Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Apicultura 1978 11

    Încărcat de

    Apicultorul
    49 vizualizări36 pagini
    Apicultura in Romania 1978

    Drepturi de autor

    © Public Domain

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Apicultura in Romania 1978

    Drepturi de autor:

    Public Domain
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    49 vizualizări36 pagini

    Apicultura 1978 11

    Încărcat de

    Apicultorul
    Apicultura in Romania 1978

    Drepturi de autor:

    Public Domain
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 36
    NOIEMBRIE 1978 Revista lunara de stiinfa gi practicd apicola editatd do Asociafia Crescatorilor de Albine din Republica Socialista Romdnia Anul Lill x nr, 11% noiembrie 1978 Cuprins st, POPESCU Hranirile stimulente de toamna 1 D, POP Sueul de eltrice in siropul de zahie 1. KRAFFT. ‘A Inceput un nou an apicol N. CHIRU SA ne diversificdm produetia apicols in funetie de conditiite eulesulus 1 cInnu: Prevenirea intoxicdrii famiiilor de albine in timpul iernarit Elena PALOS, Constanta ANDRET Laptigorul de mates. produs fortifiant si apiterapic D. 1ONESCU Medicamente romAnesti utiliate in combaterea botilor albinclor a B a 1. LUCACEL, Presi pentru stupi si saltelufe din papura presatd (1) OPIN L. 1, IONESCU Cereul apicol scolar, mifloe de educare prin munca 3 2 DE PESTE HOTARE B. MITEV Fghnologte, Industral pentrw obtinerea pigorulul DIN ACTIVITATEA APIMONDIA STIRI SI INFORMATIE DIN ACTIVITATEA FILIALELOR DOCUMENTAR APICOL DE VORBA CU CITITORIL 28 m TIMPUL PROBABIL Cop, nr Coperta I st 1V: aspecte de ta cea de-a IV-a Rxpozitie Internationald Ge Aplcilturd, Bucurestt, 16—24 august 1978 (Foto: 1 NEGREA) COMITETUL EXECUTIV Al ASOCIATIE] CRESCATORILOR ByaNIGl Nal am ONES IY Pregedinte: Prof. dr. ing. V. HARNAJ Vicepresedinti: Dr. ing. STELIAN DINESCU Ing. NICOLAE FOTr Dr. ng. ALBINEL HARNAJ Prot, dr. EUGEN MURESAN Prot. COSTACHE PAIU Secretar: Ing. EUGEN MARZA Membri: VASILE CANTEA CONSTANTIN FUIOR ION GRAMA ALEXANDRU MARCOVICI Ing. AUREL MALATU TULIU ORDUG. Ing. STEFAN SAVULESCU Cont. dr, Ing. LIA CARMEN SPATARU Ing. TRAIAN VOLCINSCHI ICOLEGIUL REDAC TIONAL Pregedinte: Ing. NICOLAE FOTr Membri: Ing. CIOLCA ION, dr. ing. CIRNU IOAN, dr. ing. HARNAJ ALBINEL, ILIFSIU NICOLAE, ing. IONESCU TRAIAN, prof. dr. MURESAN EUGEN, Ing. SAVULESCU STE- FAN, ‘dr. SIRBU VALERIU, VOICULESCU ZAHARIA, ing. VOLCINSCHT TRAIAN, TITOV ILIE (red. set). * Redactia__si__administrafia COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATORI- LOR DE ALBINE DIN R. S, ROMANIA @ Str. Iulius Fucik nr. 17, Bucuresti, sect. 2 @ Tel: 12.37.50 @ Cont vir. 4998014 B.A.LA. filiala judetul Nov. * Costul unui abonament anual este de 36 lei, Abonamentele se primese prin cercurile si filialele A.C.A. @ Cititorii din strainatate care doresc si se aboneze la revista noastra se pot adresa_intreprinderii »ILEXIM* Departamentul ex- port-import pres&’ Bucuresti, str. 13 Decembrie nr. 13, P.O. Box 136-137 telex 11226. HRANIRILE STIMULENTE DE TOAMNA E xperienta indelungata si observa- fille facute prin satele si padurile noas- tre, m& indeamn& ca, adresindu-mi& cu precddere stuparilor incepatori, al caror numér este in plind orestere, si le amintese acestora cd succesele inde- letnicirii moastre sit in functie de un complex de factori care se influenteazd reciproc si care in final pot conduce la obtinerea unui. randament maxim, numaj in msura in care sint respec- tate cu rigurozitate recomandirile pri vitoare la dezvoltarea normal a fami- liilor de albine. Este bine si avem me- reu in vedere faptul ci familiile de albine, pentru ca si-si poat& exterio- riza_potentialul genetic de productie, trebuie si beneficieze de o intretinere foarte buna. - Astfel, trebuie s& re- cunoastem cA daci apistimul se bu- cura in general de o larga solicitare, nu acelasi lucru putem spune si despre atentia care se acorda hranei proteice, desi stiinta a demonstrat cd dezvoltarea normal a darvelor si albinelor este in bund mésurA influenfata si de substan- tele proteice (azotoase, albuminoide) care se gisese din abunden}a in pole- nul plantelor. In ipsa polenului, albi- nele nu pot oreste puiet, nu lucrea: normal si mortalitatea lor este mai mare. Este adevdrat cd albinele sint capabile s& creasci 0 anumita perioada puiet si atunci cind sint hrénite numai cu sirop, dar in acest caz ele folosesc substantele proteice din corpul lor si aceasta in detrimentul dezvoltarii_nor- male a familiilor de albine. Faptul c& polenul nu se gaseste intot- deauna in cantitafi suficiente in pe- rioadele cind albinele au nevoie de substanfe proteice, a determinat studii aprofundate in vederea gasirii de sub- stante ce pot inlocui eficienja polenu- lui. Astfel au fost experimentati nu- merosi inlocuitori de polen si observa- Ing. $t. POPESCU fille au demonstrat c& in cazul folosiri drojdiilor uscate, in perioada hrénirilor stimulente de toamna, au fost obtinute cele mai bune rezultate. Folosirea cu suaces a acestui inlocuitor consta in’ sporita digestibilitate a pro- teinelor ce le confine, respectiv in de- punerea lor ca rezerva in onganismul albinelor, fapt care le asigura o si mai timpurie’ si energici dezvoltare in pri- mavara anuluj urmdtor, Personal, in ultimii ani, stimulez familiile de albi- ne toamna, astfel : Imediat dupa asigurarea proviziilor ne- cesare unei bune iern&ri( prima decadi a lunii august) incep stimularile cu hrana proteici sub forma de pasta. Pind la sfirsitul lunii septembrie fie- care familie primeste de 4—5 ori cite 500—600 g pasta proteicd, din care pri- mele 3 (2) ra{ii au una si aceeasi com- pozitie (A) iar urmitoarele 2 (3) ratii au alta compozitie (B). De retinut ca laptele praf din compozi- tia pastei A stimuleazd cresterea-puie- tului iar proteinele din pasta B, prove- nite din drojdie, sint utilizate pentru depunere in conpul albinelor. Aproximativ un kilogram pasta “protei- ca A’si B se obfine din: Pasta A Pasta B Canti- Pro- Canti- Pro- tatea, teine, tates, tcine, 2 adi here ee Substanta Drojdie fiarta 5022 200-88 Polen (minimum) 100-25 100-25 Zahar pudré 350 — 400 — Lapte praf 350 112 100 32 Miere necesaré pentru obtinerea unei paste de consistenta aluatului Precizez cA 0 asemenea pasté contine circa 15%, proteine, concentratiile mai mari neoferind un plus de eficienta. Sucul de citrice in siropul de zahar D. POP A exninistrarea hranirilor stimulente la familiile de albine primavara si ttoamna, a devenit o practicd obisnuita a apicultorilor. Hrénirea stimulenta de toamnd are ca scop oregterea de gene- rafii de albine tinere care si poata ierna in bune condifii si fara pierderi mari. Scopul hranirii stimulente de pri- mavara este de a impulsiona dezvolta- rea familiilor de albine slabe si mijlocii. Pentru hranirile de toamnd se utilizea- za sirop de zahér in concentratie de 2:1, jar pentru hranirea So de primévara — de 1:1 si 1:1,5. [scr Mia Tan ere iGey ahi teenilitor de albine trebuie sa finem seama de ce- rinjele lor biologice, astfel incit hrana administrata si fie cit mai apropiaté de valoarea nutritiva a mierii. Astifel, siropul de zahar trebuie adus la valoa- rea mierii prin cresterea pH-ului la nivelul celui al mierii de albine. Mierea ca produs principal al albinelor are valoarea pH-ului cuprinsi intre 3,5—5,5. Mierea din flora spontand din finefe si paguni are pH-ul 4,5. Siropul de zahar dizolvat in apa pota- bil are pH-ul 6,5 se impune, deci, modi- ficarea pH-ului prin adaosuri de acizi. Pentru a se obfine un sirop de zahar cu pH-ul mai mare se poate adduga suc de lamii, care este bogat in acid citric care in stare pura are valoarea pH-ului 2. In general acidul citric are rolul de a inverti zah&rul, de a-l tran- Pee Fig. 1 sforma din zabaroz& in glucoza si fruc- tozi, conform cerinjelor biologice ale albinelor. Pentru prepararea siropului de zahar se folosesc: 1 kilogram de zahar tos dizolvat intr-un litru de apa, cirora li se adaugi 10 g de suc de lamiie, obti- nindu-se astfel pH-ul 4. Dacd se adau- gi 20 g de suc de limiie, se obtine un PH de 3,5 (fig. 1). Siropul preparat din 2 kg de zahar la 1 litru de ap’, cu adaos de 10 g suc ‘de limiie, are pH 4, iar cu adaos de 15 g sue de ltimfie are pH 3,5 (tabela 1). VALORILE pH A CEVA habeleay pELULUI LA clmeva epee De RIG DR znltan Gu" NAGS ‘DH suc BE EAMit (hal ea Za GSAS. Cantitaten —_Cantitaten Yaloares ruatias:, Geuede d@anerde Duh zahar aimiie,g zohan 1 git SS eee iia 10 1,700 40 it 20 1,700 35 21 10 1,150 40 21 15 1,150 35 Avind in vedere c& un gram de suc confine circa 20 picéturi, proportia poate fi realizati doar prin numdrarea picdturilor, fara cintérire, dacd nu se dispune de mijloacele necesare. Se re- comanda ca apa folosita si fie potabila, provenité din fintind, care are de regu- 14 un pH de circa 7 (fig. 1). In hranivile stimulente de toamna, ca si in cele de completare a rezenvelor de hrand la familiile de albine defilci- jernat, sau pentru inlocuirea de mana (extrafloralé) se recomanidé folosirea unui sirop de zahar avind pH 4. In hraninile stimulente de primavara cu sirop de zahr se recomanda adduganea unor cantiitéfi mai mari de suc de li- miie (tabela 1), pe motivul c& in hrana mai acidulaté sporii de Nosema nu se pot dezvolta normal. In acest scop se poate folosi sirop de zahar la pro- portia de 1:1 cu adaos de 20 g suc de limiie la pH 3,5 sau sirop de zahar la proportia de 2:1 cu adaos de 15 g_ suc de limiie tot la pH 3,5. A INCEPUT UN NOU AN APICOL 5 a sfirgitul luni iulie si inceputul Tunii august, ultimele culesuri impor- tante s-au terminat (floarea-soarelui, fineje si culesul de la munte), Putem afirma deci, cd ne aflam la sfir- situl anuluj apicol treout si la incepu- tul unui nou an apicol, prilej de bi- lant al activitatii noastre. Cu aceast&: ocazie, se urmaresc dou aspedte : abundenja de nectar si canti- tatea de miere mealizati in comparatie cu anii precedenti. Ca urmare, anul apicol ‘poate fi consi- deratt ca satisfiicditor, bun sau foarte bun, functie de abunidenta de nectar la salcimul I si II, finefe naturale si floa- rea-soarelui. Personal, mi se pare mai complicatd analizarea situafiei sub cel de-al doilea aspect. Cu toate ci anual efectuez 0 se~ lectie riguroasé a familiilor din stupi- na, la sfirgit de an apicol constat ca uneori cantitatile de miere iproduse va- riazd de la familie la familie intre 10— 25 kf miere, desi toate familiile mele de albine aw beneficiat de aceleasi con- difii de intrefinere si cules. De aceea, apreciez cd pentru stabilirea rentabilitAtii stupinei cel mai impor- tant oriteriu il constituie cantitatea totalé de produse apicole reooltate de la familiile respective. Din aceasta cauzi la extractia mierii, estimez can- titatea de miere recoltata de la fiecare familie gi in funcfie de aceste date im- part familiile din stupind in 3 grape : 1 — grupa cu productie slaba de mie- re, reprezentind aproximativ 10%/, din numarul de familii ; 2 — grupa cu productie normal 80*/y; 3 — familii recordiste — 109 Din punct de vedere al selectiei, acord un interes deosebit familiilor ‘recor- diste, pe care le folosese pentru repro- ductie si familiilor cu iproductie slaba, la care, dupa ce stabilesc motivele pen- tru care acestea dau rezultate nesatis- 1. KRAFFT facétoare, iua masurile de indreptare. La primul cules, pe un cartonag fixat in interjorul capacului notez familiile de albine cu S (satisfacStor), B (bun), FB (foarte bun), astfel incit la urma- torul cules si la ora bilanfului cunose cu exactitate situatia lor. Dupa reintoarcerea din ultimul cules, pe locul unde vor ierna sau unde vor 4i pregatite pentru iernat, 3—4 zile nu deranjez familiile de albine, timp in care dispare agitatia caracteristica de dupa efectueaz’ zborul de necunoastere si matoa incepe activitatea normalé de a depune oud. Dupa aceast4 perioada efectuez un con- trol amanunfit tuturor familiilor din stupind, cu care ocazie stabilese urma- toarele : 1, Calitatea matcii. Matca este princi- palul factor care influenfeazi in bine sau in rau productia familiei. Matcile mele fiind marcate anual, urmdaresc virsta lor, dar in special, calitatea si cantitatea puietului din familie. Daca puietul de pe mame se gaseste sub for- ma de elipse frumoase, compacte, cu rame ou puiet cdpScit, cu puiet necd- pacit si in sfirsit cu oud proaspete de- puse de la amplasarea pe noua vatr’, consider cé matca este corespunzatoare, raéminind sa stabilesc calitatea ei reala abia dupa aproximativ 30 zile, cind pre- gatirile pentru iernare se apropie de sfirsit. Matcile gasite deficitare, le in- locuiese in cel mai scurt timp. 2. Sinatatea familiilor de data cu verificarea calita ‘controlind puietul si albinele care aco- pera acest puiet, urmdresc cu atentie si eventualele semne de boald pe ware le si tratez in consecinta. 3. Calitatea fagurilor o verific de ase- menea ou atentie. In cuibul pentru ier- nare las fagurii frumos cladifi pe am- bele parti, in care au fost crescube cel putin doud generatii de puiet. Fagurii 3 cu polen fi asez la marginea cuibului pe ambele parti, iar fagurii inchisi la culoare,. care constituie adevarate fo- care de infectie, impreuna cu fagurii deteriorati sau ladifi neuniform, ii se- par pentru a fi reformati. 4. Cantitatea de pastur&. Personal con- sider ca prezenja a doud rame cu pas- tur constitule minimum necesar pen- tru o familie nommalé. Cum insd in zona Transilvaniei in condifii normale exist polen suficient, singura mea pre- ocupare este sé uniformizez intre fami- lii rezervele de polen, intrucit am ob- servat c& unele familii de albine sint mai pradispuse la colectarea polenului, avind rezerve disponibile de pastura. 5. Cantitatea si calitatea proviziilor de miere. Pe tot paroursul anului am gnija sd nu scadé sub 8—10 kg cantitatea de miere in familiile mele de albine. fn ce priveste calitatea proviziilor, consi- der gresita concepfia unor stupari care, pe motiv ci mierea de mand sau mierea de la floarea-soarelui este ne- corespunzéitoare pentru iernat, 0 ex- ‘trag pe aceasta aproape in intregime si completeazé rezervele stupilor cu sirop din zahar, Dupa parerea multor apicultori si din expenienta mea personal am constatat ca familiile cévora le-am lasat 50% din proviziile de miere — completindu-le numai restul de 50%, cu sirop din za- har, au iernat in condifij normale si s-au dezvoltat bine in primavara. SA NE DIVERSIFICAM PRODUCTIA APICOLA IN FUNCTIE DE CONDITIILE CULESULUI T oate indicafiile literaturii de spe- cialitate pentru executarea calendaris- ticd a lucrdrilor apicole sint aplicabile pentru anii ce prezintd condifij atmos- ferice normale, Cum insd timpul, de cele mai multe ori, variazd de la an la an, este necesar ca apicultorii, in func- tie de conditiile fenologice si meteoro- logice ale fiecirui.an, si se orientez: inc de la inceput asupra productiei posibile de realizat in anul in curs. In sprijinul acestei afirmafii si luim ca exemplu anul 1977, in conditiile atmosferice ale judetului Galati. Dupa o iarna bund din punct de vedere apicol, din care familiile de albine au iesit vioaie datorité zborurilor frecven- te de curatire ce le-au efectuat in tim- pul iernii, luna aprilie a fost rece si ploioasé. Cum polenul se recolteazd in aceastd regiune in principal de la sal- cie, in pufinele zile de zbor familiile de albine de abia au putut sa-si asi- gure strictul necesar de polen, nereali- zind si producti de polen. Inceputul infloririi salcimului s-a pro- dus intre 16 mai la Hanu Conachi si 24 mai la Balabénesti. Culesul a ince- 4 N. CHIRU Pregedintele fillatel A.C.A. jud. Galali tat ins in ziua de 23 mai ca urmare a ploilor si frigului care au durat pind la 2 iunie. S-a asigurat totusi un aflux de nectar de 3—5 kg pe familia de al- bine, ceea ce insi nu a permis extrac- fia, asigurindu-se doar dezvoltarea in continuare a familiflor de albine care la acea dati se progiteau de roit. In aceste condifii apicultorii ‘care s-au orientat asadar imediat catre forma- rea de familii noi, care s& asigure va- lorificarea_culesului de la floarea-soare- lui ca familii de productie de sine sta- t&toare, au obfinut rezultate bune. Totodata, in asemenea conditii de cli- ma rece se recomand ea preoouparea apicultorilor pentru rentabilizarea stu- pinei si fie indreptaté si spre reali- zavea unor alte produse apicole, altele derit mierea, Astfel se va urmani re- coltarea propolisului si a laptisorului. In conehuzie, anul 1977 a fost favorabil pentru tofi cei care s-au orientat de la inceput pe inmultirea familijlor de al- bine, recoltarea propolisului si laptiso- rului de mated si mai putin favorabil productiei de miere, din care circa 300% s-a pierdut din cauza calamitérii culesului de nectar de la salcim. Prevenirea. intoxicdrii familiilor de albine in timpul serndarii Dr, ing. L CIRNU J. cursul sezonului apicol din acest an s-au inregistrat atit in zona padu- rilor de rasinoase (brad, molid) cit si in zona padurilor de foioase (stejar, tei, fag etc.) insemnate culesuri de mand, care s-au soldat in unele locali- titi cu insemnate producti de miere de mana. Este cunoscut ins& faptul, cd mierea de mana nu este in general indicati ca rezerva de hrana pentru iernarea fami- liilor de albine, intrucit confine o mare cantitate de substante greu digestibile pentru albine. Acestea pot provoca su- prainc&rcarea intestinului, diaree, in- toxiciri, iar in unele cazuri daci api- cultorul nu intervine la timp, chiar moartea intregii familii. Pentru a se preveni aceste neajunsuri este necesar ca o dat cu lucrarile de pregatire si completare a rezervelor de hhran&, in vederea unei bune iernari a familiilor de albine sa se identifice mie- rea de mana existentd in faguri luin- du-se masyri in consecinta. Tnainte de a se preciza metodele practice de iden- tificare a mierii de mana din fagurii de iernare, precum si msurile necesare pentru prevenirea intoxicdrii familiilor de albine, considerim util si redim unele aspecte si date despre mierea de mana. Mierea de man& este produsul depori- tat in faguri in urma prelucrarii si transformarii de cdtre albine a manei culese de pe plante si indeosebi de pe arborii si arbustii forestieri. Valoarea alimentara si terapeutici a mierii de mana este superioara aceleia provenite din nectarul florilor, datorita continutului siu mai ridicat in saruri minerale, fermenti si substante antibio- tice. Mierea de mana se caracterizeazi in general prin culori mai inchise, ceea ce permite sé fie cu usurinta deosebita de mierea florala. Culoarea variazi in limite largi gi anume : galben-bruna la pin, brun-ros- caté cu reflexe albastrui la molid si fag, neagra-verzuie la brad, neagri-ma- ronie cu reflexe veraui la plop si.sal- cie etc. Exceptie in aceast& privinta face numai mierea de mand de la la- rita, care prezintA o culoare mai deschi- si, galben-aurie. Compozitia chimicd si respectiv toxici- tarea mierii de mana, ca rezervi de hrana pentru iernarea albinelor, difera in raport cu provenienta (planta gaz- di, specia de produc&tor etc.). Astfel s-a stabilit c& cea mai d&undtoare este mierea de mand provenité de la stejar, si arfar, apoi aceea de la plop si saicie etc., cel mai pufin ddundtoare fiind mie- rea de mani provenita de la conifere (molid, brad, pin) la care sarurile mi- nerale se gasesc in proporfie mai mica. Totodat&, gradul de toxicitate al manei variazi chiar la aceeasi plantd gazda, in raport cu perioada de producere a ei, Astfel, mana recoltati in luna iulie de pe stejar este mai toxic’ decit aceea culeasa in cursul lunii mai. Efectele d§unatoare ale mierii de man& asupra iernarii familiilor de albine sint atri- buite diferitilor s&i componenti si in special proportiei mirite de sruri mi- ‘nerale, care au o influenta daunatoare intrucit depiisesc norma albinei. Din investigatiile efectuate in ultimii ani pe teren in zona coniferelor (jud. Cluj, Hunedoara, Alba etc.), precum si in zona padurilor de foioase (jud. Brai- la, Tulcea, Arad etc.) am constatat ur- mitoarele : — in zona de munte unde culesurile la mana de brad si molid sint frecvente an de an, iar in anii favorabili se pre- lungese pina tirziu (august, septem- brie) extractia total a mierif de mana este mai dificild, ceca ce determina ier- narea familiilor de albine si pe rezerve de hrana unde mana se afl in propor- til insemnate. In acest caz s-a constatat fiziologic’ a 5 pe baz de analize c& atunci cind pro- Portia mierii de brad nu depaseste 20— 30%, iernarea are loc in bune condi- tits — in zonele de deal si cimpie insa, chiar proportii mai mici (10—20%) de miere de mana, de la stejar, tei, arjar sau salcie, provoaci diaree grava iar spre sfirgitul iernii in unele cazuri chiar mortalitate. In vederea prevenirii acestor neajun- suri si pagube importante la familiile de albine prezentam mai jos dou’ me- tode pentru identificarea mierii de mana din fagurii de iernare. Metoda cu alcool. Se recolteaz& cu aju- torul unui virf de cutit probe de miere din diferite parfi ale fagurilor din cuib si se amestec bine intr-un pahar. La o stupina de 100 familii de albine este necesar si lum probe de la minimum 10—15 familii de albine. Dup& omoge- nizarea perfecté a probei medi, se ia o parte din aceasta (2 cm!) intr-o epru- beta si se amestecd cu o parte apa di tilaté peste care se adaugi 10 parti (20 cm?) alcool 96%. Dack proba con- fine miere de mand, precipita (se tul- bura), in caz contrar solufia rémine transparent’, limpede. In cazul mierii de mani substantele precipitate se de- pun, iar dup’ 20—30 minute se poate aprecia proportia de mana faté de vo- lumul inifial al probei de miere anali- zate. Metoda cu api de var. Se iau ca si in cazul precedent 2 cm miere care se amesteci cu acelasi volum de apa dis- tilaté peste care se adaugi 4 cm? de apa de var. Solutia obfinutd se incail- zeste pind la fierbere la o flacdrd u- soaré. Dac& proba confine miere de man, solutia se precipita si precipita- tul se depune la fund, in caz contrariu solutia rémine de asemenea transpa- - renta, limpede. Cu cit proportia de miere de mana este mai mare, cu atit stratul depus pe fundul eprubetei este mai gros. In cazul constatarii in fagurii de ier nare a mierii de mani, dup o metod& sau alta, se iau imediat masuri pentru inlocuirea rezervelor de hrani, fie prin hrfniri cu sirop de zah&r, fie prin in- locuirea fagurilor din stupi cu faguri de la rezerva, cu miere florali.* *) Alte masuri concrete pentru prevenirea mortalitatii la familiile de albine care ier- neazi pe miere de mani sint prezentate pe larg in cartea ,Mierea de mana‘, ce se poate procura de la toate magazinele filialelor Asociatiei Cresciitorilor de Al- bine, REINNOITI-VA abonamentele pe anul 1979 Ia revistele: APICULTURA IN ROMANIA MEHESZET ROMANIABAN ABONAMENTELE SE FAC PRIN CERCURILE APICOLE, FILIALELE A.C.A, JUDEFENE $I PRIN TOATE MAGAZINELE DE APROVIZIO- NARE SI DESFACERE ALE FILIALELOR JUDETENE ALE ORGANI- ZATIEL NOASTRE. Costul unut abonament anual este de 36 lei. LAPTISORUL DE MATCA produs fortifiant si apiterapic Farm. Elena PALOS Biol. Constanta ANDREL Institutul de cercetirl pentru apiculturd L Aptisorul de matci — secretia glandelor faringiene ale albinelor lucr’- toare — este un produs complex, 0 combinatie echilibrati intre substante proteice, glucide, lipide, enzime, vita~ mine, hormoni, microelemente etc. Rolul lptigorului de mated in viata stupului nu poate fi inlocuit cu nici un - alt produs specific pentru hrana albi- nelor (nectar, miere, polen, pastura) Ite combinatii ale acestora. rii matcii (larva sau adult), acestui unic exemplar din stup, a cérui menire in viata familiei nu poate fi indeplinita de nici un alt individ din miile care populeazé stupul. In functie de durata hrémirii larvei cu laptisor de mate, acelasi organism in plind itransformare poate urma cdi to- tal diferite in ceea ce 'priveste organi zarea interna si apoi sub aspect fizio- logic : a) 3 zile de hranire cu laptigor de mated nu sint suficiente larvei pentru ca, in fazele urmatoare care se desfi- soar in celula c&pacit& (ingogosare, prenimfa, nimfa), organismul ei sa dis- puna de rezerve energetice si plastice suficiente. Astfel, desi larva primeste in continuare inci trei ile ca hran& un amestec de :polen si miere (protei- ne + glucide), totusi in faza de puiet cApacit se inregistreaz4 un regres sen- sibil in dezvoltarea aparatului repro- ducdtor, In consecin}a, viitorul adult nu va fi mated ci o albina lucratoare, un organism subdezvoltat ca posibili- t&ti de reproducere ; b) dublarea perioadei de hranire cu laptisor de matc& (5 zile deci pe in- treaga perioadi larvar&) este impulsul primar pe care larva il primeste si in urma ciruia evolufia sa spre ,,matci“ este hotarita. Pe ie alt parte, ritmul de metamorfi zare este mult mai ridicat la mated durata succesiunii fazelor ou-imago este cu peste 200/ mai mick la mated decit lucratoare (respectiv 16 si 21 zile), In fiziologia m&toii adulte laptisorul de matic continud si determine o relafie cauzalé si directd in raport cu. ritmul de depunere a pontei, ou cantitatea de oud, etc. Din prezentarea de mai sus a relatiei lptisor de matcd-albind se contureazA valoarea nutritiva a lptisorului de mate’, rolul unic pe care acest produs apicol exclusiv de origine animala il are in procesele fiziologice de formare de tesuturi in general si in special de fesuturi glandulare. Preluat de ou, l&ptigorul de mated isi mentine efectul stimulent puternic al metabolismului celular, dar_bineinteles la o alt scar gi cu alte implicatii. In timp folosirea lui de citre om a fost ulterioard celorlalte produse api- cole. Aceasta datorit’ faptului c& lap- tigorul de mated nu a putut constitui un aliment ({ntrucit, nu formeaza rezer- ve in stup) si pentru cA cunoasterea rolului siu a necesitat in primul rind indelungi observatii sistematice asupra familiei de albine. Dupa stabilirea cu precizie a efectelor pe care le ane in dezvoltarea albinei si in realizarea unita{ii familiei, liptiso- rul de matc& a inceput si prezinte in- teres pentru administrarea lui in sco- pul intretinerii sau redobindirii sdna- tatii omului. Acest deziderat a fost sustinut paralel de cercetari cu carac- ter stiintific, privind componentele gi efeotele lui. In acest fel, se poate afirma ci lapti- sorul de mated este produsul apicol care a beneficiat aproape de la inceput de utilizarea dirijaté controlaté si ar- gumentata stiintific. De asemenea, pentru a compensa stabi- 7 litatea redusi a lMptisorului de matca pastrat in condifii de mediu ambiant obignuite s-au pus la punct tehnologii adecvate : liofilizare, dragefiere, inclu- derea in anumite compozifii. Caracte- istic este ci datorita eficacitatii, lpti- sorul de matca intrd numai in propor- fie de 1—20/) in preparatele apitera- pice, Se remareé deci un grad avansat de concentrare a substantelor active pentru om, pe care le contine : — aminoacizi esentiali pentru om {aminoacizi care prin rolul lor in me- tabolism sint indispensabili organismu- lui) ; — aminoacizi neesentiali ; — vitamine ; — hormoni ; — factori antibiotici ; — microelemente. Aminoacizii sint unitafi elemenitare pro- teice care intra in constitutia principa- lilor componenti ai protoplasmei vii. Alaturi* de aminoacizi prezenja celor- lalte substanfe cu efect de stimulare ale organismului uman (vitamine, en- zime, etc.) fae din laptisorul de maticd un produs cu reale calitafi revitalizante, tonice, fortifiante. Laptisorul de matcd contine de aseme- nea lipide precum gi monozaharide (glucozd, fructoz’), care dau acestui produs apicol o valoare complexa, ce trebuie injeleasi’ nu numai ca diversi- tate de substante nutritive, ci mai ales ca superconcentrat echilibrat si efica~ ce sub aspectul condifiilor cerute de buna desfagurare a fenomenului de ab- sorbtie, de asimilatie, In, acest sens este cunoscut cA o con- difie esentiali in acceptarea si asimi- latia alimentelor este realizarea pro- portiei optime intre toate categoriile de substanje atit organice cit si anor- ganice (sdruri minerale). De exemplu : raportul calciu-fosfor ; sodiu-potasiu ; concentratie in ioni de Cl, Mg, Pos, etc. De asemenea, se remarcd un fenomen interesant si anume: pentru a bene- ficia de un aport crescut de proteine Ja nivelul fesuturilor, consecutiv ab- sorbfiei este necesar ca proteinele si 8 fie asociate cu lipide si mai ales cu glueide, Utilizarea laptigorului de mated in api- terapie consté in valorificarea acestor proprietafi ale sale, beneficiind in ace- lasi timp de particulamitatea sa. In raport cu diversitatea grupelor de substanfe pe care le confine (proteine, glucide, lipide, siruri minerale) lapti- sorul de mata are cel mai mare confi- nut in substante direct asimilabile in comparajie cu alte produse (mierea, polenul). Aceasta caracteristica se ex- plicé tocmai prin rolul pe care fl ave in viata albinei: el este destinat organis- muluj Jarvelor atunci cind se afla in prima fazi a metamorfozei si nu dis- pun de mecanismul si procesele adecva- te digestiei. Devine deci o necesitate vitala ca intre disponibilul de substante direct asimi- labile din brana si posibilitafile diges- tive foarte reduse ale lanvei si fie o concordan{ai perfect. Laptisorul de matc& corespunde acestei conditii, ca rezultat al modificarilor adaptative de- savirsite de-a lungul milioanelor de ani si de generatii. Utilizat in tratamente, liptisorul de maticd nativ se administreazd pe cale bucal’, dar nu prin inghitire, ci se aplicé pe mucoasa bucald, sublingual, Aici se face absorbjia direct prin epi- iteliul sublingual, iar acest luoru este posibil intrucit : — substantele active si eficace conti- nute in laptisorul de matcd sint sub forma direct asimilabild (aminoacizi, monozaharide). Efectul laptisorului de mated se carac- terizeazi prin faptul ci nu este loca- lizat sau cu stricta specificitate. Componentele lui actioneazi ca factori de stimulare pentru celulele mezenchi- male, care formeazd tesuturi de baza in organe. Prin intermediul metabolismului aces- tor celule, enzimele, vitaminele, acizii grasi si aminoacizii sint direct si in- tens antrenati in functii secretorii ale organelor sau sistemelor. Intrebuinfarile laptisorului de mated sint multiple in terapia umand, dar in general toate vizeazA o cauzd comund si anume : mirirea rezistenjei onganis- mului, aga ineit si permita acestuia s& lupte prin (propriile lui forte cu obo- seala, cu boala insasi sau cu convales- cenfa ; stimularea funcfiilor vitale ca : hematopoeza, cresterea {esuturilor, pro- cesele secretorii glandulare, Tntrucit actioneazA indirect prin inter- mediul declansarii unui impuls general Ja nivelul schimburilor metabolice ce- lulare, laptisorul de mated nu intervine unilateral, nu favorizeazd exclusiv anu- mite functii vitale in detrimentul altora. Aceasta este o partioularitate a laptisorului de mated in comparatie cu administrarea de medicamente clasice, In acest sens se poate mentiona admi- nistrarea l4ptisorului de mated in ane- mii, in care cresterea numérului de eri- trocité (globule rogii) si a hemoglobinei ; nu atrage dupa sine schimbari in for mula leucocitara. Afectiunile in care se recomanda folo- sirea liptigorului de matca sint : — convalescenta ; — subdezvoltare fizicd ; — distrofii ; — copii imaturi, hipotrofici, fici ; — normalizarea hematopoezei ; — disproteinemie ; — artrite reumatice in care efectul po- zitiv este in mare parte datorat acidu- lui pantotenic (vitamina din complexul B) continut in laptigorul de matca ; — afectiuni cardio-vasculare. distro- Forme tipizate de comercializare Toate fonmele de administrare ale lip- sorului de matca sint pe cale digestiva. Laptigorul de matcd nativ isi mentine proprietatile sale curative doar daca este pastrat permanent la temperatura de cca 34°C. De aceea, pentru a putea fi utilizat si comercializat cu usurinta fara a fi nevoie de respectarea acestei températuri, liptisorul de matcd este supus unor tehnologii adecvate : drage- fiere, liofilizare, includerea in compo- de api- Produse realizate ctitre Combinatul col al A.C.A. avind la bazd liptisorul de mated zitii tabletate, granulate sau in paste cu miere. Laptigorul liofilizat (ca si cel nativ) se administreaza sublingual, dar in prea- labil se hidrateaza obtinindu-se o sus- pensie omogena. Cind laptisorul de matcd intra in com- pozifia unor preparate (tablete, gra- nule, etc.) nu se poate administra sub- lingual. Dozele prescrise se iau cu 30 minute fnainte de masa pentru ca in timpul absorbtiei peste principii activi sA nu se suprapuna digestia alimente- lor. In acelasi timp alimentele ingerate con- stituie pentru aparatul digestiv un ex- citant, care declanseazA reflexe legate de functii secretorii ale stomacului, fi- catului, etc. Contactul dintre léptigorul de matcd gi sucul gastric (enzime, HCl) diminueazi sensibil efectul léptigorului de matcd prin inactivarea compusilor sai. Laptigorul de matca se comercializeaza in urmatoarele forme tipizate : — laptisor liofilizat fiole (0,2 g; 1 g; — laptisor de matc& omogenizat in miere ; — liptigor de matcd in amestec cu miere si polen ,Energin‘* — laptisor de mated drageuri ; — laptigor de mated tabletat ,,Vita- don‘ ; . — laptisor de matc tabletat cu polen ,Polenovital" nent MEDICAMENTE ROMANESTI utilizate In combaterea bolilor albinelor Dr, D. IONESCU Institutul de cercetéri pentru apicultura F amilia de albine, elementul de ba: al intregii apiculturi, a fost si continua sd fie confruntaté cu o multitudine de factori de agresie, care provoacé in ultima instanfa aparitia de boli, ce aduc pagube insemnate apiculturii, concre- tizate in scdderea productiei de miere sau reducerea numarului de indivi ai familiei de albine. Cresterea posibi litatilor de imbolndvire, manifestate mai pregnant in ultima vreme sint determi- itiile neprielnice in care comul le obliga s& tréiascd si de abate- rea de la factorii ce le-au asigurat re- zistenta. Posibilitatile de prevenire si combatere a bolilor la albine sint mai reduse fata de alte specii. In conditiile exploatarii intensive si nerespectarea unor reguli de alimentatie si igiend, familiile de 10 albine trec prin perioade critice, pe- tioade in care se declanseazé diverse maladii bacteriene, virotice sau para- zitare. Albinele in activitatea lor se deplaseaza pe suprafefe mari, putind sé se conta- mineze mai usor si datorita marilor de- plasdri in diferite bazine melifere, prin, contactul cu alte stupine, creindu-se astfel posibilitati multiple de contagiune. Varietatea de boli, cu care este con- fruntaté familia de albine este mare si consté din : boli virotice, bacterlene si parazitare. In actiunea de combatere a bolilor, se utilizeazé o serie de medi- camente cu un inalt grad de eficaci- tate la albine. Institutul de cercetéri pentru apicul- turd a inflinfat in cadrul laboratorulut de patologie apicold, o secfie pentru producerea de medicamente necesare combaterii bolilor la albine. Infiintarea secfiei de medicamente a fost determi- nata de necesitdtile apiculturii actuale, concretizate prin sporirea continud a nu- mérului de familii de albine si a pro- ductiei de miere si alte produse apicole deosebit de apreciate pentru calitatile nutritive, cit si curative, in multe ma- ladii ale omului. Medicamentele puse la dispozitia api- cultorilor pentru combaterea bolilor au fost elaborate de specialistii laboratoru- lui de patologie apicolé, in urma unei asidui activitéti de cercetare si verifi- cGri in teren. Aceste medicamente s-au dovedit a fi deosebit de eficace in com- baterea bolilor fa albine, dat flind nu- mérul mare sub aspect cantitativ dis- tribuit si a efectelor economice indi- recte, materializate prin cresterea pro- ductie-marta la miere. Principalele medicamente utilizate in combaterea bolilor Ia albine sint : 1, LOCAMICIN Locamicinul este un medicament desti- nat combaterii locei europene $i ame- ricane (doud boli infecto-contagioase cu larga rdspindire la albine). Acest medicament este comercializat sub forma de — Locamicin pulbere — Locamicin pasté Efectul lui se bazeaz& pe actiunea anti- bioticé a teramicinei asupra bacteriilor ce produc aceste boli. Uleiul din loca- micin pasta contribuie la retardarea medicamentului. Tratamentul se ‘sustine conform pro- spectului si se repetd obligatoriu si in al doilea an. 2. MICOCIDIN Este un preparat destinat prevenirii $i combaterii micozelor albinelor, in spe- cial a Ascosphaeromicozei (puietul va- ros), avind si proprietdti stimulatoare pentru familiile de albine. Acest me- dicament a fost creat si patentat de catre Institutul de cercetari pentru api- culturé. Micocidinul se administreazé sub forma de pulbere in sirop: sau sub forma de solutie pentru tratamentul fagurilor de rezervé. La fel, este obligatoriu trata- mentul in al doilea an. Acest medica- ment a fdcut ca puietul varos sa re- greseze foarte mult in stupinele tratate si in unele din ele s& dispard complet. 3, SINEACAR Este un preparat destinat combaterii acariozelor albinelor, in special a var- roozei — boald parazitard produsé de acarianul Varroa jacobsoni. $i acest medicament a fost creat si patentat de cdtre Institutul de cercetdri pentru apiculturd, obfinind de doud ori medalia de aur in cadrul unor prestigioase confruntdri internationale. Aceasté maladie este extrem de grava, intrucit sint parazitate atit larvele cit si albinele adulte, cu un procent de mor- talitate extrem de ridicat. Tratamentul se efectueazd primdvara, vara, dupé unul sau doud culesuri principale si toamna. O conditie a succesului tratamentului cu Sineacar este aceea a tratdrii tutu- ror stupinelor infestate in perioade de timp determinate, pentru a nu ramine netratate stupine ce constituie focare de diseminare a boli. Cu ajutorul acestui preparat se face si diagnosticul bolii certitudine, dato- rita inaltei eficac! Preparatul este mult solicitat si pe plan international. Combaterea bolilor albinelor se face intr-un complex de acfiuni care sa in- cluda actiuni de igienizare, dezinfectie, tehnologii de crestere si administrare de medicamente. Prin inalta lor eficacitate, medicamen- tele preparate de Institutul de cercetari pentru apiculturd conduc la insdénéto- sirea unui mare numGr de familii de al- bine, si drept consecin{é, la inléturarea pagubelor materiale produse de boli, la obfinerea unui material viguros si sd- n&tos si la obfinerea de mari producfii apicole. 11 Presa pentru stupi si saltelute D.. lungut anilor am experimentat fel de fel de materiale pentru confec- fionarea stupilor si m-am oprit in ulti- ma instanté asupra papurei, un produs natural ieftin, ce se poate procura cu usurinja, stupii realizafi din papurd avind perefii rezistenti, caldurosi_ si usori. Cunoagtem doud specii de papura : lata (Typha latifolia L.) si ingustd (Typha angustifolia L.). Ambele orese prin ape stagnante, lin curgdtoare sau pe marginea biltilor si a lacurilor. Se recolteazd toamna, dupa coacere, legin- du-se in snopi, si pind la prelucrare se depoziteaz’ in locuri ferite de intem- perii. In cazuri extreme, papura poate fi in- locuité cu trestia (Phragmites austra~ lis (Cav. (Trin.) care este foarte rezisten- ta dar prezinté neajunsul cd are tulpi- a acoperité cu o cuticula impermea- bild pentru vaporii de apa, ceea ce face ca acestia si se condenseze pe pe- retii interiori ai stupilor. Unii practicieni sint impotniva stupilor din papurd presata, motivind aceasta prin dificultafile de dezinfectie si prin slaba lor, rezistenta. Personal, am stupi din avestia de peste 15 ani si s-au do- vedit deosebit de buni: se pot flamba cu lampa de ibenzina, sint usori, ab- sorb bine umiditatea, se pot transporta in pastoral si ce este mai important, sint caldurosi, asigurind o jernare ex- celenta si un consum redus de provi- ide catre albine pe timpul iernii. Din papura, prin presare, confectionez si saltelute laterale sau din cele ce se asazi iarna peste podisor. Si acestea s-au dovedit deosebit de eficace : nefin bine cdldura si permit eliminarea va- porilor de apa. 12 din papurd presata (1) Prof. E LUCACEL Voi desorie in continuare presa reali- zati de mine penta obfinerea stupi- lor si saltelujelor din papura presata, care este 0 varianté modificata a unot modele descrise de diferiti autori. Ea este astfel conceputd incit se poate manipula cu usurin{&, _ presindu-se dintr-odati un perete din fata sau spa- te si unul lateral, De asemenea, se poate presa o saltelujé mare pentru podigor si una laterala sau doud sal- telufe laterale, Dupa cum se poate vedea din figura 1, presa este alcétuitd dintr-un calapod lat (1) si unul ingust (2) ce stau fata in fajé {ira a fi legate intre ele. Stau in aceasté: pozitie numai cind se pre- seazd in ele papura, in rest se pot inde- parta si aseza in modul cel mai conve- nabil de lucru. Fiecare calapod are doi pereti din scin- duni de 2 om grosime si circa 75 em inalfime, asezafi pe grinzi rezistente de stejar uscat cu sectiune dreptunghiu- lard de 8/8 em (3). Grinzile de jos alcd- tuiesc talpa calapodului, iar cele supe- rioare sé gasesc la cinca 31—32 om fata de acestea, pe la jumatatea scindurilor ce alcdtuiese perefii, Grinzile se confec- tioneaz din lemn de stejar sAnatos si uscat, pentru a fi cit mai rezistente deoarece asupra lor se exercité toatd presiunea. Lafimea fiecdrui calapod, precum si lungimea grinzilor de sustinere se fi- xeaz in functie de dimensiunile stu- pului ce vrem sa-1 confectionam si in mod normal aici trebuie s& intervina inventivitatea apicultorului, Figura 1 reprezinta schema unei prese cu care se pot confectiona stupi de tip orizon- tal, de aceea calapodul (1) pentru pere- tele din fafa si cel din spate este mai lat decit calapodul (2) pentru peretii laterali, Dac’ vrem s& confectionim stupi verticali cu dou corpuri si ma- gazie sau stupi multietajati, cele doud calapoade vor fi de aceeasi latime, acesti stupi avind o sectiune aproape patrata. Scindurile ce alcdtuiese perefii au gro- simea de 2 cm, indlfimea de 75 cm si o lafime doriti de noi, in functie de numarul lor si de litimea calapodului, Ele se asazi pe partea'interni a_grin- zilor avind grija ca mai ales cele de pe margini si formeze unghiuri de 90° cu acestea. Scindurile de pe marginea calapoadeior sint cit se poate de inguste pentru ca cusiturile papurei si se facd cit mai pe virf. Distantele dintre ele ramin la latitudinea noastra, dar trebuie sa fie destul de mari pentru a permite intra- yea’ ou ugurinté a muchiei unui ciocan, Dupa ce am fixat scidurile peretilor calapodului, in partea de jos, la talpa fiecdruia, de unul din pereti, se atagea- zA prin prindere cu cuie o sipca distan- tatoare (4). Ea va avea lungimea egald cu latimea peretelui calapodului, indl- timea de 8 cm (cit inalfimea grinzilor de sustinere) si grosimea de 4 cm. Gro- simea sipoii distantatoare (4) va da gro- simea peretelui stupului, care va fi deci de 4 cm. Repetiim : aceasta distanjatoare este prinsi num: unul din perefi, celdlalt putindu-se in- departa. Pentru ca perefii fiecdrui calapod $4 stea faji in fafa, si nu se departeze ducind la formarea unui perete mai gros de 4 cm, grinzile de sustinere sint ptinse la capete cu suruburi distanta- toare (5) la o distanfA de circa 6 cm de marginea ultimei scinduri a cala- podului lung. Celalalt calapod, desi mai scurt, are gninzile Ja fel de lungi si gurubunile asezate in acelagi loc ca si primul. Fig. 1. Presi pentru stupi din papuré presata: 1—calapod pentru peretele din fati sau spate ; 2—calapod pentru peretii laterali; 3—grinzi de sustinere} 4—sipca distantatoare; 5—suruburi — distantatoare ; 6—grapa pentru presare; 7 — dispozitivul pentru presare; 8—minerul dispozitivulu ; de presare; 9—talpa dispozitivului de pre- sare; 10—stinghia de sustinere. Suruburile distantatoare sint alese astfel incit s& nu permit& apropierea perefilor mai mult de 4 cm. Dac& sint suruburi obisnuite, imediat, Inga ele, inspre exterior, pe una din grinzi, se prind cu cue bucati de lemn ce nu permit apropierea peretilor maj mult de 4 cm. Suruburile vor avea diame- trul de 20 cm si vor fi prevazute cu flansi si piulite. se string ou suruburile distantatoare, fiecare calapod formeaza un tot unitar iar la nevoie se pot in- depértta prin scoaterea acestora. Pe talpa calapodului lat se prind doud sipei (10) lungi de cite 50 cm. Pe acestea, si in fata calapodului lat, se pune calapodul ingust, dupi ce in prealabil s-a dntrodus sub sipei talpa dispozitivului de presare (9). Pentru ca surubul dispozitivului de spresare sA nu se miste si si stea la mijlocul calapoa- delor, se va asigura de o parte si de alta cu dou’ cuie mari de 80 mm, 13 Fig. 2. Dispozitivul de presare: 1—grapa de presare} 2—piesi gdurité; 3—piesd gau- rit si filetaté a surubuluj de presare ; 4— orificiul filetat ; 5—corpul gurubului de pre- sare} 6—minerul dispozitivulut de presare 7—talpa dispozitivului de presare, batute in una din grinzile de sustinere suiperioare. Penitru presare se va folosi un. dispo- zitiv format din piesele redate in fi- gura 2. Grupa de presare este formataé din doua: bare lungi si doud scurte, ambele din ofel foarte dur cu sectiune de forma, patrata sau dreptunghiulard. Barele Tungi trac de-a curmezigul celor doud calapoade ce stau fafa in fata, prin spa- fiul delimitat de scindurile marginase ale peretilor. Barele scurte sint apro- piate si sudate de piesa géurita (2) al crei orificiu este cu cirea 5—10 mm mai mare decit diametrul surubului (7). Toate partile grapei de presare se prind unele de altele printr-o sudura rigida 14 si de buna calitate. Aceasta este nece- sar deoarece asupra grapei se exerci- 4A intreaga fortd de presare gi o mupe- re a ei poate produce accidente in tim- pul hucrului. Surubul_dispozitivului de ipresare (7) are un filet cu pas pitrat si seam&nd ou cel de Ja un tease de struguri cu deosebirea ci este mai subtire gi i se sudeazi in partea infenioard o talpa (8) din ofel dur, avind o lungime astfel calculati incit s4 poata prinde ambele ‘Alpi ale celor doud calapoade. Conpul surubuluj de presare (5) constd dintr-o feavi cu diametrul putin mai mare decit al surubului (7) avind sudat in partea ei inferioard piesa — piulija (3), gdurité si filetata cu acelagi filet ca s& se poat& inguruba pe surubul (7). In partea sa superioara se sudeazi mi- nerul (6) dintr-o feav& putin mai sub- tire, In incheiere revenim cu un amé- nunt privind lungimea celor doud :ca- lapoade : — deoarece perefii din fata si din spa- te ai stupului cuprind initre ei perefii laterali, calapodul lung va avea lun- gimea egali cu dimensiunea internd plus grosimea welor doi pereti laterali, din care se scad 5 cm ; — peretele calapodului scurt va avea lungimea egali cu lijimea intend a stupului din care se scad 5 cm, La descrierea modului de lucru vom ex- plica de ce. Am descris in mare presa pentru ob- finerea stupilor si salteluelor din pa- pura presatd, care cu pufind inventi- Vittate poate fi adaptatd pentru confec- fionarea oricdrui tip de stup, Realiza- rea acestora necesiti o oarecare energie si cheltuiald care insi se amortizeazd in timp scurt prin stupii si saltelutele fabricate. Intr-un articol vitor voi reveni cu de- talii privind modul de folosire a presei side asamblare a stupilor din papura presata, Opinii CERCUL APICOL S$COLAR mijloc de educare prin munca Prof. L. I. IONESCU D in dorinta de a educa elevii in spi- ritul dragostei fatz de munca, sarcina de seam a invitamintului din patria noastra, am organizat in comuna Dom- nesti, un cere apicol scolar. ‘Aceasta noud forma de activitate mi-a dat posibilitatea si transfer cunostin- -tele de biologie pe tirimul practicii in mijlocul naturii, acolo unde elevii pot observa gi cerceta obiectele si fenome- nele biologice cit mai real posibil. Prin activitatea in cere nu urméresc formarea unor apicultori, ci trezirea dragostei fat de aceastA profesiune si a interesului fata de viata albinelor. Dacd am stirnit interes, admiratie si simpatie pentru viata albinelor, in- seamnd ci am facut foarte mult, In- seamna c& am construit temelia pe care se va forma viitorul apicultor. N-am stdruit prea mult asupra anatomiei al- binei, 0 bolilor ei, a tuturor lucrarilor din stupind, pentru a nu produce re- pulsie, $colarul vrea ca in cadrul cer- cului si se relaxeze pufin. Daci finem seama c& munca creatoare in societatea contemporana este o munc& de grup, munca in echipe, atunci mi-am zis c& tematica cercului nu trebuie si piardi din vedere si aceast& perspectiva, In ca- drul echipei, elevul invata si in- vestigheze si si valorifice investiga- fia, avind in vedere posibilita- tile de realizare in viata socialé, Prin urmare, activitatea in cere nu este o activitate inchisé, ci o activitate cu perspectiva, stimulata de posibilitatile de realizare a personalitafii pe care le ofera societatea socialista. De aceea, intocmind: planul tematic al cercului, am prevazut urmatoarele : — activit teoretice (expuneri scurte facute de profesor) ; — observatii si experiente pe care membrii cercului le executé, fie individual, fie pe grupe atit in timpul activitatii cercului, cit si fn afara acestuia (fenologice, meteorolo- gice, biologice) ; —demonstratii practice (insirmarea ramelor, folosirea topitorului etc.) ; — intilniri cu apicultorii din comuné ; — vizite si excursii (stupine, Combinatul apicol) ; — serate stiintifice (referate, noutdti apicole, proiectii diafilme sau filme) ; —concursuri ,Cine stie, cistigaé pe teme apicole ; — activitati practice in ateliere gi pe parcela cu plante melifere. In afara sedintelor de cere, elevii al- cdtuiese albume cu noutati din apicul- turd, colectii de marci postale cu plante melifere si insecte, observatii meteoro- logice, fenologice, biologice. Dupa cum se vede, in cadrul cercului, are loc procesul de dezvoltare a price- perilor si depinderilor elevilor. Princi- pal este faptul c& aceste activitati sint cit mai independente si mai atractive, prin aceasta deosebindu-se de activita- tea in clas. Fiecare membru al cercului are cite un ,,Caiet de apicultura, care cuprinde materialele de baz8 ce trebuie folosite in cadrul cercului, Ei isi tree aici si rezultatele muncii lor, acesta devenind o ,,oglinda a elevului*. Comparind activitatea cércului apicol cu a altor cercuri (foto, radio, auto, arte plastice etc.), observém c& in timp ce Ja acestea se realizeazi mai repede une- le produse finite (fotografi, aparate de radio, carturi, tablouri), la cercul ‘api- col produsul finit (miere, ceara), se re- 15, alizeaza in timp, fiind necesara o acti- vitate permanenta in toate anotimpu- rile anului si deprinderi complexe, lu- cru ce se obtine mai greu la membrii cereului apicol. Nu trebuie s& uitam cd pentru a deprinde aceasta indeletnicire este necesara pasiunea melomanului, indeminarea si precizia ceasornicarului, rabdarea spartanului si forta morala a eroului. De aceea am inscris initial cit mai multi membri in cere. Pe parcurs au rdmas doar cei care au indeplinit conditiile de mai sus. Din experienta proprie si a altor cadre didaotice, pot formula anumite cerinte pedagogice, care sa asigure cit mai mult& independenta elevilor in cere, si contribuie la dezvoltarea gindirii lor, cerin{e a céror indeplinire va da aces- tei munci un caracter politehnic, de dezvoltare multilaterala. Un mijloc care face pe pionieri si recurgd in procesul muncii lor la cunostinfele teore- tice il constituie metoda intrebérilor, De exemplu profesorul intreabaé de ce: trebuie sd se fact lucrarea respectivé in felul acesta si nu altfel? Astfel, in timpul lucrarii de insirmare a ramelor, profesorul a observat cd nu tofi elevii au asezat sirmele la dis- tanfe egale, iar unii dintre ei le-au asezat chiar foarte strimbe. S-a oprit lucrarea gi S-a discuta¢ faptul acesta, care duce la de- formarea celulelor fagurilor de catre albine ji marirea numdrului de trintori, Cei care au lucrat rau au infeles de ce trebuie sé refacd lucrarea, Este foarte important sd-i inarmam pe elevi cu deprinderi trainice dar care sd fie, in acelasi timp, flexibile la nevoie. Tehnica de productie se schimba repede, ea nu std pe loc, Atunci cind absolventul nostru va intra in Productie, uneori poate nu va mai avea de-a face cu acele unelte si materiale pe care le-a cunoscut in scoala, La tema ,,Plante melifere“, ca aplicatie am mers cu elevii pe cimp, indrumindu-i ca atunci cind colectioneazd plante melifere 16 t pentru ierbar sai completeze si'o fist care St-i ajute sa stabileascd legitura dintre plan- 1 si condifiile ei de viata, aria de raspin- dire, distanfa fat de stupind. Practica in cadrul cerculué @ pus in fata pio- méerilor problema executtrii unor preparate microscopice pentru a putea face observatii cu privire la cauzele bolilor albinelor. S-au Gat instructiunile necesare si solufiile cele mai dune. Trecind ta realizare, au avut de intimpinat unele greuttifi (ex: procurarea ‘materialelor) care au fost rezolvate datoriti spiritulut de inifiativa (au facut investigasit in familie si printre cunoscupt), Valoarea pedagogict a muncii sporeste cind aceasta capdtd un caracter de folos obstese, Consttinta importantei lucrtirilor efectuate Sporeste simful rdspunderii fata de ele, tt ‘mobilizeazd pe elevi st biruie greutéfile, le trezeste entuztasmul pentru munca, ti educé in splritul de dragoste fafa de munca, Un exemplu sugastiv il constituie activitatea membrilor cercului pentru confectionarea unor albume cu fotografi din sectorul api- col, care sit fie date laboratorului scolii, im- bogiifindu-t cu material didactic, In ceea ce priveste vizitele in productie, m-am convins cd pentru elevi ele trebuie sd aibd nu numai un caracter contempla- tiv. In timpul acestor vizite, pionierii tre- buiau neaparat st Iucreze, Imbinarea obser- variit cu munca le procura elevilor o mare mulfumire, solicitind activitatea simultand a mai multor andlizatori, asigurind percepfii senzoriale variate, care se folosese mai tir- ziu in decursul intregului an, ca fundament pentru nofiunile noi predate, Vizitele in pro- ductie trebuie sd aiba, asadar, un caracter activ. Dupd ce s-a vizitat laborato- rul si stupina, dupi ce Wi s-a facut o demonstratie de felul cum se cerceteazi interiorul unui stup, elevii au primit mate- rialele si uneltele necesare apicultorului, pen- tru a le observa si chiar a le folosi, Apoi ei au facut si o munca voluntard, curdfind ve~ trele stupilor de buruieni, Vizita s-a incheiat printr-o fotografiere a principalelor activi- Pentru largirea orizontului_activitatii in cero, in scopul stimuldrii la elevi a interesului pentru stint’, am folosit si Aspect din timput unei leofit practice in cadrut cercului apicot scolar din comuna Domnegtl, judeful Arges urmatoarele mijloace : citirea si discu- tarea unei broguri apicole, a revistei »Apicultura in Romania“, preventarea de diafilme care s&-i informeze cu nou- t&ti-din acest domeniu. Un mare interes a prezentat serata api- cold cu urméatorul program : — proiectarea diafilmului ,,Viata albi- nelor“ ; intilnirea cu un apicultor ; con- cursul Cine stie, cistiga‘! pe teme apicole. Organizind activitatea in cerc, asa cum am prezentat-o, am putut constata ur- matoarele : — in primul rind infelegerea fenome- nelor devine mai profunda, mai temei- nicd ; — un alt avantaj a rezultat din imbi- narea activé a experientei practice cu cunostin{ele teoretice gi s-a referit la © mai bund refinere si memorare a ce- lor invatate. Infelegerea semnificatiei activitatii lor, marea satisfactie morali pe care’ au avut-o, bucuria muncii colective, toate acestea i-au stimulat pe elevi sa lupte stéruitor pentru infaptuirea -sarcinilor care le-au revenit in cadrul cercului. La acestea s-a addugat si faptul sa ei stiau ca, la sfirgitul anului, cele mai frumose realizari vor fi expuse la ex- pozifia organizata pe scoala. Antrenarea elevilor la 0 muned organi- zatd a influentat si relatiile lor de via- ta, constiinja si aprecierea just a for- teler si posibilitatilor proprii, Stind de vorba cu elevii, am inteles cd unul din motivele principale care i-a determinat s& participe la cere a fost dorinta de a-si incerca fortele ,,intr-o muncd ade- varata“. La sfirsitul celor doi ani de activitate in cere, cei mai multi elevi, membri ai cercului, au putut fi de fo- los parintilor care aveau stupi, preluind unele munci ugoare. Fi au devenit pro- pagandisti ai cunostintelor apicole, in familiile lor si in cercul lor de priete- ni, Pot citi o schijé a unui stup, avind rabdarea si spiritul de observatie ne- cesar unui apicultor. Recunose cu usu- rinfé matca, trintorii, albinele lucr: toare, principalele plante melifere si fo- losesc un vocabular adecvat profesiunii de apicultor. Toate aceste noj posibilita{i oferite de munca in cerc nu ar fi putut fi reali- zate cu succes, dac& scoala nu ar fi pus la dispozitie materialele necesare des- fAsurdarii activitatilor si o sald speciala, Avind la dispozitie tot ce le trebuie, rezultatele au fost bune. 17 De peste hotare TEHNOLOBIE [NDUSTRIALA PENTRU OBTINEREA LAPTISORULUI DE MATCA IN R.P. BULGARIA Boris MITEV Director al Statiunit experimentale de apiculturé din Sofia n ultimele dou’ decenii numarul familiilor de albine a crescut de 2,5 ori ; acestea sint intretinute 950/, in stupi sistematici si numai 5 % in stupi_pri- mitivi. Stupinele cooperatiste cuprind 20,30/ din numfrul familiilor de albine din fara. In judetele in care exist’ mai multe stupine cooperatiste, au fost in- fiintate 13 intreprinderi apicole (L.A.), fiecare cu cite 4000—10 000 familii de albine. Acestea sint subordonate Uniu- nii centrale a cooperativelor (U.C.C.). Fiecare intreprindere este condusi de un director si are cont economic inde- pendent. Organizarea stupinelor din aceste in- treprinderi este aseminiitoare cu a stu- pinelor compuse din 160 pind la 240 fa- milii de albine. Acestea sint ingrijite de apicultorul sef si un apicultor, sau numai de un singur apicultor, iar in timpul sezonului api- col activ, de c&itre lucratori temporari. Apicultorii din raionul respectiv sint organizati in brigizi apicole, formate din 1800 pin& la 2100 familii de al- bine, cu un brigadier sef, care in majo- ritatea intreprinderilor este un specia- list cu calificare agricold. Concentrarea si specializarea efectuatd in intreprinderile apicole au dus la dicarea randamentului si productivitatii muncii, la asigurarea unei conduceri competente si o mai bund selectie a ca- drelor apicole. Totodat’, au facilitat in- troducerea noutafilor stiinfei_apicole din fara noastra si stréinatate, in sco- pul obfinerii unor productii _apicole sporite. In perioada anilor 1961—1963, intr-o stupind a Statiunii experimentale de 18 apicultura din Sofia, s-au efectuat o serie de cercetari privind tehnologia obtinerii laptisorului de mated. Pe baza acestor cercetari s-a elaborat metoda de lucru, care s-a dat pentru verifica- re in productie in diferite raioane ale tarii. In urma cercetarilor efectuate in central si a verificdrilor facute in stu- pinele cooperatiste din teritoriu, i elaborat o tehnologie industrial unici de obtinere a laptisorului de matca, care a fost data intreprinderilor apicole pentru a fi pus& in aplicare, Aceasta tehnologie cuprinde urmitoarele as- pecte : asigurarea inventarului si ma- terialelor necesare ; pregatirea cadrelor apicole ; preg&tirea numarului necesar de familii de albine puternice si sina- toase in fiecare stupina si munca in laborator. Inventarul si materialele apicole, Pen- tru obfinerea laptisorului de matc& se folosesc : stupi Dadant-Blatt cu 12 ra- me si stupi multietajati ; gratii orizon- tale sau verticale, frigider ; aparat cu vacuum pentru recoltarea Japtisorului de matci; borcane din sticla de cu- loare bruna si toate celelalte aparate si materiale care se folosesc la cresterea industriala a mateilor. Pregitirea cadrelor de apicultori, In timpul perioadei de iarna se efectueazi cursuri sau consfatuiri de specialitate, in cadrul cirora se analizeazi toate problemele de tehnologie industriala pentru obtinerea liptisorului de mated. In stupinele apicultorilor fruntasi din intreprinderile agricole, in sezonul pro- ductiv se efectueazi schimburi de ex- jor de albine. Stiinta si practica apicoli au aratat ci pentru a trece la o tehnologie industrialé de obfinere a laptisorului de matc’, este nevoie de familii de albine puternice. De aceea, pregitirea lor incepe inc& din toamni. Este necesar si se asigure fa- miliilor de albine rezerve de hrana de calitate, necesare pentru iarnd, iar cui bul s& fie bine protejat. In primavara trebuie si se acorde o atentie deosebita pentru dezvoltarea lor rapidd, precum si in timpul sezonului apicol activ. Pregiitirea familiilor de albine cresci- toare. In functie de puterea familiei de albine, la inceputul lunii mai, acestea sint impartite in trei grupe. La inceput, pentru. producerea laptisorului de matca se alege un numar mai mic de familii de albine in fiecare grupi, iar dupa aceasta, se includ toate familiile de albine prevazute in plan pentru a- ceasta activitate. Productia incepe cind existi un cules continuu de nectar si polen, timp calduros si constant, cu alte cuvinte, pentru diferitele raioane ale farii aceasté perioada incepe de la mijlocul lunii mai si continu pin’ la 15 august. Inainte de a incepe productia de 1apti- sor de matc’, 0 mare importan{a o are amplasarea corecta si instalarea familii- lor crescatoare. Stupul Dadant-Blatt cu 12 rame se or- ganizeazA in felul urmator : cu ajuto- rul unei gratii despirtitoare verticale, cuibul familiei de albine se imparte in doua, pe cite 5—6 rame. Intr-un com- partiment se afl matca si se pun fa- guri cu miere, polen si faguri pentru ouatul matcii, in timp ce in al doilea compartiment, de cealalté parte a gra- tiei, se pune un fagure cu micre si pastura. In acest compartiment — in care se obtine laptisorul de matci — fagurii se aranjeaz in felul urmator : ling& gratia despartitoare un fagure cu miere, polen si pastura, rama cu botci de mated, fagure cu pasturé, a doua rama cu botci de mated ; fagure cu pas- tur& si fagure cu miere si polen. Stupul Langstroth cu mai multe cor- puri se organizeazA in felul urmator : cu ajutorul unei gratii despirfitoare vrizontale, asezati intre corpul unu si doi, familia se imparte in dou’. Matca lucreaz in corpul unu, care se echi- peaza cu numarul necesar de faguri, O parte din fagurii cu pastura si oud, fa- gurii cu pastura si miere cipicita, se muta in corpul doi, care se aranjeazA in felul urmator : primul si al zecelea fagure cu miere si polen; al doilea, al treilea, al cincilea, al saselea si al op- tulea fagure, cu pasturaé si polen cipa- cit si nec&p&cit si al noulea — rama claditoare de ceara. In locurile cinci si sapte se pun ramele cu botci de mated. Daci nu ajung fa- gurii cu pasturd nec&pacit& si cApacita, albine, sau faguri ‘cu miere, atunci al doilea corp se umple cu astfel de fa- guri, care se iau de la rezerva sau de la familiile de albine, care nu sint fo- losite la producerea laptisorului de mate’. Independent de evolutia culesului, ina- inte de a incepe producerea laptisoru- lui de mate, familiile cresc&toare se hrnese 5—10 zile cu doze mici de si- rop de zahar 1:1. Inainte de producerea laptisorului de mate’ este necesar si dispunem de botei artificiale care se confectioneazi in perioada de iarna, precum gi de cite 10 g laptisor de matca proaspat. In perioada de obfinere a l&ptisorului de matca de la familiile crescitoare, se iau faguri cu piistura si faguri cu miere pentru formarea de roiuri, iar fagurii cu miere capacit& se centrifugheaza. Dupa terminarea producerii lAptisoru- lui de mated, incepe pregitirea familii- lor de albine pentru iernare, Tehnologia industriali pentru obfine- rea liptisorului de matci. Una din conditiile cele mai importante pentru obfinerea laptisorului de matcd este a- menajarea unui laborator de lucru, De aceea, la noi, léptisorul de matci se 19 produce numai la stupinele care dispun de astfel de spatii de lucru. Laborato- rul trebuie si fie dotat cu termometru si higrometru, Temperatura in labora- tor se mentine la 25—28°C, iar umidi- tatea relativA la 72—800/. Munca in laborator. In perioada produ- cerii léptisorului de mate’, in fiecare stupind lucreazi cite doi laboranti. Munca de baz a laborantilor const& in pregitirea sipcilor pentru botci. Fie- care sipci se echilibreazi cu 20—25 botci (cu ajutorul ceri topite). Laptisorul de matcd care urmeaza a fi introdus in boteile artificiale este di- luat in prealabil cu miere fluid’. Intro- ducerea laptisorului in botcile artifi- ciale se face cu ajutorul unei lantete sau pipete, dupa care aceste botci sint acoperite cu tifon umezit. Pe fiecare picditura de liptisor se transvazeazd o larva in virst& de 12 ore, luat& din cui- bul unei familii de albine repartizata in acest scop. Larva se ridic’ din ce- lula respectiva cu ajutorul unei spatule speciale si se asazA pe pic&tura de lAp- tisor de matc& in aceeasi pozitie in care a fost gasit& in celula. Dupi pregatirea botcilor, sipca se pune in rama de crestere, care de asemenea se acopera cu tifon umezit. Dupa pre- gatirea unui numir de 10 sipci port- botci, apicultorul le introduce in cuibu- rile familiilor cresc&toare. Pe o ram& cu botci de mate se pun una sau doud sipci. La prima lor aranjare — la sfir- situ. lunii mai — se dau’ familiilor cresc&toare cite 40—50 de larve, iar in urmitoarele luni se dau pind la 100 larve. In timpul perioadei de producere a lip- tigorului, familiile crescitoare se fura- jeazi suplimentar cu sirop de zahir 1:1, Larvele date pentru crestere in familiile cresc&toare, ramin acolo timp de 62 ore. In aceasta perioada albinele doici depun laptisorul de mated secre- tat de ele in botcile artificiale, pentru 20 hrénirea larvelor. Cantitatea de lapti- sor de mated depinde de temperatura, culesul de nectar si polen, precum si puterea familiilor de albine crescé- toare. La expirarea termenului amintit (62 ore), ramele cu botei de matc& se scot, sipelle se curaté de albine si se pun in rame, care se acopera cu tifon umezit si se transporta in laborator pentru ex- tractie. Pe locul ramelor cu botci de matca scoase, se pun alte sipci_ port- botci cu larve. Dupa fiecare a doud recoltare (la a 6-a zi), apicultorul pre- gateste 500% din familiile de albine pentru fiecare grupa. Recoltarea Kiptisorului, Botcile artifi- ciale cu laptisor de. matca sint scurtate cu ajutorul unui cufit bine ascutit, care a fost introdus in prealabil in apa cal- da. Se indeparteazi larvele si dupa aceea, cu ajutorul unei pompife pe baz de vacuum sau spatula din masa plastic, se scoate liptigorul din fiecare boted. Laptisorul se pune in borcane de 500 g, care se pastreazA in frigider. In R. P. Bulgaria se lucreazi de peste * 10 ani pentru imbunat&tirea _tehnolo- giei industriale de obtinere a léptigoru- Tui de matca gi introducerea acesteia pe scara larga. In anul 1975 au fost antrenate in pro- ducerea laptisorului de matc& 10 intre- prinderi apicole, in anul 1976 s-au mai- adaugat inca 9, iar in anul 1977, numa- rul lor a crescut cu inc 11 intreprin- deri apicole. In cadrul acestor intreprinderi num’- rul de familii de albine folosite pentru obtinerea liptisorului de matci a cres- cut cu 32% in anul 1975, 18,790/ in anul 1976 si 28,600/ in anul 1977. Cantitatea de liptisor de matci recol- tata in medie pe trei ani (1975—1977) de la o singura familie de albine a fost de 176 g. In prezent se lucreaz’ la imbundtitirea tehnologiei folosite in scopul obtinerii unor cantititi sporite de liptisor de: matc& pe familia de albine. 2 er ACTIV TEA APIMONDIA AL TREILEA SIMPOZION INTERNATIONAL DE APITERAPIE Portoroz, lugoslavia, 11—14 septembrie 1978 n perioada 11—14 septembrie a.c. a avut loc la Portoroz in R. S. F. Iu- goslavia cel de-al treilea Simpozion In- ternational de Apiterapie, organizat de APIMONDIA in colaborare cu Federa- fia Asociafiilor de Apiculturi din Tu- goslavia, Uniunea Asociatiilor de Api- cultura ‘din Slovenia si Firma Medex. Lucrarile simpozionului s-au _desfasu- rat sub conducerea secretarului general al APIMONDIEI, dr. Silvestro Canna- mela. i Au participat reprezentanti din 17 {ari ale lumii, ‘ Delegatia oficial a firii noastre, con- dus& de dr. ing, Albinel Harnaj, vice- presedinte al Asociatiei , CrescAtorilor de Albine din R. S. Romania, a fost al- c&tuit’ din dr. Mircea Ialomiteanu si farm. Elena Palos. Din ara noasira. a mai participat la simpozion si un grup de 16 apicultori si specialisti in pro- bleme de apiterapie, a ciror deplasare in R. S. F. lugoslavia a fost organizata de Asociafia Cresc&torilor de Albine din R. S.-Rom&nia prin O.N.T. Carpati. Lucrarile simpozionului s-au desfasu- rat la un fnalt nivel stiintific. Studiile efectuate de cercet&tori, medici, chi- misti, farmacisti si biologi privind produsele apicole, precum si rezultatele aplic&rii Jor pentru sin&tatea omului, au fost realizate pe baze stiintifice, cu multi seriozitate si deosebiti compe- tent. In cele 4 zile afectate comunicarilor, s-a prezentat un numar de 63 lucrari, dintre care 15 au apartinut specialistilor romani, Mai mult de jumitate din refe- ratele susfinute au dezbatuit subiectul wpropolis‘, testarea si aplicarea lui in diferite afectiuni, Dintre acestea men- tiondm lucrarile : ,,Actiunea extractului de propolis asupra antigenului de su- profafa al hepatitei B, comparativ cu aceea a citorva agenfi chimici*, autori : biol. Iuliana Crigan, farm. Vasilica Cioca, dr, Ana Morffei, dr. O. Burducea, prof. dr. N. Cajal, dr, Rodica Repanovici ; ,Cercetari privind testul biologic -al mierii_propolizate* — autori : farm. Ele- na Palos, farm. Felicia Popescu ; ,,Acti nea propolisului asupra lui Pseudomo- nas aeruginosa in vitro‘ — autori: dr. I. R. Anastasiu, dr. Anca Filotti; ,,Fo- losirea propolisului in tratamentul in- durafiei plastice a corpilor cavernosi* — autori: dr. $t. Roman, dr. S. Ro- man ; ,,Efectele antiinflamatorii ale un- guentului cu propolis*.— autor S. Bun- ta (Iugoslavia), ,,Propolisul in practica medicala* — autor dr. C, Cakov (Bul- gavia), ,Aplicafiile propolisului in me- dicina umanai* — autor dr. J. Cizmarik (Cehoslovacia), ,,Extractele de propolis in tratamentul Zonei Zoster — autor dr. Klemens Feiks (Austria), ,,Propoli- sul ca anestezic si produs de asociere in tratamentul sinusurilor si afectiuni- lor cailor respiratorii superioare* — autor M. M, Frenkel (U.R.S.S,), ,,Apli- cafiile propolisului in tratamentul ma- ladiilor parodontale* — autor B. Mit kovic (ugoslavia) si »Substanfele bio- logice active din propolis* — autor A. J. Tihonov (Lugoslavia). Cu prilejul acestui simpozion a fost organizata si o expozitie la care au par- ticipat diferite firme de _ specialitate din Iugoslavia, Bulgaria, Cehoslovacia, Romania si U.R.S.S., care au prezentat 0 diversitate mare de produse apitera- pice pe bazi de miere, laptisor de mat- ci, polen, propolis si venin de albine. Standul romanese s-a bucurat de un deosebit interes datorité varietatii si complex’ produselor expuse. In ultima zi, in cadrul festivitatii de inchidere a lucrarilor simpozionului, 21 dr. ing. Albinel Harnaj a‘decernat din partea Institutului International de Tehnologie si Economie Apicold - al APIMONDIEI diplome si medalii or- ganizatiilor de apicultura si persoanelor care au depus 0 activitate deosebita in domeniul apiterapiei. Asociatia Crescitorilor de Albine din R.S, Romania a primit diplome si me- dalii de aur pentru standul prezentat in cadrul 'expozifiel. De asemenea, au fost premiate produsele ,,Spray cu propolis“, cu diploma si medalie de aur si ,,Po- lenolecitin* cu diploma si medalie de bronz. Pentru activitatea deosebit’ in dome- niul obfinerii produselor apicole folo- site in apiterapie si pentru activitatea de pionierat in acest domeniu s-a acor- dat diplom’ si medalie de aur apicul- torului Zaharia Voiculescu. Pentru activitate de cercetare si prac- ticd medical indelungaté in domeniul TEN apiterapiei a primit diploma si medalie de aur dr. Mircea Ialomiteanu, Simpozionul s-a incheiat cu o vizité de documentare la Intreprinderea de pre- lucrare si comercializare a produselor apicole ,,Medex“ din Ljubliana si la Muzeul apicol din Radovlijica. In ca- drul muzeului sint prezentate diferite exponate, printre care amintim o se- rie de utilaje apicole, diferite tipuri de custi pentru mitci, colivii, dalti, cutite, afumatoare, masti apicole etc. folosite la inceputul practicdrii apiculturii pe aceste meleaguri. Muzeul cuprinde, de asemenea, 0 gama variaté de stupi de diferite forme si dimensiuni. Demne de amintit sint si minunatele picturi apicole pe lemn, care dateaza din timpuri mai vechi si care uimesc prin miiestria cu care sint executate. Tot in acest muzeu existé amenajat un colt cu documente, ilustratii si c&rti privind inceputurile apiterapiei in Iu- goslavia. Farm. Elena PALOS informati VA INFORMAM CU PRIVI- RE_LA APARITIA DECRETE- LOR NR, 252 si 253 DIN 10 TULIE 1978, PUBLICATE IN BULETINUL OFICIAL. ‘aL R.S.R. NR, 62 DIN 15 IULIE AC. I. Decretul_ nr. 262 aproba normele privind conditiile in care se poate efectua tdierea animalelor in situafii — spe- ciale, clasarea pentru tdiere @ femelelor de bovine si ovi- ne, precum si cu privire la aplicarea unor misuri sani tare speciale pentru preveni rea difuziirii epizootitior si acordarea unor ‘despagubiri celor care au suferit pagube prin aplicarea acestor masuri, Intre misurile sanitare spe- ciale stadilite in cadrul ulti- mului grup de norme este prevdzutd $i distrugerea fa- miliilor de albine care poate fi aprobaté in urmétoarele cazuri si situapit : a) in cazul bolilor cu carac- ter exotic — ,,acarioza, pre- cum $i altele ce vor fi sbabi- lite ulterior de Ministerul A- 22 griculturit si Industriei- Al- mentare” — in situafia apa- rifiei_ unor focare care nu au evoluat sau care au fost eradicate pe teritoriul farit noastre. 2) in cazul locet in situafia : —cind apare un focar pri- mar intr-un teritoriu liber de boald ; cind tratamentul este ine- ficace, familiile de albine fi- ind slaibite de boald sau afec- tate concomitent si de alte boli, In vederea compensarii dau- nelor provocate prin distruge- rea familiilor de

    S-ar putea să vă placă și