Sunteți pe pagina 1din 40

1.

Sinteza planului de afaceri


a)Scopul planului de afaceri
Primul pas in deschiderea unei cafenele este bineinteles planul de afaceri. Scrierea acestuia
trebuie sa corespunda cu aspiratiile tale. Ce vrei sa obtii? Cum doresti sa ajungi acolo? Cati bani
esti dispus sa investesti in visul tau? Vei fi obligat sa stabilesti principalele costuri pe care le
impune deschiderea cafenelei, o proiectie asupra vanzarilor si cheltuielile lunare de intretinere.
In cat timp va deveni afacerea ta profitabila? Imediat sau dupa o perioada de asteptare? Un plan
de afaceri bine conceput este esential, atunci cand cauti o locatie si finantare. Are menirea de a-i
convinge pe investitori, proprietarii de locatii si manageri ca afacerea ta merita atentie.

b) Oportunitatea afacerii
In Bucuresti exista doar 500 de cafenele, insuficiente pentru cele 2.000.000 de bucuresteni si
cei care tranziteaza orasul.
Numarul cafenelelor din Capitala este de 6 ori mai mic decat in Paris. Fiind un deficit de
cafenele in zona Bucurestilui , concurenta este mica, deci, succesul este garantat.

c)Solutia la aceasta oportunitate


Solutia in vederea acestei oportunitati o constituie deschiderea unei cafenele in Bucuresti.

d)Situatia curenta a firmei


Momentan ideea noastra de afacere este in stadiul de cercetare, urmand ca mai apoi de ce nu
sa fie pusa in practica.

e)Descrierea produselor/serviciilor oferite


Produsele vandute in cafenele vor fi bazate pe cafea,ciocolata,ceai,produsele de patiserie,
,bauturi racoritoare.
Serviciile prestate vor fi de inalta calitate.Se ofera gratis acces la internet si reviste
mondene.Se vor organiza seri tematice in care vor canta diferite band-uri si concursi de
karaoke.Deasemenea in cursul zilei vor rula filme nominalizate la Oscar.

f.)Experienta ,abilitatile si aptitudinile intreprinzatorului(echipei)


Pentru a administra o cafenea nu ne este necesara o forma prealabila de calificare,dar cu
siguranta informarea despre conducerea unei cafenele este un atuu. Pentru noi ,faptul ca de-a
lungul timpului am fost in multe cafenele ,ne-a ajutat sa ne facem o idee despre cum ar trebui sa
arate cafeneaua ideala.
Pentru angajati este necesara o experienta trecuta in domeniul cafenelelor,sa fie amabili si sa
respecte regulamentul impus.

g)Avantajul competitiv
Avantajul nostru fata de competitori ar fi in primul rand varietatea produselor ,oferindu-le
clientilor nostrii o varietate de bauturi pe baza de cafea,(cappucinno, caffe
latte,americano,mocha,macha flake,espresso,ristretto,machiatto etc.)dar si un meniu cuprinzator
bazat pe ceaiuri si ciocolata calda de diverse sortimente,in completare avand bauturi racoritoare
si gustari. In al 2-lea rand respectul nostru al intregii echipe fata de clienti consideram ca este un
avantaj. Un alt atuu ar fi amplasarea cafenelei intr-o zona foarte circulata pe toata perioada zilei
(Universitate).De asemenea un alt avantaj ar fi acela ca in cafeneaua noastra se vor desfasura
diverse activitati relaxante.

h)Dimensiunea pietei si piata tinta


Clientii cafenelei sunt locuitori ai Bucurestiului care fac parte din categoria de mijloc ,cu
varste cuprinse intre 14 -70 de ani,care sunt educati, carora le place sa socializeze si apreciaza
un serviciu de calitate. Cel mai mare trafic de clieni se va inregistra in weekend ,cafeneaua fiind
nu doar un mod de relaxare ci si un mod unde se poate procura cafeaua de dimineata . Piata tinta
este compusa din tineri, studenti sau elevi de liceu, care pot veni intr-un cadru placut sa se
distreze sau sa faca referate,proiecte etc.
Cafeneaua va oferi o gama larga de produse pe baza de cafea astfel incat se poate satisface
gusturile cat mai pretentioase ale clientilor sai.

i)Previziuni privind vanzarile si profitul


In medie se anticipeaza 100 clienti zilnic,deci 3000 clienti lunar,36000 clienti
anual.Aproximam in medie 15 lei/client.Rezulta un venit zilnic de 1.5000lei,lunar
45.000lei,anual de 540.000lei. Dintre acestia se vor aloca 2% pentru diverse activitati de
marketing(infiintarea si intretinerea paginii web,pentru pliante si premierea castigatorilor
concursurilor organizate).Cheltuielile cu chiria si utilitatile va fi undeva la 7.500lei ,iar salariile
angajatilor ne vor costa 7.200lei.

j)Suma de bani necesara afacerii


1.Cheltuieli legate de constituirea socetatii: 800 lei
2.Organizarea barului:

Macinator de cafea
espressor
blender
vitrina frigorifica
1.congelator
casa de marcat speciala pentru cafele si soft
mobilier tehnologic: barul
Total:10.000lei

3.Spatii de primire si servire:

scaune
mese
2 televizoare
decoratiuni interioare
Total:26.000lei

4.Inventarul ventru vesela :

cani de cafea
pahare
lingurite
Total:8.000lei

5.Chirie prima luna: 6.000lei

k)Strategia de recuperare a investitiei


Banii investiti se vor recupera in primele 3 luni de la deschiderea cafenelei, binenteles daca totul
va decurge conform planului de afacere redactat.

2.Propunerea si oportunitatile afacerii:


2.1Propunerea afacerii
Piata cafenelelor din Bucuresti are in continuare un imens potential, in conditiile in care
numarul actual de cafenele si baruri este insuficient pentru populatia existenta (o cafenea la
7.000 de bucurestenti). In Bucuresti exista o varietate mare de cafenele, de la cele de renume
international, pana la cafenele romanesti cu un renume mai mult sau mai putin cunoscut.
Majoritatea cafenelelor practica preturi destul de ridicate, chiar si cele orientate catre
segmentul mediu. Marja aplicata este considerabil mai mare pentru o cafenea premium.

Societatea urmareste deschiderea unei cafenele care sa ofere produse si servicii de calitate la
preturi medii, reusind sa-si creeze astfel o clientela stabila care va recomanda cafeneaua si altor
clienti.

2.2 Oportunitatea afacerii


Analiza macromediului(oportunitati si riscuri)

Sectorul Analizat

Oportunitati

- Valoarea imobiliara a mp in

Mediul economic

Mediul demografic

Mediul socio-cultural

Romania a scazut datorita


crizei,deci cresc sansele ca
banii ramasi sa fie utilizati
pentru modernizarea
imobilului
-Datorita numarului mare de
someri din Romania,forta de
munca este mai ieftina si mai
stabila
-Densitate buna a populatiei
8,518 loc/km2
-Populatia in varsta de 19-27
de ani este majoritara in
cartierul in care va fi
amplasata cafeneaua,tinerii
fiind atrasi de locuri in care
sa se relaxeze
-Numarul de cafenele
existente,aproximativ 500 in
Bucuresti sunt insuficiente
pentru cei 2.000.000 de
locuitori
-Este un loc in care oamenii
socializeaza intre ei
-Fiind tot mai multi tineri
care fumeaza,acest viciu ii
atrage catre consumul de
cafea
-A crescut importanta
acordata confortului
-Reclama gratuita pe
grupurile de pe facebook

Riscuri

-Datorita veniturilor mici


populatia se orienteaza spre
preturi cat mai mici
-Cresterea brusca si
neasteptata a accizelor la
cafea

-Fiind intr-o zona


universitara,studentii se pot
intalni foarte usor unul pe
altul pentru a bea cafeaua si a
socializa
-In vacanta de vara studentii
sunt plecati

-Lipsa unei culturi orientate


spre calitate.Se face rabat de
la calitate pentru pret redus
-Preocuparea pentru sanatate

-Legea 97/2014 prin care

Mediul politico-legislativ

Mediul natural

Mediul tehnologic

ntreprinztorii aflai la prima


afacere primesc o subvenie
de maximum 10.000 de euro
indiferent de varsta
-Venirea la putere a unui
presedinte de dreapta

-Gradul de poluare este nul


-Fiind amplasat intr-un
oras,conditiile de relief sunt
favorabile
-Conditiile climatice
nefavorabile pe anotimpul
iernii determina populatia sa
mearga in diverse locuri unde
pot socializa
-Usurinta cu care se poate
prepera cafeaua datorita
dezvoltarii aparaturii din
domeniu

-Articolul 3 din legea


numarul 349/2002 se refera
direct la statutul si regulile pe
care trebuie sa le urmeze
cafenelele pentru a proteja
sanatatea nefumatorilor si in
acelasi timp a le oferi
fumatorilor un spatiu bine
delimitat
-Posibilitatea aparitiei unei
legi referitoare la reabilitarea
cladirilor din zona prin care
s-ar interzice comertul in
cazul in care cladirea nu este
consolidata
-Necesitatea deschiderii unei
terase,datorita temperaturilor
ridicate de pe durata veriii

- Imposibilitatea
achizitionarii tehnologiei
moderne din cauza
problemelor legate in
principal de finantarea
investitiilor

Analiza mediului concurential


Piata cafenelelor din Romania este impartita intre lanturi nationale si internationale mari,
orientate catre segmentul premium, si cafenele mici, mai mult sau mai putin personalizate,
centrate in majoritatea cazurilor pe clasa medie.
O clasificare a tipurior cafenelelor din Bucuresti ar include:

cafenele tipice (amplasate cat mai central, oferind cateva preparate culinare si, deseori,
concerte sau alte evenimente): Cremcaffe sau ViaCafe;

cafenele self-service (cu autoservire) - Coffeeright (din locatiile Gregory's);

cafenele bancare - BT Cafe;

cafenele din cladiri de birouri - City Cafe;

cafenele din centre comerciale - Gloria Jean's Coffees (si cu autoservire);

cafenele din hoteluri - Vienna Cafe (din JW Marriott Grand Hotel Bucuresti)

cafenele din benzinarii - Vienna Cafe (din statiile OMV).

Locatiile cele mai agreate de proprietarii de cafenele din Bucuresti sunt urmatoarele:

Lipscani - Universitate : Arcade Cafe; Coffee Right; Cream Cafe; Turabo Cafe; Jos
Palaria; Coyote Cafe; Cafeneaua Actorilor; Living Room; Cafe Deko; Cooffe Grind;
Studio Cafe; Market 8

Cismigiu: Caff Latte; Planter's Cafe; Salzburg; Pardon Cafe; Your Cafe

Piata Romana: BCR Cafe; Turabo Cafe; El Cafe de mi finca; Coffee Right; Centro Cafe;
Epsicopiei; Turabo Cafe; Molinari

Dorobanti: BT Cafe; BRD Caf; Belle Epoque; Rendez Vous; Centro Cafe; High Heels;
Mon Chery; Noblesse Cafe;Rouge Cafe

Alba Iulia Unirea: Via Cafe; Coffee Right; Arcade; Caffpedia; Asimo

Starbucks
Starbucks a intrat pe piata din Romania in 2007 ca rezultat al unui joint-venture dintre Starbucks
Coffee Company si partenerul sau european Marinopoulos Holding. Aceasta a fost prima
cafenea din Europa Centrala si de Est. Marele avantaj al acestei cafenele este renumele care a
devenit cunoscut in Romania inainte chiar de a fi deschisa cafeneaua propriu-zisa. Starbucks are
peste 20.000 de cafenele n 65 de ri i este cunoscut i pentru marca proprie de cafea.
In prezent, compania opereaza 10 cafenele in Romania, dintre care 7 in Bucuresti (Plaza
Romania, Bucuresti Mall, Baneasa Shopping City, Liberty Center, America House Center), una
in Cluj-Napoca (Iulius Mall),una in Timisoara (Iilius Mall) si una in Constanta(Maritimo Mall) .
Lanul de cafenele a obinut anul trecut o cifr de afaceri de 7 milioane de euro pe piaa local,
n cretere cu 20% fa de anul precedent.
Pentru 2015 Starbucks intentioneaza extinderea unitilor existente din Sun Plaza Bucureti i
din ar (Cluj-Napoca i Timioara), dar i nchiderea unor locaii cu potenial redus din
Bucureti, precum America House i Promenada.
Cafepedia
Compania Trotter Restaurant detine brandul de cafenele Cafepedia si lantul de restaurante
romanesti La Mama. Prima cafenea s-a lansat in 2005 la parterul restaurantului La Mama din
Piata Alba Iulia. In prezent exista 3 cafenele, dintre care 2 in Bucuresti si una in Iasi. Sloganul
initial a fost " biroul tau mobil " si, oamenii de afaceri din zona au iubit imediat internetul
wireless, cafeaua buna sau specialitatile internationale, presa interna sau internationala, precum
si cartile pe care puteau sa le rasfoiasca.
De la bun inceput totusi Cafepedia a dorit sa fie o "cafea la un strop de cultura ".
Franciza Costa Coffee
Franciza Costa Coffee a fost preluata n Romania pe o perioada de 15 ani de compania Coffee
Management cu intentia de a deschide 60 de cafenele n Romania pentru urmatorii sase ani, cu o
medie de 10 locatii anual. osta Coffee este un lan de cafenele din Marea Britanie. A fost nfiinat
n anul 1971, n Marea Britanie, de fraii italieni Sergio i Bruno Costa. n noiembrie 2006,
Costa Coffee numra 500 de cafenele n Marea Britanie i alte ri, inclusiv
n Irlanda, India, Orientul Mijlociui China.Costa Coffee este prezent i n Romnia, din
noiembrie 2006, ajungnd la un numr de 12 cafenele

Anul trecut, Costa Coffee a derulat afaceri de aproximativ 2 milioane de euro, iar pentru anul
urmator estimeaza 3 milioane de euro. Exceptand cafenelele din Otopeni, Costa are n medie
200-250 de clienti zilnic. Aproximativ un sfert din acestia sunt clienti fideli. Conform oficialilor,
in prezent segmentul take-away reprezinta 25%-30% din vanzarile Costa din Romania.
Bourbon Cocktails & Coffee
Lantul de cafenele Bourbon Cocktails & Coffee detine in prezent 13 locatii in cinci orase din
Romania, atat in sistem propriu de administrare, cat si in sistem de franciza. Reteau urmeaza a fi
dezvoltata in continuare, ajungand la 22 de locatii pana la sfarsitul anului 2013.
Grupul de firme Bourbon a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 4 milioane EUR, estimand o
crestere de 40% fata pentru 2015.
Franciza Testa Rossa
Prima cafenea Testa Rossa a fost deschisa in incinta centrului comercial Liberty Center din
Bucuresti de catre compania Italian Coffee Concept printr-un contract de franciza semnat cu
grupul Wedl. Investitia necesara s-a ridicat la 250.000 EUR.Din 2015, compania intentioneaza
sa extinda lantul de cafenele si in alte orase din tara, ajungand in 2014 la o retea de 10 cafenele.
Franciza Pascucci
Avandu-si originile in patria cafelei espresso Italia, Pascucci inseamna traditia unei cafele care
cultiva gustul pentru excelenta si rasfatul retetelor originale inovatoare.
Pascucci reprezinta un intreg concept dezvoltat in jurul cafelei de cea mai buna calitate pe
langa cafenelele Pascucci, chintesenta brandului este reprezentata de podusul propriu-zis,
cafeaua, din care sunt preparate zeci de retete originale care ii imbie pe clientii din cafenele
proprii dar si din alte locuri unde cafeaua Pascucci se distribuie si se consuma.
Prima cafenea Pascucci a fost deschisa in noiembrie 2008 in zona Dorobanti de catre compania
Velvet Cafe care detine master-franciza brandului din Italia.
Investitia s-a ridicat la suma de 600.000 EUR pentru o suprafata de 250 mp.
Franciza Gloria Jeans Coffees
Compania Gourmet Products Servicii detine master-franciza Gloria Jean's Coffees, lant
international, originar din SUA, detinut in prezent de o companie australiana. In Romania au
fost deschise, incepand din ianuarie 2005, sase cafenele sub acest bran, dintre care 5 amplasate
in centre comerciale de tip mall - unul in Timisoara si restul in Bucuresti.
Cafenele cu specific
Exista cafenele care se orienteaza catre o anumita tema dincolo de ideea simpla a savurarii
unei cesti de cafea pentru a se diferentia de concurenta. Astfel, se observa cafenele care
promoveaza specificul unei tari (cafenea egipteana, indiana, etc.) sau chiar o activitate (cititul,
arta, make-up, achizitionarea de haine, etc.). Specificul ales va fi un criteriu de selectie a
clientelei, devenind un puternic instrument de marketing.
Cafenele cu specificul unei tari: Valea regilor, Krishna Cafe

Cafenele cu specificul unei activitati: Carturesti cititul, Dada achizitionarea de haine, H2O
articole sport, Studio Cafe studio foto si make-up.
Cafenele deschise de producatorii de cafea
Pentru o mai buna reprezentare, producatorii de cafea Strauss Romania si Kraft Foods si-au
deschis si ei propriile cafenele.
Kraft Foods
Kraft a deschis doua cafenele Jacobs in centrele comerciale Bucuresti Mall si Plaza Romania cu
o capacitate de 206 si respectiv 118 locuri. Aceste locatii vor fi operate in parteneriat cu diversi
investitori, cu o participare solida din partea Kraft Foods.
Strauss Romania
Strauss Romania a deschis in 2007 prima cafenea Doncafe Brasserie & Expresso Bar in
parteneriat cu un operator de cafenele si restaurante. Planurile companiei israeliene vizeaza
extinderea Doncafe Brasserie & Espresso Bar in trei locatii noi, pe termen scurt.
Cafenele care au iesit de pe piata
Turabo Cafe prea s fie o afacere de succes n 2008 cnd reeua avea aproape 50 de cafenele i
o cifr de afaceri de 15 milioane de euro, dar acest lucru a fost destrmat n 2011 cnd
businessul a ajuns n insolven. n urm cu nou ani, Tudor Dragomir Niculescu mpreun cu
ali tineri au deschis prima cafenea Turabo n centrul Bucuretiului, n apropiere de Ateneul
Romn, n urma unei investiii de 250.000 de euro. Au urmat apoi locaiile din Vitan, Piaa
Roman, Piaa Victoriei, Herstru, dar i extinderea n alte orae mari din r, ca Iai, Braov,
Timioara i pe litoral, la Mamaia. n timp, meniul Turabo s-a diversificat, de la sortimente de
cafea i prjituri pn la salate i sandwich-uri. Tudor Dragomir Niculescu a rmas singurul
proprietar al Turabo Caf. Compania avea un numr de 13 cafenele n septembrie 2007, i a
ajuns la 44 n noiembrie 2009, fiind cel mai mare lan de cafenele din Romnia. n anul 2010,
compania a nchis o serie de locaii, ajungnd n februarie 2011 la un numr de 14 cafenele.
Aadar, proprietarul lanului Turabo a nchis n mai puin de trei ani toate cele circa 50 de
cafenele i centre de evenimente pe care le deinea pe piaa local. Mai mult, compania care n
2008, ultimul an de boom, avea afaceri de 15 milioane de euro i era cel mai important juctor
de pe piaa cafenelelor, a ajuns n insolven n februarie 2011. Grupul Turabo, care include
lanul de cafenelele Turabo, centrele de evenimente Turabo Grand Ballroom i Turabo Royal
Ballroom, precum si clubul Turabo Society Club, erau aproape de faliment din februarie 2011.
Astfel, dou dintre societile care patroneaz lanul Turabo au intrat n insolvena, iar o alta,
care detine marca Turabo Cafe - BRTV Grup - era i ea n pragul falimentului. n prezent, omul
de afaceri Tudor Dragomir Niculescu spune c nu mai deine afaceri n Romnia, ba mai mult,
nu vrea nici s nceap altele pe piaa local, orientndu-se spre pieele externe
Romaqua Group, imbuteliatorul apei minerale Borsec, a decis sa inchida cafeneaua Metropolitan
din Bucuresti inaugurata in iunie 2008 in urma unei investitii de 80.000 EUR.
Nestle a iesit de pe piata cafenelelor in 2008, pe locul celor doua cafenele fiind deschise alte
cafenele care apartin Kraft Foods.
CoffeeHeaven a anuntat ca se va retrage din Romania, piata pe care a patruns odata cu
deschiderea centrului comercial Baneasa Shopping City, din cauza rezultatelor sub asteptari

obtinute in aceasta perioada. Brandul polonez a fost adus in Romania prin intermediul Snack
Attack, in urma unui joint-venture intre cele doua companii si urma sa fie extins in alte trei
locatii in 2009.
Privind politica concurentei, se observa o tendinta clara de crestere a numarului de cafenele, atat
in Bucuresti, cat si in alte orase din tara. Din punctul de vedere al gamei de produse si servicii,
majoritatea cafenelelor existente ofera o gama variata de produse bazate pe cafea, impreuna cu
produse auxiliare (bauturi sau mancare), precum si servicii menite sa fidelizeze clientii (internet
wireless gratuit, ziare sau reviste existente in cafenea, etc.).
Pentru a putea face fata concurentei, cafeneaua va trebui sa aiba de asemenea un meniu variat in
specialitati de cafea, bauturi racoritoare sau alcoolice.In plus, atmosfera placuta si serviciile de
calitate vor contribui la atragerea si fidelizarea clientilor.
Un dezavantaj pe care cafeneaua il are fata de concurenta este lipsa unui renume pe piata.
Consumatorul roman este intr-o anumita proportie snob, fiind atras de nume mari, de cafenele,
pe care mai intai le-a cunoscut din surse externe (televizor, reviste, excursii in strainatate) si
ulterior le-a descoperit si in Romania. Totusi, cafeneaua va incerca sa creeze o atmosfera
prietenoasa, sa construiasca o clientela fidela care apreciaza calitatea, demonstrand ca renumele
se poate construi.

2.3 Motive de incredere


Societatea urmareste intrarea pe piata cafenelelor, o piata cu un vizibil potential de exploatat
chiar si in conditiile economice actuale. Intentia conducerii este de a atrage si mai ales ales
fideliza clienti din clasa de mijloc, oferind produse de calitate la un pret corect si cu un serviciu
impecabil.
Cafeneaua va fi perceputa ca un spatiu cald si primitor, unde personalul se imprieteneste cu
clientii si creaza o relatie de incredere. Se doreste ca baza promovarii cafenelei sa fie
recomandarile clientilor multumiti, alocandu-se un buget mic (nu mai mult de 2% din vanzari)
pentru promovare.

3.Descrierea afacerii:
3.1Prezentare firma

Denumirea completa a firmei : MouviNess


Domeniul de activitate: Local de servire a bauturilor alcoolice si nonalcoolice pe baza de
cafea si nu numai
Forma juridica de constituire: Socetate cu raspundere limitata (SRL)
Activitatea principala a socetatii si codul CAEN al activitatii principale: Baruri si
activitati de servire a bauturilor- Cod CAEN 5630
Natura si valoarea capitalului social:
Numele proprietarilor,managerilor,cenzorilor: Mihalcioiu Paul-Daniel,Maciuca CesarDorinel(proprietari si manageri)

Numele actionarilor principali(ponderea lor in capitalul social) Mihalcioiu Paul-Daniel


cu un aport de 50% respectiv Maciuca Cesar-Dorinel cu un aport tot de 50%
Date de identificare(adresa sediului principal,numar de telefon si fax ,numarul de
inregistrare in registrul comertului) Adresa: Str.Ciprian Porumbescu,bl c4 sc. c et.3 ap.11
,tel:0723266773,fax:0245/216782, Nr.inreg. reg.com.: J40/8118/2015
Numarul de angajati: 8 angajati: 2 manageri, 2 barmani si 4 ospatari
Infrastructura firmei-principalele active fixe(cladiri,mijloace de
productie,terenuri,autovehicule) :Spatiu inchiriat: (71MP, Bd.I.C.Bratianu,centru
vechi,zona Universitate)

3.2 Strategia firmei

Formularea misiunii firmei:Misiunea cafenelei MouviNess este sa ofere clientilor un loc


placut ,si cultural de servire a cafelei,intru-un cadru armonios si unde se vor bucura de
respectul cuvenit
Formularea viziunii:In viitorul apropiat cafeneaua MouviNess va fi recunoscuta pe plan
local pentru: o inalta calitate a serviciilor si produselor oferite clientilor,pentru climatul
placut linistit dar si energic (in functie de momentul zilei) in care iti poti servi cafeaua
,pentru respectul cu care te vom trata de fiecare data cand vei veni la noi.
Identificarea valorilor care stau la baza afacerii: Respectul fata de cafea pe care noi il
oferim prin acest local. Inca de pe vremea Constantinopolului, unde a aparut prima
cafenea din lume, in anul 962, oamenii au baut cafea si vor bea in continuare.
Definirea sloganului si a emblemei: Sloganul nostru: Din respect pentru cafea. In logoul nostru gasim o ceasca de cafea si un ibric in stil turcesc,care definesc istoria si
frumusetea cafelei.
Analiza SWOT:

Puncte Tari

Oportunitati

asocierea cu un producator
binecunoscut de cafea (Julius Meinl,
Illy, etc.);
originalitate (organizare seri tematice,
programe de fidelitate, servicii
conexe);
calitatea produselor si a servirii;
experienta responsabilului de cafenea;
marja de profit;
locatie centrala

numar in continuare redus de cafenele;


o iesire la cafenea presupune un cost mai
mic decat o iesire la restaurant;
o mai mare deschidere a consumatorilor
romani / bucuresteni catre socializare in
afara casei;
cresterea consumului zilnic de cafea (mai
mult de o ceasca pe zi);
gusturile consumatorilor de cafea au
evoluat, acestia apreciind acum o cafea si un
serviciu de calitate;
scaderea timpului petrecut intr-o cafenea;
cresterea ponderii clientilor care iau cafeaua
la pachet;
scaderea chiriei pentru spatiile comerciale;
o mai mare usurinta de a gasi un spatiu

Puncte Slabe

comercial comparativ cu anii precedenti.


Amenintari

lipsa unui renume pe piata cafenelelor


din Romania;
lipsa de experienta a actionarilor
fonduri proprii initiale insuficiente

o posibila scadere a consumului ca frecventa


si cantitate;
conditii de creditare mai aspre;
lichiditate redusa pe piata;
cresterea costului cu materia prima;
devalorizarea monedei nationale.

Stabilirea obiectivelor

Deschiderea unei cafenele de succes, avand ca segment tineri bucuresteni din clasa de mijloc
Adaptarea permanenta la mediul de afaceri din Bucuresti prin oferirea de noi produse si
modalitati de petrecere a timpului liber
Un numar minim de 100 de clienti / zi in primul an de afaceri
Dezvoltarea unei relatii de incredere cu clientii, astfel incat promovarea cafenelei sa se realizeze
in primul rand prin recomandari

4.Analiza pietei
4.1 Cercetarea de marketing
Scopul cercetrii: studierea comportamentului de consum pentru cafea n rndul
populaiei din Bucuresti
Obiectivele cercetarii:
1.Cercetarea orientarii clientului spre cafea in functie de calitate
2.Cercetarea orientarii clientului spre cafea in functie de firma/brand.
3.Cercetarea orientarii clientului fata de modul in care ii este servita cafeaua.

1. Consumati cafea?
a. da
b. nu
2. Daca da, cat de des?
a. zilnic
b. ocazional
3. Numiti primul cuvant pe care-l asociati cu cel al cafelei.
..................................................................................................................

4. Ce cafea consumati n mod regulat ?


a. Illy
b. Lavazza
c. DonCafe
d. Jacobs
e. Alta. Specificati:
...................................................................................................................

5. Ce apreciati cel mai mult la cafeaua pe care o consumati ?


a. aroma
b. gustul
c. tria
6. Ce va determina sa cumparati o cafea?
a. Reclama
b. Pretul
c.Marca
d.Disponibilitatea produsului

7. Atunci cand cumparati cafea care este factorul primar care va influenteaza decizia?
a. pretul
b. calitatea
c. marca
8.Cat de mult va influenteaza promotiile,comportamentul de cumparare pentru
cafea?
foarte mult

mult

indiferent

putin

foarte putin

9.Ce procentaj % ati acorda in functie de calitate urmatoarelor cafele?


- Illy........
- Lavazza............
- DonCafe........

10.Cat de mult va influenteaza localul in care va serviti cafeaua in functie de brandul pe care il
comercealizeaza?

foarte putin

putin mult foarte mult

11.De regula incercati mai multe marci de cafea?


a.

Da

b.

Nu

c.

Nu stiu

12.Cum apreciati importanta servirii cafelei intr-un local pe o scara de la 1 la 5 ?


1

13.In ce categorie se incadreaza varsta dumneavostra ?

sub 20 ani

intre 20 40ani

intre 40-60 ani

14.La ce gramaj ati vrea sa va fie servita cafeaua intr-o cafenea?


a.

100grame

b.

200grame

c.

300grame

15.Ce ati dori sa va fie servit langa cafea?


a.un croissant
b.un biscuite
c.nimic ,servesc cafeaua simpla
d.alt produs(specificati)
16.In ce perioada a zilei consumati cafea?
a.dimineata
b.pranz
c.seara
d.in orice perioada a zilei

peste 60 ani

17.Pentru ce consumati cafea de obicei?


a.pentru gust
b.pentru alungarea oboselii si a somnului
c.in completarea altor vicii(fumatul)
d.altele
Pentru verificarea chestionarului va rog sa-mi spuneti :
- numele ..
-un numar de telefon Multumesc pentru timpul acordat. O zi buna!

Cu ajutorul acestui chestionar am observat ca dintr-un total de 50 de persoane


intervievate , 60% au ales Lavazza ca fiind cafeaua preferata ,restul de 40% orientandu-se catre
alte branduri(30%Illy caf, 8%DonCafe si 2%Jacobs).Prin urmare am decis sa cautam un
contract de colaborare cu Lavazza. Deasemenea am observant ca majoritatea celor intervievati
ar dori ca pe langa cafea sa li se ofere si un biscuite,lucru pe care il vom lua si noi in calcul in
vederea servirii clientilor nostrii.
O alta observatie pe care am facut-o in urma acestui chestionar este acela ca
majoritatea persoanelor care au completat forumarul au ales calitatea cafelei un factor esential
in cumpararea acesteia, pretul si reclama fiind mai putin importante. Ca mod de servire a
cafelei, cei care au raspuns la chestionar au ales gramajul de 200 de ml ca fiind cel ideal.
Sursele de informatii folosite:

vizitarea cafenelelor de-a lungul timpului


studii de piata prin chestionar
informarea prin intermediul colegilor,prietenilor,familiei

Informaiile necesare pentru redactarea planului afacerii:

Informatii cu referire la spatiile in care se poate deschide cafeneaua,


preturile chiriilor pentru spatiile favorabile
cheltuielile aferente deschiderii unei cafenele(blender, aparatura specifica, bar, mese
,scaune)
cheltuieli cu personalul

4.2 Piata
Descrierea Industriei
Segmentul Horeca a fost cel mai dinamic sector de consum in Romania, avand o crestere de
peste 70% in ultimii 6 ani. Numarul persoanelor care prefera sa iasa in oras a fost din ce in ce
mai mare in ultimii ani. Romanii au inceput sa aiba o viata sociala mai activa, preferand sa se
intalneasca cu prietenii in afara casei, insa a crescut si numarul intalnirilor de afaceri care s-au
mutat din birouri in cafenele si restaurante.
Peste 34.000 de restaurante si baruri erau prezente la inceputul lui 2013 pe piata din Romania,
estimata la 2,5 miliarde de euro, in crestere cu 12% fata de aceeasi perioada a anului trecut,
potrivit Oficiului National al Registrului Comertului.

La nivel national sunt inregistrate in prezent 21.333 de baruri si 12.900 de restaurante, capitala
fiind lider de piata cu o cota de 10,4% (peste 1.000 de baruri si aproape 2.450 de restaurante).
Printre judetele cu cele mai multe unitati de profil se pot numara si Constanta, Timis, Cluj si Iasi
care, impreuna cu Bucuresti, detin 30% din numarul total de restaurante si baruri. Pe ultimele
locuri sunt judetele Giurgiu (doar 230 de restaurante si cafenele), Ialomita si Covasna (fiecare cu
putin peste 300 de unitati de profil).
In aceasta perioada nesigura economic, piata Horeca a simtit mai putin turbulentele financiare
comparativ cu alte domenii.
Piata cafenelelor din Romania
Cafeneaua este considerata de multi cel mai profitabil business din industria Horeca, datorita
marjelor de profit mari. Aceasta piata este caracterizata de un trend ascendent, avand chiar si in
conditiile actuale potential cu o abordare corecta.
Numarul de cafenele este in continuare scazut comparativ cu alte tari europene. Media
europeana indica o cafenea la 2.000 de locuitori, in timp ce in Bucuresti este o cafenea la 7.000
de locuitori. Capitala numara in prezent mai putin de 500 de cafenele, in conditiile in care in
Praga numarul lor depaseste 1.000, iar in alte capitale europene precum Parisul sau Londra exista
peste 3.000 de astfel de locatii.
In ultima perioada numarul cafenelelor a crescut foarte mult, atat in Bucuresti, cat si in orasele
de provincie. Au aparut branduri noi de cafea si lanturi de cafenele care s-au extins la nivel local
sau national, individual sau prin franciza. Numarul cafenelelor a crescut datorita cererii vizibile,
dar si datorita cresterii numarului de spatii comerciale de tip mall, a spatiilor de birouri etc.
Cafenelele stradale cresc mai incet datorita lipsei de spatii cu vad si a nivelului chiriilor.
Astfel, in 2013, in Bucuresti se inregistra un consum de 450 de cesti de cafea pe zi. Ca si trend al
clientilor, in cursul saptamanii fluxul de clienti este mai ridicat dimineata - oameni de afaceri
care isi incep ziua cu o cafea la pachet, la pranz pentru pauzele de masa si seara cand clientii
ies cu prietenii. Bineinteles in weekend numarul de clienti este considerabil mai mare.
Preturile practicate in cafenele sunt destul de ridicate, astfel incat majoritatea consumatorilor
nu isi permit sa iasa in oras in mod frecvent. Acest lucru inhiba intr-o oarecare masura cresterea
consumului. Daca in Italia un espresso costa intre 0,80 - 1,20 euro, in Germania 1,2 - 1,8 euro,
in Franta 1,2 - 2,00 euro, in Romania, un espresso costa intre 1,1 si 1,7 euro. Pretul este aliniat la
Europa dar puterea de cumparare este mult mai mica. O cafenea in Italia vinde 3-6 kg/zi,
produsul cel mai vandut fiind cafeaua. In Romania, locatiile cu mai mult de 1 kg / zi sunt foarte
rare si in majoritatea cafenelelor, cel mai vandute produse sunt, paradoxal, apa sau berea.
Legea privind fumatul in locurile publice inchise, intrata in vigoare de la 1 ianuarie, a dus la
cresterea numarului de locatii exclusiv destinate fumatorilor si nu a diminuat consumul de tutun

asa cum estimau autoritatile. In urma modificarilor facute la aceasta lege, de la 1 ianuarie
fumatul este permis in locatii publice doar in jumatate din suprafata utila si doar daca aceasta
este izolata complet de restul spatiului public.
Patronii restaurantelor sau cafenelelor cu suprafete sub 100 de metri patrati pot opta daca
localul este destinat fumatorilor sau nefumatorilor. In cele mai multe cazuri se opteaza ca locatia
sa fie dedicata fumatorilor, avand in vedere ca majoritatea celor care ies sa consume cafeaua in
oras sunt fumatori. O inerzicere a fumatului ar putea diminua afacerea unui restaurant sau
cafenea cu pana la 30%.
Profilul consumatorului roman de cafea
Conform ultimelor statistici realizate de Organizatia Internationala a Cafelei consumul mediu
anual de cafea in Romania este de 2,3 kilograme pe cap de locuitor, jumatate din media
europeana, unde consumul de cafea este de aproximativ 5 kg pe cap de locuitor. Consumatorul
tipic de cafea pentru Romania este in 60% din cazuri femeie, in majoritate intelectuala,
realizeaza venituri de la mediu in sus, bea o ceasca de cafea dimineata si, eventual, una dupaamiaza si o prefera amara.
Procentul romanilor care cumpara cafea de mai mult de doua ori pe saptamana a crescut in
ultimii ani, dar nu intr-un ritm considerabil. La fel a crescut si cantitatea de cafea consumata
zilnic. Romanii au inceput sa bea mai mult de o ceasca de cafea pe zi, cum erau obisnuiti din
trecut, insa tot sunt in urma celorlalti cetateni ai Europei.
In 80% din ocaziile de consum, cafeaua este preparata in casa, de preferabil la ibric.
Cafenelele, restaurantele sau fast-food-urile au o pondere de doar 10% din ocaziile de consum, la
fel ca automatele de cafea. Bautul cafelei face parte dintr-un ritual zilnic, care prevede de cele
mai multe ori ca aceasta bautura sa fie consumata dimineata, inainte de a pleca la serviciu.
Profilul clientului de cafenea
Potrivit proprietarilor de cafenele, clientii obisnuiti sunt persoane cu varsta intre 18 si 40 de
ani, educati, care apreciaza produse si servicii de calitate. Oamenii de afaceri reprezinta 50% din
clientii cafenelelor. Procentajul ajunge chiar la 70%, in cazul anumitor cafenele care sunt
localizate in apropierea centrelor de afaceri. In cazul acestora, fluxul clientilor este cel mai
ridicat dimineata devreme sau seara tarziu.
Consumul de cafea in cafenele a crescut in Romania considerabil in ultimii ani, impreuna cu o
crestere semnificativa a numarului de clienti. Aceste cresteri au fost acompaniate de o scadere a
timpului petrecut la masa, dupa modelul occidental. Totusi, suntem in continuare mult in spatele
vecinilor europeni.

Spre deosebire de Romania, alte piete din Europa sunt chiar dominate de canalul HoReCa. De
exemplu, in Belgia, 58% din piata cafelei este reprezentata de cafenele, restaurante si fast-fooduri.
Criza economica nu a afectat in acest moment foarte puternic piata cafenelelor. Faptul ca
aceasta afacere se adreseaza in primul rand segmentului middle-upper class face ca piata de
cafenele sa fie mai protejata de efectele crizei economice in comparatie cu alte piete. In plus,
nevoia de relaxare, de detasare de problemele zilnice face din cafenea o locatie perfecta pentru o
clasa socio-economica din ce in ce mai stresata.
Este foarte probabil ca in 2014 consumatorii sa iasa mai putin si astfel, consumul prin HoReCa
sa scada. Insa atu-ul unei cafenele comparativ cu un restaurant sta in nota de plata mult mai mica
(aproximativ 4 - 5 EUR) pentru aceeasi placere de a socializa in afara casei. Oamenii incearca in
aceasta perioada sa economiseasca bani si vor renunta probabil sa mai frecventeze restaurante
scumpe, insa nu se vor priva la fel de mult de placerea de a iesi la o cafea alaturi de prieteni.
Schimbarile cele mai probabile datorate crizei se vor vedea in notele de plata ale cafenelelor,
care vor scadea cu 10% 15%, chiar daca numarul clientilor va ramane aproximativ acelasi.
Provocarea va fi de a atrage clienti noi si de a-i pastra pe cei existenti, convingandu-i in acelasi
timp sa consume printr-o varietate de produse noi si printr-un serviciu de calitate.

4.3Segmentarea pietei
Nevoile clienilor pe care produsul/serviciul le satisface (identificare pe baz de chestionar)
In urma raspunsurilor din chestionar am observat ca dintr-un total de 50 de persoane 27 de
persoane au afirmat ca beau cafea pentru alungarea somnului,16 persoane consuma cafea in
completarea altor vicii si numai 7 persoane consuma cafea pentru gustul sau. Prin urmare
majoritatea populatiei consuma cafea in general pentru alungarea somnului si a starii de
oboseala.

Segmentul tinta
Piata romaneasca a cafenelelor tinde sa transforme consumatorul intr-un client tot mai
pretentios. Gusturile si preferintele romanilor au evoluat atat din perspectiva produselor pe baza
de cafea consumate, cat si din perspectiva aprecierii serviciului primit si a locatiei frecventate.
Consumatorii au inceput sa fie mai selectivi, sa treaca de la cafeaua la filtru si cappuccino la plic
catre preparate pregatie profesionist, sa recunoasca o cafea buna si chiar sa dezvolte preferinte
pentru un anumit brand. Designul interior si serviciile conexe au inceput sa conteze de asemenea
in algerea unei cafenele.

Clientii Cafenelei MouviNess sunt locuitori ai Bucurestiului, fac parte din categoria middle
class, cu varsta cuprinsa intre 18 si 45 de ani, sunt educati, le place sa socializeze si apreciaza un
serviciu de calitate. Dintre acestia, 80% sunt fumatori.
Cel mai mare trafic de clienti se va inregistra in weekend. In cursul saptamanii cele mai mare
vanzari se vor realiza intre orele 17 24, insa vor exista foarte multi clienti care isi vor cumpara
cafea la primele ore ale diminetii. Cafeneaua nu va fi doar un mod de relaxare dupa serviciu, ci si
un loc de unde se poate procura cafeaua de dimineata sau unde se poate servi pranzul in pauza de
masa.
In ultima perioada preferintele clientilor de cafenele se ndreapta catre specialitatile de cafea
pe baza de espresso, cum ar fi espresso con panna (espresso cu un varf de spuma de lapte), latte
machiatto (espresso cu lapte si spuma de lapte), triestino (espresso dublu cu spuma de lapte),
cafe con panna (espresso lung cu frisca), dar si affogato cafe (espresso cu nghetata), ciocolata
italiana sau trieste moca (ciocolata, espresso, lapte si frisca). Un alt semn al rafinarii gustului
consumatorului roman este si cresterea cererii pentru cafelele aromate.
Cafeneaua va oferi o gama larga de produse pe baza de cafea, astfel incat sa poata satisface
gusturile cat mai pretentioase ale clientilor sai.

4.4 Pozitionarea pe piata


Identificarea posibilelor avantaje competitive:
Produsele personalizate vor fi prezentate, n fotografii de mari dimensiuni, care vor asigura
astrfel o important parte a decorului vizual. Preul mediu al ofertelor "n tandem" va fi n jurul a
25 lei. Avantajul, fa de o cafenea obinuit, este tocmai aceast ofert specific i foarte
personalizat care va fi de cea mai bun calitate. Personalul va fi instruit s recomande produsele
si s le descrie.Avantajele pentru clieni vor fi tocmai ambiana deosebit de prietenoasa si
calitatea produselor.
Motivele care stau la baza cumprrii produsului/serviciului de ctre segmentul int
-respectul fata de client si fata de produsele pe care le comercializam
-calitatea si prospetimea produselor
-amabilitatea si ambianta placuta in care clientii nostrii isi pot servi cafeaua
-diferitele activitati pe care le vom desfasura in cadrul cafenelei (karaoke,vizionarea filmelor de
oscar)
-diversitatea produselor pe baza de cafea
-prestarea serviciilor dorite de clienti ( descoperite pe baza chestionarului)

Alegerea poziionrii i a modului n care aceasta va fi comunicat segmentului int


Ca o firma nou deschisa ne vom pozitiona pe piata practicand preturi moderate, cu oferte pe
baza de carduri de fidelitate si cu reduceri in timpul saptamanii si intre anumite intervale pe
perioada zilei. Toate acestea vor fi trasmise segmentului tinta prin brosuri , reclame radio si
reviste dar si in interiorul cafenelei prin prisma personalului.

4.5Clienii
Cand vorbim despre clientela cafenelelor, probabil cea mai importanta componenta este cea
geografica. In marile orase, in fiecare zona (cartier) exista anumite cafenele, dar rareori ele
dobandesc un renume in afara perimetrului respectiv. Pe langa acestea exista si cafenele care fac
parte din retele nationale si internationale care constituie adevarate repere in ceea ce priveste
oferta de cafea. Acestea din urma sunt situate central si in zone cu trafic pietonal intens sau in
interiorul mallurilor.
Atragerea clientilor de referinta:
Atragerea clientilor se va face cu ajutorul marketingului in primul rand, prin reclame (radio,
reviste, ziare,flyere)dar si prin oferte speciale pentru clientii fideli si reduceri in anumite
intervale orare. O alta modalitate de atragere a clientilor este practicarea de servicii cat mai
bune , incercand sa se raspandeasca zvonul despre noi prin intermediul clientilor.
Dificultatea pentru clienii s obin produse/servicii similare din alte surse
Dificultatea obtinerii de produse si servicii similare din alte surse consta in faptul ca noi
cunoastem clientul destul de bine si incercam sa-i oferim toate conditiile dorite pentru a reveni
cu drag la noi. Clientul standard are ntre 20 i 35 de ani, este n proporii egale brbat i femeie,
nu este cstorit n proporie de 70%, dispune de bani peste venitul mediu, are educaie
superioar, sau este n curs de formare (student), n proporie de 25%, i place s stea la "taclale"
(de aceeaq fundalul sonor trebuie s fie discret) cu prietenii, mai degrab dect s se concentreze
pe a asculta un anumit gen de muzic. Durata medie a unei ederi este mai mare dect la alte
tipuri de cafenele.

Diferenta fata de concurenta se realizeaza si datorita:


-serviciile prestatea au o calitate superioara
-cel mai bun raport calitate/pret
-tematici specifice unei cafenele in ceea ce priveste designul acesteia,evenimentele organizate si
serviciile prestate

-unicitatea atmosferei si a serviciilor pe piata din Bucuresti


Fidelitatea clienilor
1.Emitere card client
Pe baza acestui card clientul este identificat rapid i poate beneficia de reduceri de pre sau
acumula diferite bonusuri
2.Discount fix pentru cientii din baza de date
Fiecare client sau grup de clieni poate avea un discount fix pentru fiecare produs comandat.
Bineneles nu se aplic discount-ul fix spre exemplu pentru igri sau produse cu adaos
comercial foarte mic.
3.Happy Hour
In fiecare zi ntre orele 8-10 dimineaa, cafeaua poate s fie vndut cu un discount de 20%.
Apa plata+ Caffe latte + croissant =12 lei in loc de 20lei.

4.6 Concurenta
Piata cafenelelor din Romania este impartita intre lanturi nationale si internationale mari,
orientate catre segmentul premium, si cafenele mici, mai mult sau mai putin personalizate,
centrate in majoritatea cazurilor pe clasa medie.
O clasificare a tipurior cafenelelor din Bucuresti ar include:

cafenele tipice (amplasate cat mai central, oferind cateva preparate culinare si, deseori,
concerte sau alte evenimente): Cremcaffe sau ViaCafe;

cafenele self-service (cu autoservire) - Coffeeright (din locatiile Gregory's);

cafenele bancare - BT Cafe;

cafenele din cladiri de birouri - City Cafe;

cafenele din centre comerciale - Gloria Jean's Coffees (si cu autoservire);

cafenele din hoteluri - Vienna Cafe (din JW Marriott Grand Hotel Bucuresti)

cafenele din benzinarii - Vienna Cafe (din statiile OMV).

Locatiile cele mai agreate de proprietarii de cafenele din Bucuresti sunt urmatoarele:

Lipscani - Universitate : Arcade Cafe; Coffee Right; Cream Cafe; Turabo Cafe; Jos
Palaria; Coyote Cafe; Cafeneaua Actorilor; Living Room; Cafe Deko; Cooffe Grind;
Studio Cafe; Market 8

Cismigiu: Caff Latte; Cafe Salzburg; Pardon Cafe; Your Cafe

Piata Romana: BCR Cafe; Turabo Cafe; El Cafe de mi finca; Coffee Right; Centro Cafe;
Epsicopiei; Turabo Cafe; Molinari

Dorobanti: BT Cafe; BRD Caf; Belle Epoque; Rendez Vous; Centro Cafe; High Heels;
Mon Chery; Noblesse Cafe;Rouge Cafe

Alba Iulia Unirea: Via Cafe; Coffee Right; Arcade; Caffpedia; Asimo

Starbucks
Starbucks a intrat pe piata din Romania in 2007 ca rezultat al unui joint-venture dintre Starbucks
Coffee Company si partenerul sau european Marinopoulos Holding. Aceasta a fost prima cafenea
din Europa Centrala si de Est. Marele avantaj al acestei cafenele este renumele care a devenit
cunoscut in Romania inainte chiar de a fi deschisa cafeneaua propriu-zisa. Starbucks are peste
20.000 de cafenele n 65 de ri i este cunoscut i pentru marca proprie de cafea.
In prezent, compania opereaza 10 cafenele in Romania, dintre care 7 in Bucuresti (Plaza
Romania, Bucuresti Mall, Baneasa Shopping City, Liberty Center, America House Center), una
in Cluj-Napoca (Iulius Mall),una in Timisoara (Iilius Mall) si una in Constanta(Maritimo Mall) .
Lanul de cafenele a obinut anul trecut o cifr de afaceri de 7 milioane de euro pe piaa local, n
cretere cu 20% fa de anul precedent.
Pentru 2015 Starbucks intentioneaza extinderea unitilor existente din Sun Plaza Bucureti i
din ar (Cluj-Napoca i Timioara), dar i nchiderea unor locaii cu potenial redus din
Bucureti, precum America House i Promenada.
Cafepedia
Compania Trotter Restaurant detine brandul de cafenele Cafepedia si lantul de restaurante
romanesti La Mama. Prima cafenea s-a lansat in 2005 la parterul restaurantului La Mama din
Piata Alba Iulia. In prezent exista 3 cafenele, dintre care 2 in Bucuresti si una in Iasi. Sloganul
initial a fost " biroul tau mobil " si, oamenii de afaceri din zona au iubit imediat internetul
wireless, cafeaua buna sau specialitatile internationale, presa interna sau internationala, precum
si cartile pe care puteau sa le rasfoiasca.
De la bun inceput totusi Cafepedia a dorit sa fie o "cafea la un strop de cultura ".
Franciza Costa Coffee
Franciza Costa Coffee a fost preluata n Romania pe o perioada de 15 ani de compania Coffee
Management cu intentia de a deschide 60 de cafenele n Romania pentru urmatorii sase ani, cu o
medie de 10 locatii anual. osta Coffee este un lan de cafenele din Marea Britanie. A fost nfiinat
n anul 1971, n Marea Britanie, de fraii italieni Sergio i Bruno Costa. n noiembrie 2006, Costa
Coffee numra 500 de cafenele n Marea Britanie i alte ri, inclusiv n Irlanda, India, Orientul
Mijlociui China.Costa Coffee este prezent i n Romnia, din noiembrie 2006, ajungnd la un
numr de 12 cafenele
Anul trecut, Costa Coffee a derulat afaceri de aproximativ 2 milioane de euro, iar pentru anul
urmator estimeaza 3 milioane de euro. Exceptand cafenelele din Otopeni, Costa are n medie
200-250 de clienti zilnic. Aproximativ un sfert din acestia sunt clienti fideli. Conform oficialilor,
in prezent segmentul take-away reprezinta 25%-30% din vanzarile Costa din Romania.

Bourbon Cocktails & Coffee


Lantul de cafenele Bourbon Cocktails & Coffee detine in prezent 13 locatii in cinci orase din
Romania, atat in sistem propriu de administrare, cat si in sistem de franciza. Reteau urmeaza a fi
dezvoltata in continuare, ajungand la 22 de locatii pana la sfarsitul anului 2013.
Grupul de firme Bourbon a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 4 milioane EUR, estimand o
crestere de 40% fata pentru 2015.
Franciza Testa Rossa
Prima cafenea Testa Rossa a fost deschisa in incinta centrului comercial Liberty Center din
Bucuresti de catre compania Italian Coffee Concept printr-un contract de franciza semnat cu
grupul Wedl. Investitia necesara s-a ridicat la 250.000 EUR.Din 2015, compania intentioneaza sa
extinda lantul de cafenele si in alte orase din tara, ajungand in 2014 la o retea de 10 cafenele.
Franciza Pascucci
Avandu-si originile in patria cafelei espresso Italia, Pascucci inseamna traditia unei cafele care
cultiva gustul pentru excelenta si rasfatul retetelor originale inovatoare.
Pascucci reprezinta un intreg concept dezvoltat in jurul cafelei de cea mai buna calitate pe
langa cafenelele Pascucci, chintesenta brandului este reprezentata de podusul propriu-zis,
cafeaua, din care sunt preparate zeci de retete originale care ii imbie pe clientii din cafenele
proprii dar si din alte locuri unde cafeaua Pascucci se distribuie si se consuma.
Prima cafenea Pascucci a fost deschisa in noiembrie 2008 in zona Dorobanti de catre compania
Velvet Cafe care detine master-franciza brandului din Italia.
Investitia s-a ridicat la suma de 600.000 EUR pentru o suprafata de 250 mp.
Franciza Gloria Jeans Coffees
Compania Gourmet Products Servicii detine master-franciza Gloria Jean's Coffees, lant
international, originar din SUA, detinut in prezent de o companie australiana. In Romania au fost
deschise, incepand din ianuarie 2005, sase cafenele sub acest bran, dintre care 5 amplasate in
centre comerciale de tip mall - unul in Timisoara si restul in Bucuresti.
Cafenele cu specific
Exista cafenele care se orienteaza catre o anumita tema dincolo de ideea simpla a savurarii
unei cesti de cafea pentru a se diferentia de concurenta. Astfel, se observa cafenele care
promoveaza specificul unei tari (cafenea egipteana, indiana, etc.) sau chiar o activitate (cititul,
arta, make-up, achizitionarea de haine, etc.). Specificul ales va fi un criteriu de selectie a
clientelei, devenind un puternic instrument de marketing.
Cafenele cu specificul unei tari: Valea regilor, Krishna Cafe
Cafenele cu specificul unei activitati: Carturesti cititul, Dada achizitionarea de haine, H2O
articole sport, Studio Cafe studio foto si make-up.

Cafenele deschise de producatorii de cafea


Pentru o mai buna reprezentare, producatorii de cafea Strauss Romania si Kraft Foods si-au
deschis si ei propriile cafenele.
Kraft Foods
Kraft a deschis doua cafenele Jacobs in centrele comerciale Bucuresti Mall si Plaza Romania cu
o capacitate de 206 si respectiv 118 locuri. Aceste locatii vor fi operate in parteneriat cu diversi
investitori, cu o participare solida din partea Kraft Foods.
Strauss Romania
Strauss Romania a deschis in 2007 prima cafenea Doncafe Brasserie & Expresso Bar in
parteneriat cu un operator de cafenele si restaurante. Planurile companiei israeliene vizeaza
extinderea Doncafe Brasserie & Espresso Bar in trei locatii noi, pe termen scurt.
Cafenele care au iesit de pe piata
Romaqua Group, imbuteliatorul apei minerale Borsec, a decis sa inchida cafeneaua Metropolitan
din Bucuresti inaugurata in iunie 2008 in urma unei investitii de 80.000 EUR.
Nestle a iesit de pe piata cafenelelor in 2008, pe locul celor doua cafenele fiind deschise alte
cafenele care apartin Kraft Foods.
CoffeeHeaven a anuntat ca se va retrage din Romania, piata pe care a patruns odata cu
deschiderea centrului comercial Baneasa Shopping City, din cauza rezultatelor sub asteptari
obtinute in aceasta perioada. Brandul polonez a fost adus in Romania prin intermediul Snack
Attack, in urma unui joint-venture intre cele doua companii si urma sa fie extins in alte trei
locatii in 2009.
Privind politica concurentei, se observa o tendinta clara de crestere a numarului de cafenele, atat
in Bucuresti, cat si in alte orase din tara. Din punctul de vedere al gamei de produse si servicii,
majoritatea cafenelelor existente ofera o gama variata de produse bazate pe cafea, impreuna cu
produse auxiliare (bauturi sau mancare), precum si servicii menite sa fidelizeze clientii (internet
wireless gratuit, ziare sau reviste existente in cafenea, etc.).
Pentru a putea face fata concurentei, cafeneaua va trebui sa aiba de asemenea un meniu variat in
specialitati de cafea, bauturi racoritoare sau alcoolice.In plus, atmosfera placuta si serviciile de
calitate vor contribui la atragerea si fidelizarea clientilor.
Un dezavantaj pe care cafeneaua il are fata de concurenta este lipsa unui renume pe piata.
Consumatorul roman este intr-o anumita proportie snob, fiind atras de nume mari, de cafenele, pe
care mai intai le-a cunoscut din surse externe (televizor, reviste, excursii in strainatate) si ulterior
le-a descoperit si in Romania. Totusi, cafeneaua va incerca sa creeze o atmosfera prietenoasa, sa
construiasca o clientela fidela care apreciaza calitatea, demonstrand ca renumele se poate
construi.

5.Mixul de marketig
5.1 Produsul /serviciul

Cafeneaua va cuprinde 15 de mese (separate in doua sau 3 saloane), un bar, 2 grupuri sanitare, un
vestiar pentru salariati, un birou si o camera care va servi drept depozit.
Cafeneaua va vinde produse pe baza de cafea, ceai, ciocolata calda, bauturi racoritoare, bauturi
alcoolice si produse de patiserie.

Nivelul principal al produselor


Comercializam o cafea de calitate superioara (cafeaua Lavazza-prin franciza cu acestia)
Gama de produse este vasta in cadrul bauturilor bazate pe cafea: Cafea premium bar,Cafea
Blanco,Caffe del NINO,Cafea Luxury Excellence,Cafea Luxury Exclusive,Cafea Luxury
Classic,Cafea instant,Cafea instant Dek,Cappucino,Cappucino Royal Densa,ORZ
instant,Ginseng solubil,Ciocolata Royal,Ciocolata Classic,Ciocolata Luxury Basic ,toate
produsele din gama Lavazza Luxury.
Ceaiuri din plante naturale: Green Tea Harmony,Acai&Goji,Marrakech Mint,China Sencha,Rose
Whisper ,Madame Butterfly.
Bauturi alcoolice si nonalcoolice: Cola,Fanta ,Sprite,Schwepps Coca-cola Company, Bere
Heineken Romania si Ursus Breweries.
Produse de patiserie gata preparate.

Nivelul formal al produsului


Dupa cum am anuntat mai sus vom folosi produse din gama Lavazza Luxury, Coca-Cola
Company, Heineken Romania si Ursus Breweries.

5.2 Promovarea
Dorim ca mecanismul cel mai puternic de promovare al cafenelei sa fie recomandarea clientilor
multumiti.
Cafeneaua va fi promovata constant prin ghidurile de petrecere a timpului liber atat in format
hartie, cat si in format on-line (ex. revista Sapte seri, www.localuri.ro, bucharest-guide.ro,
www.afterhours.ro). Prin aceste canale, se va prezenta o scurta descriere a cafenelei, a serviciilor
oferite si a serilor tematice, propria pagina de internet si un numar de telefon pentru rezervari.
Vom opta si pentru o pagina proprie de internet prin care sa ofere informatii despre produsele
oferite si posibilitatea de a face rezervari on-line sau prin telefon.

5.3 Distributia
Cafeneaua isi va incepe activitatea cu o locatie de 71 mp. Se va urmari inchirierea unui spatiu
intr-o zona cu trafic pietonal ridicat (in centru, in apropierea unei universitati ). Doua aspecte de
urmarit vor fi posibilitatea deschiderii unei terase in timpul verii si locurile de parcare in
apropiere.
Spatiul cafenelei va fi amenajat astfel incat sa poata fi separat in doua sau trei saloane. Acest
lucru va permite atat gazduirea de petreceri private, cat si amenajarea unui spatiu pentru
nefumatori in conformitate cu noua lege anti-fumat.
Programul de lucru va fi: Luni Joi: 8.00 1.00,Vineri si Sambata: 8.00 3.00 si Duminica:
10.00 0.00.
Clientii care nu si-au terminat cafeaua dar trebuie sa plece vor putea sa o ia cu ei prin ambalaje,
capace si paie speciale pentru aceasta alternativa.
In functie de rezultatele primei cafenele, managementul va decide momentul deschideri unei noi
locatii.

5.4 Pretul
Preturile practicate vor incadra Cafeneaua in categoria medie. In functie de produs, Cafeneaua va
practica un ados comercial de la 30% (bauturile alcoolice si non-alcoolice) pana la 300%
(produsele pe baza de cafea si ceaiurile).
Astfel, o cafea va costa intre 5 si 15 lei, o ciocolata calda intre 7 si 10 lei, bauturile non-alcoolice
intre 5 si 8 lei, berea intre 6 si 12 lei.
In cursul saptamanii, intre orele 08.00 si 10.00, Cafeneaua va practica preturi reduse cu 20%
pentru a atrage clientela.
Clientii fideli vor fi rasplatiti periodic prin oferirea unor bauturi sau chiar a intregii consumatii
din partea casei (in functie de frecventa si volumul lor de consum).

6.Productia si procesele
6.1Productia si procesele
Autorizatiile de functionare necesare pentru deschiderea cafenelei se obtin de la Ministerul
Alimentatiei Publice, Primarie, Sanepid si Pompieri.

Cafeneaua va vinde produse pe baza de cafea, ceai, ciocolata calda, bauturi racoritoare, bauturi
alcoolice, produse de patiserie. Acestea vin gata ambalate de la furnizorii nostrii ,urmand sa fie
servite in cadrul cafenelei.
Aparatele necesare (pentru prepararea cafelei, pastrarea bauturilor alcoolice si racoritoare si a
inghetatei) pot fi achizitionate sau luate in comodat de la furnizorii de cafea si bauturi. In al
doilea caz managementul se obliga sa achizitioneze produsele doar de la acel furnizor, care poate
impune un target lunar obligatoriu (ex. 12 kg. de cafea / luna pentru un grup de aparate oferit,
acest grup fiind format dintr-un macinator, un expressor si un dedurizator).
Numarul si tipul de aparate necesare sunt detaliate in sectiunea financiara a acestui plan de
afaceri, unde este prezentata investitia initiala.

6.2 Furnizorii
Pe piata din Romania activeaza aproximativ 10 producatori si importatori importanti de cafea.
Dintre acestia, Strauss Romania, Kraft Foods Romania, Supreme Imex, Nestl, Alca Co si
Panfoods detin impreuna aproximativ 90% din piata locala oficiala a cafelei. Strauss Romania
este lider de piata, cu o cota totala de aproximativ 50% din piata, urmata de Kraft Foods, cu
aproape 25% din piata si Tchibo Romania, filiala a grupului german Tchibo, cu o cota de piata de
10%.
In timp ce companiile multinationale se orienteaza catre dezvoltarea segmentului premium,
producatorul roman Cafea Fortuna se orienteaza catre vanzarile de cafea vrac, fiind lider de piata
pe acest segment care la randul lui reprezinta aproximativ 50% din volumul pietei de cafea la
nivelul anului 2008.
Top 5 producatori de cafea macinata si brand-urile din portofoliu
Strauss Romania, are in portofoliu brandul Doncafe
Kraft Foods, companie care detine brandurile Jacobs si Nova Brasilia
Tchibo Romania, compania germana care detine brandul Tchibo
Cafea Fortuna, singura companie romaneasca de pe piata
Lavazza - compania italiana isi distribuie cafeaua in Romania in parteneriat cu Strauss
In cazul nostru Furnizorul este Lavazza pentru cafea si ceaiuri.
Pentru bauturi alcoolice si nonalcoolice am optat pentru: Coca-Cola Company (Fanta ,CocaCola,Sprite ,Schwepps) ,Heineken Romania si Ursus Brewerize.
In segmentul patiseriei vom comercializa foietaje care se baga direct la cuptorul cu microunde
din supermarketurile SupeCo.Acestia ofera vrac diverse sortimente de foietaje tip Fornetti (cu
ciocolata,simple,cu visine,fructe de padure etc.)

6.3 Amplasamentul
Locatia unei cafenele este la fel de importanta ca si calitatea produselor si a servirii. Astfel,
cafeneaua dispune de un vad comercial deosebit, fiind amplasat in zona Universitatii.Accesul la
amplasament se poate face usor cu mijloacele de transport in comun, existand insa si
posibilitatea de a parca in apropiere.
Reprezentand un amanunt critic in acest tip de afacere, s-a acordat maxima atentie alegerii
locatiei optime.
Provocarea va fi atragerea de clienti si mai ales fidelizarea acestora prin oferirea de produse de
calitate la preturi rezonabile si prin
Numarul de cafenele este in continuare redus in Bucuresti, specificul afacerii permitand
exploatarea unor nise. Piata cafenelelor este in continuare permisibila, permitand accesul facil al
concurentilor pe piata, dar si usor de imitat,
Afacerea nu este supusa vreunei influente majore din punct de vedere politic, macroeconomic
sau juridic. Ceea ce conteaza cel mai mult sunt abilitatile nostre de a anticipa si percepe
tendintele pietei, de a satisface dorintele clientilor si de a-i fideliza.

7.Managementul afacerii
7.1 Conducerea
Conducerea cafenelei este formata din cei doi asociati si manageri totodata Mihalcioiu PaulDaniel respectiv Maciuca Cesar-Dorinel.Studiile absolvite vor fi a unei facultati de profil
(Facultatea de Antreprenoriat Ingineria si Managementul Afacerilor).
Ca structura organizatorica firma va fi socetate cu raspundere limitata ,iar atributiunile in firma
si procentele de investitie-castig vor fi impartite in mod egal intre cei doi asociati(50%/asociat)
Ca metode de incurajare a personalului (2 barmani si 4 ospatari) ar fi salariul pe masura
aportului adus cafenelei, tratarea echilibrata intre angajati ,sansa de a lucra intr-o atmosfera
destinsa si placuta si sansa de a castiga salariu in mod cinstit , unele incurajari venind chiar si
din partea clientilor( tipsuri).
Lipsurile echipei de conducere ar fi absenta unei experiente precedente in domeniul afacerilor.
Ca mod de solutionare ar fi experienta pe care o vom dobandi de-a lungul timpului dar si poate
pe viitor angajarea unor manageri mai bine pregatiti.

7.2 Personalul
Recrutarea personalului se va efectua direct de catre societate pe baza unor interviuri de
angajare. Un angajat ideal ar trebui sa aiba in CV o experienta anterioara in domeniu dar si o
exprimare si un aspect placut . Intregul personal va fi angajat cu carte de munca, pe durata
nedeterminata. Remunerarea se va face prin salariu fix si se vor acorda prime cu ocazia anumitor
evenimente. Salariul net lunar va fi de 1200 lei pentru barmani si 1000 lei pentru ospatari.Se vor
angaja 2 barmani si 4 ospatari,care vor fi impartiti in mod egal in ture de 2 zile lucrate si 2 zile
libere.
Securitatea va fi asigurata de o firma specializata care va interveni doar in cazul in care va fi
nevoie( cand va fi pornita alarma).

8.Finantele afacerii
8.1 Veniturile
Veniturile firmei vor veni in urma vanzarilor pe care cafeneaua le produce in concordanta cu
previziunile valorice facute de noi initial.
Estimam in jur de 100 de clienti pe zi echivalentul a 3.000 de clienti lunar, 36.000 anual . Daca
in medie un client va cheltui 15 lei in cafeneaua noastra , pe zi s-ar produce un venit de 1.500 de
lei adica 45.000 lei lunar si anual 540.000 lei.

8.2 Cheltuielile
Cheltuielile cu infiintarea firmei ar fi undeva la 800 de lei.(Actele pentru deschiderea propriu
zisa a Socetatii cu Raspundere Limitata)
Se vor investi in achizitii de mese ,scaune,televizoare si suport audio (esentiale pentru
deschiderea unei cafenele ) suma de 26.000 lei.
Pentru amplasarea barului cu toate ustensilele necesare de preparare si depozitare a produselor
noastre ( blender,macinator de cafea, esspressor, vitrina frigorifica ,congelator, casa de marcat
speciala pentru cafele si soft ) se va aloca suma de 10.000 lei.
Deasemenea suma de 1.000 lei va fi alocata pentru vesela(farfuriute si cani de cafea, pahare
halbe de bere )

Pentru produsele comercializate in unitatea noastra , firma va plati catre furnizori un avans de
30% ,restul de 70% urmand sa fie platit atunci cand stocul de marfa se va epuiza.(lucru convenit
de comun acord cu furnizorul)
Cheltuielile cu aprovizionarea
Consumul dintr-o cafenea se imparte in medie astfel:

Produse pe baza de cafea sau ceai 40%;

Bauturi racoritoare 15%;

Bere 25%;

Produse de patiserie, prajituri, inghetata 20%

Un client consuma in medie 2 - 3 produse.


Un kg de cafea de calitate (Lavazza) costa intre 100 si 119 RON iar prepararea unei cafele
necesita 8 g de pulbere de cafea, ceea ce rezulta ca dintr-un kilogram de cafea se pot prepara
pana la 125 de cafele.
Calcul: 3000 de clienti lunar * 2.5 produse / client = 7500 produse / luna
Produse de cafea si ceai (40%) = 3000 produse, dintre care 1000 ceaiuri = 2200 RON
-

Cost cafea: 16 kg * 100 RON = 1600 RON

Cost ceai: 1000 * 0.6 RON = 600 RON

Lapte condensat, zahar, pliculete de miere = 300 RON


Bauturi racoritoare (15%): 1125 produse lunar * 2 RON = 2250 RON
Bauturi alcoolice (25%): 1875 produse lunar * 3 RON = 5625 RON
Produse de patiserie: (20%): 1500 produse lunar * 3 RON = 4500 RON
Cheltuielile cu promovarea: 2% din vanzari = 1.300lei / luna in primul an
Pentru angajati se va aloca o suma de 2 x 1.600lei=3.200lei pentru barman si 4 x 1.300lei=5.200
lei pentru ospatari, adica un total de 8.400 lei
Total cheltuieli lunar: 34.200 lei

8.3 Pretul
O cafea va costa intre 5 si 15 lei, o ciocolata calda intre 7 si 10 lei, bauturile non-alcoolice intre
5 si 8 lei, berea intre 6 si 12 lei.Produsele de patiserie se vor incadra intre 5 si 6 lei
In cursul saptamanii, intre orele 08.00 si 10.00, Cafeneaua va practica preturi reduse cu 20%
pentru a atrage clientela.

Clientii fideli vor fi rasplatiti periodic prin oferirea unor bauturi sau chiar a intregii consumatii
din partea casei (in functie de frecventa si volumul lor de consum).Se vor folosi carduri de
fidelizare.
3.000 cafele x 7lei=21.000 lei
1.000 ceaiuri x 5lei=5.000 lei
1.125 bauturi racoritoare x 5lei=5.625lei
1.875 bauturi alcoolice x 8lei=15.000lei
1.500 produse patiserie x 5 lei = 7.500lei
Total venituri lunare :54.125lei
Total cheltuieli lunare: 34.200lei
Profit: 19.925 lei/luna

Afacerea va fi finantata din fonduri proprii ,aportul fiecarui asociat al firmei va fi de 20.000lei
.Avand in vedere ca suntem 2 asociati,suma totala de finantare a proiectului este de 40.000lei

9.Riscurile afacerii si sansele de succes


Vom apela la incheierea unei polite de asigurare impotriva incendiilor, precum si instalarea unui
sistem de alarma si a unor camere de supraveghere.
Vom avea control strict al costurilor si asigurarea unui cash-flow stabil, astfel incat sa poata
reactiona la evenimente neprevazute care ar putea afecta activitatea firmei.
Contractul de inchiriere este realizat pe un an, cu clauza de reinnoire automata. Pe parcursul
acestui an, proprietarul nu poate mari chiria. S-a dorit stipularea acestei clauze in contract, pentru
ca o eventuala marire de chirie sa aiba loc incepand cu al doilea an, cand cafeneaua va avea un
flux de clienti constant si o afacere mai stabila. Incepand cu al doilea an, societatea doreste
incheierea contractului de inchiriere pe mai multi ani.
Aparitia unor noi concurenti in zona cafenelei ar putea diminua traficul de clienti. Dorim sa ne
pregatim pentru aceasta posibilitate prin fidelizarea clientilor, prin programe speciale (carduri de
fidelitate, consumatii ocazionale gratuite, calitatea servirii si a produselor, seri tematice).
In cazul in care cafeneaua nu prezinta rentabilitatea previzionata in primele 6 luni, vom incerca
sa obtinem autorizatie necesara pentru transformarea locatiei in bar cu program prelungit,in ideea
unui profit mai mare.

10.Anexa
Fisa postului:

1. Denumirea postului: Barman

2. Nume, prenume (angajat): .

3. Cerinele postului:
a) studii medii;
domeniul de activitate: restaurant, bar, club;
b) vechimea n specialitate: min. 2 ani, cu recomandri de la cel puin un loc de munc anterior;
c) alte cerine specifice:
- limbi strine (nivel) Englez (mediu), Francez (mediu);
- abiliti de comunicare foarte bune, flexibilitate, amabilitate, dorina de a fi pe placul clientului.

4. Relaii:
a) ierarhice:
- subordonat: efului de sal;
- are n subordine:
b) funcionale:
- cu personal de deservire / ateliere, eful de sal, chelnerii, ceilali barmani, angajai
contabilitate, birou personal.

5. Sarcinile postului:
- deservire buturi alcoolice i nealcoolice conform reetarului propriu al unitii;
- politee i profesionalism n servirea clienilor;
- pstrarea igienei i a cureniei la locul de munc;
- dozarea judicioas a buturilor servite n conformitate cu reetarul aprobat;
- admninistrarea corect a stocului de buturi;
- nregistrarea vnzrilor;
- ntocmirea listei de vnzare de peste zi;
- ntocmirea inventarului ori de cte ori este nevoie n conf. cu legislaia n vigoare.

6. n funcie de activitatea curent a unitii, salariatul va contribui la ndeplinirea oricror alte


sarcini dispuse de ctre conducere, corespunztor competenelor sale profesionale.

7. Drepturi cuvenite:
- salariu motivant;
- condiii de munc moderne, la cele mai bune standarde actuale;
- posibiliti de dezvoltare profesional;
- cursuri de iniiere n pregtirea buturilor din reetarul unitii.

8. Program de lucru: 2 zile lucratoare cu 2 zile libere.


Deplasri: nu e cazul.

9. Prezentul document se constituie n anex la contractul individual de munc i a fost ntocmit


n 2 exemplare originale, unul pentru salariat, unul pentru dosarul su de personal.

8. Am luat la cunotin,

Fisa Postului Nr...


Data: ../..
Denumire post: Ospatar
Departament: Servicii
Titular: ..
Locul desfasurarii muncii: sediul cafenelei " "
Scopul postului: titularul postului are rolul de a asigura servirea impecabila a clientilor cu
produsele/mancarurile/bauturile comandate de catre acestia.
Activitati principale:
preluarea comenzilor de mancare si bautura intr-o maniera eficienta si profesionista;
acordarea atentiei cuvenite si asigurarea unor servicii ireprosabile clientilor;
cunoasterea meniului astfel incat sa poata oferi in orice situatie informatii competente cu privire
la felurile de mancare, tacamuri si bauturi.
Sarcini si indatoriri specifice:
servirea exemplara a clientilor;
indeplinirea altor sarcini curente atribuite de catre superiorul direct, in concordanta cu
necesitatile imediate ale unitatii.
Responsabilitati ale postului:
asumarea responsabilitatii pentru corectitudinea intocmirii si incasarii notelor de plata si

predarea sumelor incasate la sfarsitul turei catre seful de sala.


prezentarea la fiecare masa a bonului fiscal si al notei de plata.
raspunderea pentru calitatea serviciilor oferite.
Autoritatea postului:
Este autorizat sa asigure servirea impecabila a clientilor cu produsele/mancarurile/bauturile
comandate de catre acestia.
Specificatiile postului:
diploma de calificare in domeniu;
experienta de minim 1 an ca ospatar;
cunostinte medii de limba engleza;
aspect fizic placut, prezenta agreabila, amabilitate, solicitudine;
atitudine pozitiva si concilianta in relatiile cu clientii si colegii;
disponibilitate pentru compromisul constructiv.
Relatiile cu alte departamente:

-descrise in Regulamentul de organizare si functionare si Regulamentul de ordine interioara.


Conditii de munca:
in sediul unitatii;
program normal de lucru de 8 ore, in schimburi.
Salarizare: Salariul net lunar este de 1.000 lei noi, la care se adauga sporurile negociate.
Facilitati:....

Sanctiunile aplicate pentru nerespectarea sarcinilor de serviciu conform rigorilor prevazute in


fisa de post sunt descrise pe larg in Regulamentul intern (ROI).
Intocmit ... ..
Functia ....
Semnatura.. ...
Am luat la cunostinta, Semnatura ...
Data: ...

Licente, Contracte

Regulile de infiintare unei cafenele se supun regulilor generale de infiintare a unei firme. Astfel,
pentru a infiinta firma aveti nevoie de urmatoarele acte:

Denumirea societatii comerciale rezervarea de nume de firma;

Act Constitutiv;

Actele de identitate ale asociatilor Cartea de identitate, Buletinul sau pasaportul


asociatului sau asociatilor care urmeaza sa infiinteze firma noua precum si a
administratorului firmei;

Contractul de spatiu actul de proprietate al sediului firmei noi infiintate impreuna cu


cartile de identitate ale proprietarilor;

Acordul asociatiei de proprietari si al vecinilor limitrofi (in cazul sediului in spatiu cu


destinatia de locuinta);

Dovada depunerii capitalului social;

Declaratii pe propria raspundere de asociat si administrator;

Specimen de semnatura al administratorului;

Cazier fiscal al asociatilor si al administratorului.

Pentru deschiderea cafenelei este nevoie sa se obtina diverse avize si autorizatii:

autorizatia sanitara de functionare;

autorizatia de mediu;

autorizatia de functionare din punct de vedere al protectiei muncii;

autorizatia de functionare din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor.

Chestionar de marketing:
9. Consumati cafea?
c. da
d. nu
10. Daca da, cat de des?
c. zilnic
d. ocazional
11. Numiti primul cuvant pe care-l asociati cu cel al cafelei.
..................................................................................................................

12. Ce cafea consumati n mod regulat ?


f. Illy
g. Lavazza
h. DonCafe
i. Jacobs
j. Alta. Specificati:
...................................................................................................................

13. Ce apreciati cel mai mult la cafeaua pe care o consumati ?


d. aroma
e. gustul
f. tria
14. Ce va determina sa cumparati o cafea?
c. Reclama
d. Pretul

c.Marca
d.Disponibilitatea produsului

15.

Atunci cand cumparati cafea care este factorul primar care va influenteaza

decizia?
d. pretul
e. calitatea
f. marca

16.

Cat de mult va influenteaza promotiile,comportamentul de cumparare


pentru cafea?
foarte mult
mult
indiferent
putin
foarte putin
9.Ce procentaj % ati acorda in functie de calitate urmatoarelor cafele?
- Illy........
- Lavazza............
- DonCafe........

10.Cat de mult va influenteaza localul in care va serviti cafeaua in functie de brandul pe care il
comercealizeaza?

foarte putin

putin mult foarte mult

11.De regula incercati mai multe marci de cafea?


a.

Da

b.

Nu

c.

Nu stiu

12.Cum apreciati importanta servirii cafelei intr-un local pe o scara de la 1 la 5 ?


1

13.In ce categorie se incadreaza varsta dumneavostra ?

sub 20 ani

intre 20 40ani

intre 40-60 ani

14.La ce gramaj ati vrea sa va fie servita cafeaua intr-o cafenea?


a.

100grame

b.

200grame

c.

300grame

15.Ce ati dori sa va fie servit langa cafea?


a.un croissant
b.un biscuite
c.nimic ,servesc cafeaua simpla
d.alt produs(specificati)
16.In ce perioada a zilei consumati cafea?
a.dimineata
b.pranz
c.seara
d.in orice perioada a zilei
17.Pentru ce consumati cafea de obicei?
a.pentru gust
b.pentru alungarea oboselii si a somnului
c.in completarea altor vicii(fumatul)

peste 60 ani

d.altele
Pentru verificarea chestionarului va rog sa-mi spuneti :
- numele ..
-un numar de telefon Multumesc pentru timpul acordat. O zi buna!

Organigrama unitatii