Revista lunard de stiinfa si practica apicola editata de Asociatia Crescatorilor de Albine din Republica Socialista Romania Anul Lill x orn 7 1978 Cuprins Institutul de cercetari pentru apicutturdi va recomanda ; Pregatirea familiilor de albine penta iarnd 1 MM, ATANASIU si ne rentabiliztim stupinete 3 ©. ANTONESCU Din now despre producerea gi recollarea propoliswiui 5 v. PopEScU Miarile culesuri si decvoltarea stupinel 6 AL. VARTOLOMEL Lapugor-veara-miere 7 Prognoza infloririi Morii-goareli in 1978 8 Gh. LAZAR Pregatirea famililior de albine pentru iernat 9 D. BLASCA Nola! enzimelor in preluerarea neetarulut Elena PALOS si Constanta ANDREI Polenul recollat de atbine aliment dietetic yi medicament T. IORGA, Maria CRETU si 1. JORGA Piopolisul in terapia unor afécflunt dermatologice n 1, CIRNU, Castanul bun 1 CRONICA I, RECEANU Apleullura, Indeletnieire productiva, placuta si edu- cativi Oltea SCORNEICA Prioritajt in activitatea liceulul de specialitate de pe platferma Complexuiul apicol al soclatiel Crescatori— lor de Albine din B.S. Romania STIRI SI INFORMATIL DIN ACTIVITATEA FILIALELOR 26 DOCUMENTAR APICOL Py DE VORBA CU CITITORI at TIMPUL PROBABIL 2 —— Copertar : Unut dintre oblectivele ce wor ft visite cu Pritejut simpozionutut international ,apleultura industriata® din august asc. va fi $¢ Intreprindered agricola de sat Tulcea, dotindioarea iinet ferme aplcote eu un efectiy de 5000 fa mill de aibine. In’ tmaginga de sus, laboratorut apical. plur itor al fermet acostat ta 0 peplniera de erestore a matei- tor, tar in cea de Jos, una dinire stupinele Jermel la utes in Delta Dunaril. (Roto: 'T. Vo, Coperta Iv: $ase timbre fomanesti pe teme apieole. oto: EN) Pag. 2 15 2 23 25 fo Aes creU Liat JASOCIATIE] CRESCATORILOR IDE ALBINE DIN R.S. ROMANIA Pregedint Prof, dr. ing. V. HARNAS Vicepresedinti: Dr. ing. STELIAN DINESCU Ing. NICOLAE FOTI Dr. ing. ALBINEL HARNAS Prot, dr. EUGEN MURESAN Prot. COSTACHE PAIU Secretar: Ing. EUGEN MARZA Membri: VASILE CANTEA SONSTANTIN FULOR ION GRAMA ALEXANDRU MARCOVICI Ing. AUREL MALAIU IULIU URDUG Ing. STEFAN SAVULESCU Cont. dr, ing. LIA CARMEN SPATARU Ing. TRAIAN VOLCINSCHI ICOLEGIUL REDAC TIONAL Pregedinte: Ing. NICOLAE FOTT Membrit Ing. CIOLCA ION, dr. ing. CIRNU IOAN, dr. ing. HARNAJ ALBINEL, ILIESTU NICOLAE, ing. IONESCU TRAIAN, prof. dr. MURESAN EUGEN, ing, SAVULESCU §'TE- FAN, dr. SIRBU VALERIU, VOICULESCU ZAHARIA, ing. VOLCINSCHI TRAIAN, ‘TITOV ILTE (red. $ef). * Redactia administratia COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATORI- LOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA @ Str. Tulius Fucik nr. 17, Bucuresti, sect. 2 @ Tel : 12.37.50 @ Cont vir. 4596014 B.A.LA, filiala judeful Ilfov. * Costul unui abonament anual este cle 36 lei. Abonamentele se primesc prin cercurile si filialele A.C.A. @ Cititorii_ din suraindtate care doresc s& se aboneze la revista noastra se pot adresa intreprinderii »ILEXIM" Departamentul ex- port-import presi Bucuresti, str. 13 Decembrie nr. 18, P.O. Box 136—137 telex 11226Institutul de cercetéri_pentru_apicultur’ vi recomanda PREGATIREA FAMILIILOR DE D. la inceput trebule precizat etl exisia 0 corelatie strict pozitiva intre nivelul puterll famie lilor de albine ‘la intrarea in larng gt dezvoltarea elt mat timpurle din primavard, ccea ce inseamni de fapt garantia unel apiltudint eorespuneftoare pentru vaioriticarea. primelor culosurl ined de la Geclansarea sezonuiut apleol actly in anul urmator, Fara indoiald ca puterea famfijior in sine nu este suflelenta pentru traversarea tard plerderi a ‘pe- Hlonde: de iarna, find nevole de inca clteva con Gijit Gintre care esentiale sint : proporfia dintre aibinele tinere si cele virstnice in momentul in- coperit sezonuiui inactiv ; cantitatea, calitatea $1 aceetibutitaten reservoir ‘du hrand onorgetied, #1 Plasticd ; protectia stupilor impotriva curentilor recl $i a ddundtoritor ; prezenta, calitaten gl -virsta matclior ; starea de sdndiate a familitior dé albine. 1, PROPORTIA DINTRE ALBINELE TI- NERE SI CELE VIRSTNICE La intrarea in iarn&, pe ling& un ni- vel inalt al cantit&jii de albin& care compune familia — cel pufin 1,5—2 kg (15—20 000 indivizi) — este necesar ca raportul intre grupele de virst& s& fie net favorabil albinelor tinere a cdror proportie trebuie s& fie precumpani toare (60—70%/) din totalul populatiei familiei). Pentru a realiza aceasté pro- portie se va avea in vedere crearea unor conditii optime pentru prelungi- rea ouatului m&tcii — care in mod na- tural se diminueaz in lunile august si septembrie — si a cresterii intensive de puiet. Masurile sint indeobste cu- noscute : utilizarea unor culesuri tir- zi, hraniri stimulente cu furaje ener- go-plastice, spatiu suficient pentru ouat, protectia cuibului impotriva tempera- turii sciizute care se inregistreazi mai ales in timpul noptii. - Albinele tinere care intra in compozi- tia familiei vor fi acelea care vor for- ma miezul ghemului de iernare, vigu- rozitatea lor, determinaté de buna dez- voltare a corpului gras (rezervi de proteind) a glandelor faringiene si hi- pofaringiene, va permite o emisiune constanté de energie cgloricé, 0 buna nutrire a mAtcii in tot timpul iernii ca si a puietului care, cum bine se stie, apare in zona miezului ghemului de ALBINE PENTRU IARNA iernare la sfirsitul lunii ianuarie si in- ceputul lunii februaric. 2. CANTITATEA, CALITATEA SI _ACCE- SIBILITATEA KEZERVELOR DE HRANA ENERGETICA SI PLASTICA Experienje indelungate, repetate de mai mulfi ani, au dovedit cu priso- sinji c&, indiferent de durata iernii, pentru 1 kg de albind iernaté (10 000 de indivizi) este nevoie in medie de 10 kg rezerve de hrana. Calitatea aces- teia inseamna eliminarea din cuib a fagurilor cu miere de man& sau miere zaharisita (se preferé mierea de salcim, tei, zburiitoare, fineaf&) ca si respecta- rea proportiei de cel putin 50°, miere naturala gi 50°/) rezerve provenite din siropul de zahar (2 parti zahar la 1 parte apa) administrat in scopul com- pletarii necesarului. Este de observat ci prelucrarea a 10 kg de sirop uzeazi © cantitate de cca 350 g albini, ceea ce conduce implicit la concluzia rea- lizarii cit mai timpurii a hrinirilor de completare a rezervelor care trebuie incheiate cel mai tirziu in jurul datei de 15 august. Referitor la rezervele de hran& proteici se recomandi ca in componenta fagurilor ce sint dispusi spre marginile cuibului de iernare si intre doi faguri cu pasturd proaspata. Accesibilitatea rezervelor de hrand este o condifie ce se realizeaz&i in func- tie de modul de orinduire a cuibului de iernare. In functie de puterea fa~ miliei rezervele pot fi dispuse central, lateral sau bilateral si in acest dome- niu, in numerele anterioare ale revistei noastre ca si in orice manual de api- culturd exist’ suficiente recomandari insofite de scheme foarte clare si usor de inteles chiar pentru « apicultorul care, in acest an, executé pentru pri- ma dataé aceasti lucrare.3, PROTECTIA STUPILOR {MPOTRIVA CURENTILOR RECI SI A DAUNATORI- LOR Desi in trecut se punea un mare ac- cent pe impachetarea stupilor, astazi marea majoritate a cercetitorilor gi nilor apreciazi in consens cd © familie puternicd, stinitoast, vi- guroas%, care are la dispozitie sufi- ciente rezerve de hrana accesibila va jerna cu pierderi minime indiferent de tipul stupului si lungimea iernii, fara a fi nevoie de o impachetare exteri- oari a ad&postului. S-a dovedit ca la familia de albine capacitatea de reali- lizare cu un inalt randament a unui microclimat optim (temperaturé, umi- ditate, schimb de gaze), indiferent de variatiile termice exterioare ghemului de jernare intrece cuceririle cele mai avansate ale ingineriei termodinamice. Aceasti surprinzitoare capacitate se bazeazi pe homeostazia familiei (ho- meos—=aceeasi; stazies—stare, in limba greacd) care nu inseamna alt- ceva decit o autoguvernare in limitele biologice si fiziclogice optime, autogu- vernare ce in condifiile chiar dintre cele mai adverse, asiguré perpetuarea speciei. Daci impachetarea exterioara a stu- pului nu este o lucrare obligatorie, impachetarea interioari ramine o ma- sura oportuna. Salteluta de sub capac, dispusi deasupra cuibului ca si cea, sau celelalte, vor fi asezate dupa strimtoarea cuibului pind la numarul de faguri bine populati de albine. O misura obligatorie este protectia im- potriva curentilor reci, aceasta putin- du-se realiza prin insisi alegerea ve- trei de iernare in afara unor zone in care se manifesti frecvent acesti cu- renti, prin dispunerea stupilor in pe- rimetre insorite, cu urdinisele spre sud, ca si prin asezarea unor paravane de proteciie la cca 2 m distan{& de stupi. Daun&torii care ‘pot perturba foarte serios iernarea sint soarecii, _ciocani- toarele, pas%rile sau animalele de curte. Impotriva goarecilor, la urdini- sul care a fost mult redus, se vor pune gratii, iar asigurarea unei linisti_ per- 2 fecte in stupin& este la indemina ori- c&rui apicultor. Zgomotele, trepida- tile, lovirea stupului, fac ca familia deranjata s& intre in excitatie iar efec- tele acestor excitafii, mai ales daca ele se repeta in timp sint neplacute, unele ducind la pieirea intregii familii. 4. PREZENTA, CALITATEA SI VIRSTA MATCILOR O mated tindrS, sindtoas’, cu o capa- citate mare de ouat este un deziderat pe care stuparul trebuie s&-l aibi in vedere in tot timpul anului. In timpul repausului de iarnd absenja din fami- lie a matcii conduce la dezorganizarea ghemului de iernare si in final la moartea familiel. O mate cu valoare biologicl ridicat& va incepe sé depuna oud devreme astfel c& inlocuirea albi- nelor de iernare cu cele tinere, proas- pat eclozionate, se va produce in timp util, familia constituindu-se pri mavara devreme ca 0 unitate puternicé de productie, capabili de mari perfor- mante productive chiar si in conjunc- turi de cules mai putin favorabile. Legat de virsta miatcilor se cuvine amintit ci in al treilea an de viata ca- pacitatea pontei (ritmul de ovat _zil- nic) scade simtitor, mentinerea mateii in familie devenind neeconomica. 5, STAREA DE SANATATE A FAMILIEI DE ALBINE A utmari in permanenté realizarea unei stiri zoosanitare cit mai perfecte este 0 conditie sine qua non pentru atingerea unor parametri de eficientaé si rentabilitate in apiculturé ca de- altfel in orice domeniu al zootehniei. In timpul repausului de iarna se pot manifesta o serie de boli care in sezo- nul activ au avut un caracter insidos. De exemplu in familiile netratate in toamni preventiv cu FUMIDIL-B poate apare diareea, caz in care se creeazi conditii favorabile pentru ma- nifestiiri patologice ale altor germeni si paraziti. Este deci foarte important ca, in cadrul misurilor de pregiitire a familiilor de albine pentru iernare s& se efectueze toate tratamentele de pre- venire si daci este cazul de com- batere a bolilor si daunatorilor.SA NE RENTABILIZAM STUPINELE Ing. M. ATANASIU Activitatea omului modern este caracterizaté prin dorinfa de a infelege si pitrunde esenja lucrurilor, organizindu-si_ acfiunile controlat si dupa criterit justificate stiin- tific. Aceasta a facut ca, in ultimele decenii, stiinfa sd pund stiipinire pe abso- lut toate domeniile de activitate, cu foloase de netdgdduit pentru om. Practica apicola cunoaste si ea aceasté sdndtoast orientare, desi pe alocuri obisnuinta trage greu in cumpdna, in favoarea metodelor mai vechi de lucru, mostenite sau deprinse. Intr-adevir in vremurile noastre nici nu s-ar mai putea face apiculturd ca acum 50—100 de ani. Agricultura a fiicut pasi mari spre modernizare trasind prin aceasta o alta linie si apicuiturii, astfel incit cine nu-se adapteaza noilor condifii este depd- sit de realitate, Privind cimpul, peste tot se vid tarlale mari, bine ingrijite, cultivate cu tot felul de plante. Pirloagele si haturile cu buruieni au dispirut, ceea ce a facut ca stupd- ritul stafionar sé nu mai poatt fi practicat oriunde, deoarece hrana albinelor nu este asigurata de-a lungul intregului sezon. De aici si obligatia de a se face un stupdrit mai rafional, ducind albinele acolo unde existd cules. Prin aceasta se trece Pragut cdire stupdritur modern, In cele ce urmeazd ne-um propus sa prezentiim unele aspecte privind practicarea unui stuparit modern in cadrul stupinelor mici in scopul asigurdrii unei rentabili- titi corespunziitoare a acestora, INTARIREA FAMILILOR DE ALBINE In fiecare stupina existé familii de al- bine mai puternice si‘familii mai slabe. Aceasti departajare este datoratd de cele mai multe ori calitifii miatcii, in care situatie ea trebuie inlocuita. Printr-o familie de albine slab& infele- gem acea familie care are putin puict, care nu da randament la cules si care desi are conditii de dezvoltare nu se dezvolti mulfumitor in comparatie cu alte familii similare din stupina, fara ca aceasta situatie si aibé vreo justi! care (boald, lipsi de hrand, accident etc). Cu toate ci este bine cunoscut faptul c& familiile de albine slabe nu sint ren- tabile, cerind munca gi cheltuieli care se dovedesc de cele mai multe ori inu- tile, mai sint multi apicultori care se inc&patineazd si mentina aceste familii fn speranja ci ele ar putea deveni pu- ternice cu ajutorul unui material biolo- gic luat de la familiile de albine puter- nice. Dar situatia nu se poate indrepta astfel. De aceea nu exista decit o singu- ra solutie : omorirea matcii si inlocuirea ei cu alta corespunzitoare. In acelasi mod vom proceda gi atunci cind albine- le unei familii sint prea agresive, cind acestea nu culeg suficient, sau cind cresc putin puiet. Aprecierile se fac comparativ cu aite familii din stupina. Efectul schimbirii matcli este imediat si atit de convingaitor incit, odata adop- tat, va fi practicat fara rezerve in toata activitatea de viitor a apicultorului. Din cele relatate mai sus reiese clar c&, in fiecare stupind, trebuie si existe matci de rezerva, crescute sau anume cumpirate, Cel mai bine este si se im- perecheze mitci in stupusori mici. Pen- tru aceasta mitcile neimperecheate pot fi procurate cu mare usurinté in pe- ricada de roit, din stupina proprie, sau de la alfi stupari. Inlocuirea mitcilor nu reprezinti o pro- blem&. Schimbarea este simpla si si- guré. Se prinde matca ce trebuie inlo- cuit si se introduce intr-o cusca. Apoi se agazA intre rame in mijlocul cuibu- lui, sprijinité intre dod rame alatu- rate, Aici se lasi pin& a doua zi pen- tru ca albinele si se familiarizeze cu noua situatie. Cusea va fi preg&tit& din timp cu un ca- P&cel de cear& peste care va fi tras c&piicelul metalic, astfel incit matca s& nu poata fi eliberati de albine. A doua zi matca veche va fi inlocuitd cu cea noua, asezindu-se cusca in acelasi loc. 3De aceasti datd ins& c&p&celul metalic al custii nu va mai fi tras peste cdpaice- lul de ceard, pentru ca albinele s& poata elibera matca, rozind ceara. Operatia se poate face si prin schimba- rea custii cu alta in care este noua mated. Pentru a le putea cunoaste virsta si spre a fi mai usor gasite in cuib, mat- cile vor fi marcate cu culoarea anului fn care s-au imperecheat: rosu — 1978 ; verde — 1979; albastru — 1980 ; alb — 1981 ;galben — 1982 s.a.m.d. DEPLASAREA FAMILIILOR DE ALBINE LA SURSELE DE CULES In lumina celor aratate la inceputul acestui articol, deplasarea albinelor la sursele melifere este obligatorie. Folo- sim aceasta formulare, deoarece deseori termenul de ,pastoral fi sperie pe acei stupari ,stafionari* care infeleg prin el necesitatea efectuarii unor intense pre- g&tiri si efectuarea unor deplasiri pe distanfe mari cu mari cheltuieli. In realitate lucrurile nu stau_tocmai aga, Tot pastoral este numita si depla- sarea familiilor de albine in zonele de cules din preajma propriei stupine, mai ales c&i astfel de surse pentru un numar redus de familii de albine se giisese pre- tutindeni. Este suficient& doar o cerce- tare atenti a imprejurimilor stupinei, pe o distanjaé de 10—20 km si vor pu- tea fi identificate cu ugurinf& livezi, finefe, culturi de ceap&, castraveti, pe- peni, trifoi, lucern&, sparcet&, coriandru, levntici,ment& si multe altele. Familiile de albine vor fi {inute intr-o zona, atit timp cit acolo existi cules, dupi care vor fi mutate Ja o alta sursd de cules. Aprecierea culesului si a tim- pului de stationare intr-o zona se pot face cu usurinjé prin folosirea unui cintar. Zonele de cules mai pot fi iden- tificate in colaborare cu unit&file CAP. sau LA.S. care vor rispunde solicitarilor noastre cu mult interes, indicindu-ne chiar si Jocurile cele mai potrivite, dat fiind c& polenizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor le va aduce importante sporuri de productie. 4 Tata de ce distanfele nu trebuie si ne sperie, dup cum nu trebuie si ne spe- rie nici pregatirile de transport, care pentru o durati de o or& sau chiar dou, se pot rezuma doar la asigurarea unei aerisiri a stupilor la __ podisor. Se impune ins& s& se asigure fixarea ra- melor, deoarece jocul acestora in tim- pul transportului poate omori multé albina. In stupii care nu sint plini cu rame, fixarea se face batind cite un’ cui la capetele spetezei ultimei rame, jar in stupii plini cu rame — prin fi- xarea la margine cu pene. Transportul propriu-zis poate fi facut cu cruta, tractorul, camionul, sau chiar cu un autoturism, avind ins griji ca noua vatra s& fie la o distant mai mare de 5 km, deoarece de la o distant mai mic, albinele revin la vechea vatra. Transportul va fi facut preferabil seara sau dimineafa, pe racoare, dar poate fi facut si pe timpul zilei. In acest caz insa stupii vor fi inchisi de cu seara, dup& ce au fost pregatifi, si cind albi- nele nu mai zboars ; iar pina la ora ple- cari trebuie finufi la umbrd, daci tim- pul este cilduros. Osteneala unor astfel de deplaséri, chiar daca se face pentru perioade scurte, de 8—10 vile, este rasplitit din plin dac& vremea este buna pentru cules. Albi- nele se menfin tot timpul active, se dezvolti foarte repede si realizeazi multi miere si ceari, iar apicultorul poate realiza astfel frumoase plimbiri la stupind impreun& cu familia sa la sfirsit de siptiming. INGRISIREA CORESPUNZATOARE A AL- BINELOR Nu este suficienté numai asigurarea unei m&tci vrednice intr-o familie de albine pentru a ne bucura de recolte bogate, mai sint inc& multe lucrari asu- pra c&rora trebuie sa fie indreptat per- manent atentia stuparului. Dintre aces- tea retinem in primul rind importanta asiguraérii hranirilor stimulative de toamné si a celor de primavara pentru a avea albiné mult in timpul culesu- lui.Stimularea de toamné se face spre sfir- situl lunii august. Dar mai inainte insi, ci este cazul, se completeazi provi- le pentru iarnd. Stuparii stiu c& toamna se incepe pre- gitirea familiilor de albine pentru cule- sul anului ce urmeaza si acesta este un mare adevar. Stimularea de primfvari este si ea foarte important pentru pregitirea fa- miliilor de albine in vederea sezonultti de cules. Daci in timpul rece 3—4 al- bine ingrijesc o larva, in perioada de dezvoltare puternici a familiilor fiecare albina ingrijeste 2—3 larve. Tati deci cit de important este de a avea un pumn de albine in plus la ince- putul sezonului apicol. Stimularea de primavara incepe la ju- mitatea lunii februarie sau mai tirziu, in functie de zon& si de evolutia vremil Mai intii se d& pastd de zahar, zahir candi, serbet sau chiar zah%r. Cind vre- mea se mai inciilzeste se poate trece la - siropul de zahar. Primavara vremea este mai capricioasi. De aceea sé cere si se acorde o mai mare atentie in timpul perioadelor umede si reci, cind cresterea puietului seade, putind periclita culesul sau cind pot apare chiar unele forme de boalé In aceste cazuri interventia la timp, cu cantit&li mici de hran& sau cu medi- catia necesar, ajut& la. mentinerea bu- nei dezvoltari, in vederea culesului ce va uma. Curdtenia in stupi si in stupina este un alt factor determinant in dezvoltarea familiilor de albine. Spilarea odat& pe an a stupilor, schimbarea la timp a ra- melor vechi si indreptarea sistematic’ a resturilor din stup sau a depunerilor de pe fundul stupului, de pe rame sau po- disor sint, de asemenea, lucrari de mare insemniitate pentru buna dezvoltare a familiilor de albine. Fat de cele mai sus relatate, personal consider c&, mai ales pentru stupinele mici, folosirea acestui ,,mic pastoral“ cum L-as numai eu, este mult mai antre- nant, mai variat $i prin rezultatele sale, mult mai rentabil decit stuparitul sta- tionar. RAR ARAL AAR ANA AAA AAA DIN NOU DESPRE PRODUCEREA S| RECOLTAREA PROPOLISULUI C. ANTONESCU Evidentierea pe baz& stiinfificd a insu- sirilor conservante, cicatrizante, anti- infectioase, antitumorale 5.a. ale propo- lisului — produsul apicol cunoscut si folosit de milenii in medicina populara — a dus, dupii cum se stie, la cresterea considerabild a cerintelor pentru acest produs. Ca urmare, probabil pentru prima dat’, se solicit’ in prezent cres- c&torilor de albine cantit&ti tot mai mari de propolis si in stare cit mai pura. N-au lipsit in ultima vreme nici recomandari de tehnologii in acest do- meniu. Stimulat de toate acestea am experi- mentat in anii 1976 si 1977, cu rezul- tate incurajatoare, 0 metoda simpla si eficient& pentru stimularea_producerii propolisului ,,marfi* de calitate supe- rioara si recoltarea acestuia cu mare ugurinja Asezind in lunile mai-iunie, sub podi- sor sau scindurelele de_podisor ale stu- pilor, direct pe spetezele superioare ale ramelor, 0 folie de material plas- tic, pe toata suprafaja acestora, albinele depoziteazi propolis in stare aproape pura, pe toate ,,liniile“ de contact ale spetezelor cu folia de material plastic respectiva, de unde — cu ajutorul unui cutitas sau cudalta apicoli (catalog apicol A.C.A. reper nr. 908 a si b), — se poate razui siptiminal si valorifica in diferite scopuri. Propolisul obtinut pe aceasta cale nu confine impuriti{i, are 0 culoare si mi- ros deosebit de agreabil, in comparatie cu cel rézuit de pe spetezele ramelor, diafragme ete.Marile culesuri gi dezvoltarea stupinei V. POPESCU Secretarul cereulul apicol Timisoara Gresterea productiet de miere este determinatd cu precidere de abititatea tehnict a apicultorulud in ingrijirea si intrefinerea wnor Jamilii de albine puternic dezvol- tate pentru perioada marilor culesuri (populafie medic de 50—60 mii pe familie), de baza melifera si de condifiile atmosferice propice secrefiet de nectar peniru asigurarea unor culesuri intense. Toate acestea fac ca rolui tipului de stup wi- Uzat si fie Umitat doar din punct de vedere economic, ca pref de procurare sau de constructie si utilitar, de manipulare, comoda si in depline condijii de securitate si de asigurare a unui microclimat optim materialulut biologic giteduit, { n vederea obfinerii de familii pu- ternice pentru marile culesuri, inci din vara anului precedent adapostese in stupii orizontali pe care-i posed cite doui familii, prin divizarea familiilor participante la marile culesuri, despar- tite printr-o diafragma fix’, construita dintr-o ram& etangi pe cei doi pereti si fundul lazii iar in partea de sus, mai inalt cu 2 cm fat de partea superioara a podisorului. Pe aceasté rama de dia- fragma am fixat o gratie Hanemann gi apoi am aplicat o placi de p.f.l. demon- tabili. Cuiburile ambelor familii le-am format incepind de la diafragma spte extremititile laterale ale lazii, creind astfel condifii de iernat pentru ambele familii din aceeasi lada, prin caldura oferita reciproc. Dup& terminarea ulti- mului cules, am inceput cu hranirile de stimulare si completare a necesarului de provizii pentru iernat, hraniri care au impulsionat matcile si depund oud, urmind ca albinele batrine si uzate sa fie inlocuite cu generatii tinere (din august si septembrie). Dupa primul zbor de curaitire de la sfi situl lunii ianuarie si inceputul luni februarie, am inceput cu hranirile de stimulare (serbet facut cu miere si in- Jocuitori de polen), iar mai tirziu, cind temperatura s-a ridicat si mentinut peste +12°C, le-am administrat sirop de zahar facut cu ceaiuri medicinale. Pro- cedind astfel, la sfirsitul luni aprilie am avut in fiecare stup cite doua fami- lii de albine pe cite 10—11 faguri cu 6 populatie, din care 7—8 faguri cu puiet de toate virstele. ° La inceputul primului mare cules, am scos dintr-una din cele dowd familii cite 34 faguri cu matca si populatia respectiva, formind cu acestea un nu- cleu in alt stup, iar restul de 7—8 fa- guri cu populatie si puiet matur i-am unificat cu cealalta familie din stupul respectiv, scofind placa de p.f.l. care le separa si ldsind diafragma numai cu gratia separatoare pentru a limita de- punerea de oud de catre matcé numai in partea cuibului. Unificarea a doua familii ad&postite in- tr-un_ stup orizontal se face cu usurinta dat fiind cd ambele familii au relativ acelasi miros, imprumutat reciproc prin diafragma desp&rtitoare a cuiburilor si se gasesc in acelasi punct de orientare, ceea ce face ca sa fie evitati mortalita- tea cauzata de lupta provocata de miro- surile diferite si riticirea albinelor cu- legatoare. In felul acesta am obtinut pentru ma- tile culesuri familii de albine cu populatii puternice pe cite 18—19 fa- guri, iar din nucleele formate, familii de sine stat&toare pentru sezonul activ. Dupa terminarea marilor culesuri, am divizat din nou in doua fiecare familie de productie, prin montarea placii de pf.l. peste gratia Hanemann de la dia- fragma si am introdus in familia nou formata cite 0 matci imperecheatii, pe care am procurat-o de la Statia zonala pentru ameliorarea albinelor si produ- cerea materialului biologic, din Timi- soara. _LAPTISOR — CEARA = MIERE Al VARTOLOMEIT GC onstring de unele imprejurari, am fost nevoit s& modific metoda de a face laptisor cu matca in stup. In acest scop, am pus pe rama cu port-botci numai doug sipci in loc de patru, am lipit numai 18—20 botci pe o rama, in loc de 28—30 botci gi am folosit larve de 2 si chiar 3 zile in loc de lar- ve de 6—24 ore. Sipcile cu botcile in- saminfate le-am asezat in partea de jos a ramei (fig. 1), Recoltarea liptisorului am fcut-o la 48 ore, in loc de 72 ore, jar insimintarea de dup& recoltare a doua zi si anume : recoltez intre orele 12—14, scofind din stup numaij sipcile ou botei; rama cu fiiguragii de ceard este reintrodusa Ja locul iei in stup unde vamine pind a doua zi cind, inte orele 10—12 fac reinsimintarea si recoltez totodata si fagurii de ceari — con- struifi intre timp de albine, Avanta- jele acestor modificdi sint : — economia insemnata de larve pen- tra insiminfare: o singuré ram& cu larve ajunge pentru insdminfarea a 10—12 rame port-botci ; — insamintarea unei rame nu dureaza mai mult de 8—10 minute, iar trans- portul gi introducerea ei in stup circa 20 minute. Aceasta permite si se lu- creze operativ si cu usurinté cu serii de stupi pe zi, a cite 12 fami dispunind astfel de timp suficient si pentru efectuarea celorlalte lucrari in stupina ; — virsta medie a Jarvelor obligi albi- nele si depund mult léptisor in celule si de o intensitate maxima, mult su- perior celui depus in celulele cu larve Lim s ele 7 a Fm A aD ME A DP BM PA PY a => Pentru stimularea ouatului matcilor si obtinerea de generatii de albine tinere, am administrat hriniri de completare a proviziilor pentru sezonul de iarnd. Astfel am reusit si am familii puternice pentru marile culesuri si si-mi marese anual stupina cu 50%, ceea ce mi-a de 6—24 ore, aceasta fiindcd _virsta larvelor le apropie de capicire. Botcile sint umplute, de regula, mai bine de jumétate si sint cu mult mai mari decit cele obtinute prin vechea metoda. Ast- fel, se scot in medie, zilnic, circa 4 g laptisor pe familia de albine, fara ca Fig. 1. — Ram cu faguri noi, cladifi in 72 ore si cele 2 sipci cu botci gata de recoltat. activitatea albinelor sé fie tulburata din cules. Totodata se recolteazi zilnic cite 200—400 g ceara alba, de calitate su- perioard, in paralel cu cea extrasA din rama claditoare, instalat’ sub hrani- torul uluc, ceard pe care in trecut o pierdeam ; permis ca o parte din familiile obtinute si le valorific prin filiala. judejeana ALC.A., obfinind astiel, pe de o parte cresterea rentabilit&fii stupinei perso- nale, iar pe de alt& parte s& sprijin sis contribui la cresterea potentialu- lui apicol in cadrul cercului si judefului Timis.— elimina pericolul roinilor, dat find c& lucrarea se poate incepe chiar din timpul infloririi pomilor fructiferi sau a salcimului si continuata atit intre, eft si pe timpul culesurilor mari sau a celor de intretinere ; — dezvolta familiile in ce privegte pu- ietul, iar recolta de miere decurge nor- mal. Matca oud din plin, albinele hra- nese gi cresc puietul, iar plusul de lap- tigor este depozitat in botcile puse de noi. Condifii de reugita : — familiile si fie puternice gi sina- toase, cu multe albine tinere ; — la stupii’ multietajati (cu care lu- crez eu) tot puietul trebuie menfinut in corpul III si IT, pentru ca toate doi- cile si fie in preajma ramelor port- botei ; — in hranitorul uluc sa fie. penmanent api indulcité (1 kg zahar la 10 litri apd, o pastil hidrazid’ la 2 litni si o lingurifé plind cu sare de bucitarie) ; prezenja apei scuteste albina culegi- toare de a iesi din stup in cautarea apei pentru puiet si totodata, find devinfectat’ previne aparifia bolilor, inclusiv a puietului varos ; — in lipsd de cules se mareste dova de zahiir la cel mult 300—400 g/l ‘apa, adugind totodaté la cele de mai sus drojdie de beve clocotita 1/2 ord si 5%/ lapte smintinit ; se va evita depiisivea cantitaffi_ de 300—400 g sirop vilnic pentru a fi consumat in intregime si nu depozitat in faguri, stricind calitatea mierii ce se va recollta, Aa FM MF a 2 a PROGNOZA INFLORIRIT FLORII-SOARELUI IN _1978 Dup& o perioadi de secet& inceputA incd din vara anului trecut, cantititile de apa c&zute in perioada februarie—aprilie, au de- terminat refacerea in mare masuré a rezer- velor de apa din sol chiar si in zonele defi- citare din sudul si sud-estul {arii. Temperaturile sc&zute din primele luni ale anului 1978 au determinat o desprima- varare ceva mai tirzie decit in mod obignuit (cu 8-10 zile), Aceasti intirziere s-a redus fns& treptat in conditiile agrometeorologice ale lunii aprilie, cind au alternat frecvent perioadele frumoase si c&lduroase, cu cele instabile si destul de réicoroase. Astfel, in timp ce in zonele sudice ale tarit au predo- minat perioadele de timp favorabile lucré- rilor de insémin{are a florii-soarelui, in ju- mitatea de nord a t&rii condifiile au fost mai putin prielnice seménatulul datorit& pre- cipitatiilor mai frecvente si mai abundente, Dup& semanat, datorit’ numérului mare de zile cu ploaie, nebulozitatea mare si sci- derea freovent a temperaturii) sub limitele normale, in ritmul de vegetatie al culturilor de floarea-soarelui s-a semnala o incetinire temporara. Tnc&lzirea accentuaté a timpului din ulti- mele’ siptimini (cind temperatura medie a solulul in stratul arabil a oscilat intre 18 si 8 24°) pe fondul unei umidititi ridicate din aer $i sol au creat-condifii favorabile pentru redresarea starii de vegetatie si recuperarea intirzierii in desf&gurarea fazelor Zenologice. In aceste condifii, inflorirea florii-soarelui se va produce la date apropiate de cele nor- male. Cea mai timpurie inflorire se va inregis- tra fncepind din ultimele zile ale lunif junie si primele zile ale lui iulie (29 iumie—2 julie) in lanurile din sudul Olteniel si Munteniei, urmate de cea mai mare parte @ Banatului si Cimpiei RomAne (3—7 iullie), In zonele favorabile culturii de floarea- soarelui din Crigana, nordul Olteniei si Munteniei, inflorirea se va semnala intre 8— 12 julie. Cele mai tirzii date de inflorire se vor inregistra in restul zonelor de culturd din Moldova, vestul {ari si Transilvania (2—18 julie). Perioadele de inflorire atit ale hibrizilor Record, Vniimk, Romsun 52 si Romsun 53, cit sia hibrizilor mai noi, cu inflorire mai timpurie — HS 90 si HS 301 — fiind esa- lonate, impune deplasarea 1a momentul op- tim a familiilor de albine la culesurile res- pective, oferind posibilitati de prelungire a perioadel de cules.PREGATIREA FAMILIILOR DE I n apiculturd este foarte importanté organizarea muncii atit a apicultorului cit sia albinelor. Lucrérile din stupina, de obicei sint esalonate pe anotimpuri. Lucrdrile de toamnd, desi au aceasta denumire, nu incep in septembrie, cind prima luna de toamné, ci cu aproape doud luni mai devreme. Unul dintre sem- nele ca trebuie sé incepem pregatirile pentru iarnad este izgonirea_trintorilor. Aceasta inseamna ca s-au terminat re- sursele bogate de nectar si polen din natura si este necesar sd se treacd la un regim de economie, de buna zuialé a rezervelor de hrand. Toti cei ce nu pot fi de folos familiei de albine sint alungati, ba chiar omoriti. Un alt semn este propolizarea tuturor crapa- turilor din peretii stupului si a locurilor pe unde s-ar putea produce curenti de er, uneori chiar si a urdinisului Aceasta arata cé temperatura aerului incepe sG scadd, iar pastrarea unui mi- croclimat favorabil cresterii puietului constituie deja o problema pentru al- bine, dar si pentru apicultor. Conditiile meteorologice nu mai favori- zeaz4, ca vara, secretia nectarului, iar temperaturile joase, mai ales noaptea, obliga albinele sa-si restringd cuibul si s& ia masuri speciale de concentrare a hranei, cit mai la indemind, pentru iarna. Concomitent, matca incepe sé dimi- nueze numérul de oud pe care le de- pune zilnic, atit din cauza racirii vremii si micsorarii cantitatii de nectar si mai ales de polen proaspat, cit si a micso- rarii populatiei stupului. Albinele nu- meroase, care au participat la culesurile de mare intensitate din iulie, fiind epui- zate, mor cu miile, uneori intrecind nu- marul celor nou nascute, mai ales daca in timpul culesului matca a fost strim- toraté la ouat. ALBINE PENTRU IERNAT Prof, Gh. LAZAR Toate aceste fenomene se pot observa destul de des chiar si in ultima decada a lunii iulie, accentuindu-se in urma- toarele doud luni. De cele mai multe ori apicultorii nudau importanté acestor. fenomene care -anunté din timp venirea iernii si tocmai in aceasta consta greseala Jor in pre- gatirea familiilor de albine pentru iarna f deci asigurarea recoltei anului vitor. inca din vara avem in stupi o populatie destul de mare de albine, care trebuie folosita pind la ultima albind, atit pen- tru culesuri de intretinere si comple- tarea hranei de rezerva pentru iarnd, cit si pentru cresterea puietului, care va da albinele de iarna. Aceste albine, in majoritate mor pind la sfirsitul lui septembrie. Populatia stupului se injumatateste, deci capaci- tatea celor ramase scade in ce priveste cresterea puietului. Daca vom interveni cu hrané stimulentd, iar uneori chiar gi pentru completare, in a doua jumatate a lunii septembrie (cum se intimpla de obicei), inseamnd sd scoatem din cir- cuit inca, cel putin o jumétate din nu- marul albinelor ramase dupa disparitia celor de vara. Sa facem urmétorul calcul: la sfirsitul culesului avem o populatie de 40000 de albine ; in sep- tembrie au murit circa 20 000 ; din aces- tea cam jumatate sint albine uzate cu efortul de cules, cu transformarea hra- nei de completare si alte lucrari, deci la 1 octombrie avem o populatie vie in stup de 10000 de albine. Incé aproximativ 5000 de albine vor muri pind in noiembrie si rémin 5000 de albine. La acestea se vor mai adéuga vreo citeva mii de albine tinere. Se pune intrebarea : este aceasta o familie co- respunzdtoare pentru a iesi din iarna ? Cine este vinovat de aceasta situatie? In astfel de situatii am fost si eu, dar ma gindesc la sutele de mii de familii de albine din tara, care au menirea de ao 9.da cantitati insemnate de miere, ceard si alte produse valoroase pentru a hran @ insdnatosi, a mari capacitatea de munca a milicanelor de muncitori din patria noastra si totodaté sa polenizeze alte milioane de culturi agricole cu plante entomofile. Din discutiile purtate cu apicultorii din diferite sectoare de productie apicola, am putut desprinde urmatoarele as- pecte : — dupé terminarea culesului de vara, se extnage aproape toata mierea din stup, pentru a fi valorificata. Rezervele de hrané pentru iarné urmeaza sa fie completate, in cea mai mare parte, de catre albine din resurse naturale, apoi in coz de necesitate prin hraniri cu si- rop de zahar ; in aceasta perioadd, cind stupii sint destul de populati, cuibul nu se re- stringe, decit cu mult mai tirziu, Ja sfir- situ! lunii septembrie; alti restring prea mult cuibul, aproximativ pe fagurii de iernare ; si intr-un caz si in altul nu se creeazd condifii bune de extindere a puietului ; — hrnirile de completare a hranei se fac prea tirziu, prin septembrie, unele chiar in octombrie, cind se face ultima revizie de toamnd; aceasta, fie din cauzé cé nu s-a procurat zaharul din timp, fie cd aceasta lucrare s-a aminat din diferite motive ; uneori nici nu se face ; urmarile sint cit se poate de dau- natoare : populatia redus@ n-are capa- citatea de a inverti zahdrul, albinele se uzeaza si mor, mierea ramine ne- cdpacita si se zahariseste si de aici o multime de alte complicatii, care se ma- nifesta tocmai pe timpul iernii ; — hranirile de stimulare sau nu se fac deloc sau se fac cu intirziere, adesea dupa ce mitcile au redus sau chiar au incetat ouatul ; in acest fel ele ramin fara nici un efect, decit material si munca zadarnica ; — imediat dup terminarea culesului de vara, stupii sint transportati la vetrele de iernare; se invoca doud motive i 10 evitarea cheltuielilor de transport la cu- Jesuri de intretinere si inceperea pre- gatirilor pentru iarna a familiilor de al- bine ; lipsite de nectar proaspat si mai ales de polen, este natural ca albinele s@ nu mai aducé nimic in stup, sa con- sume ce le-a mai rémas din vara si de- sigur inceteaza cresterea puietului chiar pe fa sfirsitul tunii august ; in aceasta situatie populatia stupului se micso- reaza simtitor, rezervele de hrana sint irosite fara rost de albinele care mor toamna, iar reducerea cantitatii de pu- iet va face ca albinele imbatrinite sé nu poata fi inlocuite”cu albine tinere pentru iarna ; cind apicultorul face re- vizia de toamna constata o situatie jal- nica ; populatie putind, formata numai din albine batrine ; hrana foarte putina a sau chiar de loc, dar si aceasta ras- pindita pe toate ramele din stup ; doar citeva mici elipse de puiet cdpacit si acelea pe mai multe rame ; nevoit sa ia masuri de“indreptare, procuré zahar si incepe sa completeze hrana de re- zerva pentru iarna ; nu urmeazda altceva decit condamnarea familiilor de albine la pieire, daca nu chiar in iarna, apoi in primavaré cu siguranta ;. chiar dac& va supravietui o astfel de familie pind in primavara, productie nu poate da. Cele aratate mai sus sint realitati si, din p&cate, nu chiar raritati, Nu este mai putin adevarat ca in ultimii ani ‘si- tuatii de acest fel se intilnesc mai rar, datorité mai multor factori : 0 grijé spo- rita a conducerii gospodariilor fata de sectorul, apicol ; ridicarea nivelului de pregatire profesionala a apicultorilor ; elaborarea si difuzarea unor metode si procedee avansate in tehnologia api- cola ; aprovizionarea stupinelor cu uti- laje. si materiale corespunzdtoare si, in sfirsit, responsabilitatea moralé si ma- terialé in cazul unor pierderi in secto- rul apicol. : Din punct de vedere tehnic, in perioada de toamnd, as recomanda urmdatoarele masuri :— imediat dupa culesul de vard sa se facd 0 revizie amanuntita a familiilor de albine cu obiectivele cunoscute ; — prima grija este schimbarea matcilor necorespunzatoare, tinind seama ca.o matcd de 3 ani inceteazé ouatul la sfir- situl luni august, cea de 2 ani pe la 15 septembrie, iar cea din julie al anului curent va oua pind la. 15 octombrie ; — organizarea cuibului in asa fel incit matca s& aiba suficient spatiu pentru extinderea ouatului, dupaé capacitatea sa, dar si pentru concentrarea hranei pe ramele pe care va iema familia de albine ; concomitent se descdpicesc fagurii cu miere putind si se trec dupa diafragma sau in corpul de jos la stupii multietajati; « — stimularea cresterii puietului prin asigurarea culesurilor de intretinere din surse naturale sau culturi speciale, apoi hréniri stimulente cu amestec de polen sau alte substante proteice ; toate insd facute din timp, cit permit conditiile meteorologice — evitarea blocdrii cuibului prin intro- ducerea unor faguri mai vechi in cuib sau prin inversarea corpurilor Ja stupii multietajati. Acestea si alte masuri, pe care apioul- torii le cunosc bine, vor fi eficiente daca se vor aplica la familii puternice, de peste 3 kg, respectiv 10—12 spatii bine acoperite de albine. Familiile mai slabe nu vor reactiona favorabil cu toate ma- surile de stimulare, iar cheltuielile ma- teriale si munca depusd devin zadar- nice. In schimb ele vor aduce mari foloase familiilor puternice, care au capacita- tea sporita de a creste 3—4 generatii de albine pentru iernare, de a concen- tra si conditiona hrand suficienta in stup, apoi ar parcurge perioada de iarné cu succes. Stiinta si practica apicolé au demonstrat ca albinele ndscute pind la 20 iulie pot ajunge si in iarna, dar mor pe parcurs in proportie de pind ba 60%. Restul de ’ 400/) nu prezinté prea mare valoare, caci mor chiar in primele zile ale pri- maverii. Albinele aparute in august si septem- brie, mor in timpul iernii in proportie de 12—18%/). Restul sint albine tinere fiziologic, deoarece n-au participat nici la culesuri, nici la cresterea puietului, Acestea vor creste primele generatii de puiet, inca din ghemul de iermare, apoi vor participa la primele culesuri de po- len si nectar din martie. © buna parte din albine se nase si in octombrie, ba chiar si la inceputul lui noiembrie. Aceste albine, desi nu se pot compara ca vigoare cu generatiile an- terioarey din cauza ca au crescut in conditii mai grele, mor pe timpul iemii cam in proporfie de 30%. In schimb, restul de 70%, daca au reusit sa facd zborurile de curdtire in noiembrie, re- prezinté cea mai mare valoare. Ele tra- iesc mai mult decit celelalte categorii de mai sus, fiind mai tinere ca virsta si fiziologic, asiguré iernarea, cresc mult puiet si constituie contingentele de re- zervé pentru inlocuirea albinelor ce mor in primavara timpuriu. Aceste trei categorii de albine, crescute in perioada de toamné, constituie nu- cleul de baza al’ familiei de albine, de care depinde buna iernare si mai ales startul la cresterea puietului in prima- vara. Cu cit acest nucleu este mai mare, cu atit mai mare va fi dezvoltarea- si productia familiei in anul urmator. Dacé vom reusi sa avem o populatie numeroasd in stup, din care 50-60%, albine tinere, inseamna cd am asigurat nu numai culesurile de la salcim, dar si cele de la pomii fructiferi, salcie si acerine, pe lingd faptul cé am scapat de griji in timpul iernii, apoi de chel- tuialé si de munca in primavara, in concluzie, dacé dorim sa reatizam recolte bogate in sezonul urmator, sa facem toate pregitirile ined din vara precedentd, 1ROLUL ENZIMELOR IN PRELUCRAREA NECTARULUI fn timpul culesului, albinele string materia prima (nectarul gi mana) in gusé, unde incep si o prelucreze cu ajutorul salivei, Ajunse in stup, albi- nele culegdtoare predau materia prim’ colectaté si parfial prelucrati de ele in timpul culesului si al zborului, albi- nelor tinere care o prelucreazi mai departe pind la objinerea produsului finit. Transformarea nectarului in miere are la baz& unmaioarele procese : —descompunerea zaharurilor de se gdsese in nectar; : — reducerea’ cantititii de apa, confinutd de nectar (preluerarea ‘hidrica~ a materiei prime) ; — imbogitirea nectarului in enaime, acizi organici, acetileolina ete. Cea mai importanté modificare a ma- teriei prime in timpul prelucrarii ei in miere consté in transformarea zaha- rozei din nectar in zaharuri simple (glucoza si fructoza). Aceastd transformare are loc: sub in- fluenta unei enzime (ferment) numita invertazé, care se gisegte in saliva albinelor. Puterea de prelucrare a zaharurilor din nectar depinde de ca- pacitatea de funcfionare a glandelor salivare si in final de gradul de uzurd a albinelor. Cantitatea de saliva pro- dusi de c&tre albine in timpul recol- tArii nectarului este proportionalé cu gradul de concentrare al acestuia. De asemenea, cu cit timpul folosit pen- tru umplerea gusii este mai indelun- gat, cu atit cantitatea de saliva folo- sit’ in procesul de transformare a nectarului colectat este mai mare si invertirea zaharozei se face in propor- fie mai insemnata. In timpul’ marilor culesuri, cum este cel de la salcim, albinele culeg in mare vitezé nectarul din flori si depun eforturi deosebite pentru a efectua cit mai multe aboruri pe zi. De aceea cu- legitoarele predau albinelor tinere din stup, materia prima, aproape sub for- ma bruta, aga cum a fost recoltata. 12 D. BLASCA Cum intr-o astfel de situatie nici al- binele tinere n-au capacitatea s-o pre- lucreze complet, mierea rezultatd este depozitaté in faguri si cdpacita, chiar daci mai contine un insemnat procent de zaharozd. Aga se explicd de ce mie- rea de salcim are un confinut mai mic de enzime si mai mare de zaharoza, decit cea obfinuté in timpul culesu- rilor obisnuite. Trebuie insd refinut ci in perioadele marilor culesuri albinele se uzeazi de timpuriu, nu atit din cauza eforturilor fizice care le depun pentru recoltarea si transportul nectarulvi, cit mai ales datorité faptului ci materia prima co- lectat (nectarul si mana) depaseste puterea lor de prelucrare. Un alt proces important de transfor- mare, pe care-l efectueazi albinele, este reducerea cantitatii de ap& pe care © contine materia prima (prelucrarea hidric’i). Cantitatea de ap& ce se eli- mina din nectar este ridicaté. Astfel, in timp ce in materia prima cantitatea de ap variazd intre 30—800/;, in mie- rea cApacité nu depaseste 20%, pro- cent admis de altfel ca limita maxima acceptata in probele de analizd refrac- tometricé Ja pt area mierii, in ve- derea valorificarii ei. Reducerea cantitatii de apd se reali- zeazii prin prelucrarea continua a nec- tarului, picdturé cu picdturd si prin crearea in stup, dé c&tre albine, a temperaturii gi ventilatiei favorabile evaporarii umiditatii suplimentare pind la 20/9. TImbogatirea nectarului cu enzime, acizi organici, acetileolina ete, con- stituie insi procesul cel mai impor- tant din prelucrarea nectarului de catre albine, c&ci acest proces determina va-~ loarea nutritiva a mierii. Cele trei procese ce stau la baza trans- formérii nectarului in miere se consi- dera incheiate odaté cu c&pacirea ce- lulelor.In general mierea de albine contine urmétoarele trei grupe de substante : apd circa 181/; substante zaharoase circa 800% gi substanje nezaharoase 20/9. Acestea din urma desi procentual sint mai putine, au o importanté mare de- oarece contin un important numar de componente valoroase care determind caracteristicile principale ale produsu- lui, Tn aceasti grupa sint cuprinse si enzimele, care joacd un rol important in prelucrarea materiei prime si trans- formarea ei in miere, Enzima este un compus organic ‘le natura proteicd gi structura coloidala prezent in celulele vii, care dirijeazi prin actiuni catalitice, procesele de sin- teza si degradare ale substraturilor or- ganice cu producere si inmagazinare de enengie in organism. Prezinta im- portanfii in terapeutica si industria ali- mentard. Organismele vii realizeazd cu multd usurinfa si la temperaturd joasd un numar mare de reactii, care in labo- rator nu ar putea fi facute decit folo- sind temperaturi si presiuni ridicate si in prezenta de acizi sau de baze tari, Pentru realizarea acestor transformari chimice, organismele folosesc substante ce se gisesc in cantitAti foarte mici in celule sau in sucurile secretate de aces- tea si care catalizeazi ({nlesnesc) aceste reactii chimice. Aceste substanfe au primit numele de biocatalizatori, fermenfi sau enzime. Reactiile cata- lizate de enzime se numesc reactii en- zimatice, Cunoscute din timpurile cele mai vechi acestea sint folosite la fa- bricarea: vinului, ofetului, berii atc, Astiizi se pot izola multe enzime in stare pura gi cercetarile facute cu aju- torul enzimelor au dovedit modul lor de acfiune. Din punet de vedere chimic, enzimele Sint proteine. Nu s-au gisit pind in prezent enzime care si nu fie de na- turd proteica, Pe ling’ partea proteicd unele enzime contin si un grup prostetie (grupare neproteica). Partea proteicd poartd nu- mele de apoenzima, iar partea proste- tich se numegste coenzimi. Apoenzima stabilegte legdtura enzimei cu substra- tul, determinind specificitatea de sub- strat, iar coenzima determina activita- tea catalitica a enzimei, determinind specificitatea de reactie. Enzimele sint active in concentratii mici, ele nu modificd starea finald de echilibru a reactiei catalizate, ci nu- mai viteza cu care se atinge acest echilibru; nu se consuma in timpul reactiei, dar cu timpul se inactiveazi prin denaturare; nu creeazi reactii chimice noi. Activitatea enzimelor de- pinde de unii factori dintre care men- fiondm : Temperatura. In general: cresterea tem- peraturii méareste viteza de reactie. Acest lucru s-a constatat si in cazul enzimelor. Activitatea enzimelor creste cu temperatura, insd intre anumite li- mite, Temperatura prea ridicaté poate sé duced la modificarea structurii pro- teinei enzimatice, la denaturarea el. Dac& proteina enzimaticd este denatu- raté, nu mai poate fi activa. Fiecane enzim& are o activitate maxima la o anumilé temperatura, care se numeste temperatura optima de actiune a enzi- mei. Cele mai multe enzime devin complet inactive intre 50—80°C. Tem- peratura optim’ nu poate fi insi exact definita, deoarece ea variazd in mare miéasura cu concentratia enzimei, cu concentrafia ionilor de hidrogen (pH) si cu prezenja diferitelor impuritati ale preparatelor enzimatice, Efectori enzimatici, Activitatea enzime- lor poate fi influentaté favorabil sau defavorabil de diverse substante care se numesc efectori enzimatici ; unii din ei pot spori activitatea enzimelor si se numese activatori, iar alfii pot impie- dica activitatea enzimelor gi se numesc inhibitori. Concentratia de ioni de hidrogen (pH). Tonii de hidrogen influenteazd atit favorabil cit si defavorabil aotivitatea enzimatic&. Fiecare enzima are o acti- vitate maxima la o anumité concen- tratie in ioni de hidrogen, respectiv la 13un anumit pH. Enzimele din miere au o zond de pl destul ‘de larg’, intre 4—T, pH-ul mai mic (acid) favorizeaza activitatea invertazei, iar pH-ul mai mare (bazic) pe cel al amilazei, Specificitatea enzimelor. O enzima lu- ‘creazi asupra unei substanfe numita substrat, Zaharoza este desfacutd in glucoza si fructozi sub actiunea unei enzime ‘numite invertaz. Zaharoza este pentru invertazi, substratul enzi- mei. Proprietatea unei enzime de a actiona asupra unui anumit substrat sau asupra unei anumite categorii de substante, se numeste specificitate. Astfel polizaharidele sint descompuse de o anumiti enzima, proteinele sint descompuse de altA enzima ete. Reversibilitatea reactiilor _enzimatice. Reactiile enzimatice se petree in am- bele sensuri. Enzimele catalizzazi nu numai descompunerea substratului in substante mai simple, ci si refacerea lui din substantele simple respective. In miere se gisesc urmatoarele enzime mai importante: invertaza, diastaza, catalaza, oxidaza si enzime proteolitice. Invertaza este enzima principala a mierii, sub influenta ei zaharoza se descompune in glucoz& si fructozéi. Ea are provenienté dubla, din nectarul plantelor si din saliva albinelor, O particularitate a invertazei. este de a deveni inactiva atunci cind nectarul aré in el o cantitate prea mare de fruc- toza. In aceasta situatie, pentru ca pro- cesul de scindare a zaharozei si nu inceteze, albina secreta’ o alti enzima zaharaza care continua opera de in- vertire pind la capt. Albinele lucra- toare tinere, viguroase, ale cdror glande salivare au un potential optim de functionare, elaboreaz& o cantitate mare de salivi foarte bogatd in en- zime, deci si in zaharazi. Albinele batrine, uzate in urma marilor cule- suri, au capacitatea ‘functionala a glandelor salivare subred’, acestea se- cret& 0 cantitate mic& de saliva saracd in enzime. 14 ‘Amilaza (diastaza) este o altA enzima importanté din miere pentru valoarea sa intrinsecd, cit si pentru faptul cd ea constituie un indicator de bazd in aprecierea calitétii mierii. In’ tabelul cu. caracteristicile fizico-chimice si Diologice ale mierii de albine se afla trecut ca indici prevézuti in standar- dul de stat si indicele diastazic, Ami- laza catalizeazA reactiile de descompu- nere a amidonului sau a dextrinelor pina la stadiul de maltoza. Amilaza se gseste in mod constant in miere, Can- titatea ei este in proportie directé cu celelalte enzime incit prezenta si can- titatea ei ne indicd in mod direct pre- zenfa si cantitatea tuturor elementelor cu care este in corelatie. Agadar, amilaza ne ajutd s& apreciem daci mierea este naturald, degradata sau falsificata. S-a ales determinarea amilazei ca unul din indicatori in apre- cierea calitajii mierii, pentru faptul ci metoda de punere a ei in evidenta este mai usoaré si este factorul cu cea mai mare rezistenté. Prezenta sau absenta ei ne-da indicafii asupra prezentei sau absen{ei celorlalti principii labili din miere. Glandele faringiene, printre altele, se- cret si enzima numita catalazi, care foloseste oxigenul din trahee gi trans- forma o parte din glucoza mierii in acid gluconic care creeazé aciditatea necesara in lupta impotriva microbilor care ar altera-o, In afara acestor en- zime principale, in miere se mai gi sesc si altele, fara importan{a practica insa, Deci, enzimele au rol de cataliza- tor in procesele biochimice din perioada maturarii si ulterior din mierea depo- zitata. i Din cele ardtate mai’ sus, putem trage concluzia c& rolul enzimelor in proce- sul de prelucrare gi transformare a nectarului sau ‘manei in miere este esential. Totodata, prin cantitatea de enzime cuprinsi in miere, creste va- loarea calitativa, nutritivé si terapeu- tic a acestui produs apicol.Polenul recoltat de albine aliment dietetic si medicament Farm, Elena PALOS si biolog Constanta ANDREL Institutul de cerceliri pentra apicultura Pp clenul recoltat de albine este con- stituit dintr-un complex de substante nutritive (proteine, glucide, lipide) pre- cum si de biostimulatori (vitamine, en- zime, microelemente) a ciror actiune este implicat& in fiziologia normala a nutritiei omului. ACTIUNEA SPECIFICA A_PRINCIPALE- LOR GRUPE DE SUBSTANTE CHIMICE DIN POLEN 1. Substan{a proteic3. Existenta a numerosi aminoacizi_ liberi permit sinteza mai rapidi si cu minimum de efort din partea organismului, a _anu- mitor fermenti specifici $i a proteinelor proprii. De asemenea, in biosinteza hor- monilor sint folosifi aminoacizi liberi impreuni cu sterolii a céror neobisnuita concentrafie si varietate au determinat pe unii autori si considere polenul un unicat in regnul vegetal. Utilizarea sub- stantelor proteice din. polen in metabo- lismul proteic se extinde si asupra pro- cesului complex de sintezA al acizilor nucleici care constituie unul din cei mai importanti factori de reglare a spe- 2. Flavonoizii (ex. rutina)’. influen- feaz’i poziliv respiratia celulara si deci imbunatétesc implicit buna funcfionare a diferitelor tesuturi, in special a celor glandulare, care au un metabolism in- tens. Prin activarea respiratiei celulare si prin confinutul ridicat in substante di- rect asimilabile (aminoacizi), _polenul contribuie la dezintoxicarca organismu- lui, cu precddere in intoxicatiile provo- cate de deregliri sau suprasolicitari metabolice. Flavonoizii actioneazi si ca stabilizatori ai vitaminelor cu care isi coreleazi |e fectul pronuntat pozitiv (mai ales cu vitaminele C si A si provitamina A), in mentinerea elasticit&jii vaselor _san- guine, ceea ce explici administrarea polenului in prevenirea hemoragiilor produse la nivelul creierului, inimii, re tinei. Acest efect este completat de ma- rirea permeabilititii membranei celu- lare asupra c&ruia intervin flavonoizii si biocatalizatorii (vitamine, micro- elemente). , Prin corelarea acestor dou mecanisme, polenul actioneazd asupra organismu- lui uman, ca factor de reglare a schim- bului metabolic la nivel celular. 3, Lipidele si glucidele. In ceca ce pri- veste lipidele si glucidele continute in polen desi sint in cantitate relativ re- dus&, au totusi o contributie foarte im- portant in nutritie si anume : asocie- rea lor cu proteinele permit realizarea unui randament mai ridicat in asimila- rea proteinelor. Asocierea echilibrati a proteinelor cu glucide si lipide redreseazA procesul de absorbtie, reduce eliminarea prin e: cretie a azotului si implicit favorizea: sinteza de proteine proprii. Acizii grasi si anumiji aminoacizi (me- tionina, valina, cistina, glutina) sustin activitatea hepatici in ceea ce priveste functia sa digestiva. Reglarea proceselor fiziologice de scindare si sintezi la n: velul ficatului se soldeazé in mod indi rect si cu o mai bun& metabolizare a lipidelor si in ultim& fazi cu sc&derea cantittii de colesterol, din organism.’ Stiind c& de ritmul de’ producere si de cantitatea de colesterol din organism este direct dependenta aparifia starii de imbatrinire prematura a organismului, manifestata prin fenomene de degene- rescenfi, se eviden{iazi clar_insusirile dietetice ale polenului si ale derivatelor sale. De asemenea, lipidele constituie mediul de dizolvare a vitaminelor lipo- solubile (vitamina A, vitamina D, pro- vitamina A) sau substratul folosit. in acumularea acestor vitamine de catre om. 4. Vitaminele. Prezenta__ vitaminelor liposolubile si hidrosolubile este de ne- inlocuit in hrana omului (ca si in cea animala in general), intrucit numai or~ ganismele vegetale dispun de posibili- tatea de a sintetiza vitaminele. 15Organismul animal preia din hrana ve- getala vitaminele sau provitaminele din care apoi sintetizeazi vitaminele. Organismele la care vitaminele sint in- suficiente cantitativ sau ca diversitate prezinté fenomene puternice de dere- glari_ metabolice. Lipsa_vitaminelor duce la incetarea funcfiilor fiziologice principale. C&ile prin care vitaminele intervin in metabolism sint : — unele vitamine sint legate de fun- ctiuni chimice ale celulei vii si anume in metabolismul lipidelor, glucidelor si proteinelor ; — intra in aledtuirea coenzimelor mul- tor enzime. Deseori lipsa anumitor vitamine, prin intermediul inactivarii enzimei, declan- seazi grave fenomene tipice carentei vitaminice, in general si a avitaminozei in special. 5. Enzimele — sint substante de natura proteicd dar, datorité specificitatii de actiune in comparatie cu celelalte sub- stante proteice, sint considerate o grupi aparte. Enzimele sint biocatalizatori, factori de stimulare a reactiilor bio- chimice specifice. Orice reducere a activitatii enzimatice precum si inhibarea sau distrugerea lor se risfringe negativ imediat in modul in’ care decurg procesele _biochimice care constituie substratul lor de actiune, datorita relatiei directe care exist in- tre enzima gi aceste reactii. Avind in vedere aceste considerente si faptul c& polenul contine atit prin na- tura Jui cit si prin adaosul de secretii salivare ale albinei numeroase si dife- rite enzime (amilaze, invertaze, fosfa- taze) se poate afirma c& administrarea polenului se soldeaz& cu un aport sub- stantial de enzime pentru organismul uman gi deci cu stimularea procesului metabolic in ansamblu. 6. Sarurile minerale — microelementele — din polen sint preluate de organism in multiple feluri in raport cu rolul lor functional pe care il au la nivelul dife- ritelor tesuturi. In urma caracteriz ii polenului‘ca fac~ 16 tor de stimulare si nutritie al organis- mului, reiese ci administrarea lui este recomandat&’ in urmitoarele cazuri : — malnutritie in general (cu precddere in disproteinemie si carente vitami- nice) ; — in’ anomalii functionale bazate pe tulbur&ri de absorbfie, asimilatie ; — in stimularea functiei hematopoe- tice. ‘ In raport cu starea general, prepara- tele cu polen se recomanda in crestere, convalescen{&, intensificarea . efortului, deci in general ca revitalizant. VALORIFICAREA POLENULUI DRUL A,C,A. Polenul recoltat de albine se valorifici sub forma de diverse preparate comer- cializate : 1. Polen recoltat de albine-granule — ambalat in cutii de 150 g. Const in polen granule sortate pe di- mensiuni mari, lipsit de pulbere de polen precum si de impuritati de orice fel. Este conditionat prin uscare, venti-~ lare, sortare, gazare. 2. ,,Polenapin® — polen in amestec cu zahar, tabletat. Se comercializeaz in plicuri tiplate de cite 10 tablete si cutii de 30 si 100 ta- blete. 3. ,,Polenovital* — polen si liptisor de mated, tabletat in amestec cu zahar se comercializeazA in plicuri fiplate a 10 tablete. 4. ,,Drageuri de polen‘.— constituit din granule de polen acoperite cu un inve- lis glucidic, ambalat in plicuri. 5. ,,Polenolecitin* — preparat granillat din polen, lecitina, miere etc. (ambalat la pungi din polietilen’ a 100 g). 6. ,,Pasté de miere cu polen* 100/, este preparat cu miere past produsd prin cristalizare dirijatt. Se ambaleazi la borcan cu continut de 250 g. 7—8. ,,Energin® si ,,Energin L*. Am- bele produse sint constituite din ames- tecuri concentrate de polen si miere cristalizata, Ca si la pasta de miere cu polen 10% polenul inainte de a fi in- trodus in compozifie este fin macinat s cernut, Produsul Energin L confine si un adaos de laptisor de matca. IN Ca.Propolisul in terapla unor afectiun dermatologice Dr, farm, T. IORGA, dr. Maria CRETU, dr. I. IORGA Pentru a ne contura o opinie préprie, pe baza experientei. personale, am luat in. studiu actiunea unguentelor de pro- polis in concentratie de 5% gi 10% si solutia hidroalcoolic& de propolis 20%. Un numar de 35 pacienti, de diferite virste (33—72 ani) si profesii (incdrca- tori si descdredtori de vagoane, strun- gari, casnice, pensionari), de pe teri- toriul municipiului cit si din satele in- vecinate s-au prezentat la cabinetul dermato-venerologic al policlinicii Pia- tra Neamf pentru consultafii, cu di verse afectiuni dermatologice, sol tind tratamentele adecvate pentru vin~ decare. In afectiunile de care sufereau, diag- nosticate de noi ca: hiperkeratoze palmo-plantare si fisuti de ordin pro- fesional, cheilita la buza inferioara si zona Zoster intercostal dreapti, trata- mentele s-au efectuat in prezenta si sub controlul nostru ambulatoriu. Keratodermiile sint stari patologice, caracterizate prin ingrogarea stratului cornos: Keratodermiile almo-plantare —_sint afectiuni caracterizate prinlr-o hiper- cheratoza - (dezvol exageratii a stratului cornos al epidermei) eu sediut leziunilor epidermic. Ele pot fi de na- turd genetic ici $i profesio traumati nald, de formii circumscris’ sau difu: Fonmele difuze sini caracterizale prin hiperkeratoze dure, galbui sau. brune, rotunde sau ovale, produse de trauma- tisme profesionale repetate, iar for- mele difuze, caracterizindu-se_printr-o hiperkeratozaépalmo-plantari, de cu- loare galben cenusie sau bruna inchisé, asociataé adeseori cu fisuri profunde, singerinde gi dureroase. Unii din bolnavii nostri prezentau o hiperkeratozapalmara si fisuri de or- din profesional. La administrarea ungu- entului de propolis 5%, in primele trei zile, am remarcat tendinta de inchi- dere a fisurilor (de dispanitie) si exfo- liere a epidermului cheratinizat, Dupa inca trei zile pielea a revenit la culoarea si supletea normal. Alfii prezentau la nivelul spatiului i terdigital dintre police si indexul mii nii drepte o hiperkeratozi si fisuri. Afectiunea data de‘peste un an, intre- finuté profesional de maneta metalica a strungului. La aplicarea tratamentului cu ungu- entele keratolitice si locacorten tar nu am obfinut rezultatele dorite. Atunci am apelat la. unguentul cu propolis 10%, Dupa trei zile, placardul si-a re~ dus suprafata, epidermul fiind pe cale de normalizare, subiectiv pruritul dimi- nuindu-se mult in intensitate, tegumen- tul a devenit mai suplu si mai flexibil la miscari. Dupa zece zile fisurile au dispérut, dar mai prezentau inc’ o ugoari hiperkeratozi, care dupi inca cinei zile de tratament a cedat. Pacientii nostri desi au avut aceleasi conditii de munca, revazufi dupa doua luni, nu mai prezentau hiperkeratoz’ fisuri si prurit. Cheilitele sint leziuni de tip inflama- tor ale mucoasei buzelor cu etiologic foarte variata: miovobiand (streptoco- cied), agenti chimici (paste ‘de dinti, farduri, rosu de buze), fotosensibiliza- tor, tutun, agenfi fizici (lumind, soa- re), agenti toxici alimentari (alimente, bauturi). Cheilitele pot fi de forme cro- nice, cu eritem, scoame si fisuri dure- roase si forme acute cu roseatii, edem, cruste, Clinic ele se caracteri ri roseata, edem, fisuri, descuamt te, dureri (perles streptococic), Forma cronieé, profund’, supuratii, disembrio- plazic’’ este considerati ca o precan- cerozii. Fisura (ragada) este 0 pierdere de sub- stanti lindard, mai mult mai putin su- perficiala, care se instaleazi in jurul orificiilor naturale ; buzelor, mamelo- nului, plici, palme, plante, insotite de spas si dureri foarte vii. Fisura poate fi superficiald interesind numai epider- mul (zdbaluta) sau profunda, interesind 7si dermul, ldsind de asta data cicatnicii liniare peribucale. ZAbaluta (perlesul) este canacterizata printr-o fisuré superficiald la comisura Jabield (uni sau bilaterald) ugor ze- muinda, adeseori acoperita de o crus* té. In mediu scolar, la copii afectiunea poate fi epidemicd. Zabaluja mai poa- te fi produsa si de levuri (Criptococ- cus, Candida), cind in locul crustei, le- ziunea este acoperité de un exudat al- bicios gras. Examinat superficial, per- legul, prezinia important prin, evolutia sa cronicd de luni si ani de zile, cdci face din bolnav un purtator de strep- tococ, care-l sensibilizeazd prin toxi- nele elaborate. Un numar de bolnavi_ prezentau — fi- suri pe fond de cheilitd la buza inferi- oar, Prescriindu-se unguent cu propo- lis 5%, in 5—6 zile, fisurile s-au ci- catrizat, scuamele si aspectul penga- mentat al buzei au disparut, obtinin- du-se vindecare fara recidive. Invitati la. control acesti bolnavi, dupi doua luni nu mai prezentau reminiscente pa- tologice. Ultima afectiune tratata este zona Z ter caracterizaté printr-o eruptie ve: culoasé in forma de briu, insofita de dureri_atroce. Zona Zoster est2 o viroz’i caracterizata printr-o eruptie constituitd din leziuni veziculoase, situate pe traiectul unui nerv senzitiv, unilateral. Virusul zo- sterian, se gaseste la nivelul ganglio- nilor spinali si radacinile posterioare corespunzaitoare, unde este in stare de latent, devenind patogen sub actiu- nea unor cauze favorizante (boli debi- litante, tuberculozd, leucoze, _boala Hodgkin). Afectiunea se manifesta prin eruptie, cu simptome generale : febra, astenie, dureri ‘nevralgice, dupa ‘care apar pete eritematoase, izolate sau coniluente, situate pe teritoriul de dis- tribufie cutanata a unui nerv_senzi- tiv, de o singura parte a corpului. Pe aceste pete eritematoase, apar vezicule cu lichid clar, care ulterior devine purulent si uneori hemoragic. Simptomele nervoase sint ext zate prin prurit, arsuri, nevralj 18 bele, care mai persist’ inci mult timp dupa disparifia eruptiei cutanate. Lo- calizarea eruptiei de zona este diferiti mai frecvent intercostala, apoi toraco: abdominalé si rahiala, mai rar cervico-brahialé (git, umeri, fata externa a membrului superior), si oc- ipito-cervicalé (ceafa, pielea capului, pavilionul urec! O localizare cu o evolujie grava este zona Zoster oftalmic’. Eruptia se ex- tinde pe jumatate din pielea capului, frunte, pleoapa superioara, aripa na- zala, Leziunile pot interesa conjuni tiva si corneea, ducind la conjuncti- vita si keratité parenhimatoasa. Un lot de pacienfi s-au prezentat cu o zona Zoster intercostalé dreapté, cu extindere in forma de briu lat de cca 15 cm de la nivelul ombilicului_pin& la nivelul coloanei vertebrale. Era o forma foarte intensa, cu yezicule care marcau o necroza avansata. Am aplicat unguent cu propolis 100/.. Rezultatul a fost spectacular; incd din a doua zi de tratament, veziculele s-au aplatizat. Dupa inca trei zile de tratament, veziculele s-au_resorbit si durerea-a fost mult ameliorata, afec- fiunea a disparut in gase zile, timp record, fafé de vindecarea cu trata- mente obignuite (local unguent cu hi- drocortizon sau violet de gentiana si unguent cu oxid de cine). Cercetarea initiata de autori continua si vom anunja noi rezultate objinute in terapia cu propolis. CONCLUZII tn cheilite, fisuri, hiperkeratoze gi zona Zoster, la tratamentele efectuate ambulator, cu unguente de propolis in concentrafie de 5 gi 10%» am obji- nut rezultate imediate fara recidive Propolisul fiind unul din principalele produse apicole si de o rar& valoare ca produs natural, prezint& o indicatie majora in terapia dermatologica ; find recoltat de Apis mellifera de pe ra- muri, muguri, frunze si scoarja unor arbori, nu confine principii_nocive, daundtoare organismului uman si asa inivizibi micro- iene.O surs4 valoroasd de nectar, polen si mand a Seg eee Arr po ena Hemand CASTANUL BUN Dr. ing. 1. CIRNU c€ astanul bun sau .castanul comesti- il este un arbore fructifer de origine sudic&. El formeaz’ paduri fntinse in regiunile cu climat ald, mediteranian, ca de exemplu in Italia, Franja, Por- tugalia, Spania, precum si in Caucaz, Asia Mica ete. La noi in tari a fost introdus pe la sfirgitul secolului al XTV-lea, raspi dindu-se mai ales in zona depresiunii subearpatice a Olteniei si in depre: nea Baia-Mare, unde se intilnese arbori stravechi de peste 200—300ani. Aici castanul formeaza arborete pure sau se gaseste diseminat in pidunile de gorun si fag. Din aceste doud centre mai im- pontante, castanul s-a raspindit si oul- tivat in decursul timpului, in diferite zone si localitati din fara noastra, Ast- fel, formeazd adevarate paduri in apro- pierea localitatilor Tismana, Pocruia sau constituie numai pilcuri la Soho- dolu, Topesti, Gornovita, Frincesti, Gu- reni, Brebina, Glogova, Runcu, Dobri- ta, Tg. Jiu, Crasna, Aninis, Novaci, Po- lovragi (jud. Gorj), de asemenea, la Izverna, Baia de Arama, Balta,. Clo- sani, Obirsia-Closaifi etc. (jud. Mehe- dinji), Vaideeni, Popii, Tandsesti, Ho- rezu, Costesti, Pietreni, Bodesti ’ (jud. Vileea), Seini, Cicirlau, Sabisa, Baia Mare, Tauti, Baia Sprie (jud. Meramu- res), Sacuieni, Urvind, Dobresti, Soimi, Luna (jud. Bihor) ete. Castanul bun (Castanea’ sativa Mill.) face parte din familia Fagaceae, fiind inrudit botanic cu stejarul si fagul. Infloreste in luna iunie—iulie, in ra- port cu altitudinea si condifiile clima- tice, iar -florile dureazi 15—17 zile Mentionim c& duvata de inflorire se poate prelungi cu citeva zile (5—7 zile) in pddurile in care se intilnese: mai multe varietati, cu inflovire esalonata, ceea ce este foarte important pentru realizarea unei recolte sporite de miore. Este interesant de remareat ca la cas- tan exist flori unisexuate (mascule si femele) care se gisese pe aceiasi ar- bori (fig. 1). ‘La baza fiecdrei flori, in in- terior, se giisese glandele nectarifere, ce se diferentiazd de restul florii printr-o coloratie galbend mai intensa. Glandele nectarifere in numar de sase prezinti o forma cilindricé si sint aco- perite cu perigori fini, Castanul incepe s& infloreascd si si ro- deasca in conditii normale de la virsta de 15—20 de ani. Inflorirea este, de obicei, abundentd in fiecare an. ‘Tre- buie s4 subliniem ci la castan, desi po- lenizarea se efectueazi in general cu ajutorul vintului (anemofila), totusi culoarea florilor, parfumul puternic al acestora, precum si seoretia abundenté de nectar, fac ca florile ci fie cercetate intens de albine, ceea ce contribuie la © mai bund polenizare incrucisata. Din observatiile efectuate s-a constatat ci albinele cerceteazA castanul aproape in oscileazd in functie de mersul vrem: de la 0,02 la 0,09 mg pe floare, iar productia de miere variazi in general de la 60 la 120 kg/ha. Culesul necta- ruluj_evolueazi intr-un itm intens, realizindu-se in conditii favorabile la stupul de control insemnate sporuri de miere, ce depiigesc 2 kg pe zi. Mierea monoflora de castan este de cu- lloare galbena-chihlimbarie de diferite nuanfe, cu 0 aroma caracteristicd si se obtine aproape in fiecare an in padu- rile de castani mentionate mai sus. Adesea mierea de castan se necoliteaz’ amestecaté in diferite proportii cu aceea de la flora-de fineat’ sau cu mic- rea de mana, cind prezinta o culoare mai inchisa. Intrucit castanul dulce furnizeazd fa- miliilor de albine pe lingi nectar si polen si insemnate cantitati de mand, 19este interesant s& cunoastem care sint speciile de insecte producétoare de man, precum gi perioada lor de secre- fie. Pind in prezent s-au identificat doua speci de afide care produc { semnate cantitati de mana si anume : lachnida coajei de castan si afida orna- mental’, a ciror perioada de secnetie corespunde in general cu epoca de in- florire a castanului. Lachnida coajei de castan (Lachnus longipes Dufour) traieste in colonii Fig, 1. Ramuricé de castan dublu: a — lu- jer cu muguri; b—c — lujer cu frunze si flori ; d — fruct deschis. 20 mai mari sau mai mici, de obicei pe coaja lastarilor tineri de castan. In ani favorabili. inmultirii acestei speci se observa aproape pe fiecare ramuricd asemenea colonii care secreté mand din abundenta, Datorita concentratiei ridi- cate de zahar din mand, frunzele devin lipicioase gi stralucitoare, incit par a fi date cu lac. Colonii puternice ale acestei specii se observa adesea si pe lastanii porniti direct din radacina cas- tanului, ceea ce indie’ o buna pro- ductie de mana. Afida_ornamentalé (Myzocallis castani- cola Baker) se observa de regu partea inferioaré a frunzelor de cas- tan. Si la aceasta specie secretia de mana este deosebit de abundenta si co- respunde ca si la prima cu perioada de inflorire a castanului, Astfel ca in anii- favorabili albinele culeg in aceeasi pe- rioada, atit nectar cit si mana,’ prefe- rinfa fiind in raport cu condifiile de seoretie si concentratia de zahaér a color doud surse melifere. Dupa unele observafii afida ornamentali a casta- nului are o capacitate de productie mai mare decit a celeilalte speci, intoucit in timpul seorefiei se observa nu numai mana care strdluceste pe frunze, flori si‘ rémurele, ci si picd- turi siropoase care se scurg la virful frunzelor gsi lastarilor. Pentru identificarea cu ugurinfé a ve- twelor cu mana din padurile de castan, se dau unméatoarele indicafii; circula- tia furnicilor de p&dure in numér mare pe tulpinile si ramurile castanilor si, de asemenea, prezenja producatorilor de mana pe tinerii lastari, constituie premize sigure asupra perspectivelor la culesul de mana. Pe ling nectarul, polenul si mana pe care le furnizeazi anual familiilor de albine, castanul mai prezinté un com- plex de avantaje si anume : ca arbore fructifer, furnizind castanele cu o va- loare nutritiva ridicati, deosebit de apreciate in arta culinard si indeosebi in patiserie si de asemenea, ca arborede ornament pentru pareuri, spatii . verzi, peluze etc. Colful gospodinei Indicafii de culturd. Castanul fiind o @ specie de climat mediteranian este sen- "OTETUL DIN MIERE DE ALBINE ‘sibil la gerurile mari din timpul iern si nu suport cdlduri si usedctuni pei sistente. Intructt existé multe zone si Jocalitafi la noi in fara favorabile cul- turii castanului, dim mai jos unele in- dicatii in acest sens, Metoda de inmultire cea mai raispindita » este prin setminte (castane), deoarece este cunoscut faptul ci pe aceasta cale se thansmit la urmasi toate caracterele plantei mama. Pentru aceasta se aleg numai castanele frumoase, bine de: voltate si nevat&mate care se seamand in pepinieré. Seminatul se efectueazai toamna ca si la nuc, folosindu-se cas- tanele proaspete, imediat dupa recol- tare sau primavara cu castanele strati- fioate in prealabil. Pentru o mai bund conservare a puterii germinative pind » in primavara se recomanda pastranea castanelor in cupele lor. Castanele scoase din cupe se seaman in sdnjulete de 6—10 om adincime gi se acopera cu mranifa. Distanta intre rinduni este de 40—50 om, cind lucrarile de intretinere in pepinierd se executé manual si de 80—100 om cind acestea se execut mecanizat, Pe rinduri, distanja intre castane este de 20 cm pentru ca puietii si aib& suficient spatiu de orestere. Dupa 3 ani de la semanatul in pepi- nier&, pomii sint formafi si buni de plantat la locul definitiv., BIBLIOGRAFIE LArdeleanu, G.: Raspindirea castanulut bun (Castanea sativa MAIL) tn vestul deprestunit Bala Mare. In: Revista PAduttior, nr. 1908. 2.Ceuca, G, Spirehez, Z. gi colab.: Cas tanul_bun. Studi st cercethrl siivice, vol. i XX, Edltura agro-siivies, 1960, 3. Dumitriu-TAtarann, 1 gt colab.: Arbort #t arbustt Jorestiert 3¢ ornamentalt eultivatt fn RP.R, Editura agro-sitvies, 1960, 4.Fosel, A.: NeKtar-Pollen und nonigtau von Rdelkastane (Castanea sativa). In: Blenen- vater, nr. 4, 1968, Min orice stupind — indiferent de marimea ei ‘a— rezult& insemnate cantitéfi de apa indul- mciti cu mlere, care — de obicei — nu se va- lorlficd. Ele provin din diverse surse, total perioada sezonului activ, ca de ex mplu: = spalarea repetatd a cufitului sau a furcu- Ufel de desciipacit fagurii cu miere destinati extractiei | sy SPHlaven vaselor folosite la extractia mie- ail; — spilarea extractorulul centrifugal de miere dupa fiecare tntrebuintare (dupa extractia Wmierli Ja sfirgitul fieedrui cules de produc mile); mm Spilarea capiicelelor de ceari provenite de la deseiipicirea fagurilor cu miere tnainte de a fi introdusi in extractorul centrifugal ; spilarea tavii de descipicit fagurii dest nafi extractiel s.a.m, wO© bund parte din apa indulcité cu miere, Poate fi transformata fntr-un foarte gustos si Msindtos ofet de masa in felul urmator : in- tr-o damigean’ sau butoias de capacitate co- respunzatoare, umplut pe trei sferturi cu apa tndulcité, care trebuie sé contind apro- mximativ 15 kg miere 1a 10 litri api*). Se waiaug’ o bucatt de aluat dospit (facut cu drojdie,), faramitat in ofet de vin, sau o Mbucata de Pline, inmuiaté fn ofet de vin, MVasul cu apa induleitt si adaosul mentionat mai sus se agaza intr-o tnedpere eu tempe- ratura cit mai constant&; In timpul veri se poate fine la soare, iar pe timpul récoros si miarna — lingd o soba incdlzité, Se Iasi vasul si stea linistit circa dou saptamini, timp In care compozitia fermen- tear’, Dupa aceea se inlituré spuma de la msuprafafa gi se mai las’ nck 2~3 siptamtni . ind ce se formeaz deasupra lichidului un fel de coaja (,cuibul ofetului*). ™Cind ofetul este gata se fnlaturd ,coaja%, se Mstrecoard printr-o pinz deasi si apoi ’ se m ‘age la sticle, care se astupa bine. in regiunile viticole recomand a se adduga in apa fndulcita cu miere o cantitate egala de vin; compozifia preparata in acest mod wiermenteazi mai repede. wOletul din miere de albine este delicios. si foarte sanatos. In cercul nostru de cunos~ infe este folosit la prepararea salatelor ete msi _consumat cu mare placere si fird rise, Pind si de persoanele care suferd de afectiuni Mstomacale, ficat g.a.m.d. a EA. Mi) Concentratia de aproximativ 1,6 ke miere 1a 1b littl “apa poate di determinata pris mete 28 unui ou Droadptt densupta apel ind Rete, 21(CACVILE \ APICULTURA indeletnicire productiva, placut& si educativa Ing. I. RECEANU D, cele mai vechi timpuri, apicultura este recunoscuté ca o ocupatie utild si pldcuté a omului. La ora actualé, in contextul eforturilor intregii omeniri de a proteja _mediul inconjurdtor, apicul- tura capatd sensuri noi. Indiferent de organizare, rolul bine cu- noscut al cresterii albinelor este de a sigura productia apicola directé : miere, ceara, polen si alte produse utile consumului uman, sau pentru unele in- dustrii specializate Astézi in agrioultura moderna se apre- ciazé cG va'oarea veniturilor Indirecte realizate ca urmare a polenizdrii cul- turilor agricole entomofile ou ajutorul albinelor poate fi estimataé de 10—15 ‘ori mai mare decit valoarea’produselor directe obtinute din apicultura, Cerce- tarile facute au dovedit calitatile re- marcabile ale mierii, atit prin substan- fele zcharoase direct asimilabile, cit si prin alti componenti activi ca elemente minerale si microelemente indispensa- bile organismului — aminoacizi,. unele enzime, substante bacteriostatice, vi- famine si chiar unele substante de tip hormonal. Toate aceste colitéti au facut ca mierea sa ocupe treptat un binemeritat loc in ierarhia celor mai valoroase produse naturale necesare alimentatiel omului. Ceara, cel de-al doilea produs direct este dstazi mult solicitotd in industria electronicé, metalurgicd, opticd, téba- crie, farmacie cosmetica, textile si alte industrii ca materie prima de calitate. Am insistat numai asupra acestor doua produse, dar pe piala mondial se cere tot mai insistent diversificarea produc- tiei apicole si a derivotelor, intr-o forma larga de sortimente. 22 Albinaritul trebuie considerat ca o ra- mura indispensabilé a agriculturii, mai ales acum cind cultivarea pamintului se face pe suprafefte intinse, cind se folosesc pe scard largaé substanje chi- mice pentru combaterea daunatorilor plantelor agricole, polenizarea fiind unul din factorii agrotehnici obligatorii care asiguré. nemijlocit cresterea productiei. Ca si in alte domenii de activitate, in apicultura modemé s-a impus pregnant necesitatea rentabilitatii, Stupinele vor trebui sd-si -asigure rentabilitatea din produsele directe $i prin actiunea de po- lenizare la care participa, adoptind in practica curenté metode de intretinere intensiva, care pot fi aplicate cu suc- ces si de apicultorii amatori. Cresterea albinelor, pe linga faptul cd este productiva, constituie o destindere activa, Apicultura sensibilizeazd sufle- tul omenesc si determina o solidaritate care depageste diferentele de orice na- turd. Femei si barbati, tineri si virstnici, romani, maghiari, germani, se simt in- fratiti in sinul naturii, prin aceeasi po- siune : stupéritul. Apicultura reuneste muncitori, functio- nari, profesori, ingineri $.0., cultiva pe copii si prin ei pe parinti, prelungeste viata, dé sens timpului liber, fiind si o sursa de bundstare. Pasiunea pentru albine ii determina pe multi stupari sd se grupeze in jurul unui -stupar mai priceput, toti animafi de ideea ca impreund, invatind unii de Jo alti, intovarasirile lor vor duce la o ‘apropiere sufleteasca si totodata la con- tinua dezvoltare a acestei indeletnici Folosind timpul liber intr-o activitate usoard, cu totul deosebité de cea din ramura in care Jucram, dpicultura este o ocupatie ideala in acest sens, mai intii pentru cd nu cere un efort fizic mare. Apicultoru! este inainte de orice, un mare iubitor al naturii si f si invata din viata albinelor adevdruri deo inalta valoare: albinele isi traiesc viata intr-o colectivitate perfectd, muncesc laolalta, se apara solidar si cu un de- osebit spirit de sacrificiu impotriva dus-manului din afard:. isi construiesc 1a- casul singure cu o arté care le este proprie si lucreazd intr-o perfecté uni- tate si disciplind, Sint insusiri ce tin de structura for intima, de jnstinctul lor, dar care influenteaz puternic sufletul celui care le indrageste si le cultiva, Asa se explicd poate de ce aceasta in- deletnicire a fost atit de larg practicaté de populatia acestei tari, care a avut in ea, nu numai o sursd’ de existenta, dar si un suport moral, un model de viata, un inalt spirit de solidatitate ob- steasca si de munca perseverenta. Apicultura este si la indemina ce- lor virstnici, care nu pot depune efor- turi fizice prea mari, dar si fa indemina acelora care vor sé-si foloseascé timpul liber intr-un mod util si sandtos ; femei, elevi, studenti, muncitori. Stupul, acest model de viata si munca organizatdé, ramine originea unor re- surse de mare bogdtie pentru sdinata- tea omului. Aceasta indeletnicire, apicultura, este frumoasd, pentru cé dupa o zi de lucru in stupind, in aer curat si soare, cu tot efortul fizic depus, te simti totusi recon- fortat, Practicarea albindritului inseamna sdndtate, vigoare, energie si totodata satisfactii de ordin moral si material. Asociatia Crescatorilor de Albine din fara noastra, organizatie obsteascad a camenilor muncii care ‘practicé’ apicul- tura, pregateste si indrumé apicultorii pe baza tehnicii si metodelor avansate prin filialele judefene i cercurile api- cole comunale si ordsenesti, la care recomandém sé se apeleze cu toatd in- crederea. Prin aceste organizatii teri- toridle se organizeazi cursuri apicole de masa pentru ridicarea nivelului teh- nic al apicultorilor se realizeazé apro- vizionarea crescdtorilor de albine cu roiuri, familii de albine, métci selectio- nate, faguri artificiali, stupi, unelte, materiale apicole si biostimulatori. In fara. noastré existé create toate conditiile pentru ca apicultura, aceasta indeletnicire placuta si in acelasi timp productivé, sé fie imbrdtisata de tot mai multi oameni ai muncii din cele mai diferite profesii.- PRIORITATI IN ACTIVITATEA LICEULUI DE SPECIALITATE DE PE PLATFORMA COMPLEXULU! APICOL AL ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA Ing. Oltea SCORNEICA Profesoara la Liceul apicol Bueuresti nva{amintul rom4nesc _ reprezint& imaginea unui sistem capabil si ris- pundd intr-o masura optimi, exigen- felor noii socicti{i, prin formarea mul- tilateralé a tinerei generatii. In scolile de pe tot cuprinsul {ari s-a creat o puternici baz& materiala care sporeste continuu si asiguri desfagura- rea procesului de invafimint in cele mai bune conditii, Ca obiectiv principal side mare acui- tate este realizarea impletirii organice a invajamintului cu cercetarea si produc- tia, proces cu caracter de permanent, in care s-au obfinut rezultate remarca- bile, dar care se cere aprofundat si di- versificat. In liceul nostru aceasta idee valoroasi a fost transpusi in practic’ prin inte- grarea in cercetare stiinfificd si de pro- ductie la Institutul de cercetiri pentru apicultura, la ferma apicoli a Intre- prinderii agricole de stat Mogosoaia’ si ferma didactic& a liceului. fn acelasi timp, majoritatea elevilor activeazd in cercurile stiinfifice prin care se stimu- leaz& si dezvolta gindirea tehnicd a ti- nerei generatii. Tinind seama de cerinta majoré a in- tregului proces instructiv-educativ si de rapiditatea cu care se dezvolti stiinta si cunoasterea umani, este necesar si se realizeze pregétirea viitorilor spe- listi la nivelul cerinfelor stiintei si teh- nicii contemporane. Aga dup cum arata tovardgul Nicolae Ceausescu : yhe trebuie specialisti valorosi, formati in focul practicii, ne trebuie un invata- 23mint care si se poati compara din punct de-vedere calitativ cu invatamin- tul din oricare alt& jar a lumii“. Pentru transpunerea acestor directive in activitatea liceului nostru, pentru a integra inviitZimintul in’ productie, ele- vii nostri efectueazi perioadele de practicd direct in fermele apicole ale Institutului de cercetiri pentru api- culturé si Intreprinderii agricole de stat Mogosoaia, precum si in sectiile de productie ale Combinatului apicol, muncind efectiv in fiecare sector, prin rotatie, cite 6 ore pe zi. In acelasi scop, pentru a putea lega continuu orele teoretice de practica a- pico, liceul si-a creat o stupiné pro- prie, plecind de Ja un numar de 18 fa- milii primite-prin dotare de la Asocia- tia Crescitorilor de Albine din R. S. Romania, ajungind in prezent, prin fnmulfire intensivi la 48 familii, Prin aportul direct si munca efectiv prestata de elevii Mezinca Traian, Paraschiv Pe- tried, Gugiu Vloricé, Urbanovici Ma~ riana, Dumitru Mariana si alfii, s-a realizat in microferma apicoli a liceu- lui o bazi de practica care cuprinde toate tipurile de stupi recomandati pentru apicultura romaneasci. Astfel, clevii pot urméri indeaproape viata $i activitatea albinelor, pot aprofunda cu- nostintele teoretice invatate la orele de curs si pot deslusi tainele si curiozita- file acestor mici viefuitoare. Toate lucrdrile specifice pe sezoane ca- Jendaristice sint’ efectuate direct de ee aes me a ST MT TTT elevi sub supravegherea permanenta a tehnicianului Oltean Valentin si indru- marea cadrelor didactice de speciali- tate. In cadrul liceului urmarim in per- manent si cultiviim in sufletul fieci- rui elev dragostea pentru profesiunea aleasa, si cretim si si dezvoltim pa- siuni $i cdutari creatoare, si asiguram realizarea specialistului cu inalti cali- ficare profesional ‘si morali de care are nevoi¢ apicultuira roméneasc, in condifiile societdtii socialiste. Prin legarea tot mai strinsi a imvati- mintului apicol de vial, de problemel actuale si de perspectiva ale apiculturi vom reusi ca prin absolvenjii liceului satisfacem cerinfele multiple si tot mai variate ale prezentului si viitorului in domeniul apiculturii. Aceste atributii vor putea fi indeplinite cu atit mai bine cu cit pregiitirea elevilor se face in strinsé legituri cu descoperirile cele mai noi din tara noastra si din apicul- tura mondiala, Cu cit cunostintele de specialitate sint predate prin _ prisma realita{ii legate de viata si practic’, cu cit pregiitirea elevilor este mai efi~ cient&, cu atit ei se vor integra mai rapid in produetie, la absolvirea liceu- lui, contribuind efectiv la dezyoltarea si indlfarea pe noi culmi a apiculturii din tara noastri, astfel ca dintr-o in- deletnicire strémoseasci si transforme apicultura intr-o activitate practicd ‘si utilé, bazat& pe tehnologii moderne, care s contribuie la bundstarea intre- gului popor. REINNOITI-VA abonamentele pe anu! 1979 la revistele: APICULTURA IN ROMANIA MEHESZET ROMANIABAN ABONAMENTELE SE FAC PRIN CERCURILE APICOLE, FILIALELE A.C.A. JUDETENE SI PRIN TOATE MAGAZINELE DE APROVIZIO- NARE SI DESFACERE ALE FILIALELOR JUDETENE ALE ORGANI- ZATIEL NOASTRE. Costul unui abonament anual este de 36 lei. 24nformatii informatii de Cursuri perfectionare apicol& La Casa agronomului din ju- deful Talomifa s-au desfiigu- rat in luna aprilie cursuri de perfectionare cu _apieultorii din unitafile economice inter cooperatiste Zoolehnice din Intreaga fara, In ultima decada a cursuri lor au participat si tehni- cienil apicoli de la filialele judetene ale Asociatiei Cres: citorilor de Albine, Lector au fost asigurafi de Asociatia Cresctitorilor de Albine, atit din rindul cercetiitorilor Ins- titutului de cercetari_pentru apicultura, precum si din rin- dul apicultorilor cu o vasta activitate practica, LN, Autoturisme de teren ARO 240 La solicitarea unor apicultori pentru achizitionarea noi variante a automobilului_de producfie romaneasci' ARO, respectiy ARO 320 — auto- camioneti de 1,250 tone Intreprinderea de distribuire @ materialului sportiv preci- zeazd, prin adresa mr. 213) 1978 ci nu dispune de acest tip de autoturism, si ofert in schimb autoturismul ARO 240, Ia preful de 87.600 1 care se livreazii la prezen- tarea la unul din magazine- le LD.MS. din Bucuresti, Pi- testi si Bactiu dupi depunee rea contravalorii la CEC. Autoturismul ARO se vin- de si cu plata in 36 rate lunare. Al. D Un nou centru de desfacere a produselor apicole Filiala A.C.A, jude} Mehedinti a deschis la inceputul luni aprilie la Orgova, Aleea Trandafirilor nr. 44 un centru de desfacere a produ- selor apicole. Al. D. Apicultura acum 50 de ani (nformatii din presa apicoli ‘a anului 1928) PROGRESUL APICULTURIL IN ROMANIA DUPA 1900 Cine s-a ocupat mai de a- proape de mersul albinaritu- Jui Ja noi, si cine a cunoscut Starea albinaritului nostru cu —30 de ani in urma, nu ar putea spune astiizi ca, cu toataé putina atenfiune ce i ssa dat de oficialitate, aceas- ta ramura a economiei noas- tre nationale la noi nu a pro- gresat in mod vadit. De unde acum 30 de ani de abia ici colo se putea intiini un in- ceput de stuparie cu tendinta spre modernism, astizi nu exist nici un judet in {ard care si nu se poaté Jauda cu citeva stupini in care se practicé. -modernismul apicol, stupini de unde se poate lua bunul exemplu si buna in- drumare spre un progres din ce in ce mai mare“, UN MOD PRACTIC DE ASE- ZARE A STUPILOR nModul de asezare a stupilor cel mai practic, mai frumos st mai economic este asezarea lor intr-o boltd de vifi ce for- meazd un tunel de verdeati, Stuplt_ se asazti sub bolt in- tre rédacinile a doué vite avind numai urdinisul in fata luminei, Distanta intre stupi poate sé fie chiar de 50 cm. Stupul astfel asezat nu este suptrat de arsifa soarelut, nici de ploi sau vint, dar stuparul poate lucra la stupi ta orice ora din zi, Lucrind sub bolti, in umbra sint mai putine mo- tive pentru furtisag*. MIEREA CRUDA »Nu va grabiti a extrage mie- rea cruda, ea este de proasti calitate, lichida, nu se con- servé bine, se strict, se acreste, capati miros nepli- cut, nu are nici un parfum, se granuleazi in mare, pierde orice calitate si devine cu to- tul depreciabili*, FECUNDAREA ARTIFICIA- LA A MATCILOR Porf. dr. H, Prelt di unele amdnunte in legdiurd eu pro~ cedeul folosit de el. pentru a fecunda artificial matca. wAm detasat la un trintor matur favind cdldurt) punga seminald si, dupa o pregitire anumitd, am apucat-o cu pen- seta si.am introdus-o in vagi- nul mateit, asezatti la un mix croscop binocular, Mi-era tea~ ma cli matca va eiiuta a se scutura de corpul strain, inst spre piirerea mea de’ bine aceasta nu s-a intimplat, In urma acestei operatiuni, matea @ fost dezlegati, fn ‘primul moment era putin _agitatd, dupd care a stat timp indelun- gat nemiscatd, apoi a inceput a face cu pintecele niste mis- cari asemandtoare pompérii, probabil spre a inlesni irec rea seminfelor in punga se- minati, Dupii terminarea fe- cundarii artificiale, matea a fost pust intro colivie din sit de fier si s-a introdus in- tr-un siup hermetic cel pu- fin pentru 24 ore si numai dupii aceea, scofind capacul cu care era acoperit dopul din pasti al coliviei, s-a permis albinelor de a elibera_matea, consumind pasta, Dup’ aceea, in seurt timp sa giisit puetul normal de albine lucréitoare' RECOLTE EXCEPTIONALE DE MIERE IN ANUL 1910 Apicultorul Gh. Craja_poves- teste: ,,Dar ce bucurie am avut noi stuparii in anul 1910, nu pot uita niciodata, In acest an, Ja fiecare 12-15 zile scoteam cite 12ramepline cu miere. Am avut stupi care mi-au dat pina la 150 kg de miere, jar pentru intreaga stupind am obfinut 0 recoité de 6300 kg de miere, pe care am vindu-to cu 1 leu kg, (Gh. Craja avea 60 de familii de albine), Culese de E, MEWES 25din activitatea filialelor a Arges CONCURSUL ,,CEA MAI BUNA STUPINA‘ DIN JUDEFUL ARGES IN ANUL 1977 A devenit o tradifie ca an de an apicultorii argeseni sé fie antrenafi prin intreceri _so- cialiste, avind ca oblectiv principal predarea Ja fondul centralizat al statului a unor car titati cit mai mari de miere marfé si cearé de albine de cea mai buna calitate, pentru obtinerea titlului de cea mai buna stupina* din cadrul judefului ‘hostru. In condifiile anului 1977 — nu prea favor bile din punct de vedere al conditiilor cl materice pentru secretia nectarului — ap’ cultorii din judeful Arges, au predat statu- lui 284 tone miere realizate prin aplicarea unor tehnologii apicole moderne de crestere si de intrefinere a familiilor de albine si prin practicarea stuparitului pastoral, Ja prineipaicle masive melifere din judet $i din fara, la culesurile de la salcim I si 11, tei, floarea-soarelui, finefe de munte, zmeuré si zburditoare. S-au evidentiat in aceasta actiune stupinele conduse de apicultorii Turied Gheorghe din cadrul _Inspectoratului_silvic local, Mitu St. Gheorghe din cadrul C.AP. Draghici si Pe- tre Andrei, stupar la Cooperativa de consum Arges care cu totii au recoltat si predat la fondul de stat importante cantitali de pro- duse apicole. © adevaraté emulatie in productia de miere side ceard -a desfasurat inte membrii or- fanizatiei noastre din cadrul filialei, pentru obfinerea titlului de ,,cea mai bund stupina* din judet. Conform regulamentului, puncta- jele au stabilit 6 premianti, dintre care cele mai bune rezultate pe stupine au fost obti- nute de apicultorii: Obreja Vasile din Cimpulung, cu o medie de 68 kg miere marfa pe familia de albine, Marinescu Gheorghe din Pitesti cu o medie de 46 kg miere marfa si Voicu Nicolae din Pitesti care a predat 3000 kg miere la fondul centralizat al statu- lui. Cu astfel de exemple, care sint multe la nu- mir, filiaia noastra ‘se mindreste, angajin- du-se de a obfine rezultate si mai bune in anii ce urmeaza. In acest scop toti apicultorii din cadrul filialei A.C.A, jude} Arges, ca si toate unitafile socialiste definatoare de fami- lii de albine, sint mobilizati pentru ca prin folosirea metodelor apicole noi, avansate, si sporeasca si sé-si diversifice In mod continuu producia apicola si, in acelasi timp, s& par- ticipe efectiv la sporirea productiilor _agri- cole prin polenizarea cu albinele a plantelor entomofile, luorare atit de importanta, hota- ritoare privind calitatea si cantitatea cultu- rilor si produselor agricole, Stuparii argeseni 26 sau pregatit intens familiile de albine, ple- cind in numar mare cu stupinele fn pastoral Ja culesul de a salcim in sudul Olteniei Pentru ca numérul apicultorilor participanti la concursul ,cea mai buna stupind“ pe ju- detul Arges si fie tot mai mare de la an la an, acestia sint invitafi s4 consulte indicafiile * si regulamentul privind modul de organizare si de premiere ale concursului judefean 1a sediul Filialei A.C.A. judeful Arges din Pitesti. ‘Vebn. pr. V. VULPE .-Bacau PREOCUPARL BACAUANE PRIVIND APICULTURA Din cele mai vechi timpuri, apicultura a po- Jarizat atenfia omului, dar azi numarul api- culturilor amatori este mereu sporit, Atrage- rea oamenilor muncii in practicarea aj culturii, pregdtirea si indrumarea lor pentru exercitarea acestei indeletniciri este de altfel si un scop al organizatici noastre. Cercul apicol al municipiului Baciu a orga- nizat in acest scop in jarna ce a trecut, cursuri de pregitire frecventate de 34 cursanfi la ciclurile T si II, oameni din cele mai diferite profesii si virste — fntre 16 si 70 de ani, Capitolele privind infiinfarea une! stupine gi ingrijirea familiilor de albine in diferite se- zoane au suscitat un real interes din partea cursantilor. Problema bolilor si diundtorilor si aspectul profilactic al acestora a fost pre- data de un specialist, medic veterinar de la Directia agricolé jtideteand. Prezentarea familiei de albine ca sistem cibernetic des- chis, capabil si realizeze schimbul de sub- stanfa si energie cu. mediul ambiant, cunoas- terea relatiilor trofice ale albinei cu alti fac- tori biotici (albine salbatice, aphide, plante cultivate gi salbatice) au dat cursului de api- cultura un caracter dinamic, stiintific si eco- logic. Lectiile practice efectuate 1a stupinele unor cursanti cit si vizita efectuaté in luna martie ac. la Combinatul apicol Bucuresti, dezba- terile in grup ca si instructajul prin care au fost incheiate cursurile, ne-au consolidat cu- nostintele teoretice de apicultura, ne-au ofe- rit nesecate izvoare de cunoastere, Aceste po- sibilitiji ne-au sugerat ideea de a organiza, prin grija Comisiei de invafamint si muzeis- fica, recent ereatd in cadrul filialel, 0 expo- zitie pe care 8-o itinerdm in localitatile jude- qului Bacau, la gcoli, cdmine culturale sau sediul unor cooperative agricole de produc- fie. De atfel, popularizarea albinei in special in mediul rural este 0 preocupare mai veche a unor cursanfi ai cereului de apicultura.Astfel, stnt de relevat o serie de actiunt des- fasurate de Muzeul de sliinfe ale naturii din Bacau, sub forma de expuneri a céminele culturale din fudet, la sediul muzeului sau in cadrul Universitatii cultural-stiintifiee gi in intreprinderi, insofite de prolectii de filme sau de diapozitive privind biologia albinei si importan{a produselor apicole, precum si de elaborare a unor scurte expuneri in cadrul rubricii ;,Mozaic biologic" a stafiei locale de radioficare, In cadrul muzeului a fost tnfiintat, de ase- menea, un colf experimental apicol prin do- najia unui nucleu cu familie de albine de catre apicultoru] Dumitru Isachievici si prin indicatiile pretioase, materialele de documen- tare si utilajele oferite de ing. Teodor Esanu — Jectorul cercului apicol si de catre Filiala ACA, jude} Bacau, Prin aceste actiuni mu- zeul isi exercit4 functia sa cultural-educa- tiva Snr rindul tinerilor si mai ales a_scol rilor. Astfel, scolile generale nr. 27 Baciu $i §colile din cadrul comunelor Magura-Bacau i Margineni-Barati sint exemple de fruc- tuoasd colaborare cur muzeul pe linia cunoas- terii albinei sia produselor apicole. Tata doar clteva secvente de preocupari bi- cduane in domeniul apiculturii, Pentru acest Promifator Inceput de drum ma fac mesa- gera gindurilor noastre de adineé recunos- linjé si de multumiri pe care le adresim Asociafici Cresealorilor de Albine din R. S. Roménia, care prin condifiile create ne-a a- Jutat si concluzionam ca intelegerea justd a naturii si stipinirea legilor ei reprezint& o forta puternice’ In miinile omului pentru progresul social, iar albinele pot si trebuie folosite si ele in acest scop, Biol. Aristifa GoaGA Secrejars, Comlsiel de tavaimint ot muzelaued de pe ling’ Comitetul fillatel A.C.A: Jud. Bache «a lagi DIN REALIZARILE CERCULUI APICOL PASCANI Cercul apicol din Pascani s“a angajat ca in anul 1977 si livreze la fondul de stat 20 tone miere, 1200 kg ceard, 25 kg laptigor de mated si si desfacd produse si utilaje in va- loare de 600 000 lei. Toti acesti indieatori au fost realizati si depasiti In procent de 120%, Acest succes este datorat activitatii pasionate desfasurate de apicultorii localnici, membri ai organizatiei noastre, care au aplicat me- tode moderne de crestere a albinelor si de practicare a stup&ritului pastoral la baze melifere corespunztoare, livrind la fondul de stat producjia realizaté. La predarea la fon- dul de stat a produselor apicole din cadrul ‘cercului nostru apicol s-au evidentiat in mod deosebit tovarasii Balotti Mihai, Zaharia Gheorghe, Ciornei Gheorghe, Surdu Mihai, Blejused Petru. Munteanu M, Gheorghe, si alfii, Numéarul membrilor noi inscrisi tn organiza- fia noastré in 1977 a crescut cu 20, din care multi tineri. Pentru anul 1978. apicultorii cereului din Pascani s-au angajat s& livreze la fondul de stat 24 tone miere, aproape 2000 kg ceara si peste 20 kg propolis. S-au angajat, de a- semenea, si deplaseze in pastoral 1200 fami- lii_de abbine pentru productie, iar pentru polenizare la plante semincere pe baz&d de contract — 500 familii de albine, Gh. AXINTE Secretarul cereutui apiesl Pageant + Vaslui CIND PASIUNEA PENTRU APICULTURA NU SE DEZMINTE LA BIRLAD In cadrul.cursurllor apicole onganizate de c&tre cercul apicol din Birlad, aflate la a Ill-a editie, sau predat si in acest an te- mele stabilite prin programa de invatmint elaborataé de Asociatia Crescatorilor de Albine din R. S. Roménia. In fiecare an la aceste cursuri au participat peste o sutd de apicultori dornici si-si imbogifeascé cunos- tinfele, confirmare elocventa a continuitfii acestei activitafi in fosta capital din sudul Moldovei, avind inscrisi pe stema judetului Vaslui albina, ca simbol al acestei indelet- niciri a locuitorilor pamintului nostru stré- mosesc. Cursurile au fost frecventate de cameni ai muncij avind cele mai diverse profesii, muncitori, tehnicieni, ingineri, pro- fesori, elevi, ofiteri, ete. In cadrul cursurilor au fost constituite tot- odatd microcolective de apicultori incepatori, ling stupinele apicultorilor _experimentati, pentru a invafa astfel practic, ABC-ul a- Picol. Pentru a veni in ajutorul acelor apicultori incepatori, dornici s&-si extinda stupina prin inmulfirea materialului biologic, dar care nu aveau terenuri corespunzAtoare pentru am- plasarea stupinelor, comitetul cercului cu sprijinul organelor administrative de stat lo- cale, a creat patru vetre special amenajate pentru amplasarea stupinelor acestora, asi- gurindu-se totodata asitenta tehnicd de spe- cialitate si medico-veterinar&, Ca sarcini importante la realizarea carora s-au angajat cu entuziasm apicultorii din ca- drul cercului apicol din Birlad, refinom: sporirea in acest an a numérului familiilor de albine.cu 2%, realizarea in medie a cite circa 15 kg miere marfa la familia de al- bine $i modernizarea stupinelor. Cheziisie pentru traducerea in fapt a angaja- mentelor asumate de membrii cereului, stat conducerea competenté a comitetulul | care, sub indrumarea presedintelui siu, Gh. Maco- vei si cu sprijinul activului voluntar ne-au dat toate asigurarile in acest sens, Gh. rancu 27DOCUMENTAR APICOL @DOCUMENTAR APIC DT ae alee Redactat de Institutu! International de Tehnologie si Economie Apicola al Apimondi Un stup ecologic si practic Elementul de_ ba: al modelului meu de stup, cu conducere pe verticala, este tradi- tionala rama Layens normalizata. Corpul stupului cuprinde 11 rame, cu spatii normale intre ele, dind aproape aceeasi suprafata de fagure ca un Dadant cu 12 rame. Peste acesta este suprapus un magazin Dadant normalizat, cu 8 rame, asezate perpendicuJar pe ramele corpului. Prin acest model se pot obtine douad avantaje: 1, Absenta totalé a puietului in magazine : a) o bund suprafati de fagure pentru de- punerea de oud ; b) o portiune de 10—15 em de miere dea- supra cuibului cu puiet, care impiedici ur- carea mitcii tn magazin ; ¢) ramele de magazin plasate perpendicu- lar pe ramele corpului impun o a doua ba- rier, 2, Nefolosirea zaharului, In fiecare an, familiile mele ierneazi cu o provizie de 20—30 kg de micre, formind dea- supra lor un adevarat clopot. Ay putea spune ca ele fac literalmente baie fn miere (aceasta se datoreaz& configuratiei geometrice a ra- mei Layens). Rezulta de aici cé eu nu practic nici un fel de hranire de toamn& sau primavaré. De aceea nu cunosc boli care, dupa cum se stie, se datoreazd in mare parte hranirii cu zahar, necesar la unele modele de stupi; neprimi rea medicamentelor fn siropuri, deoarece fo- losirea acestora din urma este _ negativa ; iernarea familiilor decurge intotdeauna fara probleme. In afard de aceasta, pot afirma categorie ca modelul meu de stup nu tmpiedicé de loc urcarea albinelor {n magazine, c&ci nu rare- ori se pot vedea in stupina mea, in perioada de cules, 2 sau 3 magazine asezate pe un corp. ° (BPAUREPAIRE, R. In: Abeliles et fleurs, ‘nr. 279, 1978) Mana Socotitd in unele tari ca miere de calitate in- ferioaré si ludaté de alfii_drept delicatete, mana din care ia nastere mierea de mana a constituit de mult subiectul discutiilor intre apicultor!. Caracterul necorespunzétor in ce privesie folosirea ei ca sursi de hrand pentru jarnd, In familiile de albine, este cunoscut de ani de zile, Dar ce este exact mana si in ce fel si din ce caué este culeas’ de albine? Acesie multe intrebiri. si inc& altele sint clarificate de autori in acest articol informativ. Mana este exudatul dulce produs de dife- rite insecte care sug seva din plante. Este 28 Bucuresti culeasa si acumulaté in mod freevent de al: binele melifere, in special cind nu se gdsesc surse de nectar natural. In aceasta fara mierea de mana este consideratA in general ca 0 component nedoriti a mierti. Deseori, este descrisé ca find de culoare in- chisa si ca avind o aroma puternicd de me- lasi. CiteodatA, mana sugereazA calitatea slaba, spre a fi intrebuinfaté numai pentru produse alimentare si panificatie. Totus, mana poate fi tot atit de variaté ca si dife ritele tipuri de nectar culese de albine. In- sectele parazite pe diferite plante nu numai c& produc diferite feluri de mani, dar dife- rite specii de insecte care se hranesc de pe aceeasi planta pot produce mand ett com- pozitie diferita. Mana nu este Intotdeauma de culoare inchisa sau cu arom& puternicé ; articole despre mierea de culoare deschisi, a ambrei, cu acelasi gust ca si mierea de provenienta flo- ral se pot citi in multe reviste apicole. Insectele care produc mana se hranese cu lichidul din tesuturile sau seva plantel gazda. Aceste insecte posedi mandibule adaptate la perforarea fesutului plantei si la suptul se- vel, De fapt trecerea sevel din plant& la insecta este probabil numai partial realizatd, de insecte, deoarece aceasta activitate este suplimentata de actiunea capilarelor din va- sele liberiene si de presiunea turgescenta din planté. (Auclaire 1963). Trompa acestor insecte are, de asemenea, un tub specializat pentru introducerea enzimelor salivare fn tesutul plantei. Aceste enzime ajuté la di gestia zaharurilor din seva plantei, dar pot participa, de asemenea, la sinteza unor za- haruri mai complexe. Diferite grupuri de insecte pot lua hran& din diferite parti ale plantei, desi cei mai pro- lifiei producatori de mana sint insectele care se hrinese direct din sev (Maurizio, 1975). Cei mai importariti producatori de mana stint paduchii plantelor sau_afidele (Aphididae). Aceste insecte se pot gsi pe o diversitate de plante, incluzind arbori ca: stejarul, plopul, mesteacinul, salcia, arfarul si diversi pomi fructiferi. Afidele se pot gisi, de asemenea, si pe conifere. Kloft (1963) a raportat desco- perirea unor productii bogate de mana pe bradul alb (Abies alba), in p&durile montane din mijlocul Italiei. Datorit& afidului de conifere s-a produs a- ceasti mana si a avut loc culesul ei Afidele nu sint singurii producatori de mand. Insectele cu solzi (Coccidac), mustele albe (Aleyrodidae), paduchii zburatori (Psyllidae) si chiar citeva din genul licuste (Mem- bracidae) pe arbori si lacuste pe plante (Ful- goridae) sint capabile s& secrete mana.Inseetele care se hrinese din plante si pro- due mana sint bine adaptate la acest fel d existenta. Ele sint capabile de a ingera mari cantitéfi de sevé, prin luarea_elementelo1 hecesare gi atuncarea materialului exceden- tar, pentru a preintimpina lipirea tor prin uscarea secrefiei. Cind populatiile de insecte sint dense, mana poate cdptusi tulpinile si frunzele piantei si chiar solul aderent. Cind e secretaté prima data, mana este fara culoare dar se coloreaz’ in brun deschis in contact cu aerul. Parte din aceasti colo- rafie se datoreste neindoielnic amestecului cu praf si murdarie, Aceste substante nu a- fecteazi numai culoarea, dar pot afecta chiar aroma manei. Th medie, mana contine 5—18% substanté useaté cind ¢ secretatA proaspat, jar pe ma- surd ce picéturile se solidifict, substanta uscata creste ajungind la procentul de 35— 50% sau mai mult (Maurizio, 1975), Gradul de solidificare afecteaz’i posibilitatea albine- Jor de a matura mana, pentru ao transforma fn miere nealterabila, Conipozitia manei Literatura stiintificd care trateazA compozi- fia chimic& a diferitelor sorturi de mani a fost studiata de Auclalr (1963) si mai recent de Maurizio (1975). White si colaboratorii (1962) dau de asemenea o succintd trecere fn revista asupra caracteristicilor diferitelor tipuri de mana. Studiile chimice despre mana diferd mult de acelea ale nectarului florilor. Multe din aceste diferente se datoreazi tre- cerii sevei prin traicctul intestinal al insee- tei. Mana, de exemplu, contine enzime ale glandei salivare si gusii albinei. Invertazele, diastazele si peptidazele au fost identificate in man& (Maurizio, 1975). Enzimele sint cele care creeazd dife- rentele observate in mana, in special dife- rentele fn spectrul de carbohidrati. Unele din insectele care secret mana pot fi identificate prin zaharurile continute in exu- datul lor. Cele mai simple varietiti de mana contin numai cele tre} zaharuri predomi- nante th nectar — zaharoza, glucoza, fric~ toza, desi exist’ mani compusd fn primal vind din alte zaharuri ca: melezitoza sau rafinoza. Concentratiile de zaharuri variazd considerabil. Glueoza gi fructoza sint prezente tn mod freevent in concentratii mari, White si laboratorii (1962) dau o compozitie aproxi- mativa de aahiir la 14 probe de mand, la care s-a gisit o valoare medie de 31,8% fructoza, 26,8% glucozd si 8% zaharozi, Va- Jorile lor indici mana introdusd in miere de albinele lucrdtoare si de aceea se sconteazii ed ar confine un procentaj mai mare de glu~ coz si fructozi, datoriti transformani zaha- rozei. Deoarece zaharoza este zahirul predo- minant din seva plantei, Auclair (1963) arati c& transformarez considerabila a zaharozet are loc in gusa inseetel, astfel explicind pre- zenfa hexozelor in mana bruta De obicei se mai gasesc si alte zaharuri in mand. White si colab, (1962) au gisit un _procent mediu de 0,8% maltozi pentru cele 14 probe de mand pe care le-au analizat. Maurizio (1962) a identificat rafinoza, melezi- toza si maltozi th probele de mana. Treha- loza $1 fructomaltoza se gdsesc si ele frecvent in mand. Alte zaharuri din mana pot con- fine melibioz, manozi, ramnozi si stactozi (Maurizio, 1975), S-a constatat ci unele din aceste zaharuri sint nocive pentru albine, Barker si Lehner (1974) au ardtat ci rafinoza si melibioza pot {i toxice pentru albine. Pe lingi zaharurile mai sus amintite, se mai gisesc in mand fosfati zaharati ca fostatul —1— glucoza) sau diferite tipuri de alcooluri vaharate. Aceast’ vaniatie in spectrul zaha- rurilor diferitelor feluri de mana prezinté un interes special pentru apicultor, asa cum di- feriti compusi zaharafi atrag albinele in grade diferite ! Faptul c& albinele aduna sau nu mana, nu depinde numai de p&trunderea la alte surse de nectar ci $i de cantitatea si calitate zaha- rurilor de mana, Mana confine un numér considerabil de com- pusi de azot.’ Maurizio (1975) raporteazé cd continutul de azot al manei poate varia de Ja 2 1a 1,8% din totalul de substanta uscata, Din acestea, 70—90% sint aminoacizi_ si amide. Desi nu {oti aminoacizii se gisesc tn mana dileritelor specii, 23 de_aminoacizi slamide se gisese in diferite varietati de mana (Auclair, 1963), Multi dintre acesti_ aminoa- cizi si ‘amide se iisese, de asemenea, in seva plantei gazdé; in orice eax cifiva din- tre aceia gisiti in ‘mani nu au fost identi- ficali printre diferitele tipuri de seva. © sorie de alti compusi se poate observa in mod obignuit. Acizii organici sint frecventi in cele mai multe varietati de man&; acizii citric si malic sint probabil cei maj obis- nuiti, dar au mai fost identificati $i acizii succinic, fumaric si izocitrie (Auclair, 1963). Mana contine in mod frecvent sdruri mine- vale care sint cloruré de potasiu gi sulf, Ni- tratul si amoniacul au fost de asemenea iden- tificate in probele de mand. Temnov (1958) sugereazi c& continutul de sAruri: al manei face ca si nu mai constituie o hrand atrac- tivl pentru iernarea albinelor. Alti cerceti- tori au atribuit incompatibilitatea manei ca hran& pentru iernat, continutului prea mare de dextrind (White, 1975), Observatii asupra himenopterelor care adund mand In 25 si 26 august s-au facut observatii pe albinele si viespile care culeg mana secre- 29tata de afide. Atentia ne-a fost atrasi in primul rind de plantele la care am flicut_ ob- servatii (un exemplar de rachitd rosie, Salix purpurea), prin sunetele facute de insectele culegdtoare. Zgomotul a fost suficient de intens pentru a da impresia c& un roi de albine tocmai po- posise acolo. Un numar mare de culegitoare colectau mana de pe frunze, de pe tulpini si chiar de pe solul din jurul plantei Trebuie mentionat cé in acea perioada nu se giseau alte surse de nectar. Conditifle slabe de vreme au aminat inflo- rirea sinzienelor. Afidele réspunzitoare de culegerea manei au fost colectate si identificate ca fiind Lach- nus salignus. Ele au fost prezente in numar mare pe tulpini si ramuri dar nici una nu a fost gsité pe frunze, Au fost cercetate viespile care viziteazi aceste plante. Au fost capturate numai acele insecte care au fost observate c& se hranesc efectiv din man. Viespile au facut parte din urma- toarele speci: Vespula maculata (L), V. are- naria (F), V. rufa vidua (Sauss.),’ Polistes fuscatus (Lepeletier,), Monobia quadridens (L.) si Aucistrocerus tigris (Sauss.) — Vespi- dae si_ Chalybion californicum —(Sauss.) — Sphecidae. tembrie au mai fost facute In aceasté perioada ince- puse culesul de romanifé si nu se_giseau albine care si colecteze mana, desi in. veci- natate florile de tomanité aveau un numér mare de albine la cules. Numirul de vicspi care culegeau mana crestea simtitor. Un numar mare de girgauni (V. maculata) au fost colectati in timpul culesului. Este interesant de notat ci mai putin de 1% din aceste Viespi erau masculi. Vespula sp. a fost observata cd se hraneste din mana. Au fost colectate noi specii in aceast perioa- da :Vespula germanica (F.), V. maculifrons (Buysson) si V. vulgaris (L.). Atractia viespilor faté de mana este in ge- neral un fenomen recunoscut si destul de ” comun. Evans (1966) de exemplu, mentioneazi cd multe viespi solitare extrag hidratii de carbon, sugind mana depozitatd de insectele homeoptere. Krombe (1951) prezintaé o list a viespilor care culeg mana de pe arborele — lalea din Virginia, care include atit speci solitare cit $i sociale. Printre speciile obser- vate au fost urmatoarele (Vespula maculi- frons, V. rufa vidua, V. maculata, V. are- naria, Monobia quadridens) si din familia Sphecidae: Chalybion californicum. Acestea au fost observate cA se hréneau cu mana speciilor de salcie. In zona statului New York, culesul manei de obicei nu este observat, Albinele meli fere par si prefere nectarul floral si culeg mand doar atunci cind nu se mai gaseste 30 nimic altceva, O abundent de surse florale impiedicd, de obicei, culesul de mana si pentru acest motiv mierea de mand e greu de gésit acolo. (TELL, R. D, si MORSE, R.A, in: Aimerican Bee Journal, 1917) Viesparul (Pernis apivorus) Diversitatea pasirilor de prada, a mediilor freeventate, a orelor de vinat au determinat ca fiecare ‘specie de pasdre de prada si exploa- teze resurse foarte precise, fara face re- ciproc concurenta, caci altfeln-ar putea su- pravietui, Acest echilibru natural este intr-< devar minunat, Astazi, datoriti rolului lor in pistrarea echilibrului ecologic, aceste pi sari sint protejate. Voi prezenta o pasire de prada interesanta, care traieste in regiunea Tarn: viesparul apivor care se hraneste cu diferite specii de himenoptere. Ca apicultori am vrut s4 stim mai multe despre aceasta pasdre. Nu ne-a fost greu acest lueru, intrucit in apropierea stupinei noastre se aflau doua cuiburi de viespar. Am proce- dat in felul urmator : am ales un loc de ob- servare aproape de unul din cuiburi urma- rind cu atentie ce hrand aduceau adultii pu- jului din acel cuib, Am facut fotografil ur- mirind aceste pasdri citeva zile la rind. Noi stiam c& pasdrile de prada specializate se hhranesc pe seama unei anumite specii: vulturul-pescar cu pesti, serparul sau vultu- rul Jean le Blanc“ cu serpi si viesparul cu himenoptere. Niciodata ins nu ne-am gindit ca viesparii se pot hrani atit de exclusiv pe seama acestor insecte, in regiunea Tarn. Si, totusi, fiecare transport la cuib era o con- firmare a numeroaselor date publicate de alfi observatori : pasirile aduceau ca hrand cui buri de viespi, de bondari, pe scurt de hime- noptere. Numai clteva broaste aw inlocuit aceasta hrand in zilele cu ploaie. In zilele tn care le-am urmiarit activitatea, pasdrile au distrus cel putin 32—37 cuiburi de viespi si bondari. Dar nici o albind. De altfel, lear fi greu s& Je scoaté din stupi, si apoi un roi de albine nu este un cuib de viespi! In U.R.S.S, s-a urmiarit si constatat cf in timpul sederii lor in cuib, doi tineri viespari manincaé cca 50000 larve de viespe (aprox. 120 cuiburi) $i 50 de broaste. . Este deci o pasire de prada care merité si fie cunoscutd si aparaté. Privind-o mai de aproape, am fost uimiti de aspectul blind al acestei pisari de prada, de ghiarele slabe_ si de capul ei de porumbel. Totusi, seamind mult cu soimul negru. In zbor poate fi iden- tificat dup coada lui mai lunga, capul__ mai mic, dar mai ales dupa dunga marginala neagra de pe spatele aripilor si cele 3 dungi inchise de la coadd. Culoarea penelor este foarte variaté, mergind de la alb-crem Ja cas- fantu, Adesea masculii au capul cenusiu des- chis,Cum procedeazii pentru a descoperi cuiburile de viespi? Pur si simplu, cu multa rabdare, se asazi la pinda pe sol sau pe uh arbore si observa, De indaté ce a reperat cuibul, vies- parul i] dezgroapa cu ajutorul picioarelor sau fl apucd cu ciocul dacé este agatat de o planté. Penajul siu compact si picicarele acoperite de solzi, il apara in mare parte de infepiituri. Este deci foarte bine adaptat. La Snceputul luhif iunie femela depune doud oud intr-un cub de ramuri, captusit cu frunze verai. Puiul rémine de la 40 la 50 de zile in cuib, In septembrie, viesparii se gru- peazd (unecri cu sutele) si pleaci in Africa, de unde revin in Iuna mai. (CUGNASSE, M, Fm: Revue francaise @apicutture, nr. 361, 1978) Mierea contra intepiturilor de albina Lucrind in stupind fré masca de protec- fie un apicultor care purta ochelari a fost intepat de albine in ochi provocind infla- marea zonej respective. El a aplicat pe in- fepiituré miere care, ca medicament, s-a do- vedit eficace. ISSMANN, 0. In : Schweizerische Blenen-zeitung, 100, 1971, nr. 2, p. 100) Veninul de albine si infectiile purulente Experientele referitoare la folosirea veninu- lui de albine impotriva infectiflor purulente dateazi din 1938. Este vorba de folosirea unui numar variat de intepéturi dupa di- feritele feluri de infectii, Cu aveasti oca- zie ins trebuie luate masuri de precautie maj ales atunci cind bolnavul a avut un soc fn timpul aplicarii intepaturli de albina. (DELPEREE NR. In: La Gazette Apicoie, 78, 1911, nr. 829 (1), p. 1011) Observafii si impresii culese la cel de al I-lea Simpozion de flor’ meliferé si pole- nizare Simpozionul a avut loc tntre 13-18 septem- brie 1976 1a Budapesta, Se citeazi mai ales juerarile prezentate de cercotitorii unguri referitoare 1a folosirea. evodiei pentru -api- cultura, Inieresante sint unele — observatii detatiate in timpul unor excursij in stupine si pavilioane In R. P. Ungara. (RICCIARDELLA ¢’Albore, G, In: L'Apicoltore moderno, @7, 1916, nr. 6, p. 160-112) Famili de albine puternice de: nizii ezilor imate pole- Livezile inflorese devreme primavara si tn- florirea lor nu dureazi mai mult de citeva zile — uneori nefavorabile. Este deci impor- tanté polenizarea abundenta prin albine pentru calitatea si cantitatea fructelor. Fa- miliile de albine slabe nu reusese s-o facé, S-a facut, prin urmare, o invereare de po- lenizare a livezilor cu familii de albine. In anul 1974, pe prima parceli au fost 88 familii puternce, iar in 1975 au fost 18 fa- milii_putemnice. Pe a doua parcel au exis- tat in 1974 — 90 de familii toate foarte slabe, jar tn anul 1975 — 50 familii dintre care 30 erau puternice. In 1975 recolta fruc- telor a fost in comparatie cu media a 4 ani, de 1,5 ori mai mare. S-a intimplat la fel in cursul incercarilor ulterioare. Intr-adevar, polenizarea cu ajutorul familiilor de albine puternice are o importan{& capital pentru horticultura. S (MERKULOV, B. M., In : Peelovodstvo, 86, 1977, D. 26-27) @ 1. BISEC, str, Karl Marz nr. 3, bloc G-22," seara A, apart. 18, in aceasti problemi direct tnsti- tutulul de ‘cereetiri pentra apl- nr, 111973, p. 28 st doreste ca autorul fn cauzd £4 admiti ea Botosani, doresie s& se aprovicio- neze eu ‘plicl active pentru colec- “area polenutal, —Dispuneti de o singuri surs centrul de aprovizionare gi des- facere a ulitajelor gi derivatelor de produse apicole gl litenturit de specialitate, din cadrui tiialel A.A. judeteand de care apar- tnett Gotosant, Caled Natlonald nr. 287, telefon 985.14571), @ 1. MANEA str. Oragu Now, bloc F, apartament 14, Medglata 3t alfl apicultori, se sntereseazi de stadiul fin care se afl realizarea prototipulul de macana apicoli, — Vi recomandim 6& vA adresati cultura, bd. Ficusutul nr, 42, sec- torul 1” Bucuresti, @ P. 1ACOB, str, 23 August nr. 91, Deva, judepit ‘Hunedoara, intreab’ acd pe autorizatia de stuparit pastoral eliberati in conformitate cu iegisiatia apicolA in vigoare, are cineva dreptul de a trage Linke peste mumele posesorulul, — Nu; @D. CHIRA, str. Motilor nr, 49, Cluj-Napoca,’ ne serie ci ,,stupul de productic multifunctional" pu- biieat in revista noastré nr. 9/ 1977, p. 15, are multe elemente aseménatoare cu stupul sfiu, pu- bileat im articoiul intitulat ,,Stupul de productie* in revista ‘hoastré stupul nespectiv este de fapt 0 nmodificare" a stupuiut wu. —(Presupunem c& fiecare n&sco- citor de utilaje, chiar dack se inspird din nascociri anterioare gi foloseste uncle principii, forme etc, in realizarea sa ‘prezints sf © sustinere potrivit conceptie! si rezultatelor proprit. @ D. JITAREANU din Iasi ph tu- ttiror eolaboratoriior nostrl ce ne irlmit spre publieare versurt, Ie aducem la eunogtinté c& revista noastr& avind un earacter tehnie nu publicl versuri. Le reeoman- dim tuturor acestora si se adre- seze publicatillor Uterare, ca. 31TIMPUL PROBABIL IN LUNA ‘SEPTEMBRIE 1978 Prin vremea uscaté si temperaturile anor- mal de ridicate, luna septembrie de anul acesta se va inscrie {n grupa lunilor excep- tionale, Spre deosebire de acum un an, septembrie ne va oferi intre 22 si 29 zile de vara” in sudul si vestul farli, care vor fi si cele mai calduroase regiuni, In centrul si nord-estul teriforiulul numérul zilelor cu temperaturl de vard va varia intre 15 $i 22, In multe din aceste zile de vara temperatura va urca Ja valori.tropicale si existi probabilitatea ca in cimpia din sudul si vestul {Ari numa- rul zilelor cu temperaturi tropicale si 0s- clileze intre 12 si 20, ceea ce va constitui o situatie foarte rara, Cele mai ridicate tem- peraturi se vor constata in zilele de: 1~2, 8-12, 18-21 gi 24-30 septembrie, In de- cursul lunii vor fi 2 réciri slabe la 13-14 si 22 septembrie, Temperaturile extreme absolute vor fi cuprinse intre: 38° valoare maxima, ce se va semnala in sudul Cimpiei Dunarii, spre sfirsitul lunii, si —5° tempe- raturi minima, ce se va inregistra pe cres- tele Carpatilor, 1a mijlocul luni, Primele brume si inghefuri se vor observa in re- giunea de miunte mai inalté de 1000 m. Gradul de innorare al cerului va fi redus, pentru cd fronturile atmosferice vor atinge numai parfial teritoriul, astfel ci msenina- rile vor fi predominante. Ploile vor céidea mai ales tn prima decad& si vor da cantititi mici de apa, deficitul pluviometric fiind foarte mare in jumatatea de sud a farii, unde seceta va fi accen- tuata. Intre 1 si 8 septembrie va fi singurul in- terval cu vreme instabilé al lunii, Cerul va fi schimbator, cu innoriri ceva mai accen- tuate fn unele zile, cind vor cédea ploi li- nistite, precum si averse insofite de feno- 32 mene electrice. Aceste ploi, care vor fi si cele mai insemnate, vor da cantit ceva mai mari de api in zona de munte si nor- dul {&rii. Temperatura va fi ridicaté in pri- _mele 2 zile, cind va urea la peste 307 in Cimpia Dunarii, apoi va sciidea usor pentru ca dupé 5—6 septembrie sA creascd din nou la valori de vara. Intre 9 si 12 septembrie vremea va fi fru- moasi gi anormal de calduroas, cu tempe- raturi diurne ce vor atinge 25° in Mara- mures si 33° in sesul Dunérii, Pe vaile muntilor se va produce ceaté dimineata. La 13—14 septembrie un front de ploi slabe va atinge o buna parte din terltoriu, deter- minind innorari pronunfate, dar de scurta durat&, precum gi citeva ploi locale. O dati cu trecerea acestui front atmosferie vintul se va intensifica iar temperatura va scédea cu citeva grade, mentinindu-se totusi la va- lori mat ridicate decit cele normale. De la 15 la 2t septembrie vremea va lua aspect de vara, cu cer variabil, mai mult senin, cu temperaturi ce vor urca pink la 24° in nordul extrem al farii si pind la 31° in sud. In unele diminefi se va forma ceafa slab gi locala. La 22 gi 23 septembrie din cauza unui front de ploi si averse cu desc&rc’ri clectrice, ce va taversa partea de nord-vest a {drii, vre~ mea se va rcori in toate regiunile, tempe- ratura ne mai urcind peste 25° nici in re- giunea de cimpie. De la 24 la 30 septembrie se va instala in toati fara o vreme anormal de caldi cu temperaturi ce vor atinge ziua si 27° in Maramures, iar in sud vor depisi 32° C rul se va mentine maj mult senin. In unele diminefi se va forma ceafa locald, In ziua de 28 se vor observa cfteva averse rislete in vestul farii, N. TOPORASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA Organizeaza sub auspiciile APIMONDIEI SIMPOZIONUL INTERNATIONAL “APICULTURA INDUSTRIALA” Tulcea si Delta Dunarii17—20 august 1978 si A W-a EXPOZITIE ; INTERNATIONALA DE APICULTURA Bucuresti 16-24 august 1978 Taxa de inscriere si participarea la simpozion este de 150 lei, iar pentru insotitori de 100 lei. Taxa de participare asiguré primirea lucrarilor simpozionului si dé dreptul de a lua parte la toate manifestarile din program (mai putin vo- lumul tiparit al Jucrarilor pentru insotitori) Limbile oficiale sint : romana, franceza, engleza, germana, rusa si spaniola, Inscrierea la simpozion s-a facut pina la data de 15 iunie 1978, data pind la care au fost trimise secretariatului simpozionului si rezuma- tele referatelor, dactilografiate in una din fimbile oficiale. * in intervalul 16—24 august 1978 functioneaza la Bucuresti in incinta Complexului apicol al Asociatiei Crescatorilor de Albine din R. S. Roménia A IV-a Expozitie Internationala de Apicultura*, * La expozitie se pot prezenta : stupi, unelte, instalatii, produse si derivate apicole precum si echipamente pentru lucru in stupine si in fer- mele apicole. Expozantii au la dispozitie gratuit 5 m? suprafaté de expunere. DETALI DE PARTICIPARE LA SIMPOZION st EXPOZITIE SE OBJIN LA SECRETARIATUL SIMPOZIONULUI SI EXPOZITIEL: Asociatia Cresciitorilor de Albine din R. S. Romania Bucuresti, str, Iulius Fucik nr, 17, cod. 70231, sector 2 Tel. 12.20.10, Telex : 11.205 apirom r.