Decizia Civilă NR - 153a

ROMNIA
DOSAR NR. 10141/2/2010

CURTEA DE APEL BUCURETI
SECIA A IX-A CIVIL I PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUAL
DECIZIA CIVIL NR. 153A
edina public de la 12 mai 2011
Curtea constituit din:
PREEDINTE - MELANIA STANCIU
JUDECTOR - MIHAELA PARASCHIV
GREFIER
- MIHAELA LCTUU
Pe rol se afl soluionarea cererilor de apel formulate de apelanta
UNIUNEA PRODUCTORILOR DE FONOGRAME DIN ROMNIA
(UPFR) i de apelantul CENTRUL ROMN PENTRU ADMINISTRAREA
DREPTURILOR ARTITILOR INTERPREI (CREDIDAM) mpotriva
Hotrrii Arbitrale din data de 22 septembrie 2010, ce face obiectul Deciziei
ORDA nr. 284/2010 (publicat n Monitorul Oficial nr. 668/2010), pronunat de
completul arbitral de pe lng ORDA, n contradictoriu cu intimaii
SOCIETATEA ROMN DE RADIODIFUZIUNE (SRR), ASOCIAIA
ROMN DE COMUNICAII AUDIOVIZUALE (ARCA), SC SBS
BROADCASTING MEDIA SRL KISS FM, SC EUROPE DEVELOPMENT
INTERNATIONAL ROMNIA SRL EUROPA FM i SC RADIO XXI SA
RADIO XXI.
Dezbaterile au avut loc n edina public din data de 12.04.2011 i au fost
consemnate n ncheierea de edin de la acea dat, ce face parte integrant din
prezenta decizie, cnd Curtea, pentru a da posibilitatea depunerii de concluzii
scrise i avnd nevoie de timp pentru a delibera, a amnat pronunarea la data de
19.04.2011, 26.04.2011, 03.05.2011, 10.05.2011 i la data de 12.05.2011, cnd
n aceeai compunere, a dat urmtoarea decizie:
C U R T E A,
Deliberand asupra apelurilor de fata, constata urmatoarele:
Urmare a solicitrii UPFR i CREDIDAM, prin decizia nr. 200 din
26.10.2010 a directorului general ORDA s-a constituit comisia pentru
negocierea metodologiei privind remuneraia datorat artitilor interprei
sau executani i productorilor de fonograme, pentru difuzarea
fonogramelor publicate n scop comercial sau a reproducerilor acestora de
ctre organismele de radiodifuziune,
A fost parcurs procedura negocierii, prile rmnnd n
divergen.
Prin cererea de arbitraj, reclamantele au solicitat pronunarea unei

hotrri care s stabileasc forma final a metodologiei cuprinznd
drepturile cuvenite artitilor interprei sau executani i productorilor de
fonograme privind radiodifuzarea de ctre organismele de radio a
fonogramelor publicate n scop comercial sau a reproducerilor acestora i
tarifele cuprinznd drepturile la remuneraie echitabil ale acestor titulari
prin gestiune colectiv obligatorie.
Forma metodologiei propus de ctre reclamante a avut urmtorul
coninut:
1. Pentru utilizarea direct sau indirect a fonogramelor publicate
n scop comercial ori a reproducerilor acestora prin radiodifuzare,
organismele de radiodifuziune au obligaia s plteasc o remuneraie
unica echitabil organismelor de gestiune colectiv ale artitilor interprei
sau executani i productorilor de fonograme.
2. Utilizarea prin radiodifuzare a fonogramelor publicate n scop
comercial sau a reproducerilor acestora, aduse anterior la cunotina
public, i ale cror drepturi conexe patrimoniale se afl n termenele de
protecie prevzute de lege, de ctre organismele de radiodifuziune, se
poate face numai n baza unei autorizaii sub form de licen
neexclusiv, eliberat de organismele de gestiune colectiv desemnate de
Oficiul Romn pentru Drepturi de Autor (ORDA) drept colectoare pentru
artitii interprei sau executani i pentru productorii de fonograme.
3. n cazul utilizrii fonogramelor publicate n scop comercial sau a
reproducerilor acestora n spoturi publicitare, n spoturi de promovare a
unui post de radio, n generice de emisiuni sau rubrici proprii ale acestora,
productorul spoturilor, respectiv realizatorul emisiunii sau al rubricii
proprii, are obligaia de a obine acordul expres al productorului de
fonograme.
4. Organismele de radiodifuziune, denumite utilizatori, n sensul
prezentei metodologii, au obligaia s plteasc trimestrial organismelor
de gestiune colectiv desemnate de ORDA drept colectori pentru artitii
interprei sau executani i productorii de fonograme o remuneraie
reprezentnd drepturi conexe patrimoniale pentru utilizarea fonogramelor
publicate n scop comercial sau a reproducerilor acestora, stabilite prin
aplicarea unui procent, conform tabelului de mai jos, la baza de calcul
prevzut la punctul 5 din metodologie, pentru flecare post de radio
deinut.
Ponderea
muzicii
n Artiti
interprei
programe*
executani
Pn la 35%, inclusiv
1,8%
Peste 35%, pn la 65%
2,4%
inclusiv
Peste 65%
3%
sau Productori de fonograme

1,8%
2,4%
3%
*Ponderea muzicii n programe se determin prin raportarea duratei

cumulate a fonogramelor publicate n scop comercial sau a reproducerilor
acestora care au fost radiodifuzate de utilizator la durata total de emisie
a postului de radio respectiv.
5. Baza de calcul asupra creia se aplic procentele prevzute n
tabel o constituie totalitatea veniturilor brute lunare (mai puin TVA),
obinute de utilizatori din activitatea de radiodifuzare incluznd, dar fr
a se limita la acestea veniturile din publicitate, barter, abonamente,
anunuri i informaii, numere suprataxate (pentru telefoane i SMS-uri),
sponsorizri, concursuri i jocuri radiodifuzate, nchirieri spaii de emisie,
alocaii bugetare, alte contribuii financiare, autorizaii de recepie,
venituri din radiodifuzri realizate la comand, venituri provenite din
asocieri sau din alte activiti corelate cu cea de radiodifuzare, veniturile
societilor tere de natura celor enumerate n legtur cu activitatea de
radiodifuzare, n special ale societilor de producie i achiziie de
publicitate, n msura n care sunt ncasate pentru activitatea de
radiodifuzare a utilizatorului e.t.c. n lipsa veniturilor, baza de calcul o
constituie totalitatea cheltuielilor efectuate de utilizator pentru activitatea
de radiodifuzare (cum ar fi cheltuielile de personal, cheltuielile pentru
serviciile prestate de teri, achiziii de orice fel e.t.c.) n trimestrul pentru
care remuneraia este datorat.
6. Sumele rezultate din aplicarea procentelor la baza de calcul nu
pot fi mai mici dect echivalentul a 1000 euro pe trimestru, la cursul BNR
din ziua scadenei, reprezentnd remuneraie minim datorat de
utilizatori pentru fiecare post de radio deinut.
7. Remuneraiilor prevzute de prezenta metodologie li se adaug i
cota de T.V.A.
8. Remuneraia se pltete trimestrial, pn la data de 26 a primei
luni urmtoare trimestrului pentru care este datorat.
9. Pentru ntrzieri la plat, utilizatorii datoreaz penalizri de 0,1%
aferente sumelor neachitate la termen, pe zi de ntrziere.
10. Utilizatorii au obligaia s transmit organismelor de gestiune
colectiv ale artitilor interprei i productorilor de fonograme, pn la
data de 25 a fiecrei luni, pentru luna precedent, un raport care va
cuprinde:
a) lista complet n format electronic (excel, tabelar), a
fonogramelor publicate n scop comercial sau a reproducerilor acestora
radiodifuzate, conform modelului de playlist din tabelul de mai jos.
Aceste liste constituie baza de repartizare a remuneraiilor ncasate de
organismele de gestiune colectiv a drepturilor conexe prevzute n
prezenta metodologic;
b) baza de calcul a sumelor virate.
11. Raportul va fi transmis n format electronic (excel, tabelar) i va

fi nsoit de o adres de naintare, purtnd numele reprezentantului legal,
semntura acestuia i tampila utilizatorului, adres prin care va fi
confirmat pe propria rspundere, veridicitatea informaiilor ce sunt
coninute n raport.
12. La solicitarea scris a organismelor de gestiune colectiv,
utilizatorul are obligaia de a comunica acestora copii certificate pe
propria rspundere de reprezentantul legal de pe documentele cuprinznd
informaiile pe baza crora s-a determinat baza de calcul, precum i copii
certificate de pe documentele necesare pentru determinarea cuantumului
remuneraiilor, precum i informaiile aferente privind fonogramele
utilizate. Utilizatorul care a primit din partea organismelor de gestiune
colectiv o asemenea cerere, va avea un termen de maximum 10 zile
pentru pregtirea i transmiterea documentaiei solicitate.
13. Organismele de gestiune colectiv au dreptul s cear un audit
extern pentru examinarea corectitudinii calculrii remuneraiei, de ctre
un auditor agreat de toate prile.
14. Gradul de utilizare a fonogramelor publicate n scop comercial
i a reproducerilor acestora de ctre posturile de radio va putea fi
determinat de organismele de gestiune colectiv desemnate de Oficiul
Romn pentru Drepturile de Autor (ORDA) drept colectoare pentru artitii
interprei sau executani i pentru productorii de fonograme, n mod
direct sau prin comandarea de monitorizri ale activitii de radiodifuzare
a utilizatorilor.
15. Pentru nerespectarea obligaiilor prevzute de prezenta
metodologie, utilizatorii datoreaz triplul sumelor legal datorate pentru
tipul de utilizare ce a fcut obiectul faptei ilicite, n condiiile art. 139
alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996 mod. i completat.
16. Prezenta metodologie va putea fi modificat numai dup 3 ani
de la data publicrii sale n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, cu
excepia cazului n care dispoziiile Legii nr. 8/1996, cu modificrile i
completrile ulterioare, sunt modificate nainte de mplinirea acestui
termen, caz n care organismele de gestiune colectiv sau utilizatorii vor
putea solicita iniierea unei noi proceduri de negociere i nainte de
mplinirea termenului de 3 ani.
Prin ntmpinarea comun depus de Societatea Romn de
Radiodifuziune (SRR) i Asociaia Romn de Comunicaii
Audiovizuale (ARCA) a fost invocata excepia lipsei calitii procesuale
active a reclamantelor, ntemeiat n esen pe ideea gestiunii colective
facultative aplicabil n cauz coroborat cu lipsa dovezii mandatului de
reprezentare.
Pe fondul cauzei cele dou prte au criticat metodologia propus

de reclamante, considernd c aceasta extinde n mod nelegal obligaia de
plat a remuneraiei la toate fonogramele publicate n scop comercial i
nu se rezum la cele aflate n repertoriul gestionat de ctre organismele de
gestiune colectiv.
Totodat au fost aduse critici i cu privire la modalitatea de calcul
progresiv, n trepte, n raport cu ponderea utilizrii muzicii n
programele radiodifuzorilor, precum i cu privire la procentele aplicate pe
fiecare treapt a ponderilor.
Prta S.C. SBS BROADCASTING MEDIA S.R.L., printr-o
adres depus la dosarul cauzei arat c subscrie la ntmpinarea
depus de ARCA i SRR.
Prin ntmpinarea comun depus de S.C. RADIO XXI S.R.L. i
S.C. EUROPE DEVELOPMENT INTERNATIONAL ROMNIA
S.R.L, aceste dou prte, n esen, formuleaz aceleai critici ca i
prtele ARCA i SRR, respectiv cele referitoare la modalitatea de calcul
i procentele aplicabile.
De asemenea, susin excepia lipsei calitii procesuale active a
reclamantelor ARCA i SRR.
Prin Hotrrea arbtrala din 22 septembrie 2010 a fost respinsa
exceptia lipsei calitatii procesuale active a CREDIDAM si UPFR, a fost
admisa in parte cererea de arbitraj si a fost stabilita urmatoarea
METODOLOGIE privind remuneraia datorat artitilor interprei sau
executani i productorilor de fonograme pentru radiodifuzarea
fonogramelor publicate n scop comercial ori a reproducerilor acestora de
ctre organismele de radiodifuziune:
unic echitabil organismelor de gestiune colectiv ale artitilor interprei
sau executani i productorilor de fonograme, dar numai n condiiile n
care:
a) sunt utilizate fonograme care se afl n repertoriul gestionat de
organismele de gestiune colectiv respective, pe baza mandatului sau
contractelor de reprezentare date/ncheiate n condiiile legii;
b) organismul de radiodifuziune nu este ndreptit ca, pentru
anumite fonograme utilizate, s gestioneze el nsui drepturile conexe
cuvenite artitilor interprei sau executani ori productorilor de
fonograme, pe baza unui mandat sau contract de reprezentare ori n baza
legii.
comercial sau a reproducerilor acestora, aduse anterior la cunotin
public i ale cror drepturi conexe patrimoniale se afl n termenele de

protecie prevzute de lege, de ctre organismele de radiodifuziune, d
natere obligaiei radiodifuzorului la plata unei remuneraii echitabile
ctre organismele de gestiune colectiv.
3. Organismele de radiodifuziune au obligaia s plteasc
trimestrial organismelor de gestiune colectiv desemnate de ORDA drept
colectori pentru artitii interprei sau executani i productorii de
fonograme o remuneraie reprezentnd drepturi conexe patrimoniale
pentru utilizarea fonogramelor publicate n scop comercial sau a
reproducerilor acestora, calculat prin aplicarea la totalul veniturilor brute
lunare obinute din activitatea de radiodifuzare (publicitate i barter) a
unui procent de 2,5% n cazul unei utilizri a fonogramelor n pondere de
100% din totalul timpului de emisie a programelor. n cazul unei utilizri
mai reduse, procentul de 2,5% se reduce direct proporional cu ponderea
timpului de utilizare a fonogramelor n raport cu timpul total de emisie a
programelor.
4. Baza de calcul asupra creia se aplic procentul de 2,5% o
constituie totalitatea veniturilor brute lunare, mai puin taxa pe valoarea
adugat, obinute de utilizatori din activitatea de radiodifuzare
incluznd, dar fr a se limita la acestea veniturile din publicitate, barter,
abonamente, anunuri i informaii, apeluri telefonice i SMS-uri
suprataxate, sponsorizri, concursuri i jocuri radiodifuzate, nchirieri
spaii de emisie, alte contribuii financiare, autorizaii de recepie,
asocieri sau alte activiti corelate cu cea de radiodifuzare.
pot fi mai mici dect echivalentul n lei a 500 euro/trimestru calculat la
cursul BNR din ziua scadenei, reprezentnd remuneraia minim datorat
de utilizatori pentru fiecare post de radio deinut.
cota de T.V.A.
cuprinde:
fonogramelor publicate n scop comercial sau a reproducerilor acestora
radiodifuzate, conform modelului de playlist din tabelul de mai jos.
Aceste liste constituie baza de repartizare a remuneraiilor ncasate de
organismele de gestiune colectiv a drepturilor conexe prevzute n

prezenta metodologie;
10. Raportul va fi transmis n formal electronic (excel, tabelar) i va
coninute n raport.
informaiile pe baza crora s-a determinai baza de calcul, precum i copii
Pentru a hotari astfel, completul arbitral a retinut urmatoarele:
Cu privire la excepia lipsei calitii procesuale active a
reclamantelor CREDIDAM i UPFR, excepie invocat de prtele SRR i
ARCA i susinut de ctre celelalte prte, completul urmeaz a o
respinge, avnd n vedere c legitimitatea procesual activ a
reclamantelor este conferit de dispoziiile Legii nr. 8/1996, care
reglementeaz procedura de negociere a metodologiei privind remuneraia
echitabil i procedura de arbitraj.
Astfel, art. 131 alin.1 din Legea nr. 8/1996 prevede c
metodologiile se negociaz de ctre organismele de gestiune colectiv cu
reprezentanii prevzui la art. 131 alin. 2, lit. (b)
UPFR i CREDIDAM sunt organisme de gestiune colectiv
nfiinate prin sentina civil nr. 136/11.06.1996, pronunat de
Judectoria Sectorului I Bucureti, respectiv prin sentina civil nr.
207/19.09.1996, pronunat de Judectoria Sectorului 1 Bucureti.
Ambele organisme au fost desemnate drept colectori n baza

deciziilor nr. 185/2005 i 104/2005 emise de ORDA.
Prin urmare, susinerile utilizatorilor potrivit crora lipsa calitii
procesuale active ar depinde de calificarea tipului de gestiune aplicabil n
cauz ca fiind gestiune colectiv facultativ sunt i relevante, n condiiile
n care textul de lege nominalizeaz expres care sunt prile ce particip
la negocierea metodologiilor, precum i la procedura de arbitraj.
Pe fondul cauzei, completul de arbitraj reine:
Cu privire la punctul 1 al metodologiei propus de ctre reclamante,
se impun urmtoarele precizri:
Legea nr. 8/1996 utilizeaz n coninutul su (art. 123 1 lit. (f) i 123 2
lit. (f)) sintagmele fonograme de comer i fonograme publicate in scop
comercial, fr ns a le defini.
Pentru a defini cele dou noiuni, apreciem c trebuie avut n vedere
regimul juridic diferit pe care legiuitorului l consacr. Astfel, n privina
fonogramelor de comer, regimul gestiunii colective este obligatoriu, spre
deosebire de cazul fonogramelor publicate n scop comercial, unde regimul
de gestiune colectiv este facultativ.
Pornind de la aceast delimitare, considerm c obligativitatea
gestiunii colective este justificat de existena acelor situaii n care
modul de exploatare a operelor sau a prestaiilor face imposibil
urmrirea individual a dreptului privind remuneraia echitabil, ipotez
corespunztoare noiunii de fonograma de comer.
Dimpotriv, gestiunea colectiv facultativ corespunde ipotezei n
care modul de exploatare a operelor sau prestaiilor permite urmrirea
individual a dreptului privind remuneraia echitabil, ipotez
corespunztoare noiunii de fonograma publicat n scop comercial.
Fa de criteriile mai sus enunate, completul apreciaz c, prin
sintagma fonograma de comer se nelege acea fonograma ce se comunic
public sau se radiodifuzeaz de acea categorie de utilizatori n raport cu
care este imposibil exercitarea n mod individual a dreptului la
remuneraie echitabil de ctre titularii drepturilor conexe dreptului de
autor; prin sintagma fonograma publicat n scop comercial se nelege acea
fonograma ce se comunic public sau se radiodifuzeaz de acea categorie
de utilizatori n raport cu care este posibil exercitarea n mod individual
a dreptului la remuneraie echitabil de ctre titularii drepturilor conexe
dreptului de autor.
n spe, apreciem c este vorba despre dreptul la remuneraie
echitabil pentru utilizarea fonogramelor publicate n scop comercial de
ctre societile de radiodifuziune, astfel c gestiunea colectiv a acestui
drept este una facultativ, potrivit prevederilor art. 123 2 lit. (f) din lege.
De aceea se impune modificarea pct. 1 din metodologia propus de
reclamante n sensul adugrii urmtoarelor condiii:

b)organismul de radiodifuziune nu este ndreptit ca, pentru
anumite fonograme utilizate, s gestioneze el nsui drepturile conexe
legii.
Cu privire la punctul 2 al metodologiei propus de reclamante,
completul arbitral constat ntemeiate criticile aduse de prtele SRR i
ARCA n sensul c, potrivit dispoziiilor art. 98 i 105 din Legea nr.
8/1996, pentru utilizarea prin radiodifuzare, artitii interpreii sau
executani i productorii de fonograme au un drept la remuneraie
echitabil, nu i un drept de a autoriza sau de a interzice.
Punctul 3 al metodologiei propus de reclamante urmeaz a fi
nlturat deoarece contravine dispoziiilor legale, metodologia privind
exercitarea dreptului la remuneraia unic echitabil nu trebuie s includ
prevederi privind obinerea autorizrii radiodifuzrii fonogramelor.
Referitor la remuneraia prevzut la punctul 4 din metodologia
propus de reclamante, completul de arbitraj consider c se impune
renunarea la utilizarea criteriului ponderii graduale pe trei nivele al
muzicii n programe, urmnd s se plteasc o remuneraie unic, prin
aplicarea la totalul veniturilor brute lunare (far TVA), obinute din
activitatea de radiodifuzare a unui procent de 2,5% ce corespunde unei
utilizri a fonogramelor ntr-o pondere de 100% din totalul timpului de
emisie, dup formula: x=2,5y/100, unde x reprezint remuneraia unic
echitabil cuvenit interpreilor i productorilor de fonograme, iar y este
ponderea radiodifuzm trimestriale a fonogramelor n cazul fiecrui
utilizator.
Propunerea prezentat de reclamante privind o remuneraie n trei
trepte procentuale contravine art. 131 1 al. (2) din Legea nr. 8/1996.
Procentul de 2,5% reprezint o remuneraie echitabil i rezonabil,
ce corespunde i nivelului practicat n ri europene cu un grad de
dezvoltare asemntoare Romniei. La stabilirea acestui procent s-au avut
n vedere i studiul Federaiei Internaionale a Industriei Fonografice
depus de ctre UPFR i CREDIDAM, precum i studiul Ministerului
Culturii din Danemarca, depuse de ctre prtele SRR i ARCA.
Aceeai este raiunea pentru care punctul 6 din metodologia propus
de reclamante va fi modificat n sensul c sumele rezultate din aplicarea
procentului la baza de calcul nu pot fi mai mici dect echivalentul n lei,
la cursul B.N.R. din ziua scadenei, a 500 de euro pe trimestru.
Privind punctul 5 din metodologia propus se elimin fraza final

deoarece, n lipsa veniturilor, devin aplicabile prevederile stabilite la
punctul 6 din metodologia propus de reclamante (remuneraia minim
datorat).
Fa de forma propus de reclamante la punctul 7 al metodologiei,
opinia completului este n sensul meninerii acesteia, justificat de faptul
c, potrivit legislaiei fiscale aplicabile, remuneraia datorat nu este
exclus de la plata T.V.A.
Punctele 8, 9, 10, 11 i 12 ale metodologiei propus de reclamante
se menin n forma propus, nefiind contestate de prte.
Punctul 13 al metodologiei propus de reclamante se menine n
forma propus. Inserarea n textul metodologiei a obligaiei de plat a
auditului extern (modificare propus prin ntmpinare de ctre Radio XXI
i Europa FM) ar fi ineficient n condiiile n care auditul profit prii
care a solicitat-o.
Urmare a modificrilor aduse punctului 4 al metodologiei propus
de reclamante, prin renunarea la utilizarea criteriului ponderii progresiv,
n trepte, a muzicii n programe, prevederile pct. 14 al metodologiei
propus de reclamante urmeaz a fi eliminat, ntruct a rmas fr obiect.
Aceeai soluie de eliminare se impune i n cazul punctului 15 al
metodologiei propus de reclamante ntruct, prin meninerea prevederilor
punctului 9 al metodologiei propus de reclamante s-a stabilit deja care
este sanciunea pentru ntrzierile la plat.
Pe cale de consecina metodologia va fi renumerotat.
Impotriva acestei hotarari arbitrale au declarat apel UNIUNEA
PRODUCTORILOR DE FONOGRAME DIN ROMNIA (UPFR) si
CENTRUL ROMN PENTRU ADMINISTRAREA DREPTURILOR
ARTITILOR INTERPREI (CREDIDAM) in contradictoriu cu Societatea
Romn de Radiodifuziune (SRR), Asociaia Romn de Comunicaii
Audiovizuale (ARCA), SC SBS Broadcasting Media SRL - Kiss FM, SC Europe
Development Internaional Romnia SRL - Europa FM, SC Radio XXI SA Radio XXI.
Prin apelul formulat de UPFR s-a solicitat:
1. modificarea pct. 1, 2, 3, 4 si 5 din Metodologia stabilit de completul
arbitral;
2. completarea hotrrii apelate cu pct. 3, 14 i 15 din propunerea de
Metodologie a UPFR i a CREDIDAM;
3. renumerotarea n consecin a tuturor punctelor Metodologiei.
In motivarea apelului formulat de UPFR s-au aratat urmatoarele:
ncepem prin a critica pct. 3 i 4 ale Metodologiei comportnd prioritate
i importan major ntre punctele ce fac obiectul apelului nostru.
10
I. Astfel, prin hotrrea arbitral din 22 septembrie 2010, completul de

arbitri a hotrt, contrar practicii europene din ri cu o situaie asemntoare
Romniei i principiilor prevzute de art. 1311 din Legea nr. 8/1996 mod. i
completat care garanteaz caracterul echitabil al remuneraiilor, c
productorilor de fonograme i artitilor interprei li se cuvine o remuneraie
unic de 2,5% din baza de calcul, cu 0,1% mai mult dect remuneraia prevzut
de Metodologia anterioar. Aadar, pct. 3 al Metodologiei nou stabilite suport
mai multe critici dup cum urmeaz:
1. Cuantumul de 2,5% reprezint o remuneraie echitabil i
rezonabil, ce corespunde i nivelului practicat n ari europene cu un
grad de dezvoltare asemntoare Romniei, arat completul de arbitraj n
motivarea pct. 3 al Metodologiei.
Care ri. Onorat Instan?? Cumva BULGARIA unde drepturile conexe
se situeaz ntre 2%-4% pe 3 trepte de utilizare a muzicii (pn n 30%, ntre 3060% i peste 60%)??!! Cumva REPUBLICA CEHA unde drepturile conexe sunt
n cuantum de 4,7%??!! Cumva POLONIA unde drepturile conexe sunt la nivel
de 2% DOAR pentru productorii de fonograme??!! Cumva UNGARIA unde
drepturile conexe reprezint 4% din publicitate, 2% din abonamente (in cazul
serviciilor publice de radio i TV) i 1% din orice alte contribuii??!! (aa cum
rezult din studiul depus de UPFR n Opis II nscrisuri din arbitraj, filele 110114).
Cum poate un complet arbitral s nesocoteasc n acest mod grosolan o
prob de la dosar?? Cum poate un complet arbitral s ncalce n mod evident o
condiie imperativ n stabilirea remuneraiilor, impus de Legea nr. 8/1996
mod. i completat i anume cea prevzut de Art. 1311 alin. (1) lit. h)??
Mai arat completul arbitral c la stabilirea acestui procent s-au avut n
vedere i Studiul Federaiei Internaionale a Industriei Fonografice, depus de
ctre UPFR i CREDIDAM, precum i studiul Ministerului Culturii din
Danemarca, depus de ctre prtele SRR i ARCA.
Chiar conform Studiului CAPACENT efectuat de Ministerul Culturii din
Danemarca, depus de intimate n arbitraj, care prevede procentele la nivelul
anului 2006, in Spania se pltesc 3,75% drepturi conexe n cazul radioului
public plus 1,25% ctre productori pentru reproducere i 2,35% drepturi conexe
n cazul radiourilor comerciale plus 0,35% ctre productori pentru reproducere
iar n Portugalia ntre 2%-5% din veniturile brute n cazul radiourilor
comerciale.
Deci nu putem s nu ne ntrebm cum a inut cont completul arbitral de
nscrisurile reprezentnd practica european depuse de toate prile n arbitraj.
Dac ne raportm la procentul real pltit de utilizatori n cazul
radiodifuzrii fonogramelor (nu la cel de 2,4% ntruct, de aproape 5 ani, niciun
radio nu pltete acest procent care este maximal, virtual) constatm c, n
condiiile n care ponderea muzicii n programele radiodifuzate este de cel puin
30% (aa cum raporteaz postul public de radio) si in medie de 70-80%,
11
procentele achitate de utilizatorii de pe teritoriul Romniei sunt extrem de mici

fa de cele achitate de aceeai utilizatori de fonograme dar pe teritoriul unor tari
cu o situaie asemntoare Romniei:
- 0,72% (!!!!!!!) achit SRR n cazul radiodifuzrii fonogramelor (a o
pondere declarat de aceasta de 30% pentru productori i artiti, adic un
procent de 0,36 % pentru productori i 0,36% pentru artiti (filele 5 i 6 din
Opis I nscrisuri depus de UPFR n arbitraj); fa de un radiodifuzor din Bulgaria
care, pentru aceeai pondere de muzica (30%), achita o remuneraie procentual
de 2% (adic un procent de 1% pentru productori i 1% pentru artiti - fila 110
din Opis II nscrisuri depus de UPFR n arbitraj);
- 1,84% (!!!!!!!) achit EuropaFM la o pondere declarat de acest post de
77% pentru productori i artiti, adic un procent de 0,92% pentru productori
i 0,92% pentru artiti (filele 5 i 6 din Opis I nscrisuri depus de UPFR n
arbitraj); fa de ali radiodifuzori cu aceeai pondere de muzica (tot 77%), care
achita pe teritoriul Bulgariei sau Greciei, remuneraia de 4% pentru productori
i artiti (adic un procent de 2% pentru productori i 2% pentru artiti)
- 1,68% (!!!!!!!) achit Radio Guerilla t InfoPro la o pondere declarat de
aceste posturi de 70% pentru productori i artiti, adic un procent de 0,84%
pentru productori i 0,84% pentru artiti (filele 7, 8, 11 i 12 din Opis I
nscrisuri depus de UPFR n arbitraj); idem exemplele de la pct. anterior
ntruct remuneraia unica echitabil pentru radiodifuzarea fonogramelor
publicate n scop comercial este reglementat n mod unitar la nivel internaional
(Tratatul OMPI privind interpretrile, execuiile i fonogramele si Convenia de
la Roma pentru protecia artitilor interprei sau executani i a organismelor de
radiodifuziune), ntruct remuneraiile practicate sunt:
- fie procente ntre 2-5% chiar pn la 7% n funcie de utilizarea muzicii
(Bulgaria, Frana, Finlanda, Germania, Grecia, Marea Britanie)
- fie un procent fix fr a prevedea marje de utilizare care se situeaz n
general n jurul valorii de 4-5% (Austria, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania,
Polonia - studiul depus de UPFR prevede doar procentul cuvenit productorilor,
Portugalia, Slovenia, Spania). Iar n cazul ctorva exemple de la acest punct, se
prevd pentru radioul public un procent difereniat, mai sczut, situat n
intervalul 2-4%.
ntre remuneraiile din tari cu o situaie asemntoare Romniei si
remuneraiile din Romnia nu ar trebui sa existe diferente majore!!
2. Fa de cererea UPFR si CREDIDAM bazata pe modele din practica
europeana (Bulgaria, Frana, Grecia etc), completul arbitral apreciaz c se
impune renunarea ia utilizarea criteriului ponderii graduale pe trei nivele a
muzicii n programe, acesta contravenind Art. 1311 alin. (2) din Legea nr.
8/1996 mod. i completat.
Artam c propunerea apelantei UPFR i a CREDIDAM, de stabilire a
remuneraiei n funcie de gradul de utilizare a muzicii pe trei trepte de utilizare
(pn n 35%, ntre 35%-65% i peste 65% muzic n programe) respect
12
ntrutotul condiia prevzut n teza a II-a a alin. (2) a Art. 131 1 i anume
pentru activitatea de radiodifuzate, remuneraiile procentuale se vor
stabili difereniat, direct proporional cu ponderea utilizrii repertoriului
gestionat colectiv n aceast activitate....
Dorim sa nvederm Onoratei Curi c intimatele Radio XXI i EuropaFM
au aprobat marjele de utilizare propuse de UPFR i CREDIDAM n cadrul
negocierilor i arbitrajului ce a avut loc ntre pri, astfel cum rezult din
propunerile acestora de la filele 17 i 24 din Opis I nscrisuri depus de UPFR n
arbitraj.
De asemenea, artm ca toate intimatele au agreat acest sistem prin
metodologia semnat de acestea cu titularii drepturilor de autor, astfel cum
rezult din Protocolul ce face obiectul Deciziei ORDA nr. 432/2006. Practica
european are suficiente exemple n sensul stabilirii remuneraiilor n mod
difereniat n funcie de marje de utilizare - Bulgaria, Frana, Finlanda,
Germania, Grecia, Marea Britanie (vezi Studiul depus de UPFR n opis II
nscrisuri n arbitraj, filele 110-114).
3. n ceea ce privete baza de calcul prevzut la pct. 3 de completul
arbitral i anume totalul veniturilor brute lunare obinute din activitatea de
radiodifuzare (publicitate i barter), UPFR arata ca aceasta contravine n
mod evident bazei de calcul stabilite de acelai complet arbitral la pct. 4 (!!!) din
Metodologie, aceasta din urm fiind mult mai cuprinztoare. V solicitm
respectuos s eliminai inconsecvena n exprimare a completului arbitral i sa
constai ca remuneraia unica procentuala cuvenita productorilor de fonograme
si artitilor interprei se aplica la baza de calcul, aa cum aceasta trebuie definit
n mod cuprinztor la pct. urmtor din Metodologie. Socotim Onorat Instan
c superficialitatea cu care acest complet a tratat stabilirea drepturilor conexe ale
artitilor i productorilor trebuie aspru sancionat prin modificarea articolului
n discuie n sensul stabilirii unor cuantumuri care s reflecte utilizarea reala a
muzicii i s remunereze echitabil titularii de drepturi ale cror nregistrri
sonore sunt utilizate ca materie prim (in medie, 70-80% din programele
radiodifuzate reprezint fonograme publicate in scop comercial) n desfurarea
activitii intimatelor. Pentru aceste motive i pentru a nu fi stabilite nite valori
derizorii, aceste cuantumuri trebuie s in cont de practica european n
domeniu.
Fa de toate aceste motive, solicitam modificarea pct. 3 (care va deveni
pct. 4) al Metodologiei dup cum urmeaz:
prezentei Metodologii, au obligaia s plteasc trimestrial organismelor de
gestiune colectiv desemnate de ORDA drept colectori pentru artitii interprei
sau executani i productorii de fonograme o remuneraie reprezentnd drepturi
conexe patrimoniale pentru utilizarea fonogramelor publicate n scop comercial
sau a reproducerilor acestora, stabilit prin aplicarea unui procent, conform
13
tabelului de mai jos, la baza de calcul prevzuta la pct. 5 din prezenta

Metodologie pentru fiecare post de radio deinut
Artiti interprei sau
Productori de
Ponderea muzicii in programe*
executani
fonograme
Pana la 35%, inclusiv
1,8%
1,8%
Peste 35% pana la 65% inclusiv
2,4%
2,4%
Peste 65%
3%
3%
*Ponderea muzicii in programe se determina prin raportarea duratei
cumulate a fonogramelor publicate in scop comercial sau a reproducerilor
acestora care au fost radiodifuzate de utilizator la durata totala de emisie a
postului de radio respectiv.
II. n ceea ce privete pct. 4 al Metodologiei care stabilete baza de calcul
la care se aplic procentul/procentele reprezentnd drepturile conexe, v rugm
Onorat Instan s observai c acesta este incomplet n sensul c enumerarea
omite s precizeze n mod expres c din baza de calcul fac parte i alocaiile
bugetare i veniturile societilor tere. Completul arbitral se mulumete s
prevad n baza de calcul alte contribuii financiare care ar lsa loc la
interpretri dac alocaia bugetar poate fi socotit ca fiind alt contribuie
financiar.
Totodat, completul arbitral consider c trebuie eliminat situaia plii
acestor drepturi din cheltuielile ocazionate de utilizare n lipsa veniturilor,
aplicndu-se direct remuneraia minim, aspect ce contravine dispoziiilor art.
1311 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 8/1996 mod. i completat. Ce se ntmpl
n cazul n care din aplicarea procentului la valoarea cheltuielilor rezult o
remuneraie mai mare dect cea minim?? Completul de arbitraj nu a avut n
vedere aceast ipotez, rmnnd nereglementat.
Apelanta UPFR i CREDIDAM au solicitat prin cererea de arbitraj i
metodologia ataat acesteia ca n lipsa veniturilor, baza de calcul o constituie
totalitatea cheltuielilor efectuate de utilizator pentru activitatea de radiodifuzare
(cum ar fi cheltuieli de personal, cheltuieli pentru serviciile prestate de teri,
achiziii de orice fel etc.) n trimestrul pentru care remuneraia este datorat,
dispoziie prevzut i de Art. 1311 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 8/1996
mod. i completat. Remuneraia minim urmeaz a fi pltit n cazul n care din
aplicarea procentului att la venituri ct i n lipsa acestora, la cheltuieli, ar
rezulta o remuneraie mai mic dect valoarea minim (n cazul de fa mai mic
dect 500 euro trimestrial).
Cea de-a treia critic la acest punct este eliminarea din baza de calcul de
ctre completul arbitral a veniturilor societilor tere de natura celor enumerate
in legtura cu activitatea de radiodifuzare, n special ale societilor de producie
i achiziie de publicitate, n msura n care sunt ncasate pentru activitatea de
radiodifuzare a utilizatorului. Prin aceasta, completul arbitral ncurajeaz
practica ascunderii veniturilor reale ale societilor deintoare de licene radio,
practic existent nc n piaa media din Romnia cu scopul reducerii
14
cuantumului bazei de calcul i implicit a remuneraiei datorat titularilor de

drepturi.
ntruct soluia dat de completul arbitral n privina bazei de calcul a
remuneraiilor procentuale este nelegal, n mare parte fiind chiar nemotivat,
UPFR revine i art toate motivele avute n vedere la determinarea
componentei bazei de calcul, aa cum aceasta se regsete n metodologia
ataat la prezentul apel.
nvederm Onoratei Curi dispoziiile Hotrrii arbitrale din 12 aprilie
2007 publicat n MO nr. 278/2007 prin Decizia ORDA nr. 170/2007 astfel cum
a fost modificat prin Decizia Curii de Apel Bucureti nr. 271A/2007 publicat
n MO nr. 281/2008 prin Decizia ORDA nr. 41/2008, ca fiind ultima
metodologie pronunat ntr-un domeniu similar (drepturile de autor pltite de
organismele de televiziune inclusiv postul public de televiziune) n urma unui
arbitraj respectiv deciziei instanei Curii de Apel cu competen de stabilire a
tarifelor pe domeniul proprietii intelectuale: Art. 3 Baza de calcul se
constituie din veniturile obinute de fiecare utilizator din activitatea de
radiodifuzare a repertoriului de opere muzicale. Veniturile sunt constituite
din totalitatea surselor financiare care susin activitatea de radiodifuzare
(abonamente, sponsorizri, alocaii bugetare, nchirieri spaiu emisiune,
autorizaii de recepie, alte contribuii financiare etc. ori venituri
provenite din asocieri sau alte activiti corelate cu cea de radiodifuzare),
fr a fi luate n considerare taxele aferente (TVA etc.) ori alte deduceri
fiscale stabilite prin lege.
Art. 3 1 Sunt n aceeai msur considerate ca venituri n sensul pct.
5 din prezenta metodologie veniturile societilor tere, n special ale
societilor de producie i achiziie de publicitate, n msura n care sunt
ncasate pentru activitatea de radiodifuzare (televiziune) a utilizatorului
corespunztor spotului/spoturilor publicitar/publicitare radiodifuzat/
radiodifuzate i n msura n care exist un transfer inechitabil, contrar
uzanelor cinstite n raporturile comerciale, specifice domeniului
respectiv.
Totodat, dorim s citm, n susinerea bazei de calcul n varianta propus
de apelanta UPFR i CREDIDAM, dispoziiile Hotrrii arbitrale din 12 aprilie
2010 avnd ca obiect forma final a Metodologiei privind remuneraiile pentru
comunicarea public a operelor muzicale n concerte, spectacole ori manifestri
artistice (publicat n MO 314/2010 prin Decizia ORDA nr. 189/2010) care arat
la Art. 5 pct. A lit. e) c Baza de calcul al remuneraiilor procentuale o
reprezint, dup caz: ....
e) alocaiile sau alte finanri bugetare destinate subvenionrii
preului biletelor spectacolului, concertului ori manifestrii artistice;.
Alocaia bugetar trebuie prevzut n mod expres n cadrul bazei de
calcul pentru plata drepturilor conexe n cazul postului public de radio,
altminteri putnd fi interpretat ca o concuren neloial fa de restul posturilor
15
comerciale care nu deduc din baza de calcul cheltuielile efectuate cu staiile

locale, emitoarele, chiriile pentru antene etc., aspect sesizat de reprezentantul
Kiss FM n timpul procedurii de negociere direct (ultima fraz a Procesuluiverbal din data de 14.06.2010, depus n arbitraj la filele 42-43 n Opis I
nscrisuri UPFR).
Nu n ultimul rnd, exist destule exemple i la nivel european de plat a
drepturilor conexe i din alocaia bugetar: Austria, Ungaria, Spania, Germania,
Grecia etc.
Fa de toate aceste motive, solicitm modificarea pct. 4 (care va deveni
pct. 5) al Metodologiei dup cum urmeaz:
5. Baza de calcul asupra creia se aplica procentele prevzute in tabel o
constituie totalitatea veniturilor brute lunare (mai puin TVA) obinute de
utilizator din activitatea de radiodifuzare, incluznd, dar fr a se limita la
acestea, veniturile din publicitate, barter, abonamente, anunuri i informaii,
numere suprataxate (pentru telefoane i sms-uri), sponsorizri, concursuri si
jocuri radiodifuzate, nchirieri spaiu emisie, alocaii bugetare, alte contribuii
financiare, autorizaii de recepie, venituri din radiodifuzri realizate la
comanda, venituri provenite din asocieri sau din alte activiti corelate cu cea de
radiodifuzare, veniturile societilor tere de natura celor enumerate n legtur
cu activitatea de radiodifuzare, in special ale societilor de producie si achiziie
de publicitate, n msura in care sunt ncasate pentru activitatea de radiodifuzare
a utilizatorului etc. n lipsa veniturilor, baza de calcul o constituie totalitatea
cheltuielilor efectuate de utilizator pentru activitatea de radiodifuzare (cum ar fi
cheltuieli de personal, cheltuieli pentru serviciile prestate de teri, achiziii de
orice fel etc.) in trimestrul pentru care remuneraia este datorata.
III. Cu privire la pct. 1 al metodologiei, completul arbitral a stabilit c
dreptul de radiodifuzare a fonogramelor publicate in scop comercial este un
drept care se gestioneaz facultativ colectiv (!!!), nclcnd astfel dispoziiile art.
1065 din Legea nr. 8/1996 mod. i completat, care reglementeaz natura juridic
i modul de stabilire i de colectare a dreptului la remuneraie echitabil, i
nclcnd totodat, dispoziiile actelor internaionale ratificate de Romnia,
incidente n spe.
Aa nct, completul arbitral a decis ca forma pct. 1 a metodologiei s fie
urmtoarea:
unic echitabil organismelor de gestiune colectiva ale artitilor interprei
sau executani i productorilor de fonograme, dar numai n condiiile n
care:
organismele de gestiune colectiva respective, pe baza mandatului sau
contractelor de reprezentare date/ncheiate in condiiile legii;
16
b) organismul de radiodifuziune nu este ndreptit ca pentru

anumite fonograme utilizate s gestioneze el nsui drepturile conexe
legii.
Tot la acest punct, completul arbitral motiveaz c prin sintagma
fonogram de comer se nelege acea fonogram ce se comunic public sau
se radiodifuzeaz de acea categorie de utilizatori n raport cu care este
imposibil exercitarea n mod individual a dreptului la remuneraie
echitabil de ctre titularii drepturilor conexe dreptului de autor; prin
sintagma fonogram publicat n scop comercial se nelege acea fonogram
ce se comunic public sau se radiodifuzeaz de acea categorie de
utilizatori n raport cu care este posibil exercitarea n mod individual a
dreptului la remuneraie echitabil de ctre titularii drepturilor conexe
dreptului de autor.
n spe, apreciem c este vorba despre dreptul la remuneraie
echitabil pentru utilizarea fonogramelor publicate n scop comercial de
ctre societile de radiodifuziune, astfel c gestiunea colectiv a acestui
drept este una facultativ.....
Care este ns, Onorat Instan, diferena dintre fonogram de comer si
fonogram publicat n scop comercial n contextul in care Legea nr. 8/1996 nu
definete aceste noiuni? Evident ca ntrebarea este retorica, neexistnd nicio
deosebire ntre acestea. Au indicat intimatele mcar un exemplu de fonogram
de comer i un exemplu de fonogram n scop comercial? Putem ns observa
c noiunea de fonogram de comer este folosit doar o singur dat (n art.
1231 alin. 1 lit. f)) n Legea 8/1996, spre deosebire de noiunea de fonogram
publicat n scop comercial care este utilizat att n Legea 8/1996 (n foarte
multe articole) ct i n Tratatul OMPI (Art. 15), ratificat de Romnia prin Legea
nr. 206/2000 privind ratificarea Tratatului OMPI privind interpretrile, execuiile
i fonogramele i n Convenia de la Roma (Art. 12) ratificat de Romnia prin
Legea nr. 76/1998, fonogram a crei radiodifuzare d natere unui drept la
remuneraie unic echitabil pentru artiti i productori. Singura definiie a
noiunii de fonogram publicat n scop comercial este dat de Tratatul OMPI
care potrivit art. 15 alin. 4 fonogramele puse la dispoziia publicului prin
mijloace cu fir sau fr fir, n aa fel nct oricine sa poat avea acces la ele n
locul i la momentul alese in mod individual, sunt considerate ca fiind publicate
in scop comercial, n contextul reglementrii aceluiai drept la remuneraie
echitabil pentru comunicarea public i radiodifuzarea fonogramelor.
Coexistena art. 1231 alin. 1 lit. f) cu art. 1232 alin. 1 lit. f) din Legea nr.
8/1996, modificat i completat, ar conduce la concluzia total eronat c
productorii de fonograme i artitii interprei ar fi beneficiari a dou drepturi la
remuneraie echitabil, unul pentru comunicarea public i radiodifuzarea
fonogramelor de comer, care este exercitat prin gestiune colectiv obligatorie
17
(art. 1231 alin. 1 lit. f), iar altul pentru comunicarea public i radiodifuzarea
fonogramelor publicate in scop comercial, pentru care gestiunea colectiv este
facultativ (art. 1232 alin. 1 lit. f). nsa, Legea nr. 8/1996, modificat si
completata, nu reglementeaz dect un singur drept la remuneraie echitabil
pentru comunicare public si radiodifuzare, respectiv numai n cazul
fonogramelor publicate n scop comercial (art. 105 si art. 1065), iar exercitarea
acestui drept se face numai prin intermediul organismelor de gestiune
beneficiare (art. 1065 alin. 2-4).
n susinerea caracterului obligatoriu al gestiunii drepturilor productorilor
de fonograme, in cazul radiodifuzrii fonogramelor, indicam urmtoarele reguli
(reinute ca principii de gestiune att n legislaia noastr ct i n legislaia
comunitar i in tratatele internaionale):
a) productorii de fonograme au dreptul doar la o remuneraie unica si
echitabila (art. 1065 din Legea 8/1996); aceasta regula trebuie corelata cu cea
referitoare la faptul ca productorii nu pot interzice utilizarea propriilor
fonograme, in cazul in care beneficiaz de o remuneraie echitabila (art. 112
indice 1 din Legea 8/1996);
b) remuneraia unica si echitabila se stabilete prin metodologii (cum este
cea din prezenta cauza), conform Art. 1065 alin. (2) iar organismul de gestiune
are obligaia legala (prevzuta de art. 130 alin. 1 lit. a si b din legea nr. 8/1996)
de a elabora metodologii (cum este cazul n spea) n vederea autorizrii
utilizatorilor n schimbul unei remuneraii n cazul acelor opere al cror mod de
exploatare face imposibil autorizarea individual de ctre titularii de drepturi.
Aceasta mprejurare - imposibilitatea autorizrii individuale - ntrete mandatul
organismului de gestiune de a reprezenta drepturile si interesele tuturor
productorilor de fonograme in cazul negocierii si stabilirii formei finale a
metodologiei. Imposibilitatea autorizrii individuale prezuma incapacitatea
productorului de fonograme respectiv a artistului de a controla utilizarea
propriilor fonograme si de a urmri remuneraiile direct de la utilizator.
c) Metodologia elaborat de organismele de gestiune colectiv se refer la
dou categorii de titulari - artitii interprei i productorii de fonograme, mai
exact la toi artitii respectiv toi productorii, nu doar membrii organismelor de
gestiune.
Astfel, prin lege, se recunoate organismelor de gestiune mandatul legal
de a reprezenta pe toi productorii de fonograme in vedere negocierii si
stabilirii acestei remuneraii (inclusiv pentru stabilirea formei finale a
metodologiei). In raporturile dintre productorii de fonograme si radiodifuzori,
organismul de gestiune este reprezentantul tuturor productorilor si, totodat,
garantul respectrii drepturilor lor in raporturile cu radiodifuzorii ntruct
productorii primesc remuneraia de la organismul de gestiune si nu de la
radiodifuzor.
n realitate, completul de arbitraj a motivat hotrrea sa printr-un
raionament formal (un sofism) in ce privete calificarea gestiunii, plecnd de la
18
eroarea materiala ce const n distincia dintre fonograma de comer si cea

publicat in scop comercial. Acest raionament este in fond fals, generator de
conflicte, interpretri si speculaii in afara legii, neexistnd, in realitate o astfel
de distincie. Fonograma este aceeai ca si produs realizat de productor, iar
scopul si forma utilizrii fonogramei (prin radiodifuzare), de asemenea.
Acelai sofism este argumentat de completul arbitral si in cazul aplicrii
dispoziiilor legale raportat la mprejurarea ca gestiunea colectiva obligatorie se
aplica doar fonogramelor de comer . In realitate, Legea nr. 8/1996 conine o
serie de erori de redactare care se impune a fi analizate si interpretate in sensul
respectrii drepturilor productorilor de fonograme respectiv artitilor interprei
si gestiunii eficiente a acestor drepturi.
Constatm faptul c ntreaga argumentare a completului arbitral privind
gestiunea colectiva facultativa aplicabila in spea se bazeaz pe o eroare
materiala apruta n procesul de redactare a Legii nr. 329/2006 privind aprobarea
OUG nr. 123/2005, de modificare a Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si
drepturile conexe. Din analiza modificrilor in timp ale Legii nr. 8/1996, se
poate observa cu uurina ca prima versiune a legii (1996) statua o gestiune
colectiva obligatorie privind emiterea prin radio, transmiterea prin Tv sau
prezentarea intr-un loc public a nregistrrilor sonore iar prima modificare adusa
acestei legi prin Legea nr. 285/2004 prevedea de asemenea foarte clar gestiunea
colectiva obligatorie pentru aceste tipuri de utilizare. Ulterior, prin intrarea n
vigoare a OUG nr. 123/2005, a intervenit eroarea materiala despre care am fcut
vorbire anterior, eroare meninut i prin Legea de aprobare nr. 329/2006.
Acest punct de vedere este afirmat chiar n expunerea de motive a
proiectului de Lege pentru modificarea i completarea Legii nr. 8/1996 privind
dreptul de autor i drepturile conexe, cu modificrile i completrile ulterioare,
elaborat de Guvern pentru a-l supune Parlamentului spre adoptare. Aflat n
prezent n faza dezbaterii publice, proiectul de modificare a Legii si expunerea
de motive se gsesc spre consultare pe site-ul Ministerului Culturii i
Patrimoniului Naional (http://www.cultura-net.ro/DezbateriDetalii.aspx?ID
=346l. Prin proiect se urmrete corectarea acestei erori, n sensul eliminrii
noiunii de fonograma de comer din art. 123 indice 1 alin. 1, lit. f) din legea
nr. 8/1996 prin nlocuirea acesteia cu sintagma fonograma publicat n scop
comercial (sintagma folosit n tot cuprinsul legii). Totodat, se elimina lit. f) a
art. 123 indice 2 din Legea nr. 8/1996, pentru a se nltura orice dubiu in ce
privete regimul obligatoriu al gestiunii in cazul radiodifuzrii fonogramelor.
Completul arbitral a ncercat sa ofere o justificare dispoziiei legale
anterior menionate, dei aceasta nu reprezint voina legiuitorului ci o greeala
materiala ce a condus la ideea eronata ca aceeai utilizare, n spea,
radiodifuzarea, poate da natere la categorii diferite de fonograme si remuneraii
echitabile distincte, totul n funcie de categoriile de radiodifuzori, respectiv
radiodifuzori care pot fi depistai mai uor si radiodifuzori mai greu de
identificat!!!!!?????
19
Fa de aceste susineri, solicitm modificarea pct. 1 al Metodologiei dup

cum urmeaz:
1. Pentru utilizarea direct sau indirect a fonogramelor publicate n scop
comercial ori a reproducerilor acestora prin radiodifuzare, organismele de
radiodifuziune au obligaia s plteasc o remuneraie unic echitabil
organismelor de gestiune colectiv ale artitilor interprei sau executani i
productorilor de fonograme.
IV. n ceea ce privete pct. 2 al metodologiei, UPFR arat ca acesta
contravine dispoziiilor imperative ale Art. 130 alin. 1 lit. a) - c) din Legea nr.
8/1996 mod. i completat care impun obligaia de acordare a autorizaiilor n
sarcina organismelor de gestiune colectiv, la cererea utilizatorilor, efectuat
nainte de utilizarea repertoriului protejat.
Completul arbitral a stabilit ca:
comercial sau a reproducerilor acestora, aduse anterior la cunotin
protecie prevzute de lege, de ctre organismele de radiodifuziune, d
natere obligaiei radiodifuzorului la plata unei remuneraii echitabile
ctre organismele de gestiune colectiv.
UPFR nu neaga natura juridic a remuneraiei echitabile i nici nu are
interes s fac acest lucru, ntruct teza prevzuta de art. 112 indice 1 din Legea
nr. 8/1996, modificat i completat, potrivit creia titularii care beneficiaz de
remuneraii echitabile nu se pot opune utilizrii care le genereaz (n spea,
radiodifuzarea fonogramelor publicate n scop comercial), confirma ceea ce
UPFR a susinut pana acum i anume faptul c titularii de drepturi, beneficiari ai
remuneraiilor echitabile nu au posibilitatea autorizrii individuale a acestor
tipuri de utilizri.
Ca urmare a acestei imposibiliti obiective de autorizare si colectare
individuala, legiuitorii internaional si naional au recunoscut titularilor de
drepturi (in spea, productori de fonograme publicate in scop comercial si artiti
interprei si executani) doar un simplu drept la remuneraie unica si echitabila
care se colecteaz pe baza unor Metodologii (pe care organismele de gestiune
colectiva au obligaia sa le elaboreze, potrivit art. 130 alin. (1) lit. b din Legea
nr. 8/1996, modificat i completat) de ctre organismele de gestiune
beneficiare, pentru cele doua categorii de beneficiari (art. 106 indice 5 alin. (4)
din Legea nr. 8/1996, modificata si completata). Astfel, remuneraiile echitabile
nu se colecteaz pentru anumii productori individualizai ce acorda mandat ci
pentru ntreaga categorie de productori de fonograme crora li se cuvine
jumtate din remuneraia unica echitabila pentru radiodifuzare, prin organismul
de gestiune reprezentativ n domeniu - UPFR. Cealalt jumtate se cuvine
categoriei artitilor interprei si executani reprezentai prin lege de organismul
reprezentativ - CREDIDAM.
20
ns, imposibilitatea interzicerii utilizrii, prevzuta de art. 112 indice 1,

nu contrazice dispoziiile art. 130 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996,
modificat i completata, prin care legiuitorul stabilete obligaia organismelor
de gestiune colectiva de a acorda autorizaii neexclusive utilizatorilor; la
cererea acestora, efectuat nainte de utilizarea repertoriului protejat, n
schimbul unei remuneraii, prin licen neexclusiv, n form scris, fr
ca legiuitorul sa disting intre tipul de utilizare, respectiv daca acesta nate
drepturi patrimoniale exclusive sau simple drepturi la remuneraie echitabil.
Dispoziiile art. 112 indice 1 arata doar ca titularii de drepturi nu se pot
opune utilizrii care genereaz remuneraii echitabile, nealternd n niciun fel
obligaia organismelor de gestiune colectiva de a acorda autorizaii-licene
neexclusive, la cererea utilizatorilor, n schimbul achitrii remuneraiilor
echitabile de ctre utilizatori.
De altfel, dispoziiile art. 112 indice 1 nu absolv nici utilizatorul de
obligaia de obinere a licenei neexclusive chiar i n cazul drepturilor la
remuneraie unic echitabil ntruct aceste contracte trebuie sa fie obinute de
utilizatori si, in consecina, eliberate de organismele de gestiune anterior
utilizrii (oricrei utilizri) pentru care se achita remuneraii (art. 130 alin. 1 lit.
a). Aa nct, n cazul radiodifuzrii fonogramelor publicate n scop comercial
ori a reproducerilor acestora, utilizatorii au obligaia obinerii autorizaiei licen
neexclusiv i a plii remuneraiei unice echitabile reprezentnd drepturile
pentru aceast utilizare.
Astfel, solicitm modificarea pct. 2 al metodologiei dup cum urmeaz:
comercial sau a reproducerilor acestora, aduse anterior la cunotina public, i
ale cror drepturi conexe patrimoniale se afl n termenele de protecie
prevzute de lege, de ctre organismele de radiodifuziune, se poate face numai
n baza unei autorizaii sub form de licen neexclusiva, eliberat de
organismele de gestiune colectiv desemnate de ORDA drept colectoare pentru
artitii interprei sau executani i pentru productorii de fonograme.
V. n ceea ce privete pct. 5 al Metodologiei, completul de arbitraj nelege
s stabileasc o remuneraie minim pentru drepturile conexe de 500
eur/trimestru pe aceleai considerente ale practicii europene. Ca i la stabilirea
procentului de 2,5%, ne ntrebm care practic, din care ri??
Poate din Bulgaria unde remuneraia minim se situeaz ntre 1.278
eur/luna - 2.045 eur/lun n funcie de ponderea utilizrii??
Sau poate Cehia - ntre 524 eur/lun - 1.128 eur/lun n cazul radiourilor
locale i 3.923 eur/lun n cazul radiourilor naionale??
Sau poate Grecia - 4.400 eur ori Olanda - 22.500 eur/an n cazul
radiourilor naionale i 2.500 eur/an n cazul radiourilor local??
Sau Suedia - ntre 11.374 eur/an - 50.386 eur/an n funcie de potenialul
de asculttori??
21
Este regretabil cum completul arbitral motiveaz c a inut seama de

anumite criterii, nscrisuri etc. n condiiile n care, n fapt, acestea arat o cu
totul alt realitate!!! Este incredibil cum completul de arbitraj le evoc ca i
materiale n sprijinul hotrrii n condiiile n care nu citeaz niciun exemplu
concret la care s-ar fi raportat. Aceasta ntruct nu au gsit niciun exemplu care
s susin cele decise prin hotrre!!!
Aa nct apelanta UPFR solicit modificarea pct. 5 (care va deveni pct.
6) al Metodologiei dup cum urmeaz:
6. Sumele rezultate din aplicarea procentelor la baza de calcul nu pot fi
mai mici dect echivalentul a 1000 Eur pe trimestru la cursul BNR din ziua
scadentei, reprezentnd remuneraie minima datorata de utilizatori pentru fiecare
post de radio deinut.
VI. Considerm c nlturarea pct. 3 din Metodologia propus de apelanta
UPFR i CREDIDAM este inoportun avnd n vedere c este imperios necesar
s fie cunoscute limitele Metodologiei, respectiv limitele autorizaiei licen
neexclusiv eliberate n baza Metodologiei i limitele drepturilor pltite n baza
acesteia.
Mai mult dect att, v rugm s observai Onorat Instan c utilizatorii
(intimatele din acest dosar) chiar au propus o form a articolului 3 (!!!!!!) prin
Procesul-verbal de negocieri din data de 30.06.2010 (aflat la fila 46 din Opis I
nscrisuri depus de UPFR n arbitraj) i anume autorizarea utilizrii
fonogramelor pentru realizarea de spoturi publicitare de ctre un
productor de spoturi, nu face obiectul prezentei metodologii, eliminat
fr temei de completul arbitral.
Apelanta UPFR solicit completarea metodologiei cu acest articol din
raiuni stricte ce in de cunoaterea ntinderii Metodologiei, propunnd
urmtoarea formulare n acord cu cele propuse de intimate n cadrul negocierilor
cum artam n paragraful anterior:
Art. 3 - Nu fac obiectul prezentei metodologii utilizarea fonogramelor
publicate n scop comercial sau a reproducerilor acestora pentru realizarea de
spoturi publicitare, pentru realizarea de spoturi de promovare a unui post de
radio, n generice de emisiuni ori rubrici proprii ale acestora, utilizri pentru care
este necesar acordul expres al productorului de fonograme.
VII. n ceea ce privete pct. 14 din Metodologia ataat la cererea de
arbitraj, completul arbitral nelege s l nlture pe motiv c ar fi rmas fr
obiect, ca urmare a modificrilor aduse pct. 4 din metodologia propus de
reclamante, prin renunarea la utilizarea criteriului ponderii progresive, in
trepte. Potrivit completului arbitral, stabilirea unei modaliti de remunerare
prin eliminarea propunerii UPFR i CREDIDAM privind stabilirea unor trepte
de utilizare, justifica i eliminarea propunerii UPFR de stabilire a ponderii de
utilizare a muzicii dei aceasta este de natur a determina si verifica aceast
pondere.
22
ns, dorim s nvederm Onoratei Instane c prin pct. 14 se pune n

aplicare Art. 37 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 mod. i completat.
De asemenea, artm c intimatele au semnat de comun acord acest
articol cu reprezentanii autorilor in protocolul ce constituie metodologia privind
radiodifuzarea operelor muzicale publicat n MO nr. 93/2007 prin Decizia
ORDA nr. 432/2006 depus de UPFR la dosarul de arbitraj (filele 115-117 Opis
II nscrisuri) neavut n vedere ns de completul arbitral.
Fa de aceste motive, apelanta UPFR solicit completarea metodologiei
cu Art. 14 dup cum urmeaz:
14. Gradul de utilizare a fonogramelor publicate n scop comercial i a
reproducerilor acestora de ctre posturile de radio va putea fi determinat de
organismele de gestiune colectiv desemnate de ORDA drept colectoare pentru
artitii interprei sau executani i pentru productorii de fonograme, n mod
direct ori prin comandarea de monitorizri ale activitii de radiodifuzare a
utilizatorilor.
VIII. n ceea ce privete nlturarea pct. 15 din propunerea de metodologie
a UPFR i CREDIDAM, completul de arbitraj a considerat c singura obligaie a
utilizatorului prevzut de metodologie este obligaia de plat pentru nclcarea
creia curg penaliti de ntrziere.
Apreciem ns c sanciunea plii triplului remuneraiilor legal datorate
astfel cum este prevzut de Art. 139 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996 mod. i
completat se aplic pentru orice nclcare a obligaiilor prevzute de
Metodologie.
Aa nct, apelanta UPFR solicit completarea metodologiei cu Art. 15
dup cum urmeaz:
15. Pentru nerespectarea obligaiilor prevzute de prezenta metodologie,
utilizatorii datoreaz triplul sumelor legal datorate pentru tipul de utilizarea ce a
fcut obiectul faptei ilicite, in condiiile Art. 139 alin. (2) lit. b) din Legea nr.
S/1996 mod. si completata.
Pentru toate aceste motive ce privesc nelegalitatea i lipsa de temeinicie a
Hotrrii pronunate la data de 22 septembrie 2010 de completul arbitral de pe
lng ORDA constituit potrivit procesului verbal din 12.08.2010, UPFR solicit
Onoratei Instane admiterea apelului i modificarea hotrrii apelate n sensul
stabilirii unei noi Metodologii privind radiodifuzarea fonogramelor publicate n
scop comercial ori a reproducerilor acestora de ctre organismele de radio, n
forma celei ataate la prezentul apel, care s respecte voina legiuitorului privind
garantarea caracterului echitabil al remuneraiilor a cror natur juridic i
modalitate de exercitare este stabilit inclusiv la nivel internaional.
Prin apelul formulat de CREDIDAM s-a solicitat:
1. modificarea pct. 1, 2, 3, 4 si 5 din Metodologia stabilit de completul
arbitral;
23
2. completarea hotrrii apelate cu punctele 14 i 15 din propunerea de

Metodologie a CREDIDAM i a UPFR.
In motivarea apelului formulat de CREDIDAM s-au aratat urmatoarele:
1. REFERITOR LA PUNCTUL 1 AL METODOLOGIEI, completul
arbitral a stabilit c dreptul de radiodifuzare a fonogramelor publicate in scop
comercial este un drept care se gestioneaz facultativ colectiv, nclcnd astfel
dispoziiile art. 1065i ale art. 1231 din Legea nr. 8/1996 cu modificrile i
completrile ulterioare, precum i dispoziiile actelor internaionale ratificate de
Romnia.
Punctul 1 din metodologie n forma propus de CREDIDAM i UPFR era
urmtorul: 1. Pentru utilizarea direct sau indirect a fonogramelor
publicate n scop comercial ori a reproducerilor acestora prin
radiodifuzare, organismele de gestiune colectiv au obligaia s plteasc
o remuneraie unic echitabil organismelor de gestiune colectiv ale
artitilor interprei sau executani i productorilor de fonograme
Delibernd, completul arbitral a decis ca forma punctului 1 a metodologiei
s fie urmtoarea: 1. Pentru utilizarea direct sau indirect a fonogramelor
publicate n scop comercial or a reproducerilor acestora prin
radiodifuzare, organismele de radiodifuziune au obligaia s plteasc o
remuneraie unic echitabil organismelor de gestiune colectiv ale
artitilor interprei sau executani i productorilor de fonograme, dar
numai n condiiile n care:
b) organismul de radiodifuziune nu este ndreptit ca pentru
anumite fonograme utilizate s gestioneze el nsui drepturile conexe
legii.
Motivnd decizia de a modifica punctul 1 al metodologiei, n sensul
instituirii gestiunii facultative colective n cazul dreptului de radiodifuzare a
fonogramelor publicate n scop comercial, completul arbitral a artat c cele
dou noiuni fonograme publicate n scop comercial i fonograme de
comer sunt dou noiuni distincte crora legiuitorul le-a consacrat un regim
juridic diferit. Pentru a ne edifica, completul arbitral a definit de la sine putere
cele dou noiuni pe care nsi legea a omis s le defineasc, astfel: prin
sintagma fonograma de comer se nelege acea fonograma ce se comunic
public sau se radiodifuzeaz de acea categorie de utilizatori n raport cu
care este imposibil exercitarea n mod individual a dreptului la
remuneraie echitabil de ctre titularii drepturilor conexe dreptului de
autor; prin sintagma fonograma publicat n scop comercial se nelege acea
fonograma ce se comunic public sau se radiodifuzeaz de acea categorie
24
de utilizatori n raport cu care este posibil exercitarea n mod individual

a dreptului la remuneraie echitabil de ctre titularii drepturilor conexe
dreptului de autor. n spe, apreciem c este vorba despre dreptul la
remuneraie echitabil pentru utilizarea fonogramelor publicate n scop
comercial de ctre societile de radiodifuziune, astfel c gestiunea
colectiv a acestui drept este una facultativ...
Aceste dou definiii sunt preluate ad literam din motivarea Deciziei
Civile nr. 23A/05.02.2007 pronunat de Secia a IX-a Civil i pentru cauze
privind proprietatea intelectual a Curii de Apel Bucureti. De altfel ntreaga
motivare privitoare la gestiunea colectiv facultativ este inspirat din motivarea
Deciziei Civile nr. 23A/05.02.2007, dei aceast decizie a fost aspru criticat n
cadrul adunrilor generale la nivel internaional pentru confuzia pe care a creat-o
n cazul gestiunii pe teritoriul Romniei a dreptului de radiodifuzare a
fonogramelor publicate n scop comercial.
Dei, pn n prezent, nu exist nici un text de lege care s conduc la
concluzia c voina legiuitorului a fost s reglementeze dou noiuni distincte,
constatm c decizia completului arbitral a fost de a lua n calcul varianta
gestiunii facultative colective n cazul fonogramelor publicate n scop comercial.
Mai mult dect att dei, completul arbitral a considerat c obligativitatea
gestiunii colective este justificat de existena acelor situaii n care
modul de exploatare a operelor sau a prestaiilor face imposibil
urmrirea individual a dreptului privind remuneraia echitabil, ipotez
corespunztoare noiunii de fonograma de comer, nu precizeaz cum pot
fi delimitate aceste situaii. Aceast soluie a fost adoptat de ctre completul de
arbitrii fr a exista probe administrate n cauz de ctre intimate cu privire la
cele dou sintagme.
Aa cum am artat i n faa completului arbitral, potrivit art. 1231 alin. 1,
litera f din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor i drepturile conexe,
Gestiunea colectiv este obligatorie pentru exercitarea urmtoarelor
drepturi:...dreptul la remuneraie echitabil recunoscut artitilor interprei i
productorilor de fonograme pentru ...radiodifuzarea fonogramelor de comer
sau a reproducerilor acestora. La alin. 2 se menioneaz c Pentru categoriile
de drepturi prevzute la alin. 1, organismele de gestiune colectiv i reprezint i
pe titularii de drepturi care nu le-au acordat mandat. Acesta este i sensul
prevederilor Conveniei internaionale pentru protecia artitilor interprei sau
executani, a productorilor de fonograme i a organismelor de radiodifuziune,
ncheiat la Roma la 26 octombrie 1961, pentru fonograme, mandatul
CREDIDAM si UPFR, n calitate de unici colectori pe teritoriul Romniei
pentru artitii interprei si productorii de fonograme, fiind extins - att pentru
membri, ct i pentru nemembri, artiti si productori, romni i strini. Punctul
de vedere al CREDIDAM si UPFR este i rmne n continuare acelai: legea nu
face distincie ntre fonogramele de comer i fonogramele publicate n scop
comercial. Pur i simplu aceste sintagme sunt sinonime. Dac legiuitorul ar fi
25
intenionat s fac o difereniere ntre fonogramele publicate n scop

comercial i fonogramele de comer ar fi trebuit, pentru a evita orice risc de
confuzie, s defineasc cele dou sintagme. ntruct nu exist asemenea definii
i, mai mult dect att, nici Convenia de la Roma (care reprezint norma
comunitar pe care Romnia trebuie s o respecte atunci cnd normele interne
sunt contrare dispoziiilor internaionale sau las loc de interpretri - a se vedea
n acest sens art. 148 din Constituia Romniei) nu mparte fonogramele n
dou
categorii. Considerm c pentru radiodifuzarea fonogramelor de
comer/publicate n scop comercial gestiunea colectiv este obligatorie,
mandatul fiind unul extins.
De altfel, noiunea de fonogram de comer este folosit doar o singur
dat (n art. 1231 alin. 1 lit. f) n Legea 8/1996, spre deosebire de noiunea de
fonogram publicat n scop comercial care este utilizat att n Legea 8/1996
(n foarte multe articole) ct i n Tratatul OMPI (art. 15), ratificat de Romnia
prin Legea nr. 206/2000 privind ratificarea Tratatului OMPI privind
interpretrile, execuiile i fonogramele i n Convenia de la Roma (art. 12)
ratificat de Romnia prin Legea nr. 76/1998, fonogram a crei radiodifuzare
d natere unui drept la remuneraie unic echitabil pentru artiti i productori.
Nu nelegem care ar putea fi raiunea pentru care legiuitorul ar admite
existena a dou drepturi la remuneraia echitabil, respectiv dreptul la
remuneraia echitabil pentru comunicarea public i radiodifuzarea
fonogramelor de comer pentru care gestiunea colectiv obligatorie (art. 1231
alin. 1 lit. f) i dreptul la remuneraia echitabil pentru comunicarea public i
radiodifuzarea fonogramelor publicate n scop comercial pentru care gestiunea
colectiv este facultativ (art. 1232 alin. 1 lit. T), de vreme ce n ntregul cuprins
al Legii nr. 8/1996 cu modificrile i completrile ulterioare este menionat
doar noiunea de fonogram publicat n scop comercial i este reglementat un
singur drept la remuneraie echitabil pentru comunicare public i
radiodifuzare, respectiv numai n cazul fonogramelor publicate n scop
comercial (art. 105 si art. 1065), iar exercitarea acestui drept se face numai prin
intermediul organismelor de gestiune beneficiare (art. 1065 alin. 2-4) cu att mai
mult cu ct conform prevederilor art. 1121 din lege, artitii interprei i
productorii nu mai dein prerogativele dreptului conex de a autoriza sau de a
interzice utilizarea propriilor fonograme, n cazul n care beneficiaz doar de o
remuneraie obligatorie (echitabil) i n consecin, nu pot s-i gestioneze
dreptul la remuneraie echitabil n mod individual.
n concluzie, precizm c, n cazul radiodifuzrii fonogramelor publicate
n scop comercial, organismele de gestiune colectiv CREDIDAM i UPFR sunt
mandatare ale artitilor interprei sau executani i ale productorilor de
fonograme, acionnd n baza unui mandat legal extins instituit de art. 1231 alin.
2 din Legea nr. 8/1996, cu modificrile i completrile ulterioare. Chiar dac ar
fi s admitem c prin fonogram publicat n scop comercial se nelege acea
fonogram care se comunic sau se radiodifuzeaz de acea categorie de
26
utilizatori n raport cu care este posibil exercitarea n mod individual a

dreptului la remuneraie echitabil, din punct de vedere practic, este imposibil
autorizarea i gestionarea la nivel individual a acestor fonograme.
De lege ferenda, prin proiectul de Lege pentru modificarea i
completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor i drepturile conexe, cu
modificrile i completrile ulterioare, elaborat de Guvern pentru a-l supune
Parlamentului spre adoptare, aflat n prezent n faza dezbaterii publice, se
urmrete eliminarea tuturor greelilor de redactare aprute n textul Legii nr.
8/1996 inclusiv eliminarea noiunii de fonograma de comer din art. 1231 alin.
1, lit. f din legea nr. 8/1996 prin nlocuirea acesteia cu sintagma fonograma
publicata in scop comercial (sintagma folosit in tot cuprinsul legii). Totodat,
se elimina lit. f a art. 1232 din Legea nr. 8/1996, pentru a se nltura orice dubiu
n ce privete regimul obligatoriu al gestiunii n cazul radiodifuzrii
fonogramelor.
ntruct ntreaga motivare a completului arbitral a fost construit pe o
eroare material a textului de lege (cele dou sintagme fonogram de comer
i fonogram publicat n scop comercial fiind sinonime) care urmeaz s fie
corectat n noile reglementri, solicitm modificarea punctului 1 al
Metodologiei, n sensul meninerii formulrii punctului 1 din propunerea de
Metodologia propus de CREDIDAM i UPFR: 1. Pentru utilizarea direct sau
indirect a fonogramelor publicate n scop comercial ori a reproducerilor
acestora prin radiodifuzare, organismele de radiodifuziune au obligaia s
plteasc o remuneraie unic echitabil organismelor de gestiune colectiv ale
artitilor interprei
2. Referitor la punctul 2 al Metodologiei, completul arbitral a constatat
ntemeiate criticile aduse de SRR i ARCA n sensul c, potrivit
dispoziiilor art. 98 i 105 din Legea nr. 8/1996, pentru utilizarea prin
radiodifuzare a fonogramelor, artitii interprei sau executani i
productorii de fonograme au un drept la remuneraie echitabil, nu i un
drept de a autoriza sau de a interzice.
Punctul 2 din metodologie n forma propus de CREDIDAM i UPFR era
urmtorul: Utilizarea prin radiodifuzare a fonogramelor publicate n scop
comercial sau a reproducerilor acestora, aduse anterior la cunotina
protecie prevzute de lege, de ctre organismele de radiodifuziune, se
poate face numai n baza unei autorizaii sub form de licen neexclusiv
eliberat de organismele de gestiune colectiv desemnate de Oficiul
Romn pentru Drepturile de Autor (ORDA) drept colectoare pentru artitii
interprei sau executani i pentru productorii de fonograme.
s fie urmtoarea: Utilizarea prin radiodifuzare a fonogramelor publicate
n scop comercial sau a reproducerilor acestora, aduse anterior la
cunotin public i ale cror drepturi conexe patrimoniale se afl n
27
termenele de protecie prevzute de lege, de ctre organismele de

radiodifuziune, d natere obligaiei radiodifuzorului la plata unei remuneraii
echitabile ctre organismele de gestiune colectiv.
Prin concluziile scrise depuse n faza arbitrajului, am artat c observaiile
fcute de SRR i ARCA trebuiau raportate i la dispoziiile art. 130 alin 1 litera
a, la practica instanelor civile i penale, precum i la dispoziiile art. 98 i art.
1063 din lege pentru a evita tocmai aceast situaie n care ne aflm n prezent i
anume aprobarea punctului 2 al Metodologiei sub o form care contravine
dispoziiilor legale imperative ale art. 130 alin. 1 lit. a - c din Legea nr. 8/1996
cu modificrile i completrile ulterioare care impun obligaia de acordare a
autorizaiilor n sarcina organismelor de gestiune colectiv, la cererea
utilizatorilor, efectuat nainte de utilizarea repertoriului protejat.
Aa cum a artat i UPFR prin apelul formulat, imposibilitatea interzicerii
utilizrii, prevzut de art. 1121, nu contrazice dispoziiile art. 130 alin. 1 lit. a
din Legea nr. 8/1996, modificata si completata, prin care legiuitorul stabilete
obligaia organismelor de gestiune colectiva de a acorda autorizaii
neexclusive utilizatorilor, la cererea acestora, efectuat nainte de
utilizarea repertoriului protejat, n schimbul unei remuneraii, prin licen
neexclusiv, n form scris, fr ca legiuitorul sa disting ntre tipul de
utilizare, respectiv daca acesta nate drepturi patrimoniale exclusive sau dreptul
la remuneraie echitabil.
De altfel, dispoziiile art. 1121, nu absolv nici utilizatorul de obligaia de
obinere a licenei neexclusive chiar i n cazul drepturilor la remuneraie unic
echitabil ntruct aceste autorizaii trebuie s fie obinute de utilizatori si, n
consecin, eliberate de organismele de gestiune anterior utilizrii (oricrei
utilizri) pentru care se achita remuneraii (art. 130 alin. 1 lit. a). Aa nct, n
cazul radiodifuzrii fonogramelor publicate n scop comercial ori a
reproducerilor acestora, utilizatorii au obligaia obinerii autorizaiei licen
neexclusiv i a plii remuneraiei unice echitabile reprezentnd drepturile
pentru aceast utilizare.
Fa de aceste aspecte, solicitm modificarea punctului 2 al Metodologiei,
astfel: Utilizarea prin radiodifuzare a fonogramelor publicate n scop comercial
sau a reproducerilor acestora, aduse anterior la cunotina public, i ale cror
drepturi conexe patrimoniale se afl n termenele de protecie prevzute de lege,
de ctre organismele de radiodifuziune, se poate face numai n baza unei
autorizaii sub form de licen neexclusiv, eliberat de organismele de
gestiune colectiv desemnate de ORDA drept colectoare pentru artitii interprei
sau executani i pentru productorii de fonograme.
3. Cu privire la punctul 3 al Metodologiei stabilite de completul arbitral,
solicitm instanei de apel s constate c Hotrrea Arbitrala din 22.09.2010 a
fost pronunat fr a se ine cont de nscrisurile depuse de apelante la dosarul de
arbitraj, nscrisuri din care rezult c majoritatea statelor europene practic tarife
28
cu mult mai mari fa de cele reglementate prin Metodologia stabilit de

completul arbitral.
Punctul 4 (devenit 3 n Metodologia stabilit prin Hotrrea arbitrala) din
metodologie n forma propus de CREDIDAM i UPFR era urmtorul:
Organismele de radiodifuziune, denumite utilizatori, n sensul
prezentei Metodologii, au obligaia s plteasc trimestrial organismelor
publicate n scop comercial sau a reproducerilor acestora, stabilit prin
aplicarea unui procent, conform tabelului de mai jos, la baza de calcul
prevzuta la pct. 5 din prezenta Metodologie pentru fiecare post de radio
deinut.
Artiti interprei
Productori
sau executani
de fonograme
1,8%
1,8%
2,4%
2,4%
Peste 65%
3%
3%
acestora care au fost radiodifuzate de utilizator la durata totala de emisie
a postului de radio respectiv.
s fie urmtoarea: Organismele de radiodifuziune, au obligaia s
plteasc trimestrial organismelor de gestiune colectiv desemnate de
ORDA drept colectori pentru artitii interprei sau executani i
productorii de fonograme o remuneraie reprezentnd drepturi conexe
patrimoniale pentru utilizarea fonogramelor publicate n scop comercial
sau a reproducerilor acestora, calculat prin aplicarea la totalul veniturilor
brute lunare obinute din activitatea de radiodifuzare (publicitate i barter)
a unui procent de 2,5% n cazul unei utilizri a fonogramelor n pondere de
100% din totalul timpului de emisie a programelor. n cazul unei utilizri mai
reduse, procentul de 2,5% se reduce direct proporional cu ponderea
timpului de utilizare a fonogramelor n raport cu timpul total de emisie a
programelor.
Aducem urmtoarele critici punctului 3 al Metodologiei:
a) n forma stabilit de completul arbitral, punctul 3 al Metodologiei reia
coninutul punctelor 3 i 4 din Decizia Civil nr. 23 A/2007 a Curii de Apel
Bucureti, singura diferen fiind n privina procentului care a crescut de la
2,4% la 2,5%, deci numai cu 0,1%, dei pn la data la care a fost iniiat
arbitrajul au trecut aproape 5 ani.
29
n motivare, completul arbitral a artat c acest cuantum de 2,5%

reprezint o remuneraie echitabil i rezonabil, ce corespunde i nivelului
practicat n ri europene cu un grad de dezvoltare asemntoare
Romniei, fr a da cu titlu de exemplu rile la care se refer.
Facem precizarea nc o dat c acest procent de 2,5 % se mparte ntre
UPFR i CREDIDAM (deci 1,25% pentru CREDIDAM, 1,25% pentru UPFR),
n cazul unei ponderi de 100%. Deci acest procent de 1,25% pentru fiecare
dintre cele dou organisme de gestiune colectiv este un procent maximal virtual
nedatorat de niciun post de radio din Romnia.
Aa cum am artat i n faa completului arbitral, cnd am criticat
procentul vechi din Decizia Civil nr. 23A/2007 stabilit la cuantumul de 2,4 %
(1,2% pentru CREDIDAM, 1,2% pentru UPFR), de aproape 5 ani nicun radio nu
pltete acest procent maximal virtual, raportat la o pondere de 100%. n acest
sens, am dat cu titlu de exemplu procentele aplicabile la ponderile pe care le
declar marii utilizatori:
- 0,72% achit SRR n cazul radiodifuzrii fonogramelor la o pondere
declarat de aceasta de 30% pentru productori i artiti, adic un procent de
0,36 % pentru productori i 0,36% pentru artiti;
- 1,84% achit Europa FM la o pondere declarat de acest post de 77%
pentru productori i artiti, adic un procent de 0,92% pentru productori i
0,92% pentru artiti;
- 1,68% achit Radio Guerilla i InfoPro la o pondere declarat de aceste
posturi de 77% pentru productori i artiti, adic un procent de 0,84% pentru
productori i 0,84% pentru artiti.
Exemplu de calcul:
SRR raporteaz o pondere ntre 30% i 39,82% (pentru trimestrul II 2010)
Prin urmare, dac procentul este de 2,4%, atunci calculul se face astfel:
2,4%.........................100%
X%.........................30%
X = 2,4 x 30 = 0,72% - total drepturi cuvenite sutelor de case de producie
romne i 100 strine i miilor de artiti interprei ale cror interpretri sunt
radiodifuzate pe teritoriul Romniei.
Acesta este motivul pentru care, prin propunerea de Metodologie pe care
am formulat-o mpreun cu UPFR, am solicitat stabilirea metodologiei n trei
trepte procentuale n funcie de ponderile de utilizare stabilite n aa fel nct
cuantumul remuneraiei cuvenite titularilor de drepturi s fie unul rezonabil i
echitabil aa cum prevede Legea nr. 8/1996. n acest sens, am artat att n
cadrul negocierilor, ct i n faa completului arbitral c remuneraia datorat de
utilizatori titularilor de drepturi trebuie s respecte anumite principii astfel nct
rezultatul negocierii s duc la o remuneraie rezonabil i nu golit de coninut,
pentru a evita situaii de genul celei n care (i iari dm cu titlu de exemplu
SRR) pentru o pies de muzic uoar radiodifuzat de SRR n anul 2009
titularul a ncasat 2,43 lei sau pentru o pies de muzic popular radiodifuzat
30
tot n anul 2009 titularul a ncasat 1,73 lei. Am invocat anul 2009 ca un avantaj
al SRR deoarece pentru anii din urm sumele sunt i mai mici. Or, astfel de
remuneraii nu pot fi considerate rezonabile si echitabile.
n nicio ar european nu se pltesc asemenea procente infime care, prin
aplicarea la veniturile obinute de utilizatori, conduc la sume ridicol de mici care
urmeaz a fi repartizate titularilor de drepturi, astfel nct n multe situaii
costurile fcute cu repartiia depesc sumele ncasate. Din practica depus
rezult c aceste procente exact contrariul. Astfel:
- n BULGARIA drepturile conexe se situeaz ntre 2%-4% (aceste
procente nu sunt ponderate nc odat) pe 3 trepte de utilizare a muzicii (pn n
30%, ntre 30-60% i peste 60%);
- n REPUBLICA CEH drepturile conexe sunt n cuantum de 4,7%;
- n POLONIA drepturile conexe sunt la nivel de 2% (neponderate) doar
pentru productorii de fonograme i 2% pentru artitii interprei;
- n UNGARIA drepturile conexe reprezint 4% din publicitate, 2% din
abonamente (in cazul serviciilor publice de radio i TV) i 1% din orice alte
contribuii (aa cum rezult din studiul depus de UPFR n Opis II nscrisuri din
arbitraj, filele 110-114).
Completul arbitral a artat n motivarea cuantumului de 2,5 % c la
stabilirea acestui procent s-au avut n vedere i Studiul Federaiei
Internaionale a Industriei Fonografice, depus de ctre UPFR i
CREDIDAM, precum i studiul Ministerului Culturii din Danemarca,
depus de ctre prtele SRR i ARCA. Chiar conform Studiului
CAPACENT efectuat de Ministerul Culturii din Danemarca, depus de intimate
n arbitraj, care prevede procentele la nivelul anului 2006, in Spania se pltesc
3,75% drepturi conexe n cazul radioului public plus 1,25% ctre productori
pentru reproducere i 2,35% drepturi conexe n cazul radiourilor comerciale plus
0,35% ctre productori pentru reproducere iar n Portugalia ntre 2%-5% din
veniturile brute n cazul radiourilor comerciale. Nu nelegem cum a inut cont
completul arbitral de aceste nscrisuri din moment ce nscrisurile la care se face
referire n motivare sunt favorabile organismelor de gestiune colectiv.
Apreciem c toate nscrisurile depuse de CREDIDAM i UPFR nu au fost
studiate cu atenia cuvenit i, din acest motiv, au fost interpretate n total
contradicie cu coninutul lor.
b) Prin hotrrea arbitral din 22.09.2010, completul arbitral a constatat n
mod greit c propunerea prezentat de reclamante privind o remuneraie
n trei trepte procentuale contravine art. 131 1 alin. 2 din Legea nr.
8/1996.
Propunerea apelantelor CREDIDAM i UPFR, de stabilire a remuneraiei
n funcie de gradul de utilizare a fonogramelor pe trei trepte de utilizare (pn
n 35%, ntre 35%-65% i peste 65% muzic n programe) respect condiia
prevzut n teza a II-a a alin. 2 a Art. 1311 i anume pentru activitatea de
radiodifuzare, remuneraiile procentuale se vor stabili difereniat, direct
31
proporional cu ponderea utilizrii repertoriului gestionat colectiv n

aceast activitate..... Nu nelegem concluzia completului arbitral n sensul c
stabilirea unei remuneraii difereniate i direct proporionale ar contraveni art.
1311 alin. 2 cnd tocmai acest articol prevede posibilitatea de a stabili
remuneraiile n mod difereniat, n funcie de ponderea de utilizare. Din contr,
considerm c hotrrea arbitrala ncalc prevederile art. 1311 alin. 1 lit. h din
Legea nr. 8/1996 potrivit crora Metodologia se negociaz de ctre
organismele de gestiune colectiv cu reprezentanii prevzui la art. 131
alin. 2 lit. b, inndu-se seama de urmtoarele criterii principale:...h)
practica european privind rezultatul negocierilor dintre utilizatori i
organismele de gestiune colectiv.
Remuneraia unic echitabil pentru radiodifuzarea fonogramelor
publicate n scop comercial este reglementat n mod unitar (a se vedea
concluziile scrise i nscrisurile depuse n arbitraj) la nivel internaional (Tratatul
OMPI privind interpretrile, execuiile i fonogramele i Convenia de la Roma
pentru protecia artitilor interprei sau executani i a organismelor de
radiodifuziune), astfel:
- fie procente ntre 2-5% chiar pn la 7% n funcie de utilizarea muzicii
(Bulgaria, Frana, Finlanda, Germania, Grecia, Marea Britanie - a se vedea n
acest sens studiul depus de UPFR n opis II nscrisuri n arbitraj, filele 110-114);
- fie un procent fix fr a prevedea marje de utilizare care se situeaz n
general n jurul valorii de 4-5% (Austria, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania,
Polonia - studiul depus de UPFR prevede doar procentul cuvenit productorilor,
Portugalia, Slovenia, Spania). Iar in cazul ctorva exemple de la acest punct, se
prevd pentru radioul public un procent difereniat, mai sczut, situat n
intervalul 2-4%.
De altfel, precizm c intimatele Radio XXI i EuropaFM au aprobat
marjele de utilizare propuse de CREDIDAM i UPFR n cadrul negocierilor i
arbitrajului ce a avut loc ntre pri, astfel cum rezult din propunerile acestora
de la filele 17 i 24 din Opis I nscrisuri depus de UPFR i CREDIDAM n
arbitraj. n alte cazuri, toate intimatele au agreat acest sistem (a se vedea
metodologia semnat de acestea cu titularii drepturilor de autor, astfel cum
rezult din Protocolul ce face obiectul Deciziei ORDA nr. 432/2006).
CREDIDAM i UPFR au propus un procent difereniat, n funcie de
ponderea de utilizare a fonogramelor, ntre 1,8% i 3%, innd cont de:
categoria titularilor de drepturi, membri sau nemembrii,
domeniul pentru care se poart negocierea,
categoria de utilizatori pe care i reprezint ARCA sau ceilali utilizatori
desemnai s negocieze,
proporia utilizrii,
veniturile obinute din radiodifuzare,
32
practica european. La acest punct propunerea noastr a fost de a nu se

ine cont de procentele maxime i minime din rile UE sau de a se face
media tuturor procentelor rilor pentru care cele dou pri dein
informaii.
c) n ceea ce privete baza de calcul prevzut la punctul 3 din
metodologie respectiv totalul veniturilor brute lunare obinute din activitatea de
radiodifuzare (publicitate i barter), v rugm s constatai c aceasta este n
contradicie cu definiia bazei de calcul stabilit la punctul 4 din Metodologie.
Fa de aceste aspecte, respectuos v solicitm eliminarea parantezei
(publicitate i bartere) pentru a nu lsa loc la interpretri din partea
utilizatorilor.
Fa de aceste motive, solicitm modificarea punctului 3 al Metodologiei
dup cum urmeaz: Organismele de radiodifuziune, denumite utilizatori, n
sensul prezentei Metodologii, au obligaia s plteasc trimestrial organismelor
publicate n scop comercial sau a reproducerilor acestora, stabilit prin aplicarea
unui procent, conform tabelului de mai jos, la baza de calcul prevzuta la pct. 5
din prezenta Metodologie pentru fiecare post de radio deinut.
Artiti interprei
Productori
sau executani
de fonograme
1,8%
1,8%
2,4%
2,4%
Peste 65%
3%
3%
acestora care au fost radiodifuzate de utilizator la durata totala de emisie a
postului de radio respectiv.
4. n ceea ce privete punctul 4 al Metodologiei, solicitm instanei de
apel s constate c Hotrrea Arbitrala din 22.09.2010 stabilete baza de calcul
la care se aplic procentul reprezentnd drepturile conexe n mod incomplet.
Punctul 5 din metodologie (devenit punctul 4 dup modificare) n forma
propus de CREDIDAM i UPFR prevede: Baza de calcul asupra creia se
aplic procentele prevzute in tabel o constituie totalitatea veniturilor
brute lunare (mai puin TVA) obinute de utilizator din activitatea de
radiodifuzare, incluznd, dar fr a se limita la acestea, veniturile din
publicitate, barter, abonamente, anunuri si informaii, numere suprataxate
(pentru telefoane si sms-uri), sponsorizri, concursuri si jocuri
radiodifuzate, nchirieri spaiu emisie, alocaii bugetare, alte contribuii
financiare, autorizaii de recepie, venituri din radiodifuzri realizate la
comanda, venituri provenite din asocieri sau din alte activiti corelate cu
33
cea de radiodifuzare, veniturile societilor tere de natura celor enumerate n

legtur cu activitatea de radiodifuzare, n special ale societilor de
producie si achiziie de publicitate, n msura n care sunt ncasate pentru
activitatea de radiodifuzare a utilizatorului etc. n lipsa veniturilor, baza de
calcul o constituie totalitatea cheltuielilor efectuate de utilizator pentru
activitatea de radiodifuzare (cum ar fi cheltuieli de personal, cheltuieli pentru
serviciile prestate de teri, achiziii de orice fel etc.) n trimestrul pentru care
remuneraia este datorat.
s fie urmtoarea: Baza de calcul asupra creia se aplic procentul de
2,5% o constituie totalitatea veniturilor brute lunare, mai puin taxa pe
valoare adugat, obinute de utilizator din activitatea de radiodifuzare,
incluznd, dar fr a se limita la acestea, veniturile din publicitate, barter,
abonamente, anunuri si informaii, apeluri telefonice i SMS-uri
suprataxate, sponsorizri, concursuri si jocuri radiodifuzate, nchirieri
spaii de emisie, alte contribuii financiare, autorizaii de recepie, venituri
din radiodifuzri realizate la comanda, venituri provenite din asocieri sau
alte activiti corelate cu cea de radiodifuzare.
a) Avnd n vedere c din baza de calcul stabilit de completul arbitral au
fost scoase alocaiile bugetare i veniturile societilor tere de natura celor
enumerate n legtur cu activitatea de radiodifuzare, respectuos solicitm
instanei de apel s clarifice care este ntinderea bazei de calcul, n sensul de a se
pronuna dac prin sintagma alte contribuii financiare se poate nelege i
alocaiile bugetare i veniturile societilor tere de natura celor enumerate n
legtur cu activitatea de radiodifuzare.
n ceea ce privete alocaia bugetar, artm c aceasta trebuie prevzut
n mod expres n cadrul bazei de calcul pentru plata drepturilor conexe n cazul
postului public de radio, altfel putnd fi interpretat ca o concuren neloial fa
de restul posturilor comerciale care nu deduc din baza de calcul cheltuielile
efectuate cu staiile locale, emitoarele, chiriile pentru antene etc, aspect sesizat
de reprezentantul Kiss FM n timpul procedurii de negociere direct (ultima
fraz a Procesului-verbal din data de 14.06.2010, depus n arbitraj la filele 42-43
n Opis I nscrisuri UPFR). Aa cum am precizat i n concluziile scrise, la nivel
european n state precum Austria, Ungaria, Spania, Germania , Grecia etc. n
baza de calcul este cuprins i alocaia bugetar. De asemenea, precizm c n
metodologii similare, respectiv n Hotrrea arbitrala din 12 aprilie 2010 avnd
ca obiect forma final a Metodologiei privind remunerare pentru comunicarea
public a operelor muzicale n concerte, spectacole ori manifestri artistice
(publicat n MO 314/2010 prin Decizia ORDA nr. 189/2010) care arat la art.
5 pct. A lit. e c Baza de calcul al remuneraiilor procentuale o reprezint,
dup caz: ....e) alocaiile sau alte finanri bugetare destinate
subvenionrii preului biletelor spectacolului, concertului ori manifestrii
artistice;.
34
n ceea ce privete veniturilor societilor tere de natura celor enumerate

n legtur cu activitatea de radiodifuzare, n special ale societilor de producie
i achiziie de publicitate, n msura n care sunt ncasate pentru activitatea de
radiodifuzare a utilizatorului, considerm c i acestea trebuie expres prevzute
n cuprinsul bazei de calcul pentru a se evita astfel ncurajarea practicii
ascunderii veniturilor reale ale societilor deintoare de licene radio, practic
existent deja n piaa media din Romnia cu scopul reducerii cuantumului bazei
de calcul i implicit a remuneraiei datorat titularilor de drepturi. n acest
sens, n faza arbitrajului au fost citate dispoziii din metodologii similare,
respectiv din Hotrrea arbitral din 12 aprilie 2007 publicat n MO nr.
278/2007 prin Decizia ORDA nr. 170/2007 astfel cum a fost modificat prin
Decizia Curii de Apel Bucureti nr. 271A/2007 publicat n MO nr. 281/2008
prin Decizia ORDA nr. Al/2008, ca fiind ultima metodologie pronunat ntrun domeniu similar (drepturile de autor pltite de organismele de televiziune
inclusiv postul public de televiziune), baza de calcul a fost stabilit astfel: art. 3
Baza de calcul se constituie din veniturile obinute de fiecare utilizator
din activitatea de radiodifuzare a repertoriului de opere muzicale.
Veniturile sunt constituite din totalitatea surselor financiare care susin
activitatea de radiodifuzare (abonamente, sponsorizri, alocaii bugetare,
nchirieri spaiu emisiune, autorizaii de recepie, alte contribuii
financiare etc. ori venituri provenite din asocieri sau alte activiti
corelate cu cea de radiodifuzare), fr a fi luate n considerare taxele
aferente (TVA etc.) ori alte deduceri fiscale stabilite prin lege; art. 31
Sunt n aceeai msur considerate ca venituri n sensul pct. 5 din
prezenta metodologie veniturile societilor tere, n special ale societilor
de producie i achiziie de publicitate, n msura n care sunt ncasate
pentru activitatea de radiodifuzare (televiziune) a utilizatorului
corespunztor
spotului/spoturilor
publicitar/publicitare
radiodifuzat/radiodifuzate i n msura n care exist un transfer
inechitabil, contrar uzanelor cinstite n raporturile comerciale, specifice
domeniului respectiv.
Potrivit art. 1311 alin. 2 din Legea nr. 8/1996, din baza de calcul fac
parte toate veniturile din activitatea de radiodifuzare. Pentru a nu conduce la
nclcarea prevederile acestui articol, n sensul acceptrii unei baze de calcul
fragmentate, respectuos v solicitm s dispunei includerea n baza de calcul
prevzut de punctul 4 al Metodologiei att a alocaiilor bugetare, ct i a
veniturilor societilor tere de natura celor enumerate n legtur cu activitatea
de radiodifuzare
b) De asemenea, solicitm instanei s constate c, n mod greit,
completul arbitral a eliminat teza a II-a a punctului 5 al Metodologiei (devenit
punctul 4) din varianta propus de CREDIDAM i UPFR referitoare la
cheltuielile ocazionate de utilizare, nelund n calcul situaia n care din
35
aplicarea procentului la cheltuielile ocazionate de utilizare ar rezulta o

remuneraie mai mare dect cea minim.
Stabilirea n aceast variant a punctului 4 al Metodologiei, ncalc
prevederile art. 1311 alin. 2 teza a II-a din Legea nr. 8/1996, cu modificrile i
completrile ulterioare: ...Pentru activitatea de radiodifuzare, remuneraiile
procentuale se vor stabili difereniat, direct proporional cu ponderea
utilizrii repertoriului gestionat colectiv n aceast activitate, iar n lipsa
veniturilor, n funcie de cheltuielile ocazionate de utilizare.
Pentru a fi n acord cu prevederile art. 1311 alin 2 teza II din lege i pentru
a nu da natere la interpretri, considerm c este necesar ca din textul
Metodologiei s rezulte foarte clar c, remuneraia minim urmeaz a fi pltit
n cazul n care din aplicarea procentului att la venituri ct i n lipsa acestora,
la cheltuieli, ar rezulta o remuneraie mai mic dect valoarea minim (n cazul
de fa mai mic dect 500 euro trimestrial).
Fa de toate aceste motive, solicitm modificarea punctului 4 al
Metodologiei dup cum urmeaz: Baza de calcul asupra creia se aplic
procentele prevzute in tabel o constituie totalitatea veniturilor brute lunare (mai
puin TVA) obinute de utilizator din activitatea de radiodifuzare, incluznd, dar
fr a se limita la acestea, veniturile din publicitate, barter, abonamente, anunuri
si informaii, numere suprataxate (pentru telefoane si sms-uri), sponsorizri,
concursuri si jocuri radiodifuzate, nchirieri spaiu emisie, alocaii bugetare, alte
contribuii financiare, autorizaii de recepie, venituri din radiodifuzri realizate
la comanda, venituri provenite din asocieri sau din alte activiti corelate cu cea
de radiodifuzare, veniturile societilor tere de natura celor enumerate n
legtur cu activitatea de radiodifuzare, n special ale societilor de producie si
achiziie de publicitate, n msura n care sunt ncasate pentru activitatea de
radiodifuzare a utilizatorului etc. n lipsa veniturilor, baza de calcul o constituie
totalitatea cheltuielilor efectuate de utilizator pentru activitatea de radiodifuzare
(cum ar fi cheltuieli de personal, cheltuieli pentru serviciile prestate de teri,
achiziii de orice fel etc.) n trimestrul pentru care remuneraia este datorata.
5. Referitor la punctul 5 al Metodologiei, completul de arbitraj nelege s
stabileasc o remuneraie minim pentru drepturile conexe de 500 euro/trimestru
pe aceleai considerente ale practicii europene, fr a indica rile i nscrisurile
existente la dosar, avute n vedere la momentul pronunrii.
Punctul 6 din metodologie (devenit punctul 5 dup modificare) n forma
propus de CREDIDAM i UPFR era urmtorul: Sumele rezultate din
aplicarea procentelor la baza de calcul nu pot fi mai mici dect
echivalentul a 1000 Euro pe trimestru la cursul BNR din ziua scadentei,
reprezentnd remuneraie minim datorata de utilizatori pentru fiecare
post de radio deinut.
s fie urmtoarea: Sumele rezultate din aplicarea procentelor la baza de
calcul nu pot fi mai mici dect echivalentul n lei a 500 euro/trimestru
36
calculat la cursul BNR din ziua scadentei, reprezentnd remuneraia

minim datorat de utilizatori pentru fiecare post de radio deinut.
Potrivit practicii europene din domeniu, remuneraia minim este:
- n Bulgaria remuneraia minim se situeaz ntre 1.278 euro/luna - 2.045
euro/lun n funcie de ponderea utilizrii
- n Cehia remuneraia minim se situeaz ntre 524 euro/lun - 1.128
euro/lun n cazul radiourilor locale i 3.923 euro/lun n cazul radiourilor
naionale;
- n Grecia remuneraia minim este de 4.400 euro;
- n Olanda remuneraia minim este de 22.500 euro/an n cazul
radiourilor naionale i 2.500 euro/an n cazul radiourilor local;
- n Suedia remuneraia minim se situeaz ntre 11.374 euro/an - 50.386
euro/an n funcie de potenialul de asculttori
V rugm s observai, c printre statele europene menionate au fost date
ca exemplu i state care sunt relativ apropiate de Romnia din punct de vedere al
dezvoltrii economice. Astfel, n cazul Bulgariei, remuneraia este ntre 1.278
euro -2.045 euro pe lun i nu pe trimestru cum am solicitat noi.
Fa de aceste aspecte, apreciem c remuneraia minim de 1000 de
euro/trimestru este mai mult dect rezonabil i, respectuos v solicitm s
dispunei modificarea punctului 5 al metodologiei astfel: Sumele rezultate din
aplicarea procentelor la baza de calcul nu pot fi mai mici dect echivalentul a
1000 Euro pe trimestru la cursul BNR din ziua scadentei, reprezentnd
remuneraie minim datorata de utilizatori pentru fiecare post de radio deinut.
6. n ceea ce privete punctul 14 din Metodologia ataat la cererea de
arbitraj, completul arbitral nelege s l nlture pe motiv c ar fi rmas fr
obiect, ca urmare a modificrilor aduse pct. 4 din metodologia propus de
reclamante, prin renunarea la utilizarea criteriului ponderii progresive, n
trepte.
Prin punctul 14 din propunerea de Metodologie fcut de CREDIDAM i
UPFR se pune n aplicare art. 37 alin. 2 din Legea nr. 8/1996 cu modificrile i
completrile ulterioare care dispune: Pentru supravegherea utilizrii
repertoriului propriu de ctre teri, organismele de gestiune colectiv pot
monitoriza prin orice mijloace activitatea utilizatorilor...
Nu vedem ce legtur are eliminarea stabilirii remuneraiei n trei trepte
procentuale cu monitorizarea activitii de radiodifuzare pe care organismele de
gestiune colectiv o pot comanda pentru verificarea ponderilor de utilizare pe
care organismele de radiodifuziune le declar pe proprie rspundere la
CREDIDAM i la UPFR. Aceste ponderi pot fi verificate prin monitorizri
indiferent de modul de stabilire a remuneraiei. Astfel, n varianta de
Metodologie adoptat de completul arbitral, cuantumul remuneraiilor este
stabilit prin aplicarea la baza de calcul a unul procent de 2,5% la o pondere de
utilizare de 100%.
37
Varianta stabilirii ponderii de utilizare prin monitorizare, conform

punctului 14 nu impieteaz, din contr, are rolul de a conduce la stabilirea
remuneraiile datorate de utilizatori n mod corect.
De altfel, chiar intimatele au semnat de comun acord acest articol cu
reprezentanii autorilor n protocolul ce constituie metodologia privind
radiodifuzarea operelor muzicale publicat n MO nr. 93/2007 prin Decizia
ORDA nr. 432/2006 depus de UPFR la dosarul de arbitraj (filele 115-117 Opis
II nscrisuri) neavut n vedere ns de completul arbitral.
Fa de aceste motive, solicitm completarea metodologiei cu punctul 14
din propunerea CREDIDAM i UPFR dup cum urmeaz: Gradul de utilizare a
fonogramelor publicate n scop comercial i a reproducerilor acestora de ctre
posturile de radio va putea fi determinat de organismele de gestiune colectiv
desemnate de ORDA drept colectoare pentru artitii interprei sau executani i
pentru productorii de fonograme, n mod direct ori prin comandarea de
monitorizri ale activitii de radiodifuzare a utilizatorilor.
7. Referitor la punctul 15 din propunerea de Metodologie fcut de
CREDIDAM i UPFR, completul de arbitraj a considerat c singura obligaie a
utilizatorului prevzut de metodologie este obligaia de plat pentru nclcarea
creia curg penaliti de ntrziere.
Aa cum am artat i n faa completului arbitral, Metodologia este o
norm de aplicare a legii. Prin urmare, ntreaga metodologie cuprinde prevederi
legale. Ceea ce stabilete exact metodologia este doar cuantumul remuneraiei
datorate. Eliminarea art. 15 din propunerea de metodologie nu se justific.
Astfel sanciunea plii triplului remuneraiilor legal datorate astfel cum
este prevzut de art. 139 alin. 2 lit. b din Legea nr. 8/1996 cu modificrile i
completrile ulterioare se aplic pentru orice nclcare a obligaiilor prevzute
de Metodologie.
Fa de aceste aspecte, solicitm completarea metodologiei cu punctul 15
din propunerea CREDIDAM i UPFR dup cum urmeaz: Pentru nerespectarea
obligaiilor prevzute de prezenta metodologie, utilizatorii datoreaz triplul
sumelor legal datorate pentru tipul de utilizarea ce a fcut obiectul faptei ilicite,
n condiiile art. 139 alin. 2 lit. b din Legea nr. 8/1996 mod. i completat.
Societatea Romana de Radiodifuziune (SRR) a formulat intampinare
la apelul formulat de UPFR, solicitand respingerea acestuia ca nefondat.
Asociatia Romana de Comunicatii Audiovizuale (ARCA-asociatia
societatilor de radio si televiziune din Romania) a formulat intampinare
impotriva apelurilor formulate de UPFR si CREDIDAM, solicitand
respingerea acestora ca neintemeiate.
SC Radio XXI SRL si SC Europe Developement International R SA
au formulat intampinare la apelurile formulate de UPFR si CREDIDAM,
solicitand respingerea acestora ca neintemeiate.
38
La termenul din 15.02.2011 a fost admisa proba cu inscrisuri pentru

apelante si pentru intimatele SRR, ARCA, SC Radio XXI SRL si SC Europe
Developement International R SA, partile depunand la dosar actele de care au
inteles sa se foloseasca in sustinerea argumentelor cuprinse in apeluri si
intampinari.
Analizand lucrarile dosarului in raport cu motivele de apel invocate,
Curtea constata ca apelurile sunt partial fondate, urmand a fi admise cu
consecinta modificarii Hotararii arbitrale apelate si, implicit, a Metodologiei, in
limitele si pentru considerentele urmatoarele:
Primul aspect ce se impune a fi clarificat, aspect ce corespunde motivului
nr. III din apelul formulat de UPFR si nr. 1 din apelul formulat de CREDIDAM,
este cel al continutului notiunilor fonograme de comert si fonograme
publicate in scop comercial, notiuni pentru care Legea nr. 8/1996 stabileste un
regim juridic diferit in art. 1231 lit. f si 1232 lit. f.
In primul rand, Curtea nu poate retine sustinerea apelantelor in sensul ca
intre cele doua notiuni nu exista nicio diferenta si ca existenta celor doua notiuni
ar fi doar consecinta unei erori materiale strecurate in lege cu ocazia modificarii
acesteia in anul 2004.
Astfel, daca existenta celor doua notiuni ar fi fost o simpla eroare
materiala, ea ar fi fost inlaturata de legiuitor cu ocazia adoptarii Legii 329/2006
de aprobare a OUG 123/2005, prin care Legea nr. 8/1996 a fost modificata, sau
printr-o modificare ulterioara, dar apropiata in timp de momentul modificarii
care ar fi cuprins o astfel de eroare.
In plus, folosirea celor doua notiuni in cuprinsul Legii nr. 8/1996 nu este o
simpla inadvertenta de limbaj folosita de legiuitor, lipsita de consecinte juridice,
ci implica si o diferenta de regim juridic aplicabil, ceea ce conduce la concluzia
ca legiuitorul a avut in vedere anumite distinctii intre fonograme, distinctii de
natura sa atraga pentru acestea un regim distinct in ceea ce priveste caracterul
obligatoriu sau facultativ al gestiunii colective a unora sau altora dintre aceste
categorii de fonograme.
Astfel, avand in vedere ca legiuitorul a distins intre cele doua categorii de
fonograme doar in ceea ce priveste regimul gestiunii colective, conturarea celor
doua notiuni nu poate fi realizata decat plecand de la criteriile generale in raport
de care s-a stabilit in Legea nr. 8/1996 ca anumite drepturi de autor si conexe
trebuie gestionate colectiv, in timp ce pentru alte asemenea drepturi gestiunea
colectiva este facultativa.
Or, analizand categoriile de drepturi pentru care s-au instituit diferente de
regim juridic in ceea ce priveste caracterul obligatoriu sau facultativ al gestiunii
colective, Curtea constata ca in privinta drepturilor pentru care s-a stabilit
regimul gestiunii colective obligatorii (art. 1231) legiuitorul a prezumat ca exista
o imposibilitate a titularilor de a gestiona individual drepturile respective.
39
Totodata, drepturile prevazute la art. 1232 sunt drepturi care, datorita

particularitatilor lor, pot fi gestionate individual. Prin urmare, pentru aceste
drepturi s-a stabilit ca gestiunea colectiva este una facultativa.
Cum atat la art. 1231 alin. 1 lit. f, cat si la art. 1232 alin. 1 lit. f este vorba
de dreptul la remuneratie echitabila recunoscut artitilor interprei i
productorilor de fonograme pentru radiodifuzarea fonogramelor, singura
concluzie care se desprinde este ca distinctia intre cele doua categorii avute in
vedere de dispozitiile legale sus-mentionate este data de categoria de fonograme
din a carei utilizare prin radiodifuzare rezulta acest drept, concluzie care este
intarita de imprejurarea ca legiuitorul a denumit diferit cele doua categorii de
fonograme, cele avute in vedere de art. 1231 alin. 1 lit. f) fiind denumite
fonograme de comert, iar cele avute in vedere de art. 123 2 alin. 1 lit. f) fiind
denumite fonograme publicate in scop comercial.
Din aceasta perspectiva, Curtea constata ca in mod gresit in hotararea
arbitrala atacata s-a retinut ca distinctia intre cele doua categorii legale de
fonograme trebuie realizata in raport de utilizator, intrucat aplicarea unui astfel
de criteriu ar conduce la concluzia ca aceeasi fonograma este fie una de comert,
fie una publicata in scop comercial in functie de cel care o utilizeaza.
Mai mult, este eronata concluzia completului de arbitraj in sensul ca n
spe, ... este vorba despre dreptul la remuneraie echitabil pentru
utilizarea fonogramelor publicate n scop comercial de ctre societile de
radiodifuziune, astfel c gestiunea colectiv a acestui drept este una
facultativ, ....
Astfel, metodologia de fata priveste utilizarea fonogramelor prin
radiodifuzare, utilizare care este avuta in vedere atat la art. 123 1 lit. f, cat
si la art. 123 2 lit. f din Legea nr. 8/1996. Prin urmare, atat timp cat
modalitatea de utilizare a fonogramelor este aceeasi - radiodifuzarea, ea
priveste atat fonogramele de comert, cat si pe cele publicate in scop
comercial, diferenta de regim juridic fiind data de categoria de fonograme
utilizata prin radiodifuzare.
Cat priveste tipurile de fonograme, Curtea constata ca, in raport de
scopul pentru care sunt create, scop care atrage si un mod specific de
folosire a lor, pot fi identificate trei tipuri de fonograme.
Un prim tip de fonograme este cel cuprinzand interpretari, executii
sau alte sunete ori reprezentari digitale ale acestora, a caror fixare a fost
realizata in principal in scopul punerii acestora la dispozitia publicului,
inclusiv prin vanzarea suporturilor pe care sunt fixate respectivele
interpretari. Cele mai cunoscute si frecvente fonograme de acest tip sunt
cele care cuprind interpretari si executii muzicale, iar scopul principal al
realizarii lor este aducerea acestor fonograme la cunostinta publicului prin
vanzarea suporturilor ce contin reproducerile acestora. Fonograme de
acest tip sau reproducerile acestora sunt ulterior preluate de diferiti
utilizatori si utilizate in diferite modalitati, inclusiv prin radiodifuzare.
40
Utilizarea prin radiodifuzare a unora sau altora din fonogramele de acest

tip
se face in raport de alegerea libera a fiecarui organism de
radiodifuziune, dupa criterii proprii, existand variatii ale utilizarii unora
sau altora din fonogramele de acest tip si, totodata, variatii ale frecventei
radiodifuzarii aceleiasi fonograme. In plus, la momentul realizarii
fonogramei de acest tip nu se poate cunoaste cu certitudine ca aceasta va
fi preluata si radiodifuzata. Aceste caracteristici fac, in majoritatea
covarsitoare a cazurilor, imposibila gestiunea individuala a dreptului la
remuneratie echitabila recunoscut producatorilor de fonograme si
artistilor interpreti pentru radiodifuzare, ceea ce face ca acest tip de
fonograme sa se incadreze in categoria juridica a fonogramelor de
comert, categorie avuta in vedere de dispozitiile art. 123 1 lit. f din Legea
nr. 8/1996, regimul juridic aplicabil acestora fiind cel al gestiunii
colective obligatorii.
Un al doilea tip de fonograme este reprezentat de fonogramele
cuprinzand interpretari, executii si alte sunete, realizate in scopul
identificarii si autopromovarii unui post de radiodifuziune sau a unui
program al acestuia, fonograme al caror producator este fie postul de
radiodifuziune respectiv, fie un alt producator de fonograme, care a
realizat fonograma la comanda postului respectiv de radiodifuziune.
Caracteristic acestui tip de fonograme este faptul ca ele nu prezinta
un interes in folosire decat pentru postul de radiodifuziune respectiv,
neexistand un interes al publicului de achizitionare a suporturilor
cuprinzand reproducerile unor astfel de fonograme si nici un interes al
altor posturi de radiodifuziune de a prelua si utiliza fonograme care
identifica sau promoveaza un alt post de radiodifuziune sau un program al
acesuia.
Prin urmare, intrucat acest tip de fonograme este destinat folosirii
de catre un singur post de radiodifuziune, gestiunea dreptului la
remuneratie echitabila al producatorilor si artistilor interpreti se poate
face individual.
Astfel, avand in vedere scopul pentru care este realizat acest tip de
fonograme, exercitarea dreptului la remuneratie pentru radiodifuzare, atat
al producatorului fonogramei, cat si al artistilor interpreti se poate realiza
in mod direct in raport cu beneficiarul fonogramei (postul de
radiodifuziune respectiv) in cadrul raporturilor contractuale incheiate
pentru realizarea fonogramei in cauza, fie prin plata unei sume globale,
fie prin plata unor sume periodice.
Mai mult, in situatia in care postul de radiodifuziune care este
beneficiar al fonogramei de identificare sau autopromovare este si
producator al acesteia, este evident ca radiodifuzarea fonogramei in cauza
va fi realizata de catre acesta in exercitarea calitatii sale de producator al
fonogramei, nepunandu-se problema de a-si plati singur o remuneratie
41
pentru radiodifuzarea fonogramei respective. In situatia analizata se poate

pune problema platii doar a remuneratiei corespunzatoare dreptului
artistilor interpreti sau executanti, problema care poate fi rezolvata fie in
cadrul contractului incheiat de artistii interpreti sau executanti cu postul
respectiv in vederea realizarii fonogramei, fie in alte modalitati specifice
in cazul in care artistii interpreti sau executanti sunt, in acelasi timp,
angajati ai postului de radiodifuziune care produce si utilizeaza
fonograma in cauza.
In orice caz, in situatia in care problema remuneratiei nu este
rezolvata in baza raporturilor contractuale stabilite in vederea producerii
fonogramelor de acest tip sau in alta modalitate ce implica o gestiune
individuala, dreptul la remuneratie echitabila recunoscut de lege
producatorilor de fonograme si artistilor interpreti sau executanti poate fi
exercitat si in cadrul gestiunii colective facultative, in conditiile art. 123 2
lit. f din Legea nr. 8/1996.
Un al treilea tip de fonograme sunt cele cuprinzand interpretari,
executii si alte sunete, realizate in scopul difuzarii lor pentru promovarea
unui produs sau serviciu, apartinand unui tert in raport cu postul de
radiodifuziune, ca forma de publicitate a produsului sau serviciului
respectiv.
Interesul folosirii acestor fonograme il are doar beneficiarul
acestora, beneficiar care, prin intermediul acestor fonograme, face
publicitate unui produs, serviciu sau eveniment.
In acest tip de fonograme pot intra inclusiv fonogramele din cel deal doilea tip de fonograme enuntat, in masura in care fonograma este
radiodifuzata de un alt post de radiodifuziune decat cel promovat prin
fonograma, elementul caracteristic al acestui tip de fonograma fiind insa
imprejurarea ca radiodifuzarea se realizeaza contra cost sau, in orice caz,
in baza unei intelegeri cu beneficiarul fonogramei.
Prin urmare, fonogramele de acest tip sunt cele a caror radiodifuzare
este producatoare de venituri pentru posturile de radiodifuziune,
radiodifuzarea lor realizandu-se, de regula, in temeiul unor contracte de
publicitate.
Ca atare, avand in vedere scopul pentru care o astfel de fonograma
este realizata si imprejurarea ca folosirea ei este doar in interesul
beneficiarului ei, dreptul exclusiv de a decide modul de folosire al
fonogramei de catre beneficiar este de regula asigurat prin clauzele
contractelor incheiate in vederea realizarii respectivei fonograme, inclusiv
prin stabilirea remuneratiilor cuvenite producatorului fonogramei si
artistilor interpreti sau executanti pentru orice modalitate de utilizare
decisa de beneficiar, aceste remuneratii putand fi stabilite sub forma unei
sume globale sau sub forma unor sume periodice.
42
Ca si in cazul fonogramelor din al doilea tip descris, in situatia in

care problema remuneratiei nu este rezolvata in baza raporturilor
contractuale stabilite in vederea producerii fonogramelor de acest tip sau
in alta modalitate ce implica o gestiune individuala, dreptul la
remuneratie echitabila recunoscut de lege producatorilor de fonograme si
artistilor interpreti sau executanti poate fi exercitat si in cadrul gestiunii
colective facultative, in conditiile art. 123 2 lit. f din Legea nr. 8/1996.
In consecinta, Curtea va stabili, ca prim punct al metodologiei in
cauza, ca fonogramele corespunzand primului tip descris mai sus se
incadreaza in categoria juridica a fonogramelor de comert avute in vedere
de art. 123 1 lit. f din Legea nr. 8/1996, gestiunea acestora fiind una
colectiva obligatorie, in timp ce fonogramele corespunzand tipului doi si
tipului trei se incadreaza in categoria juridica a fonogramelor publicate in
scop comercial avute in vedere de art. 123 2 lit. f din Legea nr. 8/1996,
gestiunea colectiva a acestora fiind facultativa si conditionata de
nerealizarea dreptului la remuneratie printr-o gestiune individuala.
Prin urmare, punctul 1 al Metodologiei va avea urmatorul cuprins:
1. Sunt fonograme de comert, in sensul art. 123 1 alin. 1 lit. f din
Legea nr. 8/1996, fonogramele cuprinzand interpretari, executii sau alte
sunete ori reprezentari digitale ale acestora, a caror fixare a fost
realizata in principal in scopul punerii acestora la dispozitia publicului
prin vanzarea suporturilor pe care sunt fixate respectivele interpretari.
Sunt fonograme publicate in scop comercial, in sensul art. 123 2
alin. 1 lit. f din Legea nr. 8/1996:
- fonogramele cuprinzand interpretari, executii si alte sunete,
realizate in scopul identificarii si autopromovarii unui post de
radiodifuziune sau a unui program al acestuia, fonograme al caror
producator este fie postul de radiodifuziune respectiv, fie un alt
producator de fonograme, care a realizat fonograma la comanda postului
respectiv de radiodifuziune;
realizate in scopul difuzarii lor pentru promovarea unui produs sau
serviciu, apartinand unui tert in raport cu postul de radiodifuziune, ca
forma de publicitate a produsului sau serviciului respectiv.
Stabilind continutul notiunilor de fonograma de comert si
fonograma publicata in scop comercial in modul sus-aratat, critica
formulata de UPFR la pct. III si de CREDIDAM la pct. 1 din motivele
de apel, potrivit careia stabilirea regimului de gestiune comuna
facultativa conduce la incalcarea dispozitiilor art. 106 5 din Legea nr.
98/1996, nu poate fi primita.
Astfel, in forma initiala a legii toate fonogramele au fost incluse
intr-o singura categorie juridica, aceea de fonograme publicate in scop
comercial, fara insa ca legea sa stabileasca un regim de gestiune
43
colectiva obligatorie. La modificarea legii in 2004 (prin Legea nr.

285/2004), legiuitorul a introdus notiunea de fonograma de comert,
stabilind pentru aceasta categorie de fonograme un regim juridic de
gestiune colectiva obligatorie. Ca atare, desi in cuprinsul legii se folosea
notiunea de fonograma publicata in scop comercial, la stabilirea
regimului de gestiune nu a mai fost folosita aceeasi notiune, asa incat in
mod implicit legiuitorul a introdus o distinctie intre doua categorii de
fonograme, unele care aveau regim de gestiune colectiva obligatorie,
numite de legiuitor fonograme de comert, si restul fonogramelor, care
aveau regim de gestiune individuala, ele nefiind enumerate in art. 123 2 .
Ulterior, prin OUG 123/2005 a fost introdusa lit. f a art. 123 2 alin. 1,
stabilindu-se ca pentru fonogramele care nu sunt supuse regimului
gestiunii colective obligatorii gestiunea poate fi nu doar individuala, ci si
colectiva, pentru aceste din urma fonograme legiuitorul folosind notiunea
de fonograme publicate in scop comercial. La introducerea notiunii de
fonograma de comert legiuitorul nu a modificat insa toate celelalte
dispozitii in care era folosita notiunea generica de fonograma publicata
in scop comercial, astfel ca notiunea de fonograma publicata in scop
comercial folosita in cuprinsul legii in alte articole decat 123 2 lit. f)
urmeaza a fi inteleasa ca se refera fie la ambele categorii juridice, in cazul
in care regimul juridic al gestiunii este indiferent, fie la acea categorie
juridica de fonograme al carei regim de gestiune este compatibil cu
dispozitia respectiva.
Prin urmare, dispozitia cuprinsa in art. 106 5 din Legea nr. 8/1996
poate privi ambele categorii juridice de fonograme, dar numai in masura
in care si pentru categoria fonogramelor publicate in scop comercial (art.
123 2 lit. f) gestiunea se realizeaza in mod colectiv. A interpreta art. 106 5
in sensul propus de apelante inseamna a aduce atingere dreptului
producatorilor de fonograme publicate in scop comercial si al artistilor
interpreti sau executati de a-si gestiona individual drepturile rezultate din
realizarea unor astfel de fonograme, desi regimul de gestiune instituit prin
art. 123 2 lit. f din Legea nr. 8/1996 le permite acest lucru. Or, instituirea
regimului de gestiune colectiva obligatorie s-a facut pentru drepturile a
caror gestiune individuala de catre titularii lor ar fi imposibila sau excesiv
de dificila datorita modalitatii concrete de utilizare. Pentru celelalte
drepturi insa se aplica regula gestiunii acestor drepturi de catre titulari, fie
prin gestiune individuala, fie, in conditiile art. 123 2 , prin gestiune
colectiva, insa facultativa, gestiune care implica manifestarea de vointa a
titularului dreptului in sensul de a acorda mandat organismelor de
gestiune colectiva corespunzatoare pentru gestionarea dreptului sau.
Totodata, referitor la criticile formulate de UPFR in cadrul
punctului III al motivelor de apel si de CREDIDAM in cadrul punctului 1
din motivele de apel, Curtea mai retine urmatoarele:
44
In materia analizata exista dispozitii legale care aduc o serie de

derogari de la regimul stabilit de Legea nr. 8/1996. Astfel, prin Legea nr.
76/1998 Romania a aderat la Conventia internationala pentru protectia
artistilor interpreti sau executanti, a producatorilor de fonograme si a
organismelor de radiodifuziune, incheiata la Roma la 26.10.1961, ocazie
cu care a facut si 3 declaratii, din care declaratiile 1 si 3 sunt relevante in
prezenta cauza.
Astfel, potrivit primei declaratii, In ceea ce priveste paragraful 3 al
art. 5: Romania nu va aplica criteriul fixarii, iar potrivit celei de-a treia
declaratii In ceea ce priveste pct. (iii) si (iv) ale alin. (a) din paragraful 1
al art. 16: (iii) Romania nu va aplica nici una dintre dispozitiile art. 12, in
privinta fonogramelor al caror producator nu este resortisant al unui stat
contractant. (iv) Pentru producatorii de fonograme, resortisanti ai unui alt
stat contractant, intinderea si durata protectiei prevazute la acest articol
vor fi limitate la cele ale protectiei pe care acest din urma stat contractant
le acorda fonogramelor fixate pentru prima oara de catre un resortisant al
Romaniei.
Ca atare, avand in vedere prima declaratie, devin relevante in cauza
si dispozitiile art. 4 lit. b din Conventie.
Prin urmare, determinarea repertoriului protejat prin efectul legii,
chiar pentru ipoteza gestiunii colective obligatorii, trebuie determinat in
raport cu dispozitiile legale sus-mentionate. Pentru repertoriul care nu se
bucura de protectie ca efect al dispozitiilor legii, organismele de gestiune
colectiva trebuie sa aiba mandat sau sa fi incheiat conventii cu organisme
de gestiune colectiva similare din strainatate.
Totodata, Curtea apreciaza corecta critica formulata de UPFR la
pct. VI din motivele de apel, fiind util ca obiectul prezentei metodologii
sa fie clar determinat, iar dreptul de a autoriza folosirea unei fonograme
pentru realizarea unui unei creatii derivate nu poate face obiect al unei
gestiuni colective, fiind un drept care prin esenta se gestioneaza
individual.
In consecinta, fata de cele retinute cu privire la specificul
determinarii repertoriului protejat in materia analizata, pe de o parte, si cu
privire la specificiul celor doua categorii legale de fonograme sub
aspectul gestiunii dreptului la remuneratie pentru radiodifuzare, Curtea
urmeaza sa stabileasca continutul punctului 2 al Metodologiei astfel:
2. Pentru utilizarea direct sau indirect a fonogramelor de comert si a
celor publicate n scop comercial ori a reproducerilor acestora prin radiodifuzare,
organismele de radiodifuziune au obligaia s plteasc o remuneraie unic
echitabil organismelor de gestiune colectiv ale artitilor interprei sau executani
i productorilor de fonograme, dar numai n condiiile n care:
organismele de gestiune colectiv respective, pe baza mandatului sau contractelor de
45
reprezentare date/ncheiate n condiiile legii ori a conventiilor internationale la

care Romania este parte;
b) organismul de radiodifuziune nu este el insusi producatorul fonogramelor
sau nu este ndreptit ca, pentru anumite fonograme utilizate, s gestioneze el nsui
drepturile conexe cuvenite artitilor interprei sau executani ori productorilor de
fonograme, pe baza unui mandat sau contract de reprezentare ori n baza legii, ori
drepturile acestora nu sunt exercitate in alte modalitati stabilite prin contract.
Utilizarea fonogramelor pentru realizarea de spoturi publicitare de ctre un
productor de spoturi, nu face obiectul prezentei metodologii.
Referitor la critica formulata in cadrul punctului IV al

motivelor de apel formulate de UPFR si pct. 2 din motivele de apel
formulate de CREDIDAM, Curtea constata ca aceasta este fondata,
pentru utilizarea licita a fonogramelor din repertoriul gestionat de
organismele de gestiune colectiva fiind necesara obtinerea unei autorizatii
sub forma de licenta neexlusiva, avand in vedere dispozitiile art. 130 si
art. 133 pct. 7 din Legea nr. 8/1997. Sub acest aspect nu pot fi primite
apararile potrivit carora dispozitiile art. 106 5 din Legea nr. 8/1996 ar
conduce la concluzia ca utilizarea fonogramelor pentru care dreptul de
radiodifuzare este gestionat colectiv se poate realiza si fara eliberarea
unei autorizatii de catre organismul de gestiune colectiva, avand in vedere
ca semnificatia termenului de autorizare din cuprinsul art. 106 5 este fara
legatura cu semnificatia autorizatiilor eliberate de organismele de
gestiune colectiva, acestea neavand dreptul de a autoriza sau interzice
utilizarea repertoriului protejat, ci obligatia de a gestiona acest repertoriu
stabilind raporturi contractuale cu utilizatorii.
Insa, tinand seama de specificul celor doua categorii legale de
fonograme si de imprejurarea ca pentru fonogramele prevazute de art.
123 2 lit. f din Legea nr. 8/1996 gestiunea dreptului la remuneratie inclusiv
pentru radiodifuzare poate fi realizata in mod individual atat de
producatorii de fonograme, cat si de artistii interpreti sau executanti,
obtinerea prealabila a autorizatiei de la organismele de gestiune colectiva
va fi necesara doar in masura in care dreptul la remuneratie nu a fost
realizat direct de catre titular in baza raporturilor contractuale directe.
Daca insa acest drept a fost realizat de catre titulari in mod direct,
obligatia de obtinere a autorizatiei si, in mod corespunzator, a obligatiei
de plata de remuneratiei echitabile nu mai subzista, intrucat dreptul
respectiv a fost gestionat in mod individual.
In consecinta, Curtea va stabili urmatorul continut pentru pct. 3 al
Metodologiei:
3. In lipsa altor dispozitii contractuale opozabile producatorilor de
fonograme si/sau artistilor interpreti sau executanti, utilizarea (prin radiodifuzare)
de ctre organismele de radiodifuziune a fonogramelor de comert si a celor
publicate n scop comercial sau a reproducerilor acestora, aduse anterior la
cunotin public i pentru care drepturile conexe patrimoniale se afl n termenele
46
de protecie prevzute de lege, aflate in repertoriul organismelor de gestiune

colectiva:
- se poate face numai n baza unor autorizaii sub form de licen
neexclusiv, eliberate de organismele de gestiune colectiv desemnate de Oficiul
Romn pentru Drepturi de Autor (ORDA) drept colectoare pentru artitii interprei
sau executani i pentru productorii de fonograme;
- d natere obligaiei radiodifuzorului la plata unei remuneraii echitabile
ctre titulari, prin intermediul organismelor de gestiune colectiv.
Referitor la criticile cuprinse la pct. I din motivele de apel

formulate de UPFR si pct. 3 din motivele de apel formulate de
CREDIDAM, Curtea retine urmatoarele:
Utilizarea celor doua categorii legale de fonograme, datorita
specificului lor, se realizeaza in mod diferit. Astfel, fonogramele de
comert (art. 123 1 lit. f) utilizate de radiodifuzor sunt alese de acesta in
functie de criterii proprii, existand variatii semnificative in ceea ce
priveste fonogramele utilizate si frecventa utilizarii aceleiasi fonograme.
Prin urmare, in cazul acestor fonograme stabilirea remuneratiei in
raport de trepte de utilizare apare ca fiind cea mai judicioasa, intrucat
permite o monitorizare mai usoara a ponderii utilizarii si, totodata,
permite fiecarui radiodifuzor sa isi stabileasca o anumita pondere de
utilizare a fonogramelor de comert raportata la remuneratia procentuala
pe care este dispus sa o achite. In acelasi timp, acest mod de stabilire a
remuneratiei este de natura sa diminueze disputele intre utilizatori si
organismele de gestiune colectiva generate de contestarea ponderii
utilizarii.
Un astfel de mod de stabilire a remuneratiei echitabile nu vine din
contradictie cu dispozitiile art. 131 1 alin. 2 din Legea nr. 8/1996, intrucat
remuneratia este stabilita tot direct proportional cu ponderea utilizarii,
insa pe trepte de utilizare.
Insa, o astfel de stabilire a remuneratiei nu se justifica in cazul
fonogramelor publicate in scop comercial (art. 123 2 lit. f din Legea nr.
8/1996), intrucat numarul fonogramelor din aceasta categorie utilizate de
un radiodifuzor intr-un anumit interval de timp este limitat si, prin
urmare, usor de realizat o monitorizare exacta a duratei totale de utilizare.
De altfel, pentru fonogramele de tipul al treilea, durata totala de
radiodifuzare rezulta, ca regula, din contractele de radiodifuzare de
publicitate incheiate. In plus, asa cum s-a retinut mai sus, drepturile in
legatura cu radiodifuzarea fonogramelor din aceasta categorie fac, de
multe ori, obiectul unei gestiuni individuale, asa incat remuneratia
echitabila va fi achitata de radiodifuzori organismelor de gestiune
colectiva doar pentru acele fonograme din aceasta categorie pentru care
dreptul la remuneratie nu a fost realizat de catre titulari in mod direct.
Prin urmare, in cazul acestei categorii legale de fonograme, in cazul
in care gestiunea dreptului la remuneratie pentru radiodifuzarea lor se
47
realizeaza prin intermediul organismelor de gestiune colectiva,

remuneratia echitabila nu poate fi stabilita decat prin raportare la durata
efectiva a utilizarii acestor fonograme, repectiv la ponderea pe care
aceasta utilizare o are in timpul total de emisie al programelor.
Totodata, avand in vedere ca in cauza este vorba de o remuneratie
datorata catre doua categorii de utilizatori producatorii de fonograme si
artistii interpreti sau executanti Curtea constata ca, pentru utilizarea
prin radiodifuzare a fonogramelor publicate in scop comercial, in functie
de conventiile incheiate de organismele de gestiune colectiva cu
organismele similare din strainatate, de mandatele acordate de titulari, de
gestiunea individuala a dreptului la remuneratie a unora dintre titulari sau
de calitatea de producator de fonograme a unora dintre posturile de
radiodifuziune, este posibil ca, in anumite situatii, doar dreptul
corespunzator uneia din categoriile de titulari sa fie gestionat colectiv de
organismul de gestiune corespunzator, dreptul corespunzator celeilalte
categorii fiind realizat prin gestiune individuala sau nefacand parte din
repertoriul protejat gestionat de organismul de gestiune colectiva
corespunzator. Ca atare, pentru aceasta situatie, remuneratia nu poate fi
datorata in cuantumul ei total, ci doar in cuantumul datorat categoriei de
titulari al caror drept la remuneratie este gestionat colectiv, cuantum
determinat in conditiile art. 106 5 alin. 4 din Legea nr. 8/1996. Aceasta
solutie se impune intrucat, in caz contrar, s-ar ajunge la plata catre
organismele de gestiune colectiva a unor remuneratii care nu corespund
repertoriului protejat. Totodata, s-ar ajunge ca, in situatia in care un post
de radiodifuziune este si producator al unei fonograme pe care o
radiodifuzeaza sa fie obligat sa isi plateasca remuneratie echitabila prin
intermediul organismului de gestiune colectiva, situatie care, in mod
evident nu a fost urmarita de lege si, totodata, ar conduce la lezarea
dreptului titularului. Prin urmare, postul de radiodifuziune aflat in aceasta
situatie datoreaza doar remuneratia echitabila corespunzatoare artistilor
interpreti sau executanti, in masura in care dreptul la remuneratie nu a
fost realizat de aceasta categorie de titulari in mod direct in raporturile cu
postul de televiziune respectiv.
Cat priveste nivelul procentual al remuneratiei, Curtea constata ca
nu exista o practica unitara la nivel european nici in ceea ce priveste
nivelul remuneratiei, nici in ceea ce priveste baza de calcul. Totodata,
Curtea apreciaza ca la stabilirea acestui nivel trebuie sa se tina seama si
de imprejurarea ca baza de calcul prevazuta de art. 131 1 alin. 2 este una
foarte larga.
Referitor la nivelul remuneratiilor solicitate de UPFR si
CREDIDAM, Curtea constata, in primul rand, ca in tabelul propus de
acestea nu este stabilita o remuneratie unica pentru cele doua categorii de
utilizatori, ci cate o remuneratie pentru fiecare din cele doua categorii,
48
aspect ce contravine dispozitiilor art. 106 5 alin. 4 din Legea nr. 8/1996,
care prevad ca incheierea protocolului prin care se stabileste proportia
repartizarii remuneratiei intre cele doua categorii de beneficiari este una
ulterioara intrarii in vigoare a metodologiei.
Totodata, cumuland nivelul celor doua remuneratii, acesta apare ca fiind
exagerat in raport cu toate criteriile relevante, cu atat mai mult cu cat, datorita
regimului juridic diferit al celor doua categorii de fonograme, remuneratia
echitabila urmeaza a fi compusa din cumulul sumei rezultate prin aplicarea la
baza de calcul a procentului corespunzator ponderii de utilizare a fonogramelor
de comert si al sumei rezultate din aplicarea la baza de calcul a nivelului
procentual datorat pentru utilizarea fonogramelor publicate in scop comercial
direct proportional cu timpul efectiv de utilizare a acestora.
Prin urmare, formula de calcul a remuneratiei echitabile este urmatoarea:
RE=(FC + 3 x FPSC) x BC/100
Unde:
RE = remuneratie echitabila datorata
FC = nivelul procentual datorat pentru fonogramele de comert in raport cu nivelul de utilizare
BC = baza de calcul
FPSC = nivelul procentual de utilizare a fonogramelor publicate in scop comercial raportat la timpul
total de emisie al postului respectiv (durata totala a fonogramelor publicate in scop comercialx100/timpul total
de emisie)
[Exemplu: Un post de radio care are un nivel de utilizare a fonogramelor de comert de 60% si a
fonogramelor publicate in scop comercial gestionate colectiv de 10%, iar baza de calcul este de 1000 lei, va
datora o remuneratie echitabila de (2,4+3x10/100) x 1000/100 = 27 lei].
Ca atare, tinand seama de nivelul remuneratiei aplicat in tari cu o

dezvoltare economica similara Romaniei, de nivelul remuneratiei stabilit
in metodologia anterioara, de imprejurarea ca pentru utilizarea
fonogramelor de comert remuneratia urmeaza a fi stabilita diferentiat pe
trepte de utilizare, precum si de faptul ca baza calcul stabilita de lege este
una foarte larga, Curtea urmeaza ca, la pct. 4 al Metodologiei, sa
stabileasca:
4. Organismele de radiodifuziune, denumite utilizatori, n sensul prezentei
metodologii, au obligaia s plteasc trimestrial organismelor de gestiune colectiv
desemnate de ORDA drept colectori pentru artitii interprei sau executani i
productorii de fonograme o remuneraie reprezentnd drepturi conexe patrimoniale
pentru utilizarea fonogramelor de comert sau a reproducerilor acestora, stabilite
prin aplicarea unui procent, conform tabelului de mai jos, la baza de calcul
prevzut la punctul 5 din metodologie, pentru fiecare post de radio deinut.
Ponderea utilizarii fonogramelor de Artiti interprei sau executani si
comert n programe
Productori de fonograme
Pn la 35%, inclusiv
1,8%
Peste 35%, pn la 65% inclusiv
2,4%
Peste 65%
3%
Organismele de radiodifuziune au obligaia s plteasc trimestrial
organismelor de gestiune colectiv desemnate de ORDA drept colectori pentru
artitii interprei sau executani i productorii de fonograme o remuneraie
49
reprezentnd drepturi conexe patrimoniale pentru utilizarea fonogramelor publicate

n scop comercial sau a reproducerilor acestora, calculat prin aplicarea la totalul
veniturilor brute lunare obinute din activitatea de radiodifuzare a unui procent de
3% n cazul unei utilizri a fonogramelor n pondere de 100% din totalul timpului de
emisie a programelor. n cazul unei utilizri mai reduse, procentul de 3% se reduce
direct proporional cu ponderea timpului de utilizare a fonogramelor n raport cu
timpul total de emisie a programelor.
Pentru situatiile in care dreptul la remuneratie pentru utilizarea prin
radiodifuzare a unei fonograme publicate in scop comercial este gestionat colectiv
doar de una din categoriile de titulari (doar de producatorul fonogramei publicate in
scop comercial sau doar de artistii interpreti sau executanti) procentul de 3%
prevazut mai sus va fi diminuat corespunzator proportiei determinata potrivit
prevederilor art. 106 5 alin. 4 din Legea nr. 8/1996 pentru categoria de titulari
respectiva.
Ponderea utilizarii n programe a fonogramelor de comert, respectiv a
fonogramelor publicate in scop comercial se determin prin raportarea duratei
cumulate a fonogramelor sau a reproducerilor acestora care au fost radiodifuzate de
utilizator la durata total de emisie a postului de radio respectiv.
Cat priveste criticile cuprinse la pct. II din motivele de apel formulate

de UPFR si la pct. 4 din motivele formulate de CREDIDAM, referitor la
includerea sau nu in baza de calcul a alocatiilor bugetare, respectiv a veniturilor
societatilor terte realizate in legatura cu activitatea de radiodifuzare a
utilizatorului, Curtea retine urmatoarele:
In baza de calcul nu pot fi incluse alocatiile bugetare, intrucat acestea nu
pot fi incluse in categoria de venituri prevazuta de lege in art. 131 1 alin. 2 din
Legea nr. 8/1996, respectiv veniturile obinute de utilizatori din activitatea n
cadrul creia se utilizeaz repertoriul. Or, alocatiile bugetare nu sunt venituri
obtinute din activitatea de radiodifuzare.
Totodata, potrivit art. 41 si 42 din Legea nr. 41/1994, alocatia bugetara are
destinatii anume prevazute de lege, iar din continutul legii rezulta ca alocatia
bugetara este acordata Societatii Romane de Radiodifuziune in considerarea
faptului ca este considerata un obiectiv de interes national si, totodata, ii
incumba anumite obligatii (cum ar fi cele prevazute in art. 7, 9, 16 etc.), obligatii
care nu incumba si celorlalte posturi de radiodifuziune si care fac ca activitatea
Societatii Romane de Radiodifuziune sa nu poata fi realizata in raport de criterii
strict comerciale.
Totodata, drepturile producatorilor de fonograme si ale artistilor interpreti
nu vor fi afectate intrucat, pe de o parte, dispozitiile art. 131 1 alin. 2 din Legea
nr. 8/1996 nu le da vocatia la a obtine o remuneratie echitabila calculata in
raport de o baza de calcul in care sa fie incluse si alocatiile bugetare, care nu
sunt venituri obtinute din activitatea in cadrul careia se utilizeaza repertoriul,
dar, in plus, baza de calcul a remuneratiilor in cazul Societatii Romane de
Radiodifuziune are o componenta care nu se regaseste in baza de calcul a
celorlalte posturi de radiodifuziune, respectiv sumele incasate din taxa radio.
Insa, in ceea ce priveste veniturile societatilor terte, Curtea constata ca
este intemeiata critica apelantelor. Prin sintagma sus-mentionata sunt intelese
50
acele venituri pe care societati terte, in special cele de productie si de achizitie

de publicitate, le incaseaza pentru activitatea de radiodifuzare realizata de un
utilizator si nu le remite utilizatorului sau le remite intr-un cuantum inechitabil,
contrar uzantelor cinstite aplicate in domeniul respectiv.
Aceste venituri ale societatilor terte sunt venituri realizate din
activitatea de radiodifuzare in sensul prevazut de art. 131 1 alin. 2 din Legea nr.
8/1996, dar nu sunt transferate utilizatorului sau sunt transferate intr-un cuantum
neconform echitatii si uzantelor din domeniu, in scopul de a diminua baza de
calcul in raport de care utilizatorul datoreaza plata remuneratiei echitabile pentru
activitatea de radiodifuzare, in timp ce societatii terte nu ii incumba obligatia de
plata a unei astfel de remuneratii.
In consecinta, pentru ca astfel de practici sa nu conduca la eludarea
dreptului titularilor la remuneratie echitabila, se impune includerea acestor
venituri in baza de calcul, intrucat aceste venituri sunt realizate prin activitatea
de radiodifuzare realizata de utilizatori.
Referitor la baza de calcul, Curtea apreciaza intemeiate si criticile privind
modul de calcul al remuneratiei in situatia in care utilizatorul nu realizeaza
venituri. Astfel, pentru aceasta situatie legiuitorul a stabilit in art. 131 1 alin. 2 din
Legea nr. 8/1996 ca iar n lipsa veniturilor remuneratiile se stabilesc n
funcie de cheltuielile ocazionate de utilizare. In plus, imprejurarea ca se
stabilesc in metodologie si remuneratii minime nu este de natura sa inlature
modalitatea legala de determinare a remuneratiei pentru situatia in care
utilizatorul nu realizeaza venituri, intrucat remuneratiile minime au doar rolul de
a proteja titularii de drepturi, pentru ca acestora sa li se asigure o minima
remuneratie chiar si in situatia in care utilizatorul nu are performante economice
sau, datorita altor imprejurari, desfasoara activitatea de radiodifuzare fara a
urmari si avantaje economice.
Prin urmare, Curtea va stabili la pct. 5 al Metodologiei baza de calcul in
raport de care se va determina remuneratia echitabila prin aplicarea procentelor
corespunzatoare prevazute la pct. 4, astfel:
5. Baza de calcul asupra creia se aplic procentele prevazute la pct. 3 o
constituie totalitatea veniturilor brute lunare, mai puin taxa pe valoarea adugat,
obinute de utilizatori din activitatea de radiodifuzare incluznd, dar fr a se limita
la acestea veniturile din publicitate, barter, abonamente, anunuri i informaii,
apeluri telefonice i SMS-uri suprataxate, sponsorizri, concursuri i jocuri
radiodifuzate, nchirieri spaii de emisie, alte contribuii financiare, autorizaii de
recepie, venituri din radiodifuzri realizate la comand, venituri provenite din
asocieri sau alte activiti corelate cu cea de radiodifuzare. Intra in baza de calcul
si veniturile societatilor terte, in special ale societatilor de productie si achizitie de
publicitate, in masura in care sunt incasate pentru activitatea de radiodifuzare a
utilizatorului corespunzator fonogramei/fonogramelor publicata/publicate in scop
comercial radiodifuzata/radiodifuzate si in masura in care exista un transfer
inechitabil, contrar uzantelor cinstite in raporturile comerciale, specifice domeniului
respectiv.
51
n lipsa veniturilor, baza de calcul o constituie totalitatea cheltuielilor efectuate de

utilizator pentru activitatea de radiodifuzare (cum ar fi cheltuieli de personal, cheltuieli
pentru serviciile prestate de teri, achiziii de orice fel etc.) n trimestrul pentru care
remuneraia este datorat.
Referitor la critica formulata de UPFR in motivul V de apel si de

CREDIDAM in motivul 5, Curtea apreciaza ca, raportat si la practica altor state
europene, este judicios ca suma minima reprezentand remuneratie echitabila
pentru radiodifuzarea fonogramelor sa fie diferentiata in raport de caracterul
local sau national al radiodifuzarii, avand in vedere ca, raportat la acest caracter,
utilizarea se adreseaza unei audiente potentiale substantial diferita si, totodata, in
functie de acest caracter, si potentialul unui post de radiodifuziune de a atrage
venituri este, de asemenea, altul.
Prin urmare, Curtea apreciaza ca suma de 500 euro/trimestru urmeaza sa
fie pastrata ca nivel al remuneratiei echitabile minime datorate de posturile de
radiodifuziune locale. In schimb, pentru posturile de radiodifuziune nationale,
suma minima datorata cu titlu de remuneratie echitabila urmeaza a fi de 1000
euro/trimestru.
In consecinta, punctul 6 al Metodologiei va avea urmatorul curpins:
6. Sumele rezultate din aplicarea procentelor la baza de calcul nu pot fi mai
mici dect echivalentul n lei, calculat la cursul BNR din ziua scadenei, a 500
euro/trimestru, reprezentnd remuneraia minim datorat de utilizatori pentru
fiecare post de radio local deinut, respectiv a 1000 euro/trimestru, reprezentand
remuneratia minima datorata de utilizatori pentru fiecare post de radio national
detinut.
Punctele 6-12 din Metodologia stabilita prin Hotararea arbitrala

apelata vor deveni, prin renumerotare, pct. 7-13, prevederile acestor puncte
ramanand neschimbate.
Referitor la criticile cuprinse la pct. VII din motivele de apel
formulate de UPFR si pct. 6 din motivele de apel formulate de
CREDIDAM, Curtea constata ca pentru stabilirea remuneratiei echitabile este
necesar a fi cunoscut gradul de utilizare a fonogramelor de comert si a celor
publicate in scop comercial. De asemenea, Legea nr. 8/1996, in art. 37 alin. 2,
confera dreptul organismelor de gestiune colectiva sa monitorizeze activitatea
utilizatorilor in scopul supravegherii utilizarii repertoriului propriu. Potrivit
dispozitiilor sus-mentionate Pentru supravegherea utilizrii repertoriului
propriu de ctre teri, organismele de gestiune colectiv pot monitoriza prin
orice mijloace activitatea utilizatorilor, fr a fi necesar autorizarea acestora i
fr plat, putnd solicita n acest scop i informaii de interes public, deinute,
potrivit legii, de instituiile publice competente.
In consecinta, pct. 14 al Metodologiei va avea urmatorul continut:
14. Gradul de utilizare a fonogramelor de comert si a celor publicate n scop
comercial i a reproducerilor acestora de ctre posturile de radio va putea fi
determinat de organismele de gestiune colectiv desemnate de Oficiul Romn pentru
Drepturile de Autor (ORDA) drept colectoare pentru artitii interprei sau executani
i pentru productorii de fonograme, n mod direct sau prin comandarea de
52
monitorizri ale activitii de radiodifuzare a utilizatorilor.
Referitor la critica formulata la pct. VIII al motivelor de apel

formulate de UPFR si pct. 7 al motivelor de apel formulate de
CREDIDAM, Curtea constata ca aceasta este nefondata.
Astfel, aplicarea dispozitiilor prevazute de art. 139 alin. 2 din
Legea nr. 8/1996 este atributul instantei de judecata, iar stabilitea in
concret a unuia sau altuia din criteriile de determinare a despagubirilor
prevazute in textul mentionat se face de la caz la caz, tinand seama de
fapta concreta si de natura prejudiciului, daca raspunderea in cazul
concret este una contractuala sau una delictuala etc.. De asemenea, din
redactarea textului legal mentionat, rezulta subsidiaritatea criteriului
prevazut la lit. b in raport cu criteriile prevazute la lit. a. si, implicit,
necesitatea de a se stabili, in cazul concret, inaplicabilitatea criteriilor de
la lit. a, care au caracter prioritar.
Prin urmare, nu poate face obiect al negocierii dintre parti criteriul
de determinare a despagubirilor prevazut de art. 139 alin. 2 din Legea nr.
8/1996 care sa fie aplicat de instanta in cazul incalcarii unor obligatii
stabilite prin lege sau prin Metodologie, acesta urmand a fi determinat de
instanta in raport cu circumstantele concrete ale fiecarei cauze.
Avand in vedere aspectele derogatorii determinate de declaratiile
facute de Romania cu ocazia aderarii la Conventia de la Roma din
26.10.1961, precum si imprejurarea ca intinderea repertoriului protejat
gestionat de organismele de gestiune colectiva poate fi extins (prin
incheierea unor conventii cu organisme similare din strainatate, prin
primirea de noi mandate din partea titularilor de drepturi sau prin
extinderea obiectului mandatelor existente s.a.m.d.) sau diminuat (prin
incetarea mandatelor sau contractelor, prin expirarea duratei de protectie
s.a.m.d) Curtea considera ca este necesar ca aceste fluctuatii sa fie aduse
la cunostinta utilizatorilor, ori de cate ori acestea intervin dupa acordarea
autorizatiei de licenta neexclusiva. Astfel, aceste variatii ale repertoriului
protejat gestionat de organismele de gestiune colectiva pot determina
incadrarea in una sau alta din treptele de utilizare a fonogramelor de
comert si, pe de alta parte, sunt in mod special relevante in determinarea
ponderii de utilizare a fonogramelor publicate in scop comercial care sunt
gestionate colectiv, astfel ca simpla indeplinire a obligatiei prevazute la
art. 135 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 8/1996 nu este eficienta sub acest
aspect si ar fi totodata excesiv a se considera ca utilizatorii au
posibilitatea de a afla de variatiile de repertoriu in conditiile prevazute de
art. 123 2 alin. 2 fraza a II-a din Legea nr. 8/1996.
Prin urmare, Curtea apreciaza ca, dupa acordarea autorizatiei,
opozabilitatea variatiilor intervenite in repertoriul gestionat de
organismele de gestiune colectiva trebuie realizata printr-o modalitate
eficienta de comunicare, modalitate ce va fi stabilita in cadrul
53
autorizatiei.
In consecinta, punctul 15 din Metodologie va avea urmatorul
cuprins:
15. Orice modificari intervenite cu privire la repertoriul protejat dupa
acordarea autorizatiei licenta neexclusiva unui utilizator vor fi aduse la cunostinta
utilizatorului de catre organismul de gestiune colectiva care a acordat autorizatia.
Modalitatea concreta de aducere la cunostinta a acestor modificari va fi stabilita in
cadrul autorizatiei.
Totodata, prima fraza a punctului 13 din Metodologia stabilita

prin Hotararea arbitrala apelata va deveni pct. 16 din Metodologie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
N NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite
apelurile
formulate
de
apelantele
UNIUNEA
PRODUCATORILOR DE FONOGRAME DIN ROMANIA (UPFR) , cu
sediul in Bucuresti, sos. Nicolae Titulescu nr. 88B, sector 1 si CENTRUL
ROMAN PENTRU ADMINISTRAREA DREPTURILOR DE
ARTISTILOR INTERPRETI (CREDIDAM), cu sediul in Bucuresti, str.
Jules Michelet, nr. 15-17, et. 2, ap. 11, sector 1, impotriva hotararii arbitrale din
22.09.2010, publicata prin Decizia ORDA nr. 284/2010 in M.Of. 668/2010, in
contradictoriu cu SOCIETATEA ROMANA DE RADIODIFUZIUNE (SRR),
cu sediul n Bucureti, Str. General Berthelot nr. 60-64, sector 1, ASOCIATIA
ROMANA DE COMUNICATII AUDIOVIZUALE (ARCA), cu sediul n
Bucureti, Intrarea Victor Eftimiu, nr. 5-7, etaj.9, ap.58, Sector 1, SC SBS
BROADCASTING MEDIA SRL KISS FM, cu Sediul n Bucureti, B-dul
Dimitrie Pompei nr. 9-9A, Cldirea 20, Et. 8, Sector 2, Bucureti, SC EUROPE
DEVELOPEMENT INTERNATIONAL ROMANIA SRL EUROPA FM,
cu sediul n Bucureti, str. Horia Mcelariu nr. 36 - 38, sector 1, si SC RADIO
XXI SA RADIO XXI, cu sediul n Bucureti, str. Horia Mcelariu nr. 36 - 38,
sector 1.
Schimba in parte Hotararea arbitrala din 22.09.2010, care urmeaza
sa aiba urmatorul cuprins:
METODOLOGIE
privind remuneraia datorat artitilor interprei sau executani
i productorilor de fonograme pentru radiodifuzarea fonogramelor de
comert si a celor publicate n scop comercial ori a reproducerilor acestora
de ctre organismele de radiodifuziune
1. Sunt fonograme de comert, in sensul art. 123 1 alin. 1 lit. f din
Legea nr. 8/1996, fonogramele cuprinzand interpretari, executii sau alte
sunete ori reprezentari digitale ale acestora, a caror fixare a fost realizata
54
in principal in scopul punerii acestora la dispozitia publicului prin

vanzarea suporturilor pe care sunt fixate respectivele interpretari.
Sunt fonograme publicate in scop comercial, in sensul art. 123 2 alin.
1 lit. f din Legea nr. 8/1996:
realizate in scopul identificarii si autopromovarii unui post de
radiodifuziune sau a unui program al acestuia, fonograme al caror
producator este fie postul de radiodifuziune respectiv, fie un alt
producator de fonograme, care a realizat fonograma la comanda postului
respectiv de radiodifuziune;
realizate in scopul difuzarii lor pentru promovarea unui produs sau
serviciu, apartinand unui tert in raport cu postul de radiodifuziune, ca
forma de publicitate a produsului sau serviciului respectiv.
2. Pentru utilizarea direct sau indirect a fonogramelor de comert
si a celor publicate n scop comercial ori a reproducerilor acestora prin
radiodifuzare, organismele de radiodifuziune au obligaia s plteasc o
remuneraie unic echitabil organismelor de gestiune colectiv ale
artitilor interprei sau executani i productorilor de fonograme, dar
numai n condiiile n care:
contractelor de reprezentare date/ncheiate n condiiile legii ori a
conventiilor internationale la care Romania este parte;
b) organismul de radiodifuziune nu este el insusi producatorul
fonogramelor sau nu este ndreptit ca, pentru anumite fonograme
utilizate, s gestioneze el nsui drepturile conexe cuvenite artitilor
interprei sau executani ori productorilor de fonograme, pe baza unui
mandat sau contract de reprezentare ori n baza legii, ori drepturile
acestora nu sunt exercitate in alte modalitati stabilite prin contract.
Utilizarea fonogramelor pentru realizarea de spoturi publicitare de
ctre un productor de spoturi, nu face obiectul prezentei metodologii.
3. In lipsa altor dispozitii contractuale opozabile producatorilor de
fonograme si/sau artistilor interpreti sau executanti, utilizarea (prin
radiodifuzare) de ctre organismele de radiodifuziune a fonogramelor de
comert si a celor publicate n scop comercial sau a reproducerilor
acestora, aduse anterior la cunotin public i pentru care drepturile
conexe patrimoniale se afl n termenele de protecie prevzute de lege,
aflate in repertoriul organismelor de gestiune colectiva:
- se poate face numai n baza unor autorizaii sub form de licen
neexclusiv, eliberate de organismele de gestiune colectiv desemnate de
55
Oficiul Romn pentru Drepturi de Autor (ORDA) drept colectoare pentru

artitii interprei sau executani i pentru productorii de fonograme;
- d natere obligaiei radiodifuzorului la plata unei remuneraii
echitabile ctre titulari, prin intermediul organismelor de gestiune
colectiv.
prezentei metodologii, au obligaia s plteasc trimestrial organismelor
de comert sau a reproducerilor acestora, stabilite prin aplicarea unui
procent, conform tabelului de mai jos, la baza de calcul prevzut la
punctul 5 din metodologie, pentru fiecare post de radio deinut.
Ponderea utilizarii fonogramelor de Artiti interprei sau executani si
comert n programe
Productori de fonograme
Pn la 35%, inclusiv
1,8%
Peste 35%, pn la 65% inclusiv
2,4%
Peste 65%
3%
Organismele de radiodifuziune au obligaia s plteasc trimestrial

organismelor de gestiune colectiv desemnate de ORDA drept colectori
pentru artitii interprei sau executani i productorii de fonograme o
remuneraie reprezentnd drepturi conexe patrimoniale pentru utilizarea
fonogramelor publicate n scop comercial sau a reproducerilor acestora,
calculat prin aplicarea la totalul veniturilor brute lunare obinute din
activitatea de radiodifuzare a unui procent de 3% n cazul unei utilizri a
fonogramelor n pondere de 100% din totalul timpului de emisie a
programelor. n cazul unei utilizri mai reduse, procentul de 3% se reduce
direct proporional cu ponderea timpului de utilizare a fonogramelor n
raport cu timpul total de emisie a programelor.
Pentru situatiile in care dreptul la remuneratie pentru utilizarea prin
radiodifuzare a unei fonograme publicate in scop comercial este gestionat
colectiv doar de una din categoriile de titulari (doar de producatorul
fonogramei publicate in scop comercial sau doar de artistii interpreti sau
executanti) procentul de 3% prevazut mai sus va fi diminuat
corespunzator proportiei determinata potrivit prevederilor art. 106 5 alin. 4
din Legea nr. 8/1996 pentru categoria de titulari respectiva.
Ponderea utilizarii n programe a fonogramelor de comert, respectiv
a fonogramelor publicate in scop comercial se determin prin raportarea
duratei cumulate a fonogramelor sau a reproducerilor acestora care au fost
56
radiodifuzate de utilizator la durata total de emisie a postului de radio

respectiv.
5. Baza de calcul asupra creia se aplic procentele prevazute la pct.
3 o constituie totalitatea veniturilor brute lunare, mai puin taxa pe
valoarea adugat, obinute de utilizatori din activitatea de radiodifuzare
incluznd, dar fr a se limita la acestea veniturile din publicitate, barter,
abonamente, anunuri i informaii, apeluri telefonice i SMS-uri
suprataxate, sponsorizri, concursuri i jocuri radiodifuzate, nchirieri
spaii de emisie, alte contribuii financiare, autorizaii de recepie,
asocieri sau alte activiti corelate cu cea de radiodifuzare. Intra in baza
de calcul si veniturile societatilor terte, in special ale societatilor de
productie si achizitie de publicitate, in masura in care sunt incasate pentru
activitatea
de
radiodifuzare
a
utilizatorului
corespunzator
fonogramei/fonogramelor
publicata/publicate
in
scop
comercial
radiodifuzata/radiodifuzate si in masura in care exista un transfer
inechitabil, contrar uzantelor cinstite in raporturile comerciale, specifice
domeniului respectiv.
n lipsa veniturilor, baza de calcul o constituie totalitatea cheltuielilor
efectuate de utilizator pentru activitatea de radiodifuzare (cum ar fi cheltuieli de
personal, cheltuieli pentru serviciile prestate de teri, achiziii de orice fel etc.) n
trimestrul pentru care remuneraia este datorat.
pot fi mai mici dect echivalentul n lei, calculat la cursul BNR din ziua
scadenei, a 500 euro/trimestru, reprezentnd remuneraia minim datorat
de utilizatori pentru fiecare post de radio local deinut, respectiv a 1000
euro/trimestru, reprezentand remuneratia minima datorata de utilizatori
pentru fiecare post de radio national detinut.
cota de T.V.A.
57

cuprinde:
fonogramelor de comert si a celor publicate n scop comercial sau a
reproducerilor acestora radiodifuzate, conform modelului de playlist din
tabelul de mai jos. Aceste liste constituie baza de repartizare a
remuneraiilor ncasate de organismele de gestiune colectiv a drepturilor
conexe prevzute n prezenta metodologie;
!Nr. |Data
|Ora
|Minute |Secunde |Titlul |Autorul |Artist |Orchestr/|
|crt.|difuzrii|difuzrii|difuzate|difuzate|piesei |muzicii |
|formaie/ |
|
|
|
|
|
|
|
|
|grup
|
|____|_________|_________|________|________|_______|________|_______|__________|
| 1 |
2
|
3
|
4
|
5
|
6
|
7
|
8
|
9
|
|____|_________|_________|________|________|_______|________|_______|__________|
- continuare ______________________________________________________________________________
|Nr. de |Album |Nr.
|Label |Productor |ara |Anul
|Tipul
|
|artiti |
|catalog |
|
|
|nregistrrii |nregistrrii|
|________|______|________|______|___________|_____|______________|_____________|
|
10
| 11 |
12
| 13 |
14
| 15 |
16
|
17
|
|________|______|________|______|___________|_____|______________|_____________|
Tipul nregistrrii se refer la nregistrarea original, remixat, remasterizat

etc.
11. Raportul va fi transmis n formal electronic (excel, tabelar) i va
coninute n raport.
informaiile pe baza crora s-a determinat baza de calcul, precum i copii
58
14. Gradul de utilizare a fonogramelor de comert si a celor publicate

n scop comercial i a reproducerilor acestora de ctre posturile de radio
va putea fi determinat de organismele de gestiune colectiv desemnate de
Oficiul Romn pentru Drepturile de Autor (ORDA) drept colectoare
pentru artitii interprei sau executani i pentru productorii de
fonograme, n mod direct sau prin comandarea de monitorizri ale
activitii de radiodifuzare a utilizatorilor.
15. Orice modificari intervenite cu privire la repertoriul protejat
dupa acordarea autorizatiei licenta neexclusiva unui utilizator vor fi aduse
la cunostinta utilizatorului de catre organismul de gestiune colectiva care
a acordat autorizatia. Modalitatea concreta de aducere la cunostinta a
acestor modificari va fi stabilita in cadrul autorizatiei.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 12.05.2011.
PREEDINTE
MELANIA STANCIU
JUDECTOR
MIHAELA PARASCHIV
GREFIER
MIHAELA LACATUSU
Red. MS/2 ex.
59

Decizia Civilă NR - 153a

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Decizia Civilă NR - 153a

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ROMNIA

DOSAR NR. 10141/2/2010

Prin cererea de arbitraj, reclamantele au solicitat pronunarea unei

sau Productori de fonograme

*Ponderea muzicii n programe se determin prin raportarea duratei

11. Raportul va fi transmis n format electronic (excel, tabelar) i va

Pe fondul cauzei cele dou prte au criticat metodologia propus

public i ale cror drepturi conexe patrimoniale se afl n termenele de

organismele de gestiune colectiv a drepturilor conexe prevzute n

Ambele organisme au fost desemnate drept colectori n baza

a) sunt utilizate fonograme care se afl n repertoriul gestionat de

Privind punctul 5 din metodologia propus se elimin fraza final

I. Astfel, prin hotrrea arbitral din 22 septembrie 2010, completul de

procentele achitate de utilizatorii de pe teritoriul Romniei sunt extrem de mici

tabelului de mai jos, la baza de calcul prevzuta la pct. 5 din prezenta

cuantumului bazei de calcul i implicit a remuneraiei datorat titularilor de

comerciale care nu deduc din baza de calcul cheltuielile efectuate cu staiile

b) organismul de radiodifuziune nu este ndreptit ca pentru

eroarea materiala ce const n distincia dintre fonograma de comer si cea

Fa de aceste susineri, solicitm modificarea pct. 1 al Metodologiei dup

ns, imposibilitatea interzicerii utilizrii, prevzuta de art. 112 indice 1,

Este regretabil cum completul arbitral motiveaz c a inut seama de

ns, dorim s nvederm Onoratei Instane c prin pct. 14 se pune n

2. completarea hotrrii apelate cu punctele 14 i 15 din propunerea de

de utilizatori n raport cu care este posibil exercitarea n mod individual

intenionat s fac o difereniere ntre fonogramele publicate n scop

utilizatori n raport cu care este posibil exercitarea n mod individual a

termenele de protecie prevzute de lege, de ctre organismele de

cu mult mai mari fa de cele reglementate prin Metodologia stabilit de

n motivare, completul arbitral a artat c acest cuantum de 2,5%

proporional cu ponderea utilizrii repertoriului gestionat colectiv n

practica european. La acest punct propunerea noastr a fost de a nu se

cea de radiodifuzare, veniturile societilor tere de natura celor enumerate n

n ceea ce privete veniturilor societilor tere de natura celor enumerate

aplicarea procentului la cheltuielile ocazionate de utilizare ar rezulta o

calculat la cursul BNR din ziua scadentei, reprezentnd remuneraia

Varianta stabilirii ponderii de utilizare prin monitorizare, conform

La termenul din 15.02.2011 a fost admisa proba cu inscrisuri pentru

Totodata, drepturile prevazute la art. 1232 sunt drepturi care, datorita

Utilizarea prin radiodifuzare a unora sau altora din fonogramele de acest

pentru radiodifuzarea fonogramei respective. In situatia analizata se poate

Ca si in cazul fonogramelor din al doilea tip descris, in situatia in

colectiva obligatorie. La modificarea legii in 2004 (prin Legea nr.

In materia analizata exista dispozitii legale care aduc o serie de

reprezentare date/ncheiate n condiiile legii ori a conventiilor internationale la

Referitor la critica formulata in cadrul punctului IV al

de protecie prevzute de lege, aflate in repertoriul organismelor de gestiune

Referitor la criticile cuprinse la pct. I din motivele de apel

realizeaza prin intermediul organismelor de gestiune colectiva,

Ca atare, tinand seama de nivelul remuneratiei aplicat in tari cu o

reprezentnd drepturi conexe patrimoniale pentru utilizarea fonogramelor publicate

Cat priveste criticile cuprinse la pct. II din motivele de apel formulate

acele venituri pe care societati terte, in special cele de productie si de achizitie

n lipsa veniturilor, baza de calcul o constituie totalitatea cheltuielilor efectuate de

Referitor la critica formulata de UPFR in motivul V de apel si de

Punctele 6-12 din Metodologia stabilita prin Hotararea arbitrala

monitorizri ale activitii de radiodifuzare a utilizatorilor.

Referitor la critica formulata la pct. VIII al motivelor de apel

Totodata, prima fraza a punctului 13 din Metodologia stabilita

in principal in scopul punerii acestora la dispozitia publicului prin

Oficiul Romn pentru Drepturi de Autor (ORDA) drept colectoare pentru

Organismele de radiodifuziune au obligaia s plteasc trimestrial

radiodifuzate de utilizator la durata total de emisie a postului de radio