Sanatatea si securitatea muncii

I.

Notiune

Securitatea si sanatatea in munca reprezinta un concept international care inseamna arta si

stiinta de a anticipa, recunoaste, evalua si controla pericolele si riscurile ce pot aparea la
locul de munca.

II.

Aspecte generale si principii care guverneaza sanatatea si securitatea

Instruirea n domeniul SSM reprezint ansamblul de activiti organizatorice prin care se

urmrete nsuirea cunotinelor i formarea deprinderilor de securitate a muncii. Considerat
una din cele mai importante msuri de prevenire, instruirea care, are ca scop eliminarea sau
micorarea numrului de accidente de muncii .
Coninutul procesului de instruire este format din totalitatea informaiilor aferente sferei
securitii i sntii n munc care, prin asimilare i repetare, conduc la formarea
comportamentului normal, optim, n munc, dezvolt orientarea corect fa de riscuri i
stimuleaz capacitatea de mobilizare n raport cu acestea .
Cunoaterea nlnuirilor de factori de risc: aciune efect, care pot conduce la accidente sau
boli profesionale este necesar deoarece ofer posibiliti de intervenie i stopare la timp a
factorilor de risc proprii unui sistem de munc sau care pot aprea pe parcursul funcionrii
acestuia .
Se stabileste modalitatea de instruire a personalului astfel:
1. instruirea introductiv general;
2. instruirea la locul de munc;
3. instruirea periodic;
1..Instruirea introductiv-generala se realizeaza timp de 8 ore de catre un lucrator al
serviciului intern de prevenire si se face la angajarea lucratorilor,lucratorilor detasati de la o
inteprindere la alta,lucratorilor delegati.
Scopul instruirii introductiv generale este de a informa despre activitatile specifice
intepriderii respective, riscurile pentru s.s.m., precum si masurile si activitatile de prevenire
si protectie la nivelul intreprinderii in general.

In cadrul instruiri introductiv-generale se vor expune urmatoarele probleme :

-

legislatia de sanatate si securitate in munca ;

consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de ssm ;

riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii ;

- masuri la nivelul societatii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si

evacuarea lucratorilor.
Instruirea introductiv general n domeniul SSM pentru lucrtorii noi angajai:
-

se face individual sau n grupuri de cel mult 6 persoane;

- se efectueaz de ctre inspectorul de protecia muncii responsabil cu activitatea

cabinetului SSM;
-

are o durat de 8 ore;

- se face pe baza tematicii ntocmite de ctre inspectorul de protecia muncii responsabil cu

activitatea SSM, abrobate de catre Administratorul societatii.
-

se consemneaz n Fia de instruire individual.

Verificarea nsuirii cunotinelor acumulate n timpul instruirii introductiv generale n

domeniul SSM pentru lucrtorii noi angajai:
- se efectueaz de ctre inspectorul de protecia muncii responsabil cu activitatea
cabinetului SSM;
-

se face pe baz de teste gril;

se consemneaz n Fia de instruire individual, rubrica Rezultatele testrii.

2.Instruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv generala si are ca scop
prezentarea riscurilor pentru s.s.m..Instruirea la locul de munca se face de catre conducatorul
direct al locului de munca ,in grupe de maxim 20 persoane si cuprinde :
- informatii privind riscurilr de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de
munca ;
-

prevederile instructiunii proprii elaborate pentru locul de munca ;

- masuri la nivelul locului de munca privind acordarea primului ajutor, stingerea

incendiilor si evacuarea lucratorilor ;

- prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind activitati

specufice locului de munca ;
demostratii si exercitii practice privind activitatea pe care persoana respectiva o desfasoara.
Instruirea la locul de munc n domeniul SSM:
-

se face tuturor angajatilor -inclusiv la schimbarea locului de munc n cadrul unitii;

se face individual sau n grupe de maxim 6 de persoane;

se efectueaz de ctre conductorul direct al locului de munc;

are o durat de 8 ore;

- se face pe baza tematicilor ntocmite de ctre conductorul direct al locului de munc

mpreun cu inspectorul de protecia muncii responsabil cu activitatea cabinetului SSM i
aprobate de ctre Administratorul societatii, tematica se pstreaz la persoana care efectueaz
instruirea;
-

se consemneaz n Fia de instruire individual privind SSM .

Verificarea nsuirii cunotinelor acumulate n timpul instruirii la locul de munc n

domeniul SSM:
- se face de ctre eful ierarhic superior al persoanei care a efectuat instruirea la locul de
munc;
- se consemneaz n Fia de instruire individual privind SSM, rubrica Rezultatele
testrilor.
Not:
nceperea efectiv a activitii la postul de lucru de ctre lucrtorul instruit se face
numai dup verificarea cunotinelor.
3. Instruirea periodica se efectueaza de catre conducatorul locului de munca.Intervalul
dintre doua instruiri periodice va fi stabilit prin instructiuni proprii si nu va fi mai mare de 6
luni.pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre doua instruiri periodice va fi de
cel mult 12 luni.
Instruirea periodica se face pe baza:
planurilor tematice anuale de instruire, pe meserii sau activiti, elaborate de ctre
inspectorul de protecia muncii responsabil cu activitatea cabinetului SSM, aprobate de ctre
Administratorul societatii.
3

 tematicilor ntocmite de ctre conductorul direct al locului de munc mpreun cu

inspectorul de protecia muncii responsabil cu activitatea cabinetului SSM, verificate de ctre
ef Birou SSM i aprobate de ctre administrator; tematica se pstreaz la persoana care
efectueaz instruirea;
-

se consemneaz n Fisa de Instruire i n Fia de instruire individual privind SSM .

Verificarea nsuirii cunotinelor acumulate n timpul instruirii periodice n domeniul SSM:

-

se face de ctre:

eful ierarhic superior al persoanei care a efectuat instruirea periodic;

inspectorii de SSM (prin sondaj)
- se consemneaz prin semnarea fiei individuale de instruire individual privind SSM,
rubrica Semntura celui care a verificat instruirea .
4.Instruirea periodica suplimentara se efectueaza de catre conducatorul locului de munca si
se executa timp de 8 ore, impreuna cu un lucrator din serviciul intern de protectie si prevenire
in urmatoarele cazuri :
-

cand un lucrator a lipsit peste 30 de zilelucratoare ;

- cand au aparut modificari ale prevederilor de securitate si sanatate in munca privind

activitatile specifice locului de munca ;
-

la reluarea activitatii dupa accident de munca ;

la executarea unor lucrari speciale ;

la introducerea unui echipament de munca sau modificarea celui existent ;

la modificarea tehnilogiilor existente sau a unor proceduri de lucru.

Toate categoriile de instruire se executa pe baza unor tematici, iar evidenta se mentioneaza in
fisele individuale prin semnaturile celor implicati ( lucratorul, lucratorul care a instruit si cel
care a verificat instruirea ).
Legea securitii i sntii n munc are ca scop instituirea de msuri privind promovarea
mbuntirii securitii i sntii n munc a lucrtorilor, precum si stabilirea unor principii de
baza referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecia sntii i securitatea lucrtorilor,
eliminarea factorilor de risc i accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrat
potrivit legii, instruirea lucrtorilor i a reprezentanilor lor, precum i direciile generale pentru
implementarea acestora.

Legea securitatii si sanatatii in munca indeplineste rolul de lege fundamentala in domeniu

si stabileste cadrul general, principiile si regulile de baza pentru promovarea securitatii si
sanatatii lucratorilor la locul de munca. Avand cel mai mare nivel de aplicabilitate, legea este
elementul generator pentru toate prevederile normative din domeniul securitatii si sanatatii in
munca si marcheaza o etapa importanta in construirea prevenirii riscurilor profesionale si a unei
noi abordari a gestiunii acestora.
Prevenirea riscurilor profesionale se bazeaza pe 3 elemente fundamentale:
refentialul juridic constituit din directive cadru 89/391/CEE privind introducerea de
masuri pentru promovarea securitatii si sanatatii lucratorului
definirea precisa a rolului si misiunilor care revin fiecarui participant la procesul de
munca (patroni, lucratori, reprezentanti ai lucratorilor, servicii de protectie si prevenire, servicii
de control) si mai ales afirmarea rolului preponderent al angajatorului in domeniul prevenirii
riscurilor profesionale si a responsabilitatilor;
importanta evaluarii sistematice a riscurilor.

III.

Noiuni principale

a) angajator orice persoan fizic sau juridic care este titularul unui raport de munc cu
lucrtorul i care poart rspundere pentru unitatea respectiv;
b) echipament de lucru orice main, aparat, unealt sau instalaie folosit la locul de
munc;
c) echipament individual de protecie orice echipament destinat s fie purtat sau inut de
lucrtor pentru a-l proteja mpotriva unuia sau mai multor riscuri ce ar putea s-i pun n
pericol securitatea i sntatea la locul de munc, precum i orice supliment sau accesoriu
proiectat n acest scop;
d) loc de munc loc destinat s adposteasc posturi de lucru n cldirea unitii i orice alt
loc din interiorul unitii la care lucrtorul are acces n timpul executrii sarcinilor sale de
lucru;
e) lucrtor orice persoan ncadrat n munc, n condiiile legii, de ctre un angajator,
inclusiv stagiarii i ucenicii;
f) lucrtor desemnat orice lucrtor desemnat de angajator pentru a se ocupa de activitile
de protecie i prevenire a riscurilor profesionale din unitate;
g) mediu de lucru totalitatea condiiilor fizice, chimice, biologice i psihosociale n care
lucrtorul i desfoar activitatea;
h) mijloace de producie totalitatea cldirilor i altor construcii, echipamentelor de lucru,
echipamentelor individuale de protecie, materiei prime, produselor intermediare etc.,
utilizate n procesul de producere a bunurilor materiale;
i) pericol de accidentare sau de mbolnvire profesional surs a unei posibile leziuni sau
afectri a sntii lucrtorului la locul de munc;
5

j) prevenire ansamblu de dispoziii sau msuri, adoptate ori planificate la toate etapele de
lucru din unitate, pentru a preveni sau a reduce riscurile profesionale;
k) reprezentant al lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii n
munc orice persoan aleas, selectat sau desemnat de lucrtori pentru a-i reprezenta
n problemele referitoare la securitatea i sntatea lor la locul de munc, denumit n
continuare reprezentant al lucrtorilor;
l) risc profesional (risc de accidentare sau de mbolnvire profesional) combinaie ntre
probabilitatea i gravitatea unei posibile leziuni sau afectri a sntii ntr-o situaie
periculoas;
m) securitate i sntate n munc ansamblu de activiti avnd ca scop asigurarea celor mai
bune condiii de lucru, aprarea vieii, sntii, integritii fizice i psihice a lucrtorilor;
n) serviciu extern de protecie i prevenire orice unitate care presteaz altor uniti, n baz
de contract, servicii de protecie i de prevenire a riscurilor profesionale.

IV.

Obligatiile angajatorului privind Securitatea si Sanatatea in Dreptul

Muncii

Angajatorul are obligatia sa asigure securitatea si sanatatea salariatilor in munca. Pentru

indeplinirea acestor obligatii, angajatorul apeleaza la persoane sau servicii exterioare, dar aceasta
nu il exonereaza de raspundere in acest domeniu.
Obligatiile salariatilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu pot aduce atingere
responsabilitatii angajatorului.
Codul muncii se precizeaza ca masurile privind securitatea si sanatatea in munca nu pot sa
determine obligatii financiare pentru salariati.
Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru protejarea securitatii si sanatatii
salariatilor, in cadrul propriilor responsabilitati, inclusiv pentru activitatile de prevenire a
riscurilor profesionale, de informare si pregatire, precum si pentru punerea in aplicare a
organizarii protectiei muncii si mijloacelor necesare acesteia.
Angajatorul este direct responsabil de organizarea activitatii de asigurare a sanatatii si
securitatii in munca.Privind masurile de SSM angajatorul trebuie sa se consulte cu sindicatul sau,
dupa caz, cu reprezentantii salariatilor, precum si cu comitetul de securitate si sanatate in munca.
Angajatorul are obligatia sa asigure toti salariatii pentru risc de accidente de munca si
boli profesionale, in conditiile legii.
Mai mult, angajatorul are obligatia sa organizeze instruirea angajatilor sai in domeniul
securitatii si sanatatii in munca. Instruirea se realizeaza periodic, prin modalitati specifice,
stabilite de comun accord de catre angajator, impreuna cu comitetul de securitate si sanatate in
munca si cu sindicatul sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor.

Instruirea este obligatorie in cazul noilor angajati, al celor care isi schimba locul de
munca sau felul muncii si al celor care isi reiau activitatea dupa o intrerupere mai mare de 6 luni.
In toate aceste cazuri instruirea se efectueaza inainte de inceperea efectiva a activitatii.
Instruirea este obligatorie si in situatia in care intervin modificari ale legislatiei in
domeniu.
Angajatorul trebuie sa organizeze controlul permanent al starii materialelor, utilajelor si
substantelor folosite in procesul muncii, in scopul asigurarii sanatatii si securitatii salariatilor. Tot
el raspunde pentru asigurarea conditiilor de acordare a primului ajutor in caz de accidente de
munca, pentru crearea conditiilor de preintampinare a incendiilor, precum si pentru evacuarea
salariatilor in situatii speciale si in caz de pericol iminent.
V.

Drepturile si obligatiile angajatilor

Legea stabilieste obligatii de prevenire a riscurilor profesionale pentru lucratori. Acestia

trebuie sa abia grija de securitatea si sanatatea lor precum si a celorlalte persoane care ar
putea suferi din cauza actelor sau omisiunilor in munca. Aceasta obligatie se bazeaza pe
instructiunile angajatorului si pe formarea lucratorilor. In acest scop lucratorii trebuie:
- sa utilizeze corect masinile, utilajele si substantele periculoase, echipamentele individuale
de protectie puse la dispozitia lor
- sa nu scoata din functie si sa nu schimbe sau deplaseze dispozitivele de securitate pe care
trebuie sa le utilizeze corect
- sa semnaleze imediat angajatorului sau lucratorului cu functie in materie de securitate si
sanatate in munca orice situatie de munca daca are un motiv rezonabil de a se gandi ca
aceasta constituie un pericol grav si imediat pentru securitate si sanatate
-

sa concure la eliminarea / diminuarea riscurilor profesionale

sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari

Totodata ei au:
a) Dreptul la investigatii asupra locului de munca
b) Dreptul de a cunoaste conditiile de munca periculoase si nesigure
c) Libertatea cuvantului
La nivelul fiecarui angajator se constituie un comitet de securitate si sanatate in munca, cu
scopul de a asigura implicarea salariatilor la elaborarea si aplicarea deciziilor in domeniul
protectiei muncii. Comitetul se organizeaza la angajatorii persoane juridice la care sunt
incadrati cel putin 50 de salariati.

In cazul in care conditiile de munca sunt grele, vatamatoare sau periculoase, inspectorul
de munca poate cere infiintarea acestor comitete si pentru angajatorii la care sunt incadrati mai
putin de 50 de salariati. Daca activitatea se desfasoara in unitati dispersate teritorial, se pot
infiinta mai multe comitete de securitate si sanatate in munca, iar numarul acestora se stabileste
prin contractul colectiv de munca aplicabil.
Angajatorii au obligatia sa asigure accesul salariatilor la serviciul medical de medicina a
muncii.Serviciul medical de medicina a muncii poate fi un serviciu autonom organizat de
angajator sau un serviciu asigurat de o asociatie patronala.
Conform Art. 181. [garantarea securitii i sntii salariailor]
(1) Locurile de munc trebuie s fie organizate astfel nct s garanteze securitatea i
sntatea salariailor.
(2) Angajatorul trebuie s organizeze controlul permanent al strii materialelor, utilajelor
i substanelor folosite n procesul muncii, n scopul asigurrii sntii i securitii salariailor.
(3) Angajatorul rspunde pentru asigurarea condiiilor de acordare a primului ajutor n
caz de accidente de munc, pentru crearea condiiilor de prentmpinare a incendiilor, precum i
pentru evacuarea salariailor n situaii speciale i n caz de pericol imminent

VI.

Comitetul de securitate i sntate n munc

Comitetul de securitate i sntate n munc este format din:

a) angajator sau reprezentantul su legal;
b) reprezentani ai angajatorului cu atribuii de securitate i sntate n munc;
c) reprezentani ai lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniul securitii i sntii
lucrtorilor;
d) medicul de medicin a muncii.
Numrul reprezentanilor lucrtorilor este egal cu numrul format din angajator sau
reprezentantul su legal i reprezentanii angajatorului. Lucrtorul desemnat sau reprezentantul
serviciului intern de prevenire i protecie este secretarul comitetului de securitate i sntate n
munc. Reprezentanii lucrtorilor n comitetul de securitate i sntate n munc vor fi alei pe o
perioad de doi ani.

n cazul n care unul sau mai muli reprezentani ai lucrtorilor cu rspunderi specifice n
domeniul securitii i sntii lucrtorilor se retrag din comitetul de securitate i sntate n
munc, acetia vor fi nlocuii imediat prin ali reprezentani alei.
Angajatorul sau reprezentantul su legal este preedintele comitetului de securitate i
sntate n munc. Membrii comitetului de securitate i sntate n munc se nominalizeaz prin
decizie scris a preedintelui acestuia, iar componena comitetului va fi adus la cunotin
tuturor lucrtorilor.
La ntrunirile comitetului de securitate i sntate n munc vor fi convocai s participe
lucrtorii desemnai, reprezentanii serviciului intern de prevenire i protecie i, n cazul n care
angajatorul a contractat unul sau mai multe servicii externe de prevenire i protecie,
reprezentanii acestora. La ntrunirile comitetului de securitate i sntate n munc pot participa
inspectori de munc.
Instruirea necesar exercitrii rolului de membru n comitetul de securitate i sntate n
munc trebuie s se realizeze n timpul programului de lucru i pe cheltuiala unitii. Comitetul
de securitate i sntate n munc funcioneaz n baza regulamentului de funcionare propriu.
Angajatorul are obligaia s asigure ntrunirea comitetului de securitate i sntate n munc cel
puin o dat pe trimestru i ori de cte ori este necesar.

VII. Importanta implementarii masurilor de Securitate si Sanatate a

Muncii
9

Protectia muncii este parte componenta a procesului de munca si a pregatirii profesionale.

Securitatea si sanatatea in munca (termenul mai nou folosit in loc de protectia muncii) aduce
beneficii atat pentru angajat, cat si pentru angajator. Starea de bine la locul de munca nu este
o simpla lozinca ; aceasta aduce beneficii atat pentru angajat cat si pentru angajator.
Recunostiinta angajatorului nu trebuie sa fie strict materiala, ci poate fi exprimata prin
asigurarea angajatului conditii decente la locul de munca sau grija pentru starea lui de
sanatate. Datoria angajatorului este de a oferi protectie la locul de munca, este o cerinta
legala obligatorie.
Protectia muncii ofera siguranta. Securitatea si sanatatea muncii ofera angajatului
siguranta necesara in timpul serviciului, il ajuta sa isi pastreze sanatatea si capacitatea de
munca in programul de lucru. Totodata protectia muncii previne accidentele la locul de
munca, previne bolile cauzate de specificul activitatii; identifica pericolele existente,
evalueaza riscurile la care sunt expusi lucratorii si elaboreaza programme de prevenire si
protectie. Angajatorul este obligat legal sa ia toate masurile pentru protectia muncii,
indiferent de domeniul de activitate.
Daca lucratorii se intorc cu bine acasa, putem spune cu convingere ca un rol deosebit l-a
avut activitatea organizata si sistematica de protectia muncii. Scopul este de a asigura
angajatului sanatatea si securitatea si prevenirea oricarei situatii nedorite (vatamari corporale,
incendii, explozii, intoxicaii, avarii tehnice). Tinta pe care securitatea si sanatatea muncii
trebuie sa o atinga este de a se asigura ca angajatul este in afara oricarui pericol. Politica prin
care tot mai multe companii stabilesc ca obiectiv principal Zero accidente de muna nu este
o utopie. Protectia muncii prevede si creearea unui ambient placut la locul de munca, un loc
la care lucratorii vin cu placere.

10