Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CERCETARE N NURSING
COMPETENA 3 ACORD NGRIJIRI NTR-UN MEDIU
TERAPEUTIC SECURIZANT
CURS 8 Etapele cercetrii n nursing
Ce se nelege prin cercetare?
Demersul tiinific
Diviziunile cercetrii
Principiile cunoaterii i cunotinelor tiinifice
Modaliti i procedee folosite n cercetare
Etapele cercetrii
p. 126
p. 126
p. 127
p. 128
p. 129
p. 129
p. 132
p. 132
p. 133
p. 133
p. 134
p. 134
p. 134
p. 135
p. 137
Ruxandra RADU
Page |
125
Ruxandra RADU
Page |
126
Ruxandra RADU
Page |
127
Ruxandra RADU
DEZVOLTAREA TEHNOLOGIC
Reprezint aducerea produsului finit (procesului sau serviciului) obinut de cercetarea aplicat,
direct sau prin transfer tehnologic, la nivelul intrrii n producie pentru a deveni produs, proces sau
serviciu cu valoare pe piaa de desfacere.
Dezvoltarea tehnologic este format din activitile de inginerie a sistemelor i de inginerie
tehnologic, prin care se realizeaz aplicarea i transferul rezultatelor cercetrii ctre agenii
economici, precum i n plan social, avnd ca scop introducerea i materializarea de noi tehnologii, Page |
128
produse, sisteme i servicii, precum i perfecionarea celor deja existente.
Dezvoltarea tehnologic cuprinde:
a. cercetarea precompetitiv, activitate orientat spre transformarea rezultatelor cercetrii
aplicative n planuri, scheme sau documentaii pentru noi produse, procese ori servicii,
incluznd fabricarea modelului experimental i a prototipului, care nu pot fi utilizate n
scopuri comerciale;
b. cercetarea competitiv, activitate orientat spre transformarea rezultatelor cercetrii
precompetitive n produse, procese i servicii, ce pot rspunde, n mod direct, cererii pieei,
incluznd i activitile de inginerie a sistemelor, de inginerie i proiectare tehnologic.
INOVAREA
Reprezint activitate orientat ctre generarea, asimilarea i valorificarea rezultatelor
cercetrii-dezvoltrii n sfera economic i social.
Inovarea de produs reprezint introducerea n circuitul economic a unui produs nou sau cu
unele caracteristici mbuntite n mod semnificativ, astfel nct s se ofere consumatorului servicii
noi sau mbuntite.
Inovarea tehnologic reprezint, n schimb, introducerea n circuitul economic a unui proces
sau a unei tehnologii, ori ameliorarea semnificativ a celor existente, inclusiv mbuntirea metodelor
de gestiune i organizare a muncii.
PRINCIPIILE CUNOATERII I CUNOTINELOR TIINIFICE reprezint
consistena logic, obiectivitatea i repetabilitatea.
Principiul cercetrii tiinifice fundamentale este noul i corectul ntr-un domeniu tiinific
constituit istoric i recunoscut ca atare de o comunitate tiinific; noul i corectul se definesc n
raport cu metodele, conceptele i normele proprii domeniului.
n ansamblul cercetrii tiinifice i dezvoltrii tehnologice, cercetarea tiinific fundamental
ocup poziia central. Ea ofer noi metode i concepte cercetrii aplicate i dezvoltrii tehnologice i
stabilete noi direcii de cercetare. Cercetarea tiinific aplicat i dezvoltarea tehnologic au ca
element necesar cercetarea tiinific fundamental.
n disciplinele medicale datele obinute prin cercetare tiinific pot fi utilizate pentru:
- a elucida anumite aspecte din etiologia unei anumite boli,
- a identifica persoanele predispuse unui anumit risc de mbolnvire,
- a determina nevoile unui anumit grup populaional,
- a stimula interesul public ntr-o anumit problem de sntate public,
- a evalua eficiena unui program de sntate n curs de desfurare,
- a evalua acurateea tiinific a unui articol sau comunicri.
Categoriile principale de cercetare ar putea fi mprite astfel:
o cercetare empiric i cercetare teoretic,
o cercetare de baz i cercetare aplicat.
Ruxandra RADU
ETAPELE CERCETRII
Procesul de cercetare cuprinde (dup Anthony Giddens), mai multe trepte distincte, care ncep
din momentul declanrii investigaiei i sfresc atunci cnd descoperirile ei devin disponibile n
forma scris2. Iat cum schematizeaz Giddens etapele procesului de cercetare:
1. DEFINIREA PROBLEMEI: ALEGEREA TEMEI DE CERCETARE
Proiectul de cercetare se nate dintr-o ntrebare, ce i gsete originea n curiozitatea
cercettorului, n calitile sale de observaie i n experiena profesional.
Exista dou mari tipuri de teme de cercetare care corespund la dou mari categorii de studii:
Obiectivul proiectului poate fi descrierea distribuiei caracteristicilor unei populaii. Este
vorba de un studiu descriptiv. Nu exist ipotez.
Dac intenia este de a emite o judecat asupra unei posibile relaii ntre diferii factori
studiai, atunci problema de cercetat este fundamentat pe o ipotez. Este vorba de un
studiu analitic.
Temele de cercetare i ipoteza sunt legate ntre ele, dar nu se situeaz pe acelai plan: existena
unei ipoteze atestnd voina i posibilitatea de a generaliza rezultatele.
O bun tem de cercetare sau ipotez trebuie s fie simpl, specific, bine formulat,
conceput i redactat nainte de nceperea studiului.
Problemele de cercetare pot fi sugerate de lipsurile din literatura existent, de dezbateri teoretice
sau de aspecte practice din lumea social.
Lectura sistematic i critic a literaturii medicale, precum i participarea la congrese sunt
surse de teme de cercetare.
Cea mai bun cercetare sociologic ncepe cu probleme care reprezint, totodat, i enigme
(adic, n.n.) un spaiu gol n nelegerea noastr3. Din ce motiv se schimb schemele de
credin religioas? Din ce cauz femeile sunt slab reprezentate n posturile cu un statut nalt? etc.
2
3
Ruxandra RADU
Ruxandra RADU
Ruxandra RADU
Page |
132
Ruxandra RADU
MEDIILE DE CUTARE
Cercetarea bibliografica poate utiliza diferite instrumente de lucru, prea numeroase pentru a fi
toate citate. Exista mai multe sute de titluri, mergand de la cele mai generale ca: Index Medicus
(Medline), Excerpta Medica (Embase), Biologicul Abstracts (Biosis), Chemical Abstracts pana la cele
mai specializate despre SIDA, psihiatrie, cancerologie, cosmetica, chimie analitica, farmacie
industriala...
Pot fi folosite mai multe suporturi: hartie, CD ROM, on-line (asigura pe langa rapiditatea Page |
133
accesului si posibilitatea consultarii celor mai noi articole in timp real).
Astfel se ajunge la notiunea - despre care se vorbeste din ce in ce mai mult - de biblioteca
electronica, virtuala, sau chiar de publicatie fara hartie. Informatia in totalitatea sa poate sa apara - de
aici inainte - direct pe biroul cercetatorului - indiferent de distanta, gratie Intemet-ului.
LECTURA CRITIC A LITERATURII MEDICALE
Cercetarea bibliografica si articolele odata obtinute, trebuie citite documentele si judecata
calitatea continutului lor. Aceasta este sarcina viitorului investigator care doreste sa precizeze tema sa
de cercetare clinica sau sa gaseasca justificarea proiectului sau de protocol.
Parcurgerea literaturii necesita deci o selectie si o evaluare. Pentru aceasta s-a dezvoltat
conceptul de literatura critica". Principiul consta in a judeca valoarea publicatiilor, indiferent daca
este vorba de calitatea cercetarii intreprinse sau de pertinenta rezultatelor publicate.
In aceasta etapa, cercetatorul, pe langa consultarea literaturii medicale cu referire directa la
tema elaborata, va pune in balanta si criteriile etice de baza in materie de cercetare medicala, care se
supun urmatoarelor principii:
principiul interesului si beneficiului cercetarii;
principiul inocuitatii cercetarii sau punerea in balanta a beneficiului si a riscului;
principiul respectarii persoanei;
principiul echitatii sau repartitia echitabila si onesta a riscului si beneficiilor cercetarii.
Ruxandra RADU
Etapele cercetrii
a. Documentarea - observarea faptelor, colectarea datelor i clasificarea acestor - pregtirea
teoretic complex a celui care efectueaz cercetarea.
b. Elaborarea ipotezelor explicative - ipoteza constituie o constructive deductiv elaborat
plecnd de la faptele observate i destinat unei verificri ulteriaor. ntruct, pentru a
putea fi acceptat, ea trebuie demonstrat, ipoteza se distinge de postulat sau paradigm.
(Teoria-reprezint o ipotez verificat).
Ipotezele pot fi clasificate:
- dup obiectul studiat, ele se pot referi la faptele supuse explicrii, la conceptele utilizate
n teorie sau practic.
- dup nivelul lor de generalitate, ipotezele pot fi generale ori particulare.
Pentru a fi admisibile metodologic, ipotezele trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
- s se refere la fenomene observabile;
- s utilizeze concepte precise;
- s fie specifice domeniului utilizat;
- s fie verificabile.
c. Verificarea ipotezelor - este dificil deoarece criminalitatea nu se poate produce n
laborator.
Cercetarea aplicat
a. Documentarea prealabil (presupune studierea domeniului supus cercetrii),
b. Diagnosticarea (consecin logic a documentrii i are ca obiectiv aprecierea tiinific
asupra efectivitii i eficacitii mijlocului studiat),
c. Propunerea de schimbare (etapa final i are loc doar dac rezultatele cercetrii o impun).
Page |
134
Ruxandra RADU
Page |
135
Ruxandra RADU
In general, ipoteza este prezentata sub forma ipotezei nule: nu exista legatura intre factorul
studiat si criteriul de rationament", pentru ca testul statistic, construit plecand de la datele adunate, sa
permita calcularea probabilitatii ca asocierea observata sa survina numai din intamplare. Propozitia:
exista o asociere intre factorul studiat si criteriul rationarii" constituie ipoteza alternativa.
5. Subiectii
Page |
Protocolul trebuie sa se prezinte:
o criteriile de includere care definesc principalele caracteristici ale populatiei implicate in 136
studiu;
o criteriile de excludere care definesc un subgrup de subiecti care nu satisfac criteriile de
includere
6. Marimea esantionului
Esantionul trebuie sa fie reprezentativ pentru populatia la care se vor aplica concluziile
studiului. Tehnica esantionarii trebuie sa fie decrisa in stadiul de protocol.
7. Culegerea si analiza datelor
Protocolul trebuie sa comporte o descriere a analizelor statistice programate in studiu si
justificarea lor (pentru a lua in calcul, de exemplu, factorii de confuzie).
8. Un eventual studiu pilot
Nu este intotdeauna necesar. Trebuie realizat pe un esantion reprezentativ. Este util pentru:
o a antrena si testa personalul implicat in studiu;
o a evalua rata de raspunsuri;
o a estima amplitudinea diferentei observate (utila pentru a determina marimea
esantionului).
9. Implicatii etice
In stadiul de realizare a protocolului, consideratiile etice pun accentul pe respectul fata de
persoana, prin probleme de confidentialitate si principiul minimalizarii riscului.
10. Bugetul
Acest paragraf realizeaza sinteza tuturor etapelor din punct de vedere al costului. Calitatea
prezentarii sale, pertinenta sa si justificarea sunt esentiale pentru acceptarea proiectului de catre un
organism finantator.
11. Calendarul
Trebuie sa precizam durata si momentul fiecarei etape.
12. Referinte
In aceasta sectiune sunt reproduse referintele diverselor documente citate in diferitele parti ale
protocolului.
Ruxandra RADU
REDACTAREA MEDICAL
Ceea ce se concepe bine se enunta clar"
Redactarea stiintifica pleaca de la stiinta si nu de la literatura. Ea este ghidata de principii care
decurg din insasi rigoarea stiintifica. O buna utilizare a limbii st respectarea regulilor gramaticale sunt,
deci, indispensabile.
Articolul original este o dare de seama pentru o munca de cercetare. Structura rezulta din
logica stiintifica. Introducere (pentru ce munca a fost facuta), Metode (cum a fost facuta), Rezultate Page |
(ce s-a observat) si Discutii (ce cred eu despre munca mea). Sunt deopotriva integrate referinte si la 137
nevoie, figuri si tabele.
"Punctul pe i" este o redactare mai scurta, de tipul actualizarii unui subiect. Aceasta structura
trebuie sa fie respectata. Autorul trebuie sa explice cum a selectionat articolele de referinta.
1. STILUL
Stilul stiintific difera de stilul literar. Logica stiintifica impune, pentru verbe, utilizarea
timpurilor trecute pentru evenimentele survenite in trecut, limitand folosirea prezentului doar la
notiunile foarte bine stabilite. Viitorul nu este utilizat in redactarea stiintifica. Forma pasiva, de
modestie", generatoare de ambiguitate, trebuie de asemenea proscrisa.
Chiar daca am invatat sa evitam folosirea aceluiasi cuvant la intervale apropiate si deci sa
cautam variante elegante, rigoarea stiintifica implic utilizarea aceluiasi cuvant pentru a desemna
acelasi lucru. Expresiile emotionale sau de curtoazie trebuie evitate .
Precizia, prezenta mereu in derularea cercetarii, trebuie sa ghideze si redactarea articolului. O
metoda experimentala trebuie sa fie destul de precis descrisa pentru a fi reproductibila de catre cititor.
O scadere in greutate de 10 kg nu are aceeasi semnificatie la un subiect de 100 kg sau de 50 kg, daca
s-a produs intr-o luna sau intr-un an. Precizia impune verificarea tuturor numerelor, a coerentei lor in
text si tabele. Adjectivele si adverbele imprecise sau inutile (examinare atenta, adesea, mult...) trebuie
suprimate.
Claritatea este a doua virtute a unui articol stiintific. Ea implica cuvinte simple si o sintaxa
simpla. Ea poate fi ameliorata prin asezarea in pozitie forte - la inceput de fraza, paragraf, titlu - a unor
cuvinte cu potential informativ important. Contrar uzajului literar este bine sa punem o virgula chiar
inainte de si"; aceasta politica a fost adoptata de cele mai mari jurnale biomedicale. "Et caetera", asa
cum" si de exemplu" sunt imprecise, in afara cazului in care cititorul poate deduce logic tot ceea ce
este subinteles.
Abrevierile internationale de unitati sunt licite, chiar recomandate, cand urmeaza unui numar,
dar nu si in alte cazuri. Ortografierea unei abrevieri trebuie verificata daca suntem nesiguri.
Concizia este a treia calitate a unui articol stiintific. Substantive, adverbe, adjective si expresii
fara valoare (decurge de la sine ca, este oportun sa semnalam ca, ... ) trebuie suprimate, ca si datele
marginale. Dar trebuie sa evitam si excesul de concizie: elipsa dauneaza claritatii.
2. TITLUL
Anunta continutul articolului cu maximum de precizie si de concizie. Este primul element de
atragere a cititorului. Redactarea sa, facuta dupa terminarea articolului, cere multa atentie. Titlul
trebuie sa fie scurt (10 pana la 15 cuvinte) si precis. Cuvintele informative trebuie plasate la inceput,
in pozitie forte. Expresiile inutile (a propos de, contributii la studiul...) nu sunt recomandate. Un subtitlu, de tipul metoda utilizata", este insa util.
3. AUTORII
In teorie, autorul este cel care a redactat manuscrisul, in practica, un autor nu lucreaza decat rar
de unul singur, iar colegii din echipa doresc o recunoastere. Primul autor este de obicei redactorul
articolului; este cel care a realizat cea mai mare parte a lucrarii sau cel care a dirijat-o.
Ruxandra RADU
4. INTRODUCEREA
Introducerea este o punte intre cunostintele autorului si cele ale cititorului. Ea ii ofera acestuia
o idee concisa si clara despre subiect pentru ca el sa inteleaga de ce a fost efectuata lucrarea.
Importanta studiului este pusa in valoare pentru ca cititorului sa i se trezeasca interesul de a-i urmari
lectura.
Prima parte a introducerii expune aspectele generale ale subiectului. Rapelul istoric, daca este
Page |
necesar, trebuie sa fie concis.
A doua parte trebuie sa precizeze aspectul particular al problemei abordate in aceasta lucrare 138
originala.
Ultima parte indica, in una sau doua fraze, scopul lucrarii. Timpul verbelor trebuie sa fie
trecutul daca se citeaza un alt autor si prezentul pentru expunerea faptelor admise si /sau dovedite.
Orice afirmatie trebuie fondata pe una sau mai multe referinte, fara ca acestea sa fie prea numeroase .
5. MATERIAL SI METODE
Acest capitol cuprinde expunerea materialului de studiu si cel al metodelor de lucru. Trebuie sa
fie destul de precis pentru ca cititorul sa poata reproduce sau verifica lucrarea.
Este bine sa se dea toate detaliile necesare interpretarii rezultatelor.
6. REZULTATELE
Acest capitol este inima articolului original. Rezultatele expuse sunt finalitatea cercetarii
descrise in introducere si a metodelor folosite pentru a ajunge aici, ele sunt baza discutiei. Toate
rezultatele trebuie raportate strict doar in acest capitol. Este o greseala grava de a face sa figureze
rezultatele la discutii. Este bine sa raportam doar rezultate: acest capitol nu trebuie sa comporte nici un
comentariu, explicatie, comparatie cu alte studii. Deci trebuie sa nu contina nici o referinta, doar
rezultatele autorilor sa fie expuse.
Un avantaj real este folosirea figurilor si tabelelor pentru a furniza maximum de informatii
intr-un spatiu minim, sub o forma sintetizata si clara. Textul nu trebuie sa repete datele furnizate de
figuri si tabele.
7. DISCUTIILE
Scopul discutiilor este de a interpreta lucrarea realizata, si numai aceasta, cu mijloacele puse in
practica , cu metoda de lucru si cu rezultatele obtinute. Partea de discutii difera in concepere fata de
capitolele precedente: este bine sa exprimam la modul personal ceea ce gandim. Calitatea discutiilor
si interesul starnit de acestea reflecta cultura stiintifica si inteligenta autorilor. Acest capitol raspunde
la trei obiective.
Primul obiectiv este de a comunica daca scopul cercetarii expus in finalul introducerii a fost
sau nu atins. Aceasta implica rezumarea principalelor rezultate, singura lor reluare acceptabila intr-un
raport de cercetare. Nici un alt rezultat nou nu trebuie sa apara.
Al doilea obiectiv este aprecierea calitatii si validitatii rezultatelor. Discutarea critica si
obiectiva a lucrarii se refera la fiecare capitol al articolului
Al treilea obiectiv este acela de a compara rezultatele cu cele ale altor autori. Daca exista
diferente, trebuie incercata explicarea lor. Autorii pot acum sa-si precizeze aportul personal prin
maniera in care au abordat problema.
Unele reviste tolereaza ca articolul sa sfarseasca printr-o concluzie, dar nu este recomandabil:
concluzia risca sa fie o repetare sau o tentativa de salvare dintr-o discutie prost elaborata. Mai mult,
discutia nu trebuie sa se termine printr-un rezumat. Putem in schimb formula ipoteze pentru o viitoare
lucrare.
O alta eroare este aceea de a repeta la discutii ceea ce s-a afirmat in introducere. O solutie este
de a aminti in introducere stadiul cunostintelor noastre si de a confrunta, la discutii, propriile rezultate
cu cele ale altor autori. Inexactitatea citarilor, in transcrierea rezultatelor altor autori sau in ceea ce ii
facem noi sa spuna poate constitui o alta eroare. Nu trebuie sa citam niciodata alti autori fara sa le fi
citit articolul original. Asa cum nu trebuie sa citam un autor fara sa dam referinta. Expresiile
emotionale trebuie suprimate. Timpul prezent al verbelor nu trebuie utilizat decat pentru notiuni bine
Ruxandra RADU
stabilite. Daca discutiile depasesc jumatate din intinderea totala a articolului, aceasta parte este sigur
prea lunga si, probabil, prost condusa.
8. REZULTATUL
Scopul sau este de a prezenta cititorului, intr-un spatiu redus, substanta informationala a
articolului. Este partea cea mai citita dintr-un articol. Sau, cu titlul, este exact ceea ce-1 va incita pe
cititor la parcurgerea intregului articol. El este susceptibil de a fi reprodus in numeroase documente Page |
139
fara articol. Iata de ce el trebuie sa fie comprehensibil prin el insusi.
Rezumatul trebuie sa fie informativ. Constructia sa reproduce structura articolului si raspunde
la patru intrebari: de ce, cum a fost facuta aceasta lucrare, care au fost rezultatele, ce concluzii sau
generalizari putem extrage de aici ?
Rezumatul nu trebuie sa contina trimiterea la referinte, figuri, tabele sau note si nici chiar abrevieri
neexplicate in interiorul propriului sau continut. Lungimea sa este deseori indicata in instructiunile
catre autori, cel mai adesea de la 250 la 300 de cuvinte, adica, aproximativ, o pagina dactilografiata la
doua randuri.
9. REFERINTELE
Scopul lor este de a justifica orice fapt enuntat. Referinta este enuntata cat mai curand posibil
dupa enuntarea faptului si nu la sfarsitul fiecarei raze. Referintele sunt prezentate la sfarsitul
articolului.