulliver era s cltoreasc pe mare. l prsete pe domnul
Bates,se ntoarce la tatl su,iar cu banii primii, pleac la Leyde,unde timp de doi
ani i apte luni nva medicina. Se ntoarce din Leyde i capt un loc de chirurg
pe vasul Rndunica,unde st trei ani i jumtate sub ordinele cpitanului Abraham
Panell, comandantul vasului. La ntoarcere se stabilete n Londra i se cstorete
cu domnioara Mary Burton. Moare profesorul su Bates iar clientela sa ncepe s
se rreasc.Face mai multe cltorii timp de ase ani. n prima cltorie,Gulliver
este singurul supravieuitor al unui naufragiu pe rmul unei insule, unde constat
c este prizonier al unei rase de oameni nali de 15 cm, locuitori ai unor insule
vecine, Liliput i Blefuscu. Gulliver promite intenii panice i jur credin
mpratului liliputanilor i observ obiceiurile i moravurile locale ,total
neobinuite pentru el. Obiceiurile liliputane se aseamn foarte mult cu cele
engleze i sunt prezentate pn la limita absurdului. Se remarc i diferena dintre
purtarea tocurilor nalte i a tocurilor joase. Observ toate intrigile de la curte,
corupia i capriciile mpratului, care i spune cu mndrie stpnul universului.
Gulliver i ajut pe liliputani s i nving pe locuitorii din Blefuscu, blocndu-le
flota n port cu o singur mn, ns nu este de acord ca poporul vecin s fie adus
n stare de sclavie. Dup o serie de peripeii, Gulliver se ntoarce acas cu ajutorul
unei alupe de dimensiuni normale.

Partea 2- Calatoria in Brobdingnag

Urmeaz cltoria n Brobdingnag, unde Gulliver gsete uriai de 22 m cu
un mod de via total diferit dect cel al liliputanilor. Acetia erau mult mai
raionali iar monarhia de aici era o form de guvernmnt ideal, unde regele era
nelept i drept. Aveau legi care asigurau libertatea i bunstarea cetenilor.
Regele,panic din fire,nu dorete ca n ara sa s fie introduse praful de
puc,putile i tunurile. Cnd i sunt descrise rzboaiele din Europa, regele se
ngrozete. n timpul unei cltorii pe mare,barca lui Gulliver este luat n gheare

de un vultur gigant i apoi abandonat, ns este salvat de o corabie i astfel se

ntoarce din nou n Anglia.

Partea 3- Calatoria in Laputa

Cltoria n Laputa este o nou experien pentru Gulliver. Locuitorii din
Laputa se consider savani,parc nu ar tri pe pmnt, sunt arogani i nchipuii,
parc ar tri pe o insul zburtoare. Autorul ne descrie tiina rupt de realitate.
Oamenii de aici se ocup cu tot felul de lucruri inutile i absurde, cum ar
fi:extragerea razelor de soare din castravei, construirea caselor ncepnd cu
acoperiul i terminnd cu temelia.

Partea 4- Calatoria in Tara cailor

n ultima cltorie, Gulliver ajunge pe o insul cu o populaie foarte
ciudat,care se mparte n dou categorii:o parte a populaiei este alctuit din
houyhnhnms, cai nzestrai cu raiune i puterea de a vorbi, iar cealalt parte a
populaiei din fiine yahoo, asemenea oamenilor, dar primitivi i brutali, lacomi,
rutcioi, invidioi, care se ceart i se bat ntre ei pentru a strnge ct mai multe
pietre strlucitoare inutile, pe care le credeau preioase.Caii sunt virtuoi i
nelepi, triesc ntr-o comun patriarhal ,nu pot nelege ce este minciuna.
Gulliver se ntoarce n Anglia, ns nimeni nu-i crede povestirile sale, fiind
foarte rece chiar cu nevasta i rudele. Oamenii i fac proces i l declar nebun
iresponsabil. Este salvat de un miel adus din Liliput, care modific decizia
judectorilor. ncet-ncet, Gulliver se schimb, devenind un om ca toi oamenii,
dei tot puin cam mizantrop.

Romeo si Julieta - comentariu, William Shakespeare

William Shakespeare (1564-1616), dramaturg si poet englez, este unul dintre
numele cele mai importante al literaturii universale. Actor, apoi proprietar asociat al
teatrului Globe, Shakespeare a devenit celebru in epoca prin piesele sale si s -a retras in
plina glorie, la Stratford-upon-Avon, orasul sau natal. A scris comedii, drame si tragedii
intre care: Comedia erorilor, Scorpia imblanzita, Visul unei nopti de vara, Mult
zgomot pentru nimic, Cum va place, Hamlet, Regele Lear, Furtuna. Din opera
sa poetica cele mai cunoscute sunt Sonetele, scrise in 1609, in numat de 154.
Romeo si Julieta, probabil cea mai cunoscuta poveste de dragoste din istoria
lumii, scrisa in 1594 este o tragedie in cinci acte, care are la baza o poveste reala,
petrecuta in secolul al XIV-lea.
Cele doua familii importante ale Veronei erau Capulet si Montague.
Neintelegerile dintre cele doua familii erau atat de mari si durau de atat de mult timp,
incat nu era posibil ca un servitor al casei Capulet sa se intalneasca cu un servitor al casei
Montague, fara ca din aceasta sa iasa o cearta.
In primul act, batranul lord Capulet a organizat un dineu fastuos la care a
invitat multe doamne frumoase si numerosi nobili. La acesta petrecere toti erau bineveniti
in afara de cei din familia Montague. Cu toate acestea Romeo, fiul batranului l ord
Montague merge mascat la petrecere pentru a o vedea pe Rosaline, femeia pe care o
iubea. Ajuns la dineu, Romeo observa o femeie superba de care se indragosteste pe loc.
Tot in acea seara si Julieta se indragosteste de Romeo, cu toate ca cei doi nu isi cunosc
identitatea, urmand ca doar mai tarziu sa afle caror familii apartin.
In cel de-al doilea act Romeo, ignorand pericolul urca in camera Julietei, unde
cei doi planuiesc sa se casatoreasca pe ascuns. Indragostitii au fost casatoriti in ziua
urmatoare de catre Friar Laurence, unul dintre prietenii lui Romeo.

In actul trei, in urma unui conflict Romeo il ucide pe Tybalt din familia
Capulet, in urma acestui fapt, fiind expulzat din Verona de catre printul Escalus. In acest
timp, tatal Julietei decide ca a sosit timpul ca aceasta sa se casatoreasca cu Paris,
hotarand chiar si data nuntii. Julieta nu este de acord cu hotararea tatalui sau si decide sa
se sinucida.
In cel de-al patrulea act, Friar Laurance ii ofara Julietei o potiune pentru a -si
simula moartea. Fata hotaraste sa ia potiunea in noaptea de dinaintea nuntii, pentru a
putea fi rapita de Romeo. In acea noapte, la sosirea lui Paris familia Capulet descopera ca
Julieta a murit, pregatirile de nunta transformandu-se in pregatiri de inmormantare.
In al cincilea act, Romeo se indreapta spre Verona pentru a-si vedea, iubita
pentru ultima data, el nestiind de planul Julietei. Dupa ce il ucide pe Paris, Romeo ia si el
otrava, o saruta pe Julieta pentru ultima, iar apoi moare. Julieta se trezeste dupa ce a
trecut efectul potiunii, dar cand vede ca Romeo a murit se sinucide si ea.
La inceputul piesei, Romeo sufera din cauza Rosalindei, care nu ii
impartaseste dragostea. Isi petrece majoritatea timpului suspinind din cauza unei vieti
amoroase disperate. Este mentionat la inceput ca un ratacitor fara cauza, preocupat de
Rosalinda. Familia sa se intreaba care ar putea fi cauza deznadejdii sale. Rosalinda este
obsesia lui Romeo, desi din descrierile lui ni se releva superficialitatea dragostei sale.
Cind o descrie pe Rosalinda lui Benvolio, se refera doar la atractivitatea si la frumusetea
ei fizica. Mai degraba decit sa argumenteze de ce o iubeste, el blestema nefericirea
dragostei neimpartasite. Pe parcursul piesei relatia lui Romeo cu Rosalinda este pasiv a.
El nu vorbeste niciodata cu ea si nici nu inceraca sa faca ceva pentru a o cuceri. Se zbate
intre adulare si disperare. In ciuda insistentelor lui Benvolio, adoslescentul refuza sa ia in
considerare si existenta altor femei. Romeo o urmareste pe Rosalin da la petrecerea
Capuletilor, unde refuza sa ia parte la festivitati si in loc sa incerce sa se apropie de ea,
isi petrece timpul in lamenatre sufocindu-se sub povarea grea a dragiostei
Desi Romeo isi decalara dragostea fata de Rosalinda, din comportamen tul lui,
atunci cind o descopera pe Julieta ne dam seama de inconsistenta sentimentelor sale.

Odata ce o vede pe Julieta, aceasta devine centrul universului iar Rosalinda e uitata. Spre
deosebire de pasivitatea fata de Rosalinda, cu Julieta Romeo este deo sebit de activ.
Incearca sa se faca remarcat si chiar sa-i smulga un sarut. Dupa ce Romeo si Julieta isi
dau seama ca interesul lor este reciproc, Romeo ii cere juraminte de dragoste, iar apoi
Romeo ii cere fratelui Lawrence sa-i casatoreasca. Fratele Lawrence este surprins dar
Romeo ii explica ca a uitat-o pe Rosalinda. Observam ca desi abia s-au intilnit, Romeo
incerca sa se asigure de legatura lor, comportament opus celui fata de Rosalinda.
Dupa casatorie relatia dintre Romeo si Julieta devine mult mai complexa si
implica mai multi factori. Un moment important este cele in care Romeo il intilneste pe
Tybalt, cu care este acum inrudit prin casatorie. Impulsivul Romeo incearca sa se
stapineasca in fata lui dar pina la urma raspunde provocarii acestuia si il ucide in lupta.
Pentru aceasta crima Romeo este exilat la Mantua si separat de mireasa lui. Cind primeste
de veste ca Julieta a murit, este devastat si decide sa o urmeze. Gaseste trupul Julietei la
mormint si se sinucide inghitind otrava. Acesta sinucidere este actul final, si dealtfel cel
mai profund pe care il face Romeo pentru Julieta.
Romeo este o figura romantica tragica. Incepe prin a fi un tinar superficial si
sfirseste prin a se implica intr-o relatie complexa, careia i se sacrifica.
Julieta, membra a familiei Capulet, este foarte tinara, are doar 14 ani. Ea este
crescuta de Doica, care ii este prietena, confidenta si mai mult, mama. De -a lungul piesei
Julieta se bizuie pe ea in situatiile cele mai dificile. Doamna Capulet, mama biologica a
Julietei, nu ii este apropiata. Cind Julieta atinge virsata maritisului, vrea sa o casatoreasca
cu Paris, netinind cont de sentimentele ei. Julieta incearca sa-i vorbesca dar mama ei nu
vrea sa o asculte si ii spune ca se va marita cu Paris chiar si cu sil a.
Relatia Julietei cu Romeo este diferita de toate celelalte. Il intilneste la
petrecere si se indragosteste de el la prima vedere. In citeva ore, el devine persoana cea
mai importanta a vietii ei. Vrea sa se casatoreasca cu el desi stie ca o relatie intr e
familiile lor este imposibila. Dragostea ei insa nu tine cont de logica asa ca se intilneste
cu Romeo la fratele Lawrence si se casatoreste cu el. Dupa casatorie, ea este optimista si

crede ca necazurile s-au incheiat, cind de fapt sint abia pe cale sa inceapa. Pe tot
parcursul piesei Julieta este complet devotata lui Romeo: este gata sa renunte la numele
sau, refuza sa se casatoreasca cu Paris. Singura data cind simte furie impotriva lui este
atunci cind acesta il ucide pe Tybalt, dar dupa o reflectie isi da seama ca de fapt este de
partea lui Romeo.
Julieta

evolueza

pe

parcursul

piesei

transformindu-se

intr-o

femeie

independenta. Primul semn este impotrivirea in fata parintilor la casatoria cu Paris. La

sfirsitul piesei tinara Julieta se trezeste si il gaseste pe iubitul sau Romeo mort. Pentru ca
nu vrea sa traiesca fara el, se sinucide.
Alte persoaje importante sunt : Doica, fratele Lawrence, Mercutio, Tybalt.
Doica este un personaj dinamizator. Este un mebru al familiei Capulet, prin
adoptie si este mai apropiata de Julieta decit mama acesteia. Este implicata inca de la
inceput in relatia lui Romeo cu Julieta, dezvalunidu-le identitatea. Este un personaj mai
vesel care aduce lumina in contextul sumbru al piesei.
Fratele Lawrence este cel care isi doreste sa aduca pacea intre cele doua
familii. Este un fel de personaj oglinda al Doicii daca ne gindim la relatia lui cu Romeo.
Ele celebreaza casatoria celor doi tineri si o ajuta pe Julieta sa se prefaca moarta. Are un
plan bine stabilit de a salva relatia lor, dar acest plan da gres. Sinuciderile celor doi vor
atirna greu pe umerii fratelui Lawrence, care in esenta este un om bun care a luat niste
decizii gresite.
Mercutio este prietenul si confidentul lui Romeo. Este cel care prevede inca de
la inceput sfirsitul tragic al dragostei celor doi. Este un personaj care pe parcursul piesei
ofera informatii importante cititorului. Moartea lui este un moment cheie al piesei.
Tybalt este un personaj cheie. Membru al familiei Capulet, aparator al ei este
primul care il observa pe Romeo. Uciderea de catre el a lui Mercutio declanseaza sirul
fatal.

Exista mai multe moduri shakespeariene, mai multe chipuri de a -l cunoaste pe

Shakespeare. Ele apartin veacurilor care au trecut pe langa Shakespeare, ca un tren de -a
lungul unui masiv muntos, fara sa-I poata prinde decat aspectele partiale, fugitive. Trenul
a trecut, lasand in urma fumul opiniilor. Muntele e tot acolo, singur, el si cerul.

Pastelul Iarna
- demonstratie
de Vasile Alecsandri
Vasile Alecsandri este considerat ,,parintele pastelului in literatura romana, deoarece a
fost primul scriitor roman care a abordat aceasta specie literara. Pana la el au mai aparut descrieri
de natura, dar numai in cadrul altor opere. Poetul a preluat termenul de pastel din artele plastice
unde desemneaza un desen in culori palide. El a scris un ciclu de 30 de poezii dedicate naturii
Mircestilor, anotimpurilor, anului, diferitelor momente ale zilei si muncii campului.
Pastelul este creatia lirica in versuri, in care se prezinta un tablou din natura in stransa
legatura cu sentimentele autorului. Poezia ,,Iarna este pastel pentru ca are toate trasaturile
speciei. Ca orice pastel, si aceasta poezie este o creatie lirica care exprima un tablou din natura,
sentimentele autorului fata de elementele descrise.
In primul tablou al poeziei, primele trei strofe, autorul prezinta o zi de iarna, cu cer
acoperit de nori, cu soarele care abia se zareste printre acestia, cu ninsoare abundenta si lipsa de
miscare. Abundenta zapezii trezeste in sufletul autorului sentimente de neliniste si melancolie.
In tabloul al doilea(ultima strofa) se prezinta o zi de iarna insotita de cer senin si soare
stralucitor, in care isi face simtita prezenta omul intr-o sanie usoara, insotit de clinchetele vesele
de zurgalai. Sentimentele autorului sunt in conferdanta cu tabloul descris, si predomina veselia.
O alta trasatura specifica pastelului care se regaseste si in poezia ,,Iarna este aceea ca
figurile de stil au un rol deosebit in prezentarea tabloului si a sentimentelor. Poetul apeleaza la
metafore precum: ,,lungi troiene calatoare, ,,zale argintie, ,, oceanul de ninsoare.
Metafora ,,troiene calatoare se refera la norii aducatori de zapada, si se bazeaza pe asemanarea
acestora cu troienele formate prin spulberea zapezii de vant. Metafora,,zale argintie se refera la
patura de nea care acopera pamantul, protejandul impotriva inghetului, asa cum zalele protejau
corpul soldatilor. ,,Cu o zale argintie se imbraca mandra tara. Metafora ,,oceanul de

ninsoare se refera la stratul de zapada care acopera pamantul si se bazeaza pe asemanarea

acestuia in dimensiune cu intinderea oceanului.
Personificarea este o alta figura de stil la care apeleaza poetul pentru a realiza tabloul din
natura: iarna este cumplita si asemenea unui om, cerne norii de zapada. ,,Din vazduh cumplita
iarna, cerne norii de zapada. Tara se imbraca in zapada. ,,Cu o zale argintie se imbraca
mandra tara, iar soarele, asemenea unui parinte iubitor ,,straluceste si dismearda oceanul de
ninsoare.
Comparatia este o alta figura de stil folosita de poet pentru realizarea tabloului si
sugerarea starilor sufletesti. Fulgii care cad sunt asemanati cu niste fluturi albi. ,,Fulgii zbor,
plutesc in aer, ca un roi de fluturi albi, iar soarele care abia se vede printre nori este comparat
cu un vis de tinerete. ,,Soarele rotund si palid, se prevede printre nori,/Ca un vis de tinerete
printre anii trecatori.
Pentru realizarea tabloului autorul foloseste o gama larga de epitete simple, antepuse sau
postpuse,

cromatice

sau

personificatoare.

Epitetele ,,troiene calatoare, ,,fiori de

gheata, ,,zale argintie, ,,intinderea pustie, atribuie insusiri deosebite unor elemente din natura,
in timp ce epitetele personificatoare ,, cumplita iarna, ,,voios rasuna, atribuie insusiri
omenesti

elementelor

naturii.

cromatice ,,fluturi albi, ,,umeridalbi, ,,clabuci albi, ,,fantasme albe

Epitetele
sugereaza

culoarea

predominanta a tabloului: alb.

Tabloul se realizeaza si cu ajutorul repetitiilor. ,,Ziua ninge, noaptea ninge, dimineata
ninge iara, fara urme fara drum care sugereaza abundenta zapezii si absenta omului. Atot
puternicia iernii este sugerata de enumeratia ,,tot e alb, pe camp, pe dealuri, imprejur in
departare.
Ca in orice pastel, si in poezia ,,Iarna un rol deosebit il au imaginile vizuale, auditive,
motorii. Primul tablou se realizeaza cu ajutorul imaginilor vizuale, care fixeaza dimensiunile
spatiale ale tabloului. ,,Din vazduh, fulgii zbor, tot e alb, ziua ninge,.. Tabloul al doilea se
realizeaza cu ajutorul imaginilor vizuale, audutive si motorii.

Ca in orice pastel, si in poezia ,,Iarna modul principal de expunere este descrierea cu

ajutorul careia poetul prezinta tabloul din natura si starile sufletesti.
Avand toate aceste trasaturi, poezia ,,Iarna de Vasile Alecsandri ramane una dintre cele
mai cunoscute pasteluri ale ,,Banului de la Mircesti.