LEGISLATIA EUROPEANĂ ÎN DOMENIUL MASS -MEDIEI.

Problematica politicii UE în domeniul mass-media inclusiv în domeniul

audiovizualului, este reglementată expressis-verbis, de art. 167 și 173 din Tratatul privind
funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Așadar, principalul act legislativ din acest
domeniu este Directiva serviciilor mass-media audiovizuale, care a fost revizuită în 2018.
Principalul instrument al UE în sprijinul sectorului (în special al industriei cinematografiei)
este subprogramul MEDIA al programului „Europa creativă”. Carta drepturilor
fundamentale a Uniunii Europene cere să se respecte „libertatea și pluralismul mijloacelor de
informare în masă”.
Nici Tratatul de la Roma, nici Tratatul privind Uniunea Europeană nu au prevăzut
competențe directe în domeniul politicii audiovizualului și mass-mediei. Competența Uniunii
în politica din domeniul mass-mediei reiese mai degrabă din mai multe articole ale TFUE,
care permit elaborarea de politici în diverse sectoare ale mass-mediei și tehnologiei
comunicațiilor. Acest lucru este necesar, având în vedere natura complexă a bunurilor și
serviciilor mediatice, care nu pot fi caracterizate nici drept bunuri strict culturale, nici drept
bunuri strict economice. Temeiul juridic îl reprezintă TFUE, mai exact, articolele 28, 30, 34 și
35 (libera circulație a mărfurilor), articolele 45-62 (libera circulație a persoanelor, serviciilor
și capitalurilor), articolele 101-109 (politica în domeniul concurenței), articolul 114
(armonizarea și apropierea în domeniul tehnologiei), articolul 165 (educația), articolul 166
(formarea profesională), articolul 167 (cultura), articolul 173 (industria), articolul 207
(politica comercială comună).
În conformitate cu articolul 167 din TFUE, UE încurajează cooperarea dintre statele
membre și, dacă este cazul, sprijină și completează acțiunile acestora în domeniul creației
artistice și literare, inclusiv în sectorul audiovizualului. Rolul UE în domeniul audiovizualului
este acela de a crea o piață unică a Uniunii pentru serviciile audiovizuale. UE trebuie, de
asemenea, să țină seama de aspectele culturale în toate politicile sale. Deciziile se adoptă prin
procedura legislativă ordinară.
 Cadrul legislativ prin care sunt reglementate aspectele legate de mass-media este dat de
anumite texte de lege și reglementări precum:
  Directiva serviciilor mass-media audiovizuale (DSMAV)
În cursul anilor ʼ80, evoluțiile noi ale tehnologiilor de radiodifuziune au condus la o
creștere a numărului de posturi de televiziune comerciale în Europa și la posibilitatea de a le
recepta emisiunile în mai multe țări. Acest lucru a creat necesitatea unor standarde minime
comune, care au fost stabilite pentru prima dată în 1989 în așa-numita Directivă „Televiziune
fără frontiere” 1.

1
Directiva 89/552/CEE, JO L 298, 17.10.1989, p. 23.

1
 Există totuși, o primă revizuire a acestei Directive, în 1997, prin care s-a introdus
„principiul țării de origine”, ceea ce înseamnă că organismele de radiodifuziune se află sub
jurisdicția statului membru în care își au sediul. La revizuirea din 2007 s-au adăugat anumite
dispoziții care iau în considerare noile servicii, precum „video la cerere” („video on demand”
– VOD). Directiva a fost codificată în 2010 și redenumită Directiva serviciilor mass-media
audiovizuale (DSMAV)2..
Amintim de altfel, totodată Raportul din 2012 al Comisiei privind aplicarea DSMAV
și Cartea sa verde din 2013 intitulată „Pregătirea pentru convergența deplină a lumii
audiovizuale: creșterea economică, creația și valorile” în care sunt axate pe creșterea
constantă a convergenței serviciilor mass-media audiovizuale și pe modurile în care se
furnizează și se consumă aceste servicii.
Pentru a ține pasul cu evoluțiile recente, în 2016, Comisia a propus o nouă
revizuire a DSMAV. Negocierile trilogului interinstituțional cu privire la text au fost încheiate
la jumătatea anului 2018. Principalele elemente ale textului convenit includ: (1) modificarea
limitei comunicărilor comerciale de la 12 minute pe oră la 20 % pe zi, între orele 6.00 și
18.00; (2) protejarea minorilor de conținutul care îi „poate afecta”, aceeași reglementare
aplicându-se emisiunilor tradiționale și serviciilor la cerere; (3) extinderea dispozițiilor
referitoare la operele europene la furnizorii de servicii la cerere, care trebuie să se asigure că
operele europene reprezintă cel puțin 30 % din cataloagele lor; și (4) încadrarea platformelor
de partajare a materialelor video sub incidența DSMAV pentru a combate discursurile de
incitare la ură și a-i proteja pe minori de conținutul dăunător. Directiva modificată, a fost
adoptată de Parlament și de Consiliu la 14 noiembrie 2018.
Forul legislativ al U.E. acordă dreptul statelor membre să transpună DSMAV
revizuită în legislația națională în 2020 Comisia a adoptat două seturi de orientări:
- orientări privind platformele de partajare a materialelor video3; și
- orientări privind operele europene. Se preconizează că aceste orientări vor
contribui la punerea în aplicare armonizată și la asigurarea respectării directivei.4
Consolidarea cadrului de cooperare dintre autoritățile europene de reglementare în
domeniul mass-mediei și Grupul autorităților europene de reglementare pentru servicii
mass-media audiovizuale (ERGA), contribuie în mod decisiv în ceea ce privește ajutorul dat
autorităților europene de reglementare în domeniul mass-mediei, industria europeană mass-
media audiovizuală și jucătorii de pe piața respectivă. Adtfel, pentru a asigura condiții de
concurență echitabilă între radiodifuzori și platformele de video la cerere în ceea ce privește
promovarea și investirea în conținut european, DSMAV revizuită impune acestora din urmă
să asigure o cotă de 30 % de opere europene în cataloagele lor.
Punerea în aplicare eficientă și consistentă a DSMAV revizuită și a normelor privind
drepturile de autor la nivel național va fi esențială pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor de
2
JO L 95, 15.4.2010, p. 1.
3
JO C 223, 7.7.2020, p. 3.
4
JO C 223, 7.7.2020, p. 10.
2
către acestea. În același timp, va fi esențial să se garanteze că activele necorporale ale
jucătorilor din domeniul mass-media sunt protejate printr-o asigurare efectivă a respectării
drepturilor lor de proprietate intelectuală. În ceea ce privește DSMAV revizuită, statele
membre și, în special, autoritățile de reglementare în domeniul mass-mediei ale acestora
trebuie să monitorizeze în mod adecvat aplicarea corectă a noilor norme și să asigure
respectare acestora, după caz60 . Aceasta va impune în special următoarele:
• Punerea consecventă în aplicare a obligațiilor privind cota în materie de conținut
european din cataloagele la cerere (bazată și pe orientările emise recent de către Comisie)5;
• Aplicarea coerentă a noilor norme privind vizibilitatea operelor europene, prin
emiterea de orientări practice suplimentare și prin încurajarea abordărilor comune privind
vizibilitatea conținutului de interes general6;
• Asigurarea respectării efective a noilor obligații pentru platformele de partajare a
materialelor video.
În această privință, Comisia are rolul de a evalua dacă trebuie consolidată
cooperarea cu Grupul autorităților europene de reglementare a serviciilor mass-media
audiovizuale (ERGA), pentru a asigura că atât formatul, cât și domeniul de aplicare al
acestuia contribuie la funcționarea efectivă în practică a noilor norme din domeniul mass-
mediei, precum și că poate aborda provocările noi de pe piețele mass-media. În acest scop,
Comisia va trebui să analizeze cele mai bune practici în ceea ce privește cooperarea
transfrontalieră, monitorizând îndeaproape performanța memorandumului de înțelegere
(MoU) al ERGA, care urmează să fie stabilit până la sfârșitul anului. MoU este un mecanism
de cooperare sectorială și voluntară, bazat pe expertiza unică a autorităților europene de
reglementare în domeniul mass-mediei. Acest memorandum, suntem siguri că va conține
mecanisme specifice de cooperare și de schimb de informații pentru autoritățile europene de
reglementare în domeniul mass-mediei în vederea abordării aspectelor practice și a cazurilor
transfrontaliere legate de punerea în aplicare a DSMAV revizuite, care țin de competența
acestora.
Această inițiativă, axată în special pe noutățile de reglementare menționate anterior
din DSMAV revizuită, cu siguranță va completa sistemul de guvernanță orizontală pentru
servicii online care va fi stabilit prin actul legislativ privind serviciile digitale. Până la sfârșitul
anului 2021, Comisia va evalua funcționarea MoU și va propune îmbunătățiri, dacă va fi
necesar.

5
Orientări în temeiul articolului 13 alineatul (7) din Directiva serviciilor mass-media audiovizuale privind
calcularea cotei de opere europene în cataloagele la cerere și definirea nivelului scăzut de audiență și a cifrei de
afaceri reduse; https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52020XC0707(03).
6
Articolul 7a din DSMAV revizuită recunoaște că statele membre pot lua măsuri pentru a asigura vizibilitatea
corespunzătoare a serviciilor mass-media audiovizuale de interes general, pentru a realiza obiective precum
pluralismul mass-mediei, libertatea de exprimare și diversitatea culturală. În legătură cu această dispoziție, un
subgrup specific al ERGA a fost instituit în 2020 pentru a facilita o înțelegere comună a domeniului de aplicare
al acestei dispoziții, precum și abordările de reglementare potențiale pe care le pot adopta statele membre în
acest domeniu
3
  Protecția minorilor,
Aceasta este reglementată prin normele privind DSMAV revizuită au fost completate
de recomandările din 19987 și 20068 privind protecția minorilor și a demnității umane. În 2012
a fost adoptată Strategia europeană pentru un internet mai bun pentru copii, care este
sprijinită în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei și prin programe
precum Orizont Europa 2020. Printre diferitele inițiative din acest domeniu se numără
programul „Better Internet for Kids” (Un internet mai bun pentru copii) și centrele pentru un
internet mai sigur.

  Drepturile de autor pe piața unică digitală

La 17 aprilie 2019, Parlamentul și Consiliul au adoptat texte de lege privind dreptul
de autor și drepturile conexe pe piața unică digitală 9.Acest act legislativ a modificat două
directive anterioare privind aspecte legate de drepturile de autor, respectiv Directiva
96/9/CE și Directiva 2001/29/CE. Directiva urmărea îndeosebi modernizarea normelor
privind drepturile de autor pe piața unică digitală, pentru a atinge mai multe obiective
fundamentale, precum îmbunătățirea accesului transfrontalier la conținutul online, mai
multe oportunități de a utiliza materiale protejate de drepturi de autor în scopuri legate de
educație, cercetare și patrimoniul cultural, o piață a drepturilor de autor care să funcționeze
mai bine; și  punerea în aplicare a Tratatului de la Marrakesh în dreptul Uniunii. Noua
legislație are cel mai mare impact asupra platformelor online, cum ar fi YouTube, Facebook și
Google News.
Desigur, legislația U.E. în domeniul mass –mediei se axează mai noi, ca invoație, pe
anumite Programe de finanțare și inițiative de sprijin, precum:
1.Programul „Europa creativăʺ
Componenta MEDIA a programului „Europa creativă” este menită să facă sectorul
audiovizual mai competitiv. La 14 decembrie 2020, Parlamentul și Consiliul s-au înțeles ca
următorul program „Europa creativă” (2021-2027) să fie finanțat cu suma de 2,2 miliarde
EUR, din care un procent de cel puțin 58 % trebuie alocat componentei MEDIA și un procent
de până la 9 % trebuie alocat componentei INTERSECTORIALE, care ține și ea, parțial, de
sectorul audiovizual. Consiliul și-a adoptat poziția în prima lectură  la 13 aprilie 2021, iar
Parlamentul a adoptat textul în a doua lectură la 19  mai 2021. Noul program va intra în
vigoare oficial imediat ce va fi publicat în Jurnalul Oficial. (JO)
Totuși, grație dispozițiilor care se aplică retroactiv prevăzute de regulament, noul
program „Europa creativă” intră în vigoare de la 1 ianuarie 2021, pentru a asigura o tranziție
lină de la perioada de programare anterioară.

7
JO L 270, 7.10.1998, p. 48.
8
JO L 378, 27.12.2006, p. 72
9
Directiva (UE) 2019/790
4
 Componenta MEDIA a acestui Program își propune să ajute profesioniștii din
domeniul audiovizualului să dobândească noi competențe și, de asemenea, să stimuleze
cooperarea și mobilitatea transfrontalieră, precum și inovarea în creația și producția de opere
audiovizuale europene, cum ar fi filmele și programele de televiziune (filme de ficțiune, filme
pentru copii și de animație, documentare și scurtmetraje), opere interactive (jocuri video) și
coproducții europene și internaționale. De asemenea, sprijină circulația, promovarea și
distribuția online și în săli de cinema, peste tot în lume, a operelor europene în noul mediu
digital (cu ajutorul platformelor de distribuție și a subtitrării, a dublării și a descrierii audio).
Bazându-se pe succesul programelor care l-au precedat, MEDIA și MEDIA Mundus,
programul MEDIA a sărbătorit, în 2021, 30 de ani de când susține filmele europene.
Nu în ultimul rând, omponenta sa INTERSECTORIALĂ, promovează activități
menite să ajute mass-media să se adapteze la provocările structurale și tehnologice cu care se
confruntă, inclusiv prin dezvoltarea unui peisaj mediatic liber, diversificat și pluralist, a
jurnalismului de calitate și a alfabetizării mediatice.
Bazându-se pe rezoluția sa din 2011 referitoare la cinematograful european în era
digitală10, Rezoluția Parlamentului European din 28 aprilie 2015 referitoare la filmul european
în era digitală11 exprimă sprijinul ferm pentru regizorii europeni, subliniind rolul pe care îl
joacă sprijinul financiar asigurat prin subprogramul MEDIA al programului „Europa creativă”
2014-2020. Aceasta subliniază importanța educației cinematografice și a atragerii unui public
mai larg.
Rezoluția Parlamentului European din 11 septembrie 2012 referitoare la distribuirea
online a operelor audiovizuale în Uniunea Europeană 12 analizează aspecte ale dreptului de
autor și provocările reprezentate de disponibilitatea în format digital a operelor audiovizuale.
Un raport privind punerea în aplicare a programului „Europa creativă” - 2014-2020 și,
așadar, a subprogramului MEDIA a fost votat în Comisia CULT în ianuarie 2017, iar o
rezoluție aferentă a fost adoptată în plen la 2 martie 2017 13. Rezoluția evidenția cât sunt de
importante un buget adecvat, procedurile administrative simplificate și sprijinul pentru ca
organizațiile sau proiectele de mici dimensiuni să aibă acces la finanțare.
Acordul dintre Parlament și Consiliu privind programul „Europa creativă” 2021-
2027 a fost aprobat în cadrul reuniunii Comisiei CULT din 11 ianuarie 2021. La 10 mai 2021,
comisia a decis prin vot să recomande aprobarea textulu i, care a fost adoptat oficial în plen la
19 mai 2021.

10
JO C 153E, 31.5.2013, p. 102
11
JO C 346, 21.9.2016, p. 10
12
JO C 353E, 3.12.2013, p. 64.
13
JO C 263, 25.7.2018, p. 19.

5
 2.  Planul de acțiune pentru sectorul mass-mediei și cel audiovizual.
Datorită noilor dezvoltări tehnologice, au apărut și noi tipuri de conţinut
audiovizual, cum ar fi videoclipurile sau conţinutul generat de utilizatori, care au devenit tot
mai importante şi care au determinat apariţia unor noi actori în piaţa serviciilor, inclusiv a
furnizorilor de servicii video la cerere şi de platforme de partajare a materialelor video, unii
fiind în prezent deja consacraţi. Această convergenţă media necesită un cadru juridic
actualizat pentru a reflecta evoluţiile de pe această piaţă în continuă expansiune şi pentru a
atinge un echilibru între accesul la serviciile de conţinut online, protecţia consumatorilor şi
competitivitate.
Un segment important al pieţei actuale este reprezentat de serviciile de platformă de
partajare a materialelor video care oferă conţinut audiovizual, care este accesat din ce în ce
mai mult de către publicul larg, în special de către tânăra generaţie. În această categorie intră
şi serviciile oferite de mijloacele de comunicare socială, care au devenit un mediu important
pentru schimbul de informaţii, divertisment şi pentru educaţie, inclusiv prin asigurarea
accesului la programe şi la materiale video generate de utilizatori. Este necesar ca
respectivelor servicii să le fie aplicabil cadrul legal specific domeniului audiovizual, deoarece
concurează pentru acelaşi public şi aceleaşi venituri ca serviciile media audiovizuale. În plus,
acestea au, de asemenea, un impact considerabil prin faptul că facilitează posibilitatea
utilizatorilor de a modela şi influenţa opiniile altor utilizatori, inclusiv a minorilor. Prin
urmare, pentru a-i proteja pe minori de conţinutul dăunător şi pe toţi cetăţenii de incitarea la
ură, la violenţă şi la terorism, serviciile respective ar trebui să fie reglementate şi supuse unor
reguli şi restricţii, astfel încât să fie asigurată apărarea obiectivelor de interes public general,
precum şi dreptul la libertatea de exprimare.
Având în vedere aspectele semnalate anterior, la nivelul Uniunii Europene a fost
adoptată Directiva (UE) 2018/1808 a Parlamentului European și a Consiliului din 14
noiembrie 2018 de modificare a Directivei 2010/13/UE privind coordonarea anumitor
dispoziții stabilite prin acte cu putere de lege sau acte administrative în cadrul statelor
membre cu privire la furnizarea de servicii mass-media audiovizuale (Directiva serviciilor
mass-media audiovizuale) având în vedere evoluția realităților pieței, în scopul reglementării
unitare, la nivelul statelor membre, a aspectelor ce privesc serviciile media audiovizuale şi a
celor vizând serviciile platformelor de partajare a materialelor video.

În decembrie 2020, Comisia a lansat un Plan de Acțiune intitulat „Mass-media

europeană în deceniul digital: un plan de acțiune pentru sprijinirea redresării și
transformării”. Aceste sectoare, puternic lovite de criza provocată de coronavirus, rămân
esențiale pentru „democrație, diversitatea culturală și autonomia digitală a Europei”. Planul de
acțiune se axează pe trei domenii de activitate și pe zece acțiuni concrete menite să ajute
sectorul:

 să-și revină în urma crizei (și anume, prin înlesnirea accesului la sprijinul UE,
prin stimularea investițiilor și prin lansarea inițiativei „NEWS”, care reunește măsuri și
sprijin);
6
   să se transforme, grație stimulării investițiilor, astfel încât să poată adopta
tranziția digitală și pe cea verde (și anume, prin încurajarea creării de spații europene ale
datelor mediatice, prin promovarea unei coaliții sectoriale europene a realității virtuale și a
realității augmentate și prin facilitarea discuțiilor și a acțiunilor care dau posibilitatea acestui
sector să devină neutru din punct de vedere climatic până în 2050); și, în fine,

 să le ofere persoanelor și firmelor din Europa posibilitatea de a iniția un dialog

cu sectorul audiovizual, să promoveze talentele mediatice europene, să capaciteze persoanele
din Europa și să întărească cooperarea dintre autoritățile de reglementare.
Astfel, Parlamentul a subliniat că UE ar trebui să stimuleze creșterea și
competitivitatea sectorului audiovizual, recunoscând totodată importanța generală a acestuia
pentru conservarea diversității culturale.
Menționăm faptul că, Rezoluțiile Parlamentului European în ceea ce privește mas-
media, inclusiv cele referitoare la televiziune din anii ʼ80 și de la începutul anilor ʼ90 cereau
în mod repetat standarde tehnice comune pentru difuzarea directă prin satelit și pentru
televiziunea de înaltă definiție. Adoptarea DSMAV în 2010 a fost rezultatul negocierilor
dintre Parlament și Consiliu, care au ținut seama de majoritatea preocupărilor semnalate de
Parlament la prima lectură.
Parlamentul urmărește îndeaproape punerea în aplicare a DSMAV. În rezoluția sa
din 2013 referitoare la punerea în aplicare a Directivei serviciilor mass-media audiovizuale ,
Parlamentul a prezentat mai multe observații și recomandări, în special în ceea ce privește
accesibilitatea, promovarea operelor audiovizuale europene, protejarea minorilor, publicitatea,
provocările viitoare și concurența internațională.
În rezoluția sa din 2013 referitoare la Televiziunea conectată , Parlamentul a invitat
Comisia să evalueze în ce măsură este necesar să se revizuiască DSMAV și alte cerințe
actuale prevăzute de reglementările privind rețelele și mass-media. Nevoia unei revizuiri se
referă mai ales la normele privind ușurința găsirii platformelor și la accesul nediscriminatoriu
la acestea, la lărgirea noțiunii de platformă și la adaptarea instrumentelor existente la noile
evoluții.
La 12 martie 2014, Parlamentul a adoptat o rezoluție referitoare la pregătirea pentru
convergența deplină a lumii audiovizuale , ca răspuns la Cartea verde a Comisiei pe aceeași
temă. În rezoluție, Parlamentul European ia notă de convergența piețelor, subliniază
necesitatea de a menține accesul și ușurința găsirii și de a proteja diversitatea și modelele de
finanțare și analizează infrastructura și frecvențele, valorile și cadrul de reglementare.
În cadrul procedurii legislative ordinare de revizuire a DSMAV lansate de Comisie
în 2016, Comisia pentru cultură și educație (Comisia CULT) a votat asupra Raportului său în
aprilie 2017, în calitate comisie competentă în această chestiune, și a decis să inițieze
negocieri interinstituționale cu Consiliul. Ca urmare a încheierii negocierilor, legislația
revizuită se va aplica organismelor de radiodifuziune, dar și platformelor de video la cerere și
de partajare a materialelor video cum ar fi Netflix, YouTube sau Facebook, precum și
transmisiunilor în direct pe platformele de partajare a materialelor video. Negociatorii
7
Parlamentului au reușit, de asemenea, să obțină o protecție mai mare pentru copii, norme mai
stricte în materie de publicitate și să prevadă cerința ca cel puțin 30 % din conținutul distribuit
prin canale de televiziune și platforme de video la cerere să fie produs în UE.
În prezent, piaţa serviciilor media audiovizuale a evoluat în mod semnificativ şi rapid
datorită convergenţei care are loc între televiziune şi serviciile de comunicații electronice
furnizate prin internet, astfel că, s-a înregistrat şi o schimbare semnificativă a obiceiurilor de
vizionare, în special cele ale generaţiilor tinere. În acest context, o mare parte a utilizatorilor a
trecut de la vizionarea serviciilor de programe în mod clasic, pe echipamente de televiziune,
la alte dispozitive, portabile (mobile), pentru a viziona conţinutul audiovizual.
3.  Educația în domeniul mass-mediei  și pluralismul mass-mediei
Educația în domeniul mass-mediei este capacitatea de a accesa mijloacele de
comunicare în masă, de a înțelege și de a evalua cu spirit critic diferite aspecte ale acestora și
ale conținutului acestora și de a comunica în diverse contexte. Este o competență
fundamentală pentru tânăra generație și pentru adulți. UE consideră că educația în domeniul
mass-mediei este un factor extrem de important pentru implicarea activă în societatea
informațională actuală. Concluziile Consiliului din 30 mai 201614 privind dezvoltarea
competențelor mediatice și a gândirii critice cu ajutorul educației și formării subliniază că
competențele mediatice sunt mai importante ca oricând în epoca internetului și a platformelor
de comunicare socială și că ele trebuie să facă parte integrantă din educația și formarea de la
toate nivelurile.
În plus, în 2019, Comisia a organizat prima sa Săptămână dedicată educației în
domeniul mass-mediei la scară europeană și a convocat o reuniune a Grupului de experți
privind educația în domeniul mass-mediei, care reunește diferite părți interesate și se
întrunește o dată pe an. Și revizuirea din 2018 a DSMAV a consolidat rolul educației în
domeniul mass-mediei.15 În plus, în cadrul componentei MEDIA a programului „Europa
creativă” va fi lansat un nou program de educație în domeniul mass-mediei (2021-2027).
Pluralismul mass-mediei înseamnă nevoia de transparență, libertate și diversitate în
peisajul mediatic. În anul 2011, Institutul Universitar European a înființat Centrul pentru
pluralism și libertate în mass-media, cofinanțat de UE. În plus, în 2016, UE a
implementat Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei  (MPM) în toate
statele membre și în anumite țări candidate. Acesta este un instrument științific conceput
pentru a identifica riscurile potențiale la adresa pluralismului mass-mediei, pe baza unui set de
indicatori. În anul 2018, MPM a fost adaptat și modernizat. Aceste inițiative sunt dovada
eforturilor continue ale Comisiei de a îmbunătăți protejarea pluralismului și a libertății mass-
mediei în Europa, precum și de a stabili ce măsuri trebuie adoptate în acest domeniu la nivelul
UE sau la nivel național.

14
JO C 212, 14.6.2016, p. 5
15
 Directiva serviciilor mass-media audiovizuale (DSMAV), respectiv articolul 33 litera (a) și articolul 28
litera (b).
8
 Un raport referitor la competența mediatică în lumea digitală16 a fost votat în Comisia
CULT în noiembrie 2008, iar rezoluția aferentă a fost adoptată în plen la 16 decembrie 2008.
Rezoluția a pus în evidență rolul central pe care îl are educația în domeniul mass-mediei
pentru cultura politică și participarea activă a cetățenilor.
Importanța educației în domeniul mass-mediei a fost subliniată și în Agenda pentru
competențe în Europa pentru anul 2020, care a prevăzut că, împreună cu statele membre,
Comisia va analiza noile priorități ale planului european pentru învățarea în rândul adulților.
Scopul acestui plan va fi să completeze cadrul de cooperare european reînnoit în domeniul
educației și formării profesionale și să susțină realizarea obiectivului de dezvoltare durabilă al
ONU.
Această rezoluție a marcat un pas important în direcția unei acțiuni mai ample a UE
în acest domeniu.
4. Reglementare și inițiative legislative aarlamentului Uniunii Europene privind
Patrimoniul cinematografic european
La 16 noiembrie 2005, Parlamentul și Consiliul și-au publicat recomandarea privind
patrimoniul cinematografic și competitivitatea activităților industriale conexe 17, în care statele
membre sunt invitate să colecteze, să catalogheze, să păstreze și să restaureze metodic
patrimoniul cinematografic al Europei, astfel încât să poată fi transmis generațiilor viitoare.
Statelor membre li se solicită și să semnaleze din doi în doi ani ce au întreprins în acest
context, astfel încât Comisia să poată elabora un raport privind punerea în aplicare pe baza
acestor informații. Promovarea patrimoniului audiovizual al Europei este, de asemenea,
menționată explicit printre prioritățile componentei MEDIA a noului program „Europa
creativă” 2021-2027.
În plus, pe durata Festivalului de Film de la Cannes, UE organizează discuții și
dezbateri pe diferite teme, cum ar fi finanțarea filmelor, distribuția de film, atragerea unui
public mai larg și inovarea. În 2005, a fost lansat Forumul filmului european, ca o platformă
de dialog structurat între factorii de decizie politică și sectorul audiovizual. În 2004, a fost
introdus premiul „Nou talent din UE”, pentru a promova activitatea unor tineri regizori
europeni care au beneficiat de formare sponsorizată prin MEDIA. Premiul european „Border
Breakers” a fost un premiu pentru tinerii artiști introdus în 2004 și cofinanțat de programul
„Europa creativă”. În anul 2019, premiul a fost redenumit premiul pentru talente „Muzica
mișcă Europa”.
„Premiul LUX - – Premiul european de film al publicului”, cunoscut și sub
denumirea de Premiul LUX al publicului este un premiu nou, succesorul Premiului
LUXFILM, înființat de Parlamentul European în 2007, și al Premiului publicului decernat de
European Film Academy, introdus în 1997. El își propune să promoveze distribuția și
vizibilitatea filmelor europene în întreaga Uniune, invitând spectatorii europeni să devină

16
JO C 45E, 23.2.2010, p. 9.

17
JO L 323, 9.12.2005, p. 57
9
protagoniști activi și să își voteze filmele preferate și oferind subtitrări ale celor trei filme
nominalizate pentru premiu în cele 24 de limbi oficiale ale UE și pentru persoanele surde și cu
deficiențe de auz.
 Noile mijloace de comunicare în masă pot ajuta la promovarea valorilor precum
libertatea de exprimare, accesul la informații și democrația participativă. Subliniem în acest
sens, faptul că, noile mijloace de comunicare nu sunt des folosite, se pune un accent deosebit
pe noile mijloace de comunicare în masă și pe prezența online.

De asemenea, considerăm că, mass-media sănătoasă este esențială pentru democrația

și stabilitatea țărilor vizate de politicile UE de extindere și de vecinătate. În cazul în care acest
lucru este fezabil și adecvate, la inițiativele prezentate în comunicare, inclusiv la cele care
vizează mass-media de știri și educația în domeniul mass-mediei, vor participa reprezentanți
ai mass-mediei profesioniste independente din țările vizate de politicile UE de extindere și de
vecinătate. Aceste inițiative vor completa și vor consolida acțiunile punctate în Planul de
acțiune al UE privind drepturile omului și democrația 2020-202418

Mai nou, pentru a facilita sprijinul pentru presă și pentru a consolida transparența și
predictibilitatea controlului ajutorului de stat în acest sector, Comisia Europeană a întocmit un
registru digital19,cu jurisprudență relevantă, pe care îl va actualiza periodic. De asemenea, în
registrul de transparență sunt accesibile informații actualizate periodic cu privire la ajutoarele
acordate de statele membre.
Important, pentru a permite statelor membre să sprijine întreprinderile în contextul
pandemiei de COVID-19, problemeatică actuală mondială, la 13 octombrie 2020, Comisia
Europeană a decis prelungirea și extinderea domeniului de aplicare al Cadrului temporar
privind ajutoarele de stat, adoptat la 19 martie 2020. Ajutorul acordat în temeiul cadrului
temporar se poate cumula cu ajutorul acordat în temeiul regulamentelor de minimis20

5. Reglementări ale Comisiei Europene privind Consolidarea libertății și a

pluralismului în mass-media
18
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=JOIN:2020:5:FIN.
19
https://ec.europa.eu/competition/sectors/media/sa_decisions_to_media.pdf
20
Regulamentul (UE) nr. 1407/2013 al Comisiei, Regulamentul (UE) nr. 1408/2013 al Comisiei, Regulamentul
(UE) nr. 717/2014 al Comisiei și Regulamentul (UE) nr. 360/2012 al Comisiei], care este scutit de obligația de
notificare, cu condiția ca dispozițiile și normele de cumulare din regulamentele respective să fie respectate.
[SA.59106 (2020/N) Schemă de compensare pentru sectorul danez al mass-mediei în contextul COVID-19 –
Danemarca; SA.57530 (2020/N) – Schemă de ajutor în contextul COVID-19 pentru întreprinderile de producție
audiovizuală – Luxemburg; Ajutor de stat SA.58801 (2020/N) – Italia COVID-19: Ajutor pentru editurile mici și
ajutor de stat; SA.58847 (2020/N) – Italia COVID-19: Ajutor pentru muzică

10
 Dezinformarea și manipularea dezbaterilor democratice pot fi combătute de
asigurarea unor mass-media independente. Comisia Europeană arată că, în ultimii ani, s-au
intensificat atacurile și abuzurile asupra jurnaliștilor, iar actuala pandemie a permis impunerea
de noi restricții asupra libertăților mass-mediei. Pentru a îmbunătăți siguranța online și fizică a
jurnaliștilor, Comisia Europeană a propus o serie de măsuri cuprinse atât în actualul plan de
acțiune, cât și în Planul de acțiune pentru sectorul mass-media și audiovizual și în Planul de
acțiune al UE privind drepturile omului și democrația:
- facilitarea schimbului de bune practici în cadrul unui dialog structurat între statele
membre și autoritățile de reglementare în domeniu;
- elaborarea, în 2021, a unei recomandări privind siguranța jurnaliștilor;
- alocarea de fonduri pentru promovarea pluralismului în mass-media;
- promovarea siguranței jurnaliștilor în acțiunile și politicile externe ale UE. Un alt
aspect critic îl reprezintă hărțuirea jurnaliștilor prin acțiuni neîntemeiate și costisitoare în
justiție, intentate de organe ale statului, societăți comerciale ori persoane fizice, cu scopul de
a-i descuraja sau a-i împiedica să-și exercite activitatea în interes public. În acest sens,
Comisia va propune, în 2021, o inițiativă pentru protecția jurnaliștilor și a societății civile
împotriva acestor tipuri de acțiuni strategice împotriva participării publice
În acest sens, există câteva poziții luate de Parlamentul European, respectiv,
Rezoluția Parlamentului European din 25 noiembrie 2020 referitoare la consolidarea libertății
mass-mediei: protejarea jurnaliștilor în Europa, discursurile de incitare la ură, dezinformarea
și rolul platformelor. În acest sens, membrii Parlamentului European au arătat că libertatea,
pluralismul, independența și siguranța jurnaliștilor sunt componente esențiale ale dreptului la
liberă exprimare și informare și sunt indispensabile pentru funcționarea democratică a Uniunii
și statelor membre.
Pentru că această pandemie a reliefat rolul important al unei prese libere și pentru că
în unele state membre s-au constatat atacuri susținute asupra libertății mass-mediei,
Parlamentul European a invitat Comisia și statele membre să promoveze măsuri durabile de
finanțare și sprijinire a unui jurnalism independent și de calitate, să dezvolte a unui cadru
fiabil pentru protecția libertății și pluralismului în mass-media și să consolideze o serie de
instrumente cum ar fi Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei și Platforma
Consiliului Europei pentru protecția jurnalismului și siguranța jurnaliștilor.
De asemenea, Parlamentul a atras atenția că în unele state membre au existat
încercări de capturare a radioului și televiziunii publice pentru a deveni canale de propagandă
proguvernamentală. Pe de altă parte, a fost ridicată și problema unei concentrări excesive a
proprietății în cadrul sectoarelor producției și distribuției de conținut, fapt ce ar periclita
independența jurnaliștilor și ar facilita propagarea dezinformării. În acest sens, Parlamentul a
cerut Comisiei să-și intensifice eforturile pentru a se asigura că media publică informațiile cu
privire la propriile structuri de proprietate și că banii europeni nu sunt cheltuiți cu media
controlate de state și care distribuie propaganda politică. În același timp, au fost criticate
încercările unor state de a profita de pandemia de COVID-19 pentru a bloca accesul mass-
11
mediei independente și critice la deciziile și acțiunile guvernelor. De aceea, a fost reiterată
ideea creării unui fond european permanent pentru jurnaliști în cadrul următorului CFM
(2021-2027), pentru a finanța în mod direct jurnaliștii și media independente.
Nu în ultimul rând, statele membre au fost invitate să condamne și să sancționeze cu
fermitate infracțiunile motivate de ură, discursurile de incitare la ură și găsirea de țapi
ispășitori din partea politicienilor și a funcționarilor publici.
Tot în acest context, Parlamentul a solicitat o cooperare consolidată între platformele
digitale și autoritățile de aplicare a legii în vederea limitării răspândirii mesajelor de incitare la
ură și violență.
La 10 februarie 2021, plenul Parlamentului European a dezbătut chestiunea apărării
democrației în cadrul platformelor de comunicare socială, în contextul în care Uniunea
lucrează la legislația privind serviciile digitale și piețele digitale. Membrii Parlamentului au
arătat, cu acest prilej, că mediul online trebuie reglementat prin legi, nu prin orientări sau
ghiduri create de platforme, legi care să garanteze libertatea de exprimare și celelalte drepturi
fundamentale, dar fără să încurajeze cenzura.
În acest sens, s-a arătat că eliminarea conținutului online ar trebui să se facă de către
autorități responsabile și nu de către societăți private. Alte aspecte abordate au privit apărarea
democrației și a valorilor UE prin combaterea dezinformării și a eforturilor intensificate de
subminare a acestora sau de incitare la violență; utilizarea tehnologiei pentru a îmbunătăți
discursul politic, abordând în același timp problema proliferării discursurilor de incitare la ură
și a discriminării online;transparența algoritmilor, utilizarea datelor cu caracter personal și
restricționarea practicilor de adresare de conținut personalizat; problemele cauzate de apariția
monopolurilor tehnologice și impactul acestora asupra pluralismului mass-mediei, precum și
asupra pluralismului în discursul public; riscurile sistemice, precum și daunele societale și
economice pe care platformele majore le pot cauza sau exacerba.
La data de 23 februarie 2021, Consiliul Afaceri Generale urma să aibă un schimb de
opinii cu privire la planul de acțiune propus de Comisie, însă acest subiect a fost retras de pe
ordinea de zi.21

6. Pluralismul mass-mediei și libertatea mass-mediei în Uniunea Europeană;

Reglementare.22

21
Comitetul Regiunilor - Comisia pentru cetățenie, guvernanță, afaceri externe și instituționale (CIVEX) a
discutat COM(2020)790 la reuniunea din 12-13 mai 2021, urmând ca în cadrul aceleiași sesiuni ori la reuniunea
din 30 iunie - 1/2 iulie 2021 să adopte un punct de vedere. De asemenea, Comitetul Economic și Social European
va adopta o poziție în cadrul sesiunii plenare din 9 iunie 2021

22
Directiva 2017/2209(INI))
12
 Prin adoptarea Tratatului de la Lisabona, Uniunea Europeană s-a identificat ca o
comunitate de valori în care drepturile omului reprezintă fundamentul. Libertatea de
exprimare și de informare este recunoscută pe plan internațional drept unul dintre elementele
esențiale ale arhitecturii drepturilor omului și libertăților fundamentale. Aceasta a fost
consacrată, printre altele, în Declarația Universală a Drepturilor Omului, în Pactul
internațional cu privire la drepturile civile și politice și în Convenția europeană a drepturilor
omului. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și activitatea desfășurată
de mai multe organizații internaționale (ONU, OSCE, Consiliul Europei), au dezvoltat și au
clarificat sfera de aplicare al acestora.23

Pe lângă statutul său intrinsec de drept al omului, libertatea de exprimare, alături de

pluralismul și independența media, exercită și un rol social fundamental, acționând ca un
observator public, protejând cetățenii de abuzurile statelor și ale intereselor private și făcându-
i mai capabili să participe activ la viața democratică.

Situația libertății, pluralismului și independenței efective a media față de presiunea

politică și interesele economice s-a înrăutățit de la adoptarea Rezoluției Parlamentului
European din 21 mai 2013 referitoare la „Carta UE: norme standard pentru libertatea mass-
mediei în UE”, după cum se subliniază în constatările din ediția 2017 a clasamentului mondial
al libertății presei.24

Amenințările la adresa libertății de exprimare și a pluralismului media sunt multiple

și cuprind o gamă largă de măsuri, instituite atât de actori statali, cât și de părți private.

Chiar și în statele membre ale UE, jurnaliștii continuă să fie ținta unor atacuri
mortale. Asasinarea jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia reprezintă doar ultimul
episod în acest sens. Cu toate acestea, presiunile împotriva jurnaliștilor iau forme diferite și
multiple. După cum a subliniat Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene,
printre acestea se numără amenințările cu violența; incidentele din contextul adunărilor
publice; interferențele suspectate din partea actorilor politici; presiunile pentru a divulga surse
și materiale confidențiale; interferențele prin intermediul serviciilor de securitate și a
serviciilor secrete; precum și presiuni financiare și economice. Acești factori, împreună cu
interferențele politice și cu gradul ridicat de concentrare din sectorul media, extind, de
asemenea, fenomenul autocenzurii, după cum se arată în Studiul Consiliului Europei
„Jurnaliști sub presiune: Interferențele nejustificate, teama și autocenzura în Europa”25.
Deteriorarea condițiilor de muncă și a condițiilor economice din sectorul media ca urmare a
crizei economice, precum și apariția unor noi actori internaționali, cum ar fi giganții din
domeniul înaltei tehnologii sau platformele de comunicare socială, capabile să domine piața
de publicitate online, precum și reducerile bugetare practicate în unele state membre care

23
Articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și-a extins formal domeniul de aplicare
prin includerea libertății și pluralismului media în sfera sa de protecție. Luate împreună, toate aceste instrumente
consolidează o responsabilitate precisă a statelor membre și a Uniunii Europene însăși de a proteja integral acest
drept fundamental al omului și, în același timp, de a lua măsuri pozitive, de promovare proactivă a progresului în
această privință.
24
A se vedea Reporteri fără Frontiere (RSF) și în concluziile raportului de politici al Institutului Universitar
European din 2017.
25
Agenția pentru Drepturi Fundamentale (FRA), Violența, amenințările și presiunile exercitate împotriva
jurnaliștilor și a altor actori din mass-media în Uniunea Europeană, Contribuție la al doilea colocviu anual
privind drepturile fundamentale – noiembrie 2016, http://fra.europa.eu/en/publication/2016/violence-threats-and-
pressures-against-journalists-and-other-media-actors-european
13
vizează organismele publice de radiodifuziune, agravează precaritatea și amplifică
autocenzura.

Tehnologiile digitale au oferit, fără îndoială, instrumente noi și profund

transformatoare de democrație participativă, care au extins sfera digitală într-un mod
revoluționar și le-au permis cetățenilor să treacă de la statutul de utilizatori de informații la cel
de producători de informații. Riscul de dezinformare implicit, legat de răspândirea virală a
conținutului online, de dificultățile privind contestarea și corectarea acestuia în timp, precum
și de puterea de cenzură care ar putea fi exercitată de platformele de comunicare socială și de
giganții din domeniul tehnologiei, reprezintă reversul acestei evoluții. 26

Cu toate acestea, din perspectiva dreptului internațional, problema „știrilor false”

trebuie abordată cu prudență extremă, având în vedere faptul că media tradițională dominantă
a fost – și este – la fel de predispusă să difuzeze știri false, precum și că interzicerea „știrilor
false” a servit adesea ca instrument de control asupra media și de restricționare a libertății
editoriale. Suntem conștienți de faptul că informațiile înșelătoare pot provoca daune grave
(distrugerea reputației persoanelor, încălcarea vieții private a acestora), însă restricțiile privind
„știrile false” nu reprezintă o soluție. „Adevărul” definitiv și „obiectivitatea” sunt concepte
ambigue și periculoase.

Obligația de a publica exclusiv rapoarte de un adevăr absolut nu este numai

nerealistă, ci și netolerantă. În plus, trebuie să ținem cont de faptul că era digitală a făcut ca
verificarea faptelor să fie mult mai ușoară decât a fost vreodată în media tradițională:
manipularea materialelor digitale poate fi investigată, dacă se dorește acest lucru, iar
internetul are la dispoziție instrumentele și oferă infrastructura necesară pentru verificarea
surselor și a faptelor. A permite funcționarilor publici să decidă ce este adevărul echivalează
cu a accepta că forțele aflate la putere au dreptul de a reduce la tăcere vocile critice. În ceea ce
privește „discursurile de incitare la ură” sau „terorismul”, noțiunea de „știri false” este prea
vagă pentru a preveni interpretările subiective și arbitrare. 27 Dar nu ar oferi siguranță nici
efectuarea acestor evaluări de către entități private, precum Facebook, în locul autorităților
publice.

În concluzie, datorită numeroaselor nereguli privind Mass-media, a fost a fost și este

necesară reglementarea aspectelor privind în special libertatea de exprimare, ca un instrument
esențial pentru garantarea transparenței și a responsabilității instituțiilor democratice.

Necesitatea unei protecții efective a avertizorilor a fost invocată în repetate rânduri

de mai multe organizații internaționale, cum ar fi Consiliul Europei sau Raportorul special al
ONU pentru promovarea și protecția dreptului la libertatea de opinie și de exprimare, precum
și de Parlamentul European. Cu toate acestea, încă nu a fost adoptat un cadru comun al UE,
iar mai multe state membre nu dispun de un sistem adecvat în această privință.

Bibliografie:

26
Marilyn Clark și Anna Grech, Jurnaliștii sub presiune – Interferențele nejustificate, teama și autocenzura în
Europa, Editura Consiliului Europei, 2017
27
Centrul pentru pluralismul și libertatea media (CMPF), Institutul Universitar European, „Monitorizarea
pluralismului media în Europa: Aplicarea Instrumentului de monitorizare a pluralismului media 2016 în
Uniunea Europeană, Muntenegru și Turcia”, http://cmpf.eui.eu/media-pluralism-monitor/mpm-2016-results/
14
 1 .Report on the Public Consultation for the European Democracy Action Plan:
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/report_edap_public_consultation_final.pdf;
2. Factsheet: European Democracy Action Plan - Making EU democracies stronger:
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/edap_factsheet8.pdf;
3. Questions and Answers: European Democracy Action Plan – making EU
democracies stronger: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/qanda_20_2251_en.pdf.4
4. Chakravartty, Paula și Katharine Sarikakis., Media Policy and Globalization.
Edinburgh: Edinburgh University Press, 2006
5. Keane, John, Mass-media şi democraţia, Editura Institutul European, Iaşi, 2000
6. Coman, Mihai, Introducere in sistemul mass media (partea a II-a), Polirom, Iași,
2008

15