Cu prilejul anului nou 1979 uram cititorilor si colaboratorilor nostri LA MULTI ANI! 2 Apic ultura DECEMBRIE ~= in RomaniaRevista lunard de stiinfa gi practica apicold editatd de Asociatia Grescatorilor de Albine din Republica Socialista Romania 12 «x decembrie 1978 Anul LI won. Cuprins Pag. Vv. HARNAT In prag de an nou a 7, IONESCU, A. LUCESCU, Aspecte ale dezvoltérli apiculturii in sectorul silvie 2 ©, ANTONESCU Natura albinelor gi intervenjia apleultoriior in viata acestora pe tmpul ternit 5 c. CONDURARU Ternarea familiei de albine In stupul muitictajat <"intr-unul sau dowd corpuri ? u De, ce pier uncle familll de albine pe timpul ternii ‘gf la Inceputul primaverit ? 1. LUCACEL Presi pentru stupi sl saltelufe din papurd presata (11) V. KUCINSCHI, R. RAFIROIU Dispozitive si tehnologii cu eficien{a sporita tn obtinerea veninulu! de albine ELENA PALOS, FILOFTEIA POPESCU Veninul de albine cristalizat in apiterapie I. GROZA, G. BLOOS si Adelina DEREVICT Confinutul in protelne gi aminoacizi al unor polenuri monoflore si poliflore a Elena HOCIOTA Lavanda — 0 culturd meliferA valoroasi si rentabUA ‘Tr, VOLCINSCHT Recensiminiul familiilor de albine DE PESTE HOTARE 1, MARTENKKOWSKI Stupint model in Polonia cu 5000 familii de albine DOCUMENAR APICOL INDEXUL AUTORILOR $I ARTICOLELOR PUBLICATE IN ANUL 1978 30 TIMPUL PROBABIL 32 Coperta I: Aspect de tarnf intr-o stupind Ja munte, Coperta IV: Sortimente de mire livrate de Combinatul apicol ai Asociatiel Cresc&torilor de Albine din R.. 8. Romania in fara si. la export expuse la Expozifia_ perma nenté de apicuitura ee poate 1 viatata zinie pe placorma Complexulul aplcol din Bucuresti, str.” Flcusulul nr. 42, Foto: I NEGREA 32 8 18 20 n 6 a COMITETUL EXECUTIV AU ASOCIATIEL CRESCATORILOR IDE ALBINE DIN R.S. ROMANIA Presedinte: Prof. dr. ing. V. HARNAT Vicepresedinti: Dr. ing. STELIAN DINESCU ing. NICOLAE FOTI Dr. ing. ALBINEL HARNAJ Prof. dr, EUGEN MURESAN Prof. COSTACHE PAIU Secretar: Ing. EUGEN MARZA Membri? VASILE CANTEA CONSTANTIN FUIOR ION GRAMA. ALEXANDRU MARCOVICT Ing. AUREL MALATU IULIU URDUG Ing. STEFAN SAVULESCU Cont. dr. Ing, LIA CARMEN SPATARD Ing. TRAIAN VOLCINSCHI INAL ICOLEGIUL REDAC TI Pregedinte: Ing. NICOLAE Fort Membri: Ing. CIOLCA ION, ér. ing. CIRNU IOAN, dr, ing, HARNAJ ALBINES, ILIESIU NICOLAE, ing. IONESCU TRAIAN, prof. dr. MURESAN EUGEN, Ing. SAVULESCU STE- FAN, dr. SIRBU VALERIU, VOICULESCU ZAHARIA, ing. VOLCINSCHI TRAIAN, TITOV TLIE (red. sep) * Redactia__si_administr: COMITETUL EXECUTIV A- ASOCIATIEI_ CRESCATORI- LOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA @ Str. Tulius Fucik nr. 17, Bucuresti, sect. 2 @ Tel: 12.37.50 @ Cont vir, 4596014 B.A.LA. filiala judetul Iifov. * Costul unui abonament anual este de 36 lei, Abonamentele se primese prin cercurile si filialele A.C.A. @ Cititorii din strdinatate care doresc sd se aboneze a revista noastraé se pot adresa intreprinderii »ILEXIM* Departamentul ex- Port-import presd Bucuresti, str. 13 Decembrie nr. 13, P.O. Box 136—137 telex 11226.IN PRAG DE AN NOU! E ste pentru mine un deosebit prilej de bucurie pentru ci acum, la sfirsit de an, si informez membrii organizatiei noastre ci roadele muncii desfasurate de noi in anul ce s-a scurs au marcat realizarea unor impor- tante producti apicole. In anul 1978 principalii indicatori de plan au fost realizati cu 25 zile inainte de termen. Faté de primul an al actualului cincina] volumul acti- vit&fii economice a inregistrat in 1978 o crestere de 80%. A fost sporita cantitatea de miere preluati la fondul de stat cu 10°%/o, valoarea productiei industriale marfa si globala realizaté de Combinatul apicol cu 30°/., volu- mul desfacerii de m&rfuri prin magazinele filialelor noastre judetene cu 150/, al produselor apicole achizitionate cu 12%/> si exportul de. produse si utilaje apicole cu 190%/., Totodati, fata de 1976, efectivul familiilor de albine a fost sporit cu aproape 100000, totalizind in prezent 948626, iar apicultorii cu stupine proprietate personala au realizat 0 productie medie de miere marfa pe familia de albine de aproape 18 kg, cifra satisfacii- toare daci finem seama de condifiile atmosferice care n-au permis 0 secretie normal de nectar in acest an. Iaté doar citeva dintre cifrele majore care marcheazi realizirile efortului nostru, al cresctorilor de albine, depus in 1978, In anul ce urmeazi, organizatia noastra isi propune in primul rind, spo- rirea in continuare, in si mai mare masurd, a efectivelor familiilor de albine, precum si realizarea gi diversificarea unor producii apicole tot mai mari, un accent deosebit urmind a fi pus pe latura imbundtéfirii calitii{ii muncii si a produselor. Pentru traducerea in fapt a obiectivelor ce stau in fata organizatiei noastre in anul 1979, al patrulea din actualul cincinal, va trebui si ne unim eforturile si pe mai departe, pentru dezvoltarea in continuare a apiculturii in fara noastra. Acum, in prag de an nou, in numele Comitetului Executiv al Asociatiei Cresctorilor de Albine din R. S. Romania, urez tuturor apicultorilor si familiilor acestora, tuturor cititorilor si colaboratorilor revistei noastre de specialitate, ca anul 1979, pe care il vom intimpina in curind, si le aduca satisfactii si mai mari, mult& sindtate si LA MULTI ANI! v. dlarway Prof, dr. ing. V. HARNAJ Presedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine din R. S. Roménia si al Federatici Internationale a Asociatiilor de Apiculturé APIMONDIA 1ASPECTE ALE DEZVOLTARII IN SECTORUL SILVIC* Principatete resurse melifere produ- c&toare de nectar si polen, din fondul forestier, sint constituite din arborete de salcim gi tei, la care se adaugi si alte specli de interes melifer, dintre care se mentioneazi artarul, siilciile, aninii, zmeurul, flora de p&suni si fi- nete din zona de deal si de munte, speciile de plante ierbacee din paduri, cum si arboretele de rasinoase (molid, brad, pin), care asigura mierea de ma- na, In unii ani se pot lua in considera- re gi arborete de foioase din speciile stejar, fag, artar, tei, salcie, plop, ulm, castan, mesteacin, alun ca produci- toare de mana, insi de o calitate mai redusa. Potrivit datelor existente, din ¢otalul fondului forestier de stat din tara noas- tra, padurile de salcim se intind pe 126,5 mii hectare, iar cele de tei pe 83,5 mii hectare, aceste dou impor- tante specii melifere insumind 210 mii hectare, amplasate in zona de cimpie si in cea de deal. In programul de perspectivé privind dezvoltarea si conservarea fondului fo- sestier adoptat prin lege, se prevede sa se extind’ baza melifera prin plantatii je salcim si tei, care se vor realiza esalonat pe 120 mij hectare, indeosebi in judetéle unde exist masive meli- fere de interes deosebit (Dolj, Mehe- dinti, Galati, Arges, Vaslui, _Vilcea, Buzau, Teleorman, Ilfov, Ialomita, Ti- mis, Arad, Bihor, Satu Mare, Braila, Constanta, Olt .a.).Oatentie deosebita se va acorda plant&rii terenurilor de- gradate, improprii culturilor agricole cu salcim si alte specii de arbori si ar- busti meliferi, acolo unde conditiile stationale nu impun instalarea altor specii forestiere mai valoroase. ‘Referat prezentat 1a Stmpozionul_ International .Apleuitura industriala, ‘Tulcea, Roménia, 1978 2 APICULTURI Ing. T. IONESCU si ing. A, LUCESCU Ministerul Eeonomlet, Forestiere si melelor de Constructil ‘Departament siivicuiurit Tot in scopul cresterii i imbunatatirii resurselor melifere din fondul forestier s-a initiat executarea in zonele de cim- pie si de deal, in terenurile rimase temporar goale, a unor culturi de plante medicinale, aromatice, tehinice si furajere cu caracter melifer, cu pre- cddere in apropierea vetrelor de stu- pind, pentru asigurarea unor culesuri de intrejinere. Se au in vedere indeo- sebi speciile : menta, levantica, corian- drul, sulfina alba, sparceta, facelia, fe- niculul, pepenii verzi sa, Se mai men- tioneazA c& Institutul de cercetari gi amenajéri silvice, in colaborare cu In- stitutul de cercetari pentru apicultura al Asociatiei Crescatorilor de Albine din R. S. Romania, efectueazi in pre- zent o tema privind ameliorarea salci- mului, cu ciclul de cercetare 1972— 1980, ‘avind ca obiect identificarea gi selectionarea unor forme tardiflore si precoce de salcim, realizarea prin i cruciséri a unor forme testate si m plicarea lor, in vederea introduceri extinderii in productie. Cunoseind 4 in ultimii 10—15 ani flo- rile de saleim au fost calamitate aproa- pe in fiecare an, din cauza factorilor climatici nefavorabili din perioada in- floririi (temperaturi scdzute, vinturi puternice, ploi reci si persistente), in- troducerea in productie a rezultatelor ineurajatoare obtinute la Statiunea de ceroetdri si amenajiri silvice Craiova va permite prelungirea perioadei de cules gi, deci, inregistrarea unor pro- duotii mai ridicate de miere de saleim, apreciata in multe tari. Existenfa a numeroase speci melifere lemnoase gi ierbacee in fondul fores- tier, cadrul favorabil oferit de piduri au determinat conducerea Ministerului Economiei Forestiere si Materialelor de giConstructii si ia m&sura _ organi: unor stupine la ocoalele silvice. Efec- tivul initial din anul 1959, de 1154 fa- milii de albine, a oresout treptat pe parcursul anilor. In primii ani s-a pus accentul pe in- multirea efectivului si, in consecinta, productiile de miere au fost relativ mici, Necesitatile asigurarii unei acti- vitéti eficiente din punct de vedere economic au impus Iuarea unor masuri de natura si conducd la cresterea si diversificarea productiei apicole. Efec- tivul familiilor de albine la unitatile silvice a evoluat astfel : Anii: 1959 1965 1970 1978 1980 1985 Fam. de albine in productie mr. 1154 26030 41600 58400 63000 68000 In prezent, la nivelul Departamentului silviculturii din Ministerul Eoonomiei Forestiere si Materialelor de Construc- tii problemele activitajii apicole revin unui serviciu care se preocupé de re- coltarea si valorificarea pentru consu- mul intern si export a produselor pi- durii, altele decit lemnul ca produs principal (fructe de padure, ciuperci comestibile, produse ornamentale, se- minte si puieti forestieri pentru export, Jemn de dimensiuni mici, impletituri de rachita si alun etc). Apicultura constituie, aldturi de alte preocupari, o activitate de productie si este organizaté pe inspectorate silvice judetene, care sint intreprinderi eco- nomice. In cadrul acestora activitatea apicola se desfagoaré prin ocoale sil- vice si sectii apicole. Unitatea adminis- trativa apicola este stupina, cu un efec- tiv minim de 140 familii de albine, condusa de un muncitor crescéitor- grijitor de albine (apicultor), Efectivele insumind 3—7 stupine din dotarea unui ocol silvie sau sectii apicole se organizeaza in formatii de lucru (echi- pe), conduse de un sef de echipa, nu- mit dintre apicultorii cei mai bine pre- gatiti si cu experienti indelungata. O- coalele silvice care au in dotare 8—12 stupine organizeazi un atelier apicol, condus de un sef de atelier, avind pre- gatire tehnicd medie. In scopul introducerii si extinderii teh- nologiilor apicole industriale, al meca- nizarii lucrarilor si al oresterii produc- tiei apicole, la unele inspectorate sil~ vice judetene s-au organizat subuni tati sub forma de sectii (ferme) api- cole, cuprinzind 13—30 stupine (sectii de gradul II) sau mai multe (sectii de gradul 1). Sectiile apicole sint conduse de un sef de sectie, cu pregiitire teh- nicé medie (gradul II) sau superioara (gradul I) si au personal tehnico-admi- nistrativ in functie de necesitati. In ultimii ani s-a inregistrat o oarecare scddere a efectivului familiilor de al- bine datorita atacurilor daunatorului Varroa Jacobsoni si altor boli, intoxi- catiilor cu pesticide in urma tratamen- telor chimice efectuate la. culturile a- gricole, conditiilor climatice nefavora- bile din timpul iernii si altor oauze. In planul de perspectivi pind in anul 1985 se prevede cregterea cu peste 150/, a efectivului, concomitent cu spri- jinirea personalului silvic pentru dez- voltarea unor mici stupine la cantoa- nele si brigazile silvice si in gospodi- riile proprii. Un accent deosebit se pune pe ameliorarea materialului bio- logic, sl&bit in ultimii ani din cauza numeroaselor boli si daundtori, fn a- cest scop s-au organizat la inspectora- tele silvice cu efective mari (Iasi, Vas- lui, Dolj, Olt) stupine profilate pe cres- terea matcilor selectionate, de mare productivitate, astfel de cresc&torii ur- mind a se infiinta gi la alte inspecto- rate silvice (Timis, Satu Mare, Sibiu, Buziiu, Teleorman, Mehedinti s.a.). De asemenea, se vor efectua cu mai multa atentie si intr-o mai mare misura ac- tiuni de testare a stirii de sdnitate a familiilor de albine si diagnosticare a bolilor cum si de aplicare prompté a tratamentelor preventive si curative. Cunoscind cA tehnologiile apicole mo- derne se pot aplica cu un randament mai ridicat, din toate punctele de ve- 3dere, la stupii multietajati si verticali, s-a adoptat masura ca inlocuirea stupi- lor uzati si se facd numai cu aceste ti- puri, eliminindu-se treptat stupii ori- zontali. In scopul oresterii gradului de cointe- resare materiala a apicultorilor si a ce- luilalt personal apicol, incepind cu a- nul 1974 s-a elaborat si aplicat in acti- vitatea apicolA metodologia de retri- buire a muncil in acord global. In prin- cipal, aceasti metodologie prevede transformarea tuturor produselor api- cole in miere conventionali, pe baza unor coeficienti de echivalenta si sta- bilirea unui, tarif de platé pe kilogra- mul de miere conventionala. Intre apicultor si intreprindere se in- cheie un contract de acord’ global pe termen de un an, in care se includ obligatiile p&rtilor, Retribuirea in a- cord global permite apicultorilor si re- alizeze venituri nelimitate in cazul de- pasirii cantit&tilor de produse apicole previzute in contract. Organizarea muncii in echipe de 3— 7 apicultori si aplicarea acordului glo- bal in apiculturd a cointeresat intr-o mare masuré numerosi apicultori, care au obtinut la stupinele Jor cantitati mari de miere si alte produse_apicole. Astfel, numeroase stupine de la in- spectoratele silvice judetene Vaslui, Olt, Iasi, Dolj, Mures, Arges, Vrancea, Galati gi altele au obtinut in_ultimi 2—3 ani productii de miere de 25— 40 kg pe familia de albine. De aseme- nea, productiile medii de miere inre- gistrate in anii 1976 si 1977 la stupi- nele inspectoratelor silvice Iasi, Vran- cea, Mures, Arges si Teleorman se si- tueazai aproape la acelasi nivel. Desigur cA aceste producti de miere de la stupinele unitatilor silvice pot fi mult tmbunat&tite. Pentru aceasta se au fn vedere unele masuri-ca : amelio- rarea materialului biologic si a resur- selor melifere, hrdnirea intensiva in perioada de primavard, asigurindu-se 0 proportie echitabilé intre hrana ener- geticd gi cea proteicd, combaterea la 4 timp a bolilor si da ilor, ridica- rea continud a pregitirii profesionale a apicultorilor, prin cursuri de perfec- tionare gi calificare, dotarea tehnico- materialé, mecanizarea lucrarilor in stupind si altele. In scopul cresterii eficientei economice a activititii apicole la unitatile silvice, atentia s-a indreptat in ultimii ani, concomitent, spre doud categorii de masuri, care ,vizeazi pe de o parte cresterea veniturilor prin sporirea si diversificarea productiei apicole, cu asigurarea indicilor calitativi, iar pe de alté parte reducerea cheltuielilor de productie. Intrucit fn unii ani factorii climatici influenteazd in mod negativ secretia de nectar la principalele culesuri de pro- ductie si indeosebi 1a saleim si tei, ma- joritatea unitatilor silvice se preocupa din ce in ce mai mult de diversificarea productiei apicole prin realizarea unor cantitéti mai mari de ceara, polen, propolis, laptisor de matcd si pasturd, in functie de conditiile si posibilitatile locale ale fiec&rei stupine, inclusiv re- alizarea de familii noi de albine in proportie de 10—150/ din efectivul stupinei, ca productie marfa. In scopul reducerii cheltuielilor de pro- ductie, sectiile apicole si ocoalele sil- vice cu activitate apicola, organizeazi in sezonul cu activitate redusi la stu- pind, ateliere-anexé de timplarie pen- tru repararea si dezinfectarea stupilor si a inventarului apicol, cum si pentru executarea de stupi si cabane apicole noi. Din practica noastré indelungaté, re- zultd c& aotivitatea apicold se poate desfasura cu eficienté economicd la u- nitatile silvice numai in conditia in care se realizeazi o productie medie a- nualé de 20 kg miere conventionala (miere marfi + celelalte produse api- cole) pe familia de albine si prin efec- tuarea unor luerdri si produse de c&tre apicultori in sezonul cu activitate mai redusa la stupind.NATURA ALBINELOR $I INTERVENTIA APICULTORILOR IN VIATA: ACESTORA PE TIMPUL IERNII Comportarea albinelor melifere pe timpul iernii, Albina, ca individ, nu poate trai singura gi nici nu mai mos- teneste insusiri prin care ar putea vie- jui izolat si independent. Ea trdieste de milioane de ani in comun, in grup sau intr-o asociatie minunat organi- zat, determinaté — cu siguranta de conditiile din mediul inconjurator. In acest grup sau asociatie, indivizii — populajia oric&rui stup — depind unii de alfii, Astfel, comunitatea de albine si nu albina singura se considera uni- tate biclogicéa. Mai mult, comunita{ii, grupului sau asociatiei de albine i s-au descoperit (V. HARNAJ, 1957)* insu- siri caracteristice, 0 morfologie si 0 fi- ziologie proprie, care alcdtuieste din timpuri imemorabile, ceea ce se cu- noaste si numim in prezent ,,familia de albine®, In acest context familia de albine se evidentiazi ca un orga- nism social, iar indivizii care o for- meazi, ca simple organe ale ,,organis- mului familiei de albine* — ca sim- ple organe ale comunitafii sau grupu- lui social de albine. Dintre insusirile de seam caracteris- tice familiilor de albine au fost remar- cate de prof. dr. ing. V. HARNAJ, (1954), ca functii sociale : mentinerea unei temperaturi constante in cuib in timpul cresterii puietului, clidirea in comun a fagurilor de c&tre albinele ti- nere, acumularea rezervelor de hrana, apararea contra dusmanilor, reprodu- cerea si altele, Dintre toate acestea, insusirea albinelor de a mentine temperaturé constanté in cuib este considerati ca functie sociald din cele mai importante, Aceast% temperatura este realizaté in sezonul rece de catre albinele din ghemul de iarna, iar vara de citre albinele ,,ventilatoare‘. + Punejlunile sociale ale familitlor de albine iteriu de bazi tn aplicarea metodelor avan- utura, an 1 Apieul XXXIL, mr. 1, ‘Bucuresti, "1907, . ANTONESCU Principala cauzi care determina albi- nele iarna si se grupeze sub forma de ghem, este — fara indoiala — tempe- ratura sc&zutA din mediul inconjura- tor. Formarea ghemului — dupa nu- meroase observajii — incepe cind temperatura din jurul cuibului scade sub 18°C, iar formarea lui complet are loc atunci cind aceasta ajunge la mai putin de 8°C. Cu cit temperatura din mediul inconjurator este mai ri- dicata, cu atit albinele stau mai rdsfi- rate si ghemul de iarna este mai mare. Cind’ temperatura scade, albinele se string din ce in ce mai mult (propor- tional cu sc&derea temperaturii) si ast- fel ghemul se micsoreaza. Temperatura din interiorul ghemului pe durata iernii este influenjata tot- deauna de prezenta puietului, caci albi- nele — in toate perioadele in care cresc puiet — menfin in cuib tempe- ratura de 34—35°C. Cind albinele nu cresc puiet, temperatura din interiorul ghemului oscileazi deasupra asa numi- tei ,,temperaturi critice* a _ghemului, care este de aproximativ 14°C. »Coaja ghemului de iarni“ Albinele de pe marginea ghemului care alc&tu- jesc un fel de invelis protector sau coaja ghemului“ au rolul de a preveni Pierderile de cildur& din intericrul ghemului pe timpul ierhii, Grosimea acestui veritabil invelig viu al ghemu- Iui de iarnd variazi intre 2,5—7 cm, aceasta in raport cu temperatura din jurul ghemului, Cu cit ghemul este mai mare, adic& cu cit familia este mai puternics, mai populata, cu atit supra- fata ce-i revine de incdilzit, raportata la volum, este mai mici — deci regi- mul optim de c&ldura este mai conve- nabil si mai economic de intretinut. La famillile slabe — din contra — supra- fata care le revine de inc&lzit ghemul, (raportat’ la populatia de albine re- dus) este mai mare si ca urmare ne- 5cesité un consum de provizii si efor- turi fizice sporite pentru fiecare albind in parte. Interiorul ghemului de iarnd este for- mat din albine tinere, mai active. Hra- nindu-se mai mult, ele produc c&ldura necesara intregului ghem prin migcari de aripi, picioare si abdomen. In ace- lasi timp hranesc si puietul. Acest lu- cru este adeverit de faptul c& numai albinele tinere, adici cele crescute la sfirgitul verii gi indeosebi in perioada de toamna isi pastreazi toate insug rile valoroase pentru viitorul familiei. Tarna, dupa o astfel de activitate, al- binele se linistesc. Pe timpul inactivi- t&tii, atunci cind albinele nu cresc pu- iet, temperatura din ghem scade trep- tat apropiindu-se de cea critic (14°C). Faptul acesta se transmite in familie ca un fel de ,semnal de alarm“ si ca urmare, in mijlocul ghemului respec- tiv reincepe activitatea : albinele ti- nere se hriinesc din nou, produc cél- dura, hranese matca ete. -Variafiile bruste de temperatura’ din jurul ghemului de iarnd, precum si temperaturile scizute de lungé durata pot determina o hr&nire si o activitate tot mai intensi a albinelor din mijlo- cul ghemului respectiv. Aceasta poate duce la cresterea temperaturii din in- teriorul ghemului la 33—34°C. In a- ceasta situatie, in plin’ iarna, matca poate incepe ouatul, ceea ce nu este intotdeauna de dorit, mai ales cind urmeazi inc o lunga perioada de ier- nare. Dup& numeroase observatii, _perioada de activitate a albinelor din interiorul ghemului, dureazi de la o jumitate de ord pin’ la 5—8 ore. Urmeazi apoio perioadi de inactivitate mai lungi sau mai scurté in functie de tempera- tura mediului inconjurétor, in care al- binele stau linisti La inceputul iernii, temperatura in ghem este ridicat& pind la 25°C. Spre sfirsitul iernii, ea creste treptat, pina ce ajunge si se mentine la nivelul fa- vorabil cresterii puietului (34—35°C). Pe timpul iernii, temperatura in ,,coa- 6 ja ghemului este menfinuta intre li- mitele de 6—8°C. Albinele incilzesc iarna numai_,,miezul ghemului*. Este lesne de inteles cd pe timpul iernii albinele produc caildur& si inc&lzesc numai interiorul sau _,,mie- zul* ghemului. Radiatiile de caldura din ghem find protejate de _,,coaja* lui, influenteazi doar intr-o neinsem- nat& m&surA asupra spatiului din ju- rul ghemului. Din aceasta cauzi, tem- peratura spatiului necuprins de’ ghem din interiorul stupului — cind Jami- lia nu creste puiet — este doar cu 1—2°C mai ridicata decit aceea din afara stupului, indiferent de grosimea peretilor acestuia. Organizarea si formarea ghemului de iarnd, Albinele se grupeazi si for- meaza ghemul de iarn& intr-un spatiu restrins. Pentru aceasta ele prefera — repetim — fagurii de unde au _eclozio- nat ultimele generatii de puiet din dreptul urdinisului. Cunoscind aceasta insusire a albinelor, apicultcrul poate s dirijeze organizarea convenabila a ghemului pe fagurii cu provizii cores- punzatoare, pentru intreaga perioadd a sezonului rece. Albinele din ghemul de iarni ocupa atit celulele goale in partea de jos a fagurilor cupringi de ghem, cit si_o parte din celulele cu miere’ capacita din fagurii respectivi. In stupii siste- matici cu rame scunde si late, in care ierneaza cite o familie puternica, ghe- mul de iarna ia forma de elipsa (cerc turtit) cu diametrul mare paralel cu fundul stupului, la citiva cm distanté de peretele orientat spre nord-vest si atingind peretele mai cAldut orientat spre sud. La familiile {ntretinute in stupi cu rame inalte — in care caldura se mentine mai bine — ghemul de iarnd ia tot forma unei elipse, ins& diametrul mare perpendicular pe fun- dul stupului si tot apropiat de _pere- tele stupului orientat spre sud, Aceas- t& forma o iau si ghemurile de iarnd ale familiilor de albine intrefinute in stupi primitivi. In stupii multietajati in care familiile de albine ‘intretinutecorespunzitor sint puternice si jernea- z& pe cite doud corpuri, ghemurile de jarnd au forma cea mai avantajoasa, adici a celor din stupii cu rame inalte si a celor din stupii primitivi. In stupii cu rame inalte, in cei primitivi si cei multietajati (cind familiile sint puter- nice si ierneazi in stupi cu cel putin dou corpuri), pe masura ce albinele din ghem consumé proviziile, ghemul se deplaseazi cu usurinté in sus (pe vertical’) dup’ provizii, oricit de sci- zui& ar fi temperatura. Pe durata tem- peraturilor scizute, ghemurile din stu- pii cu rame scunde gi late nu se pot deplasa orizontal. Astfel populatiile ce le alcdtuiesc pot pieri deseori de foame desi au suficiente provizii la numai citiva centimetri distanta, pind si in fagurii ocupati partial de ghemul de iarna. La familiile slabe care ierneaz’ indivi- dual ghemul este aproape totdeau- una sferic, este lipit de peretele stupului, orientat spre sud, deci intr-o pozitie si mai dificilé pentru a se de- plasa si ajunge la provizii in caz de nevoie. In stupii orizontali in care ier- neaz& cite doua familii, ghemurile de jarna se formeaz& si se mentin citeva siptimini ca si in stupii de acelasi tip, in care familiile ierneazi indivi- dual, insi apropiate de diafragma care le separé. Cu timpul, pe masuré ce scade temperatura, ghemurile se string, de o parte si de alta a diafrag- mei, alcdtuind intr-un fel un singur ghem in forma elipsoidald cu diame- trul mare paralel cu fundul stupului. Cum se hrinese si triiese albinele pe timpul iernii. In mod normal, albinele nu elimina resturile de hran& nedigerat& in inte- riorul stupului pe durata iernii. Acest lucru este posibil datorit’ faptului c& intestinul gros al albinei are o mare capacitate de retinere a excremente- lor. Pe de alt parte, in aceasti perioa- di, consumul de miere este redus, iar mierea de calitate superioar& se asimi- leazi aproape complet. Astfel, dup’ nu- merosi @utori, intestinul gros al albi- nei poate refine resturi_ de hran& nedigerate, reprezentind pind la 46/, din greutatea corporal a lor. De obicei ins&, in condifiile unei ierni normale, cind familiile sint aprovizio- nate cu hran& de calitate superioara si pot executa zboruri de curatire tim- puri, limita constataté nu este nicio- data ‘atins’. Dac& resturile de hrana nedigerat& care se string in intestinul gros al al- binei provin din miere de calitate in- ferioara si in special din miere de ma- nd, se ajunge in curind la supraincdr- carea lui gi la aparitia diareei. Se evi- denfiazd insemnatatea organizérii cui- burilor pentru iarna pe faguri cu mie- re de calitate: superioaré si in canti- tate suficientd pentru intreaga perioa- d& de iernare, ca factor esential pen- tru iernarea fara pierderi a familiilor de albine. Este limpede ca pieirea fa- miilor de albine pe timpul iernii este frecventd numai_ in stupinele in care apicultorii n-au favorizat formarea de populafii de albine numeroase, asigu- rarea de provizii suficiente si nu s-a procedat la tinduirea corectt a faguri- lor cu provizti pentru iernat. Activitatea albinelor citre sfirsitul ier- ni, Catre sfirsitul iernii (de obicei in- cepind din a doua parte a lunii februa- rie) matca incepe si depuna oud in ce- lulele fagurilor din mijlocul ghemu- lui (golite de provizii), adici acolo un- de este cldura mai mare; aici puie- tul este hranit si ingrijit — cum s-a mai aratat — de albinele tinere, S-a observat c celulele cu miere céipacita acoperite de albinele virstnice care for- meazi ,,coaja“ ghemului rimin mai totdeauna intacte. Aceste observatii au condus la parerea cA albinele virstnice nu se hr&nese singure ci primese hra- n& de Ja albinele tinere. Din cele ara- tate, rezulti ef albinele au o activita- te redusa pe timpul iernii. Grupate in ghem, ele se hranesc doar cu cit este Jernarea’ familiflor/dejalbineig war, ie ber sau in adiposturi? Protectia al- 7binelor melifere de cdtre om pe timpul iernii a constituit de~a lungul anilor, ca si in zilele noastre, una din cele mai dezbatute si controversate tehnolo- gii apicole. In legdtura ou aceasta cer- cetdrile intreprinse si observatiile a ne- numéaraji apicultori cu experienta in- delungat& au dovedit in ultima vreme c& cerinjele biologice ale albinelor in perioada de iarna sint satisficute pe deplin atunci cind ele ierneazi ca in natura, adic& in eer liber. Pentru aceasta ins este necesar sa fie create de apicultor condifiile optime prevazute pentru sfirsitul verii si in perioada de toamna, Apoi, prin toate mijloacele trebuie s& se a a mentinerea capacitd{ii productive a in- tregului efectiv de familii, in sezonul rece, care si permitd o dezvoltare tim- purie a lor, in primivara urmatoare. Jat&é cum o buna parte din crescatorii de albine s-au convins de faptul cA nu este numai nepotrivit, ci si foarte diu- nator a se tulbura ritmul de via{a ca- racteristic al albinelor din acest ano- timp. Totodata, datorité particularititii vie~ fii albinelor, care pe timpul iernii in- gradeste posibilitatea de interventie in cuibul lor far& riscuri din apicultorului, ingrijirea familiilor de albine in aceasta perioad& reclama do- cumentare, atenfie si mare grije. Supravegherea si ingrijirea familiilor de albine care ierneazi in aer liber. In linii mari ingrijirea familiilor de albi- ne pe timpul iernii se mfrgineste la méasuri prin care si se asigure sau sd se imbundtiteasci protectia stupinei, contra vinturilor predominante, cu- renfilor reci de aer, umezelii si dau- natorilor (soareci, pasiiri). In acelasi timp se acord3 toat’ atentia pentru fa- vorizarea si stimularea albinelor de a executa zboruri de curatire la sfirsitul fernii. Asemenea lucr&ri necesita mai mult o supraveghere din afara a mo- dului cum decurge iernarea familiilor de albine. Nu rareori devin necesare si unele interventii. Astfel, pentru mic- sorarea pierderilor de c&lduri in ghem, pe ling’ fmpachetatul individual al 8 stupilor cu albine, trebuie imbunai protectia stupinei in regiunile cu vin- turi sau curenti puternici. Pentru a- ceasta, in cazurile in care perdelele sau Plantatia de protectie din jurul stupi- nei nu corespund scopului urmarit se recurge la amenajarea de paravane su- plimentare confectionate din nuiele, coceni de porumb, stuf, tulpini de floa- rea-soarelui etc. Se urmareste ca in in- teriorul stupilor si nu patrunda apa sau zipada prin orificiile de ventilatie sau crapaturi, Pentru a impiedica lu- mina si patrundé direct in interiorul stupului, se fixeazi in fata urdinigului o scinduricd inclinaté. Se cura{& scin- dura de zbor si urdinisul de zipadi ajunsa sloi de gheata. Aceasta se inla- turé cu ajutorul unei vergele de fier sau cutit, incdlzite (pentru a se evita zgomotul si deranjarea albinelor), in tot timpul iernii se urmireste ca familia si nu fie deranjaté de pasari de curte, pifigoi, ciocdnitori etc. In une- le localitafi ciocdinitoarele dar mai ales pitigoii adue mari pagube apiculturii. Prevenirea pagubelor pricinuite de a- cesti daun&tori (deranjarea albinelor din ghemul de iarnd prin ciocdnirea stupilor si inghifirea albinelor vii ie- site la urdinig pentru a se apira) se face prin protejarea stupilor cu albine cu ajutorul unei impletituri textile de genul plaselor pescéresti sau tesdturi metalice avind ochiurile de oca. 15 mm, procurate de la magazinele de speciali- tate. Montarea acestora se face dupa incetarea zborului albinelor (noiem- brie, decembrie), vopsite fn negru (pentru distingerea lor de citre albi- ne in zborurile de curatire). Acoperirea partial sau in totalitate a stupilor cu zipada nu este un prilej de ingrijorare, caci prin aceasta se asigura © protectie suplimentar& contra pier- derilor de c&ldur&. Nu este prilej de ingrijorare nici in ce priveste sufoca- rea albinelor, cici prin zépada afinati patrunde aerul curat in stupi. Indat% fns& ce zipada incepe si se tope: asc sau prinde un strat de polei, ea trebuic inl&turat& de peste tot, ca mai sus, fara zgomot, cici in aceasté stare nu maipermite schimbul de aer, ci din contra = favorizeazd patrunderea umiditatii in stupi. Inliturarea zApezii de pe vatra stupi- neji. Catre sfirgitul iernii se inl&tura zipadi sau peticele de zipadA de pe toata vatra stupinei. Apoi se presar& paie, pleava sau frunze uscate pe vatra stupinei. Numai pe asemenea materiale izolatoa- re, albinele se pot aseza fara pericol in timpul zborurilor de curdtire. Altfel, asezindu-se pe zéipada sau pe pimintul inghefat sau umed, ramin amortite, nu mai pot zbura gi pier. Aprecierea modului de iernare a albi- nelor prin ,ascultare“, Modul de ier- nare si starea unei familii pot fi apre- ciate cu usurin{& prin ,ascultare*, fara a se recurge la deschiderea supului. La cercetarea familiilor sau la orice in- terventie in interiorul stupilor se va putea recurge numai in situatii excep- fionale, cind viata familiei este ame- ninfata de lipsa de provizii, la imbol- niivire sau alte stiri anormale ce nu se pot inl&tura din afara. Ascultarea familiilor de albine in lu- nile de iarn& se face odatA"la 3—4 sip- timini, apropiind urechea de peretele din fafa al stupului, Unii apicultori se folosesc in acelasi scop de un tub de cauciuc, lung de 1—1,2 m, avind diametrul interior de 0,8—1,0 cm, iar alfii de stetoscopul medical. Introdu- cerea unuia din capetele tubului pe ur- dinis si a celuilalt capt in ureche, sau folosirea stetoscopului, permit percep- tarea si interpretarea zumzetului albi- nelor: zumzetul moderat si uniform arat ci familia este in stare bund si c& iernarea decurge normal ; biziitul puternic arati ci familia este in sufe- rinfi si urmeazi si se stabileasci de- indat& cauzele care au provocat aceas- t& stare ; zumzetul slab insofit de zgo- motul asem&nitor fosnetului frunzelor, inseamn’ c& familia este infometata. Aceasta se intimplA nu numai cind fa- milia.a intrat in iarn& cu provizii suficiente, ci si atunci cind s-a termi- nat hrana din celulele fagurilor unde s-a format ghemul de iarn&, iar ghe- mul — din cauza temperaturii scizute (in stupii orizontali si cei verticali cu un singur corp) — nu s-a pubut de- plasa pe fagurii aldturati plini cu pro- vizii si nici in partea opusi a faguri- lor respectivi unde proviziile sint in- tacte. Cind zumzetul este foarte slab sau nu se percepe aproape de loc, se va in- terveni — fara abuz insé — prin lovi- rea cu mina a peretelui din fata al stupului, Dac& albinele raspund prin- tr-un zumzet puternic, care insa ince- teazi numaidecit, inseamnd c& fami- lia ierneaz in conditii bune. Zumze- tul prelung, neuniform in intensitate si ,,pling&tor“, indicd absenta matcii, Asemenea constatiri conduc Ja inter- ventii in cuibul familiilor. Aprecierea modului de iernare a al- binelor dup’ aspectul diferitelor res- turi, Dup& cantitatea de albine moarte gisite pe jos in fata urdinisului, restu- rile scoase de pe fundul stupului si dupa aspectul lor, se poate de aseme- nea aprecia starea familiilor de albine : mortalitatea exagerati de albine se datoreste fie faptului ci familia a ier- nat cu prea multe albine virstnice, fie uzurii organismului lor din cauza unor condifii nefavorabile de iernare sau din cauza unor boli; prezenta albinelor umede, mucegiite arat& ci in stup este prea multa umiditate; cadavre de al- bine fri capete sau roase, prezenta excrementelor de soareci (care se scot de pe fundul stupilor cu ajutorul ,,foii de control sau cu o sirma indoiti la un capit in unghi drept), araté co a- cesti periculosi d&unftori au pitruns in stupi; daci albinele au abdomenul umflat si se vid pete de diaree la ur- dinis sau pe scindura de zbor, inseam- n& ci familia este pe cale dea se im- bolndvi sau este deja bolnava de dia- ree, din cauza proviziilor de calitate inferioar’ sau a consumului exegerat de hrani ca urmare a condifiilor ne- favorabile de iernare; prezenta crista- lelor printre cadavre de albine dove- deste ci mierea din fagurii pe care ierneaz& albinele s-a cristalizat; din oIcontra, acolo unde mortalitatea este neinsemnata si rumegusul de faguri nu este umed, inseamna cA iernarea de- curge normal. Ce se face cu resturile descoperite iar- na pe fundurile si in fata stupilor? Starile anormale si mai ales aspectul diferitelor resturi de pe fundul stupi- lor sau din fata lor se cerceteazd cu multa atentie pentru ca si se intervinad in vederea indrept&tii lor. Dupa aceas- ta albinele moarte se string intr-o la~ ditS si apoi se ard. ,Rumegusul* de faguri se pastreazi — ca materie pri- ma de ceara — sub forma de ,,coco- loase* pentru extractia continutului de ceari in primavara. Separarea albine- Jor moarte din rumegugul de faguri se face cu ajutorul unui ciur care are mi- rimea ochiurilor convenabila in acest scop. Stimularea zborurilor de curafire. Cu- noscind influenta binefiiciitoare a zbo- a1 a) informati Valorificarea_culesurilor zona montand din In acest an, in zona montand a judetului Alba, la culesul de mana de brad s-au reali- luare 72 + miere. apicole pentru fondul tral de stat. In condifiile de cules mai putin prielnice din acest an, a realizat la pre- cantitatea record La rurilor de curafire asupra activitétii viitoare a familiilor de albine, apicul- torii creeazA condifii prin care pot sti- mula asemenea zboruri. In acest scop, in zilele c&ldute de la sfirsitul iernii (dupa ce vatra stupinei a fost curataté de zSpadi si prestrati cu paie, pleava sau frunze uscate, jar urdinisurile au fost eliberate de albinele moarte), se inldtura scindurelele de protectie con- tra luminii, gratarele de protectie con- tra soarecilor si se largesc urdinisurile. Cind timpul este deosebit de favorabil pentru efectuarea zborului de curatire, familiile ale cdror albine intirzie tre- buie sa iasd la zbor, pot fi stimulate si jasA din stupi lasind ca razele solare sa inedlzeascA podigoarele, prin inlatura- rea capacelor si a saltelutelor. Familiile ce se gasesc la umbra, pot fi stimulate de asemenea pentru — zbor mutindu-le in locuri ad&postite de cu- renti si expuse razelor solare. nformat al Filialei A.C.A. judet Ar- ges, au fost deschise inca doug magazine apicole, in oragele Topoloveni si Cos- de testi. Raspunzind unor vecht si repetate solicitari ale api- cen- ‘obtinerea zat in medie cite 20 kg miere extras’ de la o familie de albine; de asemenea, la cu- Jesul de zmeurd si | zburd- toare din zonele cu altitu- dine pina la 800 m s-au ob- finut produefii_medii de 15 kg_miere/familia de al- Dine. Deplasarea unui nu- mar mare de stupi la aceste culesuri a permis —_filialei AXA, a judetului Alba sé realizeze si chiar si depa- geascd planul de miere. Exemple demne de urmat Gestionara _ cereului apicol orasenesc Medgidia, Maria Maltezu, membré a comite- tului Filiale; A.C.A. — judet Constanta, sprijinit’ si in- drumaté permanent de bi- roul comitetului judefean, an de an reuseste sa preia can- titatl importante de produse 10 acestor frumoase rezultate, 0 contributie _importanté a avut-o CAP. Oltina _(api- cultorii fruntasi Voicu Dincu si Ion Dobre), care a predat 8 t de miere obtinuta de la 450 familii de albine si nu- merogi alti apicultori cu gos- podarii personale, _ dintre care evidentem pe Aurel si Maria Anton, care de la 200 familij de albine au_predat 4,7 t miere, Vasile Museanu cu_19 t predati de la 135 fa- mili de albine si Traian Dumitrele din comuna Ba- neasa cu 1,6 t miere _obti- nutd de la 100 familii de al- bine. Noi magazine 51 chioseuri apicole © Cu sprijinul_ organelor_lo- cale si prin efortul sustinut Cultorilor din sudul judetu- lui Arges, cele doud ~ maga- zine apicole, frumos amena- jate si_ bine aprovizionate cu © gama veriata de produse gi utilaje apicole, au venit si in. sprijinul activitatii cercu- rilor apicole. @ In micufa si pitoreasca localitate — balneo-climaterica Strata Monteoru din judeful Buziu, a fost deschis un chiosc’aptcol tn scopul lair- girli sferei de desfacere a produselor apicole si pentru popularizarea acestora tn. rin- durile vizitatorilor _stafiunit. Intr-adevir, produsele _ api- cole, precum si produsele a- plterapice si cosmetice aw fost bine apreciate de cu paratori, realizindu-se tn Tus nile august si septembrie o desfacere de peste 100.000 lei, v.c.IERNAREA FAMILILOR DE ALBINE IN STUPUL MULTIETAJAT INTR-UNUL SAU IN DOUA CORPURI ? D esi literatura de specialitate reco- manda constant iernarea familiilor de albine in stupul multietajat pe doua corpuri si deci aceasta latura a practi- cii apicole s-ar pirea definitiv stabili- ta, totusi, mulfi apicultori isi pun me- reu intrebarea cu privire la numarul de corpuri in care familia de albine poate fi rational adapostita in sezonul rece. Intrucit familiile mele de albine sint ad&postite numai in stupi de tip Lang- stroth, in decursul anilor am experi- mentat iernarea lor pe un corp gi pe doua corpuri si am ajuns la urmatoa- rele concluzii : — familia de albine care ierneazé pe dou& corpuri isi formeazi ghemul in corpul de jos, consuma treptat mierea din coroanele ramelor, apoi trebuie s& urce in corpul de sus. Dacd aceasta trecere prin spatiul dintre cele doud corpuri se produce intr-o perioadd cu o temperatura sc&zuté, familia de al- bine nu poate trece aceast& zona rece si exista riscul s& piaré de foame ; — daci familia de albine a reusit sf urce in corpul doi, ramele din corpul unu, rimase neacoperite de albine, mucegaiesc, se degradeazé devenind inutilizabile din cauza umiditatii ce se condenseaza pe ele ; — in ailele insorite si célduje din lu- nile de iarna, albinele ezité si iasd la zborul de curatire prin spatiul inghe- tat din corpul de jos si chiar daca ies la zbor, acest fapt se produce cu mare intirziere faf& de familiile adapostite intr-un singur corp, chiar daci acestea din urma sint mai slabe, La termina- rea zborului, albinele care se intore in C. CONDURARU Vicepregedinte al Filialel A.C.A, judetui Tasi stup obosite si infrigurate, unele din- tre ele ramin pe ramele reci ale corpu- lui de jos si mos — spatiul unui singur corp este sufi- cient pentru ad&postirea unei familii de albine chiar foarte puternicd si a- cest spajiu nu constituie niciodata un excedent in care familia 6& nu poata crea un microclimat favorabil ierndrii; — familia de albine ad&postita intr-un singur corp iese la zborul de curditire in zilele insorite de iarn& chiar la o temperatura de 5°C ; — utilizarea corpului al doilea nu am exclus-o cu desavirsire, Acest corp il pun in perioada 15 martie — 1 aprilie sub unicul corp in care a iernat fami- lia, cind am certitudinea ci timpul se inclzeste simtitor si acest corp nu va constitui un obstacol termic pentru zborul albinelor in c&utarea primelor surse de polen din natura, atit de ne- cesar dezvoltarii puietului in perioada de primavara. NR. Familiile de albine slabe si mij- locii pot fi iernat intr-un singur corp de stup multietajat. Cele puternice ca- re toamna ocup’ 10 faguri din corpul superior si 1/4—3/4 din corpul inferior, obligatoriu ierneazi cu dou corpuri. La stupii cu spatii mai mari de 8 mm, intre leaturile superioare ale corpului de jos si cele inferioare ale ramelor din corpul superior, se intercaleazi 2—3 suvite de fagure cladit (tran- sversal pe rame) pentru a se asi- gura astfel trecerea lesnicioas’ a albi- nelor in corpul superior cu rezerva de hrana. Prin aceasté misura se evita urmirile aratate de autor.DE CE PIER UNELE FAMILI| DE ALBINE PE TIMPUL IERNII SILA INCEPUTUL PRIMAVERII ? Este una din repetatele intrebiri adresate redactiei de numerosi crescdtori de albine amatori, incepatori si chiar cu oarecare expe- rienté in domeniul apiculturii, Astfel de in- trebare a fost transmis4 recent redactici de VILLAN V. BMIL, comuna Fundoaia, jude- ful Harghita, din care evidentiem,’ spre exemplificare, urmatoarele : win anti din urma am avut cite 20—30 fa- milit de albine, addpostite tn stupi de tip RA 1001. La ora actuald posed doar 15 fami- lit de albine, intructt in zona noastré, (jude- ful Harghita, na.) piere, de obicet o ‘mare parte din familit pe timpul iernit sau la in- ceputul primavertt din anumite cauze: lip- Si de hrand sau diaree. Far nici o indoiald cd in fruntea tuturor cauzelor care provoaca pierderi de _ familii de albine pe durata sezonului rece, dar mai ales la sfirsitul iernii si inceputul prima- verii stau : — starea de epuizare a unor familit ; — lipsa de hrand corespunziitoare ; — prezenta nosemozel. Poate apicultornl sa inldture aceste cauze si ca urmare si prevind pierderile de familii de albine la nivelul celor inregistrate de cores- pondentul nostru de mai sus? Posibilitatile oricérui apicultor profesionist si ale orictrui crescdtor de albine amator in aceasta directie sint tratate pe larg.si pe infelesul tuturor in coloanéle revistei noas- tre, mai ales in acest an. Ele se refera la pregitirea din timp a fa- miliilor de albine pentru iarn& si pastrarea integralé a potentialului productiv al aces- tora in sezonul apicol urméator, Nu este ca- zul s& revenim si nici si ad&ugim lucruri importante Ia tehnologiile tratate. Se impun doar citeva evidentieri de tehnologil care se aplicé frecvent fn unele stupine si anume ce avem de facut acum, in pragul iernif si dupa aceea, pentru a preveni pierderile de familii de albine, in cazurile in care apicul- torii, din diferite cauze, nu le-au _pregétit corespunzitor in timpul verii si in perioada de toamna. Se poate interveni in cuiburile familiilor de albine in luna noiembrie si chiar in de- cembrie tn Scopul ardtat, ast} —jernarea a cite doua familii de _albine fntr-un stup vertical tip multietajat, cu mentitnea ca familia de albine cu populatic normal sau mai numeroasd s& se giseasc’ in corpul de jos, iar aceea mai slabi in corpul al doilea ‘avind cuibul strimtorat cu ajutorul unei diafragme din pl. la numa- rul de faguri compact ocupat de albine si restul spatiulut umplut cu paie de ovaz sau grtu; —n cazul cind fagurii pe care s-au for- mat ghemurile de iarnd nu se afl cite 12 cel putin 8—10 kg provizii de hrand, se im- pune completarea lor prin administrarea — deasupra ramelor, in contact cu albinele, in spatiuil dintre lefigoarele superioare ‘ale acestora si podisoarele respective — de hra- n& suplimentar& : 11,5 kg pasta din miere de albine de calitate’ superioard si 2ahar pudra, de consistenta aluatului de piine, cu adaos'de extract de plante medicinale (con form refetelor publicate recent in revist) agezat pe o folie de material piastic, avind erijé ca in luna januarle, februarie gi mar- tie si fie repetatd lucrarea — In stupinele unde a fost diagnosticat& no- semoza, se impune tratamentul cu prepara- tul medicamentos ,Fumidil B*, prin incor porarea acestuia in pasta de zahdr cu miere si anume, un flacon de 25 g substanta to- tal la 15 kg pastd, La fel se procedeazi si cu familiile de albine intrefinute fn stupi verticali cu un corp avind 10—I2\ rame de 435X300 mm gi cu cele intretinute in stupi orizontali avind cite 16, 20 sau 24 rame de 435X300 mm, cu mentiunea ca diafragmele care despart compartimentele s& fie fixate intre sipculife pe fundul si peretii stupilor in cauzd, fiecare familie s& abi urdinis propriu $i scinduri de zbor prevazuti cu despartitur{_ corespunzatoare. La unele stupine se gasesc, din pacate si familii de albine foarte slabe, anume din cele ale c&ror populafii acopera in pragul iernij doar cite 12 faguri. Se fntelege c& asemenea familii de albine nu pot supravie- tui economic decit atunci cind din dou sau tei familij de albine se formeazé — prin unificare — familii cu populafii care aco- pera cite cel putin 4 faguri de 435x300 m sau 5 faguri de 435X230 mm. La fel de necesar& s-a dovedit protejarea stupilor in care ierneazi familiile de albine cu carton gudronat, precum si protejarea stupinei cu perdele de protectie; trebuie, de asemenea, protejati stupina contra accesu- lui p&sfrilor si animalelor de curte care pot provoca deranjarea albinelor si — cu sigu- ranti — un consum sporit de provizii Probabil céi sint cresc&tori de albine ama- tori care nu au mai avut prilejul si efec- tueze lucriirile mentionate. Faptul nu pre- zint& nici un inconvenient: cei in cauzi se pot adresa si primesc asistent& tehnicd gra- tuité de la apicultorli profesionisti si per- sonalul tehnic al fillalei ACA, judetene respective. Prin efectuarea lucr&rilor enumerate si sprijinul tehnie gratuit pot fi salvate de ta pleite si familiile de albine care din diferite motive nu au fost pregitite corespunzitor pentru sezonul rece. 3 LA,Presi pentru stupi si saltelute din papura presata (\l)* 1. LUCACEL F olosind notatiile figurilor din par- tea I-a a articolului de fafa, ne-am pro- pus ca si va prezentim in continuare modul de functionare a presei descrise. MODUL DE CONFECTIONARE A SALTE- LUTELOR Saltelufele au lungiisea egalé cu_lati- mea interioara a stupului, adicd 45 cm. Pentru o mai usoaré manipulare putem admite o tolerant in minus de circa 5 mm. Grosimea lor este de 4 cm, iar inlfimea egalé cu indltimea stupului folosit. Pentru a le da aspect si traini- cie, se preseazi material suficient de mult pentru a deveni de duritatea unor scinduri. Saltelutele se confectioneaza astfel : Calapoadele presei, dupa ce in preala- bil li s-au strins suruburile distanta- toare, se asazi unul in fata celuilalt astfel ca cel scurt sd stea pe gipcile (10) ale calapodului lung. Intre ele se asa- z& surubul de presare (7), a cérui talpa se introduce sub talpile calapoade- lor, in locul fixat pentru aceasta. Pen- tru ca cele doud calapoade sé nu se de- parteze in timpul presdrii, se pot lega la nivelul suruburilor distantatoare, cu sirma. Snopul de papura se ridica vertical, se bate de pamint pind cind toate tulpi- nile vin la acelasi nivel si apoi se taic in buedfi cu 3—5 cm mai mari decit Jungimea saltelutelor. Se iau bucatile de papura astfel tdiate, se curdta de eventualele corpuri stréine (fire de ierburi uscate, frunze sau tulpini de- gradate) si se introduc intre peretii ca- Tapoadelor cite 3—4 odaté, cu capatul gros cind intr-o parte cind in alta. Daca tulpinile sint prea groase, se vor crépa in lung cu un cutit bine ascutit pentru ca saltelutele sa fie cit mai uni- forme. *Partea J-a a articolului de fai a fost publicaté in nr, 11/1978, —p. 12 al revistel noastre. Cind calapoadele s-au umplut, peste papuré se asazi scindurile de presare (fig. 1). Acestea, cite una pentru fie- care calapod, sint din lemn de stejar uscat avind grosimea de 4 cm, indifi- mea de cel putin 8 cm si lungimea egal cu cea a calapoadelor. Peste ele se asazi grapa avind grij& ca piesa gaurita a acesteia sd intre pe surubul dispozitivului de presare. Grapa tre- buie astfel agezata incit bratele ei lungi sd intre printre scindurile celor dowd calapoade. Presarea se face cu ajutorul corpului surubului de presare invirtind incet si cu atentie de minerul acestuia. Urma- rim ca scindurile de presare sa inain- teze in acelasi ritm iar dac& se intim- pla ca vreuna din ele sA rimind in ur- ma, se niveleazi, presind peste ea 0 bucatd de gipcd.Continudm cu presa- rea pind cind saltelufele ajung de indl- timea dorita. Dacd in calapoade s-a pus papurd su- ficientd, saltelutele ies compacte, a- vind trainicia unei scinduri, In caz contrat, se desface tot sistemul, se mai adauga’ papurd si operatia de presare se reia, Nu este indicat si se lucreze cu cantitifi prea mari de papurd deoa- rece presarea ca fi foarte puternicd du- cind la deformarea sau chiar ruperea peretilor calapoadelor. Operatia urmatoare este aceea de coa- sere a saltelutelor. In vederea execu- tari ei, trebuie inléturat sistemul de stringere. Pentru aceasta, prin peretii fiecdrui calapod se practici 2 orificii prin care se trec 2. cuie de 100 mm, imediat deasupra scindurilor de pre- sare. Acum se inlAtura sistemul de pre- sare si cele doua calapoade se pot de- | 40h y ih r IS a 140 . Fig. 1 Scindurile de presare pentru calapoa- de: i—2 lungi, 3—4 scurt. "Se 134 a4. Fig, 2. — Saltelufa din papurd presata vit- zutd din fati (1) si lateral (2), In desen se mai pot vedea: copcé pentru coaserea sal- telufei (3), copet introduse transversal prin salteluf (4.5) coasere (6). parta unul de altul, asezindu-se in po- zitia cea mai convenabila de lucru. Coaserea se face cu sirma zinoataé de 1,5—2 mm grosime. Pentru aceasta, sirma se trece in jurul saltelufei prin spatiul lasat de 2 scinduri alaturate ale peretilor calapoadelor (fig. 2 punctul 6), si se rasuceste strins la capete. Separat se executé copci de sirmé in forma literei ,U“ avind bratele de 5 om lungime (fig. 2 punctul 1). Ele se bat usor in saltelufe prin spatiile din- tre 2 scinduri al&turate, astfel incit sd prind& intre brate sirmele transversale, atit la intrare cit si la iesire. Cu un cleste patent se prind capetele si se rasucesc atit cit putem féré ca sirma si se rupa (fig. 2 punctele 4 si 5). Dupa ce am executat coaserea, se scot cuiele introduse transversal prin pere- {ii calapoadelor, se slibesc suruburile distantatoare si saltelutele se scot afa- r&. Pe o suprafati plana, se bat cu cio- canul capetele copcilor pentru a le in- gropa in corpul saltelutei si aceasta se faie cu un cutit bine ascutit la lungi- mea dorita. La o presare se confectioneazi 2 sal- telute si desi operatia pare la prima vedere complicaté, dupa formarea unei anumite deprinderi se pot executa 14—16 bucdti in 8 ore. MODUL DE CONFECTIONARE A STUPILOR Si sirmele verticale pentru Cu presa se pot confectiona peretii care prin ansamblare cu ajutorul cuie- lor, dau stupii. Se _preseazi odata 14 un perete din fatd sau spate si unul lateral si operatia se repeta pen- ceilalti doi. Fiecare perete apare ca o salteluté cu deosebirea cA este mar- ginit de jur imprejur cu sipci de brad. Acestea se procurd de la depozitele de cherestea unde se giasesc sub denumi- rea de cdpatdri de sipci. Sint legate cite 10 la un loc si au lungimea de 1,50—1,70 m, grosimea de 2,5 em i latimea de 4 cm. Prejul unei_legaturi este de circa 15—17 lei, revenind 1 leu pentru 1 m liniar. Pentru un stup ori- zontal este nevoie de o legatura iar pentru stupi multietajati mai putin. Avind in vedere ci la montare, peretii din fatd si spate cuprind intre ei si grosimea peretilor laterali, calapodul Tung al presei va avea lungimea egala cu dimensiunea internd a stupului plus grosimea celor doi pereti laterali, din care se scad 5 em (grosimea sip- cilor verticale). Deoarece la montare, peretii laterali sint cupringi intre cei din fafa si spate, calapodul scurt al presei va avea lungimea cit ltimea in- terioara a stupului (45 cm), din care se soad 5 cm (grosimea sipcilor verticale). La fasonarea materialului lemnos nem cont de cele doua precizari de mai sus si de desenul din fig. 3. Pentru peretii din fat si spate avem nevoie de: —2sipci de 4 om latime, 5 cm grosime (se vor prinde laolalta 2 sipci cu grosimea de 2,5 cm) si lungimea cit dimensiunea interioari a stupului plus 8 cm (grosimea peretilor laterali). Ele vor avea t&iate falturi pentru spriji- nirea ramelor ; " — 2 sipci de 4 cm atime, 2,5 cm grosime gi lungimea cit permite, Pe una din ele se prind bucati care vor delimita urdinigul sau urdinigurile daca sint doua ; — 4 sipci de 4 om atime, 2,5 em gro- sime si cu lungimea cit indltimea stu- pului minus 5 cm (grosimea sipcilor orizontale). Pentru peretii laterali avem nevoie de: — 4 sipci de 4 cm latime, 2,5 cm gro- sime si cu lungimea egald cu latimea interioara a stupului (45 om ;)= Fig. 3. A — Peretele din fati: 1 — sipea orizontala cu falfurt ; 2 — sipea verticald ; 3.— sipca orizontala de jos; 4 — orificit pentru sirmele verticale ; 5 — gipei care de- limiteazad urdinisul. B — peretele lateral; C — peretele din spate; D — peretele lateral. — 4 sipci de 4 cm latime, 2,5 om gro- sime si lungimea cit indlfimea stupului minus 5 cm (grosimea sipcilor orizon- tale). Se aleg grosimile si latimile aratate mai sus deoarece sipcile cumparate au aceste dimensiuni si nu ‘mai trebuie prelucrate, folosindu-se ca atare. Pentru obtinerea peretilor, presa se pregateste asa cum am procedat in ca- zul confectionarii saltelutelor. ‘Asezam scindurile de presare, grapa si incepem presarea, Cind peretii ajung de indltimea dorité, cu un cutit bine ascutit, t&iem tulpinile de papuré ce jes in afard, chiar pe ling& scindurile de pe marginea calapoadelor. Intre capetele gipcilor orizontale ce ies in afara calapodului cu 2,5 om, asezim sipcile verticale si continuam putin presarea, Acestea sint prinse in cuie batute dinspre sipcile orizontale. Din acest moment se inlatura sistemul de presare, calapoadele se agazA in po- zitia cea mai convenabil’, de lucru $i se trece la coaserea papurei. Aceasta + se face ca in cazul saltelujelor cu deo- sebirea ci sinmele verticale se tree [—L_ prin orificifle practicate cu un bur- ghin de 3 mm diametru in sipeile ori- zontale. Dupa obfinerea celor 4 pereti trecem la ansamblarea stupului, operatie ce se face cu cuie de 70 mm cit mai subtiri posibil pentru a se evita créparea sip- cilor, Verifieam permanent cu un echer dacd in colturi se fonmeazi unghiuri drepte. Fundul, fie ca este fix sau mobil, se executd din scindura sau, in lipsa aces- teia, din PFL. In cazul din urma, el se face dublu, prinzindu-se plici de PFL de 5 mm grosime pe o parte si alta a unui cadru executat tot din gsipci. Se folosesc cuie pentru tabla sau tapiterie. Capacul se confectioneaz& dintr-un ca- dru. de sipci peste care se prinde o pla- cA de PFL si una de tabla zincata. Atit fundul cit si capacul stupului se vopsese cu 2 straturi de vopsea obfi- nuta din dizolvarea bitumului in ben- zina usoaré. Stupii obtinuti prin proce- deul desoris mai sus sint ieftini si durabili. Singurul neajuns este acela cd iarna sint atacati de cioc&nitori care-i sparg cu usurintA distrugind albinele. Nea- junsul se inlaturi prin imbracarea lor in plici de PFL de 5 mm grosime vop- site cu doua straturi de vopsea in ulei. NR. Pentru detalif cititorii interesafi se pot adresa qutorului: com, » Somes-Odorhei nr. 475 4695 Salaj 15Dispozitive si tehnologii cu © eficienté sporita in obfine- rea veninului de albine* Ing. V. KUCINSCHI, ing. R. RAFIROTU Institutul de cercetdri pentru apieultura l n_aciunea de rentabilizare a api- culturii in sistem, intensiv-industrial, diversificarea productiei are un rol de mare important ca o cale sigura de sporire a eficientei economice. Utiliza- rea deplind a resurselor proprii fami- liei de albine presupune si colectarea veninului care are largi utiliziri ac- tuale in apiterapie si perspective din- tre cele mai promifitoare. Preparatele medicamentoase pe _baz& de venin de albine incep s& aparf din anul 1915, Astizi, in medicina moder- ni, practica apitoxinoterapiei a depi- git de multi vreme faza observatiilor, rezultatele ei insusite in clinici, spitale si sanatorii balneare, atesti aria de raspindire din numeroase { Urmare aplicirii $i popularizirii tera piei cu venin de albine, realizarea de substan{a activa pur, a condus in ul- timii ani la experimentarea pe _ plan mondial (S.U.A., Cehoslovacia, Bulga- ria, U.R.SS., Canada, etc), a nume- roase procedee si tehnologii. In principiu, colectarea veninului se realizeazi prin iritarea albinelor cu impulsuri electrice de anumite inten- sitafi, tensiuni si frecvente si reactia acestora, ce se manifesta prin tendinta de a infepa. Infeparea trebuie si aiba loc f4r& pierderea acului, dar cu elibe- rarea veninului. In vederea extinderii aplicdrii in tara noastré a valorificarii veninului, in ca- drul Institutului de cercet&ri pentru a- piculturs s-au analizat si experimen- tat in anil 19771978, diverse tehnici si aparate folosite pe plan mondial in vederea extractiei industriale a veni- nului de albine. La stabilirea conditiilor de lucru si a parametrilor functionali optimi, in ob- tinerea veninului de albine cu impul- ©) Reterat prezentat Ia, Simpozionul International Aplouitura industriaia”, Tulcea, Romania, 1070 16 suri electrice, s-au folosit generatoare electrice de impulsuri cu plaji largé, atit a tensiunilor si frecventelor, cit gi a ciclurilor impuls-pauzi. Asifel, folo- sind un generator cu impulsuri in cu- rent alternativ dreptunghiular si inter- mitent, s-a stabilit domeniul in care excitabilitatea, exprimatA prin cantita- tea de venin recoltata, este maxima. Instalatia pentru colectarea veninului (fig. 1) se compune dintr-un generator de impulsuri (1), sursa de alimentare (2), sistemul de conectare (3), gi grilele colectoare (4) prevazute cu casete in- terschimbabile in care se colecteazi veninul. Grilele sint formate din fire bune conduciitoare de electricitate (cupru cositorit), rezistente la actiunea oxidanté a mediului, dispuse paralel, in asa fel incit dou’ fire aliturate sé prezinte polaritati diferite. Casetele colectoare sint montate la o distan{a convenabila fat de grile (— 2 mm) si se compun dintr-o placi de sticld acoperiti cu o membrani usor penetrabili, care are menirea de a etanga caseta, ferind de impuritati ve- ninul colectat. In momentul atingerii retorted pola- diferite, albinele sint iritate si infeapa eliberind veninul, dup& care acul este retras, fra a fi retinut de membrand. NE dae Fig. 1. Instalatie pentru colectarea veninu- Jui: 1. generator electronic de impulsuri ; 2, sursé de alimentare; 3. sistem de conec- tare; 4. grile de colectare.& 8g | | | | ote 2B —« 5090 Freevenfo, He Fig. 2. Cantitatea de venin colectat, functie de frecventa, la tensiunea de lucru’ si timp de colectare constant (diagrama reprezinta cantitatea de Venin colectat de la o fami- lie): 1. timp 60 min. tensiune de lucru 10V; 2 timp 60 min., tensiune de lucru 16Vj 3. timp 60) min.” tensiune de lucru 20. Dup& un anumit timp de colectare, ca- setele se schimba cu altele curate. Can- titatea de venin obfinut de la o fami- lie de albine, la o recoltare, functie de frecventa, la tensiunea de lucru si timp de colectare constante, reiese din diagram (fig. 2). Se observ ca frec- venta de 500 Hz la 20 V, este frec- venta la care s-a recoltat cantitatea maxim de venin (curba nr. 1). Du- rata impulsului este de 3 secunde, iar durata pauzei 6 secunde. Testele de recoltare au fost efectuate timp de 60 de minute, in condifii iden- tice de stare a timpului (timp frumos) si activitate a albinelor, cu reproducti- bilitate bun’. Tensiunile de lucru mai mici de 20 V nu sint eficiente, iar tensiunile mai mari de 24 V_ produc perturbatii in activitatea albinelor. Diagrama din figura 3 reprezint& can- titatea de venin obfinut de la o familie de albine din 5 recoltri a dou& re- prize cu intervale de o zi intre re- prize. De asemenea, din diagrami se deduce ci timpul optim de recoltare este intre cca 90—120 minute. Depiisi- rea acestui timp nu este justificata. Cantitatea de venin obfinuta de la o familie de albine, din 5 recoltéri, pe parcursul unui sezon, este de cca l g de venin cristalizat (fig. 3). In scopul miririi eficientei in obfinerea veninu- lui de albine, cunoscind _parametri funcfionali optimi si o serie de condi- tii esentiale in acest domeniu, au fost experimentate si puse la punct genera- toare de impulsuri specializate, gene- rind impulsuri de forme diferite. In acest sens, se prezinta doua varian- te rentabile de obfinere a veninului de albine, cu aparaturi imbundtayita, ca- racterizataé prin sigurant& si autonomie in exploatare, usurinja in manevrare, consum redus si un contro] riguros al parametrilor. Schema de _ principtu care sti la baza variantelor prezentate este cea din figura 1. Varianta I-a. Colectarea veninuluj cu generator de impulsuri in curent con- tinuu. Generatorul (fig. 4) furnizeazi impul- suri de 22 V in curent continuu cu o durati de 3 sec., la intervale de timp egale de 6 sec. Aparatul se compune dintr-un bloc stabilizator de tensiune ce asigurai stabilirea impulsurilor (Stb.u), circuitul electronic de protectie (PE), cireuitul basculant ce permite re- Ganttatea devon (9 10") 5 1 Tip min Fig. 3, Variafia cantitafii de venin colectat de la o familie de albine la 20 V/500 Hz, functie de timpul de recoltare: 1, recolta~ rea din luna iunie; II. recoltarea din lunile iunie-iulie; II, IV. recoltarea din lunile aprilie-mai ; V. recoltarea din lunile august- septembrie. 17Fig. 4, Schema generatorului de impulsuri curent continuu pentru colectarea veninu- lui de albine: Stb. u, — stabilizator de ten- siune autoprotejat la suprasarcina si inve sarea polarita{ii la alimentare; CB — ii cuit basculant; REL — releu;, ly — indi- cator perturbafii gi avariiy Ly — indicator funefionare ; K,...K, — comutatoare; S — siguranta protectie; ab — diagramele »U* la stabilizare impuls. glarea riguroasi a_ciclurilor impuls- pauza (CB), releul (REL), comutatoarele de comand’ (Ki ... Ka) gi indicatorul optic de control: al functionarii (Ly), control avarii si suprasarcina autore- glare (Li). Dupa legarea sursei de alimentare la bornele de intrare ale aparatului (+ la +, — la —, si inchiderea comutatoru- lui Ki blocu! stabilizator (Stb. u) gi cel de protectie electronic’ (PE) intra in functiune, asigurind tensiunea stabili- zaté necesaraé circuitului _basculant (CB), care o transmite sub forma. de impulsuri la bornele de iesire prin re- leul (REL) si comutatorul Ki. Punerea in functiune a circuitului basculant se face cu comutatorul Kz, Lampa La in- dic& functionarea aparatului, prin in- chiderea contactului Ks (este aprinsa pe durata impulsului si stinsé pe du- rata pauzei), Lampa Li semnalizeaza avariile si per- turbafiile din circuitul grilelor colec- toare, Sistemul electronic de protectie intra in functiune prin deconectarea intregului montaj, in momentul in care in circuitul grilelor colectoare apare un scurtcircuit, 0 suprasarcina prin a- 18 glomerarea albinelor pe grile, umidi- tate crescut& sau prin scurtcircuitarea voit& a grilelor, pentru controlul insta~ latic Tensiunea de 27 V, pentru alimentarea aparatului este asigurati de 6 baterii de lanterna de 4,5 V, legate in serie. Tensiunea de 27 V nu este critica, a~ paratul Jucrind cu acelasi randament si la o tensiune de alimentare de 22 V (diagrama fig. 4). Forma impulsului ge- nerat este cea din diagrama b. Generatorul poate deservi simultan 1 pind la 160 grile, amplasate la tot ati- fea familii de albine, far& restrictii. Varianta a Il-a, Colectarea veninului cu generator de impulsuri in curent pulsatoriu ,,dinti de fierastrau“. Schema bloc a acestui generator este prezentata in figura 5. Blocul generator (Gl) furnizeazA im- pulsuri de forma redata din diagrama a (fig. 5), cu frecventa si tensiunea Fig. 5. Schema bloc a generatorului de im- pulsuri in curent pulsatoriu ,dinfi de fe- rastrau“: G, — generator de impulsuri ; KT — ‘cuit de temporizare (5—20 min.) ; CB — circuit basoulant; L indicator optic de control; REL — releu; Ky... Ks — co- mutatoare ; AC 180 K, D, R, — montajul de actionare al REL; a,b,c — diagramele ,,U“ ale impulsurilor.reglabilé intre 20500 Hz, respectiv 20—60 V. Semnalul impuls este trans- mis grilelor colectoare, temporizat (I— 10 minute), intermitent (3 sec. impuls 6 sec. pauzi — diagrama c) sau conti- nuu (diagrama a) dupa necesitate. Dia- grama b (fig. 5.) reprezinté _intermi- fenja impulsurilor, asigurata de circui- tul basculant (CB). Blocul montajului notat cu KT (constanta de timp) —asi- guri temporizarea impulsurilor de la 1 la 10 minute. Trecerea pe impulsul temporizat sau intermitent se face cu contactul Ks (sectiunile a, b, c). Comanda impuls se realizeazi prin apasarea butonului Ki, pentru temporizare, inchiderea in- trerupatorului Kz, pentru intermitenta sau inchiderea lui Ks pentru semnal — impuls continuu, Controlul functiona rii se face urmarind intensitatea lumi. noasi a lAmpii L. Intensitatea lumi- noasi maxim& indici o functionare normal, intensitatea scdzut& sau fluc- tuant4 indici suprasarcing, iar stinge- rea JAmpii indicd un consum exagerat, Fig. 6. Grila montaté la stup. Fig. 7, Aspect din timpul recoltarii. uzura bateriilor sau scurtcireuitul gri- lelor. Aparatul este alimentat cu 9 V (doua baterii de lanterni de 4,5 V), poate deservi una pind la 80 grile ’simultan gi este autoprotejat la scurtcircuit. As- pecte din timpul recoltérii sint redate in figurile 6 gi 7. CONCLUZII Variantele prezentate au avantajele a- paratelor specializate cu reglaje mini- me in timpul exploatarii, | robustete, functionare sigur, fra o supraveghere stricta. Gabaritul ‘si consumul redus le confer& calitatea de a fi folosite eficient in con- ditii de teren. isto arealaren inutciice ye Sine ees riantele expuse nu a provocat pertur- bafii in activitatea normald a unitatii biologice, familiile de albine revenind la normal in decurs de 2—3 ore dupa incetarea stimulului electric. Tehnologia de exploatare a aparatelor de recoltare a veninului prezentate in cele doua variante, conferd posibilita- tea utilizirii lor in stupinele intensiv- industriale, cit si in stupini cu un nu- mar redus de stupi. Cantitatea de venin de albine objinuta de la 0 familie/sezon (1 g) justificd in- vestitia necesar& realizirli utilajului si aparaturii conform uneia din varian- tele propuse si prezentate. 19Veninul de albine cristalizat in apiterapie Farm, Elena PALOS farm, Filofteia POPESCU Institutul de ceréetari pentru apiculturk Weninu de albine constituie un pro- dus biologic propriu albinelor —lucra- toare, in compozifia ciruia intra un complex de substante nevolatile (en- zime, proteine, aminoacizi) sub forma de solutie apoasi si compusi organici volatili (30—60%/, din greutate), Se pre- zint& sub forma de lichid incolor, lim- pede, cu gust dulceag, usor amérui, astringent, cu miros ce provoacd con- stricitate asupra mucoasei, Este solu- bil in apd, insolubil in alcool si sulfat de amoniu. fn contact cu aerul for- meaza cristale opace de culoare alba pind la cenusiu, nuanta variind in functie de sezon, Sub temperatura de °C. conserva bine, ferit de ume- jetitile si va- loarea terapeutic’ vreme indelungata. Institutu] de cercetari pentru apicul- tura recolteazd veninul de albine pur, avind in compozitia sa toate compo- nentele initiale. Veninul de albine este cunoscut incé din vremea culturii egiptene, cind era utilizat in terapia reumatismului. Veninul de albine este o substanta complexé, posedind o individualitate proprie ce nu permite confundarea cu alte veninuri. De exemplu, veninul de vipera este coagulant, pe cind veninul de albine este hemoragic. Componentele sale ; apamina, melitina, fosfolipaze, hialuronidaze, actioneazd pe de o parte ca inhibitoare ale siste- mului nervos, iar pe de alté parte ca stimulente, ale inimii si glandelor su- prarenale. fn venin se mai gisesc si sfruri mine- rale, acizi organici volatili, acid formic, clorhidric, ortofosforic, De asemenea, se mai gasesc unele antibiotice, un fer- ment fosfatazi A, precum si doi amin acizi bogati in sulf : mentionina si cis- tina. In special metionina si cistina au 20 un rol deosebit in tratarea reumatis- mului, Este bine dovedit c& sulful este cel care determina glandele suprare- nale s& elaboreze mari cantitati de cor- tizon, element de baz al organismului contra infectiilor. Prin stimularea pro- ducerii de cortizon, veninul de albine actioneaza, dupa cum se stie, in trata- rea afectiunilor reumatismale, mai cu seama in artrite. Administrat direct sau pe cale parenterala, singur sau in asociere cu corticoizi, veninul de al- bine este recunoscut’ si utilizat astizi ca un factor activ in tratarea acestor afectiuni. Prin asocierea lui cu celelalte trata- mente uzuale, electroterapia, hormono- terapia, vitaminoterapia, el aduce bol- navului o reducere sau'o suprimare a durerilor, disparitia nor deformari periarticulare, 0 ameliorare a misciri- rilor arictulare si o remontare a starii generale, Este folosit sub forma de unguent sau liniment, cu o concentratie de 0,0150/ venin de albine, in tratamentul reu- matismului acut’ si cronic, dureri reu- matismale si musculare, lumbago, scia- ticd, degeriituri ete, precum: si pentru masajul sportivilor. El produce o cres- tere mésurabilé a temperaturli cuta- nate si intensificd circulatia. sanguind ping in profunzimea muschiului. In acest fel se corecteaz& lipsa de oxigen in zona dureroasa. Produsele algogene ale metabolismului sint eliminate si ca urmare durerile dispar rapid. In cursul _tratamentului se recomanda exercifiile articulare, pentru a evita anchilozarea. Institutul de cercetari pentru apicultu- ré a realizat pind in prezent un un- guent si un liniment cu venin de al- bine, denumite ,,APIREVEN‘, produse care sint avizate de necesitate de ci- tre Institutul Controlului de Stat a Medicamentelor si Cercetarii Farma- ceutice. Din experimentarile f&cute cu aceste produse, s-au obtinut rezultate incurajatoare in tratamentul unor for- me de reumatism, obfinindu-se efecte curative gi persistente.CONTINUTUL IN PROTEINE $/ AMINOACIZI AL UNOR POLENURI MONOFLORE $! POLIFLORE I n ultimii ani s-a recurs la adaosuri de polen pentru suplimentarea unor rafii veterinare si umane deficitare in proteine si aminoacizi. In unele tari se prepar’ combinatii de aminoacizi sin- tetici sub diferite denumiri comerciale. Consideraim insi c& folosirea unor sur- aminoacizi pentru se naturale de proteine si este mult superioar’, motiv care am ficut determindri, in unele polenuri monoflore si in polen poliflor de la diferite plante din fara. Am utilizat polen recoltat manual se- parat de la: soe (Sambucus* racemosa), castan (Aesculus hippocastanum), cais (Prunus armeniaca), salcie (Salix alba), maces (Rosa canina). Polenul poliflor granular a fost recol- tat de albine. Au fost proteinele totale dupé metoda Kjel- dahl exprimate in grame pentru 100 g determinate : polen uscat; cantitatea de aminoacizi dividualizati a fost stabilita cu ajuto- rul unui analizor. Rezultatele au indicat pentru proteine superioritatea polenului de salcie gi a polenului poliflor, cifrele respective fiind 27,12 g %/% si 20,12 go, valorile celorlalte proteine variind intre 18,37 g si 10,50 g'/. Med. vet. I. GROZA, chim, G. BLOOS si dr. doc. Adelina DEREVICI Toate probele de analizate contineau 18 aminoacizi care esentiali in numar de 7 si anume: li- zina, treonin&, valin’, metionin’, izo- polen dintre leucind, leucina si fenilalanin’, Amino- acizii neesenfiali identificafi au fost urmtorii : acid aspartic, acid glutamic, arginina, histiding, prolina, glicind, alanind, tirosind. Metionina si serin’, cisteina nu au fost determinate canti- tativ. Raportul dintre aminoacizii esen- tiali si cei neesentiali prezinté un in- dice sub valoarea 1, ceea ce difera taj de valorile obtinute de Rérat in ratiile suplimentare pregitite cu ami- noacizi sintetici. Faptul poate fi atribuit valorilor supe- rioare constatate de noi pentru acid aspartic si acid glutamic, Este cunoscut c& acesti aminoacizi joac un rol esential in metabolismul protidic, glucidic si lipidic, Din constatirile noastre reies valori nutritive superioare ale polenului de soc si propunem valorificarea acestuia utilizind inflorescentele bogate in po- len sub forma de extrase apoase ca a- daos rafiilor deficitare in proteine si aminoacizi. Aceasti vegetatie spontana se gaseste in abunden{a in numeroase regiuni din fara noastra. 21LAVANDA © cultura melifera valoroasa si rentabila Ing. Elena HOCIOTA Oricinara din sudul Europei, unde creste spontan, lavanda are o arie lar- ga de raspindire natural si cultivata, intilnindu-se in Franta, Spania, Ita- lia, Anglia, R. D. German’, U.R.S.S., Norvegia, iar in Orientul Apropiat ajungind pina in Indii. Denumirea genului Lavandula — da- toraté lui Dioscorides — provine de Ja latinescul ,,lavare* (a spiila), stge- rind folosirea florilor la parfumarea bailor si prepararea lotiunilor, inca de pe vremea romanilor. Lavanda este una dintre cele mai valo- roase speci aromatice cu multipe in- trebuintari : din inflorescentele ei se extrage uleiul volatil, al carui princi- pal component il constituie acetatul de linalil, folosit in cosmetica, la _fabri- carea detergentilor si in industria por- felanurilor. Proprictitile sale stimu- lente, antispasmodice, diuretice si ve mifuge 0 recomanda $i pentru utiliziri medicinale. Lavanda este totodaté o valoroasi planta melifera, cu o buna capacitate nectarifera, cu inflorire esa- jonat& in lunile iunie-julie, pe o lunga perioada de timp, oferind familiilor de albine culesuri de vara de 3—4 sdpta- mini, in cea mai mare parte suprapuse in timp cu culesul de la floarea-soare- lui. Florile de lavanda sint cercetate in- tens de albine in tot cursul zilei, de dimineafa, de la ora 7,00 pind seara, la ora 19,00 inregistrindu-se un maxim de intensitate intre orele 10,00—16,00 dup& cum rezult& din tabela 1. In timpul observatiilor, condifiile me- teorologice au fost favorabile. Capacitatea nectarifera situeazi la~ yanda printre cele mai valoroase plante melifere din flora erbacee, Nectarul su plicut parfumat, cu o concentratie jn zahar la maximum de inflorire de 22 Faveta 1 FRECVENTA ALBINELOR IN CURSUL ZILEI, IN PERIOADA INFLORITULUL MAXIM IN CONDITULE DE LA MAGURELE (DUPA. PROF. GH ANGHEL $1 COLABORATORID 7 8 9 1 11 32 13 14 45 36 17 18 a9 29.VIL 16 28 44°56 50 64 G4 72 7 56 29 20 1 LVET 8 12 26 96 44 56 G4 2 72 S22 mM 4 VOT 4 12 32 32 44 G8 76 16 60 52 36 20 2 Svnr 4 12 20 32 90 4 Gh 72 0 48 36 20 4 45—480/, este foarte atractiv pentru insecte. Date referitoare la cantitatea de nectar si concentratia de zahir sint redate in tabela 2. Taveta 2 CANTITATEA DE NECTAR $1 CONCENTRATIA IN ZAHARIFLOAREA DE LEVANTICA (DUPA PROF. GH. ANGHEL $1 COLABORATORM) a Cantitatea de Concentratia me nectar, an zanar, me/fioare th 22 iunie 0,44 22,4 26 iunie 0,83 48,3 27 iunie 069 39,9 28 iunie 0,75 39.1 29 iunie 0,53 35,9 30 iunie 0,80 45,1 Productia de miere este evaluata la 50—-100 kg/ha, Mierea monoflor§ de lavanda este de culoare mai inchisd, cu parfum pronuntat, dar deosebit de al florilor de la care provine. Lavandinul, un hibrid natural steril al lavandei infloreste aproximativ cu doua siptimini mai tirziu, prelungind pedioada de cules, are o intensitate mai mare a infloririi si ofer& culesuri mai abundente de nectar. Mierea de lavandin este limpede, cu parfum si gust placut si cristalizare find. Trebuie si remarcim ins& ci atit mierea de lavanda cit si cea de lavandin au un continut sirac in polen, dezavantaj pe care albinele il pot compensa benefi- ciind de alte culesuri paralele de la plante polenifere care infloresc in a- ceeasi perioada. In fara noastra se cultiva specia La- vandula angustifolia iar sporadic se intineste prin gr&dini lavandinul, mai productiv si mai putin pretentios laconditiile de clima si sol, dar al cérui ulei volatil este inferior calitativ in comparatie cu lavanda. Avind in ve- dere perioadele de vegetatie care se succed, se recomanda cultivarea ambe- lor speci, pentru ulilizarea eficienta a instalatiilor de prelucrare, prin prelun- girea perioadei de distilare si, in ace- lagi timp, asigurarea unui cules inde- lungat pentru albine. Suprafetele ocupate cu lavanda in fara noastra dep’sesc in prezent 500 _ ha, fiind situate mai ales in judefele Bra- gav (Feldioara), Tfov (Fundulea, Sna- gov, Moara Vlasiei), Timis, Caras-Se- verin si Prahova. Se preconizeaza ex~ tinderea acestor culturi pind in _anul 1979 la peste 1000 ha lavanda si peste 300 ha lavandin, recomandindu-se pentru prima specie populatia locala De Moara Domneasc&“, paralel cu Soiurile importante din Bulgaria, Kar- lovo gi Svejest, mai precoce, iar pen- tru cea de a doua specie populatia lo- calé De Branesti*. Corespunzator a- cestor sarcini s-au delimitat zonele favorabile de culturi din tar’. Cerce- tatorii Stajiunii experimentale Fundu- lea urmiresc in lucrarile de _ selectie sporirea productivitatii de ulei, odaté cu obtinerea unor soiuri precoce si tar- dive, cu decalaj de inflorire, criteriu care intereseaz si apicultura, Lavanda este un semiarbust tufos, cu aspect globulos, cu tulpini ramificate, care vegeteaz in culturile ingrisate timp de 15—20 sau chiar 30 de ani. Inflorescentele sale spiciforme, albas- tre sau violete, cu numeroase flori pli- cut parfumate, oferi un efect decora- tiv de lung& durat&, tot mai apreciat, care indreptiteste interesul crescind, manifestat fata de aceasta specie in ul- timii ani in Bucuresti, reflectat prin cultivarea sa prin parcuri, de-a lungul drumurilor, ca si in incintele unor scoli si institutii, aldturi de alte plante aro- matice, medicinale si decorative. Dis- curile nectarifere sint situate la baza ovarelor. Pe organele aeriene ale plap- tei se aflA numeroase glande secretoa- re, care apar la microscop sub forma unei mici vezicule de diferite dimen- siuni, Uleiul eteric se aduna sub cuti- culd, care la maturitate devine friabila, asa ineit se rupe usor, eliberindu-l. Florile de lavanda contin 1—1,50/ ulei eteric, de culoare galben-verzuie, cu miros aromatic pl&cut si patrunziitor. Cantitatea si calitatea confinutului de ulei eteric sint influentate pozitiv de © serie de factori, printre cei mai im- portanti find: maturitatea plantatici, expozifiile Insorite, anii mai putin plo- fosi, trecerea din flora spontana in cul- turd si, in sfirsit, florile vizitate de al- bine au un randament mult sporit al productiei de ulei. Avind variabilitate genetic’ si adapta- bilitate ecologic mare, lavanda poate fi cultivat& cu succes si in afara area- jului séu natural, in zone lipsite de cu- renti reci. Desi di producti bune pe soluri profunde, bogate in calciu, cu expozifii Msorite, rusticitatea sa o Te- comanda pe cele mai sarace terenuri, care practic sint improprii altor cul- turi, pe versantii uscati si pietrosi. Lavanda valorificé bine terenurile slab productive, efectueazi protectia soluri- lor si are un rol deosebit in prevenirea si combaterea eroziunii, find folosita si la completarea sortimentelor de plante pitice de pe stincdriile artifi- ciale. Altitudinea optima pentru lavan- da este de 300—500 m, dar in munftii din sudul Frantei creste la indltimi ce depaisesc 1000 metri. Desi originaré din zone lipsite de ierni aspre, lavanda rezisti la temperaturi scazute, mai ales cind tufele se musuroiesc si acoperite de zipada. Specia nu este pretentioasi nici fafa de umiditate, ve- getind bine in zone cu precipitatii anu- ale de 400—600 mm, dar suport& bine si seceta. Inmultirea lavandei se poate face prin urmatoarele cai : — desfacerea tufelor, metoda folosita mai ales pentru completarea golurilor si pentru valorificarea materialului si-’ ditor din plantatiile b&trine care ur- meazi s& se desfiinteze ; — inradacinarea butasilor, metod& re- comandata in special pentru lavandin, care este steril. Se folosese butasi ier— 6 23bosi de 7—8 cm lungime, recoltati in lunile septembrie-octombrie sau mar- tie-aprilie si plantati in nisip umed. Metoda prezi avantajul cA se obtine o cultura uniforma, dar perioada de inflorire este mai scurta, iar biotipurile existente in cadrul lavandei se reduc, ceea ce se reflecté in obtinerea unui ulei volatil de calitate mai slab’. In plus, cheltuielile pentru producerea materialului saditor sint mai mari ; — seminte direct in cimp, metodi u- soara, dar care da plantatii neomo- gene ; — riisad, cea mai recomandabila me- tod& de inmultire pentru lavanda. Se- miainatul se face in teren bine pregatit, si umed, cu norma de s&min{a de 10 kg la hectar, la distanta de 20—25 cm intre rinduri. La aparitia tijelor florale, se taie la 8—10 cm de sol pentru in- tarirea sistemului radicular si ramifi- carea tufei. Plantarea rasadurilor se face de preferinté toamna, in octom- brie, dar si primavara timpuriu, la dis- tanta de 100/150 cm sau 100/100 cm. Adincimea de plantare a rdsadului este cu 2—4 cm mai mare fata de strat. Pentru o cultura’ de 1 ha lavanda sint necesare 20000 fire rasad de calitate, iar in cazul lavandinului se folosesc 10000 plante. Lucrarile de intretinere constau in 2—3 prasile mecanice, 1—2 prasile manuale si 1—2 pliviri. Culturi- le reactioneazi bine la administrarea ingristimintelor. O atentie deosebita trebuie acordata distrugerii vetrelor de cuscuta, in cazul aparitiei acestei plante Parazitare. Cheltuielile efectuate pentru infiintarea unui hectar de lavanda se cifreazi la aproximativ 30 000 lei. Momentul recoltarii florilor este de- terminat de concentrafia maxima de ulei volatil pe care il contin, ceea ce se realizeazi pentru lavanda la inflorirea deplind, iar in cazul lavandinului la sfirsitul infloririi. Pentru a valorifica multilateral aceasta cultura si a asigura hrana albinelor o bund perioada de timp, se poate decala 24 si_amina data recoltirii ciitre sfirsitul infloririi si in cazul lavandei. Veniturile medii estimative prin valorificarea culturii de de pe 1 ha sint urmitoarele : — productia de ulei (incepind cu anul IV de cultura) ; — 3-6 tone floare cu randamentul de 5% ulei, adic& 20 kg uleix487 lei=9.740 kg — productia apicola: 70 kg miereXx22 lei= 2,310 lei. Calcule sumare asupra rentabilitZfii culturii de lavanda ca si _posibilitatea valorificirii ei multilaterale, constituie argumente convingitoare, in sprijinul extinderii acestei plante, paralel cu a hibridului s&u natural, lavandinul. Ast- fel se obtin, pe de o parte, venituri in- semnate ca plant aromatic’ si medi- cinalé, pentru asigurarea uleiului si climinarea importului, care inck se mai face, iar pe de alta parte, punind la dispozitia albinelor un cules de lun- gi durati in perioada de vara, care, in conditii favorabile, realizeazi pro- ductii de miere marfi. Valorificarea acestor culturi poate deveni si mai rentabilé atunci cind se _coordoneaz& cu misurile de imbunitifiri funciare, prin infiinjarea unor plantatii masive de lavanda pe terenurile neproductive, erodate, in plus contribuind si la in- frumusetarea peisajului din zona res- pectiva. Este o actiune la care si cres- c&torii de albine din patria noastra, jubitori ai florilor si frumosului, pot s&-gi aducd contributia inceptnd cu ex- tinderea acestor plante in curtile gos- podiresti, a institutiilor in care luctea- z&, ca si in preajma vetrelor de stu- pind. Initiativa Asociatiei CrescAtorilor de Albine privind infiinarea unor plan- tatii de lavand’ pe mari suprafete din afara circuitului agricol, in colaborare cu alte institutii interesate, isi poate declansa _materializarea cu inceputul, poate modest, al unor actiuni concrete de mai mici amploare, organizate in cadrul unor filiale ale asociatiei si cer- curi apicole scolare si pionieresti. Este un efort ale c&rui roade vor dainui multi vreme si vor rasplati din plin munca depus&. _ realizate lavandaRecensamintul familiilor de albine Ing. Traian VOLCINSCBI Membru al Comitewului Executiv al A.C.A. j n conformitate cu dispozitiile le- gale in vigoare la inceputul lunii ia- nuarie 1979 se va efectua recensimin- tul animalelor domestice inclusiv al fa- miliilor de albine existente in unititile socialiste si gospodiriile populatiei. Recensimintul se efectueazi in toate localitatile (comune, orase, municipii). Aceasta actiune cu caracter republican constituie 0 masur4 administrativa care se desfisoari dupi un program unitar in conformitate cu dispozitiile metodo- logice aprobate de Comisia centrala pentru recensamintul animalelor avind drept scop sé culeagi la fata locului datele necesare pentru fundamentarea planurilor de viitor. Statul sprijin&’ dezvoltarea apiculturii iar veniturile realizate din cresterea al- binelor sint scutite de impozit, Declararea corecti a num&rului fami- liilor de albine de citre fiecare apicul- tor este necesaré pentru fundamentarea planurilor anuale si de perspectiva, in vederea planificdrii si aprovizionarii masei de apicultori cu stupi, inventar apicol, materiale, medicamente, biosti- mulatori precum si pentru organizarea rafionali a stup&ritului pastoral. Declararea numirului exact al famili- ilor de albine si inlesnirea numirarii acestora de catre recenzori este legi- ferata fiind o obligatie cetifeneasca si © datorie patrioticé a fiecirui apicultor. Conform prevederilor din instructiuni- le si normele metodologice aprobate de Comisia centrali pentru organizarea recensdmintului, in comisiile de recen- vor fi cooptati si delegati ai Asociatiei Crescatorilor de Albine din RS. Romania: la judefe — secretarul filialei judejene, iar la comune, orase — reprezentantul cercului apicol sau un apicultor desemnat de co- mitetul de conducere al filialei jude- tene. Recenzorii urmeazi s& inscrie intr-un formular tipizat, numirul total al fami- liilor de albine, In cazul cind stupii au mai multe familii, se inscrie numarul familiilor existente in stupii respectivi (inclusiv familiile ajutatoare), De ase- menea se evidentiazi separat numarul familiilor de albine adapostite in stupi sistematici si separat in stupi primitivi. O atentie deosebité se va acorda evi- dentierii si declararii exacte a stupilor aflati provizoriu pe teritoriul altei lo- calititi din judet sau din afara jude- tului. Secretariatul tehnic al comisiei judete- ne de recensimint urmeazi si con- frunte comunicirile primite cu eviden- fele filialei judefene a Asociatiei Crescitorilor de Albine. Sarcini de mare raspundere in sprijini- rea si desfasurarea in bune condit acestei importante actiuni revin comi- tetelor filialelor judetene si cercurilor apicole comunale, ordsenesti si munici- Pale care au obligatia si popularizeze necesitatea si importan{a recensdmin- tului rindul tuturor apicultorilor si s& sprijine activ actiunea de efectuare exact’ a acestuia. Actionind in acest mod, membrii orga- nizatiei noastre infaptuiesc un act de mare insemnitate politic’, indeplinin- du-si 0 indatorire cetteneasci si pa- triotic’ menit% si rispund’ aspiratiilor spre progresul si dezvoltarea apiculturii din fara noastra. 25De peste hotare Stupina model in Polonia eu 5000 familii de albine* I. MARTINKOWSKI POLONIA Wh dintre cele mai mari livezi din Polonia, cu o suprafaj’ de 2,5 mii ha, apartine Combinatului pomicol din orasul Opol, care se afl in partea de sud a f&rli, Acolo se organizeaz& o stu- pind model alc&tuita din 5000 familii de albine. 1. Structura de organizare a stupinei. Stupina model cu 5000 familii de al- bine este impirtit& in stupine mai mici cu cite 80 familii, situate la o distanta de cel putin 400 m una de alta. Dupa terminarea perioadei de inflorire a li- vezilor, o parte din aceste stupine se deplaseazi in afara Combinatului. Stupina model este condusi de un di- rector. Muncitorii care lucreazi in stu- pind se impart pe brigizi compuse din- tr-un brigadier si 2 ajutoare. O bri- gad deserveste 1200 familii de al- bine. In sezon, acesti apicultori se ocupi numai de lucrarile strict legate de albine. Alte lucrari ca: extragerea mierii, pregitirea siropului, topirea ce- rii de’albine, se fac in laboratorul cen- tral de c&tre doi lucratori permanenti, care in caz de nevoie, sint ajutati de muncitori sezonieri de la Combinat. Un numér de 200 familii de albine din aceasté stupini model sint_.destinate cregterii de mitci si vor fi date in gilla 8 3 apicultori. in stupina model vor lucra, de aseme- nea, doi timplari gi un muncitor sezo- nier, care vor fi repartizati Ja punctul de ins&minjare a mi&tcilor. In timpul verli, in stupin& vor lucra practicanti, elevi de la scoala apicola. 2. Utilarea stupinei Stupii. Toti stupii din stupina model sint multietajaji, cu rame de 435x 230 mm. In timpul exploatarii si tran- Ja, Simpotional, international Roménta, 1978 *) Referat_prezentat wApleultura industrialé, 26 sportului, acesti stupi vor fi plasati cite patru pe paleta. Laboratoarele. Pentru intreaga stupina model este prevazut un laborator prin- cipal si mai multe laboratoare secun- dare, cite unul pentru fiecare 400 de familii de albine. Laboratorul _ princi- pal cuprinde si atelierele de timplarie. incdperile pentru centrifugarea, condi- fionarea si decantarea mierii, topirea cerii, de asemenea, maga: de produse apicole si inventar apicol. Ling& laboratorul principal va fi am- plasaté sectia de conditionare a mierii cu subsolurile pentru decantarea mie~ rii, precum si garajul pentru mijloacele de’ transport. Laboratorul principal este situat aproape de cAldirile admi- nistrative, locuinte si complexe sociale. Laboratoarele secundare (128 m) sint construite din prefabricate. Aceste la- boratoare sint destinate unor lucrari mai mici si pentru pastrarea micului inventar. Inventarul apicol. In afaré de micul inventar — miasti apicole, afumatoare, dalfi apicole, cintar de stupind si al- tele — stupina va fi dotati cu 4 izgo- nitoare de albine, 2 centrifuge radiale pentru 50 de rame fiecare, 3 tancuri pentru decantarea mierii cu capacita- tea de 1500 litri fiecare, doua instalatii automate pentru descapacire si 2 pom- pe de miere. La stupina destinata selectici, in afa- ra de micul inventar, vor exista: un aparat pentru insdmintarea artificiala a matcilor, incubatoare si o instalatie pentru prepararea zaharului candi. Transportul. Pentru transportul inven- tarului apicol si al muncitorilor, stu- Pina va fi dotataé cu 5 mijloace de transport cu capacitatea de 800 kg fiecare, cu autocamioane cu capacitate de 8 tone, iar temporar, se vor folosi mijloacele de transport si tractoarele cu remoreé ale bazei pomicole a Combi- natului. Albinele vor fi transportate pentru cules la distante pind la 100 km. Stupina va avea ca scoop polenizarea unor pomi fructiferi precum si produ- cerea de matci, miere, ceard si alte produse apicole.DOCUMENTAR APICOL DOCUMENTAR APICOL DOCUMENTAR API Redactat de Institutul International de Tehnologie si Economie Apicola al Apimondiei Bucuresti Contribufii 1a diferentierea mierii de nectar de mierea de mani Datorita faptului c& mierea de mand poate sd exereite efecte nocive asupra populatiilor de albine prin compozitia ei, autorij au efec- tuat prezenta cercetare. Au abordat inti problema conjinutului in substanfe minerale a mierii de nectar si mierij de mana. S-a determinat continutul in calciu, potasiu, fo for, sulf si clor prin metoda florescentei la X (cu aparatul spectrofotometric sec- venfial la raza X, al firme] Siemens), cit si confinutul in cenuge. Pentru a determina elementele anorganice din mierea de nectar gi de mand cu origine cunoscuta, anelizele S-au efectuat pe solutii diluate in proportie de dig la 1 ml apa. Pentru a determina con- finutul in cenus%, probele de miere au fost calcinate la cuptor la 450° pornind de la probe de 100 g fiecare, Ca rezultate mai im- portante s-a constatat cA mierea de mana prezinté un continut in cenusé net maj ri- dicat decit mierea de nectar. Probe de miere provenind de la populafii bolnave de boala de p&dure furnizeazi date care sint compa- rabile cu cele de la mierea de mand, studia- te in ceea ce priveste potasiul, fosforul si sulful. In cercetarile ulterioare ‘asupra_hra- nej albinelor se va urmari daci elementele de potasiu, fosfor si sulf joacd un rol direct in declansarea bolii de padure. Se poate admite un lant de reactii, dupi cum ur- meazi: continutul ridicat al mierii de mand in electroliti ; declangarea setei ca urmare a presiunii osmotice ridicate; —supraincar- carea intestinului si leziunea epiteliului in- testinal ; fmbolnavirea si moartea albinel si deci a populatiel. Analiza prin fluorescenta la raze X poate si serveasci ca test rapid, permifind si se studieze si hrana de iarnd. (KOPP, C. gi BUCHNER, R. m : Apidologie, 1078, nr. 2, Ds 134) Observafii asupra canibalismului la albine Cercetiri de laborator cu albine fn custi au permis sé se pund in evidentaé faptul ca albinele adulte pot sd-si acopere functional nevoile in proteine mincind puiet. Procedind astfel, ele ating durate de viald tot asa de lungi ca si albinele consumatoare de polen si devin, intre altele, capabile sé creas’ Duiet, Consumarea de puiet, biologic reali, pentru albine este interpretaté ca un meca- nism de protectie si mijloc de supraviefuire a populafiilor de albine. (WEISS, N, In: Apidologie, 1978, ‘mr. 2, Be 129) IncireXturile electrice si polarizarea cuticu- lei la albine sub influenfa factoriior meteo- rologici Suprafata corporala la albine si alte insecte este incdreata electrostatic. Aceste incircari prezint& variafii definite in timp si spatiu si importanfa lor este determinata a) prin contactul (frecarea) aripilor in mis- care cu moleculele de aer incdrcat, nu- meroasele excrescente de pe aripi exercitd un efect de absorbfie — vizibil la micros- copul electronic — asupra incdredturilor in- conjuriitoare ; b) printr-o polarizare electric a cuticulei datoriti influenjei cimpului electric exogen $i a unui comportament piro si piezoelectric @ structurilor cuticulare ; c) prin modifictiny ale conductibilitapit cor pului, induse sub efectul variafiilor de tem- peraturd, iluminare, wmiditate si concentra- tie ionicé a aerului. Toate migcarile animalelor au o componenta electricé, 0 incdrcdtura static’. Dac migc- Bile au ‘o frecventa stabilé, o anumita pe- rioad’, informatia este posibild si prin ea insigi, comunicarea cu ajutorul semnalelor clectrice. Este pentru prima data cind sint erdtate in diapozitive cimpuri electrice alternative emanind de la albine in zbor, de la albine care ventileaza si de la albine care efectu- eazi dansul tremurdtor, precum si din con- tactele antenare. Orice albimi care zboari din stup si care revine modific’ _caracteristic _ potentialul electric al -stupului, Polaritatea si nivelul de potential al fieciirui stup depinde de popu- Jatia data si in mod egal de condifiile me- teorologice. Marimea conductibilitajii su- prafetei corporale datorité factorilor de me- diu, ca de exemplu ridicarea _temperaturii sia umiditatii, provoacd in scurt timp cu- renfi compensatori intre potentialele corpu- lui la diferite nivele, Proba _electrofiziolo- gici a unei excitatii nervoase in curent de acest tip, a putut fi adusa pentru factorul wmérirea’ concentratiei ionice a eerului*. ‘Antenele albine} pot si functioneze ca di- pol electric, fiecare antend putind sé ca- pete o polaritate opusd in citeva fractiuni de secund’. Acest fenomen coneordi cu alte misuratori. fn cursul cdrora_polarita- tea potentialului in suprafe cuticulare, lo- cal delimitata, se iverseazd, daci se inter- vine cu un soc de temperatura, un fascicol luminos, 9 compresie sau o dilatare meca- canica. ‘Aceste proprietiti ale cuticulei la 27insecte corespund calitativ la definitiile de piro si piezoelectricitate. Aceste _fenomene electrice sint observate si la nivelul recep- torilor termici, al celor mecanici precum si la fotoreceptori, in aga fel incit, in linii ge- nerale, se pot admite un mecanism piro si unul piezoelectric in perceptarea de citre insecte a caldurii si vibratiilor. Consecinta a efectului piezoelectric, _ cuti culele insectelor pot s4 intre reciproc in vi brafii mecanice, sub efectul cimpurilor elec- trice exogene ‘alternative, Microvibratiile suprafetei corpului au fost puse in evidenta cu ajutorul unui dispozitiv optic interferen- fial cu laser si un dispozitiv special incor- Porat in microscopul electronic cu baleiaj. Cercetirile prezentate arati ci modificdrile in stare electric& a suprafetei corporale, de semnale meteorologice pot fi comandate pe mai multe canale, (WARNKE, U. U. In: Apidologie, itt, ‘nr. 2, p. 180) Feromon de alarmi si ap&rare a familiilor Ja genul Apis 1. A fost pus la punct un biotest care per- mite compararea mecanismuluj de alarm& a celor patru speci de albine melifere. 2. Controlul atractivitatii substantelor acu- lui_au eratat cA acul de Apis florea este superior in acest biotest celui de Apis mel- lifica si Apis cerana, cu toate cA dupa Morse el ar avea maj Putine substante de alarm decit acestea din urma. 3. Observatille in aer liber asupra apararii familiei de albine de Apis dorsata au _ara- tat c& albinele uriase ,,care dau alarma ar putea identifica un object infepat, locali- zat la maj mult de 2 km de cuibul lor gi acestea, zece minute dupa atac si ca ele il pot deosebi de un obiect neintepat. 4. Cromatografia in fazi gazoasé si spectro- metria de masi asociati la cromatografie fn fazi gazoasi au condus la identificarea si la sinteza a dou& substanfe ale acului, necunoscute pind acum Ja genul Apis: n-oc- tyl 1-acetat si 2~decen-1-yl acetat, 5. Substanta n-octyl J-acetat nu exerciti e- fecte palpabile fn ceea ce priveste alarma in fata pericolului la nici una din cele pa- tru specii de albine melifere, iar 2-decen-1- yl_acetat este ineficace numai la Apis mel- lifica si Apis cerana. S-a dovedit cA acest component declangeazi 1a Apis florea starea de alarma care persist’ pind la 6 minute. La Apis dorsata comportamentul de urméri- re se prelungeste maj mult de zece minute. 6. Conform definitiei lui Butenandt Karlson si Litscher, substanta 2-decen-I-y1_acetat constituie un nou feromon care poate s& fie pus in evident la toate cele patru speci de albine melifere, (WEIS, J, In: Apidotogle, 1978, mr. 2, Be 133) 28 Riscul de toxicitate cu Evisect (SAN 155 1) pentru albine Evisect sau San 155 1 este o substan{a toxicd selectiva de contact si ingestie care prezinta proprieta{i insecticide de un nou tip, fara blocarea ‘activita{ii colinesterazice. Hl este eficace impotriva coleopterelor si lepidop- terelor fitofage, In doze recomandate se ob- servi in primul rind simptomele de parali- zie pronuntaté urmatd apoi de _moarte. In doze subletale, simptomele de paralizie Pot si fie reversibile, faza de inactivitate fiind atunci maj mult’ sau mai putin lunga (citeva ore sau o zi). Evisectul este vehicu- lat partial prin seva si poate si rémina ac- tiv 714 zile. El este degradat relativ ra~ pid in plant&. Aparifia fenomenelor de re- zistent& incrucisaté care sint observate frec- vent la insecticidele clasice este putin pro- babila. Evisectul se. caracterizeazi printr-o toxicitate oralé si dermici relativ slab pentru animalele cu singe cald. Dat fiind aceste specificéri este interesant de studiat in mod aprofundat riscurile pe care le pre- zinté preparatul pentru albine. Observatiile facute fn cursul unui test in cimp gi in la- borator, in anij 19741975 au dus la con- cluzia c& preparatul ,Evisect* fn concen- tratie de 0,05% sau 0,1% poate si fie pericu. log pentru albine, in anumite condifil. Mor- talitatea albinelor dintr-o grup pulveri- zat& seara cu o concentratie de 0,1% .a fost de trei ori mai mic& decft la grupa pulve- rizat{ dimineaja, Mortalitatea mai slabi in prima‘ grupd s-ar datora faptului c& pro- dusul este descompus fntr-un timp mai lung pe plantele tratate in cimp. Pentru a reduce toxicitatea pentru albine concentratia de utllizat a fost redusi de la 0A la 0,05 In cursul verfj 4976 autorij au studiat in- fluenta preparatului Evisect in condifit de cimp, pe albine luér&toare, apartinind la tre} f4milii experimentale, situate la limita unui cimp dé rapité in Hoare si tratat in seara precedenta. Trej familij martor au fost situate lao distanté de 4 km. In _ scopul definirii riscurilor pentru albine, intr-o in- cercare de efect si dozi, au fost prevazute tref pulverizari la interval de 5 si 8 zile. Ca urmare a acestor experimentirl, autorii au putut trage concluziile urmatoare : 1) Bvisectul in concentrafie de 0,05 , care se utilizeazt tn ctmp, prezintd anumite riscuri. pentru albine. Acest preparat care realmente nu este toxic, nu rdmine insti ino- fensiv ; 2) este posidil st se evite in mare mdasurit pierderile, efectuind pulverizirite seara, du- pa incetarea zborului albinelor, Acestea se aplict chiar dact preparatul se da tn con- centratie recomandatd asupra culturil in floare ;3) experiengele din cimp din anul 1976 st numeroasele determindri efectuate asupra populajiilor de albine nu au pus in eviden- fa pagube la nivelul puietului, Dezvoltarea populajiilor era mai bund decit la martor ; 4) se pare cd'un anumit efect repulsiv fine albinele departe de plantele de rapifd, in primele zile dupa tratament ; 5) inactivarea albinelor, care este un efect tipie al Bvisectului, nu’ a fost observata pe scindura de zbor. Acest fenomen a fost constatat la unele culegdtoare de nectar si polen, care au fost capturate pe plantele de rapifé si puse in stupul de observafie, Faza de inactivare intervine la 0 ord, 0 ord gi juméatate dupa ce albinele au fost in con- tact cu pelicula de Evisect si se poate pre- lungi pind la 8 ore. Albinele expuse la risc au astfel posidilitatea de a se retntoarce la stupt; 6) in testul din laborator durata viefii me- dii a albinelor puse in contact cu Evisectul in concentrafie de 0,05'/ variazd intre 93— 95%. in raport cu martorul si intre 77 si 88%, dact Evisectul este in concentrafie de 6,1% In incercarile din cimp, la un tra- tament cu concentratia Evisectului de 0,05%/, limitele de variatie sint cuprinse intre 70— 122%; 7) dacé Evisectul este amestecat in limitele de 9,025 la 1% cu polen gi oferit. albine- lor in curs de eclozionare, consumul este diminuat in raport cu polenul netratat (efect repulsiv si de inactivare). (GHRIG, M, In: Apidologie, 1978, nr. 2 p. 147) Activitatea polenizatoare a albinelor pe rapi{i (Brassica napus Lesira) La congresul societitii de la Erlanger din 1974, W. Kaeser a prezentat intre altele un studiu asupra sporirii productiej la rapifa, datorita polenizdrii ej de catre albine. In- cepind din anul 1974 in Schleswig-Holstein se cultiva cu precidere varietatea de ra- pitd ,Lesira“ la care, in anul 1974, 6-a pu- tut inregistra o cregtere a productiei, Din pacate, aceasta observatie nu a putut fi con firmat&é pentru anii 19751976. Dat find faptul c& in 1976 sau urmérit plante indi- viduale, s-a putut dovedi ca greutatea la 1000 dé boabe, numérul de boabe pe silic- va ai randamentul total pe planta in grupa plante izolate, fr albine, erau com- parabile cu valorile gasite la plantele cul- tivate in clmp care erau vizitate de albine. Astfel, este evident cA in anul 1976 activi- tatea ‘polenizatoare nu a actionat nici Po- zitiv nici negativ asupra productiei. Preful rapifei find fixat dup& continutul in ulei, in anul 1977, fn afara parametrilor obis- nuifj, s-a studiat si confinutul in ulei uti lizind procedeul recomandat de Comunita- tea Economicé uropeand, S-a obtinut un rezultat surprinzator care trebuie utilizat. Continutul in ulei este superior in_gréun- fele plantelor alogame, ceea ce a putut fi confirmat statistic, O frecventare suficientd a albinelor antreneazi o mérire importanta a productiei in ulei la varietatea de rapité Lesina. (KAESER, W., BOTE, K., DUSTMAN, 3. GUNST, E, 51 VAN PRAAGH, J.'P. In? “Apidologie, ist, nr. 2, p. 150) Fiziologia spermei trintorilor — influenta diluantilor si a congelirii la temperaturi Joase Spermateca matcii albinelor are o constitu- fie biologicd deosebité. La o temperatura foarte ridicatd, spermatozoizii trintorilor sint mentinufj in viata intr-un mediu steril de-a lungul mai multor ani. ‘Acest fenomen este datorat in parte pro- prietitilor spermei insigi. In timp ce sper- ma altor animale domestice ramine in viata ja exteriorul masculului, la temperatura am- bianté, numaj citeva ore sau citeva ile, sperma trintorilor de albine a putut fj con- servaté cu succes aproape Patru sdéptamini si cu o anumiti reusité mai multe luni, To- tusi, rezultatele insdminfarilor cu sperma conservaté mai mult de patru sdptamini sint slabe, Pentru stocaj si insdminjéri_ se amestecd in mod obignuit sperma mamiferelor cu di- luanfi de compozitii variabile, Pentru in- saminfarea instrumentald a albinelor se uti- lizeazi ser fiziologic, nu pentru a dilua sperma, ci pentru a umple seringa. Se crede ci astfel se poate evita si o deteriorare a spermatozoizilor, In realitate, spermatozoi- aii sint omoriti foarte repede de solufiile fi- ziologice dacd pH-ul solutiel nu este adus la peste 7,0, prin adaugare de substante tampon. Spermatozoizii trintorilor ramin mul timp in viatS in anumite amestecurj diluante ca solutia tampon, glicind-citrat trisodie si so- lufia tampon ‘Tris. Vremea a stabilit ca spermatozoizii pot si fie inactivati in mod reversibil adaugind ioni de sodiu si potasiu lg solutia tampon Tris. Congelarea in azot lichid (minus 192°C) a permis si se: obfind succese partiale, insi numai dac& se utilizeazi anumite substante de protectie (Dextran, lapte de nuci de co- cos, sulfoxid de dimetil). Dupaé decongelare spermatozoizii isi recap&td intr-adevér in- treaga lor activitate, ins& aceasta dispare ireversibil dup 30 ‘minute. Incercirile de insdminfari cu sperma congelaté la tempe- ratura joasi nu au dat pind acum rezul- tate. Aceste Incercdri sint necesare pentru a ajunge la o tehnicd care s& permita pis- trarea de lung durati a spermej trintorilor si utilizarea ei dupa aceea. (RUTTNER, F., VERMA, L. R., RITTER, A. Th ! “Apldologia, te78,"nr. 2, p. 158) 29INDEXUL AUTORILOR SI ARTICOLELOR PUBLICATE IN ANUL 1978 EDITORIALE . Sedinja, statutar& LAreitt a, Consitiutus ASociatlel \Greseatortior de Albine din FS, Romania, nr. 4, D. 1. : Plerbinte omagiu tovardgulul Nicolae Ceauigesen —" ocrotitorul $1 _promotorul aplculiurll, “din “‘partea crescatorilor de alone din RS. Romania, Scrisoarea adre- Sata cu. prilejul oniversirit a 6) de ant de Miata (at A 45 de lant de activitale revoli ionara, nr. 2, D. 2. Jnalta “distinejie acordaté de presedintele Maliel, Giovanni Leone, jaintelal API MONBIA, “prof. ar. Ing. 'V."Harna}, nr. 5, P. : Simpozionul internayional ,,Apicultura in dustriala", Tulcea, Romania, 1720 august ove, nr. 10, BB. ANTONESCU, C.: Calitatea produselor apicole — ‘Oglindé ‘malestriel profesionale a aplculto- Tula, mr. 6, Be de HARNAJ, V.: Cu prilejul ,,Siptaminis interna- fionalé a “apicultorilor® gia Noului An lov, nr. 2, B. 1. MALATG, A: Contributit tehnico-stiinyifice roma- négii in practicarea aplculturil indusiriale, Tr. 10, D. SAFER, Gh. V.: S& aplrdm cu intregul simt ‘de rispindere gi constlinia cetdteneasca Patrimoniul apicol national, nr. 5, p. 2. SAVULESOU, St: Combinatul apicol. Actuaiitate $1 perspective, mr. 3, B. Ie SERBAN, Mihgcla: Seminarul intemational cu ‘tema ,Prevenirea sl combaterea varroozel, Bucuresti, 22 august 1078, nr. 10, ‘p, 20. TITOV, I: In preajma sarbAtorinli celél de-a ‘been “aniversirt a eliderarii. Simpozionul ,Apicultura industrials" gi. @ TV-a_ Expo: lle “international "ae. abietieura, nr. 6, VOLCINSCHI, Tr. : A IV-a Expozitie internatio- nalé de aplewltura, Bucuresti, 18 august 1978, nr. 10, p. 23. CRESTEREA SI INTRETINEREA. FAMILULOR DE ALBINE + 4+: Institutul de cercetirt pentru apicultura va recomanda: Revizia de primavara a fa~ miliilor de albine si pregitirea acestora Bentru valoriicarea ” ouiesuriior impurl, mr. 1, B. 2 : Institut, de cercetéri pentru apiculturl’ va recomand’ :. Pregitirea familliior de albine pentru marile culesuri, nr. 4p. 1, 1 Tnstitutul de cercetirl ‘pentru ‘apieuliurs va recomanda: Pregitirea famillilor de albine pentra lard, mr. 7) D. 1. ‘Institutul de” cercetfrt " pentru apiculturd ya recomand& : Tucrari apicole pe timpul jernii, nr. 9, p. 5. ‘Simpozionul” inéernational, ,,Apicultura_in- dustrials“, Tulcea, Roménia, 1720 august oi, Rezimatele ‘referatelor’ prezentate de Speciailgti gi apicultorii romani, nr. 9, p. 1. ‘De eo pier unele familil dé ‘aiblne’ pe fimpul Jernii ‘si la incepttul primaverit, mr. 12) pe Ade ANTONESCU, ‘C.: Cind si eu ce luerfrl ineepem un nou an apieol, Mr. 4, p. 6. Invajaminte pentru lernarea tr pierdert a familitior de albine, ‘nr. 9, p. 12, Natura albinelor gi ‘interventla apicultorilor fn vita acestora ‘pe timpul ternil, nr. 12, PS. ATANASIU, M,: Curifenla in stupi gl in stupina, ‘nr. 3, p30. Poate ti evitat roltul? nr. 6 p. SA ne rentabilizim stupinele, nr. 7, p. 3. ‘Lucrari ‘pregatitoare de toamaa si de ‘su- praveghere jarna, nr. 8 Dp. 4 30 ATANASIU, Mu PASCANU, 1: nr. 8, po 15. BARAC, J. “Formarea si folosirea roiurilor tim- puri, nr. 4p. 5. BERTEA, V,: Magiunul de pere si mere in hanirlle de stimulare a familiilor de albine, mr. 5, B. 10. BURUIANA’ Gh." Cum am inflintat dowd stupine ‘a 120 familli de albine, mr. 9, p. CHIRULESCU, A. : Produceréa si menjineres cfl- ‘dur th ghemul de iernate, ‘Termoregiarea, fr. 2, D. 38- “Automatismult 1a albine, nr. 8p, 10 cinnu! ts Prevenirea Intoxicarit familillor de ‘atbine Sa timpul Jernarii, nr. 11, p. 5, CoyaNU, I: " Pregatirea pentru ‘transportin in pastoral, 7r. 6, D. 1, CONDURARU, 'C.: Redresarea familiiior de albine Deametice, nr. 8D. 7 Ternarea familiel ‘de albine fn stupul mul- Hetalat —int-unul sau in dou ‘corpurl ? nr. 12, p. 11. CONSTANTINESCU, H.: Cauzele care determin Slabirea familiior de albine Ja sfiritul veri, nr. 8 p. 6. CORDUNEANU, M.: Far a se umbla la cuib. Introducerea’ matcilor in stup! pe tmp, geros, mr. 9, p. % DEREVICE Adelina :” Despre uncle perspective ale protectici albinclor nr. § p. 10. DRAGAN, Mata! Principalii factori determinanti ‘al acceplixil matellor in familitle de albine, mr. Be ESANU, ‘The: Observaiii din activitatea familislor fe aibine in Umpul iernil, nr. tp. 18. Veniiatia in stup pe timpul iernil, nr 8 Rama claditoare, p. 8, GHIsofty, T. : Observatii privina comportarea mat- {rinvorlior 1a imperechere, nr. 6 efor’ si 4 Dt CRN, C,: matelle si vissta lor, nr, 6 p. GIUROANT, Cu’ rurtigagul Tent la albine, “mF 2, sa tamie Re item _urméri_iernare: Grama: Te: cum, pu a fami is! Rin Influenta hranirit stimulente mrcolli Stata oe Utilizarea corpurilor de stupi ME pe HARNAT, A. : : ‘ca_muclee pentru cregterea miAtcilor, nr. P. 6. HARNAJ, V, MALAIU, A: Pentru 0 abordare ‘dopald. a nowiuntl de aplcuiturd intensiy- fndustrials, ‘nr. 10, p. 1 HOMBNE Viet Albinelé $i zahtral, nr. 1, p. 1. ‘Retnvoareerea unul Fo! in stupul s&\i, nr. 6 10, KRAFEE,.: Gresterea artiticlal a mAteltor, Tih & Be Hee A inceput tin nou an apleol, nr. 11, p. 2 LAZAR, Gh: Pregatirea familillor de albine entra lernat, mre 7 Pe 8 MARJONTIU, 2, !, Metoda de fernare a tamilitlor de albing cu rezultate bune, nr. 9, p. 14. MARICAS,(F: Interventit patine in eufbul’ fa: ict “de albine, nr. 9, (p, 26, MARZA, E., ALEXANDRU, V., TARTA, E.: Dife- renfierea iehnologitior de’ crestere si' intretinere ‘a albinelor pe zone bio-apicole in practica~ rea apiculturit industriale in Romania, Despre »spargerea“ cuibulut, Preventrea gi combaterea roitulul, nr. 6, D. 6. POP, D.? ‘stieul de citrice in siropul de zahdr, nr. 1, p. 2. POPESCU, §t: | Hrinirile stimulente de primé- vara, ‘ni. 2 D. 8, De ta tieeare familie de albine un rot si mai muita miere, nr. 4 D. 5. Largirea culbulul, nr. 5, p. 14, Hranirile stimulenve de toamn8, nr. 11, p.1.POPESCU, V.: Calltatea fondulul genetic s1 pro- @uciia” apicola nr. of. Marile enlesurl $1 dezvoliaréa stupinel, nv. 7, 2; 6. 8a" asigurim o bund iemare a familitlor noastre de albine. Hranirile de completare, nr. 8B. o. PRODAN, D. : Sporirea longevitijii st produetivi- {Au valbinelor, nr. 2D. 2. ROSENTHAL, ‘Cora? ‘Considerattiprivind creste- rea mitellor, nr. 3, p. 1. SABAU, Al. DANKANITS, V., KAIN, 1: Cerce- thrl privind eficacitatea alimentajiel supli- mentire de iarnd cu pudra din antere de porwr si polen asupra intensificdrit ritmu- fus'de’ dedvoltare' a” tamibilor “de alpine, ar. 2, p. 5. SOPRONE, D.*' stuparitul pastoral pavilionar, nr. 5, 8. vorcubiesGu, z.: Folosirea potentialului biolo- seal’ familiiior de albine in tot. sezonul Getiv; mijioc de rentabiilzare “a stupietor, nr. & DB BAZA MELIFERA 8%: prognoza infloririi salcimulul, nr. 5, p. 5. s*s! ‘Recomandini in vederea valonificdrit cu: lesulul ja saleim, nr. 5, cop. II. Prognoza intloriri florli-foarelut tn 197, mr. 7, Be 8 CIRNU, I. : Not”perspective in practicarea stupa- inital “pastoral la “floares-soarelul, mr." 6, PB. i Castanul bun, nr. 7 p. 19. CIRNU, I, BARAG, 1, ‘GRosu, ‘MeScU, P. : "polenizarea licernel cu ajuto- Tul aibinelor in vederea sporirii productici de s&minta, nr. 8, p. 20, CIRNU, IT, FORA,’ Gr., ‘GROSU, lena: Rezul- tate’ privind polenizarea cu ajutorul albine- lor a culturiior de cépgunt (Fragaria sp.) tn solarii, nr. 3, p. 12. FOTA, Gr. GROSU, Elena, STOBNESCU, Fl. : Cercetari privihd influenta diferitilor tactori acupra ritmulul de vegetatie sia secretiel de nectar la floarca-soarelul, nr. i, p. 4 HARAPESCU, I. : Inceput. promifitor in ‘polenl- zarea ‘cuituriior agricole entomotile tn ju- dejul Buziu, nr. 2 p. 16. HOCIOTA, Elena: Lavanda ~ 9 cultura melifers valoroash 1 fentablld, p. 12, p. 22. SPATARU, Carmen Lia, OCTAVIAN, 1, STMIO- ‘NOVICE, B.: Polenizarea culturilor de cas- traventi din sere eu ajutorul albinclor, nr. 4, Elena, AVRA- pel. : UTILAJE APICOLE BIRIGAN, I. : Sistem reglabil de impachetare pen- fru transport’ utllizat la stupul muitietajat, nr 6p. 26. GNADINGER, 'F.? Utlizarea pavilioanclor in fer me apleaie, nr 0, p. 1% HARNAS, A.! Ciruclor’ pant teansportul. stup!- To im ‘stupind, nr! sp. 3 rosup, “Gn: “Dispezitiy. dubia “ajutitor pentru ‘waren zagutllon vartificlali ‘in ame "insit- mato, nr 8, By 1. LUCACEL, 1,7 Prosh pentru stupl st saltelute din Baksh pentru stuph st ealtGluge” at a Tesh pentru stipi sf saiteluje’ din papur resati (If), nr. 12, p. 13. POP, Capac’ pentru protejarea culbulut pe impul controtutul famiiiier de alpine, nr.2, p. 18, POPESCU, 'Al:: _ Pavilloane mobile pentru stupi ‘vertical, nr. 9, p. 26. SAVULESCU, ‘St. : Din eallzirlle Combinatulul ‘aplecl, nr. 8, p. 22, VOICULESCU, Z.:' Ridiestorul de rame, o unentta utd in stapina noastra, nr. 4 ‘p. 19. Cum foloseso echipamentul stupulul multi+ etajat, nr. 6 p. 3. COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR ee*: Din nou despre varroozl, nr. 10, Dp, 1 ARSU, V. Busulocul de gridind folostt ‘in’ tra tarea fagurilor de rezervi impotriva gi- eh mr De Prieten sau dugman al 20. 7 "Medicamente romanesti utilizate Sn ‘combaterea bolilor albinelor, nr. 10, p. 10. MARIN, M.; Prevenicea §) combaterea bolitor ‘aibinelor, ar. 6, D, 14, Igiena permanenii in stuping, tmetor de baz pentru menjinerea stnatati albinelor si practicarea une! apleulturl eu posibilie fait de progres, nr 9D. 8 MARIN, M., VELESCU, Gh., MITROTU, P., GILCA, ‘Coriella, IONESCU, D., RUSU, i, GGRADA, Lt Cereetri de micologie api¢oli, nr. 2, P. 6. MUREGAN, E., BOGDAN, Inge, POP, E. C., PRAJA, “G., POGACIAN, A, Experimentarea une noi formule medicamentoase in tratamen- ful nosemozel, nr. 4p. 38. OGRADA, ‘I: Elemente nol fn’ legislajia privind ‘aphrarea sAnAtAHi “albinelor, ar. 2, Dp. 19. Prevenirea gi combaterea varroozel, nr. 3 p. 18. PRODUSE APICOLE ANDREL Constanta: Date privind spectrul po- Tinie la mierea de zmeura, nr. 8 p. 16 ANTONESCU, C. ; Productia de ceard $1 implica- Yllle acesiela In economia apicoli, nr. 1, ped. Propolisul si recolterea tui, nr. 4, ATANASIU, M. Bat Sa aparam eatitatea mlerii, Din now despre componenta si eficienta mierii, mr. 9, p. 22. BLASCA, D. 2 Rolul enzimelor in prétucraréa nos- farulul, ir. 7, p. 12. DEREVICL Adelina’: 'Unele earacteristic! chimiee ‘ale’ propolisulut, nr. 4p. 16. Constatint experimentale’ privind efectele provocate de eatre veninul de albine in Eingele Jepurilor, nr. 9, p. 24. DUMITRU, L, DUMITRU, Eugenia, AVRAMESCU, ‘P.? Mevoda simpli de detérminare a gi cldelor reducdtoare din miere, nr. 8, p. 16. FODOR, Al.: ‘Topirea fagurilor reformati, nr. 8, ba. GRIGORAS, Gh. : ‘nr, is, GROZA, t,’ BLOOS, G., DEREVICI, Adelina : Con Niotitut an protéine st -amihoactz! al nor olen monofiore i politiore, nr. 12,D. 21. IOROA, T, AXINTE, N., TORGA, “1. : Acf{unca ‘antiinieroblan a" Bropousii, ‘nr. 3) AB TONGA, L, CHET, Maria, i, Propo! ‘in’ terapla.unor ‘efectiunl’ dermatoiogice, nr 7 Be I ORGS, I." Sporites produetel de propolis, nr. 3 B caNgcttr, V., , 2 Disposttive st = tehnologii cu efilcenta sporitd in objinerea Ahinuit de alpine, re 28 De 26 “Stiena, ANDRET, Constanta :, Polenut, re- PALOS, tat de qivine, sliment dietetic gi medion ment, nr, 1, De iB, Eupubor ae" maiek, produs sortitant api: faaple ar, tb. patos. tuna, BOBESCE, Rilotteia : Veninut ae ‘amine chistelizat tn! apseraple, nr 22, B. 20. VARTOLOMEL, Al: Laptier —cearl’ —'mniere, me TDL Sporirea productiel de ceard, DIN ACTIVITATEA FILIALELOR ANASTASE, N,: Tulcea: Activitfti ale cerculul ‘apleo! Niculifel, nr. 6, p. 25. AVRAM, C.: Talomija: Din rezultatele_muncti Yinui an fa cadrul Cereului apicol CAlarasi, nr, 5B. 28, AXINTE, Gh. : Jag, nr. 3 p. 22. Tag! Din realizArile cerculul apicol Pas- eanl, nr. 7 p. 27. DIACONU, V.: Arges Aplcultura in cimpulung si zona Muscel a judefului Arges, nr. 4, ‘pat. 31DRAGOTA, V,: Cercul apicol, nr. 11, p. 25. GOAGA, Aristifa ; Bacdu: Preocupiri ‘blichoane Brivind apicultura,. nr. Ty. De Be HARAPESCU, I Buzdu : ‘Acuvieati eehnice si ae ‘popularizare "a produselor apicole, reflec: fate in eficienja muncit desfagurate, fr. 12, p. 28, rancu,’ Gh. : Vasu: Cind pastunea pentra ‘apieultura hu se desminte ia Bitiad, nr 7, P, 2. LABUSCA, "8. :_ Botosani experienta, nr. 2, p. Cereul apicot' Siveni Valoros schimb de a analizat munca, nr. 2, D. 24. Luca, Al: “agi: 20 de ant de la Inflintarea Fillalel A-C.A, ‘din judeju Tagl, mr, 2, p. 2. POPESCU, v.:" “rimis 1 Visita a” apicultoriior fugoslavi, nz. 1, 1p. 22. ‘Timly : ’ valoriticind’ superior _potentialul apieol asigurdm transformarea cantitaiil in aaqttlitate, nr. Ly D, 20, VERES, A, Mures’ obiigatit reciproe contrac. iuale,' nr. $, p. 28, VULPE, Arges: Corcursul Cea mal bunt Stupind” din’ judeful argej in anul 1071, nr % p. 26, ace, Cluj: Cereul apteol Cluj-Napoca, ‘nr. 6, p. 25. DE PESTE HOTARE s**: Pavtleiparea RomAniel la Expozitia Inter- nationala de apioulturd, Erfurt — RD, German’, nr. 10, p. 26. HARNAS, “A.” Aspecte'din apicuitura tunisiand, ‘nr, . Prezenje romanogtl tn aplcultura din Re- publica Algerlana Democratic. $1 Populars, <8) munietpal nr. 6, D. 21, MARTINOVSRi, I: Stuping model tn Polonia eu $000 familii de albine, nr. 12, p. 25, MITEV, B,: ‘Tehnologie industrialé ‘pentru’ obtt- herea tWptisorulut de mated in R. P. Bul garla, nr 1, p. 18, TRIANDAFIL, D.: Leg! fundamentale ale api- eulturil, nr. 3, p. 2. VOLCINSCH!,’ Tr." Aspecte de la Muzeul apicol ‘al Instituiului de cereetfrl apleole din Ribnoe, U.RS.S., nr. 5, p. 24. DIVERSE BOAGIY, A. : Conditiile climatice din luna octom- ‘bile "1070 gi plerderile inregistsate de ap) cultorii din sudul (aril, nr. 2, p. 20. BOHN, A. ? Conditille de cules pentru albinele din Banat in anul 1977, nr. 4, p. 19, CHIRU, N.: Sa ne diversificim’ produetla aplcol& in funefie de condigiiie eulesulul, mr. 21, D4. DEREVICI, Adelina, DORIN, Elena: Cercetarea ‘unor componente minersle din corpul al binel, nr. 6, GIURCANU, C. entra Dd Asocierea apieuitorilor amatori tu praeticarea stuparitulut pastoral, mz. 1, p. 10, HOCIOTA, 'ulena Pentru constituirea muzeulul najlonal de apieulturt, ‘nr. 1, ps 19, JONESCU, L. L: Cereul apieoi colar, mijloe de’ edtionre pein, munedy air. 11, p. 15 IONESCU, 'T., LUCESCU, A. 1 ' Asnecte ale apieul- turit th sectorul slivic, ‘nr. 12, p. 2, PUPEZA, Anarada : A 1V-a ‘promote de absol- Yentiai llceutul im spectaittaten. aploutturd, ny. 8, Be 22. 5 LNT Protectia muneit in stupina, nr. 3, D9. Aploultura. Indeleinicire produetivl, plicutt si caueatlva, mn, 7, p. 2, SCORNEICA, Oltea’:” Pridrititi in activitatea Ueeu- ul ‘de specialitate de pe plattorma Comple- xulus apicol al Asociatiel CrescAtorllor de Albine din RS. Romania, nr. 7, p. 23, ‘TITOV, T.: Plonlerii, ‘Mutatil structurale ‘de tn« ‘unerire in practicarea apiculturil, ‘nr. 6, 2 rr. voldinssnt: Recensimintul familitior de al- ine, mr. 12, p. 25. IN LUNA FEBRUARIE 1979 In citeva cuvinte, luna februarie va fi obis- nuit de rece si mult mai bogatd in precipi- tafii_decit tn alli ani, Comparate cu valorile normale, temperaturi- le vor fi mai ridicate in Crigana si Banat si ceva maj coborite in Muntenia, Dobrogea si Moldova. Temperaturile extreme absolute vor fi cuprinse intre 23° si +12°, Intre 1 si 8 februarie va fi perioada cea mai calduté a lunii, cind temperatura va cohort noaptea intre —1° si —9° jar ziua va urea intre 0° si +8°. In acest interval, trei fronturi de ploi si lapovite vor atinge o mare parte din teritoriu, determinind inno- rari accentuate in multe zile, intensificdri de vint in vestul {Arij si regiunea de munte, unde va viscoli la, precum si polej in jurul datei de 3 februarie. Intre 9 si 12 februarie vremea va deveni inchis& si umed& in toate regiunile, din cau- za unui front de ploi si lapovite, ce se vor transforma fn ninsori destul de 'abundente, ce vor depune un strat nou de zdpada. Vin- tul, care va bate mai intfi din vest, se va roti dinspre nord-est si se va__ jntensifica, viscolind zépada in sud-estul tari. In pri- mele nop{i va ciidea si polei local. Tempe- ratura va incepe s& scada, 32 De la 13 Ia 20 februarie vremea se va raci din ce in ce mai accentuat, temperatura co- borind pind la —15° fn Cimpia Dunirli si pind la —22° in Maramures. Cerul va_ fi schimbitor, cu innordri predominante, Vor cddea ninsori locale si clteva burnife| mai ales la 15 si 18—19 februarie. Intensificdri mai accentuate de vint se vor constata la 1314 februarie in vestul farii si in ziua de 17 in Bardgan, In multe dimineti se va forma ceata. Intre 21 si 28 februarte vremea va deveni inchis&, umeda, cefoas& si favorabilA unor precipitatii abundente. Temperatura va in- cepe s& creasci, desi primele nopt{ vor ri- mine geroase tn Transilvania, unde temp ratura va cobori sub —10°, Vor cfidea mai ales ninsori, desi pe alocuri vor cidea si lapovife sau chiar ploi sau burnife, Aceste ninsori vor depune un strat nou de zpada, ce va fi maj gros in zona de munte. Se vor semnala si cdderi locale de ploaie, La 21—22 ca si la 26 februarie ninsorile vor fi visco- lite, pe alocuri fn Cimpia din sudul farii gl Moldova, In multe diminefi se va forma ceaté. Gitre sfirsttul lunfi stratul de 2ipad& de pe sol va incepe sf se topeascd. N. TOPOR@ Asociajia CrescAtorilor de Albine din R. S. Romania editeazA pentru documentarea, indrumarea si popularizarea activitatii dumncavoastra, revistele lunare de stint si practica apicolé ,APICULTURA IN ROMA- NIA¥ si, MEHESZET ROMANIABAN“. @ Pentru diversificarea si imbunatatirea confinutului acestor publicatii, siateti invitati sé trimiteti redactiei, spre publicare, articole, informatii si fotografii tratind aspecte tehnice si de popularizare din experienta si activitatea de crestere si intretinere a familiilor de albine ce o desfagu- rati in stupina dvs. si in cadrul cercului apicol din care faceti parte. @ Cunoscind neraibdarea cu care asteptati primirea la timp a revistelor noastre si dragostea cu care le pastrafi in colectii anuale complete in bi- blioteca dvs. apicol&, va inform&m c& in dorinja de a vA asigura primi- rea revistelor in mod regulat si la timp, colegiul redactional a declangat inc din luna julie campania de incasare a abonamentelor pentru anul 1979. IN ACEST SCOP SINTETI INVITATI SA DEPUNETI CIT MAI URGENT POSIBIL CONTRAVALOAREA ABONAMENTULUIL ANUAL DE 36 LEL LA: — centrele apicole de aprovizionare si desfacere de la care va apro- vizionati cu materiale si utilaje apicole ; — filialele judefene ale organizafiei noastre si 4a cercurile apicole ; — in cazul in care doriti putefi expedia contravaloarea abonamentului prin posté pe adresa filialei judefene A.C.A. din cadrul cdreia facefi parte. © IN TOATE CAZURILE SINTETI RUGATI SA DATI ADRESA_DVS. CIT MAI EXACTA SI MAI COMPLETA INDICIND TOTODATA CO- DUL POSTAL $I VERIFICIND INSCRIEREA CORECTA A ADRESEL PE CHITANTA DE INCASARE A ABONAMENTULUIL @ Va informam totodata cd pentru anul 1979 nu se primesc abonamente prin factorii postali. @ RESPECTIND ACESTE INDICATIL VA VETI ASIGURA PRIMIREA REGULATA SI LA TIMP A REVISTELOR NOASTRE ! NU UITATI! TIRAJUL FIIND LIMITAT, GRABITI-VA SA VA REINNOIT| ABONAMENTUL PE ANUL 1979 PENTRU A NU RISCA SA RAMINEJI CU COLECTIA DESCOMPLETATA. LA CEREREA CITITORILOR ULTIMUL TERMEN DE INCASARE A ABONAMENTELOR a fost amfnat pind la 10 ianuarie a.c. LL MLM LEE 60 LMR DD 9s 2 <-IN ATENTIA CITITORILOR NOSTRI-.---- \ x \ . \ \ \ S \ eID