,:tTORliV

A. D. Xenopol. Istoria Romioilor.

Vol XIV

OMANI LO R

TORIA

illAll I LOH
hAciAhlfiligiumiyx
DE

A. D. XENOVOL
FOST PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IASI, MEMBRU ACADEMIEI ROMANE.
MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA.

( 1847 1. 1920)

EDITIA Ill-a. retrAzutd de autor

Mu sunt vremlle sub arma omulul,
cl Weft,' om sub vremP'.
PI/RON COSTIPI.

VOLUMUL XIV

DOMN1A LUI CUZA V01311 1859-186:e

PARTEA A DOUA

EDITURA CARTEA ROMANEASCA, BUCURESTI

SOL 980.

g,

CAPUL Ill

CUZA ITODA

1 LOVITURA DE STAT

LOVITURA DE STAT
Mfisnri faun-trice.

In 2 Mai 1864 indata dupa dizol-

varea adunarii, Domnul da o proclamatie In care arata cum

c toata dorinta lui de a duce Romania pe calea propairei,
a fost cu neputinta a o lace, din pricina unei neimpacate opozitii ce a fntalnit In adunare. Unirea tarilor surori savarsita,
averile manastirilor fnchinate, a cincea parte a pamantului
romanesc innapoiata domeniului national, nite asemenea mari

rezultate dobandite de guvernul meu, toate au fost uitate

drept rasplata pentru devotamentul su catre cauza nationala

alesul Romanilor n'a gasit cleat ultragiul i calomnia. Cu toata

intalepciunea unui numar de deputati, o oligarhie turburatoare a tiut a impiedeca necontenit staruintele mele pentru
binele public i a redus guvernul meu la neputinta. Domnitorul

arata apoi cum prin blamul dat ministerului pentru legea rurala, adunarea lovia In el propria cugetare a efului statului".
Incheie, supunand votul poporului intreg, modificarea Conventiei i noua lege electorala.
Odata cu aceasta proclamatie i cu decretul privitor la
efectuarea plebiscitului, se ieu unele masuri de siguranta ; un
ordin de zi catre armata In care domnul arata Increderea ce
o are, c ea se va tinca la Inaltimea sarcinei ce Incredinteaza
patriotismul ei" ; apoi se desfiinteaza libertatea presei, suspendandu-se capul II din partea a doua a legei asupra presei din
1 Aprilie 1862 i punandu-se presa iarai sub regimul ordonantei din 1 Oct. 18591; se trimit circulare catre prefecti, pentru

Urmare a acestei dispozitii este suprimarea mal multar zlare : Nikipercea 23 Mai 1864; Ronulnul 10 Iulie 1864, si societatea care-1 sustinea desfiintata (Mon. of. 10 Iulie 1864), Rossetti este ruinat. In o scrisoare cAtre

Panu, el apune: Eu frate nu mai am ce mInca ad litteram ; sunt silit sA mA

mut eu totul la BrAteanu, ea cei putin sit-mi dee douA odAi, de mAncare
lemne" (Hfrtii e Rossetti); Libertatea, sub care nume apArea tot Rominul, suspendatA In 28 Mlle 1864. Mon. of. din aceastA zi). Scarlat FAlcoianu si Pauli
Buescu sunt dati afarA din profesorat, pentru amestec In politicA (Mort. of., 3
Aug. 1864).

10

ISTORIA ROMANILOR

mantinerea ordinei ; cerand ca pe fiecare zi sa rapoarte despre

starea judetelor ; alte circulari se inainteaza catre protoierii
pentru a lucra in contra intrigilor meteugite ce pot sa uneltiasca protivnicii principiilor marinimoase" ; se mai trimit circulari catre profesori magulindu-i cu perspectiva dreptului de
vot In noua lege electorala, i aa mai departe. In 21 Mai, ziva
onomastica a doamnei, se face o mare serbare i se proclama
rezultatul votului plebiscitar, cu 683.928 de glasuri pentru i
1.307 contra, iar 50.232 abtinuti, sau absenti 2.
Noua constitutie prevedea introducerea unui senat (corp
ponderator) 3, compus din cativa membri de drept i 64 de
membri numiti de domn, dupa oarecare regule. Senatul era
cheia de bolta a intregei noue organizari : toata constitutia
era pusa sub a lui privighere, el singur avea cadere a propune
imbunatatirile de introdus ; nici un proiect de lege, afara de
budget, nu putea lua fiinta Ma aprobarea senatului ; el singur
avea dreptul a primi petitiuni. In afara de acest rol precum-

penitor, dat unui corp numit de domn, initiativa legilor era

pstrata numai puterei executive, care le pregatia prin consiliul de stat. In caz de a nu se vota budgetul la timp, se putea
merge inainte cu budgetul existent. In caz de urgenta, guvernul
putea decreta once masuri, cu conditie a le supune aprobarei,
la deschiderea sesiunei corpurilor legiuitoare. Preedintele adu-

narei era numit de domn.

Constitutia cea nou restrangea deci in destul de mult
puterea corpurilor legiuitoare, facnd sa precumpeneasca pe
acea a domnitorului. In alte tri o astfel de restrangere a sistemului constitutional, ar fi trebuit intovsraita de o rastrangere a dreptului de vot. In Romania insa lucrurile se petrec
altfel, i legea electorala, supusa votului plebiscitar, este mult
mai larga i mai cuprinzatoare cleat cea veche ; aceasta din
cauza ca opozitia contra domnitorului, in loc de a izvori din
straturile starei a treia, era concentrata in foasta clasa privilegiata, i votul trebuia intins, tocmai spre a aduce elemente

V. Kogainiceanu, Adele de la 2 Mai, p. 63. Asupra plebiscitului, opozitia timpului spune ca din 100 de subscrieri, 70 sunt mincinoase, 30 de fricaAstazi sa se dea libertatea, nu s'ar gas! 1000 de da In toata tara". Rossetti catre
Panu 18 Iunie 1864 (Htrtiile Rossetti). Bolintineanu, Viala lui Cuza-Vodd, p.
31, observii : Plebiscitul se face, ca toate plebiscitele, sub hugurirea guvernului ;
dar chiar !Ara aceasta Inrlurire, el s'ar fi facut cum s'a facut ; caci acele ce se
facuse erau chiar vointa celor mai multi, In dorinta binelui pe care nu puteai
sA-1 vez! Inca"? Si ahma Bolintineanu adaoge : ca pentru opuneri din launtru,
toate trebuiau a se risipi, In fata a dou Mari principii revolutionare, pentru
care se Muse lovitura de stet : libertatea taranilor i egalitatea dreplurilor politice. Natia, In majoritate, nu putea a nu primi o schimbare In propriile sale
interese".
Cu toate aceste, ceva mai Inainte, domnul se rostise contra infiintiirei
unui senat In Romania. Vezi o adresa a lui catre Negri, nedatata (Hartiile Rossetti).

LOVITITHA DE EITAT

11

mai dAmoale In sanul adunrei. Legea electoral6 prevedea

cloud' colegii : acel al alegnorilor primari i acel al alegstorilor
directi. Erau alegstori primari acei ce plAtiau o dare !litre 48-110

lei, dup numrul poporatiei comunei, i patentarii pa.n6 la

clasa a V-a inclusiv. AlegRori directi sunt toti Romnii care
vor plAti, In once comunA, o dare de cel putin 4 galbeni i vor
ti ceti i serie. Sunt scutiti de cens : preotii, profesorii, doctorii, avocatii, inginerii i pensionarii cu 2000 de lei anual cel
putin. Eligibili sunt Romnii aleatori de 30 de ani care tiu
ceti i serie. Comunele aleg la 100 de alegAtori primari cate
unul direct. Num'grul deputatilor este de 1 la 25.000 de suflete ;

In total 160 de deputati4.

Rfisunetul In afarfi.
Und vestea loviturei de stat ajunse
la auzul puterilor garante i a celei suzerane, ea produse o

adAnc. tulburare i. emotiune, radicand valuri cu atat mai inalte

Cu cat interesele erau mai jignite. Presa pe cat i notele diplo-

matice incepur6 a tuna i fulgera In toate directiunile, In cat

se p6rea c actul de energie, s'Avarit de domnitor In lAuntrul
tkei, fr nici o opozitie aparent, va fi curand innuit sub
presiunea uria5 a indignatiei Europei. Ziarele engleze, ruseti
i. austriace osandesc Intr'un glas, cu mai mult sau putin.'
pornire, m'Asurile dictatoriale ale principelui Romniei. Aa Daily

News mustr pe domnitor, c nu a avut Incredere In sfaturile

Angliei, i s'a aruncat In o m6sur aa de extrem6, dup'd singura imboldire a Frantei. Lovitura de stat e Mt% indoial o
idee napoleonianV 5. Tot unei inspiratiuni franceze atribue
Lloydul Vienez desfiintarea Conventiei" 6. Die Presse din Viena
adaoge, ea' principele Cuza voete s domneasc fAr control ;

ea' nu Ing'duie nici o voint6 arturea cu a lui, i cu toate

este departe de a fi un Iuliu Cesar sau un Napoleon I, el invoac6 interesul masselor pentru a distruge, In Romania, opera
congresului din Paris i a stabili acolo un regim copiat dup
tipul napoleonean. Totui ne indoim c puterile militare ale
Romniei s'a.' fie In stare a mAntinea mult timp lovitura de stat
a principelui Cuza. Din contra ne temem ca trupele contractantilor tratatului de Paris, pe care principele Cuza l'a &Meat
In picioare, s6 nu se vad In curand suite a restabili ordinea
Legea electoral5 din 14 Martie 1864 prezentatd ca proiect admarei, In
V. KogAlniceanu. Adele, p. 3. Domnitorul, In o scrisoare posterioar cAtrA P.
GrAdisteanu, din 18 Aprilie 1872 (Hdrtiile Rossetti), caracterizazg astfel actul dela

2 Mai : Le 2 Mal a t l'intrieur une rvolution partant du trone, non pas

dans le but d'augmenter le pouvoir du gouvernement et de favoriser les intrts
d'une dynastie, mais avec le noble programme du divan ad-hoc". Atfta se
poate spune, c sporirea netAg5duit5 a puterilor domnitorului, s'a f Acut nu din
punct de vedere egoist, ci pentru a veni In ajutorul claselor nedreptAtite.
5 Daily News, 15-20 (3-8) Mal 1864... Is no doubt a Napoleone idea".
Wiener Lloyd, 1917 Mai 1864.

ISTORIA ROMANILOR

12

In Romania ; cad nici Austria, nici Rusia, nici Sublima Poarta

nu vor putea rknanea lung timp privitoare nepa'satoare a apucaturilor neoranduelnice ale principelui Cuza din Bucureti" 7.
Tot aa i mai Insamnator se rostete Le Mmorial diplomatique, organul oficios al guvernului austriac, care spune c masurile dictatoriale luate, de principele Cuza, pun culmea siluirilor Conventiei din partea lui, i vor nevoi, dupa toate ateptarile, intervenirea directa a curtilor proteguitoare" 8 Tot aa
i presa rusasca apretuete In rau lovitura de stat. Le Nord,
organul francez al intereselor ruseti, la prima veste a acelui

act, observa, ca e greu de a-i bate joc de tratatele i hotriffle Europei cu mai multa nepasare decat cum o face prin-

cipele Cuza" ; iar cand este informat ca" poporatia ar fi primit

Cu multamire lovitura de stat, adaoge ca': ea nu se gandete
de sigur c suveranul ei a calcat in picioare actele europene
care i-a asigurat existenta politica" 9. Gazetele franceze sunt
impartite, dupa coloarea lor politica, partae sau protivnice
imparatului Napoleon. Acele favorabile guvernului simpatizau
Cu actul domnitorului roman. Aa Le Moniteur Universel inregistreaza numai vetile venite din Bucureti, MI% a le Insoti
de nici un comentar 12. L'Europe, dupa ce arat ca.' este important de a se cunoate cum vor judeca ziarele ruseti i austriace

chestiunea, adaoge, c Turcia nu pare ca trebuie se faca o

mare opozitie. In acest caz principele este asigurat, cat timp

va merge pe aceasta cale, de simpatiile Frantei, Angliei i ale

Italiei" 11. De ale Frantei i ale Italiei da ; de ale Angliei, era
indoelnic, dupa locul din Daily News reprodus mai sus. Si ca
Franta sustinea pe domnitorul roman, se vede de pe o observatie a ziarului La Patrie care spune, ca principele Cuza de mult
voia s schimbe legea electorala, i chiar daduse Portei un memorand In aceasta privire, de unde a i dobandit curajul de
a pai acum la indeplinirea cugetului sat'. Este inviderat
el a trebuit sa se acopere prin o puternica protectiune, i aceasta

nu poate fi alta decat acea a Frantei" 12 Alte ziare precum

Le Pays observa, ca principele Cuza, nu are numai s se Intl"leaga Cu poporul sau ; el trebuie s mai dee Portei, suzerana
lui, i puterilor garante, lamuriri care s le multameasca"
Le Sicle iea aminte, ca In once caz, nu era momentul de a pune
7 Die Presse din 19/7 Mai 1864.

Le Memorial diplomatique 20 (8) Mai 1864.

Le Nord, "/ 1 "/9 Mai 1864.
Moniteur Universe', 174 Mai 13/6 Mai 1864.

L'Europe "/9 Mal 1864. Tot asa apAr lovitura de stat : L'Opinion nationale din 22 (10) Mai 1864, La Pairie, 22 (10) Mai 1864, Le Monde, 22 (10)
Mai 1864.

" La Patric 11/9 Mai 1864.

Le Pays, 11/7 Mai 1864.

LOVITURA DE STAT

13

mana pe dictatura, acuma cand trupele ruseti se concentreaza

M Basarabia, i treizeci de mii de Austriaci se aduna In Tran-

silvania. Nu este oare de temut ca Rusia ajutata de Austria,

dupa pilda Austriei ajutata de Prusia In Iutlanda, s vin sa

se planga la Bucureti, de atingerile aduse Conventiei de Paris" "?

Amenintarile ziarelor cu intervenirea europeana erau uor

de scris, dar greu de pus in practica, fa-0 cu desbinarea puterilor europene. Anume pe atunci (Mai 1864), chestiunea ducatelor Sleswig-Holstein ajunsese In starea cea mai ascutita :
Austria 0 cu Prusia atacase Danemarca i batuse pe Daneji
luand in 18 Aprilie, intariturile dela Diippel i ocupand dup
aceia Iutlanda, In Mai 1864. Austria se simtia Incurcat prin
impreuna cucerire a ducatelor, iar pe de alta era tinuta In loc,
prin luptele nationale launtrice, mai cu sama prin tendintele
separatiste ale Ungurilor. Revolutia poloneza. de 0 zdrobita
prin lupta dela Weugrow, In Februarie 1864, tot nu fusese inc6
pe deplin stinsa ; dar ea avuse de efect ruinarea desavar0ta
a intalegerei franco-ruse, Napoleon fiind silit prin nevoile politicei interne, a se rosti in favoarea Polonilor. Franta era de
asemene tinuta In loc, prin expeditiunea Mexicului care o silise sa se aproprie de Italia 0 s se strice cu papa. Pretutindene incurcaturi foarte mari, inaintea carora chestiunea Principatelor trebuia s can pe al doilea plan. De aceea i mai
multe ziare, chiar de acele protivnice Romaniei, recunosc ca
o intervenire armata ar fi greu de realizat in acele momente.
Aa Die Presse, pe care am vazut-o tinand mai sus un limbagiu
atat de amenintator la adresa domnitorului Romniei, revine
la dei mai linitite putine zile dup aceea, spunnd, ea cea
d'intai conditie pentru intervenire In Principatele dunarene,
adeca intelegerea tuturor puterilor semnatare ale Conventiei
de Paris, fiind pentru moment nerealizabil, este foarte probabil, ca principele Cuza va fi lasat s lucreze, pana cand va
impinge trebile mai departe de cum a facut-o pana acum" 15.
Tot ap mrturisete i ziarul La France, foarte putin prieten
domnitorului roman, ca conferenta puterilor, intrunita In acest
moment la Constantinopole pentru manastiele inchinate, nu
se arata dispusa a interveni In Principate" 16.
14 Le Sicle. 14/6 Mai 1864. Tot asa Les Dbals, 22/7 Mal 1864, La Press'
"17 Mai 1864, La France "17 Mai 1864.
I" Die Presse din 27/,5 Mal 1864.

14 La France "he Mai 1864. Mal vezi La Patrie "18 Noemvrie 1864: Le
coup d'Etat du prince Couza a eu pent-are cela d'hereux pour la Moldo-Va.
lachie, qu'il a clat au moment oa les puisances qui pouvaient s'en inquiter
avaient leurs intrts engags ailleurs. L'Autriche poursulvait la guerre danoallemande ; la Turquie se dbattait entre VEgypte et la Tunisia et la Russie
achevait le meurte de la Pologne".

ISTOBIA ROMANILOIt

14

Dar s'a' cercetam ce pozitie luase, LO cu lovitura de stat.

Poarta otomana care, ca suzerana a Principatelor, tot avea

cuvantul hotaritor in chestiune

Tocmai in ziva de 2/,4 Mai, cand domnitorul disolva adunarea la Bucureti i decreta plebiscitul, se aduna in Constantinopole conferenta pentru daraverea manstirilor inchinate i,
In edinta ei cea d'intai, hotaria, pe lama chestia pentru care
se adunase, i a se trimite domnitorului o nota, in care s'A i se
arate, ea' recunoaterea secularizkei nu ar crea un precedent
diplomatic, cu ajutorul ckuia principele Cuza s'ar crede autorizat a se deslega de indatoririle impuse prin Conventia de
Paris, luand in chip samavolnic masuri ce ar atinge statutele or-

ganice ale Principatelor" 17. Nu tiea conferenta, ea' in momentul

chiar cand se redacta aceasta dojana, domnitorul roman tocmai in-

deplinia actele de care se temea conferenta ; ca el distrugea

constitutia incuviintata prin Conventia de Paris. Cand s'intalnira a doua oara delegatii puterilar, in edinta a doua din
18
6 Mai, telegraful adusese tirea faptelor petrecute la Bucureti, care tire micase mai ales pe Poarta, totdeauna la panda,
ca nu cumv a poporul roman s'O' se emancipeze prea mult de
sub a ei autoritate. Ali-paa preedintele conferentei declara,

ea este de trebuinta a se opri incalckile principelui Cuza i

a se mantinea suveranitatea sultanului i drepturile puterilor
garante, dac nu prin o ocupatiune militara (de a ckeia imposibilitate i Turcia era convinsa), cel putin prin o intalegere
diplomatica" 18. Ambasadorul Angliei sprijini cel intai i cu
cea mai mare energie motiunea lui Ali-paa. Acesta insa nu

se marginete numai a protesta in conferenta contra incalckilor

domnitorului roman. El ii trimite, indata dupa 2 Mai, o nota,
In care spune filtre altele, ca nimic nu ar putea nimici puterea

tratatelor i ea' Poarta ii pastreaza toata libertatea ei de lucrare, fata cu aceea ce a fost intreprins" 19
Dar chiar, fara amenintarile Portei ce capatau o insemnatate tocmai in starea de atuncea a Europei care daca nu
invoia o intervenire comuna in Principate, ar fi fkut tot ata
de peste putinta o oprire comuna a Turciei de a incalca hotarele lor nu era mai putin adevkat, ca lovitura de stat, schimbarea constitutiei i decretarea nouei legi electorale erau o daiere a Conventiei de Paris i c trebuia dobandit bilul de indemnitate al puterilor, asupra acestui act de o exceptionala
gravitate.

" ReprodusA dlspozitia conferintel in cele mai multe din ziarele timpului,
bunii oarA In Le Nord "1,7 Mal 1864.
11 Procesul verbal al sedintei a 2-a Ibidem.

" Archives diplomatiques, 1866, II p. 288. Comp. Papadopol-Calimah,

Amintiri, p. 411.

LOY/TURA DE STAT

A doua efilfitorie la Constantinopole.

16

O chlAtorie a prin-

cipelui la Constantinopole se impunea numai decg, i el chiar

dobAndise oarecare indicatiuni, cA un asemene act de curtemire ch"tre puterea suzeran'a* ar putea s6-1 purf In stare a obtinea once", cum spune o scrisoare a redactorului ziarului Le
Courrier d'Orient din Constantinopole &are secretarul domnitorului Romniei 20 Tot aa se rostete i o depeA a ministrului

afacerilor str6ine al Frantei atre ambasadorul francez din

capitala Turciei, In care Ii spune, a Principele Cuza, prin
deferenta cAtr curtea suzeran6 i puterile garante, s'a dus
la Consta ntinopole, spre a le supune schimb6rile pe care ai

vra s" aibA dreptul a le introduce In aez'a'mintele moldo-valace.

Noi incurajasem aceast cltorie, i erau siguri c6 ar fi de fel

a produce cele mai priincioase rezultate. Maiestatea Sa Sultanul a vkut, In aceast vizir, o curtenire, ch'reia s'a argtat
foarte simtitor, i a fgcut principelui primirea cea mai mAgulitoare21. Se vede i din aceast depe6, c Franta aprobase
lovitura de stat, de oarece ministrul ei sfatuia pe domnitor
ce demers s6 Led, spre a recunonte actele promulgate In virtutea acelei lovituri.
Domnitorul, urmand deci Imboldirilor din afar i unei
necesiati neapArate, create prin fmprejurri, pleacA la Constantinopole, In ziva de 25 Mai 1864. Primirea ce i se face este
iargi din cele mai alese, atAt din partea Sultanului ct i din
acea a ambasadorilor puterilor europene 22 Totui la Inceput
Orea a el trebue s se multAmiasa numai cu onorurile, MI%
a obtinea incuviintarea actelor sale, sau cel putin tirbindu-se
a-tat de mult aceste din urm, neat sA nu le mai poti recunoate.
Era mai ales combAtut de ambasadorii Austriei i Angliei.

Ziarul Le Courrier d'Orient primea 1000

2 Scrisoarea In Hirtille
de galbeni pe an, spre a sustinea politica domnitorului (scrisoarea redactorului
sAu din 11 Aug. 1864. Ibidem). La Persevere= din Milano, 22 Aug. 1864, spune
cA e da notorio che il Courrier d'Orient vienne considerato comme l'organo
del a principe Couza a Constantinopole".
Affaires etrangeres, Documents diplomatigue, Paris, 1865, p. 101. CM.
tineau Turci la recunoaterea mficar formalii a suzeranitAtel lor, se vede din
faptul, ca putin timp dupA Intoarcerea domnitorului din Constantinopole, el
voind sl institue o decoratie, Ali-pala scrie lui Negri asupra acestei chestiuni :
Son Altesse avait pourtant promis qu'elle nous avertirait toujours de semblables
faits (adecA cA ar cere autorizatie); car autrement nous serious obligs de crier
et de protester, ce que nous faissons toujours avec dplaisir". Negri cats% Cuza
10 Noemvrie 1865. Corespondenla, p. 205.

Asupra strAlucitei primiri a domnitorului la Constantinopole, to ate

ziarele timpului sunt inteun glas. Chiar Il Memorial diplomatigue care face la
inceput oare care rezerve, este nevoit sA recunoascl i el deosebitele distinctiuni
cu care domnitorul fu onorat. Vezi bunA oarA : Courrier de l'Orien( 18/8 Iunie
1864; Memorial diplomatigue,I
Iunie 1864. Singura mAsurl pe care Poarta
1. 18
o pAzi, spre a afirmA incl clan Insusirea ei de stApAnA a Principatelor, fu ca
domnul nu fu introdus la Sultanul de ministrul afacerilor strAine, cl de marele
Itmie 1864
vizir. La Patric

16

ISTOBIA ROMANILOR

Reprezentantul Rusiei cAp'Atase un nou motiv de a dumAni pe domnitor. Anume principele Labanoff, titularul ambasadei fiind absent, l'Asase in locu-i pe Nelidoff, insArcinat
de afacere, cAruia domnitorul romAn, avAnd In vedere pozitiunea

lui inferioarA, nu merse

facA vizita ce o Meuse celorlalti
agenti ai curtilor europene. Se formulase mai multe proiecte
de modificai e a Conventiei care proiecte nici unul nu convena
domnitorului. Adus la nerAbdare prin opozitia ce intAlnia In
cale, domnitorul declarA eft' .el se va intoarce In Ora, intru cAt
nu putea pArAsi tArAmul pe care-1 impinsese poporul sAu23.
Inaintea acestei amenintAri ascunse, protivnicii cedarA.
basadorii Angliei i a Austriei se dedurA pe partea Frantei 24;
numai Nelidoff mai trAgAnA cu subsemnarea actului de recunoWere, pAnA la sosirea unor noue instructiuni care nici acele
nu intArziarA prea mult 26.
Domnitorul obtinu deci, cu mici modificAri, recunoaterea
statutului i a legei electorale, i deci a plebiscituluicare le cons-

fintise. Lovitura de stat trecea In domeniul legalittei internationale. Domnitorul obtinuse insA mai mult decAt atAta.

ModificArile indeplinAtoare statutukti contineau inc'A urmtorul

articol : Principatele-Unite vor putea in viitor modifica i schimba
legile care privesc la ocdrmuirea lor lduntricti, cu concursul legal

al tuturor puterilor statului i fdrd nici o intervenire din ajar,

exceptdndu-se bine infles legdturile ce unesc Principatele cu
imperiul otoman" 26. Donmitorul fu invinuit, eft' prin mergerea
lui la Constantinopole, spre a cere recunoaterea modificArei
Conventiei, dAduse o mare lovitur autonomiei RomAniei;
el, IndreptAtind inaintea Sultanului actele sale, Meuse mai
mult decAt un act de vasalitate; Meuse o crimA de lez-nationalitate" 27. Este insA netAgAduit c'A prin acest act de vasali" L' Independence Beige 2-8 Iulie (20-26 Itinie) 1864: Le prince Couza,

voulant mettre un terme cet tat de choses, dclara la Porte qu'il n'tait
que l'organe du pays, quand au nouveau programme politique, et gull ne dpen-

dait pas de lui d'abandonner ce terrain".

" Independence Belge citata : En moins de 24 heurs, il y eut un revirement complect. Sir Henri Bulwer a du recevoir de Londres l'ordre de suivre
dans cette question la politique de la France". Confirmat de oficiosul austriac
Memorial diplomatique
Iulie 1864: C'est alors que l'ambassadeur anglais

recut de son gouvernement l'ordre de se montrer plus conciliant et de s'entendre

avec son collgue de France".
" Invalidul rus vazind, ea ii Rusia e nevi:IRA sa cedeze, explica astfeliu
/.inuta ei : Rusia a tins totdeauna la emanciparea popoarelor crestine din RA-

sarit. Nu ea va fi deci nemultumita de izbanda Romanilor. Daca ea s'a opus

principelui Cuza, a facut-o numai, fiind ca acesta apucase calea ratacita de a
cauta sti sfarame tratatele existente". Vezi citatia din Le Nord "/4, Iulie 1864.
Ceeace suparase In adevar pe Rusi, fusese sprijinul pe cara ei credeau ca domnitorul roman 11 da Polonilor. Le Monde 6 Aug. (25 Iulie) 1864.
" Affaires etrangres, Documents diplomatiques, p. 93.

" Scrisoarea lui Eugeniu Carada, din insula Guernesey, eatra A. Panu,

14 lunie 1864. (Hdrtiile Rosetti). La aceasta se poate observa, ca i cei ce voiau

LOVITUR.A. DE STA22

17

tate personal, domnitorul a izbutit a scapa tara lui din vasalitatea cOtre Poart, i puteri, rcndu-o deplin stOpanO pe
situatia ei runtrie. Aceasta o i spune domnitorul, in proclamatia sa din 2 Iulie 1864, ea' Romania numai asazi intrA
In autonomia ei din launtru. Rana' acum aceast autonomie
era in fapt lovit In mai multe privinti ; legea electoral nu o
puteam schimba cleat eu consimtimntul din afar. Inaltele
puteri au consfintit acuma, in toat fntinderea, autonomia
noastrO din runtru". Lovitura de stat, apArea din acest punct
de vedere, mai ales ca fa'cutO in interesul trei fat cu strAinOtatea. Este netgAduit, c domnitorul Meuse prin actul din
2 Mai, cum zice Francezul, din o piatrO dou6 lovituri". Zdrobise privilegiul politic i social in lOuntru i dobandise autonomia in afar 28.

Cum se explicO -aceast izband gat de des.varit a

domnitorului roman, celui mic i slab, asupra areopagului european, in care la inceput predomnise elementele protivnice

lui? Credem ca o bura parte trebue pug pe inraurirea per-

sonar a domnitorului care inspira increderea i ademenia prin

infAtiarea lui. Apoi insOmnAtatea Romniei, de cand intrunise
In ea cele dou6 principate de mai inainte, crezun In depArtare
mai tare de cum era aevea, i multmirea Turciei cand vedea

cg domnitorul puternicului stat nu se refuza a-i recunoate

suprematia, prin acte nelndoielnice. In sfarit observatia f6cutO mai sus de mai multe ziare, asupra neputintei unei fritlegeri de constrangere, observatie ce se gOsete Inca' mai bine
formulata' de redactorul ziarului Le Courrier d'Orient" din
Constantinopole, In o scrisoare catre secretarul domnitorului :
Este un mare folos, de a avea a face cu mai multe puteri. Pe
cand ele pierd cuvinte sau hartie, una intru a lAuda cele ce le
faci, altele spre a huli i a ameninta, mergi tot inainte; innoirile fOcute prind rkrcini ; tirnpul le intOrete i suflul manilor
diplomatice famne neputincios a le rOsturna. Cuvintele piecate i actiune energicA, iat lozinca" 29 *i inteadevOr, condus
si ristoarne pe domnitor, tot citra s trAini se Indreptase, deci tot prin acte

de vaselaj vroiau
ajungi scopul. Vezi In Vol. XIII misiunea lui A. Panu
la Viena, Paris Londra, p. 164, 165.
" Domnitorul films apretmeste lovitura de stat ca o lovituri contra strii-

nului. (Scrisoarea citre Gridisteanu, din 1872, citati pa g. 11 nota 4). Cf. Dimitrie

A. Sturza, In Introducerea la Adele de la 2 Mai, de V. Kogilniceanu, p. XIII:

Lovitura de stat, a produs doui acte stabile si un rezultat efemer. Actele

care au rimas fundamentale i purtitoare de roade sunt : legea rurali si
clispozitia puterilor din 16 (28) lunie acelas an, ci Principatele-Unite si poati
In viitor modifica legile care privesc administratia lor din liuntru, fAr nici o
intervenire". Ca un act de recunostiinti pentru purtarea Sultanului cu acest
prilej, domnitorul vru sA Infiinteze un batalion de Zuavi, care si poarte numele
padisahului.

Mon.

of.

30

Mai

1864.

" Scrisoarea din 5 Ianuarie 1865. (Ildrliile Rossetti).

A. D. Xenopol. Istoria Rominilor.

Vol. XIV.

18

I8TORIA ROMANILOR

de principiul cA norocul st pe partea indrznetilor, lucrase

0. acum Alexandru Ioan I.

Lovitura de stat 0 rfisturnarea. Ne trage rndul s

mai amintim o urmare a loviturei de stat, nu asupra Wei, ci
asupra insu autorului ei. Ea att incA 0 mai mult uneltirile
pentru detronarea domnitorului.
Se fcuse demersuri in aceast privire incA dinaintea loviturei de stat. Hotrirea, luat inc6 din August 1863 de protivnicii domnului, de a cerca trmul exterior, inainte de a
se arunca in intreprindere, fu pus in lucrare in Martie 1864,
cnd Anastase Panu, insrcinat cu aceast delicat misiune,
plecA din Iai. Corespondenta dintre emisarul comitetului de
rsturnare i preedintele lui, principele Dimitrie Ghica, contine intai struirrti clduroase atr Panu, ca s-i dee toate
ostenelele, spre a izbuti s discrediteze pe domnitor. Panu
ins observ lui Ghica, &A a fost o mare greal din partea majorittei, s dee un vot de blam guvernului pentru legea rural ;
ea' prin aceasta, ea ar fi pierdut toate simpatiile oamenilor po-

litici francezi. Se mai tnguete principele contra purtrei indoelnice a partidului stngei din care, spune el, Ioan BrAtianu
st mai mult la tar, D. Brtianu, cu toat inteligenta i onestitatea lui, nu se poate desface de ideile lui Mazzini, iar Rossetti
nu este cleat un amator in politic. Aceast retinere a partidului stngei, se explic6 ins prin faptul, Ca' el nu putea s iee
o pozitie prea rostit contra legei rurale, cu toate e 0 stnga
doria rsturnarea domnitorului ; de aceea i vedem pe Panu
mustrnd pe Ghica, pentru prilejul cu care se clduse votul
de blam. Dup ce lovitura de stat este recunoscut de conferenta din Constantinopole, se intlege c misiunea lui Panu
nu mai avea nici un obiect, de oarece el voia s incerce puterile asupra cazului detronrei domnitorului. Dup lovitura de
stat i plecarea domnitorului la Constantinopole3, Dimitrie
Ghica conjur pe Panu, prin scrisori desperate, s plece indat
din Paris in eapitala Turciei, Epre a combate acolo pasurile
domnitorului ; dar Panu care sinrtise in cotro mergeau lucrurile, refuzg a se duce, i Ghica recunoate de bune temeiurile
aduse de el i se unete cu prerea lui de a cAuta s lucreze nu
mai prin pres contra domnitorului 31. Panu se pune In legAtura
I Vez! 12 scrisori ale lui Dim. Ghica c. Panu dela 23 Martie (4-Aprilie)
pilnil la 8 Iulie 1864, pe and acesta era In Viena si Paris, scrisori ce au intrat,
In originalul lor, In stiipinirea domnitorului, probabil cfnd Panu fnebuneste. (H Ir1111e Rossetti).

" Karada In o scrisoare c. Panu, trimls6 lui la Paris din insula Guernesey
In 8 Iunie 1864, aprobfi t el neplecarea lui la Constantinopol, pe motivul cii
n'ar fi avut ce face acolo ; lucrArile oculte pe l'ingA staini nu se cuvin oamenilor
libertiltei ; el nu pot fntrebuinta deat presa sau revolutiunea". (1Itrtiile Rossetti).

Asupra revolutiunei iatii Ina ce zice Ghica In scrisoarea lui c. Panu din 30

LOVITURA DE STAT

19

Cu Martin dela ziarul Le SiZcle, Forcade, dela revista La Semaine Financire, prin mijlocirea unui prieten al sAu d'Alton
Shee, 0 este ajutat In aceste stAruinti prin Eugeniu Carada
care era 0 el In Paris la aceea0 dat 32. Tot acolo se afla i principele Grigore Sturza care serie lui Panu, in 7 Aprilie 1864,
s` struiasc' la St. Marc Girardin, ca ss redacteze o circular
care adunArile europene, In scopui probabil de a apAra purtarea adunArei In chestia legei rurale.
Era inviderat c' misiunea lui Panu, pe lfing4 curtile europene, nu mai putea fi 1ndeplinitk din momentul ce domnitorul obtinuse dela conferenta din Constantinopole recunoaterea loviturei de stat. De aceea i spune Panu, In o scrisoare

a lui de mai tarziu atr D. Ghica, eft' misiunea mea era cu

totul alta, cnd am plecat la Paris ; lovitura de stat a schimbat

totul" 33.

VzAnd deci protivnicii domnului a nu mai e nimic de

fkut pe calea diplomatick se Intorc pe acea a uneltirilor 1Auntrices4

Aa o scrisoare din 18 Iunie 1864, a lui C. A. Rossetti,

cat% A. Panu spune, 6. peste 10 zile dela 2 Mai se putea face
ceva, chiar acuma s'ar putea ; dar ne am temut i ne temem
sA nu provocsm o invaziune ; cAci acum o s." ni se zick ea' s'a

votat i c'd ei tiu ea' am fost impin0 de Franta ; d-ta tii

la Decembrie 1863 0 Ianuarie 1864, am fost i noi 1mpin0 de
reprezentantul Frantei s-1 rAstruram i tii c tocmai de aceea
n'ai voit, n'am voit. Nu tiu ce va fi mni ; dar tiu a la 26
Mai stil vechiu am putut s5. facem pozna ; puteam chiar azi,
dar n'am voit" 35.
Cand domnitorul pleac5. la Constantinopole, pentru a
cere aprobarea reformelor sale, opozitia scrie
: Nu se
Aprilie (12 Mai) 1864: Je crols que les rvolutions se font par les nations,

mais non par le chambres". Ibidem.

Saisoarea lui Martin redactorul ziarului Le Sicle c. Panu i mai multe
scrisori ale lui D'Alton Shee In Hirtiile Rossetti. Adresa lui Carada, tnsemnatli de
Panu pe o notit, era Carrefour de l'Observation, 1. (Ibidem).
" Brulionul unei scrisori a lui Pana c. Ghica, 9 Septemvrie 1864. (HtrLille Rossetti).

" Cum observ i Annuaire des deux Mondes, 1866-1867, Paris. p. 573:
Les moyens des rsistance parlamentaire n'taient plus possibles ; it partir du
coup d'Etat, on commence it ourdir des complots auxquels prennent part la
droite et la gauche".
" Htrtiile Rossetti. Cele ce se pun In aceasta scrisoare, despre intetirea
consuluitti francez la rsturnarea domnitorului la 1863 si 1864, Isi are explicarea In faptul di, pe atunci, se credea In Franta c el devenise organul intereslor rusesti. Asa Redactora] dela Courrier d'Orient scrie secretarului domitoru-

lui, c un consul (WA Indoialli Tinos din Bucuresti), vra s lac a trece pe
Cuza drept Rus. Bordeanu seceretarul lui Negri se sileste a convinge pe ambasadorul francez din C-pole, ch Cuza e bun Francez (scrisoare redactorului Le
Courrier d'Orient earl secretarul domnitorului, 6 Fevruarie (21 Martie) 1864 In
Hfrtiile Rossetti). Vom reveni i mai ttrziu asupra acestei Invinuiri.

ISTORIA ROMANILOR

20

cuvine a cerem dela staini indreptarea situatiei pe care Cuza

a creat-o tgrei. Cuza a plecat la C-pole ; va fi o ocaziune favorabilg de actiune" 36. Tot pe atunci se tanguiete Rossetti cgtr
Panu, ea' boierii nu dau bani spre a se agita contra lui Cuza 37.

Ideea de a-i face dreptate singuri, Ma a recurge la intervenirea staing, se mai vede din o scrisoarc a lui Panu, &At%
principele D. Ghica, din 9 Septembrie 1864, in care se spune,
cg Romania trebue oare sgi se plangg staingtgtei pentru inalcarea drepturilor ei ? Ea trebue sg-i facg dreptate singua.
De altfel dacg ne plangem, se va trimite o comisie in targ,
i atunci amas bun autonomiei" 38. 0 brourg apoi sustine
cg purtarea principelui Cuza a fost de plans ; dar nu e treaba
staingtgtei de a o pedepsi. Poporul roman este singurul sgu
judecgtor ; deputatii s'au lgsat a fie alungati. E treaba lor !
Dacg insg se va scula poporul roman, cu a-Ma mai au pentru
el" 39. Alt brourg exclamg : sg alunggm pe acel ce ne apasg 4 !
0 a treia : s'a" ne mantuim de tiran" 41. 1

Dacg ina se plgnuia asturnarea din lguntru, acei ce o

urieltiau erau ingrijati ca nu cumva puterile a nu intervie in
favoarea lui Cuza. Una din brourele amintite rostia aceste
temen: Turburgrile nu vor lipsi de a izbucni mai curand sau
mai tarziu, i cine ne zice c puterile vecine care au consimtit
a nu interveni improtiva acestui autocrat in miniaturg (autocrate au petit pied), nu se vor gabi a o face dacg, poporul roman
va izgoni pe acel care-1 twig i-1 apasg" 4. Dar se mangaiau

de aceastg perspectivg, sperand cg Romanii nu vor vedea

aggduindu-li-se dreptul care a fost recunoscut Grecilor, de a
Ma aul din adking, inlgturand pe un principe care nu tiea
sg-i intgleagg, care sgacia prezentul lor i le compromitea
viitorul" 43.

Este uor de intgles cine eran acei care complotau asturnarea domnitorului. Erau membrii clasei lovite prin reformele lui. Poporul, intru cat se poate vorbi de el, in starea de
atunci a Romaniei, mai curand incuviinta cleat descuviinta
lovitura. C. A. Rossetti, unul din capii opozitiei i a uneltirilor
" Scrisoarea lui E. Carada din Guernesey c. Panu, 6 Iunie 1864, (Hirliile

Rosetti).

" Rossetti c. Panu 16 Iulie 1864. (11frtiile Rossetti). Pentru a Innegri pe

Cuza, el este Invinuit a nu ar fi luat initiativa subscrierei pentru inundati.

Rossetti C. Panu, 3 Tulle 1864. (Ibid.).
8 Ibid.

p. 25.

" La France le prince Couza et la libert en Orient, Paris, 1864, pag. 22.
40 Suppression du rgime constitutionnel en Roumanie, 1864, p. 13.
" Dissolution de l'assemblie roumaine et expulsion des diputa, Paris, 1864,
42 Suppression de regime cinstitutionnel, p. 24.
" Notes sur les Principautis-Unies de Moldavie el de Valachie. Paris,

1864, p. 31.

LOVITURA DE STAT

21

de rasturnare, recunoate el singur, d. ura in contra dreptei

a fost atat de mare, !mat toti erau fericiti de lovitura de stat ;
fiindca s'a dat, ziceau ei, In cap boierilor" ".
Cat despre massele adnci ale taidnimei, pentru care
domnitorul ii pusese in cumpana tronul, ele ramneau neintalega"toare i nemicate, nici de turburarea in care se pusese
tara, nici chiar de imbunatatirea soartei lor, ce era sa se Indeplineasca prin aceasta turburare. Lut inform, neframantat
de ganduri, nedeteptat mici macar de imboldirea interesului
individual, el ramanea nepa'sator la tot ce se petrecea ; dar
aceasta a lui nepasare era explicabila : era opera veacurilor
de nedreptate i de apasare.

Lovitura de stat, ori cate urmari Insamnate ar fi avut

asupra situatiei launtrice i afarnice a Principatelor, fusese
determinata in primul loc de rspingerea legei 'wale de catre
adunare. Legea rurala care fusese cuiul In jurul caruia se invartise toata domnia lui Cuza-Voda, determina i actul cel
mai cu grele urmari al acestei domnii. Dar pentru a intlege
intreaga ei insamnatate, trebue sa expunem istoricul daraverilor seculare ce se desbatuse In totdeauna intre proprietarii
mari i locuitorii sateni.
Legea rurala din 1864. Lovitura de stat de i. a avut
mai multe urmari Insamnate asupra Ward Principatelor-Unite,
totui fusese facuta mai ales In vederea legei rurale, pe care
domnitorul nu voi sa o lese expusa nici macar la desbaterile
unei camere aleasa dupa noul sistem electoral, ci o promulga

In virtutea articolului din statut care prevedea, ca decretele

ce pana la revocarea adunarei se vor da de domn, dupa pro-

punerea consiliului de minitri i a consiliului de stat, vor avea

putere de lege". Ar fi fost insa firesc lucru videa promulgata
legea rurala indata dupa 2 Mai. *i. cu toate aceste ea nu este
decretata decat la 15 August. Cauza acestei intarzieri WA In

greutatile pe care domnitorul le intampina pe de o parte cu

chestia mana'stirilor Inchinate, de alta cu aceea a loviturei de
stat, care ambele acte trebuiau sa fie recunoscute de Europa.
El nu voia deci s mai adauga i o greutate launtrica la cele
dou ce apasau in'c din afara asupra -Wei pe care domnia.
Indata tug ce lovitura de stat capata sanctiunea Europei,
Alexandru Ioan I, decref i promulga legea rurala.

" Rossetti c. Panu, 31 Mal 1864. (litrtiile Rossetti). Si un boier de samA

principele Sutu, Mmoires, Vienne 1899, p. 398, spune : Bien des personnes
seuses, et je me place moi mme A leur suite, avaient fini par appeler de leurs
voeux le coup d'Etat. L'exprience de 5 annes de rgime constitutionnel avalt
dmontr que ce rgime avait plong le pays dans le chaos et le conduisait au
bord du prcipice".

22

ISTORIA RoMANILOR

Aceast lege, promulgat In ziva de 15 August /86445declara pe stean de proprietar fost si actual al locurilor su,
puse stpnirei lui, In Intinderea hotrit de legile in fiint,

adec de Regulamentul Organic, mntinnd vechiul principiu,

c niciodat pmntul locuitorilor nu putea intrece 2/3 din intreaga intindere a mosiei. Se desfiintaz daca, dijmele, podvezile, zilele de meremet, carle de lemne si toate sarcinele

de acela fe!, in schimbul une despgubiri pltit de Oran

pentru desrobirea bratelor sale. Prettil acestei rscumprri a
muncei, nu a pmntului, de oarece tranul era privit ca po-

sedndu-1 ab antiguo in deplin proprietate, era fixat la 1521

de lei vechi 10 parale pentru steanul cu 4 boi si 1 vacA ; 1148
de lei pentru acel cu 2 boi si 1 vaci si 816 lei pentru cel numai
Cu 1 vac, sau cum se zicea, ca palmele 46
Sumele aceste trebuiau rspunse In timp de 15 ani, capete si procente.
Improprietrirea ins stnge once indatorire a stpAnului
pentru viitor ; el nu mai este tinut, cum era dup Regulamentul
Organic, a procura pmnt fnsurteilor. Se punea acestora In
perspectiv cumprturi pe mosiile statului, fixandu-se prin
lege chiar pretul pogonului la 5 galbeni, pltitori tot In 15 rate
anuale. Legea mai prevedea chipul punerei ei in lucrare pentru
stalpirea prtilor trnesti, precum si modul despgubirei proprietarului, prin bonurile rurale.
Legea din 1864 mntine deci ctimea de pmnt !lieuviintat steanului de Regulamentul Organic si deci consfinteste pentru totdeauna ingustarea vietei materiale a tranului
romn; 11 sileste s urmeze mai departe a se lei:Okla de cultura

vitelor si a se fnjuga tot mai mult la munca proprietarului,

pentru pstrarea si a celor ce le avea. Ba prin inlturarea indatorirei stpAnului de a incuviinta pmnt insurteilor, se
ingreuia incA starea tranului. Dar autorii legii, Cuza si Koglniceanu, crezur c nu se putea face altfel, de indat ce se
admitea principiul pe care era intemeiat intreaga legiuire :
eliberarea atat a muncei tranului at si proprietatea de reciprocele lor indatoriri. E adevrat cd se liberase bratele Oranului ; ins aceasta se fAcea pentru o sum deocamdat destul
de greu de rspuns : 1521 de lei 10 parale pentru frunta si in
proportie pentru ceilalti, pret care nu e vorba adese ori nu rspundea la adevrata valoare a Vmntului, si nemultmia deci
si pe proprietari. Dreptul tranului de a primi pmnt la ma-

joritatul lui din cuprinsul mosiei se inltura curat, fr a se

incuviinta steanului nici o despgubire pentru aceast des-

45 Mon. of. 15 Aug. 1864. Raporturile dintre boieri sl tarani a fost cer.
cetatft In mai multe locuri in vol. precedente.

4' Alte preturi pentru mosiile de munte.

LOVITURA DE STAT

fiintare a dreptului sau. Boerului se dadea o despggubire

semnata pentru oborarea clacii ; taranului numai pentru acea
a pamAntului daca ar avea drept aa numitii insurtei (satenii
aj uni maj ori) 47.

Sa se adaoga pe langa' aceste, ca de multe ori se Impari

tira taranilor pamanturile cele mai rele i neproductive, i atunc-

se va putea apretui conditia reala creata taranului prin legea

din 1864.

Dar aceste urmari erau sa iasa la iveal numai cat mai

tarziu. Deocamdatg satenii furg cuprini de o mare bucurie
la vestea c li se daduse pamant, pe arid proprietarii se ateptau din protiva ca aplicarea legei s aduca asupra lor mari
nenorociri.

Inca din 1862, cand era sa se voteze prima lege rurala,

Vasile Alecsandri, unul din prietenii cei mai devotati ai domnitorului, se jaluia In o scrisoare catra dnsul, ca n'a gasit cumparatori pentru moia sa Patracanii i ca nu-i poate plati banii
ce-i datoria : Nesiguranta, spune el, care domnete la noi privitor la viitoarele reforme ale legei rurale, tine capitalurile
o tearna tot atat de ridicula pe cat i de fatala pentru daraveri" 48
In 1864 Alecsandri revine asupra acestei legi, criticand de asta
data aplicarea ei. El spune, ca ar fi trebuit sa se dee un termin,
Inainte de a se pune- in lucrare ; ca arendaii cei mai multi pa-

egsesc moiile cer reducen; iar proprietarii nu pot lua cultura

asupra lor, de oarece nu au bani ; caci pentru imprumuturi,
se cer procente neauzit de mari, 24-36%" 49.
De si legea rurala trebuia sa se puna in lucrare dela 23
Aprilie 1865, taranii cautau sa se folosiasca de libertatea lor
Inca din toamna In care legea fusese promulgata, i multi din
ei refuzau a mai lucra la boieresc, ceeace pricinui in multi o
mare teama i ingrijire, amenintata fiind recolta anului viitor.
Chiar secretarul domnitorului, Baligot de Beyne, scrie sta.panului sau, ca de i nu vra sa mearga atat de departe ca oarecare persoane care prezic mari desordine, ca urmare a foametei
relative ce ameninta Romania, totui este sigur, c daca aceste
15 ultime zile nu sunt intrebuintate la araturi i la samanatul
4' Acestia bine Inteles considerau despagubirea ca plata a pamantului
si nu a riiscumparat bratelor. CA suma de platit era mare pentru %Aran, se

vede din cuvintele lui Vasescu la consiliul judet.ean din Dorohoiu 29 Noemvrie
1864, (Mon. of. 2 Septemvrie 1865) : Avand In privire, ca alai% de impozitele

directe earl stat, multimea locuitorilor urmeaza sA plateasca, In anul viitor,

Insemnate sume dupa noua lege rurala, pentru rascumpararea Indatoririlor ce au

avut catre proprietari". Asupra acestei mari neconsecventi In dauna satenilor

si In folosul proprietarilor a atras pentru Intala oarli luarea aminte Radu Rosetti, Pentru ce s'au viscid& laranii, p. 421.
4 Scrisoarea lui V. Alecsandri catre domnitor, 20 Mal 1862 In Htrliile
Rossetti.

Alecsandri catre Baligot 29 August 1864. Ibidem.

24

ISTORIA ROMANTLOR

porumbului, cu zecile de milioane va trebui socotin pierderea

trei, si aceasta inteun an, in care inecrile au pricinuit pn
acuma el-liar antea nenorociri si unde budgetul deplorabil s'i
s'i mai deplorabila reorganizare financiar a d-lui Steege are
s aducA, ca tot imprumutul, un deficit uries" 50. Tot asa scrie
domnitorului si colonelul Cantacuzino, c numai prezenta
Altetei voastre va inbusi, prin increderea ce insufl, rostirea
nemultmirei care cstiga din ce in ce mai mult intindere.
In deobste lumea este foarte ingrijin asupra rezultatului aplicrei legei rurale. Se teme de efectele indirecte ale acestei legi
asupra tocmelelor de bun voe, si pretinde c' .nu a fost cu
putint a se face ca tranul s lucreze" 51. C' aceast team
s'a indeplinit pan la un punt, se vede din o brosur mai nou
care spune, c in anul promulgrei legei rurale, 1864, lucrarea
cmpului care trebuia s se fac5 in acel an in felul clAcei, fu
aproape nul. Tranul refuzase a lucra, si guvernul nu-si dduse osteneala a explica reforma ; apoi anul mai fiind si ploios,
recolta fu trzie si stricat" 52
Chiar expunerea situatiei Romniei dela 2 Mai-18 Decembrie 1864, inftosan senatului si adunrei in Ianuarie 1865,
aran privitor la legea rural, eft' guvernul a fost si este departe
de a-si ascunde gravitatea perturbatiei momentane, produs
in toat economia national, prin schimbarea naturei foastelor
relatiuni dintre proprietari si steni. Aceasta este din nenoro-

cire consecventa reformelor mntuitoare" 53. Economistul Martian

adaoge, cA orice s zic cineva, adevrat e c.' proprientile

mari au exportat mai mult s'i not& msur de o cam dan, pe
vreo cativa am va imputina productia. 0 crizg tranzitorie se
va simti fr Indoial"54. Raportul comisiunei mixte a senatului si a adunrei din 1865 snruieste mult s se aplice mai
curnd legea rural, de oarece de altf el eficacitatea acelei legi
ar fi indoelnic6" 55. In sfrsit circulara ministrului de externe,
Blkeanu, lmuritoare a turburArilor dela 3(15) August 1865

spune, c5. din aceasn fals credinn c5 reforma anuntan nu

era s fie numai decAt aplicat, au rezultat din nenorocire oare-

care scdere in venitul fonciar ; pe de alt parte nranii, enprinsi de bucuria desrobirei lor, au rspuns prin o regretabil
nelucrare la msurile luate in al lor interes". Despre scderea
venitului fonciar vorbeste si raportul directorilor BAncei de
Moldova (Banque de Moldavie) care declar, c este nevoie
a se suspenda plata dividendei pe anii 1864-1865, din cauza
" Baligot cat% domnitor, 12 Aprilie 1865, Ibidem.
" Colonelul Cantacuzino cltal domnitor, 31 Martie 1865, Ibidem.
" La Question d'Orient el la nation rownaine, Paris, 1867, p. 12.
" Vasile Kogalniceanu, Acte, p. 86.
" Analele economice 1864 In Mon. of. 1 Oct. 1865.
" Mon. of. 13 Oct. 1865.

LOVITURA DE STAT

25

c veniturile unora din moiile ipotecate au czut aa de tare,

c nu mai acopr anuitatea de plait" Criza agricol ar fi
fost ins6 mai putin grav, dac, pe lng neajunsurile neaprate ale unei perioade de tranzitie, nu s'ar fi adaos innecrile,
seceta i. epidemiile" 57.

Bine intles ca protivnicii domnitorului nu lipsir de a

exploata aceste incurcturi, pentru a lovi in el, ceeace se fcea
ins6 prin gazetele strine, in tail nefiind cu putint o agitatie
prin pres6. Se intlege dela sine c ziarele austriace, precum
La Correspondance gnrale i Le Mmorial diplomaligue, nu
mai putin i acele ruseti ca Le Nord ponegriau din rsputeri
opera lui Alexandru loan I; dar i multe din ziarele franceze,
precum le Temps .1 mai ales Les Dbuts criticau chiar cu Inverunare legea rural .1 araau pierztoarele ei efecte. Acestui
din urm ziar ins ii fspunde foarte bine Le Courier d'Orient
din Constantinopole, observand, c el se mill ca tocmai Les
Dbuts s cad aa de ru asupra principelui Cuza, pentru improprietrirea stenilor, cAnd nu avusese destule cuvinte de
laud pentru fapta identic a impratului Alexandru al Rusiei 58.
De notat este a femeile ful acele ce se plecar mai intai

de a asculta de lege. Anume trei boierese din judetul Ilfov,

doamnele de Ruckman, Lahovari i Wleanu (Mull' de bun
voie pmnturile cuvenite atenilor 59. Ori cum ar fi fost rezolvit chestia rural ; ea gsise o deslegare, i ar fi trebuit
ca poporatia trneasc s fie deteptat asupra nouei conditii in care intr viata ei economic ; i. s'A se fi indrumat activitatea ei aa, ca s se poat intocmi in sfinul nouei stri a
lucrurilor 6 C6 Regulamentul Organic care el pusese temelia
acestei noue indrumri economice in gospodria steanului,
s nu fi luat nici o msur in aceast privire, lucrul se explia

prin nepsarea acelei legiuiri fat cu nevoile Oranului. C6 nici

domnia lui. Vod Cuza nu contine nici o msur luat in privinta artat s'ar explica din scurta ei durat dup6 aplicarea
legei rurale, chiar in cazul cand s'ar fi putut gandi la aa ceva.
In total deci legea rural este departe de a fi pus cal:at
crizei agrare cum a pus secularizarea capt acelei a stpanirii
" ReprodusA de Mmorial diplomatique, 11 Iunie 1865.
" Vezi L'Europe din Frankftut, 29 Sept. 1863.
" RAspunsul lui Le Courrier d'Orient 28 Sept. 1864 ziarului Les Delat
din 10 Sept. 1862. Le Monde, Le Constitutionnel i alte cite-va organe stint
favorabile legei rurale.
" Depesa lui KoOlniceanu C. domnitor 19 Sept. 1864 (ffirlitle Rossetti).
C. D. Aricescu improprietArise pe sAtenli de pe mosia lui, Budiqtenii, jud. Buzeului, Ind( dinaintea promulgArii legei rurale, anume In 10 Iunie 1862. Mon.
01., 30 Iunie 1864.

' CA lucrul nu s'a f Acut nici de atunci Incoace timp de 40 de am de

o desvoltare constiutl, s'ar pArea mal neexplicabil, dacrt In istorie ar fi ceva
care sA nu-si aibA explicarea.

ISTORIA ROMANTLOR

26

greceti. Ea a fost numai un popas pe calea veacurilor In deslegarea acestei prea Insemnate Intrebri. Legea rurald se poate
chiar spune ca nu a dat o solutie economica nevoilor taraneti
Intru cat ele se Intoarsera din nou aproape la aceeai forma
in care existau la Inceput. Taranul recazu iar In ghiarele propriettii mari, robinduli catre ea munca pentru nevoia Intretinerii
traiului. Cand tot din lipsa de ima comunal i de intindere
Indestulatoare a propriului ogor se iea dela proprietar pamant
de hrana' pentru vitele lui, cerand i pentru el i sa-i munceasca

pentru plata acelui pamnt laranul recazu tocmai In starea

In care se afla pe timpul Regulamentului Organic adica In acea

stare pe care un aspru critic al legei din 1864 o numete neoio-

brzgia. Totui legea din 1864 a avut meritul Inca nemasurat

de a face sa. rasara In sufletul obijduit al taranului ideea ca.
i el are drept la pmntul tarii, idee care patrunzand i In spiritul clasei conducatoare primenite, va deveni isvorul tuturor
Imbunatatirilor viitoare In starea sateanului roman.
Pentru a Inmanuchia Insemnatele urmari ale loviturei
de stat, le aflam intai In democratizarea politicei a societatei
romane, ce! putin In principiu daca nu In realitate. Conventia
de Paris dispusese Inlturarea privilegiilor i egalizarea conditiilor sociale, pe cand prin legea ei electorala mentinuse privilegiul politic.

Lovitura de stat prin noua lege electorala chiama toata

tara la drepturile politice ; al doilea, lovitura de stat rastoarna

Constitutia impusa Romniei prin Conventia de Paris care

nu mai avea nici un Inteles dela Infaptuirea Unirii ; emancipeaza

astfel pe Romania de epitropia puterilor, dandu-i dreptul de

ai modifica aezamintele launtrice dupa cum va chibzui mai
bine. Prin aceasta dispozitie s'a facut cu putinta chemarea
dinastiei straine In 1866. Lovitura de Stat Inzestreaza Romania
cu o legislatie noua, moderna, care oricate neajunsuri ar fi avut,
totui a devenit adevaratul organ al Indrumarii egalitatii.

In sfarit lovitura de Stat a dat pamant taranilor iar

legea prin care s'a realizat aceasta uriaa masura a indrumat

cel putin daca nu a creat chiar pe taranul cettean 61.

" 0 foarte Mina si amAnuntitA cercetare a legii rurale cu luarea In privire a celor mai multi din acei ce au criticat-o se aflA In teza de doctorat In
Litere a domnisoarei Lucretia RAdulescu-PravAt. : Activitatea lui Mihail KogAlniceanu pAnA la 1866, 1913. Capitolul final (al VIII-lea) : Legea rurald, p. 147-202.

II

DELA LOVITUR,A DE STAT PANA LA

DESCHIDEREA ULTIMEI LEGISLATURI
(2 Mat 1864-4 Decemvrie 1865)

Cfiltoria lui Kogfilnieeanu in Oltenia. Dela lovitura

de stat inainte, se simte tot mai mult mna domnitorului In
conducerea daraverilor publice

iar actiunea opozitiei se trage

pe dedesupt, apucnd tot mai mult ealea complotului care

la sfksit, izbuteste a fpune pe acela ce deocamdat o rpusese

pe dnsa.

Pentru a indrepnti ins" punerea sa deasupra legilor",

cum singur domnitorul caracterizeaz6 actul de la 2 Mai,1 el
impreura cu consiliul de stat se apuc de lucru, si in scurt
timp iese la luminA o surn6 de legi noi, menite a des6varsi

organizarea tkei, unele din ele, nu e vorbk cam pripit fn-

tocmite, dup6 cum nici se pute altfel, in graba ce se pusese

de a se indrepati lovitura de stat, prin a ei productivitate

pe tkAmul legiferkei 2. Asa se promulgA legile de expropriere

pentru cauz de utilitate publick de constrangere corporalk

de mgsuri si greunti, pentru introducerea juriului, de nstructiune publick a sinodului, a impozitului bkiturilor spirtoase,
condica penal cu procedura ei, pe IngA altele mai mid si
In sfarsit cele dou mai fnsemnate legiuri din domnia lui
Alexandru loan I, pe lang acea a secularizkei : unificarea
legiuirei civile din ambele tki, prin introduceiea codului Napoleon si legea ruralk
Se poate Orea in destul de straniu ca legea rural O.
fi fost aproape pricina cklerei lui Kogalniceanu dela minister,
el care fusese mana dreapta a domnului in indeplinirea tuturor
2 Mesajul din 6 Decemvrie 1864. Mon. o/. din acea zi.

2 Domnitorul spune chiar In acel Mesaj, cA ceeace nu s'a flicut In 5 ani

s'a fAcut acuma In 5 luni. UM frisk spornica activitate a camerei dinanintea
loviturei de stat. Vezi Vol. XIII p. 227.

28

ISTORIA ROMANILOR

indrznelelor timpului din urm. Cu toate ea' vremile erau

foarte grele, ad5ogAndu-se pe lang frmntrile luntrice,

produse de lovitura de stat si de legea rural, noua complicatie

in chestiunea manstirilor inchinate, precum i alte greutki,
totusi domnitorul era aproape s rsping din a lui colaborare

pe ministrul, in care Ong atunci se sprijinise att de mult.

Pricina acestei honed a domnului st in un simtimnt
ce ne vine cam greu de inteles la Alexandru loan I, un soiu
de gelozie fa o cu ministru su care ce e drept se purtase
asa, inct atrsese asupra lui o mare parte din recunostinta
pe care trnimea o arka pentru a ei improprietkire.
Anume, Koglniceanu, pentru a se bucura de efectele
ce legea rural era s6 le produc tocmai in primul moment,
asupra massei poporului, cedand unui simtimfint de dorint
de mrire, intreprinde o cltorie in Oltenia. Pretutindeni fu
primit cu cea mai mare inflcrare, Thranii din Slatina, ne
spune Magheru, Ii ridicase arcuri de triumf i, cAnd se duceau
s vad pe Koglniceanu, spuneau c merg s vad pe Mria

Sa care le-a dat pmnt. Trei zile, cAt a stat aici, a fost un

adevrat principe. C' est un peu louche", sfarseste Magheru

scrisoarea sa 3. Tot asa spune si Bonet, seful inginer francez dela

lucrrile publice, c5 a lsat Craiova in entuziasmul cel mai

nebunesc. Cuvntri, lacrimi, luminatii, banchete, tot fusese
pus in lucrare. Unman este un prefect prea ghibaciu. Recunostinta Craiovenilor care d. presedinte al consiliului s'a artat
la lumin, prin un ceasornic de 900 de galbeni". Adaug ins
Bonnet, c trebue s fac aceast dreptate lui Koglniceanu,

c in totdeauna a repurtat in public meritul Altetei Sale si

c a vorbit ctre trani un graiu foarte ImpAciuitor" 4.
Se vede ins6 ea' rapoartele ce se fAceau domnitorului
asupra cltoriei triumfale a ministrului su, erau colorate
mai mult in sensul rapoartelor lui Magheru, deck in acel al
scrisorilor lui Bonnet. Domnitorul se supr adanc pentru
aceast uzurpare, din partea ministrului, a gloriei cele mai
mari a domniei lui, pentru izbutirea ckeia el presimtia poate

c pusese aceast domnie chiar in cumpn. Cum se intoarce

Koglniceanu din Oltenia, domnitorul incepe a-i arta neincredere. Asa el ordon, ca toate deslegrile ce le-ar da in
chestiunea rural, s treac prin consiliul de ministri. Koglniceanu intampin6 c o asemene msur ar fi peste putint
de aplicat, deoarece ar insemna s se delege administratia trei
consiliului ministrilor. El scrie domnitorului : Mai bine deck
a statornici un asemenea principiu, s se schimbe ministrul

care a ajuns att de nenorocit, luck s nu mai aib voie a

Scrisoarea lui Magheru, 29 August 1864. Htrtiile Rossetti.

4 Bonnet c. Baligot, 29 August 1864. Ibid.

DELA LOVITURA DE STAT PANA LA IILTIMA LEGISLATUR k

-09

aplica legile ce sunt de competinta sa, adicg cele administrative. Dupg intoarcerea mea din nenorocita cglgtorie ce am fAcut-o

la Craiova, am ggsit situatiunea cu totul schimbatg, cel putia

In ce mg' privete pe mine, i asprele imputgri ce in fata consiliului de minitrii mi-ati adresat, in conflictul stArnit hare
mine i ministrul justitiei, N. Cretulescu, mi-au dat dovadg cg
eu nu mai eram preedintele de consiliu decAt cu numele i

deabia mai eram ministru. Mai multe depei ce am prima

dela I. V., toate serse intr'un ton de viderat netncredere,
mg pun In tot dreptul de a crede, c numai pot conta pe
buna vointg a I. V. Faceti mai bine I. V. o excursiune In

Valahia Micg, spre a vg incredinta de infamia calomniatorilor" 5.

Intr'o scrisoare cgtre Neculai BglAnescu, Kogglniceanu este

Ina i mai l'Amurit. El spune, cg Alteta Sa s'a folosit de

cea dintAi imprejurare, pentru a argta toatg a ei nemultumire,
cg nu am fost fluerat in excursiunea mea din Oltenia. Ovatiunile de care imi vorbeti, crede-mg cg am fost cel dintAiu

a mi le primi. Am ordonat, inainte de a intra in un judet,

prefectilor, sg nu-mi facg nici o primire oficialg, nici mgcar

acea neapgratg, precum aflarea prefectului la intrarea districtului. Dar, reprezentant al unui principe ce dgduse fibertatea unui popor, mi-ar fi fost cu neputintg a nu intAmpina

o bung primire din partea poporatiilor. Ele mi-a fgcut o primire

minunat ; dar aceasta ar fi fgcut-o orickui ministru, vizitAnd

tara, ca delegat al principelui. Pretutindeni am fgcut lauda

domnitorului, pretutindene i-am ridicat vaza ; pretutindene am
atribuit lui i numai lui singur, tot meritu marelor fapte inde-

plinite. Nici un alt striggt nu a fost rostit deck acel de Alexandru loan I i cel intAi care l'am dat am fost eu. E in
voia d-lui Cretulescu (Neculai) de a zice impotrivg ; este in
voia lui de a intrebuinta clevetirea, spre a veni in locul meu.
Il cedez cu plcere. Librecht, sub cuvnt de a vizita potele
parcurge districtele pe care le-am vizitat eu. Il desfid sg constate, cg, in cea mai micg imprejurare, am lipsit datoriilor
mele de ministru devotat i credincios. Judecg lug, dacg pot
merge inainte, cu un coleg aa de putin delicat ? Judecg mai
ales, dacg chiar de pe acuma sunt uitate slujbele pe care le-am
adus, la ce pot sg mg Wept pentru poimAini? In plin consiliu
am fost apostrofat, precum nu poate sg fie un ministru. Eram
hotgrit sg-mi dau indatg dimisia. Prieteni sinceri m'au sfgtuit
insg sg nu o fac, i aceasta in vederea frumoaselor legi pe care
le-am fAcut impreung' i care ar cgdea in desobicinuintg, sau
ar fi rgsturnate a doua zi dupg alcgtuirea unui nou minister.

Chiar de pe acuma protivnicii notrii au Inceput a se mica,

In vedrea apropiatelor alegeri. Ei preggtesc i o protestare in
5 Raportul lui Kogalniceanu din 10 Septemvrie 1864. Ibid.

1STORIA ROMANILOR

30

contra legei rurale. S'ar prea c6 A. S. este foarte sigur pe

alegeri, deoarece pregkete o schimbare de minister i ea crede

ea' d-1 Cretulescu este omul in stare s-i dee o bun adunare
de deputati. Pe tine te rog s te duci la Ruginoasa i A hotreti chestiunea. Sau s aib incredere In mine i s fiu tratat
ca preedinte al consiliului, sau s m lase s m due In linite.
Sunt convins a au inceput a se stura de mine. Ei bine, ss
mi-o spung pe fat. In imprejurkile actuale i ele sunt mai
critice de cum se crede principele are nevoie de un minister
care s. Inspire i s primeasc o incredere reciproc. Aceast
incredere eu nu cred s'o mai posed. Nu voi lua cu mine all
prere de ru, decat aceea de a vedea c, odat noi dui,

toate faptele noastre cele mari i toate lucrkile noastre se

vor duce i ele pe grls" 6.

Totui lucrurile se impkar, i Koglniceanu rmase la

putere, urmnd mai departe a lucra pentru ca legea rural

se devie o realiate. 0 scrisoare a lui, din 16 Septembrie 1864,

arat aceast schimbare in situatia lui 7.
Adunarea eea noufi. Lovitura de stat aduse ins nu
numai deplinirea organizkei trei prin legile enumerate i

schimbarea strei clasei trneti prin improprietkire ; ea mai

avit inc un efect covaritor asupra fotilor privilegiati. Prin
noua lege electoral, se schimba cu totul caracterul reprezent'rei nationale ; dar totodat se aduser toate puterile reale

In minile domnului. Mai intai corpul ponderator al cruia

membri, in marea lor majoritate, erau numiti de domn, se intelege cii trebuia s fie un organ supus vointelor lui. De altfel
nu se poate zice, c senatul lui Alexandru loan I era alctuit
din oameni fr. vaz5 i MI% valoare. Erau in el bkbati ca

I. Strat, Al. Vsescu, M. Kogillniceanu, Hristian Tell, Ludovic

Steege, Savel Manu, N. Cretulescu, N. Rosetti-Blnescu, Teodor
Bal, Barbu Belu, tefan Catargiu (fostul caimacam), Costin
Catargiu, Scarlat Cretulescu, N. Docan, C. I. Filipescu, I. I.
Filipescu. Gh. Ghica generalul, C. Nsturel Herescu, C. Hurmuzaki, Nicolae Milu, Scarlat Rosetti, Al. Sturza, Al. Tereachiu, Barbu VIAdoianu, etc. 8 Dei senatul continea reprezentanti ai vechilor familii, persoanele ce-1 alatuiau fusese numite
din randul acelora favorabile domnitorului sau cAtigate lui,
tocmai prin aceast numire. De aceea i opozitie in senat mai
cg nu se intalnete. Numai neinduplecatal I. I. FilipeascA voteaz contra rspunsului la mesaj ; Sc. Rosetti combate legea
Scrisoarea lui Koglnicecum din 4 Septemvrie 1864. V. KoOlniceanu,

Acte, p. 82-83.

7 Hdrtiile Rossetti,

Lista senatorilor, astfel cum s'a alatuit corpul la inceput, vezi in Pro-

gresul foals publ. oficiale, Iai, 5 Dec. 1864.

DELA LOVITURA DE STAT PANA LA ULTIMA LEGISLATURA 31

numirei mitropolitilor din partea capului statului, ca necanonia ; iar cinci senatori i. anume P. Carp, I. I. Filipescu, Gherman, Radu i Sc. Rosetti voteazA contra indigenatului lui
Cesar Librecht, directorul potelor i telegrafelor i favoritul
domnului 9.

Fizionomia adunrei este ins cu totul stranie i neobicinuit, daa o asemnm cu cea de mai inainte. Numele
mari au disprut aproape cu totul, pentru a face loc unor
oameni ce niciodat nu s'ar fi putut intalni cu deputtia sub

vechea lege electoral. Aa Intalnim nume ca Toma Furduescu,

Dicu Erbaciu, Stan Teodorescu, Vasile Niculescu, Neculai
Gazanacli, Toader Bordau, loan Anu (Arman), Coman Chitoiu,
C. Zatreanu, I. Zoiade, 'Mime Popescu, D. Rdulescu, D.
Frumuanu, Crciun Cozmescu, Bilciurescu, Caramanlu, Deparatanu, Avedic Goilav (Arman), loan Baciu, Poplica, Trandafir, Simigiu; Moraitu, Nanaescu, Paraschiv, Droc, Zugrvescu, Ipceanu, Rufu, amboteanu, Roca, Titorov, Iliescu,

Crasnaru. Bianu, Roibu, Gait, etc. ; iar dintre numele mai

cunoscute, intalnim numai pe Costachi Negri, N. Lambrino,
N. Cantacuzino, C. Ralet, Scarlat Lambrino, Al. Florescu, A.
Teriachiu, V. Romalo, N. Lahovari, Hr. Tell i Gr. Cuza, 11
pe 16010. Nici un singur membru din fosta opozitie nu fusese
ales u. Era o sritur ne mai pomenit". Dela clasa privilegiat,
organul legiferrei trecuse deodat la acele ce pn atunci suferise numai msurile, fr a .desbate nici una din ele. Lovitura in clasa boiereasc era o lovitur de moarte 12. Se intelege
a in starea de cultur de atunci a Romniei, intinderea drep-

tului electoral, in loc de a spori ca in alte tri pe protivnicii

guvernului, Meuse din adunarea deputatilor numai un birou
de inregistrare pentru propunerile stpanirei, aa cA sistemul
constitutional la noi incepe chiar dela a lui introducere pe
deandoasele. Domnul, pentru a-i intri autoritatea, lrgete
cercul electoral. Pe and in alte tri se fAceau revolutii din
partea poporului, pentru a dobandi aceast lrgire, la noi revo-

lutia trebui s plece de sus, pentru a intri prin ea puterea

oarmuirei.
Organele timpului nu se pot impiedica de a expune adevratul caracter al acestei reprezentatii nationale. Reforma,

osed. din 5 Fevr. si. din 10 Martie 1865, Mon. of., 20 Ian. 16 Fevr. 1865
si 28 Martie 1865.
10 Enumerarea tuturor deputatilor In Pro gresul, 1 Dec. 1864.

it Le Temps 10 Dec. 1864: On n'a pas laiss A l'opposition un seul

endroit, oil elle put faire lire un dput".

12 Era o transfomare radicala. Ori cum ar fi fost Inceputurile, se poate
rosti judecata ziarului La France 11 Dec. (30 Nov.) 1864: Criticele cu care
este intampinata lovitura de stat ar fi fndreptatite, daca aceasta suprema initiativii
nu ar fi dat Romanilor mai mult decft le lua pentru moment".

I8T0/2LA. BOMINILOR

32

organ de altfel favorabil guvernului, nu st la ganduri spre

a spune despre noii deputati, c daa sunt putini dintre ei

care se bucur de o celebritate oarecare prin antecedentele

lor daa putini din ei sunt oratori distinsi teoretici profunzi

sau practiciani experimental", in schimb Ins sunt oameni onesti

buni patrioti"13. Deaceea, cu toat suprarea adunrei pe

deputatul C. Aricescu, pe care chiar 11 exclude din sanul ei,
nu prea calomniase el adunarea, and scrisese In Concordia
din Pesta, c in ea sunt numai 5-6 deputati care pot vorbi ;
ceilalti stint incapabili ; c ei pot fi lesne influentati, dup6
cum t'a dovedit accsta cu ocazia form6rei comisiei budgetare
si a comisiei de rOspuns la mesaj ; c votul pe fat presupune
deputati independenti, iar nu functionari sau aspiranti la functiuni, oameni timizi ce se tem chiar de a rosti o prere" ".
Intre deputati erau i vreo 20 de tarani, despre care tot Concordia, insO de ast dat prin propria ei redactie, spune,
ar fi niste ignoranti a cOror serviciu nu poate fi decht spre
stricare i compromisiune, neputand servi nici guvernului, nici
chiar cauzei clasei lor" 16. Deaceea bunOoarg, proiectul de rs-

puns la adresa tronului este votat cu unanimitatea celor 120

deputati prezenti16. Tinuta deputatilor este foarte stangace ;
ei se tem de a rosti cea mai mia prere protivnia guvernului,

i and unul se fncumeta s'o Ma, era fndat tistuit de

majoritate ; adeseori minitrii trebuiau

incurajeze a-si rosti

cuget5 rile 17.

Mesajul cetit de domn la deschiderea adurirei, 6 Decemvrie 1864 caut sO indreptOtiasa msurile Indeplinite de
guvern. El spune, c luptele i frmntArile compromisese
tara ; a din Om% se spunea cuvantul de anarhie, iar In luntru luptele din earner% amenintau sA ias pe strad. A trebuit
s se iee o energic6 hotOrire". Arat, dup aceea, clun prin

recunoasterea actelor dela 2 Mai din partea puterilor, tara

a dobandit deplina ei autonomie; apoi enumer legile cu care
guvernul a fnzestrat tara, ca organizarea judealoreasa, legea
comunal, cea relativ la win, codul penal, codul civil, sinodul
" Reforma, 7 Decem. 1864. Comp. 3 Decem. 1864: Cu toate a nu

cunoastem dech pe vre'o cIti-va din cei 160 de reprezentanti". Erau oameni
absolut necunosuti.
sed. din 29 Ianuarie 1865 Mon. of. 28 Fevr. 1865.
u Reprodusil de Regenerafiunea 28 Ian. 1865.
1. Sed. din 4 Ian. 1865. Mon. of. 10 Ian. 1865.

" Cate-va scene curioase se petrec In sedinta din 30 Dec, 1864, Mon.

of., 21 Ian. 1865. Tell, un vechiu parlamentar, observa Inteo zi, asupra modului

cum adunarea fi intelege rolul : nu-mi aduc aminte sa se zicil undeva, In

regulament, cA atunci cand guvernul primeste o opinie, numai atunci sa se
voteze". Sed. din 23 Fevruare, Mon. of. 21 Martie 1865. Trompeta Carpafilor, 6
Iunie 1865, observii cA adunarea are identic aceiasi baza ca i plebiscitul. Unde
putem gasi o camera mai guvernamentalli deceit actuala?"

DELA LOVITURA DE STAT PANA LA ULTIMA LEGISLATURA 33

instructiunea publica obligatoare

i gratuita, sistemul metric,

exproprierea pentru cauza de utilitate publica, camerele de
comert, casa de consemnatii, legea de recrutare, legea pentru
cumparari de imobile din partea strainilor, legea rural, realizarea imprumutului de 48 de milioane, chestia mnastirilor
inchinate intrata in faza despagubirei. Asupra finantelor arata
ca deficitul neinsemnat, fata cu bogatiile nedesvoltate ale
Ord, a provenit in mare parte din cauza marei da toril mo-

tenite dela guvernele trecute ; apoi prin Creatiunile noui, pentru

care fostele adunari nu s'au ingrijit a procura *i veniturile

necesare. Cat despre mine sfArete mesajul, aceasta este cea

mai frumoasa zi a vietei mele, pentruca dupa ce pentru un

minut, spre a salva natiunea i societatea rumna, am fost
nevoit a nia pune mai pre sus de legi, astazi m vad in fericita pozitiune de a pune in aplicare noile institutiuni ale Ro-

mniei, incredintndu-le inimei, inteligentii i patriotismului

unei adevarate reprezentatiuni nationale". Sesiunea adunarei se
scurge in cea mai deplina linite 18; ea se ocupa de cteva
legi mai insemnate, precum deaceea pentru autocefalia bisericei romne, acea pentru numirea episcopilor i a mitropolitilor, pentru distrugerea morilor pe cursul Dmbovitei i construirea cheiurilor acestui ru, legea pentru aezarea impozitului fonciar dupa modificarile intervenite in starea proprietatei,
legea privitoare la perceperea veniturilor directe, i alte cAteva.
Dealtfel marea i statornica indeletnicire a adunarei i in parte
a senatului, este votarea indigenatelor i a numeroaselor
cereri de pensiuni care nu se mai silriau"1.
Cum se face ea' in mersul at:At de regulat al desbaterilor
din cursul sesiunei ordinare, dintre 6 Decembrie 18641 i 13
Martie 1865, ministerul Kogalniceanu sa se retraga in ziuk de
26 Ianuarie20? Ziarele puse sub regimul ordonantei din 1859,
se abtin de a da once soiu de informatii, asupra cauzelor acestei
retrageri 21. Desbaterile adunarei ne dau ins destainuiri asupra
pricinei ce a determinat criza, i anume ea a provenit din tonul
prea autoritar, pe care preedintele consiliului 11 avea fat cu
deputatii, la cea mai mica a lor incercare de emancipare. Aa
Numai odatA ca prin minune, presedintele chiar al adunArei,."Al. Florescu, combate kgea pentru distrugerea morilor pe Dambovita. Sed. din 4 Marti
1865, Mon. of., 9 Aprilie 1865.

" Suma totall a pensiiilor votate In aceastA seiune a fost de 492,850 de

lei. Vezi rezumatul jucrArilor camerei in ziarul Opiniunea nafionald 25 hfartie 1865.

" Ministerul fusese tnttt descomplectat prin retragerea lui Steege g N.

Cretulescu, Mon. of. 22 Ian. 1865. Retragerea tut KogAlniceanu, Ibidern, 26 Ianr
1865.

11 Reforma din 25 Ianuarie si 2 Fevruarie 1865 tnregistreazA numai retragerea, fArA nici un comentar. Regeneratiuneu, 28 Ianurrrie 1.865, spune, c uu
&ate da nici un cont asupra cauzelor acestei schimbAri, neavind nici o informatiune".
A. D. Xenopol. Istoria Romilnllor

Vol. XIV

64

ISTORIA BOMANILOR

eu prilejul retragerei ministrilor Cretulescu *i Steoge, retra,gere ce precedeaz Cu chteva zile pe acea a Koghlniceanului,
deputatul Grigore Cuza, unchiul domnitorului i. unul din rarii
membri ai foastei adunri ce fusese ales in adunaroa cea uou
rostete cateva cuvinte de prere de ru, asupra dimisiei celor
doi minitri, Koglniceanu dA incA o lectiune aa de asprA btrAnului deputat, asupra faptului c5 nu este cuviincios de a
se lua cuvntul asupra unui mesaj, Incat se spunea c5 adunarea,
imdignat de tonul ministrului, voia s-i dee un vot de blam 22.
In edinta din 28 Ianuarie, deputatii Tell i. Aricescu ii dau
dimisia din mandatele lor, cel intAi pe motivul a fusese chemat
la ordine fr cuvnt de vice-preedintele D. Gusti ; cel de al doile,
fiind cg biuroul modificase, in trecerea din procesul verbal, un rezumat al discursului su, in care gsia oarecare cuvinte atingnoare
pentru demnitatea camerei 23. Koaniceanu care intervine in des-

batere, spune intre altele c nu era dator biroul s se tin de

extractul omiopatic al D-lui Aricescu ; c biuroul are dreptul
a *terge, nu numai cuvinte i fraze, dar chiar acele idei, emise
cu intentiunea de a aprinde pasiunile ; c prin urmare D. Aricescu n'are dreptate s fie violent i nici vrsta d-sale nu poate
s-1 justifice. Toti suntem maturi ; cine se simte ncmatur s
'i dee demisiunea ; nevcIrstnicia afarei, nu alce, precum i acei
care sunt upri la minte" 24 Se vede cA aceste cuvinte au ofensat
pe mai multi deputati i cii aceast jignire a afost adus la cunotinta domnitorului, care trebuia s dee o satisfactie camerei,
jrtfind ministerul, la care am vAzut, c din cauza incidentului

cltoriei la Craiova, domnitorul nu prea tinea i nici KogAlniceanu nu era multmit de modul cum il trata principele.
Cum spune ziarul francez La Patrie : se crede cu dreptul,

cA energia d-lui Koglniceanu fcuse mari servicii trei in timpul

evenementelor care precedarA i urmar lovitura de stat ; ea

era ins nu la locul ei in toate privirile, fat cu o camerA a 611.6
devotament nu putea fi supus nici umbrei unei indoeli. Caracterul cel prea aspru al preedintelui consiliului strnindu-i
numeroi protivnici In sAnul senatului i a consiliului de stat,
principcle trebui, cu toat prerea sa de ru a renunta la con" Le Courrtr d'Orient 4 Martle (20 Fevruarie 1865). La Pat,* 8 Marti

(24 Fevr.) 1865.

" Aceasta fnainte de a cuneaste camera cele scrise de Aricescu In Concordia, In urma cArora voteazA excluderea lui. Vezi mal sus, nota 14.
" Spusele mlnistrului sunt reproduse de Correspondance gnrat de Vienne, organul cel mat dusman al domnitorului Romaniel, fi numArul sau din
16(4) Ian. 1865, In chipul urmillor: Elles ont acceptes les &missions et
raccepte de mOme Mies d'un tas d'idiets et de cretins qui ont peut Alre envie
de suivre votre exemple. II faudrait une plume bien autrement habile et exerce
pour rendre le tumult qui suivit cette inconcevable et grossibre apostrophe".
.Cu toatA exagerarca lucrului, se peate vedea, ca cuvintele lui KogAlniceanu nernultumise adunaren.

DELA LOVITURA DE STAT PANI. LA ULTIMA LEGISLATURA 85

cursul d-lui KogAlniceanu" 25 Cnd adunarea af16 despre retragerea ministrului ce o ofensase, ea propune ca sA trimit
o deputatie domnului, spre a-i mult6mi pentru satisfactia ce

a dat-o adunarei, prin schimbarea ministeriului mai ales a

aceastA schimbare a venit in urma unui incident foarte regre-

tabil, iscat in aceast adunare in sedinta din 23 Ianuarie".

Presedintele ins5 opreste pe deputatul Bora'nescu a desvolta
aceast motiune, de oarece nu se cuvine a radica chestiuni
de blam pentru un minister ca'zut" 26
In sesiunea extraordinar6 ce se deschide dup6 Pasti, la
2 Mai si tine pan'a" la 25 Iunie, se repeta aceleasi imprejurAri
aproape ca si cea In ordinar, si anume c5derea ministeriului
Bozianu ce inlocuise pe Kogalniceanu la 26 Ian. 1865. Schimbarea se Meu tot din pricina neintAlegerilor dintre adunare
si minister ; anume cu prilejul vota'rei lcgei pensiunilor mai

apoi cu acel al votarei legei organiZrei judeatoresti, se schimb'

cuvinte cam grele intre ministerul justitiei G. Vernescu si deputatul Tell, in care ministrul, futre altele, rosteste si acele de
lectiune ce ar trebui data' deputatilor ce se abat dela calea bunei
cuviinti. Adunarea protesteazA in mare nurrar contra acestei
atingeri a demnitatei ei, si domnul care nu voia cu nici un pret
56 supere o camel% atat de asculttoare, ii a.' de a doua oara
satisfactie, chemand la minister pe N. Cretulescu In ziva de
14 Iunie 1865 27.

Atat sesiunea ordinar" cat si cea extraordinar se petrecuse deci in cea mai des6vArsit liniste, cu toate c6 dou
" La Patrie din 8 Martie (24 Fevruarie), 1865.
26 Sed. din 23 si 26 Ianuarie. Mon. of., din 26 si 27 Fevr. 1865. Se mal
atribua efiderea lui KogAlnieeanu I la alte ImprejurAri care poate se vor fi

adaos cAtre conflictul ce camera, pe care-1 credem el a fost hotArttor. Anume

o ceartA ce membrii consiliului de stat, de la o chestiune de preseantA asupra
celor ai curtei de casatie la arbarea din 24 Ianuarie, I eft la balul dela teatru
din aceiasi zi, loja cea dintti fusese dat5 consulului franeez, cu toate cft nu era
cel mai vechiu din consulii streini. Vezi Journal des Debats 19/7 Fevr. 1865; La
Patrie 9 Martie (21 Fevr.). De la retragerea lui Kog5Iniceanu din minister, el nu
mal iea o parte lucrAtoare la viata politicA. Este numit mal tArziu de domnitor
membru In senat ; dar membru tricut ce nu mai intervine cleat rare or si Inteun
chip necolorat In desbaterile acelui corp. Cu toate aceste KogAlniceanu se consi-

dera tot ea omul de la 2 Mal si Invinsul dela 11 Fevruarie", iar LaseAr Catargiu reprezenta partidul ce a triumtat In 11 Fevr. (KogAlniceanu, discurs din
sedinta din 5 si 7 Decemvrie 1890. Editie separatA Bucuresti 1891, p. 411),

KogAlniceanu, cu toat5 disgratia In care cilzuse la domnitor, liAstrli totdcauna

pentru el o adinc5 simpatie. Vezi scrisoarea tut dal% Papado poi Calimah In
Scrisori dela prieteni ale acestuia, Manuscris din biblioteca Academia romine, p.
252: Ce prince martyr, victime de son dvouement pour la cause du progrs

et non as de la raction; car en vrit n'aurait-il pas rgn jusqu' la fin de

sa vie, s'il avait voulu retenr l'ancien rglme"?
22 Sed. din 31 Mal I acea din 8 Iunie 1865, Mon. of. 2 I 10 Iunle 1865.
Comp. Trompeta Carpafilor 26, Iunie 1865. Demisia lu Bozianu si numirea
lui Cretalescu Mon. of. 15 Iunie 1865.

ISTORIA ROMANILOR

36

ministere fusese schimbate in decursul lor ; dar aceasta schimbare se Meuse de domn, tocmai spre a mntinea buna armonie
domnia Intre el si camera; ea se Meuse in mod preventiv,
fnainte ca conflictele chiar sa fi izbucnit. De aceea, cu drept
cuvant, putea spune comisiunea mixta a senatului si a camerei

ce, dupa noua constitutie, trebuia s expuna domnitorului

nevoile tarei dup fiecare legislatura, ca deplina intalegere
ce a existat intre senat i adunare la votarea legibor prezentate
de guvern, sunt cea mai vie dovada, ca fare corpurile cele mai
Inane ale statului domneste una si aceeasi idee : organizarea
tarei" 28.

Se intalege dela sine ce efect trebuia sa fac' privelistea

unei astfel de reprezentantii nationale asupra vechiului partid
al dreptei. Organele care devenise in strainatate ecoul nemultamirilor ei, apretuiau In chipul urmator rezultatul dat de noua
lege electorala : Este aproape indiferent de a se sti daca dreptul
electoral va fi mai mutt sau mai putin restrans, de vreme ce
mandatarii corpului electoral nu vor mai avea asupra mersului
trebilor Ord decat o ne1nsemnata Inraurire" 29. Ba chiar, lucru
In destul de straniu, opozitia mergea pana a Invinui pe Moldoveni de a fi autorii masurei demoralizatoare a loviturei de
stat, prefacandu-se ca-i parea rau ca se indeplinise unirea sub
un principe din acel neam. O corespondent din Bucuresti,

care Memorial diplomatique din Viena, spune, ca este dureros pentru mine care am fost un mare partizan al unirei, sa

viu sa constat astazi, cal Muntenii platesc foarte scump aceasta

unire si ca singurul efect, singurul rezultat al intrarei Moldo-

venilor in aceasta tara, a fost o coruplie care, plecnd dela

guvern, a cuprins toata societatea, biciu care sporeste pe fiece

zi si care sparie toate partizile. Mari si mici fnvinovatesc cu
glas tare pe Moldoveni. Oameni schimbatori i fara principii,
deprinsi a &al In o neornduiala scandaloasa, crescuti de Jidovi galitieni care au devenit fndreptatorii i adese ori stapanii
averilor lor, adapati cu toate viciile Slavilor si ale Turcilor vecini lor, Moldovenii au dat navala In Muntenia, tinandu-se de
principele Cuza, au pus mana pe toate functiile cele mari, civile si militare, au importat aici toate obiceiurile de agiotaj
santaj din Iasi ; au facut din Bucuresti si din fiecare minister
un iarmaroc uries, deschis la toate concurerrtele. Proteguiti
de principele Cuza, caruia slujesc de sprijin, Moldovenii, intrati

ca biruitori In urma alegerei domnului moldovan, trateaza

astzi pe Munteni ca biruiti i sapa In fie ce zi fara a o sti, cladirea unirei. Toti Muntenii far% exceptiune regreta astazi cele
al Mon. of. 13 Oct. 1865.
" Le Temps, 26 Decemv. 1864 (1 Ianuarie 1865)."

DELA LOVITURA DE BTAT ?ANA LA =LILA. LEGISLATIMA 37

ce au fcut in privirea Moldovei i nici unul nu ar mai vota

astzi pentru unire, dach" ar fi s5. reinceapA" 30

De i se poate pune in indoial afirmIrile prea generalizate a le autorului acestei jlanii, totui ea ne arta panA
unde mergea ura contra domnului in pturile desmotenite
de el de at& tea bunuri?
Pe lang aceste tanguiri mai mult sau mai putin in stare
de a fi crezute, protivnicii principelui mai rAspandeau in gazetele steine felurite veti care s" inegreasc6 pe cat se poate
situatiunea, spre a face cat mai eau Vazut domnia lui Alexandru

loan I. Aa ei scrieau, ha ea' o revolutie era gata a izbucni In

Bucureti, ha c un complot fusese descoperit contra vietei
principelui ; cnd eh' era s'a se proclame starea de asediu ; cand
ea' se faceau preumbrari mili tare pe stradele Bucuretilor
c In sfarit in toate se pregsatiau pentru o nou6 lovitur de
stat ce era s proclame ereditatea i regalitatea
Chestiunea religioas i aeea a milnilstirilor inehinate.
Prin puternica initiativa luata de domnitor i prin energica
executie din partea ministrului s'au Koglniceanu, chestiunea
mAnAstirilor inchinate fusese hotrit de fapt in Romania,
prin luarear averilor lor pe sama statului. Trebuia acuma s'a"
se obtin recunoaterea acestui act din partea Europei care
dela inceput tinuse cu molnate firile lui, dar care, nu e mai

putin adevilrat, ea singur ii insuise dreptul de a limpezi daraverea.

De indata" ce vestea secularifrei ajunse in Constantinopole, re prezentantii puterilor protivnice consolidrei Romanilor, cerur adunarea in conferent" a tuturor ambasadorilor.
Raspunsese ins" la convocare numai 5 (lipsind Franta i Italia),
i ei hofrir s'd impun6 domnitorului respectarea protocolului

XIII, iar Fuad paa trimite domnitorului o not, in ziva de

25 (13) Ianuarie 1864, in care spune, ea' ,,Sublima Poarta", ca

suzeran5. a Principatelor i. ca semnatarA a Conventiei din Paris,
se gAsete in nevoia de a declara formal Altetei Voastre, c nu
recunoate votului adun'arei nici un caracter de fel a aduce pAgubiri drepturilor i stipulatiilor existente ; ce se consider
zisul vot ca nul i neexistent i C mntine sus i tare
cliestiunea m'an6stirilor inchinate pe framul s6u legal care
este acel al protocolului din 1858" 32 Tocmai pe atunci, pentru
a apssa asupra Europei, se aduce in desbatere in adunare legea
armatei care, prin amendamentele adaose, iea caracterul unei
" Memorial diplomalique, 8127 Ianuarie 1865.
Ibidem, toatil luna lu lanuarie. Correspondances Hams 10 si 12 Ian.
1865.
Unele ziare strAine precum l'Opinion nationale "It Ian. pi Le Constilulionnel 4 Fevr. (23 Ian.) 1865, protesteazil contra acestor vesti neadevArate.

" Reprodus de La France, "As Fevr. 1864.

ISTORIA ROMANILOR

88

scnlri generale a ponorului romni, ceeace aduce concentrarea

de puteri turceti dincolo de Dunrea, dar nu mai putin d

de gnd conferentei asupra celor ce s'ar putea intmpla, in

caz de a se silui vointa Principatelor, in afacerea mnstirilor

inchinate33. La France i spune, c scrisoarea lui Fuad paa
a produs In intreaga tal% o adalid. micare, i c toti Romnii
se pregtesc de lupt, pentru a apra o cauz6 dreapt i national""
Pe la inceputul lui 1864, patriarhul Constantinopolei crezu

c pusese mana pe un nou mijloc de presiune contra Romnilor, din cauza unei altei msuri luate de domnitor. Anume
reforma serviciului potelor ce se efectua tocmai pe atunci,
necesita introducerea in el a calendarului gregorian, spre a
se pune In armonie cu potele occidentale. Aceast veste fu
transmis in Consta ntinopole, aa c Alexandru loan I avea
de gnd a schimba cu totul calendarul ortodox prin acel catolic,

i a adAogi la formula crezului pe lujo que. Mare micare i scandal

futre clerul grecesc. In 5 Februarie, patriarhul Constantinopolei

serie mitropolitului Nifon, atrgndu-i luarea aminte asupra

pasurilor eretice ale domnitorului. Mitropolitul ins rspunde
patriarhului, In 30 Aprilie 1864; c guvernului romn nici nu
i-au trecut prin gand asemene lucruri35.
Patriarhul vznd c-i scap acest mijloc de a agita mai
cu putere contra guvernului din Bucureti, revine iar la chestia
mnstirilor i cere restituirea veniturilor sechestrate de guvernul rom An 36.

Conferenta tuturor ambasadorilor intrunindu-se In afacerea mnstirilor Inchinate, in ziva de 2 Mai 1864 (tocmai
pe cnd la Bucureti domnitorul rsturna Conventia, despre

care vestea inc6 nu apucase a ajunge la Poart), vznd marele

pregtiri armate ale Romnilor i temndu-se de a crea complicatiuni prea grele, se hotrete a recunoate in princip secularizarea, cu toat nota destul de aspr ce in acela timp o
trimite principelui37. In conferenta din 6 Mai, de i se 'liase

cunotinta de purtarea de rsvrtire a principelui contra ac-

tului fundamental al constituirei principatelor, puterile struesc

In mntinerea recunoaterei actului secularizrei, numind o
comisiune care s adune elementele pe care s'a' se poat sprijini
o evaluare a sumei de despgubire. Franta mai ales obtinuse
acest rezultat, artnd pericolul ce ar putea rezulta, din revenirea asupra unui vot dat de adunarea din Bucureti i primit
Vezi Vol. XIII p. 230, 231.
" La France, lbidem.
" 'ExxXlatchouvil piptp.vcc bicep uiv &palo exxXylottiby 13),cexEa Kal
bccPicgC. 'Ev KwvotantvoitXat, 1866, p. 58.

1110,-

Copia unei note din 16 Martie 1864 (Iltrtitle Rossetti). Comp. Reforma,
8 Mal 1864.
Vezi p. 13, 14.

DELA LOVITURA DE STAT PANA LA ULTIM.A. LEGISLATURA 39

cu inflacarare de intreaga tara 32. Rusia singura nu se unise

Cu celelalte puteri, cerand aplicarea protocolului XIII 39. Aceasta

tinuta a marei puteri nordice, incurajaza pe Greci la improtivire. In intampinarea lor catre preedintele conferentei Ali papcei 4 patriarhi, reprezentantul muntelui Athos i acel al muntelui Sinai spun, ca ei considera propunerea de despagubire
Ca cea de pe urma insulta adusa bisericei greceti ca. In nici
un caz sfintiile lor nuli pot permite &A primiasca expropriarea

bisericei, nici de a se multarni cu o despagubire" 4. Negri oferia

intai 100 de milioane, dar fu nevoit sa se urce pana la 150.000.000

lei turceti, mai ales in urma aratarei ambasadorului englez

care-i spusese, ca va sprijini despagubirea, dac ea va fi ur-

cata la acea suma 41 La aceasta parere se alipesc pe rand toate

puterile, afana de Rusia care ramane de o cam data in tinuta
ei protivnica, manlinand cererea sa a aplicarei protocolului.
La sfarit insa i Rusia, neputand sustinea pozitia ei izolata,
primete i ea principiul despagubirei, mai ales dupa ce Negri
face propunerea oficiala a sumei de 150.000.00042.

Calugarii greci vazand ca pierd pricina, vrau cel putin

sii urce mult cifra despagubirei i cer, ca fixarea ei sa fie delegata comisiunei randuite de conferente ; dar tot ei adaog

nu pot aduce documentele cerute de comisiune, pentru a IndreptAti cererile lor, de oarece, In 1863, politia din Bucureti
rapise aceste acte, spargand cu toporul lzile manastirilor.
Negri intampina la aceste aratari, cii daca reprezentantii locurilor sfinte refuza prezentarea documentelor, o fac numai
fiindca ca nu le pot infatoa, de vreme ce din ele s'ar vedea,
cii donatiile au fost facute manastirilor batinae *i nu locurilor sfinte, i apoi s'ar mai descoperi i conditiile sub care aceste
donatii au fost facute i care condilii nu au fost puse in lucrare"8.

Dar calugarii greci, ametiti prin pericolul in care se videau

incaputi, pierd cumpatul i comit greeli. Aa, dupa ce declarase,

cii documentele fusese rapite, trei din reprezentantii locurilor

sfinte consimt, la sfarit, a anta documentele, marturisind

deci ca nu au fost luate, i ca le posed ; unul din ei 'MA sta.ruete In refuzul sal', la care se Intorc apoi i acei ce se oferise
" Memorial diplomalique 12 Fevr. 1865. L'Independance Beige 1-2 Ian.
1865 apune: L'affaire des couvents ddids est tranche en principe. On ne
ngocio plus que sur la quantit de l'indemnit servir au patriarche". Dupb

cum se vede de pe data aceslui ziar, puterile erau mai de 1nainte Intelese asupra
recunoasterel seculariz5rei, i cilnd se tntrunesc la 2 Mal, o fac mat mutt de
formA. De acea se si liotArfi lucrul aproape fArti desbatere.
Negri ctitrii domnitor 14 g 30 Aug. 1864. Corespondenja, p. 199.
Declaratia patriarhilor In Le Nord 4/211 Oct. 1864.
41 Negri catrii domnilor 0/27 Aug. 1864, Coresp. p. 196.
Negri ctilrA domnilor /.0 Sept. 1864. (Hhittle Rosselli) i '/9 Sept. 1864.
Coresp. p. 199.
" Negri c. domnitor, 15 Octombrie 1864. Coresp., p. 202.

40

ISTORIA ROMANILOB

a le arAta. Prin aceastA vovAire, se dovedevte in chip invederat

sustinerea lui Negri, cA nu convenia cAlugArilor greci a arAta
actele de dAruire". Negri vAzAnd pe cAlugAri ava de rAu
cere imediat dela domnitor ca s'A de pun'A cele 150.000.000 de
lei, de oarece, dacA oferta nu ar fi serioas, se intAlege cA con-

ferenta s'ar putea uvor intoarce iar la protocolul XIII, lucru

ce trebue inlAturat cu once pret, cu atAt mai mult, cA puterile

ar fi mai mult plecate spre Rusia decAt spre noi" 45. Comisiunea
rAnduitA de conferent necApAtAnd, dela niel Rna din pArti,
nici un act pe baza cAruia sA poate lucra, se disolVA 46,j conferenta iea afacerea iarAvi pe sama ei, pentru a hotAri lucrul
pe calea autoritar647. Rusia cearcA atunci o ultimA intervenire
In favoarea Grecilor, cerAnd ca s'A poatA cAlugArii m'Acar sta
In mAnAstirile secularizate, propunere ce este ins6 rAspins'A 48.
Acela ce sprijinise mai ales pe ambasadorul francez, in interesul cauzei romAne, fusese Ali pava. Marchizul de Mcnstier

cere lui Negri, ca s'A obtinA dela domn o scrisoare de multAmire

cAtrA inaltul dregAtor turc 4. Totuvi hopul nu era incA trecut,
de oarece Ina in Aprilie 1865, Negri serie lui Baligot m'A
gAsesc in focul cel mai inspAimAnttor al chestiei averilor mAnAstirevti ; avem a face cu protivnici de samA" ; iar in alt scri-

soare cAtr domnitor, reprezentantul adaoge sunt foarte grele

vedintele conferentei vi-mi trebue toatA rAbdarea, pentru a
m mAntinea cum mi-am propus-o, in marginile celei mai de-.
pline moderatii fat cu Rusia vi cu cAlugArii insuvi" 50.
DupA ce insA se face imprumutul la societatea generalA

din Constantinopole vi se depune un acont de 6.000.000 la banca

otomanA, chestia este cu desAvArvire hotArAt de conferenta
ambasadorilor i in privirea despAgubirei 51, Inca propriu zis
iea sfArvit in principiu. Cele ce mai urmar depAvesc domnia

lui Alexandru loan I.

"4 Negri c. domnitor, 30 Oct. pi 10 Noemvrie 1864. Coresp. p. 214, 217.

" Negri c. domnitor, 25 Noemvrie 1864. Coresp., p. 206.
" Le Sicle, 1 Fevruarie 1865.
4' Memorial diplomatique, 12 Fevruarie 1865.
43 L'Europe din Frankfurt 21 Fevruarie 1865; La France 22 Fevruarie
1865; l'Epoque 22 Martie 1865.

" Negri c. domnitor, 12 Aprilie 1865. Coresp., p. 240: C'est dans All
pacha que j'ai trouv tout l'appui dsirable dans cetee affaire". Corespondenta
lui Negri cu domnitorul era tinutii In limba franceza.
" Negri c. Baligot 14 Aprilie 1865; Negri c. domnitor, 17 Aprilie 1865
(Iiirtiile Rossetti). In 28 Martie 1865, Negri serse lui Ali pasa, ca locurile sfinte
refuza indemnitatea l cer restituirea veniturilor (11trtiile Rossetti). In mesajul
din 6 Decemvrie 1865, domnul vesteste adunarea despre apropiata deslegare a
chestiei maniistirilor inchinate. Mon. o. 6 Decemvrie 1865.
Imprumutul fusese realizat Inca la 6 Sept. 1864. Vezi Correspondance
gnrale de Vienne din 16 Sept. 1864. Acontul fusese depus la banca otomana
Inca pela Decemvrie 1864. Vezi Le Patrie 14 Decemvrie 1864, si o depeA a lul
Negri c. Ali paga din 8 (20) Septembrie 1864. (1-1frliiie Rossetti).

[MLA LOVITURA DE &PAT PANA LA ULTIMA LEGISLA.TUBA 41

Domnitorul Alexandru Ioan I insa nu se multmia numai cu inlaturarea calugarilor greci din mnastirile Romniei.
El doria sa mntue biserica trei In deobte de suprematia greceasca, pentru a zmulge astfel i ultimele vite pe care rdcinele domniilor fanariote le mai lsase Inca in pmantul Romniei. Prin o lege din Ianuarie 1865, se declar biserica ro-

mana de autocefal, pastrnd numai comunitatea credintei

Cu biserica grecease 52; apoi, prin o alt lege, se inlocuete
vechea alegere a mitropolitilor i episcopilor, prin numirea
lor de catre domn53; se organizaza to todat un sinod autocefal al bisericei romane in care intrau i preoti de mir i chiar
fete laice ".

Patriarhul, pentru a rsbuna caderea locurilor sfinte in

chestia manstirilor, adun in Constantinopole sinodul patriarhicesc, In 15 Aprilie 1865, care condamn deslipirea bisericei
romane de cea greceasc i hotare0e a se cere dela domn a se
opri pe calea pr'pastiei pe care apucase. Se trimite in Romania
un delegat al patriarhiei, purttor al hotarirei sfantului sinod
0 care avea misiunea de a arta domnului purtarea sa necanonic,

atat in ceeace privia manstirile Inchinate cat 0 in privinta

noirilor bisericeti. Delegatul patriarhului este mai intai purtat

dela ministru la ministru, Oda' ce In sfar0t acel al cultelor
spune, c nu poate sa.-1 recunoasc 0. nu are ce trata cu el. Atunci

Cleobulos se adreseai catra episcopi, prin o circulara, In care

cere sprijinul lor contra domnului trei, iar pe de alta se In-

dreapt cstre consulii puterilor straine. El este izgonit sub

excort peste Durarea 55. Cava timp dui:a aceasta domnitorul,

pentru a nu se da actelor sale pe tra.mul bisericesc alt intales
decat acela pe care-I aveau In adevar, trimite patriarhului Constantinopolei o scrisoare care, de 0 in tonul mangaios, cucernic
respectuos al unui fiu al bisericei ortodoxe, sustine cu pu52 Mon. of. 23 Fevruarie 1865.

" Mon. of. 16 Mai 1865.

66 Contra acestor dou reforme bisericesti interne se rostesc i mal multi

cAlugAri pAintnteni : Filaret Scriban, Neofit Scriban, Iosif Bobulescu i Athanasie

loctlitor de scaun la Roman, care protesteazI la puterile garante contra acestor

noiri ale domnitorului. (Copia protestului se 011 In pAstrarea lui C. Erbiceanu).
El sunt arestati la Focsani l adui sub escortA la Iasi.
" Ziarele strAine contin amAnuntimile misiunei lui Cleobulos La Patric
20 (8) Mai 1865: Clobule avait pour mission de blAmer les dernirs actes
accomplis en Roumanie, tant en ce qui concerne la scularisation que l'tat
d'indpendance dans laquelle s'tait place
moldo-valaque". Le Constitutionnel 26 (14) Mal 1865; L'Opinion nationale 27 (15) Mal 1865; La France
22 (10) Iunie 1865; Le Monde 28 (16) Iunie. Incl cu 4 azil mal Inainte preotul
Grigore Musceleanu pledase pentru sistemul sinodal inagurat de domnitor. Vez!
Timpul si necesita/ea clerului mirean In societate, Bucuresti 1860. Foarte nostimi
este descrierea pAtAnillor lui Cleobulos In Bucuresti, fAcutA de el Innis, In un
raport cAtrA patriarhul. Vez! Exxktaiacnixt FeptiLya citatA mal sus nota 35.
Patriarhul Intrebuintase toate mijloacee spre a constrAnge pe RomAni; Intro
altele apelase si la sinodul rusesc. Ibidem, p. 65.

ISTORIA ROMANTLOR

42

tere principiul, a raspinge cu energie once amestec al oricarui

sinod strain, al Heal-6 biserici straine i al oricarui cap al unei
biserice straine in afacerile din launtru i In disciplina bisericei
romane" 56.

Toata aceasta desfacere a legaturilor ce uniau pe poporul

roman cu biserica din Constantinopole era bine privita de partizanii catolicismului. Ziarul Le Monde spune, ea' secularizarea manastirilor, declararea autocefalei bisericei romne, reforma calendarului *i prefacerea vicariatelor apostolice catolici
In episcopate, sunt fagaduinti facute poate tat% voie, dar totui
foarte lamurite a unei apropien i succesive cat% unitatea catolica i a emanciparei de Rusia" 57. Lucrul nu era aa in cugetul domnului care nu se gandia sa scuture jugul Grecilor,
spre a-vi lua dupa gat pe acel al Latinilor ; dar nu e mai putin

adevarat, ca nu numai catolicii crezuse a videa in purtarea

domnitorului o apropiere de biserica lor, ci i Orientalii. Tot

Le Monde adaoge ca reprezentantul Rusiei din Bucureti, ame-

nintand pe principe cu excomunicarea patriarhului Constantinopolei, domnul i-ar fi raspuns cu mare linite : Ei bine 1
atunci ne vom intoarce spre Roma" 58, i. aceste spuse pot fi
adevarate, fiind date grelele imprejurari i caracterul domnitorului, incat ele nu contribuir putin a determina i pe Rui
la o politica mai putin protivnica in afacerea manastirilor inchinate.

Rezultatul tuturor acestor msuri fu MI% indoeal scuturarea desavarita a jugului launtric cat i. din dar, pe care
biserica greceasca 11 apasa de atatea secule asupra capului trilor romne, i mntuirea lor desavarit de once inraurire
greceasca de acupra vietei romaneti. Una din seriile istorice
cele mai insamnate din trecutul poporului roman, inraurirea
greceasca, ii gasi sfaritul prin masurile religioase ale lui Alexandru loan I.
" E curios, cA nu am gAsit scrisoarea aceasta reprodusit In Monilorut

?man. Ea se afla In mai multe ziare strAine, precum In L'Europe 15 Septemvrie

1865 In extract, si In Le Courrier d'Orient In tntregime 21 Octomvrie 1865. Ea
este datatA din Bucuresti 26 Iunie (8 Iulie) 1865.
17 Le Monde, 22 (10) Ianuarie 1865.

" Ibid., 17 (5) Iulie 1865, Cabinetul g presa ruseascA erau protivnice
tuturor mAsurilor religioase luate de Alexandru loan I. L'Opinion nalionale, 4
Fevruarie (25 Ianuarie) 1865, spune, cA l'indpendance de l'Eglise roumaine
a Rd salude par des cris de colCre de la part des journaux de Moscou et de
St. Ptersbourg". Comp. Bolintineanu. Viafa lui Cuza-Vod, p. 38. Ziarele rusesti
puneau vestile de e,atolicizare a RomAniei in legAturA cu tendiniele domnitorului

de a proclama regalltatea : Ala Le Nord 22 Fevruarie 1864 spune : Le prince

n'aspierait it rien moins, qu'ii obtenir la couronne royale de Roumanie, ii subordonner le lit grec au culte romain dans les Principauts et A se convertier luimdme au catholicisme, en Achange de l'aide que lui fourniraient les puissances
catholiques, pour son lvation au trone".

LOVITURA DE 8TAT

43

Capitulatiile i ereditatea.
Lovitura de stat i organizarea Romaniei tot mai mult dup modelul european, ceeace
implica o tendint tot mai rostit de emancipare din epitropia
In care ea fusese tinut de Europa pang acuma, trebuia se aduc
In curand pe guvernul si pe principele ei in un conflict non,
de astdat cu toate puterile si nu mai mult numai cu unele

din ele.
Am vAzut cum chiar dela inceput se luase msuri pentru
restrangerea prea intinselor drepturi puse in lucrare de consuli,
intru aprarea intereselor supusilor, i cate lupte avuse de sus-

tinut deosebitele guverne strecurate la carma trei, pentru a

obtinea acele izbanzi. Acuma, introducandu-se un codice penal

si o nou6 lege a falimentelor, aceste dou legiuiri &Rat% a fi
aplicate i strinilor, ceeace impreun cu asezarea lor la dri,
Meuse de odat o vajnic5 sprtur in pozitiile privilegiate de

care ei se bucurase in totdeauna in trile romne. Supusii incepur a protesta si a cere proteguirea consulilor lor ; acestia
raportas cazurile ambasadorilor, i in curand conferentele ce
se adunase intai pentru mnstirile inchinate apoi pentru
lovitura de stat, trebuir s se ocupe si de aceast nou daravere. Este lima' de observat c, dacA in celelalte dou chestiuni,

ambasadorii aveau a se rosti asupra unor daraveri ce nu atingeau statele lor decat indirect, in aceasta a capitulatiilor erau
In joc chiar interesele supusilor lor, si de aceea nu ne vom mira,

dac vom vedea pe Franta care ne proteguise in totdeauna

pan atunci, trecand de data' In tabra protivnicilor nostri.
Dui:A o intlegere stabilita intre ambasadorii din Constantinopole, marchizul de Moustier, reprezentantul Frantei, tri-

mite pe la Februarie 1865 o not principelui roman, in care

Ii atrage luarea aminte asupra faptului, ca tratatul de Paris,

mnt'nnd pentru Principatele-Unite principiul respectrei tratatelor incheiate de suzerana lor, Poart otoman, cu puterile,
strine, cere desfiintarea mai multor inedleari fAcute de guvernul roman la drepturile care regulau pozitia strinilor in
Wile supuse Turciei. Aceast flea' este urmat de un demers
colectiv al tuturor consulilor puterilor strine, In ziva de "/
Martie 186559. Pentru a avea o idee, pan unde mergea amestecul consulilor in daraverile juridice ale Romniei, aducem
imprejurarea ea' consulul elin din Bucuresti dispusese vanzarea
imobilului unui supus elin din Craiova, instiintand aceastA
vanzare prin ziarul Romanul, i dispunand ca ea s. se La
Mbnorial diplomatigue 17 (5) si 19 (7) Martie 1865; La Frcuice 20 (8)
Martie 1865; Correspondance gnrale de Vienne 22 (10) Martie 1865; Journal

des Dbals, 28 (16) Martie 1865, Vezi si o scrisoare a lui Baligot de Beyne

din 13 (25) Aprilie 1865 (Hlrliile Rossetti), In care aminteste numai lucrul, spunAnd a a relatat exact lucrul domnitorului In depesa catrA Negri din 24 Martie
1865, depesii ce nu a venit la a mea_cunostiintA.

ISTORIA ROMANLLOR

44

In fata unui dregator consular din acela ora far% a lua de

loe in bgare de sama principiul dreptului public i al codului
Caragea, ca imobilele sunt supuse legei locului unde se afla,

mai ales in privirea formalitatilor pentru transmiterea proprietatei 6. L' Indpendance Belge observa, c greutatea cea

mare ce se opunea desfiinVrei capitulatiilor in Romania, era

faptul c nu se putea incuviinta vasalului ceeace se refuza suzeranului. Totui lasa sa se intrevada o solutie care sa impace
cerintele administrative interioare ale Romaniei cu mantinerea
neaparat' a capitulatiiior in toate partile imperiului otoman" 61.
Conferentele din Constantinopole i incuviintaza cateva masuri exceptionale in favoarea Romniei, la care masuri numai
Austria se opune 62.
Chestiunea era foarte grea de rezolvit. Pe deoparte tratatul de Paris garanta Romnilor autonomia deplina in conducerea daraverilor launtrice, i aceasta garantie fusese Inca in-

tarila, prin actul aditional la statutul din 2 Mai. Pe de alta

parte insa se stipulatie in Conventie, c' tratatele incheiate

de puterile straine cu Poarta otomana vor fi aplicabile i tarilor

romne, intrucat nu ar jigni dreptul lor de autonomie, stipulatie
elastica' ce lasa loe putintei unor interpretari deosebite i contrazicatoare. Romnii aduceau ca argument de capetenie, in
sprijinul neaplicabilitatei capitulatiilor in Romania, faptul e"
ea era o tara cretina i nu musulmana ca Turcia ; ca legiuirea
ei era intemeiata pe dreptul roman (cod. Calimach i Caragea,
iar acum codul Napoleon). Cum spunea Bolliac in Trompeta
Carpatilor : Capitulatiile aceste facute pentru a garanta capul
dintre umere i galbenii din punga suditului strain din Turcia
musulmana, sunt ele aplicabile in Romania cretina, unde suditilor le merge mai bine cleat pamantenilor, unde Romanul
samana i suditul culege, unde Romanul privigheaza i suditul
se odihnete ?" 6.

Se intampina ca justitia nu era Inca la inaltimea ceruta.

Aceasta era adevarat ; dar i in aceasta privire se Meuse insemnate progrese. Aa se incetase cu intervenirea ministerului
In daraverile judecatoreti ; se infiintase curtea de casalle Cu
magistrati neamovibili ; se Meuse o lege de admisibilitate i
inaintare in functiile judecatoreti ; se intocmise facultatile de
" Romeinul, 8 Oct. 1862 (a patra paginA, la anunciuri).
" Indpendance Beige, 27 (15) Martie 1865. Tot asa spune si La Patrie
Ina din 1862: On ne crut pas opportun d'y donner suite, dans la crainte que
la Porte ne sougefit A s'en prvaloir et it rclamer en sa faveur des modification
de mdme genre".
" La France, 20 (8) Mal 1865, Cf. Trompeta Carpatilor 28 Mai 1865:
Ast5z1 In 1865 se delibereazii In Constantinopole, pentru a se trage cu buretele
peste toate aceste imunitiiti, garantate Cu 10 ani In urmi.
" Trompeta Carpajilor, 28 Mai 1865.

DELA LOVITURA DE STAT PANA LA ULTIMA LEGISLATURA 45

drept din Iai .1 din Bucureti ; se luase mAsuri asupra pentru

moralizarea judeatorilor. Si apoi oare Europa de mult avea

ea o justitie aa de bunA ? Nici cu 50 de ani in urmA, justitia
ei era aproape aceeai cum fusese in Romania cu vreo 5 am
fnapoi. Toate aceste argumente sunt sprijinite mai ales de V.

Boerescu, In o brourA publicatA de el, dup indemnul i tritelegerea cu domnitorul 84.

Este curios CA Austria care combAtea cu atata 1nveruflare emanciparea Romaniei de tratatele turceti, incheie cu
dansa o conventie deosebit pentru extrAdarea dezertorilor
i a delicventilor 65.

Tot in anul 1865 se ia m'Asura de a nu se mai trece In

budget suma necesas6 la plata tributului cAtre Poart6 66.
Din toate pArtile, poporul roman, sub imboldirea domnitorului s'Au, tindea la emancipare ; dar aceasta nu se putea
ajunge dessvarit, cleat odat cu neatarnarea deplinA a Romaniei. Domnia lui Alexandru loan I ins'A a dat un puternic
avant acestei serii i. a dus-o Ora la un punct indestul de

Malt In a ei desvoltare.

Se Intelege InsA cA once tendint de scuturare a lantu-

rilor din partea poporului roman, trebuia sA tntampine in

Austria o neimpAcatA dumAnie care se ascuti mai ales, cand

monarhia habsburgicA, vAzand CA tendinta se Indreapt6 &are
restrangerea c'Aderilor consulare, i deci spre ingustarea foloaselor

materiale pe care Austria le trAgea din Romania. De aici se

explicA patima inverunatA i. tonul cel batjocoritor i plin de
veninul turbArei, pe care organele presei austriace i anume acele
patronate de guvern le revars, atat asupra persoanei domni-

torului, cat i. asupra Ord i. poporului roman, dela primele

lui incercAri de emancipare 67.
" V. Boerescu, Mmoire sur la jurisdiction consulaire dans les PrincipautsUnies roumanies, Paris 1865. Scrisoarea lui Boerescu cAtre domnitor din 10 Aprille
1865 spune : Je viens de terminer le mmoire que Votre Altesse m'a ordonn

de faire. Je n'ai fait que suivre dans ce travail les inspirations de Votre Altesse,
Je n'ai fait que dvelopper les ides que Votre Altesse a bien voulu me communiquer, lors de notre dernier entretien". (Hfrtiile Rossetti).
" Din 25 Mai (6 Iunie) 1865. Mon. of. 24 Julie 1865.
" Vezi Corrspondance generale de Vienne, 23 Ian. 1865.

" IatA cAteva exemple de stilul gazetelor austriace : Correspondance

gnrale, 6 Decemv. 1865: Si ces niaiseries boufonnes n'taient mises en circu-

lation que par les agents subaltemes de leur clientle crdule et imbicile, je
me serais abstenu de les reproduire. Je m'arrte II c jolt chantillon et vous
fais gr de trois colonnes de cette prose nausiabonde"... Ibidem 23 Ian. 1865:
Quand au colonel Couza, tout en voulant imiter le Csar franais, il n'arrivera

jamais qu'A parodier tristement le general Soulouque de dsopilante mmoire".

1 Fevr. 1865; Au mois de juin dernier, quand il tait all implorer l'approbation
du sultan au coup d'Etat et se prosterner 6 ses pieds". 7 Fevr. 1865: Vous savez
A quoi vous en tenir sur les travaux du plus paresseux, du plus indigne du plus
fainant des hospodars". 25 Fevr. 1865: N'est 11 pas scandaleuz, de voir des
gens qui occupent les plus hautes fonctions dans le gouvemement, qul se pa-

46

ISTORIA ROMANILOR

Organele austriace iscodiau tot felul de veti compromit6toare asupra domnitorului, pentru a-1 ponegri i a-1 discredita

in ochii Europei. Dela o vreme, Memorial diplomatique care

incepuse a istovi temele cele vechi, cade pe o idee nou'A pe
care o exploateazA cu destul ghibkie. Anume el spune, cA
principele, dupg intoarcerea lui din Constantinopole, ar fi cenit
ca Sultanul s5.-i incuviinteze urmAtoarele tei cereri : 1) dreptul
de a bate moned ; 2) infiintarea unei decoratii i. 3) eredi-

tatea puterei. FiindcA aceasta de pe urm veste suna prea

a iscoad, Memorialul eau-CA s" o indrepttiasc5 prin urmAtoarele

cuvinte : pretentia de a intemeia o dinastie din partea unui

principe ce nu are copii i nici speranf de a-i dobAndi, poate

pkea curioas. Ea inceteaz6 insA de ap`rea astfel, cnd se aude

c principele ar avea de gAnd a se despkti de sotia lui, sau

de ali insui dreptul de a desemna pe succesorul s6u care
in acest caz ar fi un principe strgin" 68 Ziarul vienez revine
necontenit asupra acestei chestiuni, deocamdat6 Mx% mare
izbAnd 69, nefiind crezut decAt de tovar4u1 su Correspon-

dance genrate care spune, in mai multe rnduri,

c5.

,,dei

principele n'are copii, el vrea s instituie regalitatea ereditar5."70.

Dela o vreme ins cAteva ziare steine incep a se ingriji, i

aa Le Courrier d'Orient reproducAnd tirea, spune, cA Poarta
s'ar fi preocupat nu putin de aceasta veste 71. Apoi i L'Union
spune c5. principele Cuza ar avea de scop a rupe legturile

ce-1 uniau cu Poarta otomanA" 72. Aceast tire era mai de crezut
cleat acele privitoare la regalitate i dinastie, i. provoac in

adevk ingrijire la Poart ; ea era sAmnat data' cu vetile

din n'untru, neat tinta ziarelor vieneze ajunser de a crea
In jurul principelui o atmosfer de neincredere.

Ca i cnd domnitorul ar fi vrut s" fac'd pe placul gazetelor

vieneze, el adopt in ziva de 11 Mai, pe un copil skac de

pkinti" Alexandru, care se tia ins6 c'd era propriul s'Au fiu
nAscut, cu principesa Obrenovici, favorita lui 73. Bine inteles
vanent it l'tranger avec leurs faux titres de princes, spatars, serdars, boyards
on senateurs de pacotille, etre si indffrents en ce qui touche leur honnetet (je
me dis pas honneur; le mot n'existe pas dans leur langue) de voir que leur conduite frise l'escroqueris". etc.
" Memorial diplomatique 18 Iulie 1864. Aceste zvonuri de scopuri dinastice fncepuse de mult timp In ziarele germane. Asa Ost deutsche Post ii atribuia
hicii In 1859 lui Cuza intentiunea de a-si crea o dinastie, fiindck si pusese cifra
I: Alexandru I. Vezi Bukarester Intelligenzblatt 6 (18) Dec. 1859.

" Mem. dipl., 14 August. 1864 si 26 Fevruar 1865.

10 Correspondance genrate de Vienne, 23 Ianuarie 1865.

n Courrier d'Orient 4 Martie 1865.
72 L'Union, 27 Martie 1865.
7' Mon. of. 11 Mal 1865. De si muma copilului adoptat este In deobste
cunoscutk aducem spusele ziarului Memorial diplomatique din Iunie 1865: Le
prince regnant de Serbie aurait aussi l'intention d'adopter le Ills du prince Nephrem
Obrenovitsch. Il se trouve donc, que les deux fils adopts (acel adoptat de domnito

DELA LOVIT UNA DE STAT PANA LA ULTIMA LEGISLATURA 47

c. asmenea act Intreste tnc zvonurile de scopuri dinastice

atribuite domnitorului.

Dar aceste zvonuri se unesc in tat% cu altele care, pe

lfing5. actul In sine, cutau s discrediteze pe domn tot mai
mult in opinia public. Anume aceast adoptare este pus
In legAtur cu o modificare introdus de codal romn, din
ceeace iirescria prototipul su codul Napoleon. Se spunea c
domnul ar fi fcut SA se primease modificarea care kirevedea,

c pot fi legitiman i copii adulterini si incestuosi, indrepttind astfel prin o dispozitie legislativ, adoptarea copilului
Alexandrit de &Are domnitor i sotia lui 74. Aceast 1egtur5
era absolut fantastia. ; aci mai intal legitimarea este cu totul
deosebit de adoptiunc, deoarece legitimarea se face prin cAstorie cu mumn copilului natural care se legitimeazs In privirea tatlui prin acea insotire. Apoi art. 677 al Codului civil
romn, nu vorbeste nici de legitimare, nici de adoptiune ci
de mqtenire, dispunnd, In deosebire de codul francez, ca
copii nscuti din pirinti ai ceiror ceisettorie ar fi lost opritti, s

poat masteni pe mama lor. Ce avea a face atare dispozitie

Cu adoptarea copilului Alexandru? Si cu toate aceste, din asemene tlcifiri Ale legilor, se intriau zvonurile de dinasticism
rspandite de gazetele vieneze si ele, unite cu adoptarea copiilor principesei Obrenovici, infriau in contra domnului capul
de acuzare Care sluji de indrepttire la a lui r'sturnare.

Misearea dirt 2 AuguSt 1865. Cteva zile dup fnchiderea sesiunei 6xtraorclinare, 25 Iunie, domnitorul prseste

tara, spre ai cuta zdruncinata sntate la Mile dela Ems,

dovad cat de sigut era el, c poporul nu poate de cat s-i
doriasca i s2i sprijinei, domnia ". Putine zile dup plecarea

rul Romaniei i acel pe care Vol' sa-1 adopteze acel al Serbiei) sont frres utrins,
ayant pour mre l ile de Vanden ministre valaque Catargi laquelle, aprs le

mort de son marl, le prince N. Obrenovitsch, s'est retire it Bucarest". La 5

(17) Noenwrie 1865, domnitorul IMpreuna cu sotia sa adopta, ca aidoilea copil,

pe Dumitru, nascut tot cu principesa Obrenovici si pe care-1 da In actul de

adoptiune tot ca same de parintl". Bilgari de sama rautacioase sunt fiicute cu
acest prilej asupra sotiet domnitorului, de o parte de Correspondcmce genrate
de Vienne, 7 Decembrie 1864 si 11 lanuarie 1865, de alta de Bolintineanu, Via/a

lui Cuza Vodd, p. 121

Mmorial diptomatione, 9 Lille 1865, Gazette de France, 6 Iulie 1865.

Mai vezi, si o brosurd a lui N. Rossetti Roztioavanu, Copii naturalt dupd noul cod
civil la# 1865. 0 brosurii, Le Panslavisme, le prince Couza, la Roumanie, la Russie,

Paris, 1866, p. 20: spune : C'est it la suite de la promulgatiOn de ce Code

(Codul civil) que le prince Couza a adopt l'enfant de Madame Obrenovitsch et

l'a fait lever au palais par sa propre femme".

75 Proclamatia pentru absentarea domnitaului din tarli elite datata. din

6 Tulle, Ruginoasa, Mon. of. 7 Iulie 1865. 0 gazetii englez Rtaminer, 2 Septemv.

1865, spune di Under such circumstances a pdpular insUrrectiob Matted so

impossible, that Hospodar Cuza thought this might salfey go and rectuit his
health al the bath o Emse.

48

ISTORIA ROMANILOR

domnitorului, in 3 August, izbucnete lusa in Bucureti o turburare, care este inabuita cu pretul vietei catorva rsculati
i a catorva oameni din trupa.
Asupra cauzelor acestei mic'Ari se raspandir in ziarele
timpului tirile cele mai contrazicatoare. Unele sustineau
ea provenise din cauza impiedicarei vinderei fructelor, de teama

raspandirei holerei ce se ivise In porturile dunarene, iar altele

din aceea a introducerei monopolului tutunului 76. Altele vedeau
In acea micare o uneltire din afara, i anume ziarele franceze

i austriace o atribuiau Rusiei, iar cele ruseti Germaniei. Se

pretindea anume ca pentru a se impaca Austria i Prusia, dela
ducatele Sleswig-Holstein, se planuia ocuparea Romaniei de
catre Austria, i ca pentru a se Indeplini aceasta ocupare, trebuia o micare turburatcrare ". In sfanit o ultima' versiune,
acea a foilor dumane principelui roman, spunea, ca micarea
fusese provocata de guvern, spre a-i da prilejul unei noi lovituri de stat 78.
S'a cautam a restabili caracterul acestei micri, dupa cat
ne invoiesc documentele timpului
Mai intai micarea era pregatita de mai 1nainte i se
atepta s'A izbucneasca. Aa proclamatia ministrului de interne,

Al. Fiorescu, data dupa inaluirea revoltei, spune, &A de mai

multe zile circula prin ora vestea ca, turburatorii de meserie
aveau sa incerce o rascoal ; astzi la 10 ore au pus in lucrare
planul lor criminal ; dupa trei ore de micare rsvratitoare,
ordinea a fost restabilita, multumita mai ales spiritului energic
ce a desvoltat armata. S'a facut 150 de arestri". Acela lucru
se vede din o scrisoare a lui loan Bratianu adresata prefectului de poli-Ve, in ziva de 1 August, cu doua zile Inaintea
turburarei, In care scrisoare Bratiami, spune prefectului,
poate acesta ar don i
tie ce imprejurare l'au adus pe el,

Bratianu, dela tara in ora, tocmai acuma cand este atata

de lucru la camp ? Nu a fost altaceva decat vestea c poporul

din Bucureti s'ar pregati s'A faca' o revolutie, ceeace i s'ar
" L'International 22 August 1865; Le Monde, 26 August 1865.

" Vezi Le Monde 23 (11) August 1865; Le Temps 3 August 1865; Le

France 3 August 1865; l'Opinion nationale 4 si 18 (6) August 1865. Ideea despre
schimbul RomAniei pentru Slesviig-Holstein se nAscuse de Inaintea rAscoalel.
La Patrie 3 Octomvrie 1865; Le Monde, 9 Octomvrie 1865.
" Correspondance genrale de Vienne 19 (7) Aug. 1865; Les Dbals 27
Sept. 1865. NostimA este versiunea spusA de N. Golescu unui scriitor rus P.
Danllevski, In 1866, cAnd acesta 11 IntAlnise pe vaporul ce mergea spre Turnu
Severin, anume c minstrii Florescu i Grefulescu vroirA sA incerce integritatea

sl Uds de caracter a principeluf si pe cAnd se afla la Ems, anul trecut, el

prin polifie au Incercat sl insceneze o revoltA In Bucuresti. Numifii ministri au

gAndit cA cercul opozifiunei se va prinde In leer. etc. (I I). Vezi Vol. 23 al

operilor complecte a lui P. Danllevski, care confine Scrisori de peste hotare, p. 191

reprodus In traducere de Arhiva din Iasi 1902 No. 3-4, p. 167.

DELA LOVITURA DE STAT PANA. LA ULTIMA LEGISLATURA 49

fi prut cu totul neinteles, sub un regim a-Mt de drept si de

printesc, ca acel sub care se afl tara, cand ea nu geme sub
apsarea baionetelor strine, ci treste sub un guvern ce este
opera ei, and nici o clas nu oprim pe cealalt. In contra
cui s se revolte poporul? In contra prefectului? d'apoi el
doar e om din popor (Marghiloman), si are la dispozitie gendarmarie si parte din armat, corpuri ce nu sunt in stare de

a don i apsarea poporului. Nu se poate deci sti fie o revolufie

in Bucureti, ci o simplei evolufie prin care poporul va trece dela
o stare de lucruri ce nu-i convine la una mai mulfamitoare, i
aceasta se va intdmpla feirei lupt, prin o simplei manifestare a
voinfei nafionale" 79. Rspunsul prefectului la scrisoarea lui
BrAtianu, fu arestarea acestuia.
Ce inteles aveau ultimele cuvinte din scrisoarea lui Br5-

tianu? Pentru a le intelege trebue in afar de scopurile lui

de a rsturna pe domnitor, mai dinante cunoscute, se mai
adogim cAteva alte documente din acelas timp. In un ziar,

Clopotul, aprut dup cum spunea pe el in Craiova, dar tiprit

In realiate in Lausana si sosit cu posta in capital, din o

imprejurare frisk' necunoscutk cu dou zile in urma rscoalei,

cetim, cu data de 1 August, urm.toarele la adresa domnitorului : O gresal, o nebunie sau o crim, numiti faptul cum

voiti, a pus soarta trei voastre In minile lui Cuza, sunt aproape
7 ani... Destul rbdare, destul umilintk destule mizerii 1 Clo-

potul desteptrei a sunat, ora a sosit, unde s ne sculm din

somnul adnc in care suntem afundati... Ori unde ne intoarcem

tot mizerie i mizerie ; in once parte pui urechea, tot pl.nsuri
esunete de desperatiuni ; in toate clasele societtei yeti
afla aceeasi nemultmire ; simtim cu totii cum viata se retrage dela noi, ea' pierim de o moarte comun. Dup ce toate
clasele, toate liberttile publice, toat puterea moral si material a Vrei s'a stins in mainile inepte ale acestui om, astzi,
un an si mai bine de dictatur absolut, de tiranie si de rusine,
suntem in drept a-1 intreba ce ai fAcut din noi? Ai zugrumat
liberttile in numele liberttei 1 Ne-ai dat votul universal, dar
cum? Ai chemat o turm ignorat care, sub disciplina biciului,

a votat pentru creatiunile unui dictator nerusinat. Principele

Cuza nu ne mai poate inapoi acele ce ne au rpit, cci prin
aceasta ar mrturisi singur nulitatea sa politic5.; ar mrturisi
cum calea apucat de el a fost trdarea trei. Dar un poet

" Scrisoarea a fost publicatii In numkrul din 1 August al Sentinelet ; dar

acest ziar neputindu-1 gAsi, am reprodus cuprinsul scrisoarei dupA ziarul englez
Daily News 31 (19) August 1865. Incl din 12 August (31 Iulie) 1865, se vorbea
prin gazetele strAine cA ar fi izbucnit mi5clri turburAtoare In Craiova. Opinion
nationale 12 August 1865 aduce i ea aceastii veste, dar o desminte prin o telegramA din Bucureti. Vezi Vol. XIII p. 165, 166.
A. D. Xenopot Mori& Rominilor.

Vol. XIV.

ISTORIA ROMANILOR

a zis ca Dumezeu aruhcA anii asupra tronurilor, precum cioclii lopetile de tArAnA asupra mormintelor. Oara a sosit ; sA
cAntAin v ecin ica porn en ire "

Dupa acest violent apel la revolutie, urmeaza un articol

batjocoritor care sfArseste prin cuvintele Vei merge, infamule, In focul gheenei, unde este scrAsnirea dintilor. tu care

ai nenorocit si prapadit o tail Intreaga".

Se mai Inchipueste urmatorul dialog schimbat Intre dom-

nitor si un ministru, Inaintea plecArei lui din tara :

MA tem cA In lipsa M5riei Sale, RomAnii sa nu vree
ei sa se lecuiasc5 de o boala de care pAtimesc.
De ce boalii, doctore (ministrul doctor N. Cretulescu)?
De Maria Voastra 1 80.

Pentru poporul de jos, se Impart sau se afiscaza urma-

toarele pamflete : Mai IntAi o curioasa chemare adresat popo-

rului, In care i se spune, ca o tandA de tAlhari tolerat de

guvern acum de mai multi ani, spArgAnd pravalii, filed sute

de mii de galbeni i acide oameni, banda compusa din straini vagabonzi sub comanda lui Bogati (presupusul omorAtor a lui Barbu

Catargiu) si Nicu Havanioti. Jos cu talharii privilegiati, sfAr-

seste afisul ; jos cu privilegiile si monopolurile si de palat si

de tina I 81.

Al doilea pamflet este o inchipuit' proclamatie a domnitorului catre popor, rAspandita prin litografie si In care se
cetesc locuri ca acestea : Sapte ani de silinta spre ruinarea
tArei, sapte ani de jaf, de pradA, de betie si de desfrAnare,
m'au blazat i m'au Imbuibat InteatAt, IncAt astazi m vad
silit a vA lAsa In rAsul lumei, pentru dobitocia cu care ati
suferit infamia conduitei mele si pierind pentru un scurt timp
din ochii vostri, se mA Intorc iarasi a m5 pune pe What'll si
jafuri cu noi puteri, ca s ajung la scopul ce mi-am pus, de
cAnd Moldovenii la 5 si voi Muntenii la 24 Ianuarie avurati
pAcAtoia de a alege un punga s de cafenele, ca sa puneti asupra
mea frumoasa sarcinA a organiza'rei acestei tAtoase si laptoase
vaci, numitA Moldo-RomAnia" 82
Aceste acte ne dan cheia Intelesului miscArei, i totodata,

faptul cA BrALianu de mai inainte arata prefectului planul ei,

ne arata si modul cum el credea ca va putea fi Indeplinita.

Miscarea era indreptata contra domnitorului si tinea la a lui ras-

turnare, Ing nu pe calea unei revolutii violente, de care se

credea In cercurile opozitiei c nici este trebuinta, ci pe acea
" Din Clopotul am gAsit un exemplar In Exiractele din ziarele de pe

limpul dela 8 2-1868 fAcute de loan Alecsandri. Se afili culegerea In biblioteca Academiei romfine.

" Extractele citate In nota prec. Chemarea reprodusA In traducere de

Union de l'Orieni 24 (12) August 1865.

" Se all un exemplar din aceastil proclamatie In aceleasi extracte.

DELA LOVITURA DE STAT PANA LA ULTIMA LEGISLATURA 51

a unei manifestatiuni poporane nakete i unitare care sg proclame pur i simplu cgderea domnitorului absent. Era o repetare pe alt ton a incercgrei revolutiei nesangeroase din 1848 83.
Aa o caracterizeazh un ziar englez, Examiner Absenta
domnitorului era o ocazie prea buna, spre a fi lgsat" nefolosith, i revolutia ce era sh se intknple la Bucure*ti deveni subiectul tuturor convorbirilor. Un personaj conducgtor, loan
Betianu, aratg In o scrisoare care prefect aceastg rumoare
obteascg. Pe cand el Infiera ideea unei revolutii populare
violente ca o absurditate care ar trebui deplnsg, el argta
constitutia i guvernul Romniei ca pe deplin independente
liberale, ca indestul de democratice. Singurul lucru care nemultumia era persoana domnitorului ; dar aceasta putea fi
azbunat prin aclamarea i consimtmntul obtesc, flit% o
revolutie violenth ; nici un soldat, nici politia nu vor voi sg-1
apere" ".
Socoteala cea de acasg cu cea din thrg nu se potrivete.
Stof de revolutie i nici de manifestare rgsturngtoare nu era
In Bucureti, cleat doar fare vnzgtorii de fructe i negustorii
de tutun. Deaceea micarea nu avu nici o seriozitate i putu
fi uor ing'buitg. Din caracterul acestei micgri, revolutia pacinich, se explicg insg cum revolutionarii erau neinarmati 0 cum

de se putu interpreta incgerarea, ca datorit cgderei politiei

asupra unor pacinici cetteni. 88 Se vede cg organizatorii micgrei se ateptase, ca nimene s nu se scoale, spre a apgra pe
principe. Tocmai in aceasta ei se inelase. Nu erau siguri pe
concursul politiei i a-1 armatei i numgrul cetgtenilor ce trebuia

s ja parte la manifestatie erau numai dou specii de comercianti.

Astfel intelese lucrurile, ele impac i explic toate ar-

tgrile organelor timpului i dau cheia evenementului petrecut

la 3 August 1865 pe stradele Bucuretilor.

Micarea din 3 August nu avu in lguntrul Ord nici o

tnsemngtate. Nu era o pornire obteascg in masa poporului
contra regimului 0 a domnitorului, ci rezultatul uneltirilor
opozitii contra lui, celei sfkamate de el in ziva de 2 Mai. Ea

" Asa o apretueste Daily News, dup ce reproduce scrisoarea lui Britteanu (vezi mai sus nota 78) : The letter of Iohn Brateanu expresses the aim
of expelling Prince Couza, but by a calm and bloodies revolution".

" Examiner, 2 Septemvrie 1865: The only thing he obiected vtas the
person of the Prince ; but the could be got rid of, minted the letter, by aclamation and general consent, not by violent revolution". Si ziarele protivnice
mArturisese ed : le mot d'ordre de la manifestation projete tait la dchance
du prince Couza et le rappel de l'union, pour dlivrer le pays de l'avidit insatiable des sangsues moldaves". (Mmorial diplomatique 8 Septemvrie 1865. Comp.

mal sus, p. 36, 37.

" Cum aeuza eu violenta-i cunoscuti Mmorial diplomatique din 17 (5)

Septemvrie 1865,

ISTORIA ROMANILOR

62

nu avea nici un rsunet In restul trei ; ba chiar in Bucuresti

ea avu o micA intindere, dat fiind restransul numr de vieti
omenesti primejduite In ea. Din contr dac judecm dup'
numeroasele semne de simpatii primite din toate prtile trei,

din care cele mai multe sunt spontane si nu de comand,

atunci se poate sustine c domnia lui Alexandru loan I, departe

de a fi devenit nepopular prin actul dela 2 Mai, sporise in

popularitate, dup cum tnsus C. A. Rossetti o recunoscuse
incA de mai inainte

86.

Domnul afland la Ems despre rscoala din Bucuresti,

odat cu stirea despre a ei inbusire, nu se prea grbeste a se
intoarce inapoi. El rspunde lui Cretulescu, insrcinndu-1 s
multumeasc armatei pentru energica ei tinut, dup cum

fcuse si doamna ce fusese incunostiintat la Ruginoasa despre

cele intAmplate 87. Domnitorul pr'seste Mile 8 zile dup aceea,
la 11 August, trece prin Viena si prin Lemberg unde se odih-

neste si ajungand la mosia lui, st aici pan la 23 August,

cnd vine in Bucuresti 88.

Dac ins rscoala din 3 August avu in luntru numai

insemntatea a arta domnitorului, c' protivnicii si nu dormiau, In afar ea avu urniri mai de seam prin efectul ce-1
produse asupra puterilor.
Statul ce privia acuma mai ru pe domnitorul Romniei
era Rusia si aceasta, din cauza politicei lui religioase pe care
o combAtuse cu atAta struint, dar nu o putuse impiedica
de a izbuti. Generalul Ignatieff, ambasadorul rusesc din Constantinopole cere, ca Poarta s trimit o comisiune de anchet
In Principatele-Unite care s cerceteze cauzele rscoalei dela
15/, August. Pe lang aceasta, Rusia avea interes a provoca
o desordine in Principate, pentru a putea distruge opera tratatului de Paris 89. Ambasadorul Frantei si, ceeace poate 'rea
mai neasteptat, ministrul de externe al Porte Ali-pasa, se
" Mai sus, p. 21.
" Mon. of., 8 August 1865.
" Mon. of., 24 August 1865. Nu este deci exact ceeace spune ['Europe
din Frankfurt 22 (10) August 1865: A la premire nouvelle des vnments
de Bucarest, le prince Couza s'empressa de faire ses paquets it Ems". Mk..i
drept Judea ziarul L'International 25 (13) August 1865, cand spune : Le
prince sachant que les rcentes agitations de Bucarest ne peuvent en aucune
manire compromettre l'ordre des choses existant, aurait continu sa cure, si
les bruits de cholra n'avaient hat son dpart". Gazetele dumane princepelui
interpretau astfel IntArzierea lui de a se duce In capital :
11 avait fait sonder
fort adroitement les reprsentants des puissances, prsents it Bucarest, pour
savolr de quel oeil les cours protectrices regarderaient la nouvelle phase dans
laquelle 11 venait de prcipter le pays". Le Temps 23 (11) Septemvrie 1865.
Urmarea evenimentelor i rlispunul domnitorului cAtrii Fuad paa nu fndreptfttese de loc asemene apretieri.

" La Patrie, 9 Noemv. 1865.

DELA LOVITURA DE STAT PANA LA ULTIMA LEGISLATURA 53

opun la aceasta cerere ". Cauza pentru care Turcii nu voiau

acuma ancheta pe care alta data o cereau cu atata foe, era,
cum spunea o gazeta engleza, ca nu poate scapa de patrunderea unui om aga de iscusit ca Ali-paga, .ca In cazul de a
cadea Cuza, locuitorii Principatelor vor cere dela puterile garante a le da un principe strain" 91, lucru ce, dupa cum se
se gtie, era suprema frica a Portei. Pentru a cruta Ina susceptibilitatea generalului Ignatieff gi pentru a-I face sa supoarte

mai ugor refuzul cererei de ancheta, Poarta se horaragte a

trimite, prin marele vizir Fuad paga, o scrisoare domnitorului

roman, scrisoare care dadu acestuia prilejul de a afirma Inca
()data, cu mai mare rasunet gi mai mare putere, autonomia
Romaniei.

Scrisoarea lui Fuad paga, din.2 Sept. 1865, continea intre

altele urmatorul loc menit a jigni mai cu seama pe domnitorul
roman : Din gtirile mai amanuntite primite mai In urma, Poarta
s'a Incredintat, ca migcrea poporana care a dezolat capitala
Principatelor n'a fost decat rostirea brutala a unei nemultumiri
generale; gi Alteta Voastra trebuia sa ja msurile neaparate,
pentru a satisface, in marginea legalitatei gi a dreptatei, pasurile natiunei moldo-valace ; ea nici Sultanul, nici augugtii sai

aliati nu pot sa priveasca cu nepasare, ca puterea materiala

sa devina singurul mijloc de potolire" 92. Mai multi reprezentanti se silise a mai modera terminii reprobatori ; dar Fuad
paga, probabil dup staruintele Rusiei, refuzase a schimba din
scrisoare nici un cuvant 93.
Aceasta scrisoare publicata indata de ziarele franceze din
Constantinopole, fu interpretata, cum nici nu se putea altfel
ca un blam ascutit gi riguros dat de Poarta vasalului ei, prin

L'Indpendance Beige, 15 (3) Sept. 1865.

" Morning-Post 15 (31 Sept. 1865: The inhabitants of Moldo-Valahia
would almost unanimously request the. protecting Pouvers to ame a forcing
prince as their sovereign". Tot In acest sens vorebste Le Memorial diplomalique
organ cu toate aceste dusman principelui, 8 (20) Oct. 1865: Dans le cas de la
dpossesions du prince Couza, les incovnients semblent primer de beaucoup
les avantages. Depossder le prince Couza, c'est facile it faire; mais le remplacer,
c'est plus dificile ; on ferait appel dit-on it un prince etranger" etc. DacA lucrurile stkeau ale si dacii nici Austriei nu-i conveneau Intronarea unui prncipe
striiin, atuncea pentru ce presa austriacA combltea pe Cuza cu atAta Inversunare?

Pasiunea Intunea adese ori interesul.

n ReprodusA In Monti. ob, 10 Noemv. 1865 odatfi cu aspunsul domnitorului. Ea a fost reprodusa de toate organele timpului; Intre altele de Archives
diplomaliques, 1866, I, p. 158.
" L'Indpendance Beige, 19 (7) Sept. si 27 (15) Sept. 1865. Asupra faptului, ca Rusia stAruise spre trimeterea acestei scrisori si dec s la cuprinsul

el, aducem si gazete engleza Examiner, 2 Sept. 1865, care spune : at the
instigation of Austria and Rusia, Fuad pacha prise a missive a the gouvernment of Bucarest". Se spunea chiar cli scrisoarea tusase redactatti de Fuadpasa fatA cu Bulwer st Ignatieff, Opinion nalionale, 21 Noemv. 1865. La Pairie
8 Decemv. 1865, Le Monde, 4 Dec. 1865.

54

ISTORIA ROMANILOR

care II soma de a stabili i de a regula ordinea publica in Moldo-

Valahia" 94. Cat despre efectul scrisoarei asupra Romnilor,

el fu de a trezi indignarea Intregei OH. Presa locar fara excep-tiune de partizi, ne spune un ziar francez, s'au inteles a
vesteji In termeni ai caror energie nu voim s'o imit5m, un
act care nu poate cleat s sporiasca greutatile situatiei, incurajand pe neprietenii ordinei publice" 95.

O asemenea misiva nu putea ramane fra raspuns. Guvernul romnesc i face dou : O circulara din 15 Septemvrie
a ministrului afacerilor straine catre guvernele europene, In
care arata c rascoala din 15, August nu a avut nici o insemnatate prin ea insai ; dar cpata o asemene prin uneltirile
opoziliei politice. Tinta ei este de a rasturna starea de lucruri
existente, deoarece ea nu se poate hotari a vedea locul ei de
alta dat ocupat prin oameni din toate clasele poporului. Apoi

schimbarea radicar operata In Romania de catre principe

prin legea rurala, codul penal i codul civil, nu se putea Indeplini far sguduire. Legea rurala a apucat chiar pe cei mai
multi nepregatiti i deaceea a produs agitaii, cu toate ca guvernul deteptase de mai multe ori publicul despre curanda

ei aplicare. De aici o reducere In venitul fonciar. Apoi taranii

au raspuns prin o regretabila neactiune la o masura luata In
a lor interes. Criza agricola a fost in sfarit sporita prin
secete i epidemii ; daca adaugam la toate aceste neputinta ae a se indeplini reforme sociale, administrative i judecatoreti MA a se lovi privilegiuirile i deci a se jigni multe
interese, ii va face cineva o idee despre criza prin care tara

a trebuit sa treaca, pentru a ajunge cu un minut inainte la

locul pe care-I rivnete intre natiile civilizate. In asemenea
conditii, lipsa domnitorului nu putea cleat sa reinvie iarai

sperantele dumane. Partidul uneltirilor crezu prilejul favorabil

pentru a exploata in folosul su Ingrijirea i nelinitea rezul-

tate din situatie. El nu a crutat nici o saint-a spre a trezi

nemultumirea. El a batut la toate uile, din fericire fr izbanda. Erau capi ; nu s'a gasit Insa soldati. Cu toate acestea
cu toata mica insemnatate a acestei micari, guvernul nu
avea mai putin imperioasa datorie de a o reprima dela cea
dintai a ei aratare, i daca cu aceasta represiune el a desfaurat un prisos de enrgie, nu este motiv de a-1 mustra ; caci
lipsa capului statului ingreuind raspunderea ministerului,
impunea o privighere i o energie afar% din cale". Circulara
Indpendance Beige, 27 (15) Sept. 1865. Europe, 29 (17) Sept
un blitme incisif et rigoureax au gouvernement de l'hospodar".

6.

" Opinion nationale: 28 (16) Oct. 1865. Vezi buna oar Trompeta ..;arpa.
flor 30 Sept. 1865.

15ELA LOVITURA DE STAT PANA LA ULTIMA LEGISLATURA 55

adauge, c5 principele amnestiase pe toti faptaii cu prilejul

zilei de 30 August (12 Sept.) 96.

Acest act al ministerului romAnesc este foarte neghibaciu

alcAtuit ; el are aerul de a spune cA poporul tntreg trebuia

fie ne-nultumit cu reformele introduse i cA deci era stof de

exploatat In tar pentru o micare revolutionarA ; cAnd adevArul era, c o singur class fusese lovit prin schimbArile fAcute ;

iar restului poporului ele fusese spre folos.

Deaceea se i contrazice aceast circularA, cand la sfArsit

spune c micarea avea cApitani, dar cA nu au esa soldati.

Cum n'ar fi gAsit, dacA toatA tara ar fi fost nemultumit cu
noirile introduse ?

Al doilea rAspuns, acel al domnirorului Insusi la scri-

soarea vizirialA, trimis tocmai in 29 Oct. (10 Noemb. 1865), 97

este dimpotrivA mult mai temeinic, mai bine cugetat i dA

prilej capului statului de a apAra, Cu energie i isbAndA, au-

tonomia RomAniei fata cu incercarea Portei de a se amesteca

din nou In daraverile ei lAuntrice.
Domnul incepe prin a se plAnge de publicitatea datA de
Poart5 scrisorei vizirului care apAruse In Journal de Constantinopole, aproape odat cu trimiterea ei. Apoi se intreabg, dacA
prin p -ocedarea urmatA, Poarta a crezut c5." sustinea actiunea
unui gevern regulat i Mentinea neatins principiul de autoritate, al cAruia respect intereseazA tot ata linitea impArAtiei
ca i pe acea a RomAniei ? Ie aminte, cA Principatele au dreptul
a se ocArmui singure, M'A amestecul nici uneia puteri strAine
cA un drept de intervenire al Portei ar putea avea loe numai
In cazul cAnd ordinea fiind compromisA, ar fi urmat intelegere
futre puteri pentru restabilirea linitei ; cA ordinea nu a fost
compromis6 reies6 din faptul c micarea a fost indat'A
buOt. A se rosti apreciAri de felul acelora continute In scrisoarea ministrului Portei, ar putea fi rAstlmAcit ca o Incu-

raj are a unor asemene acte. In loc de a fi expresia brutal

a unei nemultumiri generale, a fost o simplA micare localA,

neinsemnatA, care a avut de pretext nite mAsuri de igienA,
ca acele ce au fost mate In Constantinopole la ivirea holerei.
Domnul adaugA c5. nu intelege, din care isvor vi-a cules Poarta
informatiile si cum, fArA o mai intins6 cercetare, a putut arunca
blamul asupra unui guvern, pe care Poarta insi adseori 1-a
lAudat pentru silintele i tendintele sale. Dar, dac guvernul
nu ar fi pAit cu energie la restabilirea ordinarA, cine ar fi
fAcut'o ? Poate Poarta cu puterile garante? FereascA. Dum" Circulara, lucru curos, nu este publicatit de Monitorul oficial. Ea este

reprodusli l analizat, de ziarele strine L'Europe, 29 (17) Sept. 1865 si L'Opinion nalionule, 30 (18) Sept. 1865.

17 Intrzierea este motivatii de domn prin faptul c ar fi fost bolnav.

56

ISTORIA. ROMANTLOR

nezeu, ca malta Poarta sa fie constransa la o aa nevoie, cad

atunci ar fi atrasa in nite complicatii ale caror urmari sunt
dal% de once prevedere omeneasca". Domnul se folosete de
prilejul acestui raspuns, pentru a comunica inscris Portei i
a da publicitatei vorbele ce le rostise pretutindene catre inaltii
dregatori ai Sultanului, la vizitele sale in Constantinopole
Vedeti, zice el, totdeauna cu ochii multumiti evenementele

i actele ce pot mad prosperitatea Romaniei. A ridica pe

Romani, a consolida institutiile /or, a incuraja desvoltarea puterilor lor, a dirigui aspiratiile lor, a le mentinea privilegiile
i imunitatile, a face &A se respecte drepturile lor, pentruca
i ei sa tie mai bine a respecta drepturile altora, este a lucra
tot atat de bine in interesul imperiului otoman pe cat i in
acel al Romaniei insasi ; este a da tot deodata Romaniei inchezaluiri serioase, pentru a sa linite i inflorire, iar imperiului
otoman tot inchezeluiri i nu mai putin serioase pentru secu-

ritatea i puterea sa. Cu domni, carora malta Poarta nu tia

totdeauna a cruta drepturile 1 demnitatea, Bucuretii i Iaii
erau nevoiti a cauta razimul lor, in influenti exterioare i nu

este de trebuinta a aduce aminte care au fost rezultatele acestei

politici ; dar cu un domn ce intelege ca Romania sa se bucure
deplin de drepturile de autonomie i de indepedenta interioara
dobandite larei din vechime, drepturi recunoscute i consfin-

tite prin tratatul de Paris i prin Conventie i care vrea sa

respecteze, cum a proclamat-o i dovedit-o in toate imprejuraffle, nite legaturi deopotriva folositoare imperiului otoman
i Principatelor-Unite ; cu un domn care va fi sigur a gasi la
Constantinopole consideratia cuvenita tarei ce el reprezinta precum i aceea a pozitiunei 'sale personale malta Poarta va
putea totdeauna conta pe Romania, i niciodata vreo primej die,

nu-i va veni din partea ei. Aa a fost odinioar politica traditionala a divanului. Sa-i arunce ochii guvernul imperial
In trecut i sa-i aduca aminte, care au fost relatiile Inaltei
Porti cu intii domni romani, care au cautat inchezaluirea
lor in suzeranitatea ei, va culege mari invatamante din triteleapta i pltrunzatoarea politica, a glorioilor sultani din veacul

XV i XVI; va intelege cat atunci existenta Moldovei i a

Valahiei ca staturi, era socotita de p -etioasa pentru imperiul
otoman i pentru ce sultanii Baiazet I, Maho met II, Selim I
i Soliman II, departe de a inabui o nationalitate care ar fi
putut fi la discretia paternicilor lor arme, au vrut din potriva
sji faca din ea un zid de aparare, s'A respecteze a ei neatarnare interioara i sa intareasca autonomia i privilegiile poporului roman. i azi voi tinea tot acest limbagiu Altetei Voastre ;
interesele sunt tot aa de strAns legate ca i in trecut ; once
primejdii ce ar ameninta pamantul sau autonomia noastra,
este deasemenea o amenintare pentru Imperiul otoman. i mie

PELA LOVITUILA DE STAT PANA LA ULTIMA LEGISLATIMA 57

mi-a pArut rAu de asprimele ce au trebuit desvAlite ; dar nu

mA sfiesc a vA declara cA, de cateori un fapt se va Infgtia
Inaintea mea ca evenementele dela 3 August, voi sti a rAspunde la Increderea poporului roman, mentinand cu energie
ordinea public6 ; c6 de cate ori linistea Romniei va fi compromis', ori de unde va veni primejdia, eu nu voi consulta
decat datoria mea, drepturile mele i interesele noastre comune.

Imi iubesc prea mult tara, tnteleg prea bine valoarea leg6turilor noastre ca 'Malta PoartA, pentru a le sacrifica vreodata
unei Ingrijiri de o responsabilitate, pe care voi ti pururea a

o primi, orica ar putea fi de grea. Pururea m'am povgtuit

i ma voi povtui In actele mele numai de interesele Wei
mele, si aceste interese sunt, In ochii mei, nedespArtite de acele
ale Impriltiei otomane".
DupA aceast lectie politic6 si Intrez'Arirea scopului de
a-si apra tara contra primejdiei ori de unde ar veni, vorbe ale

edror inteles mai adanc si adelrat nu putea s nu fie pAtruns

de Poart, cu toate precautiunile mate de domn, spre a I'mblanzi pe cat se putea aceste rostiri, domnul sfarseste lunga
lui misivA, prin o fraz6 ma*gulitoare, prin care euta s5." arunce

un vgl, asupra prea rostitelor sale cugetki de mai inainte 98.

Organele strsaine, de i apretuesc In chip deosebit acest

rAspuns al domnului roman, 15.sa s se intrevad, chiar cand
sunt protivnice, mestria lui. Asa Examiner, spune c' prin.
cipele ar fi Intors Portei o replicA foarte ascutia". La France,
comentand scrisoarea, spune, c5. a se incuraja partidele la
r6scoal, la injosirea autoriftei capului statului, prin o intervenire nelegal si ne la local ei ; a se constitui judector Intre
principe si natiunea lui, cu prilejul unor nemultmiri mai mult
sau mai putin reale, este a lgsa pe cei nemultmiti srt intrevadA
speranta unei schimbAri, care ar atarna numai cat de a lor manifestare". Le Consiiiutionnel spune cA tonul puternic si vrednic
al acestui document a produs o foarte bun6 Intiparire" ; iar
La Correspondance gnrale de Vienne 11 calificA de capodoper6

de nerusinat sumetie" si Le Nord adaoge, c5. talentul de palavre (ergoterie) a domnului s'a manifestat Intr'un chip strlucit, In fspunsul pe care l'a dat lui Fuad-paa" 99.

"

Scrisoarea este reprodusfi In Mon. of., 11 Noemvrie 1865. Vez! gl Archi-

ves diplomatique, 1866, II, p. 272-277.

" Examiner 2 Decemvrie 1865 a very sharp reply" ; La France 10 De-

cemvrie 1865; Le Conslitulionnel, 24 Noemvrie 1865; La Correspondance gnrale,

27 Noemvrie 1865 ; Le Nord, 28 Noemvrie 1865. Mai vez! si L'Europe 29 Noemvrie

1865; Le Monde 3 Decemvrie 1865 si Le Temps, 5 Decetrivrie 1865. Acest din

urmA ziar, nu prea favorabil domnitorului, dupA ce aratii qu'il Unit vident
que l'Atoile du prince Couza palissalt et gull devait essayer du moyen de diatraire les esprit.% en faisant vibrer la corde du patriotisme" recunoaste totusi

MOBIL BOMANILOB

68

In tarA efectul fu covaritor. Atat presa cat i mai ales

manifestrile corpurilor constituite, pre cat i acele ale privatilor ajunser la un diapazon de tot entuziast. Ministerul gsi
de cu.viint a comunica strinfatei, acest concert de laude
ce se aduna fat% incetare in jurul actului domnitorului. Crasim
In La Patrie urmtoarele asupra acestei demonstratiuni : Corespondente din Bucureti, ne spun despre manifestarile poporane, cror a dat loe, schimbul de note intre Sublima Poart
guvernul roman, cu prilejul mic6rei dela 15 August. Aceste
manifestri venite din toate unghiurile trei, pentru a felicita
pe principele Cuza, in aceasta imprejurare, au fost destul de
insamnate pentru a determina pe ministrul afacerilor
a adresa o depe6 circular agentilor romani din strinRate,
avand de scop a lmuri caracterul autonom al acestei demonstratiuni la care autorintile, clerul i burghezia, s'au asociat
prin de la sine pornire" loo. Aa 'Duna oar adresa comerciului
capitalei, spune, CA a cetit cu un simtimant de mandrie national rspunsul Mriei Voastre, care rspuns ne a ptruns
de cea mai vie recunotinta, care este i acea a oraului ce reprezentm. Mergeti Maria ta in aceast cale patriotic. Veti

fi urmat de acest ora' i de tara intreag ; generatia actual

i acea viiLoare, vor bine cuvanta numele lui Alexandru loan I" 101.

Fuad pava crezu de trebuint s rspund scrisorei dom-

nitorului, prin una aproape tot atat de intinsa, in care arata

c nu au avut de loc intentia de a se amesteca in afacerile Fauntrice ale Romaniei, ci a vrut numai s atrag, prietenete, luarea

aminte a domnitorului asupra u.nor fapte ce puteau inspira

ingrijirei De i replica lui Fuad pava nu poate fi calificat drept

scrisoare de scuze, cum o fac unele organe oviniste ale timpului, nu se poate tAgdui ca ea caut s micureze rua intiparire produsa prin cea d'intai" 102
,,qu'il releve le gant avec un fiert qui fait honneur son coeur de Roumain.
Le souverain bless dans le sentiment de sa dignit, se redresse. II n'entend
point dtre tined comme un e colier par son magister. 11 rapelle au grand vizir qu'il

est prince, peu pres indpendant ; qu'll est homme grer tout seul les affaires de son pays etc.
10 La Patrie, 8 Decemvrie 1865.
101 Reprodusa de L'Opinion nationale 8 Decemvrie 1865. In Iltrlitle Rossetti se afla 120 de depesi primite de la deosebitele corpuri a le tarei : preoft de

mir, avocafi, comerrianfi, IOC!' ilor i din ora tscdlifi Cu su/ele, prolesorit deosebitelor

male, Cu un cuvAnt Lot ce tara numara ca inteligenta. Cine va ceti acele depesi
In caro se vede bueuria imensa i neprefacuta pentru vrednica aparare facuta
de domn autonomiei Orel, va mfirturisi eti Ara Intreagli se sculase ca electrizati
pentru a multumi domnului el. i Bolintineanu, reflectind asupra acestui
puns, spune, cti.dae'S administratia sub domnul Cuza era In anarhie, sa marturism cA afara din tail el a stiut, In multe ocazil, si tina drapelul sus."
Via/a lui Cuza Voda, p. 54.
1' Aceasta replica a lui Puad pasa In Archives diplomatiques, 1866, II,

p. 277-281.

DELA LOVITURA DE STAT PANA LA ULTIMA LEGISLATURA 59

RAspunsul domnitorului frisA avu fricA efecte mai fntinse

cleat acela de a ridica moralul propriului popor. Grecii din

Principate felicitarA' i ei pe domnitor pentru frumosul rol pe

care ei fl vAd de pe acum cA-1 va juca in regenerarea fntregului
Orient 103. Journal de St. Petersburg i Le Nord organe oficioase

ale imperiului rusesc recunosc ambele marea agi tatie pe care

rAspunsul domnitorului a produs-o In Bulgaria 1". Se vorbia
de o aliann a tuturor popoarelor cretine din Turcia contra
snpAnirei acesteia. AceastA veste, oricAt ar fi fost ea de exageran, explicA scrisoarea lAmuritoare a marelui vizir.
Cu toate acestea nscoala din 3 August face un mare nu
domniei lu Alexandru Ioan I, prin faptuI cA o discrediteazA
chiar la acele puteri care o sprijinise pAnA. atunci. Mai ales este
fnsAmnan reprobarea In destul de limpede documentan prin
urmAtoarea non apArun In Monitorul oficial al Frantei : Turbunrile care au izbucnit In Principatele dunArene au provocat
critici in destul de vii contra guvernului principelui Cuza. Noi
am recunoscut cA toate nu erau lipsite de temeiu ; dar in acela
timp am atras luarea aminte asupra incurcAturilor care ar putea
supraveni, dacA guvernele nu ar procede cu tot atAta cumptare 'pe cAt i prudentA. Ele nu s'au Inelat asupra acestei primejdii. Cu toate cA s'au ridicat cu mai multA sau mai putinA
asprime in protiva ocArmuirei principelui Cuza, ele au fost unanime pentru a nspinge ideea unei schimbAri in forma aAzAmintelor care stApAnesc acuma Principatele. Nici o putere nu
ar don i s'A se vad iar in fata unei chestiuni ant de delicate.

Totui principele Cuza va intAlege de sigur cA nu ar fi fArA pri-

mejdii pentru puterea lui de a se fntemeia prea mult pe incurcAturile cabinetelor 1435 El nu-i poate intAri autoritatea, dacA

nu va izbuti a catiga interesul lor binevoitor. Europa fi cere

fnainte de toate o ocArmuire luminan, regulan, desfAcutA
de rAzbunAri de partid, econom6 a banilor publici i dumanA
a coruptiei care a fost viciul ereditar al guvernelor anterioare.

Principele Cuza nu va culege pretutindene decAt fncuraj are,

cAci va realiza, In aceastA privire, sperantele care le au fAcut
sA se nascA inceputurile domniei lui" 106

"1 Adresa Grecilor publicath de mai multe ziare, Intro altele de l'Europe,
31 Decemvrie 1865.
104 Journal de St. Petersbourg 25 Decemvrie 1865. Le Nord 30 Decemvrie
1865: On signale actuellement que la lettre du prince Couza a eu en Bulgarie
un grand retentissement, oil une grande agitation s'est manifeste".

1" Este destul de curios ch aceste cuvinte ale Monitorului francez se

potrivesc asa de bine cu spusele ziarului rusesc Le Nord 18 Decemvrie 1865:
que les puissances de l'Europe ne permettent plus au prince Couza de jouer
sur leurs dfiances, leurs rivalits, leurs jalousies, comme sur un chiquier oh
elles mames et les intrats de l'Europe serviraient de poins".
Moniteur du Stir, 21 Septemvrie 1865. De si Moniteur du Soir, deosebit de Moniteur officiel nu era chiar organul oficial al imperiului, nu rostia
mal putin pArerea guvernului francez. Era cel putin organul oficios al sliu.

ISTORIA ROMANIT,OR

60

Franta ce pnl atuncea sprijinise pe domnitor in toate

imprejurrile, il las de acum in voia soartei sale, ceeace contribui nu putin la a lui cdere ; cci dumanii lui se folosesc
de slbirea pozitiei lui, provenit din retragerea scutului francez,
pentru a indoi indezneala i a &Aida pe alt cale desrdcinarea lui din scaunul Romniei, desrdcinare ce se improtivise opintelilor lor de pn acuma.

Fiind inc c in politie predomnete totdeauna interesul individual al statelor ce sunt in joc, apoi s nu credem
c Franta era jignit numai de purtarea intern a domnului,
pentru a retrage de asupra lui m'Ana ei ocrotitoare. Trebuia
s fie inc ceva care o lovia mai deadreptul in interesele ei.
Acest ceva era presupunerea, a.' domnitorul incepuse a se pleca

spre Rusia, Orsind interesele Frantei care preidase la a lui

filtro n are.

Chiar in timpul cAt relatiile domnitorului cu Franta fusese b une, !ilesa' se ivise din cnd in cand cae o imprejurare
interpretat in sensul plecrei lui ctr Rui. Cea intai da-LA
cnd se ivise aceast bnuial fu cnd cu trecerea armelor din
Rusia etre Serbia, cnd agentul Frantei se unete cu acei ai
celorlalte puteri pentru a protesta contra invoirei trecerei armelor pe pmntul Romniei. (Noemvrie 1862). BAnuiala revine

inc mai rostit cnd domnitorul oprete cu puterea trecerea

bandei polone pe teritoriul t'Ami i o silete s depun armele
(Iulie 1863), cAnd atunci domnitorul fu invinuit de unele ziare
c5 ar lucra ca i cnd ar fi vasalul Rusiei. Gazetele franceze
atac pe intrecutele pe domnitorul romn. Incepu chiar a se
vorbi, c el ar avea scopul de a ceda tronul ducelui de Leuchtenberg din casa rusasc 1".
In chestiunea armelor, domnitorul aprase autonomia
trei ; in acea a Polonilor, neutralitatea ei. Ba purtarea sa ulterioar cu Polonii ti atrage chiar din partea Rusiei, bnueli
de complicitate cu revolutionarii. Anume in 22 Ianuarie 1864,
Polonii din Bucureti celebreaz cu mare pompl aniversarea
revolutiei lor, ceeace aduce pe consulul rusesc, baronul Offenberg, a protesta cu mare vuet contra ingrluirei din partea
guvernului a unei demonstratii anti-ruseti 18 Proclamarea strei

de asediu in Galitia de enea' Austria in urma interventiei Rusiei, in scopul de a t'ala Polonilor locul de separe, ii impinge
a-1 cAuta in Principate, ceeace adaoge aice numrul lor in chip
II?
1$

Vol. XIII p. 145, 168, 171.

Sicle, 7 Fevruar 1864. Ibidem, 30 Martie 1864: On crit de

Jassy que les 1.0 ugis polonais y sont nombreaux depuis la proclamation de

l'tat de sige en Gallicie. Le prince Couza a noblement rsist aux reclamations

du gouvernement russe qui demandalt leur extradition".

DELA 1,0VITURA DE STAT PANA LA ULTIAA LEGISLATURA 61

insmntor 10e. Bine Infles c ei nu se puteau tinea linititi,

uneltirile lor contra Rusiei ddeau loc la felurite zvonuri
care puneu pe guverriul romn In o lumin neprieteneasc
fa-t Cu imperiul nordului. Aa se vorbia prim ziare despre or-

ganizarea de bande revolutionare In felul aceleia a lui Milcovski.

Principele lea chiar msuri de a se aresta, prin colonelul Duca,
pe capii cei mai cu vaz ai strinilor turburtori de linite, &Au-

tnd i aice s impace ospitalitatea cu neutralitatea

Pn acuma deci nu se putea accentua nimic serios

contra principelui, in invinuirea lui de ruso-filismul Ba tinuta

Rusiei in ches tiunea mnstirilor inchinate i dup legea de
secularizare, din protiv trebuia s nemultmiase adanc pe
domnitorul romn i s-1 Impimg In tabra opus Rusiei.
Aceast purtare neprieteneascA a Rusiei se mntine i cu prilejul loviturei de stat i a legei rurale, combtut mai ales de
ziarul Le Nord; ha para la rscoala dela 3 August, cnd Rusia
cere Turciei trimiterea unor comisan i in Romnia i, ne putnd
obtinea aceast msur, inspir scrisoarea cea jignitoare a lui
Fuad Paa ctr. domnitor 111. Cu toate aceste zvonurile de
plecare a domnului atr aceast putere se intriau .pe fie ce
zi i deslipiau tot mai mult pe Franta de el. Ele se accentuar
mai ales dela data &And puterile cutar s impun din non,
prin conferenta ambasadorilor din Constantinopole, respectarea mai sever a capitulatiilor 112. In once caz intrigile contra
domnitorului izbutir a face pe cabinetul francez s cread
c el se plecase ctr politica rusase, din care pricin Napoleon se indeprt de el, ceeace contribui nu putin la slbirea

/09 Le Pays, 22 Martie 1864; Le Globe, 24 Hartle 1865: Ils ajoutent que
la Russie a fait la mrne sommation au prince Couza en ce qui concerne les
Polonais". Die Presse din Viena, 20 Martie 1864; La Palrie, 7 Aprilie 1864;
Les gouv. de Russie et d'Autriche ont reclam Bucarest contre l'hospitalit
donne par le prince Couza aux migrs polonais et hongrois". insemnate stint
mal ales declaratiile ziarelor oficioase austriace i rusesti

asa W ienner Zeitung

care spune a este pozitiv c nici Austria, nici ori care alt staL (Rusia) nu
are de gaud a-si faca dreptate singar, pen tru a se garanta contra desordinilor
netAgAduite ce se petrec in Principate". (Reprodus local de La Petrie, 24 Apritie
1864). Atat Austria at si Rusia aveau deci motive de plIngere contra ocirmuiret

romAne. Inoalidul rus 19 (31) Martie 1864: Guvernul Principatelor, uitAnd

interesele adevArate ale tArei protegueste pe Polonezi". Deutsche Petersburger
Zeitung din aceeasi datA : Elementele revolutionare se adunl In Princlpate
gAsesc acolo un loc liniltit i IndemAnatec pentru a clod proiecte criminate".
Le Nora 8 Aprilie 1864: l'assemblement d'hommes et d'armes qui font des
Principauts le camp et l'arsenal de l'arme rvolutionnaire".
II Le Nord, n August 1864. Stirea e cu atAta mal vrednicA de crezut,
este datA de un organ rusesc.
21/ Mal sus p. 53.
11' Mal sus p. 43.

ISTORIA ROMANI:LOB

62

pozitiei sale in Romania. Dovada cea mai buna despre aceasta

convingere a Frantei precum i despre faptul ca fusese inspirata prin eroare, reiesa din o convorbire petrecuta, dui:A detronare, intre fostul domn al Principatelor-Unite i ducele de

Grammont, ambasadorul francez din Viena, la Dbling, in

ziva de 24 Aprilie 1868:

Principele Cuza (la propunerea ducelui de a relua tronul
Romaniei) : Aveti siguranta ca interesele franceze nu ar pierde
nimic ?

Ducele. Da.

Pr. : Cu toate aceste la Paris m'a crezut intrat in

tura cu Rusia, cu toate c rezolvisem chestiunea manastirilor

inchinate in folosul Romaniei i contra Rusiei.

Ducele : S'a facut multe prostii (btises). Dar, am crezut-o ;

am Mat s fim inalati.

Pr. : Dati-mi voe s va spun un lucru anume c once s'ar

intampla, nu voi consimti niciodata a reintra in Romania prin
o intervenire straina, tot atat de putin prin ajutorul Frantei ca i
prin acel al Rusiei. Nu a vroi sa ajung altfel decat prin
Ducele : Cu d-voastra principe am fi siguri c inraurirea
rusasch nu ar predomina in Romania.
Pr. : Cu toate aceste m'ati crezut Rus, la Paris.
Ducele : Cunoatem astazi adevarul ; am fost rau informati, am facut prostii. Va repet, caderea voastra ne a fost neplacuta i v yeti aduce aminte de sigur limbagiul ce ati tinut
parasind Romania ; ati pledat pe lang' noi cauza principelui
strain.
Pr. : A unui principe strain oricare ; pledam chestia de
principiu.

(La revenirea propunerei dticelui de a primi coroana Romaniei). Pr. : Cat despre mine, nu voesc cu nici un pret sa reincep misiunea de alta data; dar daca a vedea tara mea amenintata de o mare primejdie, daca un mare interes romanesc
ar cere conlucrarea mea, daca ar trebui s platesc cu persoana
mea, in acea zi a fi gata, once s'ar putea intampla" 113.
Aceasta convorbire, interesanta i pentru caracterul
domnitorului, va arata ca invinuirea adusa lui de rusof ilism, care este repetata de Fevruariti cand cu rasturnarea
lui Alexandru loan I, era o iscodire neindreptatita
us Convorbirea fusese reprodusft de secretarul principelui Baligot. In

Iltrtiile Rossetti se aflii 1 notita originall scoas6 cu creionul in timpul cAnd e

preschimbau vorbele.
I" Se rAspflndise vuetul, dupfi clderea lui, c ar avea de gAnd sa se duel
la Petersburg de unde se va intoarce in Romilnia cu armate rusoti sub generalul
Kotzebue. Fostul domnitor suits atunci prIncipelui Carol scrisoarea in care pro-

testeazii contra acestei-intentiuni ce i se atribuia, precum protesteazA 0 in o

scrisoare trimisii lui Napoleon prin ambasadorul francez din Viena 12 Iulie 1867
(Hirai& Rossetti).

DELA LOVITURA DE STAT PANA LA ULTIMA LEGISLATURA 63

Nu e mai putin adevgrat cg ea a contribuit mult la cgderea

domnitorului.

In istorie nu lucreazg numai ideile adevgrate. Ba s'ar

'Area chiar c eroarea, falul i minciuna joacg un rol mult
mai mare in viaja popoarelor. Desfgurarea evenimentelor se
face pe baza ideilor. Este absolut indiferent, dacg acestea contin
adevgrul sau contrapartea lui.

III

PELA RASCOALA DIN AUGUST PANA LA

ABDICARE
(4 Decemnie 1865 11 Fevruarle 1866)

Chestiunea abdiefirei.

De abia se linistise vuetul din

jurul corespondentei dintre domnitor si vizir, privitor la eft's-

coala dela 3 August 1865, si in 4 Decemvrie se deschid camerile.

Prin mesajul ski, domnitorul instiintaz6 'Midi camera,

c6 dup un an de incercare, vzand Ca' ea i-a dat dovezi de
devotament despre care este mndru si dovezi de incredere
la care r6spunde prin Increderea lui, II incuviinteaz6 prin noul
regulament dreptul de interpelare, sperand &A deputatii ori
face intrebuintare de nouele lor drepturi, cu intkepciunea de

care nu s'a depArtat in cursul sesiunei trecute". S'a ridicat

In sAnul adungrei mai multe intmpinri contra acestui nou

regulament, octroiat de domn in loc de a fi votat de adunare 1;

dar art. 16 din statutul dela 2 Mai, prevedea ea' regulamentele
interioare ale adun6rei elective si ale corpului ponderator se
preg6tesc prin ingrijirea guvernului".
Mai departe, mesajul aminteste emanciparea bisericei romnesti de supunerea greceasc6, plata primei rate din despgubirea proprietarilor cuvenit lor dup6 legea rural, venirea
In ajutorul saenilor in lips, prin rkil an agricol 2, prefacerca
cursului justitiei prin aplicarea noilor codici si a organiz'drei
judeatoresti, concesiunea bncei de circulatiune si de scont,
acea a drumurilor de fier dela Galati la hotarele Austriei si dela
Bucuresti la Giurgiu, punerea in circulatie a mai multor poduri
de fier. Cu prilejul enumgarei acestor lucr6ri, domnul se felicit4 de curentul capitalurilor stedine, ce a Inceput a se apleca
i Pdcleanu In ;edinta Camerei din 10 Dec. 1865 Mon.

of. 16 Decemvrie

1865.

' Instructiile asupra Implirt1re1 ajutoarelor In Mon. of., din 21 Noemvrie

1865.

PELA RASCOALA DIN AUGUST PARA LA ABDICARE

65

catra Romania, aratand ca In toate tarile din lume, se fntre-

buinteaza capitaluri straine, pentru inaintarea civilizatiei. Dupa

aceea amintete conventiile Incheiete cu puterile vecine, anume
conventia telegrafo-postala cu Austria, Rusia i Serbia i conventia de extrdare cu Austria 3. Anunta pe adunare ca chestiunea manastirilor fnchinate este aproape de a se rezolvi. Vor-

bind de rascoala din 3 August, domnitorul, dupa ce atinge

schimbul de scrisori cu Poarta, adaoge c demonstratille ce a
prima dela toate districtele, dovedesc acordul i fncrederea

reciproca a tronului ca tara ; poporul i domnul sau sunt strani

uniti fateuna i aceeai gandire, linitea i prosperitatea scumpei
noastre patrii . Legand de aceasta cugetare referitoare la persoana lui, firul ideilor sale, domnitorul fncheie mesajul sau Cu

declaralia urmatoare : Fiti convini c eu nu a vrea o putere care nu s'ar fntemeia cleat pe forta. Fie In capul tarei,

fie alaturea cu d-voastra, eu voi fi totdeauna cu tara i pentru

tara, fara alta tinta cleat vointa nationala i marele interese
ale Romaniei. Eu voesc s fie bine tiut c nici odata persoana
mea, nu va fi o Impedicare la once evenement care ar permite
de a consolida edificiul politic la al carui aazare am fost fericit a contribui. In Alexandru loan I, domn al Romaniei, Romanii vor gasi totdeauna pe colonelul Caza, pe acel colonel
Cuza care a proclamat in adunarea ad-hoc i camera electiva
a MoldoVei marile principii ale regeneratiei Romniei i care,
fiind domn al Moldovei, declara oficialmente Inaltelor Puteri
garante cand primia i coroana Valahiei, ca el primete aceasta
indoita alegere cu expresia nelndoelnica i statornica a vointei
nationale pentru unire Insa numai ca un depozit sacru' 4.

De astadata, domnul care pang atunci nu privise nici

odata ca placere necontenitele reamintiri din partea adunarei,

a promisiunei sale de a lucra pentru principele strain, atingea
el singar chestiunea, ba la un prilej atat de solemn ca acel al
mesajului, fnaintea Orel i a lumei fntregi.
Inainte de a ne intreba despre prieina acestei schimbari
in cugetul domnului, sa videm daca rostirea ei era sincera, sau
daca era numai o prefknorie 5?
Duck' spusele ca care domnitorul isi tncheia mesajui nu
ar fi fost rostirea adevarata a cugetarilor sale, i daca domnitorui ar fi avut de gand a se mantinea inainte indefinit la cirma
statului, atunci cuvintele lui ar fi fost o neiertata grea/A, de
Conventia telegraficA eu Austria, Mon, 01. li Dec. 18(5); cea cia Busig
ibid. 19 Dec. 1865.
Mesajul In Mon. ol. din 5 Decemvrie 1865.

8 Aa sustineau ziarele protivnice doninulut, precum Le Nord 19 l7).

Deceinvrie 1865 si Le Mmorial diplomalique 24 (12) Deceravrie 1865, spunand

di principele Cuza nu fcea de cdt 1-n1Ra purtarea regelui Leopold al Belgiei

din 1848.
A. D. Xeoopol. Istoria Rominilor.

Vol. XIV.

66

ISTORIA R0ILANI1OR

oarece ele erau menite a-i slbi puterea tocmai pe. care ar fi
(park A o mntin. In adevr cum spune Bolintineanu : cei
care auzir de abdicare i care pn atunci '11 serviau cu eredinta ce dau sperantele despre Intrirea dinastiei, crezur
se compromit mai tinAnd cu o domnie osandit la moarte de
ea ins4i, i inturnar ochii In acea parte de unde putea veni
nou viat. Dela hotrirea lui de a abdica, nu mai fu considerat ca domn. Putini nu 11 tradarr 6. Dac domnitorul ar
fi hfnit visuri dinastice precum i se imputase pe timpul cnd
adoptase pe copiii si fire*ti, atunci de sigur c ar fi cAutat a
deprinde mintile incet incet cu aceast idee ; &Ad singurul mijloc

de a impca oamenii cu o g'andire, este de a o repeta la prilejuri bine alese ; era deci cu totul straniu ca domnul s caute
intri pozitia lui pe tron, aruncnd In mintea lumei ideea
abdicrei sale. i c locul din mesaj unde vorbia de ea, fusese
introdus de insui principele i era deci rostirea propriului su
gnd, ne o spune inti logica lucrurilor, intrucat nu ne 'putem
inchipui ca minitrii si s-1 fi sftuit a vorbi astfel ; apoi avem

mrturisirea lui A. Papadopol Calimah, ministrul su de externe de atunci, care ne spune, c pasajui cel vestit, in care
domnitorul amintete promisiunea fcut la a lui alegere, a
fost schitat de insu domnul in edinta consiliului de minitri
tinut la Palat In ziva de 2 Decembrie 1865" 7.
Apoi domnitorul trimisese Ina din 1 Octombrie 1865
impratului Napoleon o scrisoare, In care i Imprtia intentia

lui foarte hotritA de a abdica, *i intervinea pe lang impratul pentru o inflegere asupra alegerei unui principe menit

a domni asupra Romniei. Fusese Insrcinat cu ducerea acestei

scrisori AL Cantacuzen, fostul ministru al finantelor 8. Toate
Bolintineanu, Viala lai Cura Vodd, p. 118.
Amintiri, p. 436.
Copia scrisoarei domnitorului cAtre Implratul Francezilor trebue s6 se

afle tntre Udine luate de la domnitor, and cu a lui detronare. Nu am putut

consulta acele hrtil. lath Insl ce urme am putut afla In alte acte : o scrisoare
a lui Baligot de Beyne clitat principele Carol din 10 (22) Noemvrie 1866 (Hdrline Rossetti), prin care fostul secretar al domnitorului detronat cere restituirea
hIrtillor lui, spune : J'Insistais aussi pour avoir copie d'une longue lettre adresSe le 1 Octobre 1865, par le prince Couza l'empereur Napoleon, lettre dans
laquelle son Altesse faissait part sa Majest impriale de son intention bien
arrte d'abdiquer, et sollicitait d'Elle une sorte d'entente pour le choix d'un
prince destine rgner sur la Roumanie. Quelques membres de la commision
manifesterent le dsir de voir cette lettre qui rsumait tout le rgne du prince
Couza. Or, avec l'autorlsation du ministre (D. A. Sturza), je la tirais du carton.
Le commencement et le fin de cette lettre furent lus it haute voix par un de
ces Messieurs et non sans une certaine emotion ; de la s'engagea entre les
commissaires et moi une conversation fort curieuse sur le projet d'abdiquer
et sur le prince que son Altesse voulait presenter it la nation roumaine". AL
Papadopol-Calimah In Amintirile lui, p. 440-442 aduce mal multe telegrame
preschimbate Intre domnitor 1 Cantacuzen, trimisul sAu la Paris. In una Cantacuzen spune : sympathies et plussieurs fois confirmes pendant l'entretion

DELA RASCOALA. D1

AVOUST PANA LA .ABDICARE

67

rostirile lui Cuza posterioare detronarei lui, confirma aceeasi

parere. In scrisoarea adresata generalului Golescu a doua zi
chiar dup5. detronare, 12 Februarie 1866, domnitorul cazut
repeta cele ce spusese cnd era inca In scaun :
ca principiul proclamat de corpurile statului a fost si este inc unica
mea tinta', un principe strain putand singur dup parerea mea
asigura soarta Romanier. In o a doua scrisoare &ara Golescu,
trimisa in momentul cand fostul domnitor parasia tara, adaoge :
Eu din insus a mea vointa vin s declar solemn ca. In Imprejurarile actuale, once Roman oricare ar i evenementele, care
nu ar concura, din toate puterile lui, la realizarea dorintei nationale a principiilor proclamate de marile corpuri ale statului,
este un tradator catre natie" 9. In sfarsit reproducem i un loe

din scrisoarea fostului domn catre P. Gradisteanu, din 18 Aprilie

1872, interesant i prin faptul c ea arat cum domnul carac-

terizaza ihsus faptele savarsite de el : O camera de barbati

nedestoinici de a se dirigui i supusi adese ori celor mai pierz'toare Inrauriri, uitnd interesele t'arel pentru a le jartfi la
sterpe preocupad de persoane sau de politica care compromit
viitorul, raspingand legile cele mal foloSitoare : legea rurala,
concesia drurnurilor de fer. Daca este sa se numesca 2 Mai,

o lovitur de stat In contra strainulul si In favoarea neatar-

narei noastre nalionale, o marturisesc cu mandrie ; dar In M'untrul tarei, 2 Mai a fost o revolutie plecata dela tron, nu in scopul

de a spori puterea ocarmuirei si de a favoriza interesele unei

dinastii, ci in nobilul program al divanurilor ad-hoc. Neatarnarea launtrica a Romaniei fiind asigurata, egalitatea politica
sociala aclamata de 3.000.000 de cetateni zmulsi din srbire
Inzestrati cu drepturile de cetateni si de proprietari ; egalitatea civil infiintata prin promulgarea unui nou codice, concesiunea unor mari lucrari de folos public, drumuri de fier,
podurl Inlesnesc circulatia i inzecesc daraverile comerciului

pour S. A. S. et pour le sort du pays". Alta telegram/ din 22 Ianuarie 1866.

e/1.1.A Alecsandri : Dites Cantacuzn Assure Majest que le fin du message n'est
pas une phrase, maisl'expression d'une dtision bien arrete". Mai vezi j scrisoarea
lni Cuza adresat princepelui Carol In 20 Aprilie 1867. (Vez! Cap. final) precum
rspunsul princepelui Cuza la scrisoarea principelui Carol din 4 Martie 1870

(Ibdem), O depesl din 3 Fevruarie 1866 a cabinetului princiar cltre agentul

prei la Paris, spune : Prince remercie chMtdernant Cantacuzne. S. A. espre
pie Cantacuzg Mira expliqu Sa Tvlajest le retard de la lettre et exprime
.regrets, que l'agent n'ait pas t assez heureux pour pouvoir remettre lui n'Ame
cette lettre l'Empereur". Aceste telegrame, spune Pap.-Calimah, dovedesc
Inmanarea scrisorei lui Vod Caza, Implratului Napoleon si cronica palatului
Tuileriilor (?) dovedeste cl. Implratul Napoleon se glridi despre candidatura
domnului strAin la tronul Romlniei, dup strlsoarea lui Vodl Cuza.. Memoriul
era tinut secret. Multi credean el declaratia din msarera numai o frazA. Agentul Tillos nu primise nici o instruetle de la Paris".
Romdnu1,14 si 15 Fevruarie 1866. Vota: de la Roumanie, 1 lVfartie 1866.
Les Principauls-Unies devani la conference, Isaiis, Mari 1866, p. 48.

ISTORIA ROMANILOR

68

ale industriei. i ca isprvire a acestui program, marea idee

care trebuia In cugetarea mea, In sperantele mele, s incunune
cariera mea politic, acea pe care o expuneam In mesajul meu
din Decembrie 1865, abdicarea mea vi instituirea unui principe strin prin alegerea natiei romAnev Li"oi
Flea' indoialA cA nu s'a gsit inc6 mijlocul de a ptrunde
In tainele convtiintei omenevti ; dar se poate cel putin indirect
conchide din rostirile exterioare asupra imboldirilor ce le determin, i dup dovezile adunate ni se pare peste putint de conchis altfel, decAt c Alexandru Ioan I, cand rostise cAtrA adunare
insmnAtoarea hotrire de a se retrage din domnie, nu MOrase numai o inchipuire invltoare ci adusese la lumin chiar
fundul cugetului s'Au.

Ce imprejurAri ins'A impingea pe domnitor la prsirea

p uterei ?

Cu toate c dela inceput chiar, la urcarea lui pe tronul

ingemnat al ambelor tAri romne, el declarase c se suie in
el numai pentru a lucra la deplina realizare a principiilor formulate de divanurile ad-hoc, deci la aducerea unui principe
strAin, nu se poate tgdui c el Ii pusese ca tintA indeplinirea
intregului lor program, cte care el alipi pe acel tras de Contransformarea socieftei romAnevti din starea
sa medievala In una moderd i civilizat. Era firesc lucru ca
venia de de Paris

el sli pun ambitia lui In aducerea la indeplinire a acestor

LransformAri s nu se multumiasc, dup a lui Intronare,
numai Cu struinta pentru principele strAin, iar el s se coboare de pe inltimea la care fusese urcat, fr' a rsa alte urme

de trecerea lui pe ea, decit aceea de a fi fost o neinsemnat

verig Intre trecut i viitor. Era peste putint, omenevte vorbind, ca colonelul Cuza devenit domn al ambelor tri romAne,
s nu-vi pun ambitia lui intai In realizarea unirei desvrvite,
dup ce aceasta Ii izbuti, s nu pun umrul vi la aducerea
la indeplinire a celorlalte msuri prevAzute de Conventie : introducerea egalittei civile vi politice vi imbunttirea soartei
tranilor ; apoi i alt chestiune pe care o movtenise nedeslegat
dela vremile mai vechi, desrobirea mnstirilor vi a bisericei
din lanturile grecismului. Cind soarta Il adusese in fruntea
trilor ronine In o epoc de probleme att de grele vi de complicate, putea el, dac se simpa inzestrat cu vlaga i ca destoinicia trebuitoare, s nu cerce a lor deslegare, ci s lucreze
" Scrisoarea princepelui Cuza catre P. Grddisteanu din 18 Aprilie 1872,
din Florenta, (1-12rtiile Rossetti). Locul de la sfarsit In textul francez al scrisoarei.

sund : Et comme achvement de ce programme, la grande ide qui devait,

dans mes esprances, couronner ma cariere politique, celle que j'esposais dans
mon message de Dcembre 1865, mon abdication et l'institution d'un prince
tranger par le choix de la nation roumaine".

PELA RASCOALA DIN AUGUST PANA LA ABDICARE

69

numai cat pentru a ceda tronul unui altuia care sa le deslege

In locul lui? Oricine cunoate sufletul omenesc, oricine ii da
sama de farmecul luptei ca greutatile i de adnca multmire
sufleteasca de ale fi invins ; oricine tie ce este ambitia, mai
ales cand ea este calauzit de simtimantul altruist de a face
binele semenilor ; oricine va privi la toti conducatorii omenirei
care nici unul nu i-a parasit rolul, ci toti a cautat
intinda
Cu cal creteau izbanzile in jurul lor, va conveni ca ar fi fost
a se cere o lepadare de sine supra omeneasca de a lasa la o parte

prilejul lucrarei personale i a se multmi numai de a sluji de

treapt pentru iniatarea altuia. De aceea Il i videm pe Alexandru loan I atat de suparat i de pornit contra tuturor acelor
ce, In cursul domniei lui, voiau sa-1 vad inlocuit, pe cand el
era tocmai in toiul deslegrei marilor chestiuni pe care imprejurarile le impusese domniei lui. De aceea se supara el pe ministerul loan Ghica din Moldova cand acesta adereaz' la propunerea lui Kogalniceanu prin care amintia din nou domnitorului fagaduintele sale priviitoare la domnul strain 6 ; de aceea

este atat de adanc ranit de desbaterea reinnoita a principelui

strain in adunarea din 1863 i alternativa in care fusese pus,
sau de a abdica sau de a se pune deasupra legilor la sfaritul
sesiunei din 1864, il impinge la lovitura de stat ; cad el avea
'Meg de rezolvit poate chestiunea cea mai grea a intregei sale
domnii, chestiunea rurala.
Acuma 'MA., la inceputul sesiunei din 1866, pozitiunea
domnitorului se schimbase cu total. Toate reformele cele mari,
unirea, secularizarea averilor manastireti, legea rurala, schimbarea sis temului electoral 1 democratizarea societatei, egalitatea civil intemeiat pe nouii codici, emanciparea bisericei
fusese indeplinite, i tocmai aceasta ingram'dire prea
mare de acte insamnate apasa asupra lui. Fcuse prea mult
i ce-i mai ramanea de flout, in limitele putintei de atunci,

era numai lucrare de a doua mana. Cum observh' Trom-

peta Carpafilor el garbovise cu desavarire prin productia sa

uriaa de 5 ani, i din ziva cand a consacrat viata lui productoare prin plebiscitul national recunoscut de Europa intreaga
ca act solemn, ca manifest inviolabil al deplinei autonomii,
Voda Cuza ajunsese la apogeul su, ca toate fortele sale producatoare sleite, nu se mai putea mantinea pe aceasta culme,
pentruca nu mai putea produce nimic egal cu ceeace produsese.
Doted fulgere numai a mai putut da spre rechemarea splendoarei
sale trecute : independenta bisericei i scrisoarea catra Poarta" 11.

Pe langa aceasta imprejurare, se mai adaoge i nemultamirea aruncata in tara prin reformele lui care loviau de o
camdata aproape in toate interesele. In afara de partidul boje' Trompeta Carpaillor, 24 Fevruarie 1864.

'STOMA 110MANILOR

70

resc ce se simtise zdrobit prin msurile egalitare luate de dom-

nitor, partidul stngei ce tot sporia in nunak cu cAt tara se

destepta, nu-i putea ierta sugrumarea libert6tilor publice
mai cu sam pe acea a presei ce ilmnea tot Incausat.' sub
regimul ordonantei din 1859. Adusese nu e vorba oameni noi
in adunare ; dar acesti oameni, indat ce se vAzuril in trebi,
se desteptarA i trecur in partea fruntasilor ap6raori ai drep-

tului poporului fat cu ocArmuirea, precum se Azu aceasta

prea bine din tinuta adun'Arei in a doua ei sesiune, acea din
1865-1866.

Num'rul oamenilor pe care se edz5.mase domnia

lui, se subtia necontenit, inat cum ne spune Bolintineanu,

natia a fost indiferent la edderea lui Cuza, fiinded dup 2

Mai guvernul devenise absolut".

Utr acelas rezultat ducea mns i alte p5.rti ale purnrei
lui adoptarea copiilor, cunoscuti de toat lumea ca adulterini,
lovise prea in fata moralei publicA, chiar in o tara cu moravurile
rfcite precum era Romnia. Apoi era in destul de firesc lucru

a se presupune c6 adoptarea se fkuse in scopul de a se de-

clara un copil de mostenitor al tronului" 12. Caracterul domnitorului nep5s4tor si tem6tor de obosal, 15.sase in curAnd pe
acei ce-1 incunjurau mai de aproape s pun mna pe conducerea trebilor. Se introdusese un regim de camari1 in care eran
a tot puternicii Librecht, Docan, Pisoschi 13 Bolintineanu spune
&A, aceast camaril a pierdut pe domnul Cuza. De cum ea
Incepu, se simti ci mare schimbare chiar i in caracterul dot-J[1nului. Toat6 curtea cu minitrii impreura recunosteau autoritatea ei. De aici se numiau si se destituiau functionarii ; de
aici se opria de multe ori actia ministrilor sou se elibera" 14.
In sfArsit finantele nu se puteau imbun516ti Cu nici un pret,
fiecare budget se solda cu deficite si se echilibra cu imprumuturi, producAnd nemulfmiri in toat lumea ; iar functionarii, nepltiti cu lunile i dajnicii amenintati necontenit cu
noue sarcini.
Asa era pozitia lui 16untria.. In afar nu stRea mai bine.
Afar de puterile acele care totdeauna II combRuse, precum
erau Austria si Rusia, acuma i Franta, puternicul lui sprijin
in toate vremile de grea cumpAng prin care trecuse, Il prsise.
Dela nota inserat. Im Mortiteur du soir din 21 Sept. 1865
In. care se resfrangea sup5.rarea curtei franceze, chip pentru
izbucnirea turburArilor din 3 August, raporturile cu Franta
il Viaja hit Cura Vodd.p. 117 i p. 125.
u Asupra lui Librecht, origina lui vezi Friederic Dam& Histoire contempo-

raine de la Roumanie, Paris 1901. Dac nu ne am ref erit mai des la rezumatul
In destul de bine fAcut din domnia lui Cuza al lui Dam, este.fiind cA tocmai
era numal im rezumat care tu putea fi utilizat In o scriere mai pe larg.

Viala lui Cara Vodd, p. 128.

" Mai sus.' p. 59.

DELA RASCOALA DIN AUGUST- PANA LA ABDICARE

71

merser tot inruttindu-se i, lucru curios, invinuirea de apiteniece se aducea domnitorului era plecarea lui earl Rusia
and pe de alt parte cabinetul rusesc il invinuia de prea mare
supunere la politica francei. Chiar scopul lu de abdicare,
manifestat prin mesajul din Decembrie 1865, se interpreta ca
o manoper menit a aduce un principe rusesc, pe ducele de
Leuchtenberg in fruntea Romniei. Asa Le Temps spunea,

c domnitorul stiea c, prin aceast declaratie, el mgulea

pe Rusia si c s'ar apropia de dnsa. Rusia in adev'r, nu trebue

s'o uitm, tine un suveran gata i, in ziva and Cuza ar abdica,

principele de Leuchtenberg ar fi acolo. Ins cu el, Rusia ar

domni cum a domnit cu gospodarii i Cu aimacamii de alt
dat. Iat in cotro bate vntul pentru moment. Declaratia
lui Cuza sub o form de patriotismu nehotrit si de genera=
litate, con-tine o amenintare la adresa Turciei, Austriei
Frantei"16.i dac Le Temps este un organ protivnic dom-

nului, nu este el singur care pomeneste despre zvonurile ce umblau pe atunci. Le Siecle, organ prietenesc, spunea si el, a nationalitatea romn ar fi in primej die, dac s'ar lsa mai mult

timp s se rspndeasa vuetul, c domnitorul ales de ambele

adun'ri ar fi dispus a lsa vacant puterea executiv. Astfel
de situatiuni nu pot s se prelungiasc fr pericol. Se vorbeste de principi rusi, austriaci, de federatii. Cel mai bun lucru
ar fi de a se mntinea unirea cu o putere executiv cu desvrsire national" 17. C6 guvernul francez, cu impAratul Napoleon in frunte, credea in intoarcerea domnitorului romfin
ctr politica rusasa, reies cu prisosint din convorbirea de
mai trziu a ducelui de Grammont cu domnitorul detronat,
In o intrevedere a lor din Viena ; dar din aceeasi convorbire
reies i recunoasterea Francezilor c ei fusese inslati asupra
scopurilor domnitorului 18. Ori cum ins ar fi fost lucrurile,
este un fapt stabilit, a la inceputul lui 1866, tocmai and se
plnuia rsturnarea domnitorului, acesta fusese prsit de sprijinul Frantei i lsat in voia soartei.
Le Temps, 11 Ianuarie 1866 (30 Decemvrie 1865). Ziarul revin

asupra

chestiunei In numkrul slu din 12 Ian. (31 Dec.) 1866. Ce chef de la Roumanie
aurrait jet les regards vers St. Ptersbourg et fait briller aux yeux de la Russie
l'espoir de manager, par son abdication, des chances au duc de Leuchtenberg".
" Le Sicle 28 (16) lanuarie 1866. Tot pe atunci o brosurA francea, Le
prince Couza, la Russie, Paris 1866, acuzil pe domnitorul romfn de a fi devenit,
prin lovitura de stat, unealta Rusiei. Ziare care, al:1k% pe domnitor sunt La
Pair& 15 (3) Iunie 1866 si Le Monde 13 (1) Ian. 1866. Chiar i acei protivnici.
ce puneau in socoteala domnitorului jocul politicei rusesti, se mirau de a lui hotildre. O brostu.A Les Principaulds Unies devard la conferance, Mars 1866, PariS,

p. 21 spune : Qui pourrait croire que le prince qui a si audacleusement viola

les liberts publiques, se souvient de l'engagement gull a pris le jour o II
ceignait la double couronne d'Etienne le Grand et de Michel le Brave"
is Mai sus, p. 62.

72

IBTORIA ROMANI:LOB

Donmtorul, cuget destept, nu putea s nu-si dee seama

de stuatia In care se afla In lAuntrul si in afara Orel. El 4i

considera menrea ca ImplinitA, si era deci firesc lucru s cugete

acuma a pune pecetea pe activitatea lu de pAnA acuma, hideplinind frtgriduinta datA de el la urcarea lu pe tronurile tArilor
romAne, s ala se explicA pe deplin cugetarea Cu care el Incheia
mesajul sAu din 6 Decemvrie 1865. Domnitorul crezuse desigur
c ImpArtAsind fostulu sAu protegutor, impAratului Napoleon,

scopul sAu de a abdica, va sbuti s inlAture nourul ce se

lAsase Intre soare Intre el. El nu se gAndise, c atuncea cAnd

mintea este preocupatA de o cugetare, toate cele ce intr In

constiintA sunt colorate in lumina ei, i c deci manifestarea

dorintei lu de a pArAsi scaunul va fi interpretatA tot in sensul

vederilor inselAtoare ce prinsese rAdAcinA la curtea Frantei.
cri depesele agerrtilor trimisi de domn pentru a expune lui Napoleon neasteptata hotsire, vorbesc de rostiri simpatice la
adresa domnitorului19, aceasta se explicA usor, dac luAm in
privire c politica i diplomatia totdeauna au ascuns adevArul
eh au MOTU ceeace nu este.
Sesiunea adunrei. Cu toate ea domnitorul se arAta
cA ar fi luat dictatura, nu pentru
mAri puterea, ci pentru
a face ca poporul Intreg sA se foloseascA de ea, lucrul esise
astfel, i In realitate actul din 2 Mai adusese asupra tArei guvernul personal, absolutismul insotit de urmArile lui : domnia
incunjurimei capului statului, In loc de a lui proprie, ceeace
trebtua cu atAt mai mult s se intAmple in RomAnia, fiind
clat earacterul stApAnitorului ei, neharnic la treabA 20, iubind
nutnai loviturile mari i actele strAlucite, nu si munca acea
stilruitoare si incordat la care trebue s'A se supunA acei ce-si
iau sarcina de a conduce soarta popoarelor. Bolintineanu spune

cl domnul uitase, cA telul pentru care se fAcuse 2 Mai nu

era pentru a Ina puterea din mAinile unc clase privilegiate
si a o da unui om, ci pentru a da tuturor". Dar lucrul nu
era decit prea firesc, daa. titian seama de natura omeneaseA
si de pornirile firesti ale sufletului, totdeauna tinzAtor a domina,

indatA ce poate s. o facA. Poate domnul se insalil el insusi,

and credea cA a dat poporului conducerea tArei, pe care in
realiate si-o luase el ; de aceea i vorbeste el in mesaj de dovezile de devotament pe care i le-ar fi dat camera ellreia, pentru
a o recompensa de blAnda ei purtare, Ii incuviinteazA dreptul

de interpelare. 0 trata cd pe un copil care s'a purtat bine

respectuos fatA cu pArintii, neopunAndu-se la vointele lui,

primindu-i toate propunerile, votAndu-i toate legile i creditele,
Mal sus, p. 06, nota B.
i Vezi asupra acestet motehne a caractcrului lui Voda Cuza, Vol. XIII,
p. 18, 19.

DELA RASCOALA DIN AUGUST PANA LA ABDICARE

73

deci abdicand dela rolul de control pe care II avea in constitutia tarei.

In rastimpul insa cat trecu se dela Inchiderea adunarilor,
din Iunie pana in Decemvrie, se petrecuse o insemnata schimbare In spiritele membrilor lor ; multi trecuse In opozitie, din
pricinele de nemultumire aratate mai sus, Meat cand adunarile
sunt convocate pentru a doua ow% In Decemvrie 1865, multi
din deputati acei sfioi care se temeau la Inceput sa rosteasca
macar o parere protivnica guvernului, se intorsese acum plini
de curaj i de hotarire, de a combate nu atat guvernul, cat
pe domnitorul ce el reprezenta. Si lucru In destul de straniu,
opozitia nu se forma in senat, unde erau mult mai numeroase
spirite alese, ci In adunare, printre Roibii i Gaitele din care se
alcatuia. Pe cand Senatul voteaza, cu o opozitie numai de 4
voci i 2 abtineri, un rspuns la mesagiu care mai ales vestejete pe autorii micarii din 3 August, In camera' lucrurile
iau un cu totul alt demers. Aici se tia mai dinanite 21, de catre

oamenii din guvern, ca se formase o opozitie intre membrii

adunarei, deoarece se nate In sanul ei o desbatere foarte

ascutita' dela alegerea delegatilor sectiunilor pentru comisiunea

de raspuns la mesaj, inainte ca vreun deputat sa fi deschis

macar gura in adunare, i cu toate ca din sesiunea trecuta erau

hotariti guvernamentali. Ministerul combate modul cum fusese
alei acei delegati, fr sa fi fost pusa alegerea lor la ordinea
zilei. Dupa lungi desbateri, In care Scarlat Voinescu explica
sprijinirile guvernului prin aceea ca el s'ar teme de persoanele
alese", guvernul obtine anularea alegerilor fcute, cu o majoritate in destul de mare, 63 contra 38, ceeace totui dovedia
aflarea in adunare a unei opozitii indestul de respectabile 22.
Intre acei ce combatuse teoriile constitutionale ale guvernului, se deosebise mai cu seama Constantin Boerescu, fratele
lui Vasile. In 26 Decemvrie el este revocat din functia de avocat

tfor, pe motivul ca fiind profesor universitar i deputat, nu

ar avea timpul a veni pe la minister 23 Aceasta lovitura personal data lui Boerescu II inveruneaza i mai mult In cornbaterea guvernului. Apoi la 17 Decemvrie, Manolache Costache
Epureanu ce fusese insarcinat de domnitor ca preedintia adu-

nrei, conform articolului din statut care dadea domnitorului

numirea acelui preedinte, In discursul prin care ja In stapanire
scaunul preedintial, introduce o fraza care desigur nu a putut
s loveasca in mod placut auzul domnitorului. Vorbind de
locul final din mesaj, noul preedinte al adunarei spune, ca

a cetit nu fail emotiune pasajul final din mesajul tronului,

2, sed. din 23 Dec. 1865. Mon. of. 6 Ian. 1866.
11 Mon. of., din 16 Decemvrie 1865.
" Desbaterile din 16 Decemvrie Mon. of., 21 Decemvrie 1865.

74

ISTORFA KOMANELOR

unde Mria Sa _aduce aminte de mavile voturi ale divanurilor

ad-hoc si ale camerei elective din Moldova. Micarea ce am
simtit cetind aceste cuvirte, a fost in adev6r mare, vAzAnd
mai ales, .c6 mai toti acei oameni care de 20 de ami s'au luptat
pOntru drepturile Vdrei
au figurat In acele adunki, nu mai
ati nici un Eol politic in tara noastr" 24 In loc de a raporta
adAnca lui emotiune la m6rinimoaa hotkire a domnitorului,
Epureanu avea aerul de a regreta lipsa din corpurile legiuitoare
a acelor oameni ce atAta timp Meuse zile amare domnitorului,
prin inversunata lor opozitie in contra lui i prin tendintele
lor de. rsturnare.
Aceste rostiri ale lui Epureanu 11 pusese, chiar din ziva
intai, In o lumin indoioas in ochii domnitorului. Trei zile
dup rostirea acelui discurs din partea lui Epureanu, se petrece
o imprejurare care trebuia s indeOrteze si mai mult pe adunare de guvern : anume deputatul FIcleanu combnuse alegerea lui Caliman fost prefect de Dolj, pe motivul c atunci
cnd cu subscriptia deschis in Craiova spre a dkui lui

niceanu un orologiu (cand cu cknoria lu in Oltenia), banii

ar fi fost adunati de Ullman, dar nu s'ar fi rspuns ceasorni-

carului Strosch ce ar fi procurat acel orologiu. C6liman trimite

martori lui Pcleanu spre a-1 provoca la duel i anume pe
cApitanul Scheleti si pe el insusi prefectul de politie al capitalei, M. Marghiloman. Pacleanu refuzAnd a se bate, pentru

niste cuvinte rostite de el ca deputat, este atacat cand intra

In camer6, de cAtre fiul lui Cniman, cu un baston cu

sc'pAnd de a fi strApuns numai prin fericire de lovitur. Fracleanu
aduce chestiunea iaaintea camerei, amintind omorul lui Barba
Catargiu, al cAruia fdptuitor n'ar mai fi fost descoperit. Mai
multi deputati cer modificarea regulamentului i invoirea de
a veni inarmati la adunare. C. Boerescu cere chiar ca fiecare
deputat s'd fie pAzit acas6 de un politaiu, i In sfarsit se propune a se cere dela domn, modificarea regulamentului camerei
care dispunea votul pe fat i inlocuirea lui cu votul secret,
spre a pune la adkpost viata deputatilor. Bnuiala In contra
guvernului se n6stea, cum spune Le Temps din faptul c' un
mare functionar al ski (prefectul M. Marghiloman) era amestecat In acest nou atentat" 25.
Dispozitiile Camerei fat cu guvernul se v'd Indat din
alegerea unui vice presedinte, alegere ce venise la ordinea zilei.
24 Sedinta din 17 Decenivrie. Mon. of. 24 Decemvrie 1865. Le Constitulionel din 4 Fevruarie (25 Ianuarie) 1866, spune despre acest discurs al lui Epu-

reanu : A peine investi de la prsidence, M. Iepoureano ouvrit la session par

un discours qui parut suspect".

Sedinta din 20 Decemvrie Mon. of.. 31 Decemvrie 1865. Comp. rapor-

tarea chestiunel in Le Temps din 15 (3) Ianuarie 1866.

DELA RASCOALA DIN /AUGUST PANA LA ABDICARE

76

PAcleanu, victima atentatului este ales cu 100 de voturi, contra

lui N. Catargi, candidatul guvernului ce nu obtine cleat 20.

Cel intai proiect adus de guvern in desbaterea adunkei
era acel al unui imprumut de 40.000.000, menit a acopeni
deficitul din anul trecut si a scoate statul din greuttile financiare nedescurcate in care se afla. Ministerul cere urgenta, asupra

cAreia se incinge o desbatere foarte vie, opozitia cernd ca

imprumutul s" fie votat odat cu bugetul, spre a-si da seam
de situatia financial% a Ord si de mijloacele de a intAmpina
noua sarcin% puss pe capul ei. Urgenta trece ns cu a majo-

ritate numai de 10 voturi (69 contra 59) 26.

Putine zile dup aceea ins, presedintele consiliului de
ministri, N. Cretulescu, isi da aerul de a vesti camerei un ce
foarte imbucurAtor, anume c guvernul renunt4 la desbaterea
cu preedere a imprumutului i consimte a se trata impreunA
Cu bugetul, cu conch-tie ins, ca adunara s-i incuviinteze
imediata contractare a unui imprumut provizoriu de 6.000.000,

Imprumutul acesta mai mic se credea c se va putea realiza

mult mai uor deal cel mare, si guvernul se afla in o lips%

asa de simtit, Mat nu se sfia a al-Ma, a. nu poate prAti

astAzi nici amploiatii niel pensionarii ; sunt de pl6tit mai multe

bonuri care nu pot suferi intarziere. Apoi d-lor i d-voastne
senatul are s5.-mi cear peste putin diurnele si nu voi av'ea
de unde s le dau" 27. Acest imprumut si trece in camer%
anume cu o majoritate in destul de mare : 91 de voturi contra 2L
Asupra acestei oviri in raportul dintre majoritate

minoritate (aceasta din urm% fiind cand de 38, cand de 50,

cnd de 21 de voturi), 28 videm repetndu-se si la sfArsitul
domniei lui Alexandru Ioan I, cu toat schimbarea in elementul aletuitor al adunkei, faptul constatat la incepUttll
acelei domnii, anume lipsa de inchegare a une vieti de particle
politice si gruparea voturilor dup.% interesele momentane atinse,
sau dup intipkirile personale ale deputatilor. 5i lucrul era
cu atata mai firesc cu adunarea cea nou, alcAtuita." din oameni

ce nu puteau avea, in marea lor majoritate, nici o coloare

Cu toat% aceast sov6ire, adunarea se arat in deob-44

rnultmit' cfind se lovia in minister. Asa in sedinta din 28

Decemvrie 1865, C. Boerescu, in o chestie personal, invi" Mon. of., 17 Decemvrie 1865.
" N Cretulescu in sedinta din 15 Deceinvrie, Mon. of., 24 Decemvrie
1865.

" Acelas lucru se repet6 si la votarea r6spunsului la mesaj, unul din

ltela cu 95
contra 22; altele cu 116 contra 8, pe cand proectul In total fu primit cu 88
contra 44. Mon. of., 14-18 Ianuarie 1866.
amendamentele minoritAtei fiind respins cu 91 Votuti contra 28;

ISTORIA ROMANILOR

76

nuind pe ministrul de interne, generalul Florescu, c ar fi dat

antreprize f.r licitatie, fr publicitate, fArA concurentA, cuvin-

tele lui sunt acoperite de zgomotoase aplause din partea adunArei 29.

In curAnd insg. desbaterea rAspunsului, la adresa tronului

era sA aducA la luming pe deoparte mai multe din abaterile

guvernului dela calea constitutionalA, mai multe cAlcAri de
legi i mAsuri omnipotente, pe de alta era sA mai detragA
incA din simpatiile rAmase nu numai guvernului, ci chiar domnitorului.
lleputatul ce atacA mai cu violentA politica de bun plac,

este C. Boerescu care, in un lung i infocat discurs, pune in

luminA o sumA de cAlari de legi, mai ales pe tArAmul financiar, tocmai partea ce mai uor de atins a ocArmuirei. El atacA
concesiunea Godillot, prin care se incuviintA, Cu un contract
pe bunA intelegere, furnituri pentru armatA de mai multe zecimi
de milioane, arAtAnd cA aceast importantA concesiune nu
fusese anuntatA prin monitor ; cAtre concesiunea datA de stat
se mai adausese i alta din partea primAriei de Bucureti in
valoare de 15.000.000 pentru nite .piete i hale, dat In acela
mod ca i furniturile armatei ; nite poduri pe oseaua Focani-RAmnicul-SArat date in antreprizA unui Evreu, cu 15%
peste deviz ; aprovizionarea cu pietri pentru altA sosea, cu
.400 de lei stAnjenul cubic in loe de 160, cum se plAtea mai
inainte. Se cumpArase apoi un lep pentru suma de 1.600.000
de lei cu un credit extraordinar, MI% votul camerei, ceeace
era Invoit dupA constitutie numai In cazul de imprejurAri grab-

nice i extraordinare, In care nu putea intra procurarea lepului, i aa mai departe.

La toate aceste Invinuiri precize, minitrii nu rAspund

decit prin vorbe lAt ralnice care nu atingeau delocc hestiunile,

dovadA cA fnvinuirile erau adevArate 30 De acest discurs se
leagA demisionarea lui Epureanu din preedintia adunArei i
indepArtarea deci incA a unui frunta dintre sprijinitorii domnitorului. In deobte preedintele adunArei se arAta IngAduitor
cAtre Boerescu care, cu toate aceste lovia cu mAciuca nu numai

In guvern, adia in minitrii responsabili ; ci in sistemul de

ocArmuire inaugurat prin lovitura de stat, deci in un act personal al domnitorului. Lucru se vede intli la un incident : anume
Boerescu atacAnd purtarea ministerului ca neconstitutionalA,

fusese adus a pune In desbarere constitutia. N. Cretulescu

capul cabinetului 11 intrerupe, cerAnd dela preedinte sA-1 opreascA

de a merge pe aceastA cale, pAstratA numai desbaterilor senaMon. of., 8 Ianuarie 1866.
Diseursul lui C. Boerescu In 4ed. din 3 Ianuarie. Mon. of., din 14
Ian. 1866.

DELA FASCOALA DIN AUGUST PANA LA ABDICARE

77
__

tului, pazitorul constitutiei. Epureanu insa observa ministrului,

ca oratorul nu ar fi atins constitutia dect pentru a dovedi

c purtarea ministerului a fost neconstitutionala. Apoi Epu-

reanu lasa pe Boerescu in deplina libertate, sa atace toate actele

savarite dela inchiderea sesiunei precedente in coace, in chipul

cel mai violent, fail macar a incerca sa modereze pe orator.

In seara de 3 Ianuarie Epureanu dupa sfaritul edintei, ii
da demisia, desigur ceruta de domnitor care nu intelesese sa
aiba un conducator al desbaterilor atat de nepartinitor. In
4 Ianuarie se anunta adunarei demisia lui Epureanu i fnlo-

cuirea lui cu Nicu Catargiu n.

Intre aceste ministerul cautase in zadar sa realizeze fmprumutul de 6.000.000 de lei fncuviintat lui de adunare. Cre-

tulescu arata in edinta din 1 Fevruarie, c nu a putut ggsi

bani nici in tara, nici la Londra unde se adresase, aici mai
ales din cauza ca suma era prea mica. El revine deci la cererea

ca A. voteze fmprumul de 40 de milioane in timpul cel mai

scurt, deoarece ar fi In tratari cu nite reprezentanti ai unor
case de banca care i-ar fi pus un termen de 4 zile spre a
afla rezultatul 32. Se nate iarai o discutie furtunoasa, in care
opozitia, conclusa i acuma tot d. C. Boeresca, cauta sa arate
ca nici cu aceti 40.000.000 nu se va putea echilibra bugetul,

deoarece exercitiul lui 1865 se va incheia cu un alt deficit

de vreo 25.000.000; ea' dupa constitutia in fiinta o echilibrare

a bugetului, chiar daca ar fi facuta de camere, ar fi un ce iluzorie, deoarece ministerul poate intrece toate creditele pana
la 1/8 din suma lor, i apoi poate face cheltueli extraordinare
Intr'un chip nelimitat. Cu toata Inverunata opozitie, urgenta

se voteaza cu 75 de voturi contra 36 i imprumutul este

adoptat cu 84 de voturi contra 29 83. In cursul desbaterilor

se Meuse destainuiri insemnate asupra situatiei financiare. Cre-

tulescu spusese, ca. sa' nu se uite a lipsa e mare ; nu se pot

plati decat neaparatele trebuincioase, cum hrana soldatilor ;
iar lefile .1 pensiile nu sunt de unde sa se plateasca. Nu intra

bani tu vistierie ; nu se tie pentruce, dar nu intra". Oteteleanu, ministrul de finante aratase apoi, a veniturile reale
ale Wei nu ar fi deck de 125-130 de milioane" ". Cu toate
aceste bugetul pe 1866 era intemeiat pe un venit de 165.000.000!

n Montt, of., din 3 li 4 Ian. 1866. N. Blaremberg unul din cei mai
apiigi protivnici ai domnitorului, amestecA adevArul Cu adoase dela el, cAnd
Tune, cA perrsonne n'a oubli feu Manolochi Costachi eniev de son fauteuil
manu militari, par un aide de camp princier, (7) au moment o il prsidait,

pour avoir accord la libert de la parole A l'opposition ; Essai compar =les Institution de la Roumanie, Bucarest 1866, p. 746.
" Mon. of., 11 Fevruarie 1866.
U

Sed. din 2 Fevruarie Mon. of., 15 Fevruarie 1866.

" Sed. din 1 Fevruarie. Mon. of., 11 Fevruarie 1866. Comp. Expunerea
de motive a budgetului pe 1866. Mon. of., 15 Decemvrie 1865. Pe 1865 fuse
de 159.000.000; deci se mai sporia cu 6.000.000.

7$ISTORIA 110MANIL0R
Dup votarea imprumutului, se mai desbate legea msurilor i a greuttilor, cu a creia prilej opozitia gsete mijlocul

de a ataca iar'i cu putere guvernul, spunnd c prin concesiunea dar d-lor Leon Lemettre .1 Bergmann se crea un
monopol in favoarea lor, indatorindu-se pe toti comerciantii
a cumpra msurile numai dela ei, cu preturi uriae, cAnd
dacA s'ar fi lsat concurenta liber, s'ar fi putut obtine preturi

mult mai mici ; apoi aceste msuri s'ar fi putut prea bine
face in topitoriile statului, sau a le coalei de arte i meserii
dela 14. Atacurile sunt aa de temeinice, c. guvernul cere
amfinarea puuerei in aplicare a legei i desfiintarea concesiunei

Lemettre 35.

Restul sesiunei Ora la catastrofa din 11 Fevruarie se

petrece mai In linite, cu votarea de pensiuni sau alte legi
interne de ordin secundar.

Dar, cu toate c adunarea de ast dar ii arnase coltii,

Cu toate c se rostise In ea grele cuvinte la adresa guvernului,
cuvinte ee treceau intotdeauna peste capetele minitrilor pentru

a lovI mai sus, guvernul pstrase in ea o majoritate covritoare care inbuia toate propunerile opozitiei sub voturile ei.

Nu este mai putin adevrat c. opozitia ivit In sanul unor

oameui care In anul inti se temeau chiar i de umbra lor
era un semn caracteristic al timpdui.
Totui nu din corpurile legiuitoare trebuia s se urzease
faptele ce puser un capt domniei lui Alexandru loan I. Ele

se prnuiau in ascuns, In tain adne i de acolo erau s

izbucneascg deodat i. s fie incununate cu o deplin izband,

lucru ce se explic poate mai mult incA decAt din ghibcia

uneltirilor, din nepsarea tuturor acelor ce inconjurau pe domnitor

i In primul loc din nepsarea lui insui pentru soarta ce-i

era pstrat.

In tot timpul domniei sale, Alexandru

Rsturnarea.
Ioan I fu spat de protivnicii si. Inltat pe tron prin o aiurare
momentan, acei ce o fcur ii venir curnd in fire, i ince-

pur a unelti a lui rsturnare, pe cAnd el inc nici nu

se

aezase bine In scaunul trilor surori. Aa am vAzut intai cum

se zvonetu vorba despre un complot, apoi despre un altul.

lVfai trziu se indrumeazA o lucrare prin camere, pentru a-i
proclama cderea, actiune ins ce trebui s amorteascA, fat
cy recunoaterea alegerei lui de puterile europene. Dae se
aduse de attea ori pe tapet chestia principelui strin, lucrul
ge Wu tot spre a se mfintui de domnia parvenitului". Dela
un timp, se adaug pe lang uneltirile interne i incerckile
de a atrage puterile garante in scopurile urmrite de rstursenatului 22 fanuarie, Mon. of., 4 Fevruarie 1866.

DELA RASCOALA Duff AUGUST PARA LA. ABDICARE

79

fltori,i misiunea lui Panu n steinstate caracterizeaz aceste

noi apucgturi. In sfrit lovitura de stat, fiind recunoscutil

de Europa i. ea putind un capa mijloaclor mai mult san
mai putin legale de intrebuintat pentru a sepa de o domnie
ce devenise att de urt, protivnicii lni Alexandru loan I

aplicar% pe singur cale ce mai putean incerca, aceea a complotului i a uneltirilor ascunse.
Pe cand in adunare :i in senat se desb'tea cu mai multa'
sau mai puting amrciune soarta creat Romniei prin ocrmuirea domnitorului, in intunerecul tainicilor intglniri se stabilia intelegerea tare conjurati i se hofria aruncarea d'al%
din tron a lui Alexandru loan I pe calea surprinderei. Este
de observat Ins c totul se fcea departe de lumina zilei ;
cA nu se mai incerc' nici m'Acar o m'Atare de rscoal ca aceea
dela 3 August, din caui c' dei eran oarecare princini de
nemultumire cu domnia lui Alexandru loan I, ele nu erau
d8tu1 de puternice spre a impinge poporill la o sculare
Conjuratia in contra domnitorului, cauta' s'a' se ascundil
inti sub mte forme literare, injghebndu-se, cAteva spamni
dup lovitura de stat, o societate literal% i politicA, care avea
de scop mrturisit ap'rarea regimului constitutional, iar de
scop ascuns improtivirea pe toate cAile la m6surile arbitrare
i. despotice. Aceast societate se compunea din G. Gr. Cantacuzino doctor in drept i demisionat din postul de magistrat

al curtei de apel, prin o demisie rAsuntoare dup lovitura

de stat, 36 Grigore Cantacuzino, .Neculai Racovit doctor in
drept, Panaite Iatropol doctor in medicin, Nicolai Castacopol

licentiat in drept, Apostol Mnescu licentiat in drept, Ioan

Flcoianu licentiat in matematici, Emanuel Cretulescu licentiat

In drept, loan Sturza fost consilier la curtea de Casatie,

C. Filipescu, Gr. Lahovary doctor in drept i consilier la Casatie

G. Lahovary inginer, G. M. Ghica fost ministru, Vladimir

Ghica fost ofiter in otire, G. Economu doctor in drept consilier la curtea de apel, N. Blaremberg licentiat In drept.
Aceast societate numit socielalea pro gresului, ins nu
face mult s propease micarea indrumat, din pricina elementelor ce o alcAtuiau, care nu erau oameni de actiune. Tot
pe atunci, Iunie 1865, se subsemna urmAtorul act intre mai
multi fruntai politici ai Romniei ; Grigore BrAncoveanu, I.
C. Brtianu, Const. Brgloiu, Dimitrie Ghica, Anastase Panu,
IatA un loe din acea demisie (din .5 Mai 1864): Astki dar cAnd sanctuarul puterei legiuitoare este violat ; cAnd constituVa 1 legile %Arel sunt calcate In picioare i Inlocuite cu decrete, a eonserVa Incl funetia ce ocupam ar
fi o uitare culpabilA a jurkintintulni ineu, jurAmint care-mi impunea a respecta
aceea ce astAzi se despretueste de altii". Blaremberg, Essai5, p. 725. Textul

romanese, redat dupii brulionul pAstrat de G. Gr. Cantacuzino. Este primul

sAu act politic.

ISTORLA. a0MANILOR

80

C. A. Rossetti i Gh. $tirbeiu Subsemnatii considerand situa-

tiunea trei, politica i geografica i interesele ei din launtru

din afara i avand Inca in vedere i voturile date in 1857
deadreptul de catre natiune, prin subscrierea celor 4 puncte,
precum voturile date de catre divanurile ad-hoc din 1858,
0 de adunarea din tara din 5 Ianuarie 1859, am luat intre
noi legamant ca, la caz de vacanid a tronului, sa sustinem
prin toate mijloacele alegerea unui principe stilin din o di-

nastie domnitoare din Occident. Astfel dar ne legam pe onoare,

s votm un principe strain i sa staruim in acest vot pana

II vom dobandi" 37.

Se incerca o apropiere intre societatea progresului

elementele politice ; dar prima incercare nu izbuti. Abia dupa

3 August 1865 se indruma, o actiune mai energica. Dup mai
multe tratari, se alipir pe langa grupul societatei progresului,
persoanele ce subsemnase legamantul din 1865 precum : C. A.
Rossetti, IoanBratianu care trebuia insa sa apere, inaintea guvernului francez, fapta a careia indeplinire se atepta din zi in zi ;
Dimitrie Ghica, principele loan Ghica fostul beiu de Samos care
deveni in curand sufletul i conducatorul micarei, 38 I. Balaceanu, Lascar Catargiu, Petrache Mavroeni, G. Marzescu, (aceti

din urma din Moldova care era mult mai slab reprezentata
In conjurati), i altii. Era insa o piedica foarte serioasa la
uneltirile de rasturnare pe calea complotului, anume tinuta
armatei care se credea c este plecata catre domnitor. Conjuratii insa izbutira sa atraga in partea lor cativa ofiteri, de0
nu dintre capitenii coloneii Haralamb, D. Cretulescu, I. Calinescu, Berendeiu i Gheorghiu ; maiorul Lecca, cel mai infocat

dintre conjuratii militari, i capitanii Pilat, nlinescu, Lipoianu, Handoca, Costescu i Candiano-Popescu. Vreo 8 luni se
framantara inchegarile dintre conjurati i secretul pare a fi
fost destul de bine pastrat, deoarece nici guvern, nici domnitor
nu sunt deteptati asupra uneltirilor ce se urziau. De pe la
Decemvrie 1865, insa incepura micarile mai insemnate din

care abia parunsera cateva pana la auzul domnitorului 39.

In ziva de 24 Ianuarie se d un bal la teatru, Baronul de
Offenberg, consulul rusesc, deteapta pe min4tri sa nu lase

377rei zeci de ani de dontnie a Regelui Carol ; Bucuresti 1897, p. XIV.

" Al. Papodapol Calimah In o scrisoare entuziast cAtre domnitor, dupa

a lui rasturnare, spune despre loan Ghica : je devais cela ce vil et mis-

rable intrigant, pour avoir organis le 11 Fvrier". (Nedatatk Iltrliile Rossetti).

ifoglniceanu spune de asemene, c noi Maistii nu aveam nici o ratiune SS
ap6rilm pe 4. loan Ghia, unul din cei mai energici autori ai lui 11 Fevruarie
si din cei mal IndarAtnici 4;lusmani ai domnitorului cAzut". (CuvAntarea asupra
programului de la Mazar-pasa 27 Ianuarie 1883. Editie a parte, Bucuresti, 1883,
p. 6.

Is Romlnul, 13 Martie 1866.

LELA RASCOALA DIN AUGUST PANA LA ABDICARE

bl

pe domnitor sA meargA la acel bal, de Inca unui atentat.

Domnul tusk nepsAtor si fatalist precum era, nu ascultA de
sfat ;

se duce la teatru unde st 'Anil la 2 ore din noapte.

r_

Alexandru Cuza In 1866

AL

D. Xenopol. Istoria Rominilor.

Vol. XIV

ISTOR1A ROMANLLOR

82

Tot in acea noapte, consulul italian, Cavalerul de Strambio,

spune lui Al. Papadopol-Calimah Domnule Ministru, tara
voastr st pe un vulcan ; regret c5 sunt consul si nu pot
v spun mai multe". Aceste cvuinte fur raportate a doua

zi de Calimah, domnitorului, rr'd ca ele insA s-1 poat5 scoate

din nep5sarea lui. La 8 Fevruarie, aniversarea zilei cand dom-

nitorul intrase pentru intaia oard in Bucuresti, se d un alt

bal la Curte, cu al cruia prilej conjuratii se preg5tiau a ridica

sau a asasina pe domnitor ; dar ei se temur5 a executa planul
15sar5 lucrurile pentru noaptea de 10-11 Februarie".

In ziva de 10 Fevruarie pe la oree 7 seara, cnd dom-

nitorul se coboria la mas5, un niat de prAvAlie p5trunse panil

In palat i intampin' pe sc5ri pe domn, spunandu-i, c5 4000
de oameni au s." nAvAleasc in cazarma dela Malmaison, s'
ice pusti i ss se r5pad asupra palatului ; c armata i chiar

garda palatului erau castigate. Domnitorul voi s'A dee Miatului o multumit, dar el refuzA a primi banii. Aceasta lovi
pe domnitor care chem5 pe colonelul Zefcari si pe I. G. Valentineanu seful sigurantei. B5iatul adusese vestea unei revolutii ce era gata se izbucneasc6 ; dar de revolutie nici vorbk
nu putea fi, dup starea linistit a poporului. Domnitorul tusk'
se multumeste a ordona sA se indoiascA garda palatului. El
nu stia c6 insusi garda lui era castigat. Pe la oree 4 de noapte
conjuratii intr in palat, se urea' la apartamentul domnului,
gsesc dormind pe sofa pe un amic al s'au si 11 aresteaz5. Merg

inainte. La camera unde dormia suveranul usa era inchis6 41

Soldatii cu baionetele o ridic, o deschid. Doinnul desteptat
inainteaz6 c5tre conjur5tori cu revolverul in man5. I se zice
sA abdice i i se prezint decretul. Stil parlamentar si chiar elegant5

In expresie se puser5 de amandou pArtile. Domnul nu se

ap5r6, nu descArc6 pistoalele in pieptul inamicilor si. Cent
decretul de abdicare i subscrise pe um5rul unuia din conjurati. Decretul spunea : Noi Alexandru loan I conform dorintei natiunei intregi i angajamentului ce am luat la suirea

mea pe tron, depun astki11/ Fevruarie 1866, arma guvernului

In mainile unei locotenenti domnesti si a unui minister ales
de popor". Pe urmA se lasA cu totul in dispozitia conspiratorilor
care Il imbrac In vestminte civile, il tree printre dou5 randuri
de soldati, ce inturnau spatele, 11 pun intr'o tr5sur5 si-1 duc,
10 Papadopol-Calimah, Amintiri, p. 448.
Vezi Valentineanu, Alegerea, detronarea i trunormintarea lui Cuza VodA,

p. 112, Bolintineanu, Viafa lui Cuza Vodd, p. 117. Mon. of., 11 Fevruarie
1866. Unele versiuni spun cA i camardinierul, cl0igat, retrAsese zAvoarelor. In
deoNte rapoartele asupra acestor amAruntimi variazA, ca In totdeauna. Nu
stAruim asupra descoperirei adevArului In aceste lucruri miei, ceeace ar fi fost
peste putintA, dar 0 la urnifi indiferent. Nu din aceste ImprejurAri nelnsemnale
se tesA istoria.

DELA RASCOALA DIN AUGUST PANA LA ABDICARE

83

vizitiu fiind ChM-VA, la casa lui Ciocarlan de unde prinsul

trimite o scrisoare care unul din locotenenti, Golescu 42.
Filosofia domnitorului se vede si In aceasta scrisoarei
El uita si siluire si rusine, si urmeaza inainte rolul sal.' de
aparAtor al intereselor Wei, ca si cum nu l'ar fi despartit un
abis moral de acei ce-1 detronase. El spune In scrisoare, ca.
astazi fiind carmuirea constituita, socot c nu mai urmeaza
nevoia de a se prelungi poprirea mea. D-ta stii, c principiul
proclamat de corpurile statului au fost si este telul meu ; caci
numai un principe strain, dupa a mea parere, poate inchezasul
viitorul Romaniei. Socot de prisos a mai adaogi ca, precum
ca print domnitor al Romniei, am lucrat pururea pentru a
realiza aceasta dorinta, asemenea i ca print roman, nu vol
conteni un minut de a face tot ce va atarna dela mine pentru
aceasta. Doresc, d-le General, dupa imprejurarile urmate, a
ma porni din tar% cat mai in graba. Sa traiasca Romania" 1
In a doua scrisoare tot catre Golescu, scrisa cand Ora,
seste tara, fostul domnitor adauge :
Eu, din propia mea vointa, viu a declara solemn ca,
In imprejurarile de fata, once Roman, supt once imprejurare,
n'ar coucura spre dobandirea obstescului tel, adica principiul
proclamat de corpurile statului, este tradator catre natiuue" ",
In seara aceleasi zile fostul domnitor trece granita catre
Brasov.

Domnia lui se sfarsise.

In camera si pe strada bucurie mare, entuziasmu, ap1ause4

Ziarele, chiar si ac* ce fusese partizanele lui, cat timp dom-

nise, se Intorc spre a-1 lovi ; asa bunaoara Trompeta Carpaglor

11 nurneste tradator care Rusia. Romemul malta pana

In cer fapta patriotica a celor ce scapase Tara de tiran si mai

care

ales cauta a indreptati purtarea armatei, spunand ca opiniunea acestei foi In privinta datoriilor unui militar se stie
ea' este cu totul push' aceleia ce este in genere ordinal% in
ostirile permanenete. Nu intelegem si nu stim cine poate lute,
lege cum un militar poate fi indatorat a-si tinea juramantAi
sari &are guvern care ar calca juramntul sail ; si cand ace4
calcare ar fi recunoscuta' prin o aclamare genera% armata au
ar fi datoare sa respecte juramantul fcut aceluia ce ar fi calcat
libertatile tarei. Sustine ca rasturnarea lui Cuza ar fi fost efectul
unor porniri spontanee s'i nerezistibile ale poporului indignat" ".
42 Bolintineanu, Viaja lui Cuza Vodd, p. 120.
a Romanul, din 13 g 15 Fevruarie 1866.

41 Romdnul, 17 Fevruarie 1866: Cei ce au vitzut insfi i au lost fatii

la mAretul act din 11 Fevruarie, cei ce au asistat la spectacoll sublim al unei
natiuni conduse de drepturile si datoriile ei. aceia numal pot numi lucrurile pe
numele lor".

ISTORIA ROMANILOR

84

La aceste sustineri ale gazetelor protivnice regimului

azut, N. Cretulescu IntAmpin cu o intrebare : Daa In adevAr autorii lui 11 Fevruarie erau convini de acea ua, de acea
desperare, de acea indignare a poporului i. a armatei, pentru
ce sA se ascund In intunerecul noptei i s nu se pm-16 la

lumina soarelui In capul acelui popor i s'A faa o revolutie?" 45

In deobte in istorie, st6rile sufletete momentane explicA
In mare parte evenementele singuratice din ale aror Inlgntuire

ea se produce. Pentru a intelege cum a fost cu putinVA a. un

domn s fie prins de particulari In palatul ski." cum rezum pe
scurt Bolintineanu fapta din 11 Februarie i mai ales cum se
putea ca aceastA fapt violent6 s5. treaa. WA nici un asunet
in masele poporului ; a omul care liberase cinci milioane de
tArani de claa, care luase dela o clas'A drepturile politice i
le dkluse tuturora, sA fie prizonierul acestui popor pe care-1
liberase de biciul ciocoiului" 46; pentru a intelege cum aceste
Imprejuari, s'au putut intAmpla in felul cum s'au 'hit Amplat,
trebue s' analiam sarile sufleteti gat ale domnului i a
conjuratilor at i acele ale poporului din Bucureti i din

oraple t5rei, precum i acea a tranilor.

Predispunerea sufleteasa a domni'orului s'a analizat mai
sus and s'a cercetat seriozitatea gAndului de abdicare i aceeai
paralizare a vointei lui, reflexul imprejuarilor In care-1 adusese
cursul domniei i care-1 impinsese la hotArirea de a pAasi
domnia, 11 Impiedia de a ridica bratul cu mai mare energie,
and aceasta fu s i se rApeasa. SApat de boalA i feAmAntat
de gAnduri, Alexandru loan I era desgustat despre tot, chiar
de domnia personalA ce o atigase cu alga greutate. El pierduse cea din urni energie ; nu era ameteala iluziilor, ci abaterea descuraj Arei"47. Aceast amortire a simtimAntului con-

servArei personale 11 stApAnete i In noaptea care trebuia a-1

arunce de pe tron in adere i staini. El nu avu curajul de

a se impotrivi dumanilor s6i. Neron urmat de asasini trimii

de revolutionari dup dAnsul, in casa desrobitului sAu, se roag
de amicii si a.-1 Otrund cu sabia. El singur se pAtrunde,
cAnd nimene nu voete, .1 nu lasA deat un cadavru inami-

tilor lui. El preferA a muri cleat a adea In mAinile protivnicilor. Domnul Cuza nu descarc pistoalele in pieptul vajmailor s6i, subscrie decretul de abdicare i pleaa capul inaintea
conjuratilor" 45.

Este drept a situatia In care domnitorul fu &it, alturi

cu muma copiilor lui ce nu-i era femeie, adause mult, prin
" Romdnul, de la 12 Fevruarie 1866 0 broura 11 (23 Fevruarie) 1866
de N. Cretulescu, Bueureti 1866, p. 4.
" Viaja lui Cuza Vodd, p. 119 0 121.
e Bolintineanu, Viala Jul Cuza Vodd, p. 117.

" Ibidem, p. 121.

DELA HASCOALA DIN AUGUST PANA LA ABDICARE

86

deprimtorul simtimnt al ruinei, la pierderea energlei i a

neteamei de moarte, de care de altfel (Muse totdeauna dovezi
In cursul vietei lui.
Pe partea domnitorului purtarea este pe deplin explicat
din rsfrAngerea neaparat a imprejurrilor asupra sufletului
gu. Pe partea conjuratilor nu se pot pune numai simtimante
egoiste care s-i fi impins la grava lor hotrire. Cci in once
caz ei ii puneau viata In cumpn, indrsnind sA p6easa
la indeplinirea faptei, i ce puteau ei atepta ca rsplaa? Erau
deci linpini de dorul de a scApa tara de o domnie care rpise
liberatile in folosul unei camarile urate, i care prin destrblarea ei financiar ducea, dui:a cum credeau ei, statul la ruin.
E drept c intre ei erau militari, care jurase credint domnului
i pe care acuma o clcau, i c. Mr% aceast complicitate a

militarilor, lovitura ar fi fost peste putint. Oricat ar fi cAutat

s se indrepateascA in ochii lor i oricAt cutar ziarele favorabile mirrei a-i indreptti inc4 In urm, este peste putint
ca ei s nu fi simtit o umbr lsandu-i-se pe contiint, cAnd
clcar pragul palatului. *i c lucrul a fost aa privit in sferele
militreti, se vede din protestarea unui numr indestul de

mare de ofiteri, intre care doi generali, Florescu i Manu, 7

coloneli, 7 locoteneti-coloneli, 12 maiori, 40 de cpitani, 38
de locoteneti i 48 de sublocotenenti, care cer dela principele
Carol, reabilitarea onoarei armatei, prin o cercetare care s
constate care sunt ofiterii ce s'au fcut vinovati de trdare in
noaptea de 10-11 Fevruarie? ". Prin urmare nu este exact
" Originalul In Hdrtiile Rossetti. A fost publicat tare altii d. I. G. Valentineanu, Alegerea, detronarea si moartea lui Cuza-Vodd, Bucuresti, 1898, p. 115.
IatA lista tuturor subscriitorilor protestului, Generali : Florescu, Gheorghe Manu.
Coloneti : Solomon, Boteanu, Barut, Petrescu, PAucescu, Roznovanu, Vispescu,

Lt.-Coloneli : G. Catargiu, BrAescu, Racovitli, Coresi, Hekt, Donici, Holban.

Maiorii : Ciudin, Arlon, Ciupagea, Algiu, G. Scheleti, Paianu, SlAniceanu, Dumitrescu, Munteanu, Costescu, GalitA. Cdpitani : Ghenovici, Popovici, Luchian,
GuritA, Eurino, Polizu, ArmAsescu, Agarid, BrAescu, Poenaru, Niculescu, Scheleti, Varnav, Teleman, Baldovici, Teleman (cavalerie), Singurof, Cociturescu
Gr. loan, Dimitrescu, Burileanu, Parpale, Botescu, CojAcitreanu, Vasilescu, BAIAceanu, Pruncu, Holban, Silion, DrAgulinescu, BArsescu, Bfinescu, Popescu, Perieteanu, HAncu, Ghidionescu, Scheleti, Nicolau, G. Popescu. Locolenenti : Al.
Catargiu, Anghelescu, Deriviliu, Baldovici, Berlescu, Nicolaide, Lipan, Macri,

Drugfinescu, Georgescu, Walter, Chiritescu, G. G. Lipan, lonescu, Sobieschi,

Catacat, Nutescu, Munteanu, OrAsanu, Homoriceanu, Irimia, Ghica, Plesoianu,
Lupu, Teodoru, Orezeanu, Petrescu, Aiglu, Bosie, Leca, Papadopol, Gheorghiu,
Veropol, Petrov, Tereu escu, loan Herescu, Tudosie, Astrovanu. Sublocolenenfi :
Chirculescu, Caracostea, Veitz, Nuta, Economu Anghelescu, Alexandrescu, Popdan, Al. Nanu, Costescu, Dimitrescu, Gamba, Vintilii, PAulescu, Sebastian, Chiulescu, Trestian, Dunca, ArApescu, Carapancea, LAzArescu, Bobulescu, Mavrodin,
MAicAnescu, Teleman, Niculescu, Plesnilli, Popescu, CAuceanu, Holca, GAinA,
Dumitrescu, Notara, Neuman, Verghi, Bela, Macarovici, Vasilescu. Tot asa cali-

si fiul domnitorului fapta din 11 Fevruarie In ce priveste purtarea milltarilor, In scrisoarea lui ditrA alegAtorii sAi, din col. III, judetml Mehedinti
,,Nu-mi este permis sA fac parte din o adunare care de sigur va fi iarAsi preficA

86

ISTORIA BOMANLL0R

ceeace spune Romdnul, cd natia intreagg i armata erau indignate de purtarea domnitorului i doria a lui rsturnare.
Dack lovitura a izbutit, s'a intmplat numai multumit ghibAciei cu care conjuratii au stiut s punk m'Ana, In acea noapte,

pe toate elementele ckora domnul incredintase paza lui per,

sonal.

Mai greu ins este de explicat o alt" Imprejurare. Cum

de conjuratii s'au multmit numai cu rsturnarea domnitorului

i-au crutat viga; ba chiar nu s'au temut a-1 Ostra o zi

treag5. In o cas din Bucuresti, aproape Mi% paz, si ce impre-

jurare a putut s le dee deplina sigurant, c nimene nu se va

scula spre a-1 zmulge din nanile lor? Credem ck purtarea conjuratilor trebuie pus pe sama izbAnzei. Le reusise asa de bine
lovitura, inca ei nu avusese nici o nevoie de a intrebuinta violenta. Increderea In ei crescu odatk cu reusita si era firesc lucru
ca ei s nu se gndiasel mai departe la urmrile ce puteau s'
vink, dup cum nu se gndise cfind fAcuse primul lor pas. Nu
trebuie deci sk credem cA conjuratii, adanci psicologi, ar fi socotit de mai inainte efectul pe care faptul Indeplinit era a4
alh asupra multimei, si c fiind incredintati de a ei nepsare,
nu mai luase nici o Msur de precautiune ; csci intlege ori
cine, c' cea mai elementar eugetare asupra viitorului cu
tinta, ar fi cenit asa ceva. Dar daci conjuratii procedase astf el,
nu din convingere, ci mai mult din aiurare i ametiti de insusi
mrimea loviturei izbutite, ei nimerise foarte bine, &del poporul

trebuia, dup starea lui sufletease, s rmn in adevr ne-

pstor la cderea domnitorului.

Bolintineanu explic6 astfel nepsarea poporului din capital : Interesele cele mari ale natiei amenintate de a se ceda
Austriei, pierderea liberttilor, risipa finenciar ee se imputa
sngele varsat In ziva' de 3 August, toate acestea contribuise
spre a face natia indiferent la soarta domnitorului. Domnul
Cuza fuse perdut, nu In noaptea alckrei palatului, ci mai inainte ; indat ce sistemul absolut i toate rklele care purceserk
din el fAcuse pe natie indiferent" 50.
Nu credem c liberalismul sk
inchegat pn atuncea
ata-tea interese, incAt jignirea lui s'A' fi 1-kit inimele poporului
de cgre domn. Ideile inflcrdaz6 foarte rar masele, afar decAt
atunci cAnd ele se incorporeaz In formele interesului. Dar o
imprejmnre mai ales pusese fregimul personal al domnitoralui
In o lumia. nefavorabil : struinta rklei stri a finantelor, cu
zidat de acel nelegiuit (Dim. Lecca fostul maior), care a trAdat pe doainitorul
Incredintat pazei sale". Scrisoare din 1 Fevruarie 1888 reprodusfi din Epoca de
T. ... Maiorescd, In hitroducerea la Discursan i parlamentare, Bucarest , 1897.
" Viaja lui Cura Vodd, p. 117, Se ivise iari vorba despr cesiunea Rominiei cAtra. Austria In schimb pentru Venetia ce era s5L fie data Italiei. Ibidem.
p. 114.

DELA RASCOALA DIN AUGUST PANA LA ABDICARE

87

oate c conducerea trebilor fusese luata aproape de doi ani

pe sama tronului i nu mai putea avea scnze In neorAnduitul
mers al adunarei. Aici se atingeau interese reale : functionari
neplatiti cu lunile, creditori gi statului neindest ulati ; foloase
fmpartite far% rost unor persoane straine i nationalii rAspin*i
dela cAtigul de dobAndit din Intreprinderi ; menu cereri de
imprumuturi noue care afundau tara in datorii i amenintau
necontenit ca creterea darilor. Toti oamenii jigniti prin aeeste
stAri de lucruri faceau ins'

parte din ceeace fncepuse

a alcatui aa numita tat%
adeca aceia toemai pe care
Mexandru loan I li atrasese, din fntunerec i 'nulitatea politic, catra vazA
i lumina. Lumea era deci

.;10

nemultamita cu domnialui ;
cu toate ca nemultAmirea

nu mergea pAna acolo ca

sA starneasca o revolutie

pentru a fndeparta pe dom-

nitor, era In destul de rostit pentru a Impiedeca una

care sa nimiceasca asturnarea facutA i s-I reaeze

pe tronul din care fusese

scos. In acest sens au drep-

I
1

tate acei care sustin ca

greutAtile financiare au
pus un capat domniei lui
Alexandru loan 1" 6

Cine va ceti Romeinul

de a doua zi de cadere, ar
putea crede ca o inflac6rare ne mai pomenit Cuprinsese pe popor la auzul
vestei detronarei domnitorului.
In adevar In sferele oficiale se si Meuse ma-

nifest6ri de bucurie foarte

Doctorul N. Kretzulescu
Colectia Academiei Rom ine.

rostite.Mai ales adunArile fi aratase Impartairea lor prin zgomotoase aplause. Ce e drept cd aceste aplause nu puteau lipsi, fntru
" Se pot fOarte bine aplica cuvintele prIncipelui Al. Cantacuzin, din o
crisoare dart{ domnitor din 5 (17) Noemvrie 1865: En finances les folies o nt

oujours une f n triste, Le quart d'heure de Rabelais arrive toujours; on ne

sahrait lviterh. (11trliiie Rossetti).

DELA ITASOCOALA. DIN AUGUST PALL LA ABDICARE

t4t data cu impArtastmt abdidire lu Alexandra loan I, se

vota alegerea ltu Fhp de Flandra soarele ce rislra nu putea
sA nu fie salutat cu striette de bucurie. Dar se *tie ce whore

se poate pune pe asemene arrttAr. Apo char cat' ul ele nu ar

fi Impulse de nteresul schimblre, tot furl oamen se eau ca
ode In asemme Imprejur5ri i ei scuipI u.ifor load unde a
ruLat iert, Inset* Romaul in.s5 se insarcine,azA a arAta c acest
entuziasm nu tinuse malt, de oarec,e citeva zile dup aceea,
el doinnelte poporul pentru neplisarea lu s pentru grabnita
stAngere a foculu ce-1 insufletise"".
DacI vorbm tusk' de popor, o facem ntuna pentru Bu-

kuresti, In masele Oranime nu se puteau intinde nemultrnrea pentru modal cum

banii publici erau administrati ; i net5gaduit este ca

deocamdatk dup scurta

ei aplicare de un an, mai

mutt bunurile -deeat relele

legei rurale trebuise sA loviasel mintea tAr5nimei.
Pi-in urmare dac5 dAnsa ar
fi avut constiint5 de viata

ei, ar fi fost peste putint5

s5 nu sa fi n5scu mAcar o

pArere de r5u pentru c5derea domnului liberator ; dar

tArAnimea era o mash*
inert4 gait rost i Mt%

simtiri, in care nimic din

cele ce se petreceau in aevea

lucrurilor nu putea avea

rAsunet. Se bucurase ea nu
Costache Negri
e vorb5 infra cAtva la vesColectia Academici Ronikine
tea desrobirei ; dar bucuria
et eta rara intrtles pentru prefacerea in adev5r indrumat-

Se bucura numai, fiindcl credea a de acum nu are s6 mai

munceasca la boier, bucurie dopilAreascI i fAr5 fond de

i lucru
CAnd auzi de cAderea domnitorului
irebui sA se trample destul de tArziu dup implinirea faptuluicc pulea ea sit faca, si deci ce ar fi dorit sA fac5.? Nimica, intru
cAL lipsia pe de o parte perceptia real a lucrurilor, pe de alt5
parle organizarea, fara de care masele oricit de adAnci samAnA
cu marea nemicat5 de \Int. Taranii deci tAcur i primir5
schimbarea fAculA, Mudd nu puteau face altfel.
ado, Ar.

(Imperil Romtnul din 12 Fevruarie Cu acel din 16 Pevruarie 1866.

DALA RASCOALA DIN AUGUST PANA LA ABDICARE

89

Puterile europene fur bine intAles antic micate de

evenimentul neateptat petrecut In Principate. Dar Europa se

gAsia iar fnaintea unui fapt Indeplinit i deci nu era s6 se ocupe
atfita cu ceeace se Meuse, cat cu ceeace trebuia s se facA de
acum ininte. Puterile se intrunia indat6 In conferent, spre
a vedea cum A' preIntampine primejdiile ce puteau s se nasc6
din noua zvArcolire a poporului romfin care aduse i p.'n
atunci destul de lucru diplomatilor europeni. Nu se poate Incheia mai bine domnia lui Cuza-Vod decat cu cuvintele rostite
de KogAlniceanu pe mormntul Domnitorului sAu cA nu greelile ci laptele lui Cuza-Vodd aduseserd a lui detronare".

CAPUL IV

CULTURA IN DOMNIA LUI ALEX. ICAN I.

CULTURA INTELECTUAL.
Predomnirea elementului politic. Domnia lui Cuza-Vodil
se desfnue cu deosebire pe frAmul politic i social. Sferele
de viatA ce incearcA cele mai adAnci prefaceri sunt organizarea
statului i raportul intre clasele poporului. Aceste schimbAri
preocupa mintile ; ele determinA toate frAmAntArile ; ele inalt
i coboarA necontenit cump'Ana istoriei. TesAtura ei este alcAtuitA din firile toarse din caerul lor, i toate celelalte interese
omennti cad pe al doile plan, fatA cu vajnicul i covAritorul
interes politic care vibreaz'A ca ton fundamental, iar celelalte
sunt numai sunete armonice ce tremurA deodatA cu el. In tot
decursul atAt de zbuciumat al acestui timp, o idee stApAnnte
mersul lucrurilor : inchegarea statului i mAntuirea vietei romAnnti de vultanii ce pAnA acuma ii rosese mAruntAile. Dreptul

de a teal i anume de a teal ca oameni, nu ca o turmA necuvintAtoare, iatA nAzuinta poporului romAn. Dar pentru a o ajunge,
cAte piedeci lAuntrice i afarnice nu trebuiau rAsturnate ; cAte
lanturi nu trebuiau zdrobite 1 De aici nevoia unei lupte urine
dus de cei putini contra celor multi, de cei slabi contra celor
puternici, i dac5. la urm', izbAnda rAmase pe partea celor dintAi,

este c ei reprezintau lumina i. adevArul.

SA intelege ins6 dela sine, C astfel stand lucrurile, celelalte sfere ale vietei poporului rAmaser neingrijite ; c' acei

ce conduceau falangele luptAtoare de o parte i de alta, nu se

puteau indeletnici decAt cu msurile trebuitoare pentru a invinge, i cA toate celelalte interese ale Ord furA l'Asate in pgrAsire, In fata rkboiului dus pe viatA i pe moarte.
De aceea nu ne vom mira, dacA in sferele de cApitenie
ale vietei unui popor, acea culturalA propriu zis5. i acea economicA, domnia lui Cuza rAmAne cu mult indArAptul izbAnzilor

repurtate pe tArA.mul politic i social. Pe acel al culturei literare, artistice i tiintifice, intrucAt se putea desvolta tiinta
la RomAni, micarea nu mai este ca pAnA atunci, imbolditoarea

vietei politice, ci aceasta trecAnd pe planul intii, inspirA ea

plazmuirile mintei. Intreaga micare de cugetare pe cAmpul

ISTORIA. ROMANLL011

94

frumosului si al adevgrului este, in acel timp, un rsunet al

miscrilor politice si sociale. Cat despre viata economick ea
este lsat in voea intamplrei si se desvolt de sine pe cile
indrumate de imprejurri, fr ca s intervin si in ea idei mn-

tuitoare de relele trecutului, dup cum se intmpl lucrul in

domeniul raporturilor politice si sociale ; ha inc6 desfsurarea

vietei economice se abate pe cAi tot mai gresite care, neindreptate nici in timpurile mai noue, trebuia s conduc la un desnodmnt aproape fatal.
Niairi nu se poate vedea mai bine, ca in expunerea domniei lui Alexandru loan I, cum elementul de cpitenie al isto-

riei poate uneori a fie acel politic, trunchiul pe care se hultuesc celelalte ramuri, i cAt de neadevrat este conceptia

care caut s pun greul desfsurrei evenimentelor totdeauna

sau in faptele de cultur sau in acele economice. Sunt perioade
In care fr. indoial &A se intmpl aceast strmutare a cumpenei istorice ; sunt perioade in care ideile, altele in care interesele materiale joac rolul cel mai mare ; dar sunt si pe ioade
In care oamenii se preocup numai de raporturile lor de putere
fare ei, de raporturile politice si sociale. C adese ori si aici tinta
este tot economic6 cine ar putea-o tgAdui? Dar cAnd, spre
izbandirea intereselor economice, vin in joe elementele morale,
acele interese nu mai conduc ele istoria, ci sunt numai efectul
cauzelor morale. Am vzut cum domnia lui Cuza Vod gravit in jurul chestiei rurale ; dar aceast chestie a fost adusrt

pe tapet de oameni neinteresati i mpini numai de bindle

aproapelui, chiar cu jertfirea propriilor interese. Prin urmare
elementul moral a determinat aici rezultate economice. Nu
clasa interesat materialmente a repurtat izbanda, ci o man
de oameni predominati de idei altruiste si care cAlcau chiar
interesele lor in picioare, pentru a face s izbndiascA ideea
binelui.

Elementul cultural a predomnit inainte de domnia lui

Cuza si a fcut cu putint aceast domnie. Pe atunci, acel politic sttea inteadevr pe planul din drpt. Ideile nationale,
ideile de inltare a neamului din decderea in care z'Acea
acele izvorte din ideea originei romane ocupau mai cu sam
mintile, si ele se desvoltau tot mai mult in mijlocul unei vieti

politice stationare, luptnd cu apsarea, spre a-si face cale

tot mai larg in minti. Dela 1848 ins aceste idei incepur a
se cobor in viata real. Atunci, se fAcu prima incercare. In
tot decursul domniei lui Stirbeiu i a lui Gr. Ghica, ele se indrumar tot mai mult spre transformarea lumei aevea i cu
suirea lui Cuza in scaun, ele trebuiau s !are in aceast viat

s o frAmAnte i sa o prefac dui:A chipul i asemnarea

for. Perioada domniei lui Alexandru loan I insamn tocmai

eoborirea ideilor culturale in faptele incunjurAtoare. Din n6.-

CULTURA INTELECTUALA

95

zuinti ideale, ele devenir a parghii de indrumare spre fapta.

Cultura de pana atunci se prefacea in lucrare politica. Era deci
firesc lucru, ca aceasta din urma get% a cugetarei A. determine

mersul imprejurarilor, pe and acea a ideilor sa o intovarasasca numai i sa' o sprijine. Seria istorica' a desvoltarei ideilor

culturale dela 1859-1866 este o serie mai mult paralela decat

una ce se incrucisaza in mersul ei cu seria faptelor politice ;
de aceea ea poate fi expusa de o parte si dinteo singura
soare In tot timpul desvoltarei ei. Ea este mai mult un rsunet
decal un sunet.
S cercetam pe rand deosebitele elemente ce concurgeau
la cultura poporului roman, spre a ne putea da sama despre
starea in care le-a aflat si cum le-a lasat domnia lui Cuza Voda.
Se incepem cu invatamantul.
Starea seoaleior.

Invatamantul fusese urzit de vremile

anterioare in toate a lui trepte : primar, secundar, superior

si special. Cel primar figura ca rural si urban ; in Muntenia
reprezentat prin o multime de scoale 1768 nu e vorba,

mai mult pe hartie decat aevea, cu invatatori nepregatiti, cei

mai multi tircovnici de pe la biserici, neavand scoale nici

caluri, nici carti. In Moldova prin foarte putine 44 dar

mutt mai temeinic inlocuite, cu invatatori pregatiti in o scoala

speciala cea preparandala de langa Trei-Erarhi,
cu localuri mai potrivite i cu carti de citire pentru invatatura. Invatamantul satesc insa era m'a'rginit numai la baeti, pentru fete
neexistand nici o scoala de acest fel. In 1859 se face prima intindere a invatamantului rural si la sexul femeesc. Dela promulgarea legei din 1864, se adaug in Moldova inca 288 de scoale,

iar din Muntenia se desfiintaza vreo cateva din cele de tot rau
organizate 1

scoli primare urbane erau in Moldova 29 din care 10 de

fete, iar in Muntenia 42. Ele sporise foarte mult mai ales dupa
legea din 1864 ajungand pentru intreaga tara la cifra 94 scoale
de baeti si 70 scoale de fete. Orasile mai mari numarau mai

multe scoale in fiecare din ele.

Invatamantul secundar indrumat in taxi romane mai

ales dela 1828 inainte era representat in 1859, prin 8 seminarii,

organizate in urma desfiintarei scoalelor catihetice ; doua scoale
centrale de fete, in cele doua capitale ; doua gimnazii in Bucuresti : Sf. Saya (cu 8 clase) si Mateiu Basarab, cite unul in
Craiova, Botosani i Barlad ; cate o scoala reala In Iasi,
1 Ina In 1865, ne spune raprtul consillului general de instructle, di cele
2000 de scoale sunt mal mult pe
InvAtAtorli cliutau sfi capete posturile
numai In timpul recrutiirel, pentru a scAph de ea. Inclat e treceit, se lepiidau
de ele peritrti'd de deda la alb:: indeletniciri. Mon. of. 24 si 26 Septemvrie 1866.

isTonrA ROMANILOR

96

Braila i Galati. In domnia Cuza-Vocla se adauga cate un gimnaziu In Bucureti (Lazar), Iai (Alexandru-cel-Bun) i Ploieti ;
iar gimnaziile din Iai i Craiova se 'Malta la rangul de licee,

Cu 7 clase. Se mai infiintaza externate de fete in Bucureti,

Iai i Craiova 2.

Invatamntul superior care fusese desfiintat in 1847, i

reintrodus prin aazamintele colare din 1851 ale lui Stirbei
i Grigore Ghica, se organizaza tot mai mult deosebit de cursusile liceale, impartindu-se de sine in speeialitati ; drept, tiinti
i litere. In Moldova cursurile se tineau pana la 1860 in localul
liceului, dela acel an inainte sunt stramutate in un local propriu, casele lui Alexandru Roznovanu, noul aazamnt &AOLind numele de Universitate. Inaugurarea se face in 26 Octomvrie 1860 de catra ministrul de culte ad-interim, Mihail
Kogalniceanu 3.

In Bucureti se despart intaiu de cursurile liceului Sf.

Saya, facultatea de drept i primul ei decan este Constantin
Bozianu in 1859. In 1863 Octomvrie in 11 se desparte facultatea de tiinti i In 30 aceleiai luni facultatea de litere, care
toate aceste se intrunesc in Universitatea din Bucureti in 1864,

4 ani dup infiintarea celei din Iai. In acest din urm ora

se mai infiintase i o facultate de teologie care ing se suprima

In 1864, din lipsa de profesori4. In Bucureti exista de mai
inainte (1856) o coala de medecina, creatiunea doctorului Carol
Davila, care coala se marete i se intarete devenind simburele din care se va desvolta mai tarziu facultatea de medicina" 6.
Cat despre coalele speciale, domnia lui Cuza-Vod afla
existand coalele de arte i meserii din Iai i cea de agricultura dela Pantelimon, i o coala de inginerie in Bucureti,
prefacuta mai tarziu in coala de podan i i osele. Intre 1859
i 1866 se mai infiintaza, in ramura acestui invatamant, doua
coale comerciale, una in Bucureti i una in Galati (1866),
dou conservatoare de muzica, unul in Bucureti i unul in
2 LIU cate-va date statistice asupra poporatiei coalelor in 1865
Colegiu]

M. Basarab151

SI . Saya

Lazar

Cratova

33 de profesori, 340 de elevi, 8 clase.

7

>,

7 ,.
14

132
126

4
4
6

PP

Bursieri In toate la un loc 145.

Voix de la Roumanie, 2 Noemvrie 1861.
Gimnaziul din Barlad fusese Infiintat In 1858; ace' din Botopni In 1
Sept. 1859, Ureche. Istoria ;coalelor, III Bucurestl, 1894, p. 186.
Mon. os'. al Mold., 4 Noemvrie 1860.

Ureche, Istoria coalelor citata, p. 261.

5 In Bucureti eran hi 1861 un numar de 98 de medici, mai toti
mai ales NeinVI i Greci; Romani foarte putini ; cet Anal 1nsamnat, hirurgul
Turngsco.,,Lin giertgur Francez : Davila. Voix de la Roumania )? Octomvrie ,1861.

CULTURA INTELECTUALA

97

Iai (1860) i doua coale de frumoasele arte (1860) 6. In Targul

Neamtului se institue o coala de silvicultura 7.

Mare era imbulzala tinerilor in coalele straine, mai ales
la cele din Paris unde invatau aproape de 500 de studenti, din
care 31 de bursieri pentru Moldova i 51 pentru Muntenia 8
Erau i pareri protivnice acestei instrainari a tineretului roman,
i. ziarul Romeinul sustinea ca. trebue copiii sa invete coalele
secundare in tara" 9. Domnitorul umbra' Cava timp cu ideea
de a infiinta in Paris un colegiu romanesc pentru privigherea
bursierilor 13, sau cel putin sa* se infiinteze un consulat roman
in capitala Frantei, daca nu pentru alta ceva, apoi spre supravegherea tinerilor care nu se prea videau pe la coala 11.
Dela o vreme se incearca a se abate curentul catra Italia, pentru
a lupta contra galomaniei, i se trimit cativa bursieri la Turin.
Cu acest prilej se preschimba adrese foarte calduroase intre
ministerul roman i acel italian i gazetele italiene saluta cu
multa caldura pe studentii romani. Curentul insa nu se mentine 12.

Domnia lui Alexandru Ioan I a dus deci mai departe

aazamintele colare gasite in fiinta la inceperea ei ; a sporit

numarul lor, a adaos cursuri i profesori, a intins orizontul intelectual. Se poate insa observa o tendinta statornica de a se
ocupa mai mult de invatamantul teoretic ; caci afara de coalele de comert i de cea de silvicultura, mai erau dou biurouri
geologice care i ele se dadura mai mult la studii teoretice. Nu
se vede infiintata nici o coala practica pentru invatarea indeletnicilor producatoare de avutii. Se intelege ca o asemenea
directiune, fiind sprijinita in loe de a fi combatuta, ea inzestra
tara numai cu oameni nedestoinici a se sustinea prin ei Inii
i. indemnati A' recurga la sprijinul statului, ca functionari.
*coalele statului nu slujiau deci decat la sporirea i alimentarea
unui eau ce ar fi trebuit stavilit prin toate mijloacele '3.
Ureche 1. c. p. 254. Mon. of. al. Mold., 30 Septemvrie 1860.
7 Ureche 1. c. p. 230.

Ureche, 1. c. p. 263. Fie care burster primia cate 60 de galbeni pe trimestru, in 1862. Le Sicle, 10 Septemvrie 1862, spune ca erau numai 300 de
studenti romani in Paris.
Romdnul, 16 Noemvrie 1862.

10 Seri oarea domnitorului publicatii in Mon. of., 20 August 1862. Cu

acest prilej ziarul francez Le Conslilulionnel, 2 Octomvrie 1862, observa: Si
l'hospo ar veut dvelopper l'instruction dans son pays, c'est au dedans et non
au deliors qu'il faut crer ; cest au dveloppement de l'instruction primaire
et secondaire qu'il faut d'abord appliquer ses ressources".
11 Scrisoarea din Paris in Romdnul 11 Ianuarie 1861.
11 Ureche 1. c. p. 231. Bursierii trimisi sunt : P. Bors, G. A. Ureche, RIA11111-

lus Scriban, loan Mortun g G. Row.

10 Ca o minune poate fi privIt faptul, cit se desflinteazii cursul de limba

franceza de la scoala de agricultura de la Pantelimon scopul invdfdindntului
fiind de a forma oameni praclici". Mon. of., 26 Septemvrie 1862.
A. D. Xenopol. Istoria Rominilor

Vol. XIV.

ISTORIA ROMANILOR

98

0 altA observatie ce poate fi ilcut, este cs coalele, mai

ales cele superioare, contribuir la o rAsOndire mult mai intinsA a ideilor in Muntenia deca in Moldova, dui-A cum insu
domnitorul o constat, in o alocatiune ce o lace la primirea
din Decembrie 186014. Koelniceanu ara-M de asemenea, In
acela an, &A In Tara Ron fineasc nurifrul studentilor este
mult mai mare, pentru ea' acolo, mai in toate satele sunt coale,
i aceasta nu de azi, astfel &A i daselii de prin sate titi ceti

i scrie cu litere stiline, cand la noi mai nici inteo instant5

nu se gsete nimene care se tie ceti i scrie cu litere stfine.

Am avut prefecti care au cerut ca protocoalele comisiei centrale sit fie tiprite cu chilirice" 15. Koglniceanu amestec6 lucrurile. Este adevrat c' nunfrul studentilor era mai mare
la Bucureti ca la Iai ; dar acest spor nu credem s'A fi provenit
din coalele s'teti care numai foarte rar puteau s6 imping6
vi e-un element r Ala in treptele superioare ale inv'tmntului,
mai ales fiind dat organizarea absolut defectuoas a acestor
coale. Num'Arul mai fsti Lis al studentilor din Iai provenia
mai ini Aiu din inferioritatea acelui al poporatiei obleti a Moldovei fat cu acea din Muntenia ; apoi mai cu sam6 din pricind c' elementul row Anesc era aa de redus in oraele moldovene, unde acel jidovesc era adesea ori precumpenitor i
In once caz totdeauna foarte numeros. In sfArit ideile erau
mai fsr Andite in Muntenia i din pricin6 cA mai toti proprietarii de moii de aici nu-i cullivau ei singuri pmnturile, ci
stteau cei mai multi in orae i mai ales in capital, pe cand
In Moldova ei stneau la moiile lor pe care le exploatau singuri16. La rAndul ei cauza acestei deosebiri st6tea in sistemul
de cultur al p'mntului : in Muntenia, prin luerarea in Ort6ie care 15.sa toata' moia in sama tranilor, Ma nevoie de
privighere a muncei lor, ei inii fiind interesati in cauz; In
Moldova din protiv, nevoind pururea prezenta proprietarului
care lucra moia pe socoteala lui.
22 Decemvric 1860.
In 1860 In Bucuresti erau inscrisi studenti : la drept 27, la litere 12,
la Ftinte 5 la silvicultura 11, In total 55. In Moldova erau la drept, stiinti, si
litera Impreuna numai 27. Vezi Starea Instrucliuni publice In Romdnia de sus
de loan Malorescu 1860-1861. Bolintinanu In Viaja lui Cuza Vodd p. 66 spune
cli ,.la facuhati sunt mai multi profesori decat studenti si ca sa nu se inchicla
clase!', minis rul, dupa sfatul lui V. Alexandrescu (Ureche), puse In budget
o mare suma de burse pentru scolarii ce aveau sa asculte la facultar.
Prin litere strahle este strain ce tocmai Kogalniceanu 0 Inteleaga pe cele
14

1,

?atine.

" A. Golescu, In adunarea moldoveneasca, unde era deputat ales de

Judetul Bacau (Vol. XIII, p. 35) spune ca viata Moldovenilor mai mult la tara
qi mal serioaga, cea munteneasca mai mull la oral". Mon. of. al Mold. 7 Martie
17,4.41

1860.

CULTURA INTELECTUALA.

99

Pentru a incheia cu invatamantul, notam ca piedeca oca

mai mare la a lui inaintare era, pe langa nedestoinicia prolesorilor, mai ales lipsa manualelor de studiu. Se ajuLau profesorii i elevii cu carti traduse din limba franceza, fara a fi
potrivite cu nevoile Romnilor, apoi mai ales cu manuscripte,
alcatuite adeseori zi cu zi, MI% ir i fr sistem.

Daca trecem acuma la desvoltarea ideilor, trebue sa ne

oprim la cercetarea mai multor serii de fapte ce o alcaLuesc ;
acele privitoare : 1) la literatura, 2) la Liintele morale, istorice,
filologice, crtitice 3) la llintele pozitive ; in aceste sfere imbue
s urmarim atat desvoltarea interna cat i impiirt4irea
manilor. cu cultura generala europeanit, i insfarit, 4) la intinderea ideei romane peste hotarele tar&

Literatura. In timpul domniei lui Alexandru loan I,

mintea romaneasca' a fost trasa' Cu putere pe Cara mil patriotic

i national, pentru c drepturile Romnilor la viata, trebuind

fara incelare aprate prin o lupt contra elementelor cotro-

pitoare, se intelege dela sine c existenta national ce era pentru

cugetele mai alese, visul suprem, trebuia s atraga catra dansa

revarsarile inimei. Literatura Mat ca proza cat i ca versuri,

adic producerea frumosului prin graiu, trebuia s imbrace
la Romani mai ales mantia patriotica. Aceast mantie se colora insa deosebit : cand cu plangerea soartei prigonite a Romanului, cand cu revolta contra ei i biciuirea prin arma ironiei, in satira sau fabula, a relelor lasate de trecut, cand cu
avanturi ale inimei i deschiderea ei WA% sperante imbucuratoare. Totui este de observat, c aceasta aplicare a mintei
producatoare de frumos, pe panca paLriotismului, este mai
ales manoasa in primele timpuri ce urmeaza indoita alegere
apoi unirea destivaritil dela silritul lui 1861, and pe atuncea

literatura tarilor romane reproduce mai mult bittaile inimei

colective decat acole ale inimei individuale. Cu cat tusk' luptele politice se incheaga mai crancene, cu cat via ta se coboara
din regiunile inalte ale speraniei i ale visurilor catre nevoile
neapitrate ale vietei de toate zilele, cu atata i izvorul patriotic

slabete i, dac nu este inlocuit, cel pupn imparte sceptrul

eu santimintele personale. Poeziile de iubire i lirice sporesc
fara indoial' cu eat inainteaza domnia lui Alexandru Ioan I.
Cu cat framantarite politice se coborase din inalLe regiuni cdtra

luptele vietei de toate zilele, cu atta ele deveneau ceva mai

comun, i mintea incepu
cauta desftarea in alte coarde
vibrtoare ale inimei.

Este insa' in firea lucrurilor c ceeace atinge propria fiinta

sa fie mai adnc simtit i deci s gasasca o rostire mai pottivita decat simtimantul mai altruist al iubirei de tara. Poeziile

100

ISTORIA. ROMANILOR

patriotice pot numai atuncea sa ajunga culmea, cand pornesc

din inimi largi, incapatoare, in care bucuriile i durerile obteti ieau chipul unor bucurii i duren i personale. Pe cand
poetii mai putin inzestrati vor putea canta, uneori in culori
adevarate i micatoare, propriile lor simtiri, numai cei mai
mari vor fi in stare a imbraca in forme neperitoare iubirea intregului din care fac parte. Era deci firesc lucru ca literatura
patriotica din timpul lui Alexandru Ioan I sa fie, afara de putine
exceptiuni, slaba ca fond.
Se adaogia insa o alta imprejurare care trebuia sa o coboare i ca forma. Sub inraurirea limbei i literaturei franceze ce patrundea tot mai intins in mintea celor cu carte, limba
romneasca se impestritase Cu o multime de cuvinte noue, fara
rasunet i MIA radacini in lumea morala a Romnului, plante
seci de ierbar culese i uscate, iar nu prinse, verzi i pline de
flori, ca acele rasrite din fondul cugetarei romneti. Aceste
cuvinte, prin forma lor cea noua, puneau insa in lucrare un
farmec deosebit tocmai asupra mintilor mai putin inzestrate
care se intreceau in intrebuintarea celor primite i introducea
far incetare alte noue.
Din aceste doua pricini, inspiratia mai mult silita i oare
cum de comanda a patriotismului i miunarea neologismelor
In literatura curenta a epocei pe care o studiem, producerile
ei sunt, in imensa lor majoritate, *ubrede i fara avant. Ex
ceptiunile ce se intalnesc nu aveau in destula putere spre a
indrepta curentul, mai ales CA poporul care cetia, restrins
el la un numar indestul de neinsamnat, nu putea deosebi frumosul adevarat de masca lui, i amesteca impreuna minunatele
creatiuni ale unui Alecsandri cu acele ale unui Pelimon, Baronzi sau Grandea. Simtimantul estetic era foarte putin desvoltat la Romani, i lipsa lui dadea ranguri egale productiilor
celor mai indep'rtate pe scara gustului frumos.
Mai este apoi o imprejurare care explic." saracia de miez
a operilor literare, mai ales dela inceputul domniei lui Alexandru

Ioan I. Din cei trei mari poeti pe care timpurile de mai inainte

Ii impinsese

la lumina zilei, Alexandrescu

Bolintineanu

ajunsese pe clina coboritoare a desvoltarei geniului lor, iar cel

mai mare din toti, Vasile Alecsandri, de 0 pastrase Inca' neatinsa puterea lui creatoare, fusese insarcinat de domnitor, prietenul su, cu misiuni politice insamnate care trebuia s abat
cugetarea lui, din regiunile frumosului uncle se avntase Oda'
atuncea, spre realitatea vietei de toate zilele. Aceasta ne explica inca 0 mai mult lipsa aproape totala de luceari de valoare
estetic in primii ani ai domniei lui Alexandru Ioan I i numai,
dupa ce pozitia exterioara a trilor romane se mai limpezete,
Alecsandri poate iar, sau relua lira lui parasita, sau readuce,

CULTURA INTELECTUALA

101

prin retiprire, creatiunile sale anterioare, In contiinta poporului s6u. S6 limpezim Ins6 prin exemple ideile arnate :
In decursul anului 1859, D6sc6lescu In Solonii nqtri, Indeamng pe legiuitor :
SA gAndeascA la tara ce In vol spereazii

iar in Strigoii, el spune c:

In obsteasca adunare
Am vAzut cAti-va strigoi.

In poezia Vorbei sei fie, 1i bate joc de deputatii majori-

tAtei, spunandu-le :

Ori cum sA fie, din nemiscare

N'aveti dorinta sA vi

Tot aa in poezia Noi, el spune cA

In loc de zile, In loc de viatA
In loe de tal A si oameni noi,

Tot bAtrInetea Inca ne-nghetatA ;

Suntem tot noi !

Dar pe lang6 aceste rostiri destadAjduite asupra Indreptrei rAm6itelor trecutului, DAschlescu vede zorii viitorului in
poezia 0 zi frumoasd, In care cant5. :
Azi RomAnul dovedeste
CA-n sfirsit s'a desteptat
Si cA-n faptA vredniceste

Libertatea ce-a visat" ".

G. Baronzi, unul din poetii cei mai spornici ai timpului,

celebreaz4 pe un haiduc din vremile vechi, asbunAtor al poporului impilat, In un poem ce cuprinde hare altele urmAtoarea
strof6 :
StrigA ura I sl trAiascA
ToatA tara romAneascA
Pe strAini sA-i biruiaseli

5i din sfnu-i sii-i goniascii?

G. Thutu ii bate joc de toate elementele rele i putrede

ale societgei In poezia Vei place cum eu cdnt, sau reamintete

fuiala unui tdran de atre un arenda

grec, iar pe de alt6 parte in Romlnul i Ldutarul el chiamg pe
nedreptAtile vechi In
Muntean :

sA vinA la noi
SA scApAm de-ori ce nevoi ".

17 Steaua Dunarei, 2-3, 5, 8 Ian. 3 si 11 Iunie 1859.

Corbea Haiducul, de G. Baronzi in biblioteca popularl. Bucuresti, 1859.

" Steaua Dundrei, 23 Ian., 20 April si 14 Mai 1859.

'STOMA. BOMANILOB

102

loan Pavlof spune domnitorului :

s [it doam13 ca Stain, si num3le da Mare
S t-ti .pu u-n

dr 14u1

1 popor

SI dici st-a;u1 u iirei dap trte d3 hotve

I n ttla rom ui spre fatale viitor

iar C. R idulian pune In domnitor speranta regeneedrii tranului

romAn :
PA not Astia tAranii
Ce am t.rait twilte
PA 1-acum cA id do n lad sfIntul

Ne-a tritnis pe Cuz t blAndul

Avocatul Ionescu din Bucureti exclam6 :

monii este d spArtire
Dumnezeu ne-a dat unire la.

Tot el face o Odd la Minim din Ploefi.

Un anonirn Intreab1:
PAM cAnd [rate Munt ne
SA te lupti tot cu nevoi :
P nA cA d mfl M I vane
Injugate-or ca pe boj?

Sofia Cocea, acea tnrir femee pe care am v'cizut-o

Mad alriturea cu Val) ttii pe CM-Amu' grzetIriei politice, trichina

o poezie Slelei Duneirei, organul de cApitenie al n'Azuintilor

timpului, spunAnd in ea :
Stelitta draul

Chiar acurn..1 d peire

Tu Mol 'ova al scApat" "

precum i alte poezii de acela caracter.

Mavrodol caur s reinvie spiritul national pe calea poeziei dramatice, scriind o drama' : Vlad Tepe 25. *1 tot pe atunci

public Bolintineanu o Ilona serie de legende istorice In versuri, precum Baia, Codrul Cosminului, Celatea Alba', Bucovina,
111oldovenii la Merienburg, Cillugarenii, Dumbrava-Ro0e, etc.;

dar aceste balade sunt mai pre jos de minunatele sale creatiuni din 1852, atAt ca avnt al gandirei ct i ca form5., iar
limba lor este lot mai incrcat cu neologisme26. Mai publicl
Bulinlineanit i Aminliri de ctildforie in care presur pretuSleaua Danarei, 22 fanunrie 1859.
Voicti plu arul sAu Enluziasnuil fdranalut roman, Buc. 1859.
la Ram lnul, 27 [anuarie * 30 fulla 1859.
la Steaua Du Aril, 4 April e 1859.
Ziva, 2 Aprilie 1859.
" Bu urea I. 185 .
Randnilor de D. Bolintineanu, 13ucurcsti, 1859.
al

CULTURA INTELECTUALA

103

tindene povestiri istorice, precum bun-oarii cu prilejul descrierei Giurgiului, acea a luptei lui Mihai Viteazul cu Turcii,
la podul din acel loc 27 O alt Descriere de dileitorii a lui Al.
Pelimon caut s atrag luarea aminte a boierilor asupra frumusetei t'ami lor. El fi IntreabA a de ce fi petrec cea mai mare

parte din viata lor In Bucureti sau trec hotarul in strintate

i nu se duc s-i fmprospteze puterile In mndrii munti ai
trei noastre28? 0 a treia Descuere de cilliitorie fAcut de unul
Theodor Margot, prin muntii Trei RomanWi, strue pe lngA
Insmnarea frumusetelor fireti i asupra amintirilor istorice
fncheie cu cugetarea patriotic' ca': Aci se fini victoria noastr
acesta este tabloul acestei mrete, avute i roditoare tri
pe care o locuim, cunoscut de popoarele Europei sub numele
de Valahia, dar care pentru noi pstreaz i va pastra pentru
totdeauna dulcele i gloriosul nume de Romania" 22 Tot pe
atunci o femee Amelia V... publicA o nuvel national, sub
titlul Amelia Steldnescun.
Tot atunci apare i Darea de seprn asupra procesului
exilului C. D. Aricescu ce fusese surgunit In 1849, din cauza
rspunsului la un imn dedicat generalului rus Duhamel, care
imn M'alta pe Rui. Aricescu rgspunsese acestui imn, prin Bilistemul Romeiniei contra apeistorilor ei, In care spunea filtre altele :
Ajungl-vA blAstmul
Poloniel ce geme
Sub jugul de sclAvie

Sub knutul de urgie

Cu care-o 'nf5surati.
Si voi copii al tgrei

Boicri, nu dati uitarei :

Polonia cea mare
Fu sclava prin tradare
Si azi zace-n mormAnt" si.

In anal 1860, apar, pe lng poezii singuratice de felul

artat, de care miun organele timpului, culegeri mai mari

publicate in volumuri i care imprtilesc acela caracter. Aa

In prefata la volumul de versuri tiprite de G. Meitani, autorul
ne spune, c iubirea de patrie ce necontenit v'zuse suspinnd
dorul mumei ce o moarte secertoare cule la pmnt, i vi-

surile vrste de roze, acestea furil obiectul cantrilor mele".

iat cum cant el patria, In poezia inchinat printelui s'u :
FAcusi s5. stiu ce este a patriei iubire
Respectul cAtr Sancte In mine al sAdit
Iubita libertate
Ilrei fericire

Fcusi sa fie visu-mi perpetuu favo

CdIdlorii pe Dundrea si In Bulgaria de d. Bolintineanu, Bucuresti, 1859.

Impresiunii de ciddlori In Romdnia de Al. Pelimon, Bucuresti, 1859.
" O 'ja/orle In cele 17 districle ale Romdniei de Teodor Margot.
Steaua Dundrei pe 1859, Nr 1 i urm.
Procesul i Exilul meu la Snagov de C. D. Aricescu, Buc. 1895.

ISTORIA 110MANILOR

104

In poeziile lui de iubire, Meitani este inca si mai radical

In limba :

Numai tu scump te arlti

Invingi natura, junime belA
Dar fad s sufAr, crudo, amar

lar in Patria nu se mai uita nici la limba, nici la tntales,

ci serie

Astea Orla de-lnfocare ii c-o minie fierbAndA

Zise juna cea femee cu un glas tremurnor
Si'apoi repede se scoall ca lumina strdlucindA

s'abate spre un arbor ce sta colo zimbitor ".

G. Baronzi tipreste doua culegeri de poezii patriotice,

in care se cuprind bucati ca La Romdnia, La Zeul tiraniei, Sufletul qi Sclavul, La Zeul Carpafilor, Cdntecut deputatului,
care canta
Pentru cele patru punte
Votul nostru sA ne o:1Am ;

Ruga Romeinului In care se roaga

Doamne scap tara mea

De uitare cea nedreapt6;

sautn Fdt-Frumos, In care adresandu-se domnitorului, spune :

FAt-Frumos, RomAne mare
Iti dau dota tArisaore
Dou tAri surori iubite

Sub domnia ta unite".

Pe ici pe colea !si intrerupe avintul patriotic, spre

canta durerile personale, precum In Dorul nevindecat, sau Ce
e mai dulce in lame. In poeziile de iubire, limba lui Baronzi e
mai 'flin de neologisme decat In acele catre tara'.
mi place, mA'nclIntii ?1st dulce azil

Dar far de amoruri mA crez In ezil".

Mai tnfocat decat ce de pana' acuma, canta C. D. Aricescu faptele mari strabune, Mil a se Malta trisa nici macar
panal la Bataliile Romanilor ale decazutului mare poet muntean. In o limba impestritata de neologisme, Aricescu serie
un sir de bala de asupra lui Vlad Tepes precum : Ospd tul lui
Tepe, Soldatul roma sub domnul Tepe, Vlad Tepe i solii,
Tepe i clugrii greci. Un alt ciclu este Inchinat lui Mihai
Viteazul; apoi gasim poezii ca Romdnia rendscdndd, 9 Iunie
Ctnturi intime de G. Meitani, Bucuresti 1860.
." Danabianele fi elude Carpagior de G. Baronzi, Bucur6stf 1860. Aceltq
caracter aproape au ol poeziile lui A. Biru, Roua In lacrimi, Bucuresti 1860.

CULTURA INTELECTUALL

106

1848, Lui Napoleon III, 24' lanuarie 1859. In Diminefa pe

Bueegi, Aricescu cant

Poetii contimporani din timpul domniei lui Alexandru loan Cuza.

Colectia Academiei Romane.
Abia Tratan Divul cu pierderi colosale
Pe fiica lui Zamobds putut-a subjuga
De bravi colonizate aceste SArI vestite
Paladiul Rome' furii i citadela sa ".
$oimii Carpatitor, poezie istoricd de C. D. Aricescu, Bucuresti 1860.

ISTOBIA ROMANILOB

106

Al. Pelimon se urea chiar la o epopee In 12 cAnturi, In

care celebreaza tot cucerirea facuta. de Traian, fara ca In cele
6.000 de versuri din care epopea se alcatuiete, sa' se intAlniasc
cel mai mic avAnt al ganclirei ; iar limba este intesata cu cuvinte

noue, ra'ra nici un miez poetic, precum ; orgoliu, sacerdot, narare, consolare i chiar grinsei ca dinfii (grinca des dents). El
sfArmte poema lui cu strofa :
Roma, Roma totdeauna

A atras a lui privire.

Prin vcgherea lui, Fortuna
Pasii 'ndreapta spre marire.

Asta tinta dar alma

Fu romana colonie.
Roma-Dacia, mireasA,
NAscu marea Romanie. "

Pocziile lui Zamfirescu publicate In Revista Carpafilor

nu se deosebesc, de cele analizate pana aici, nici prin fond nici

forma 36.

Pe acest pustiu intelectual, olvanizat numai cAt de simtimAntul iubirei de tall, se Inalt s'ar parea, ca nite miraje
inOlatoare, cateva lucrari de adevrata valoare, atat ca cu-

prins at i prin limba curata i fumoasa In care sunt alcatuite ;

cAleva fabule de A. Donici i. minunata novela doamna Kiajna
de Al. Odobescu, publicate i unele i cealalta In Revista Car-

patilor. 0 lucrare acum uitata, dar care are meritul unui puternic avAnt al gandirei, de i limba cam lasa de dorit, este un
poem scris de Romul Scriban, pe cAnd era student la Turin,
intitulat : 0 noapte pe malul Dundrei. Reproducem sfAritul
acesici frumoase conceptiuni poetice :
De tine e legata a Dacio! fiinta ;
CAci Dunmezeu te puso, in nalta sa voint1,1
SA fii aici o poarta de-arama si granit
De-a pururi Incuiata de-un brat nebiruit.
Infernul nici data nu va pu tea sa feel

In abur! sau In neguri a ta profundl apa

Si s'o ridice-n aer In forme mari de noni

Sub bolta presurata de stele si de son.

i seculi nici odatA nu vor putea sA seco
lzvorul tau cel vecinic si apa ta cea rece.
Eterna-i temelia ne-nvinsei RomAnie

Eterna ca si dansa e unda-ti albastrie.

Nici omul, nici natura nu vor pace surpa ;
Nici spatiul, nici timpul n'o vor place seca.

U Traan fi Dochia de Al. Pelimon, Bucure5ti, 1860. In critica Muth

aeestel epopel In Athencul Romtn 2 Fevruarie 1861, criticul se ocupa numai de

bicalcarea din partea autorului epopei a condillilor clasice ale unci forme
epiee, lard a apuno nici un cuvant asupra conceptiunilor poetice si a Umbel
autorului el.
" Revista Carpafilor, I, 1860, Iasi sub directia lui G. Sion.

CULTURA IWTELECTUALA

107

Rostogoleste dar etern a tale valuri

Prin aste vAi ripoase, prin aste negre maluri;
Mugeste Cu putero o rfu neperitori
Din ziuA pAn-In sarA, din sarA pAn-In zori" I"

Aproape cu acela avant al gandirei este scrisa" meditatia

O noaple pe ruinele Sucevei38, de un anonim i Oda la deschi-

derea universilafei din Jai 26 Octomv. 1860, de loan Ianov,

poetul melancolic al acelor timpuri care trebuia srt devita mai
tarziu veselul i hazliul autor de cantecele comice39.
Nimic nu ne poate da o idee mai lamurita a lipsului de
simt pentru frumusetea limbei, deck. urmritoarea MA-0M din

un poem al lui Adrian : Slelan i Tdiarii, care stricri o descriere

In destul de vie i de micatoare a unei lupte, prin un cuvant
nepoLrivit pus tocmai la siTtrit i care da'iatna tot efectul.
Fulgerl din arcuri sAgeti veninoase
ScAntei se miscA pe coiful judos
Lancea s'ascute-n pAganul og';
Tatarul s'opune, dar apoi slAbeste
Cade si-n prinl groaznicA, cumplitd
Arborul se luptl, se pleacA, s'agild","

coleu

Tot atat de putin simt pentru limb are i Sofia Hrisosi lucru straniu, aceasta femee care serie foarte curat

i brumos In proza, In versuri s'abate la o limba ca urmaloarea :

Si cred cA virtutea este rAsplAtitA
CA meritul astizi este onorat
CA simtirea este de top pretultA
CA spre-a fi ferice omul e creat"42.

Pentru a videa tnect pan'a la ce exagerare se mergea In

stricarea iimbei, s'a reproducem odio al lui Nastasanu, cand
pleac spre a studia pictura In strain'atate. El spune Wei de
care se despartete : De i factia ce-1 oprima' au slat i sl Inc
obstacol la niLe asemene aspiratii, Ins6 noi prin asiduitale
i indiferenta la insidiile lor vom invinge, i tu vci con Linua
87 Atheneul romdn de V. Alexandrescu No. 18, 20 Fevr. 1861. Poemul
Incepuse a se publica In No. 14 din 1860.
" Sleaua Dundrei 69, 1860.
" Alheneul romidn? No. 6, 4 Noemv. 1860. Ianov spune, In Inchinarea
cAtrd Papadopol-Calimah:

Obosit de grea durere

Si de-al inimei suspin

Imi plec capul In tAcere

La al soartei crud destin".

' Ibidern No. 6, 4 Nocmvrie 1860.

'1 Asupra Sofici Brisoscoleu vezi un articol de Emiligar In Arhiva din

Iasi, 1902, lanuarieFevruarle.

" Alheneul romdn No. 1, 15 Sept. 1860.

108

ISTORIA ItOMANI1,011

mara ta cal% progres care te va conduce la nidul (nid=cuib)

su natural dela capitol" ".
AlAturea ca aceast directiune *oath' spre modernizarea
stricarea des6vArsit a rostului limbei, mergeau alte douA :

Poetui Grigore Alexandrescu

Colectia Academiei Romne.

una mai moderat, primind oare care cuvinte noue in tes6tura

vAnjoas6 a vechiului graiu ; alta cu des5Arsire arhaics, retnoind rostiri uitate i turnAnd cuvinte noue in forme vechi.
Didem. Tot asa gAsim In Imnele poetice ale lui G. Boteanu, Bucuret1

1860, unul dedicat Demoazelei A. In acela an afliim pe Alexandru fon Hulubelu reeditAnd Suspinele unei matroane din istoria Romdnilor ce fusese tipArite Inca In 1847 In Gazeta Transilvaniei. Hulubeiu Imparte gratis aceastii
scriere junhnei studioase.

CULTURA INTELECTITALA

109

Directiunea moderata era reprezentata prin prozatori imam,

nati, precum intre altii prin Mihail Kogalniceanu ; cea arhaica
se intrupa de o camdata in marele meter al penei romane,
Alexandru Odobescu. Bine inteles, ca daca in proza se putea,
ba trebuia chiar pana la un punct, A' se primiasca innoiri, nu
era tot astfel pentru graiul poetic care nu poate cleat prea
arare ori suferi intrebuintarea de cuvinte noue, neframantate

i neinfratite inca cu gandirile poporului. In aceasta de pe urma

sfera marele plasmuitor al limbei poetice ramane aproape singur
Vasile Alecsandri.

Seriile istorice produse de aceste directiuni, astazi au

ajuns aproape la a lor incheiere : Directia exagerata catra neologisme a fost mai cu totul parasita i mai staruiete numai
Inca in cateva ramuri de cunotinti tiintifice ; cea prea arhaica
iarai a fost indulcita pe cat se putea in proza ; iar in poezie
ne am intors i ne intoarcem tot mai mult la limba plina de
miez i de icoane frumoase a poporului.
In decursul anului 1861 se mentine curentul literaturei
patriotice, ba se intarete amestecandu-se in el i glasul pana
acuma mut al poetilor mai de seama ai neamului romnesc :

Gr. Alexandrescu care scrie, daca nu cu un deosebit avant,

cel putin cu un ton mai adanc, o poezie inclinata Unirea Principatelor :
Timpul tree e, omul piere, dar a patriei iubire

E averea cea mai rarA, cea mai scumpA, mostenire

Ce de la pArinti de merit, nobilii fii o primesc".

Apoi Donici apare cu fabulele sale, toate aceste productii

mai de sama fiind publicate de marea revista intemeiata la

inceputul lui 1861 de un grup de literati, Revista romcind ce
apare in Bucureti, de acela caracter, dar mai bogata i mai
luxos editata. decat Revista Carpatilor din Iai, Gh. Mau

publica in Atheneul romcin mai multe poezii patriotice, precum

Tara mea in 24 Ianuarie 1861". Pe lnga aceste productiuni

urmeaza Inca mai departe irul acelor sarbede i de nici o sama,

precum bunaoara o povestire nesarata a unor intrigi de bal

mascat, insotite de o poezie Adio la Carnaval, in care, se gasesc
versurile
Adio Carnavale, adio bal-mascat
Adio sAri frumoase ce voi m'ati amuzat".45

Un poet nou G. Creteanu apare la orizon ; dar el apartine,

nu rasei celor puternici, ci celor ubrezi. In o poezie patriotica

el calla :

Nemicul ce ne apasA nu e cel din afarA

Coruptle e nemicul ce sapA aceastA tiul";
44 Atheneul romdn 14 f i 15; 16 si 24 Ian. 1861.
45 Impresit de carnaval, Focsani 1861.

ISTORIA. ItOMANILOR

110

iar pe albumul unei domnisoare el spune :

Prea puternica-i magie
Tot asa de radioasA
De suavil i frumoasA
SA te tie".

Zamfirescu cant mai mult durerile inimei, ins6 trite

limbil cu totul stricat prin neologisme neiertate. Aa in Moartea
unei pasere el spune :
Nefericita-nvins5 de plAgi i d'horroare (sic)
Ii pierde echilibrul, dispare-n infinit
Dar tot liberA moare
CAci libera-a trait!"

Tot aa suspinA i Radu Piltriligcanu in poezia lui CcIntec :

CAntA, cntil,

angerelA

S'aud glasul tAu frumos

SA bared pe filomelA

eu srt fiu orgolios".

Cel mai exagerat din toti versificatorii acestui an este

de sigur d. I. Sacellariu care ascunde o lipsil desilvArsitil de
inspiratie sub un nilmol de cele mai indrAznete neologisme
Aproape de bariera
lute vale pomiferA"

sau
sau

sau

Apoi prompt In patu-mi s'aruncA a lene"

Exemple abundante avem In fata noastrA
ochitt-i d'adoare
Vars5-In al meu suflet supreme alegrete
(allgresses).

G. Sion urmeazil inainte cu fabule, iar G. Baronti cu

poezii patriolice 46.

In lit eratur sub forma prozei, insmnilm un roman sau

o novelil satiric asupra functionarului, insilmnat cu terminul
injosi tor de slujnicar. scrisil de Al. Pelimon si bine apretuir
de eel mai aulorizat organ al timpului, Revista romemil care
spune despre aceastil lucrare, c este o novel umoristicil Oita
de spirit i vervil ; nu numai ci e o bunil scriere literar, dar
are i o nuare insemnnate moral" 47.
Cu eta vremea inainteazil, cu atAta se adun5 tot mai multe
element& culturale care imping mintile mai departe pc calea
" G. PAtArlAgeanu In oare de repaos, Buc. 1861. Ceilalti In Revista Carpafilor, II, 1861.
47 Nenorocirile unui slujnicar de Al. Pelimon. Buc. 1861, Cf. Revista
romeind, I, 1861.

CULTURA INTELECTUALA

111

propsirei. Cu toate ca pe unele taramuri miscarea Inainte nu

se simte, totusi Ma indoiala ea, In totalitatea ei, cugetarea
romneasca sporia In Intindere si cuprins si ca, chiar acolo unde
propasirea nu se manifesta vadita, se pregatia In ascuns reteaua
de gandiri pentru Ihltarea nivelului intelectual.
In decursul lui 1862, poezia patriotica se mantine ;" ba
marele evenement al unirei desavarsite a Wilco romne pare
a-i da un nou avant. 0 multime de ode apar In ziarele timpului
spre a sarbatori acest act mntuitor. In afara de aceste poezii
mai marunte, Al. Pelimon poetul epic al timpului, Inzastreaza.

Poetul Dimitrie Bolintinnanu

Colectia Academiei Routine.

literatura romna cu o a &ma epopee asupra lui Mihai Vileazul, pe care-I ca'nta in 1060 de strofe fiecare de cate 4 versuri scurte. Poema cuprinde 22 de canturi si o concluziune.
Versurile sunt cam astfel de a randul :
A plecat in Oltenia
La Sultan a protesta
Van

Pentru toat5 RomAnia

Suferinda care sta.
Sumll nit' Romani de fapte
Mari prin mimi si bravuri

Nu tiranilor desarte
Mini, servile creaturi.

ISTOIIIA BOMANILOR

112

sau

Precum paserile trece (sic)

PAdurl, rAurl, mAri si multi
La asa asalt se-Intrece
AnImati crestinil frunti.

sau
51 luase Radu stire
Ca-o revoltA-a eclatat
Domnul Mihai Cu ostire,
Era viu si desteptat etc.

cu toate aceste, in introducere, autorul ne spune, cA

a vrut s dee o poem original in versuri, in o limb de tot
popular" 48.

Tot in felul lui Pelimon ins mult mai bine ca limb, scrie
G. Baronzi, Legenda Rometniei, un fel de poern in 54 de strofe,

cte de 10 versuri fiecare, cAteva din ele cu versuri destul de

izbutite, precum In descrierea eroinei :
Ochil el ca douA stele
StrAnse-n cearcAn de rubin (7)
SvArlA fulgere din ele

Pe un cer limpede senin ;

51 pe buzele-i vrAjite
Infloresc netncetat
Garofiti ImbAlsAmate

Cu miroase ce hnbat;
lar sprinceana pe la ochiu

ParcA4 scrisfi cu deochiu 49.

Tot in 1862 apare o nou serie de Poezii patriotice de Bolintineanu. De i in ele se mai intalnete ate o adiere a geniului
sau, in deobtie conceptia e slab4 ; mai mult versuri decAt poezie.

Aa *tefan ce! Mare tine urmtbarea cuvantare boierilor din

Vaslui :

La marinimia care am avut

Pentru toti, rAspundeti ce fel ati fAcut7

Voi primirAti clrma ca sA o slAbit1
ApArati corona ca s'o umiliti.
Ca sA cazA domnul ati volt sA piar

5i neatArnarea Intea noastrli tarlil""

Doi poeti noi apar in zarca literaturei romane : Stn-

cescu i Grandea. Cel intai este foarte ludat in prefata scris

de ctr I. G. Valentineanu care privete volumul nou de versuri ca un evenement literar de intAia mn, aprnd mult
asupra inaltei valori a poezillor Strigoii i Fiul ingrat. Ca s
" Gloritle Romdniilor sub Mihai Viteazul de Al. Pelimon, 1862.
4, Legenda Romdniei de G. Baronzi, Bucuresti 1862.
" Legende noui de D. Bolintineanu, Bucuresti 1862.

CULT1JIL9. INTELEOVJALA

113

se'.poat videa, cum critica pe atunci stktea la acela nivel cu

producerea, citkm urmktoarea strofk din Strigoii :
O sinistrA mana are
Si un aer de flor
Totul e o spalmA mare
Aeest monstru-ngrozitor";

iar din Fiul ingrat versurile :

$i acel loc data atat de frumos

A rAmas acuma un lac infectos".

Neologisme ca, obscuritate, lugubru, sumbrk, imprimat,

destinat, etc., etc., se intalnesc la fiece pas. Bine intkles ck i
StAncescu plkteste tributul neaparat patriotismului, cu poeziile sale : Romdnia cAtre Moldova, Geniul bun i Geniul Mu
al Romdniei, Inturnarea Expatriatilor, La Aquila romdnd, etc. 51
Al doile poet ce este primit iarksi cu simpatii de critick
si de public, este Haralamb Grandea. Precum Stancescu fusese recomandat de Valentineanu, astfel Grandea este sustinut
In primii ski pasi de G. Sion care, in prefata la volumul lui,
spune ck aceste poezii sunt primele aspiratiuni ale unui geniu
ce vine sk ne incnte. Poeziile lui Grandea sunt MA indoialk
superioare multor din contimpuranele lor si limba lor, de si
pktat pe ici pe colea de neologisme (selba-p6dure, teroare, doliu,

grotesc, suav, debil, etc.) este in deobste mult mai curatk.

Ele pAcktuesc insk prin o ingrAmkdire de diminutive care le
d o bolnkvicioask gingAsie. (In o poezie de cateva versuri gksim
urmktoarele : voinicel pAstorel usurel garofite chipusor Ingerel , mititel) 52.
Mai publick poezii si Depkrktanu 53 ; iar Thutu isi adunk

poeziile lui in un volum ". Ambele aceste culegeri nu sunt superioare celor analizate. *i incerckrile poetice ale hi Hajdeu,
de si se deosebesc ca conceptie poetick sufkr de boala neologismelor. In Po tretul el spune :
Piptorul ca hotul prinde acea clipealA
Penelul ca pumnarul zimbire-a pironit
Ca sangele din rasa, pe panza infernalii
RAmas-a marturie surasul amAgit.

iar in Memoria Raisia M... lka el cnt :

MA-mpinge dorul meu tot una
SA rAscolesc macar lacuna
Ce-o simt in tristu-mi firxnAmint.

" Cilera, poezii de D. StAncescu ou o prefata de I. G. Valentinean.u,

Bucuresti 1862.
is Preludele de Haralamb Grandea, Bucurestl, 1862.
as Doruri # amoruri de DepArilteanu, Bucuresti, 1862.
16 Poezii de G. TAutu, Ianuarie, 1862.
A. D. Xenopol. Istorla Rominilor.

Vol. XIV.

I 14

'STOMA ROMANIL011

Tot aa i Stefan Vargolici cel cu limba aa de neao5.

de mai tarziu, in Cilugrul spune :

Ce cauti tu copile 1 Floarea nu mai este

Ea scum orneazd sintul paradis
S'amestecd-n corul umbrelelor celeste
Uncle viata-i numa un etern suris ".

Mai apar i cateva romane, dou mai slabe ca conceptie

ingrozitoare ca limba', Elena de Bolintineanu i Misterele
BucureVilor de M. Bujoreanu 56; altul cu totul superior, reproducand o intrig interesanta, pe un fond social minunat
zugravit. Este romanul Ciocoii vechii qi noi de N. M. Filimon.
Meritul acestei alcatuiri este cu atat mai mare, cu cat este o
scriere cu tendinte i nu izvorete numai din neinteresata con-

templare a frumosului. In prefaa lui, autorul ne spune,

el dedica lucrarea lui ciocoilor condeiului care ati mancat
starea stapanilor votri. Sunteti putrejunea i mucegaiul ce
sapa din temelie imparatiile i domniile. Vou care ati furat

cu sfantul din functiunile cele mici i cu miile de galbeni din

cele mari, iar acum cand v'ati cumparat moii i -palate, stropiti
cu noroi pe factorii votrii de bine, voila v dedic aceasta
carte" 57.
Tot in Revista romana apare un Studiu asupra lui V. Alecsandri, marele poet roman, in care se analizaza i se reproduc

un numar insemnat din creatiunele lui cele mai frumoase, atat

ca simt patriotic cat i ca inchipuire poetica. Ce deoscbire incomensurabila intre conceptiile lui Alecsandri care fac s rasune
in plin toata arfa simtimintelor, i acele ce atingeau abia Cate
o struna descordata a minunatului instrument 1 In DeVeptarca,
Alecsandri striga poporului rom.'n :
Numai tu popor roman, sd zaci vecinic in orbire
Numai tu s fii nevrednic d'actst timp reformator
Numai tu sd nu ici parte la obsteasca infratire
La obsteasca fericire
La obstescul viitor 1

Se reproduce apoi proietica lui cantare din 1844, cand

prriznuind Desrobirea Tiganilor, facuta in acel an pe moiile
statalui, Alecsandri spune :
Fald-n lume i mArire pcntru tine-n veci sa fie
O Moldovo, tara mandrd ; tu ce dai intdi dreptate 1

1-3ratul tau ce sfarmd astd-zi un jug aspru de robles

Tie Innis pregateste viitor de libertate

" Lumina din Moldova, revistd de Hajdeu, Iasi, 1862.

" Anibele din 1862, 13ucuresti.

" Ciocoii vechi f i noi de N. M. Filimon, publicat tntdi In Revista romdrul
pe 1862. apoi In volurn In l833. SI nu se amastzce N. M. Filimon cu AL_Pellmon autorul epopeelor analizate mai sus.

CULTURA 1NTELECTUALA

115

Unde mai rAsunase accente atat de pAtrunzAtoare, ca in

Allarul nulastirei Pulna, In care V. Alecsandri incheag, In

cele mai mAndre colori, o legend scump RomAnilor :
Ura-n cerurl se ridicA I Ur15 dealul, clocoteste;
SA trAiti copii le zice Stefan ce-acum se gAteste.
ZhArnie coarda din arcu-i, fulgerA sdgeata-n vfnt,

Trece, piere mai departe si-ntr-un paltin vechiu s'a flint.

Acolo va fi altarul I zice falnicul monarc
Ce se fnchinA si se pleacA pe rAzboinicul sail arc.

SA trAiascl domnul Stefan mii de glasuri II ureazA

Si poporul jos In vale umilit Ingenuchiaza"...

Ion Ghica si Vasile Alecsandri

Colectia Academiei Romfine.

" Revista ronidnd II, 1862. Fat5 cu aceste avInturi poetice, aducem o

poezie de DAscalescu, publicatli si ea In Revista romAnA, 1862, Eu devin aim

cure sfArseste Cu cuvintele :
1nsA ori cum fie, scumpli RomAnie

Ori eft e de mare suferinta ta

Ziie mal ferice cA sunt date tie

mima-mi voeste Inca a spera.

ISTORLA BOMAN.L1.013

116

In Revista Romn mai publicA i Al. Donici, pe 1n45.

fabule, i o poezie patriotia. Dorinfele Romdnilor i, dup cat
se pare i cea
Epigraing scris6 de un Romn, La mormntul unui doctor :
Sub ast piatra zace un doctor invatat
Prin moartea lui de moarte pe multi el a scapat ".

Anul 1863 vede aprnd pe trmul literaturii estetice,

in primul rnd reeditarea a dou opere insemnate : Doinele

i Ldcrdmioarele de V. Alecsandri i Meditafii i Ele gil de Gr.

Mexandrescu. Mai apar apoi in un volum ateva piese de teatru
ale marelui poet moldovan : Lipitorile Satului, prin care, cum

observA Revista Romn, se biciueau nu numai despoitorii

satelbr ci i acei ai oamenilor bogati i acei al averilor m'n'stireti, Rusaliile in satul lui Cremene, Zgdrcitul nisipitor, Ultrademagogul i Ultra-retrogradul, precum i in Revista romn
cteva din nouele balade poporane adunate de Alecsandri din

colectia hrAzit Azilului Elena Doamna, cu prilejul mrirei

acelui a524mAnt in 1862; copii gsiti ai geniului romn d'ruiti copiilor gsiti ingrijiti de doamna Romnier 6 o.
Aceast improsptare a unor productiuni eminente ne
dovedete o inAltare a gustului public in materie de poezie i,
Cu toat struinta producerilor inferioare, ne aran.' o ridicare
a nivelului intelectual, cel putin in unele straturi ale societtei

mai culte.
De altfel se intalnesc i poezii de feliul al doile, bunoar

acele a le lui Constantin Stefanide 1. Apoi acele publicate in

Ulindarul pe 1863, futre care una Anul nou, spune :
Ciocoismul fr mita

Impill ca un dusman

Sugand engele, Strigoiul,

Muncitorului taran.

Mai sunt i altele tot pe struna patrioticA, precum : Ornagiu

Pompierilor din 48, La fralii mei Romdni, Visul lui . te fan cel
Mare, Moartea lui Mihai Viteazul. In V clniul M'u H. Grandea
spune :

Val de tara
CA e vantul rau, ama/
Si ne bate din Fanar

Anul e ins6 mai ales productiv in drame istorice, toate

/VA rost ca fond i scrise in o limb din cele mai tmpestritate,

s' Revista Romtind, H, 1862, p. 461.1

Doine f i Iderdmioare, Suvenire ;i Mdrgdritarele de V. Alecsandri, editia II, Ianuarie 1863; Meditaiii fi Elegii, Satire ft Fabule de Gr. Alexandrescu,
editia IV, Bucuresti 1863 (celelalte edita sunt : I, 1838; II, 1842, III, 1847).
Maui din luna, Bucuresti 1863.

CULTURA INTELECTTJALA

117

precum Elena Drago, In care nu intglegem pentru ce se dg

acest nume Elenei fetei lui Stefan cel Mare, cea mgritat dupg
fiul lui Loan ducele Moscovei i ale cgreia suferinti i lupte formeazg subiectul piesei. Alte drame de acela fel sunt : Petru

Rareq, Turnul lui Bul i Vochifa Doamna melodramg. de G.

Asaki, Un ajutor la timp, dramg de G. Tgutu ; apoi o dramg

pe o temg. greceascg Cilderea Misolonghii de Temistocle Finali 62

Se mai publicg apoi i urmarea romanului Misterele Bu-

cureqtilor de G. Baronzi i Misterele cdstitoriei de C. D. Aricescu ".

Bolintineanu scrie apoi, fgr nici un fond istoric, Viefele lu

Vlad Tepe, Stefan cel Mare i Mihai Viteazul," !mkt i aceste

lucrgri au mai mult caracterul de romane istorice. Al. Pelimon
publicg un roman al cgruia tem." este lupta contra elementului

evreesc, spunnd in el ca fabricarea spirturilor i a rachiurilor In mare cantitate, betia sau boala care ucide pe tgrani i
care rachiuri se vnd mai mult de Evrei, este un ce revolt4tor,
un ce de groazg". Este una din cele d'intAi scrieri In care se
combate alcoolismul 65.

Anul 1864, cu adncele lui turburgri politice, trebuia s6

aduc o fnapoiere in mersul desvoltgrei literare. Al. Depgrgtanu serie o dramg bite limbg Inteadevgr Ingrozitoare 66.
Cam tot aa e i o piesg in 4 acte ce zugrgvete timpurile lui
Tepe alatuitg. de A. Dimitriade 67. *i CU o culegere de poezii a
lui Al. Pelimon, in care se reggsete aceeai nepgsare de cull-

tenia limbei pe care am insamnat-o la celelalte ale lui publicatii. Ea contine, pe lngg o majoritate de poezii de iubire i

cateva patriotice precum : Steaua Ciahlului, La zidurile Cet.lei

Neamfului, Mihai Bravul i Boierul Manta, Libertatea 68, etc.

Un nou poet C. Fundescu, imitand In totul pe Pelimon,

cnta In poezia licisunet :
0 junime, viitorul astei OH infortunate
Tu esti candela vietei, tu esti demn (sic) de libertate
CAci prin tara noastra noi sperAm a malta.
N'au fost faptele strAbune, moliciunea nepAsdrei
Ci amorul RomAniei, vitejia si amoarea ;

Tara care nu le are nu mai poate exista"

Poeziile patriotice nu sunt cele mai multe din acest volum.

Dintre romane i novele, dam una cu caracter national,

a cgreia IntAmplgri sunt argtate ca petrecute fntre Romilni
ii Toate din 1863.

" Ambele din 1863.

" Toate din 1863.
" Jidovul email:1r tn Moldova;i Bucovina, de Al. Pellmon, Buctirest1 186A.
" Grigoare Vodd domnul Moldovei (1777) Bucuresti 1864.
" Virtulea strebund 'apt national In 4 pfirti de C. Dlmitriade, Bucuresti,
1864.

" Flori de Moldo-Romania de Al. Pelimon, BucuresU 1864.

" Flori de cdmp de C. Fundescu, Bucuresti 1864.

ISTCRIA 110MANILOB

118

i Greci pe timpul lui Tudor Vladimirescu, scris tot de Al.

Pelimon 70, i o alta Radu III, de N. D. Popescu, rodnicul autor

de mai la ziu de novele pe tema naional 71. Dintre reeditri

aflam nuinai una a unei bucti mai de samil : Arghir i Elena,
frumoasa alegorie a lui Barac 72.

In silrit cel de pe urmil an al domniei lui Alexandru

Ion n I, 1865, vede apArAnd reeditarea poeziilor celor bune din

prima perioadil a lui Bolintineanu 73, precum i pe de an' parte
un nou y )1um al lui H. Grandea 74; apoi poezii de Niculeanu 76,
i Calaslihul amorului de Stoicescu 76, i un volum de Adrian 77.

Acest din urm, In nite satire destul de bine inchipuite, Ii

bate joc de starea lucrurilor de atunci, spunand In Dumnezeu
lumea:

Nu e sled dreptate, a fugit din lume;

In Pungulila mea:
zin, zin, punga Cu haz

Zin,

Tu joci rolu-n tara az I

In Stos:
To-am batut, (11 -punga-ncoace I

In Visul rneu de aur :

As clod sil vad clocoil pina mine toti crapatl.

In Nu se poate cu versul final indestul de isbutit.

Nu se poate ori vr'o dita si la noi ca sil videm
Stralucind cel snare dulce de [ratio i dreptate;
In aceasta mindra tara libertale sa avem ;
Sa scapain de (iranio ce Roininului da moarte?
la vezi nu 1 la nu se poate

Adrian are i pozii pltriotice, Stefan 0 Talarii, Paul Chinezu,

Vochija, Amorul lui , lefan, La Romania, etc.
70 Calastrola trdlniplata boierilor In =wide Gavanul de Al. Pelimon, Bucuresti 186i.
Ruda JI, noveld originalei de N. D. Popescu, Bucuresti 1864.
Bucoresll 1861.

m Porzii de Bolintineanu. 2 volumuri 1865 Bucuresti. Alai apare un

volum de l'oezii abia eunnsrule de Bolintineanu, Bucuresti 1865.
Miosotis de H. Grandea. Bucuresti 1865, precedate de o prefaa de G.
Sion si de o critica do Alauriciu Fingel de economic politica la Cincinatti In
Statele-Unite (

!)

" Poezii de N. Niculeanu, Bucuresti 1865, Prefata de Iacob Negruzzi In

editia lui Saraga.
76 Caluslihtd trinomial de Toma Stoicescu, Bucuresti 1865. Mai lesa
Poezii de Proclanemqi, Buctiresti 1865.

Versan i de Adrian, Bucuresti 1865. Rqeziile lui aparuse In .deosebite

ziare prin 1859-1864 si fusese adunaLe In volum In 1865.

CULTURA INTELECT1JALA

119

Miosotis ale lui Grandea au acela caracter ca i Preludele ; iar poeziile lui Niculeanu, de i contin un puternic avant
al gandirei care le fac interesante, sunt i ele prea inciircate
Cu neologisme i la fiecare moment nbursc iargi simtirea
desldntuita ; (rezignare, coruptiune, pudoare, teribil, etc.). El
caat ins cu multa simtire :
Ca n'avem nici morminte pe care sa venlm
Cu umbrele strabune sa plIngem, sa vorblm.

In o poezie dedicat6 unei doamne el ii spune :

NegreOt al chit negri si sprincenele arcate
Fata albil *I pe umerl doua plate aruncate
D'un negru posomorit ;

Dar ce vrei I Sunt un salbatec, de-o natura necloplita

Mie-mi trebue un suflet, iar nu piele lustruita

Ca sa nu mor de urn I"

Cum spune de el Iacob Negruzzi : in versurile lui Niculeanu se reflecta caracterul s'u pasionat i violent, suferintele
sale de natur deosebita i descrise cu simtire, in unele locuri
cam obscur, dupil cum ii erau i gandirile, dar to tdeauna cu
expresiuni energice".
Pentru a complecta expunerea desvolrrei ideiArtele.

lor poporului roman din Principate in ceeace privete micarea estetia trebue sa" arunc'am o privire asupra artelor.
Dupa cum era i firesc, mersul pe acest nil n trebuia
s6 fie mult mai incet deck pe acel al producerei frumosului
prin graiu, intru cat la acel din urma" nu erau de lipsil i deprinderile tecnice pentru a da fiinta conceptiunilor, lucru neap'rat la artele propriu zise.

In sculptura i arhitecturrt nu avem de ins'amnat aproape

nimic, intru cat statuaria nu exista de loe, iar arhi Lectura era
reprezentat numai prin striiini. Totui se poate ins6mna ma'car
In teorie deteptarea in teresului pentru frumosul arhitectonic,
In dou6 studii : unul inserat in Revista Carpatilor asupra M IInastirei Sinaia, altul in Revista romaall asupra Catedralei dela
Curtea de Argq, apoi in studiul lui D. Berindeiu asupra Bucuretilor tot in Revista ron-alt.
In privirea picturei gAsim oarecare inceputuri. Cei Intai
pictori romani, propriu zii i nu mai mutt simpli zugravi de
icoane, sunt in Tara Romaaeasc6 Aman iar in Moldova Gheorghe

Panaiteanu. Ambii se IncearcA In alcrituirea de tablouri cu sttbiecte nationale, urmand mai departe directiunea apucat6 MO.
de Asaki cu ajutorul unui pictor italian 78. Aa Aman alenuete
tablourile : 0 plecare a lui Mihai Vileazul la bcileilie, Fuga Tur75 Ist. Romfnilor din Dacia Traiand, vol. XL p. 268.

1STOBLA. 1101LINILOR

120

cilor dupti Ceilugetreni, Vlad Tepe q i solii 79; iar Panaiteanu

da fiinta tablourilor : Dochia fi Traian, Alexandru cel Bun

primind coroana dela imparatul Paleologu, &Italia dela Marienburg, Cea dela Baia, Stefan ce! Mare la mndstirea Neamfului,

Testamentul lui $telan ce! Mare aceste dupa indicatiile lui

G. Asaki, iar dupa propria-i inspiratiune : Cele cloud surori

(Moldova i Muntenia) i Muma romdnii 8. In 1860 guvernul

Munteniei publica un concurs pentru alcatuirea unui tablou

istoric asupra Luptei dela Focani intre fratii Buzeti i TAtarii. Revista Carpatilor observa, asupra acestui concurs, ca
el nu i-ar putea ajunge scopul, intru &I nu ar fi cine sa concureze 81. Tot pe atunci se mai publica concurs pentru poezia
unui imn national romnesc, i G. Sion dobAndete premiul 82
In 1860 se face insa inceputul unui invatamnt pictural, prin
infiintarea coalelor de frumoasele arte din Iai i Bucureti.
Se mai trimite Nstasanu 83 la invatatura picturei in strainatate ; in 1860 Aman serie in Revista Carpatilor un studiu teoretic Despre pictur 83; in 1864 se face o expozitie de pictura,

indoiala cea d'intai in tarile romne de catre pictorii Aman,

E. Cretulescu, Honor Olivier, Tatrescu, Tene Henri, Panaiteanu Bardasare i Papazoglu, indemnnd pe guvern a incuraja aceasta intreprindere, prin cumpararea ctorva tablouri 85,
iar in 1865 &inn pe pictorul Tatarescu scriind o carte asupra
esteticei corpului omenesc 86. Tot In 1860 se infiintaza i coalele de muzica i de declamatie, ceeace ne aduce a ne indeletnici cu desvoltarea muzicei i a artei dramatice in tarile romne.
Asupra muzicei, ea era reprezentata prin trupe de opera
italiana care jucau piesele precum se putea, in nite teatre lipsite de cele trebuitoare in costumuri i decoruri, cu orchestre
slabe i necomplecte. Din cand in cnd, eke un concert dat
tot de straini, mai adaogia o varietate in petrecerea muzicala.

Este de insamnat insa pentru cultura muzicala a timpului,

ca se intAlnete in el, un critic muzical cu cunqtinte neateptate i gust deosebit, anume N. M. Filimon, autorul romanului
Ciocoii vechi i noi, care cu curaj i competenta arata partile
slabe ale reprezentatiilor teatrale, a-Lk opere at i drame sau
10 Tribuna, 23 August 1859.
Curierul Principatelor Unite 16 Iulie 1859. Vezi asupra acestor tablouri

lucrate In parte dupli comanda ministeriului instructiet publice, raportul preedintelul adunArei MI% domn, 30 Iunie 1860 Mon. of ., 10 Aug. 1860.
" Mon. of. al retret Rom., 3 Fevruar 1861. Revista Carpafilor H, 1861,
p. 235.

U Mon. of. al Tare! Rom., 21 Dec. 1861 Comp. rdranul romttz 11 Fe-

vruarie 1862.
18 Am reprodus mal sus al su Adio la tara In prilejul plecArei, vezt p. 107.
14 Revista Carpalilor, 1860 trim. II, p. 230.
" Reforma, 26 Ian. 1864. Tromp. Carpafilor 6 Iunie 1865.
IS Precepte asupra proporfiilor corpului omenesc, de TAtitrescu. Buc. 1865.

CTILTITILA FtITIDLECTUALI

121

ecimedii ; critica fAr mil voacele i jocul artistelor, i chTuzia

gustul public eti un talent i o pricepere care i fac onoare 87

Pe t5.11mul muzicei nationale ins5mn5m culegerea Melodiilor romcine de Berdescu 88 Cu infiintarea conservatoarelor,

se pune temelia rAspandirei muzicei in straturile mai de jos

ale oraelor 89 In 1865 se deschide un curs pregAtitor pentru
formarea de coruri bisericeti

88

Teatrul, a5.z5mantul artistic menit mai ales a ridica

nivelul intelectual al poporului, de i prop5e*te in personalul

trupelor care din ce in ce recruteaz5 elemente mai destoinice,
totui ducea o viat lanced, din pricina instr5in5rei cugetArei
claselor superioare, deprinse cu teatrele din str5inAtate i cu

asunetul de pe scen5 a limbelor strAine. Ele Mau aproape

totdeauna loj ele teatrului romnesc deerte, i umpleau numai

pe acele ale operei italiene, chiar cand trupele strAine nu erau

la iraltimea cerintelor artei ; dar era de bun gust a merge la

pea i oarecum ruine de a asista la reprezenarile teatrului
romnesc.

La 1859 in Iunie, dup sfarirea intreprinderei lui Milo,

intr5 in ea C. A. Rossetti care-0 d5." cele mai mari silinte pentru

a innta scena romneasc5 ; dar este nevoit sA se retragA la sfAritul anului, dup5 ce pierde sume insemnate in aceast afacere.
Mult6 osteneal ii aduse mai ales Rossetti spre a scoate

teatrul din babilonul limbistic" in care se afla cAzut, fiind

convins
once osteneal de regenerare a teatrului national
va rAmnea f5.r efect, va fi nu15, and se va scApa din vcdere
cA limba formeaz5 una din primele baze ale edificiului nationa191.

O alt cauz de lancezire a teatrului era vartejul vietei

politice care rApea la ea toat incordarea mintilor i nu mai
ingAduia bun oat% ziarelor a se mai indeletnici cu producerile

scenice, cu singura exceptie a Nafionalulut i a lui Filimon.

Se poate spune deci i de teatru, ca de toate manifest5rile nationale pe tArAmul frumosului, c el propi ca element produc5tor, fr ins6 a se adnci in contiinta national i MIA a
gAsi in ea incurajarea de care a[u nevoie asemene manifestAri.

" N. M: Filimon Incepuse a serie criticele sale Inca din 1857 In Nafionalul
g le urmeaza pana In 1860, la incetarea ziarului.
sa Melodil romlne tn toatd originalitalea lor de A. Berdescu Buc. 1862.
Cei Intiii profesori ai conservatorului din. Bucuresti sunt : A. Flechtenmacher fiul jurisconsultului Moldovei Christian, Carol Salvatori, Ed. Wachmann,
Visarion, Mateiu Millo ; iar ai celui din Iasi : Franz Gaudella, Burada, Gros,
Viniarsz, Pascali, Mezetti, Soltys, Galino t Dimitiade. Vezi D. 011anescu, Teatrul la Romtni, Partea II, al doilea memoriu, Buc. 1898, p. 71.

" Mon. of., 23 Ianuarie 1865.

91 Nafionalul din 15 Ian. 1861 (Billisescu). Comp. D. C. 011anescu, Teatrul

la Romtni, Partea II al doilea memoriu, Bucuresti 1858, p. 5S.

'STOMA ROMISILOB

122

tiintele morale. Sub acest titlu vom cuprinde MeercArile de cercetare pe trmul istoric, sociologie, juridic i alte

scrieri de acest fel. In ele se vAd lierind spiritul critic care

incepe a tinde la stabilirea adevrului in sfera faptelor orne-

neti, care dei pornesc dela legile precize ale faptelor fizice, tolui

imprtesc in studiul lor caracterul comun de a voi s stabilease conformitatea ideilor expuse cu aevea lucrurilor, se 'ntelege c cele mai multe din aceste scrieri urmresc i tinta national, care chiar uneori copleete pe acea de urmrire a ade-

vrului. Precum in literatur am vzut e preocuparea de epetenie era nationalismul iar frumosul rmnea pe al doilea
plan, aa i in aceast parte criticA a cercetrii acela simtimnt intuneca partea curat
Chiar pe la inceputul anului 1859, apare a doua editie
a Daciei literare, revist scoas de Mihail Koglniceanu in 1841

i care continea, pe lng6 reproducerea de multe documente

istorice, i articole inlttoare de suflet pe trmul istoric precum : George Sincai de M. Kog`lniceanu, Netrologul lui Stefan
cel Mare, Btlia dela 1152boeni de Koglniceanu i altele ine.
ivilor la istoria poporului romn, lucrArile anului 1859 arat

tendinta de a ridica prezentul prin inltarea trecutului. Aa

M. Cioran, adiutantul lui Tudor Vladimirescu, in scrierea lui
asupra Revoluliei din 1821, spune ed am crezut de cea mal
sfnt datorie a lsa natiunei mele aceste insmnri care pot
ajuLa inteo zi istoria patriei" ; iar asupra revolutiei lui Tudor,
adaoge e orick de nenorocit a fost sfritul ei, tot Tudor a
fost acela care, dup impilarea trufiei strmoeti, a ridicat
cel d'inti stindardul national" 92. I. G. Valentineanu publied
pe de o parte un studiu asupra Administrafiei guvernului dela
Baila-Liman, iar pe de alta traduce broura francezd Austria
i Principatele romdne. In cea dinti el spune eft' : oricine a luat

vreodat trista sarcin de a scrie nefericirile patriei sale, acela

numai va putea s inteleag5. simtimntul de adne umilire ce

am incercat, voind a da o arunctur de ochi asupra admi-

nistratiei -Wei dela 1849 pang astzi" 93. In scrierea lui el criticA domnia lui B. Stirbeiu. Valentineanu este dat judeetii
pentru aceast scriere. In introducerea la traducerea brourei
franceze, Valentineanu spune : Este timpul ca s nu mai fim
nepstori despre lucrul public; este timpul ca s hm i noi
odat Romni i stpAni in tara noastr ; este timpul ca strinul
s inceteze de a mai yeni s ne poruncias.46 in prunntul nostru
i s se fae stpn pe lucrul romnesc ; este timpul s ne
noatem cine suntem i s tim a ne pretui rnai bine ; cci altfel
Revolulia lui Tudor Vladimirescu de M. Cioran, Bucuresti, 1859.
Despre adtninislralia guvernului dela Baila-Liman de I. G. Valentineanu, Bucureti, 1859.
92

"

CULTURA INTELECTUALA

123

cum vom putea pastra cele ce posedam? Numai astfel cred,

vom putea merge cu mndrie pe calea glorioas, progresista
i mareata ce ni s'a deschis prin domnia lui Alexandru loan I
i a ne implini malta misiune ce Providenta a rezervat-o fru-

moasei noastre tari" 94.

Urmarind aceeai tint, Valentineanu mai publica o culegere de documente cu comentare asupra Timpurilor caimacamiilor, 95,

i o culegere de notite biografice asupra tuturor

oamenilor mai cu vaza ai timpului. In aceasta de pe urina' scriere,

el cere ca guvernul nostru de astazi sa se pronunte ; este el

pentru viitor sau este pentru trecut. Daca este pentru viitor,
atunci cate sa imbratoeze oamenii viitorului ; daca insa este

pentru trecut, atunci sa' declaram cu mahnire cd natiunea nu-1

va insoti pe taramul acesta". Prin aceste cuvinte Valentineanu
ii rostia nedumerirea provocata de politica de fuziune urma La
de domnitor in primele timpuri ale ocarmuirei sale in Muntenia 96.

Tot pe atunci se petrece o desbatere interesanta pentru

punctul de vedere national, din care se concepeau toate lucru-

rile. Anume invtatul basarabean B. P. Hajdeu, strilmutat

in Iai, scrisese in Foifa pentru istorie din 1859, un articol in
care dadeau un rilspuns negativ la teoria deplinei siarpiri a
Dacilor in urma cucerirei romane 97. Hrisoscoleu i Neofit Scri-

ban gasesc de cuviinta a raspunde la acest articol, sprijinind

teoria lui incai i Petru Maior 98. Tot atunci Epitropia
zmintelor brancoveneti, in unire cu Ebria coalelor, publica un premiu pentru un tratat despre coloniile romane in
Dacia dupa documente 99. Se mai tiparete in acel an, un manuscript care continea un vechiu letopisef al Teirei Romilneli 300,

precum i vol. III din Istoria generald a Daciei de D. Folino

in traducerea lui G. Sion 101. Mai iesa de sub tipar i Adele pro-

prii a contribui la marirea conduilei politice a lui loan lieliade

Radulescu, care aveau i ele de scop tot inaltarea lupLatorilor
pentru regenerarea Wei 102. In legatura cu aceasta micare
literara patriotica sta i dispozitia luata de domn, de a se readuce oasele lui N. Balcescu, mort in Palermo. N. Ionescu In" Austria In Principatele romdne traducere de I. G. Valentineanu, Bucurestl, 1859.
Documente relative la administralia gtwernului inlerimar, 1856-1858 de
I. G. Valentineanu, Bucuresti 1859.
Biograliite oamenilor marl scrise de un om mic, Paris 1859.
" Peril-au Dacii In POW pentru istorie, lasi 1859.
91 Rcispunsul lui Hriscoleu f i a tut Nevin Scriban la articolul d-lul Hi+
deu, Perit-au Dacii, In Steaua Dundrei, 3 si 7 Septemvrie 1859.

" Tribuna, 23 August 1859.

1" Istoria Tare( Romemesti editnta de G. Ioanid. Buc. 1859.
Istoria generala a Daciei de Dionisie Fotino, Trad. de G. Sion, Dilat-

es% 1859.

," Ibid. Bucuresti 1859.

124

ISTOR1A ROMANI1,011

sarcinat Cu aceasta misiune nu o poate indeplini, de oarece

iamasitele marelui patriot roman fusese aruncate, ca acele
ale unui om sarac, in groapa comuna103.
Apoi societatea medicilor i naturalistilor din Iasi lasa
sa patrunda raza patriotismului in recele ei indeletniciri, numind ca membri onorari ai ei pe Hr. Tell, St. Golescu, Eug.
Predescu, Gh. Arghiropol, C. A. Rossetti, I. Bratianu, V. Boerescu, N. T. Oraisanu, I. G. Valentineanu, S. Voinescu, L Marghiloman si N. Chinezu, considerand meritele lor pentru con-

solidarea libertatei". Alegerea era cu a-tat mai insamnata, cu

cat prin ea se onora" barbati din Ora sofa si era deci o inchinare adusa ideei unirei104. Nu mai putin insemnata este in aceeasi directiune, prefacerea ortografiei din buchi chirilice
In litere latine. Inca din 23 Octombrie 1858 ebria scoalelor
din Bucuresti adoptase alfabetul latin. In sedinta din 11 Iunie
1859, comisia centrala hotareste ca protocoalele ei s'a" fie tiparite cu litere108. In 10 August 1859 si Monitorul oficial al Tarei

Romnesti incepe a tipari decretele cu latine, lasand cirilicele

pentru celelalte comunicari108.

Anul 1860 ne aduce mai multe lucrri pe taramul acesta

al literaturii entice : Un studiu asupra Gramaticei lui $incai

de A. Papiu Ilarian, Evenementele din 1821 de Colonelul Voinescu, Rdsbunare sublimei sau istoria mortei lui Constantin
Cantacuzino postelnicul, Chestiunea proprietillei un studiu foarte
bine documentat al lui I. Missail 17. De un caracter analog
tinzand aproape la acelas rezultat este scrisoarea lui C. Eraelide asupra Elementului monarhic care apara acest principiu
ca garantie a stabilitatei si a dreptatei sociale i incheie cu cuvintele : S nu uitarn ca, in cele de pe urm ranguri ale socie-

tatei, exista o massa de oameni asupra careia au apasat, cu

toata a ei rigoare, o opresiune traditionala si care a gemut
timp indelungat sub varga i biciul unui regim brutal" 108

103 Mon. of. al Tarei Rom., 15 Octomvrie 1859. N. Ionescu Indeplineste

misiunea lui tocmai In 1861. Ibid. 31 Octomvrie 1861. Cf. si Steaua Dundrei,
25 Octomvrie 1859.
lot St. Dun. 9 Decemvrie 1859.
1" Nafionalul, 15 Ianuarie 1859., 17 Oct. 1859.
16. Monitorul citat. In 1860, ministerul din Bucuresti, sub Loan Ghica

publicii o tabelA de echivalenta literilor cu buchiile. Mon. of. al. retrei Rom.,
8 Fevruarie 1860. In Moldova prima Instiiintare oficialA tipAtitA cu litere se
afla In Mon. Moldovei din 19 Decembrie 1859. Dar 1nnoirea este curInd parasitA si se revine la cirilice, pAstrIndu-se latinele numai pentru titluri : Cartea
de conf irmalii, Ministerul de cultura si instrucpione publica, Ministerul din
launtru. In 18 Mai 1860 se aflA pentru ultima oarA instrupcione; de acolo Inainte
instrucliune publica. IncA In 1865 suplimentul la Monitor, destinat comunelor,
se tipAreste cu cirilice.

1" Toate aceste publicate In Revista Carpafilor, I. 1860.

3, Des pre elementul monarhic In sistemul reprezentativ de C. Eraclide,

1860.

CULTURA INTELECTUALA

125

Mai apare un studiu al lui Missail asupra Genezei ideei

unirei, in care se reproduc frumoasele poezii ale lui Alecsandri
Alexandrescu prevestitoare ale marelui eveniment 109.
Anul 1860 vede Inc inceputurile unui curent care trebuia

sa aduca o puternica intarire a vietei romneti, intrucat trebuia sa conduca mai tarziu la infiintarea Academiei romane.
Anume Inca din 24 Februarie 1857, C. G. Florescu ceruse ca
o comisiune de invatati s prelucreze dictionarul limbii romane u. In 1860 se publica, in Revista Carpatilor, un articol
In care se arata nevoia infiintarei unei Academii romne,
i ca o urmare a acestui indemn, gasim ca in prima sesiune
a adunarei muntene din 1860, dupa initiativa ministrului Neculai

Kretzulescu, se hotarate o suma de bani spre adunarea materialului pentru istoria Romnilor, 112 constituindu-se in acest
scop o comisiune compusa din Laurian, loan Maiorescu, Florian,
Cernagescu, Odobescu i Sion. Aceasta comisiune, mergand
mai departe cu gandul decat scopul pentru care fusese convocata, alcatuete un proiect de statute pentru Societatea academic
proiect inaintat ministrului Neculai Kretzulescu in 1860. Dupa acest proiect, societatea avea sa cuprinda
doua sectiuni : istoria cu arheologia i literatura cu lexicografia, urmand ca mai tarziu sa i se adauga i o sectiune a

tiintelor naturale. Scopul ei cel mai apropiat era adunarea

materialului istoric i imboldirea pentru cultivarea limbei. Bugetul noului aezamnt se urca la 304.000 de lei pe an 113

Pana sa se hotarasca asupra acestui proiect, ministerul moldovenesc publica un premiu de 5000 de lei pentru cea mai
buna scriere asupra limbei romane 114. Tot pe atunci Evangheliu Zappa daruete ministerului cultelor din Muntenia, un
fond de 5000 de galbeni, pentru incuraj area culturei limbei
romane, i in baza acestei danii, ministerul publica doua premii,

10, Atheneul romin 6, 4 Noemvrie 1860. In anul 1859 apAruse o traducere a scrierei unui profesor grec din Atena. Discurs perdru Elenismu hure Valahi
In care G. G. Papadopulo (tradus de Tabacopulo, Buc. 1859), sustinea
Intreaga culturA rornAneascA este datorit Grecilor. G. Sion criticAnd acest dis-

curs In Revista Carpafilor, I, 1860, P. 155, aratA, cli pe cAt timp Elenismul a
fost In putere, n'a fost decit pentru el ; iar lumina si civilizatia ne-a venit dela
Apus".
Istoria voalelor de Ureche, III, p. 220.
Revista Carpafilor, I, 1860, trim. p. 156.
111 Tot pe atunci Bolintineanu, ministrul instructiei publice din Muntenia
publicit un apel Ott% acei ce ar poseda documentele istorice, spre a le comunica ministeriului, Relorma din 12 Ian. 1860. Adunarea moldoveneascA IncuviinteazA lui V. Alexandrescu (Ureche) 300 de galbeni, spre a cerceta documente

In Spania Mon. of. al Mold. 95. 1860 supl.

Revista Carpafilor, II, 1861, p. 15.

114 Raport prezentat adunArei Moldovei 39 Iunie 1860, Mon, of. al. Moldovet, 10 August 1860.

ISTOBIA ROXIANILOIt

126

unul de 200 de galbeni pentru o gramatic6, al tul de 300 pentru

litera A din dietionar 115.

Anul 1861 vede apknd, in marele organ al timpului,

Revista romeinti, un numr insemnat de serien, foarte bune
ca fond si ingrijite ca form, in deosebitele ramuri de cugetri, cele mai multe referitoare la poporul roman. Gsim in
ea o cercetare istoric asupra lui Lupu Mehedinfanu de G.
Crcteanu ce serie studiul su In o bunil limb5 romiineasc',

pe care ,e credea dator s'o schimonoseasc numai cnd o I urna

in versuri. Tot el mai public6 un studiu asupra Liberia' (el, cu
aplicare la rile romne; un alt studiu asupra Daciei vcchi,
de loan Mica Libertateu muncei de P. Buescu In care sustinea
c manca prin clac5 este o barbarie a timpurilor trecule :
Impozitele de A. Gianni ; Lurrdrile publice de Aninosanu; BUMrelii de D. Berendei; Spalarul Cleindu de Gr. Lahovarv; Evenimentele dela 1821 de loan Missail; Libertatea instiuciiunei
de E. Bacaloglu al Oruia valoare stiintific6 de mare inserma-

tate vom studia-o mai jos. In sfrsit Revista romn mai

publicil, In acest an 1861, si studiilc istorice i literare de

interes deosebit ale lui Alexandru Odobescu asupra Ceintecelor

populare i acele asupra Poeiilor Vdcilreli, Foletuluinovel sau
calindarele lui Brncoveanu, Manuscriptelor i carfilor vechi

ciliate In mndstirea Bistrifa, precum mai d la lumin eminenla Istorie a lui Mihai Viteazul de N.'Billcescu, atilt de
miieastr ca form si de cald ca iubire de tarA si de neam.
Se mai publica si Miqcarea Romdnilor din Ardeal, de N. B51cescu i Necrologul lui Stefan cel Mare cu un comentar de Radu

lonescu

Tot acest an mai vede aprnd in o editie aparte Cu-

vdnlarea lui M. Kogalniceanu contra alegerei de deputal a cnea-

zului A. Moruzzi, cuvntare tinut In 5 Decemvrie 1861, si

a cAreia rsunet se vede din reliprirea ci in o brosuril deosebit ;117. Mndstirile inchinate de I. Brezoianu,118

Inde-

pendenia constitulionald a Transilvaniei de A. Papiu Ilarian

despre care ne vom ocupa si mai jos.
111 Monit. of.

al. peel rominesti 25 Oct. 1860 si 4 Aprilie 1861. Vez!

sI Revista Carpafilor, 1 Ian. 1861. Tut pe atunci i asdzAmintele Brancovenestl

publicd un premiu de 300 de galbeni, la fie-care 2 ani, pentru autorul celet

mal bune cArti romdnesti, si 150 de galbeni pentru premiul al II-lea (accesit).

Vezi regulamentul acestor premii In V. A. Ureche, Istoria scoalelor, p. 222.

1" Revista rornina, I, 1861. Tot atunci apar In Revista Carpafilor
1861, dourt lucrari ale lui Missail : Intarirea nafionala i Tradarea Basarabiei.
In aceastA de pe urmA gAsim fraza pusA In gura Basarabienilor, cA nutrim
odatA speranta de a fi reuniti iarAsi cAtrA patria desbinatA si a forma apo1

numal una si aceiasi natiune".

1" Iasi 1861.

111 Bucuresti 1861.

11
Iasi 1861.

CULTURA INTELECTUALA

127

Ca scriere mai mult de polemic5 insemn6m Despotismul

Constitutia de C. D. Aricescu. Dui:4 ce autorul arata In

ea relele despotismului si nevoia guvernului constitutional ca
o trecere &Are idealul republicei, provoaca pe Romnii cei
i

buni sa se grupeze imprejurul stindardului lor dela 24 Ianuarie

1859. Alexandru loan I cunoaste astAzi pe amicii unirei si pe

devotatii tronului si ai patriei ; In doi ani a avut timpul a

studia toate partidele, a se incredinta unde este puterea si

viata si care sunt aspiratiunile a cinci milioane de oameni" 120.

Tot in acest an, intamplandu-se se arda o biblioteca' din S tok-

holm in care se spunea c s'ar fi fost aflat niste caiti privitoare la Romani, ministrul de culte roman intervine la guvernul francez ca sa-i mijloceasca informatii relative la aceasta
chestiune. Consulul Tillos comunica guvernului raspunsul con-

telui de Mandstrom, prin care se arata ea' In adevar a ars

biblioteca bisericei din Strenguas si ii comunica un catalog al
acelei biblioteci spre a vedea daca continea vreo scriere privi-

toare la Romani 121

In 1862 apar in Revista romanti, Ziaristica de Missail,

Militia romand qi Purismul limbei romdne de directorul scoalei

din Brasov, Munteanu, scrise in o limba de tot latinizata,

dupa sistemul Romnilor de peste Carpati, bunaoar : Realizarea acestei dorinti nu numai ca e o necesitate imperioasa
ceruta de cultura limbei noastre : si dictionarul carele va continea

toate vorbele romane e totdeodata singurul mediu ce poate

rasfrange cu suscces pe pumnAtorii romanitatei limbei si a

nationalitatei noastre".
Trebue notata deosebirea intre directiunea innoitoare in
limba." din colo si dincoace de Carpati. Acolo o reintoarcere
la limba latina; dincoace o imprumutare nesabuit de cuvinte

frantuzesti. Directiunea transilvana nu a prins niciodata ra(Mini in tarile romne ; cand s'a manifestat aici, a fost tot
prin elemente de peste munti, care dei ca profesori aveau
o inraurire asupra tinerei generatii, to tusi nu au putut invinge
puterea mediului, mai tare dect acea a imitatiei.
Se mai publica un studiu insemnat asupra Meintistirilor
inchinate122 de catre arheologul Cesar Bolliac, care contopeste

In un singur tot argumentele si documentele privitoare la acea

.mare chestiune nationala. Se relipareste in a doua editie Curierul
de Ambe Sexe a lui 1141iade123. Th. Codrescu tipareste vol. V

al Uricarului sau culegere de documente 'privitoare la istoria

Romnilor124. In Ceilindarul antic al preotului Grigore Muscein Despotismul f i Constituf ja de C. D. Aricescu, Bucuresti, 1861.
in Mon. o / . al Tdrei Rom. 2 Aprilie 1861.
Mdngstirile inchinate, de Cesat Bolliac, Bucuresti 1862.

Editia II, Bucuresti 1861-1862.

1" Vol. V, Iasi 1862.

ISTORIA "ROMANTLOR

128

leanu, se aduna. inscriptiile de pe la manastirile Tare Romanetei125. Papiu Ilarian incepe publicarea insemnatei sale culegeri de documente pentru istoria Romanilor128. In Lumina
din Moldova, B. P. Hajdau serie dupa izvoare un studiu critic
asupra Desfrtirei lui Petru Rareq, studiu care impreuna cu
acel asupra intreb'rei : Perit-au Dacii introduce un nou sistem
in tratarea istoriei Romanilor, acel intemeiat pe cercetarea
izvoarelor 127.

Tot in acest an se aduna articolele politice i celelalte

incercari ale Sofiei Hrisoscoleu nascuta Cocea din F'lticeni,

ale careia serien, minunate ca forma i inaltatoare de suflet,
inaugureaza in un chip stralucit micarea feminista in Romania.
Impiatiate prin ziare, fur adunate de sotia lui Aricescu,
Iulia Aricescu i publicate in un volum 128

In 1863 avem in privirea literaturii entice i a istoriei,

insemnam mai intai articolul din revitta Romana: Comitele
Cavour de G. Cretanu, in care se pune in lumina rolul barbatului de stat italian in constituirea statului roman, un studiu
asupra Fabulistului Alex. Donici129 un altul asupra Mdneistirilor lnchinate de Gr. Bengescu,
i inv'didturile la Romdni, de Missail i Soveja Ziarul unui exilat politic din Mrrilmase dela Alecu Rusu. Se mai traduc Revolufiunile Ro-

mdnilor de Del Chiaro. A. Papiu Ilarian urmeaza inainte cu

publicarea Tezaurului

i B. P. Hajdeu cu aceea a Arhivei

Istorice a Romdniei. Domnitorul publica un premiu de 100 galbeni pentru traducen i din autorii latini i eleni1".

Istoria insa se imbogatete in 1864 cu mai multe studii

eminente datorite lui B. P. Hajdeu. Aa studiile entice asupra
istoriei romne : Luca Stroici parintele filologhiei romane, Filosofia portrelului lui Tepe i Analize literare externe, in care
Hajdeu analizeaza valoarea ca isvoare a unor serien i privitoare
la Istoria Romdnilor precum : Raicevici, Wolf, Crusius, Eutropius. In studiul consacrat acestui de pe urma, Hajdeu cauta
s reduc marturisirea lui ; privitoare la colonizarea Daciei,
(infinitas copias hominum co transtulerit") la proportiile necesare spre a nu contraveni teoriei sale asupra persistentei Dacilor sub stapanirea romana. Tot in acest an apare volumul
al II-lea al Arhivei Istorice a Romeiniei, care alaturea cu Te1,6 Calendar antic, de Gr. Musceleanu, Bucuresti 1862.
14, Tezaur de Monumente, vol. I, 1862 Bucuresti.
n' Lumina din Moldova, 1862.

"' Precedat de o biografie l un portret al Sofiei sub titlul : Sol ia Hri-

soscoleu, de d-na A. 1862 Bucuresti. AceastA insemnatil figur IlterarA l patrlo-

ticA a trecutului nostru a fost reamintitA In un studiu de Emilgar. Vezi mai

sus nota 41.
ApArut intAi In Independenfa rormInd din lunile Decemvrie 1862 ;;i
Ianuarie 1863 si retipArit In Revista Romfind.
Mon. of., 17 Iunie 1863.

CULTURA INTELIXTUALA

129

zaurul lui Papiu liaran constituesc primul inceput de publicare

critic a documentelor privitoare la istoria Romanilor. Mai

apar apoi i dou dictionare, unul Elino-Romein de Ioanid,
lucrat dup' Bizantie i unul Latino-Romcin de M. Moldovanu.

Iar in 1865 in scrierile critice i istorice apare volumul

al III-le din Arhiva istoricei de B. P. Hajdeu, cuprinznd mai
multe studii critice decat documente. Apoi monografia consacran lui loan Vodcl cel Cumplit, in care acela autor, expunAnd
pe o bogat cercetare documentan.' istoria ultimului erou al
Moldovei, aduce indirect laude od.rmuirei lui Alexandru loan
I. Mai iese cloud' conferinti asupra lui .*fan ce! Mare de Radu
Ionescu, colaboratorul Revistei romane.

Cultura general

i.

tiintificii.

Dei imboldirea cultu-

ran.' ne venea aproape inteag' dela Franta, totui este de

insemnat putinUatea traducerilor din aceasn limbk traduceni
ce incepuse de mult in trile romane, dar care nu se adaogirit
In proportie cu sporirea inrhurirei franceze in nrile noastre.
In tot decursul domniei lui Alexandru loan I, traducerile sunt
putine i nu se pun pe romnete decAt arareori opere mai
insemnate i de o valoare literal% mai deosebin. Aa g6sim
aproape numai urmAtoarele opere franceze prefAcute pe limba
roman5. :

Cristianismul i puterea lui trad. de C. G. Florescu

1859, Proiect pentru educafia fetelor de Fnlon, trad. de Radu

Popescu, 1859, Robert Diavolul, Favorita i Nabucodonosor, librete

de opere traduse de I. G. Valentineanu ; acel din urm'A in

colaborare cu N. Fotino 1859, Operele lui Franklin trad. de

Riureanu 1859, Lauda lui Marc-Aureliu, trad. de G. Cretescu,
1856, Resbelul i civilizaliunea de Franois Bouvet trad. de
Toma Sergiescu 1859, Martini lui Chateaubriand tradui de

Pizone 1859, Fidanfata din Lamermoor trad. de Bonache, Temnifele austriace in Italia de Felice Ornisi trad. de Simion 1861,.
Britcuznicus de Racine trad. de VkArescu 1861, Robinson in

insula sa, trad. de Baumann 1861, Istoria poporulu roman,

de Titu-Liviu trad. dup.' traducerea francez6 de Antonnelli
1861, Istoria lui Cicerone de Lamartine, trad. de colonelul T.
Cazimir 1862, Femeile in Orient de Dora d' Istria trad. de un
anonim 1861, Istoria meicelurilor din Siria de Fr. Lenormant
trad. de Cleopatra Tabacopulo 1862, Iulia i Leontina sau
intelepciunea i vanitatea trad. din franc. de Adelina OIteanu
1862, Retragerea celor 10.000 trad. de N. Alexandrescu (dup

franceza) 1862, Memoriile lui Garibaldi trad. de I. Nicolau 1862,

Genoveva de Brabant trad. de Plerianu 1862, Istoria martirilor
libertdlei dupel Esquiros trad. de Catopol 1863, Parisul in America

de Laboulaye trad. de Serurie 1863, Istoria generala de Duruy

trad. de Cernaescu, 1863, Mitologia Grecilor, Romanilor qi
Egiptenilor trad. de N. Preda 1863, Baladele lui V. Hugo trad.
A. D. Xenopol. Istoria Rominilor.

Vol. XIV

ISTORIA. ROMANILOR

130

de Negruzzi 1863, Sumariul Istoriei universale a culturei de

A. C. Cretulescu (de sigur o traducere sau o prelucrare dupa
frantuzete) 1863, Mizerabilii de Victor Hugo, trad. de Bolintineanu 1863-1864, Ballo in Maschera trad. de G. Asaki 1864,
Istoria descoperirei Americei trad. de Costiescu 1864, Tratat
de moralti de Rendu trad. de Pop 1864, Novele de 'Paul de
Koc.., trad. de Gheorghiu 1864 0 Columba de Alexandru Dumas
trad. de Iosif Vulcan, Pesta 1856.
In Zara de aceste traducen din limba franceza, mai aflam

citeva din germana, precum o Metodicti sau pedagogie trad.

de Anton Vellini 1859, Parazitul sau meteugul de a se face
norocit, comedie in 5 acte de Schiller trad. de Winterhalter,
1859, Faustul lui Goethe trad. de Skeletti 1862 0 1 I igenia in
Taurida de Goethe, trad. de Ilariu PuFariu 1862, Moartea lui
Wallenstein de Schiller trad. de E. M. Ia0 1864, apoi un Tratat
de istorii morale dupa autorii elini 0 romani 1859, Istoria prei
Romdneti de Fotino i acea de fralii Tunsuli trad. de G. Sion
1859-1864.

Fata cu aceasta saraca importare de idei straine pe

calea tiparului pe rominete, ne intrebam cu.m s'a putut introduce aa cu toptanul civilizatia occidentala, mai ales in forma

ei franceza, In ladle romane ? Ea era adusa de a gata de

catre numero0i Romani ce invatau la Paris, unde acetia insu-

induli cel putin cunotinta limbei franceze, puteau intre-

buinta scrierile aductoare de idei ale acelui popor de a dreptul

0 MA nevoia unor traducen. Apoi in tara chiar, pensionatele
0 guvernantele franceze raspandeau tot mai mult cunotinta
acelei limbi. Toata lumea se silea ali insu0 cuprinsul cartilor
franceze in original chiar 0 nu prin traducen. De aici se explica
alcatuirea unor dictionare francezo-romane 0 romano-franceze
in destul de cuprinzatoare ; 131 se mai explica apoi impestritarea
limbei romane cu neologismele aratate mai sus, precum 0 nevoia
alcatuirei unor dictionare speciale spre a deprinde lumea cu
acele neologisme 132.

Dac traducerile nu erau insa de seama, apoi ideile apusene, introduse in mintea acelora ce nu tiu frantuzete, erau
0 ele putine 0 inguste, i deaceea 0 toti oamenii ce joaca

In Odle romane un rol politic sau literar trebuiau neaparat

sa cunoasca limba franceza. Era instrumentul neaparat pentru

manifestarea superioritatei intelectuale. Oamenii politici ce i-am
vazut perindandu-se la putere sau inaltand glasul prin adunari
lin Dicfionar romno-frcmcez de I. Costinescu, 1859; Dicfionar francoroman de T. Codrescu, 1859; Dicfionar-francez de R. de Pontbriand 1862.
131 Dicfionar de ziceri radicale de Cernavodeanu, 1862. Dicfionar de cuvinie

noue de V. Popescu 1863. o Dicfionar de cuvinte straine imprumutate de Romani de G. M. Antonescu, Buc. 1863.

CULTURA INTELECTUALA

131

cunosteau Cu totii limba francez 133, ha cu totii i fcuser

chiar invtturile in Franta. Mai toat corespondenta intre
oamenii de searn cu domnitorul se fcea in limba francei,
precum s'a vzut din o multime de acte reproduse pan aici.
Dintre autori poate s nu fi cunoscut aceast limb preotul
Musceleanu ; poate i unul Anania Melega care scrie cartea
sa .cu titlul foarte curios ce se vede a fi fost o rea traducere
din frantuzeste Construclii i medita fu asupra omului cazut134.
Scrieri rominesti care s fi indreptat cugetarea spre
alte regiuni cleat spre tar i nevoile ei, se intalnesc deasemenea foarte putine, mai ales pe trmulif ideilor mai obstesti.
Asa se all un studiu asupra lui Lucreliu poetul latin de V.
Alexandrescu (Ureche), 125 si de acelas un altul asupra Epo-

peelor grece0i sub titlul Omer existat-a 136 un alt studiu mai
intins asupra Satirei latine de Al. Odobescu, Principiul criticei
de Radu Ionescu, Istoria minunilor de Iatropol 187.
Intr'o directiune ins6 era peste putint a nu se introduce
ideile din Odle strine si mai ales dela izvorul culturei noastre
din Franta, anume in cunostiintele tiinifice. Toate crtile
de scoal privitoare la aceast ramur de cultur sunt traduse
din frantuzeste sau luate mai liber dup manuale franceze sau
In sfirsit rspndind in form original numai ideile franceze.
Asa sunt Zoologia, Botanica, Mineralogia Geologia de Barq
directorul foaiei Isis sau Natura care dela 1858 se nevoia s
rspandeasc in poporul romn stiintele naturale 138. Tot ap
Istoria natural de Baras, Antropologia i medicina populard
de doctorul Basero, Contemplafia naturei dup Charles Bonnet
de Ananescu, Descoperirea Americei trad. de Stoicescu, Fizica
uzual i Meleorologia de Marin, Geografia anticti de Saicariu,
Elementele de filosofie dupti Pascal, Des pre Anatomia descriptivei de doctorul Polizu, Medicina legal de Auerbach, Cosmo--

graf ja elementard f.r nume de autor, Agronomia de P. Buescu,.

Des pre Astronomie de I. Flcoianu, Des pre vuele bovine de P.

Buescu, Drumurile de fier de I. Ghica, Eclipsele din anul 1863

de I. Flcoianu, Idee generala despre Geologie de Gr. *tefneseu,129'

Organizarea polifiei sanitare de An. Ftu, Moneda de Aurelian,

Moartea aparentli de Felix, Armele portative de maiorul G.

Despre ei spune cu drept cuvint ziarul rusesc Le Nord din 3 Aprilie
1866: Des essaims de jeunes gens vont fi Paris, y tudier au milieu du plaisirs et en reviennent dans le pays, deputes, hommes d'Etat". La Voix deja
Roumanie adaoge : que nos hommes politiques n'ont imit de la culture
occidentale que le clinquant et la forme".
"4 Bucuresti, 1863.
Atheneul romdn, Iasi II, 1861 No. 1, 5.
m Revista Carpalilor I, 1860, P. 233.
137 Toate trei In Revista romdna, 1861.

" Sub direetiunea lui Bara

1 Ananescu.

Aceste 5 din urmA In Revista rom. 1861.

ISTOAIA ROMANILOR

132

Manu, Calendarul de I. Falcoianu 140. In sfera dreptului notam Dreptul roman dura Makeldey de B. T. Chitu i Institufiile dreptului roman de C. Bozianu (1861), Disertatiune juridied G. Atanasiu (1862), Dreptul constitutional de Codrescu
(1864) Tablou chronologic al jurisconsultilor romani dupa Duprs
am (1864).

Tot pe atunci incepe a se introduce instrumentele de

fizicsi de chimie, i doctorul Theophil Glck; medicul spitalelor Brancovenesti, se lauda c spitalul sau ar poseda cel
mai bun microscop din tara 141. Indeletnicirea cu stiintele trebuia

insa sa conduc la aplicarea principiilor lor syre studiul tarei

noastre, s't mai multe studii apar in aceasta directiune. Asa
cunostintele juridice provoac' urmatoarele publicatii Explicarea codului civil de V. Boerescu 1859, Studii practice asupra
dreptului criminal de C. Eraclide 1865, Juriul de N. Gr. Racovita, Probele de G. Gr. Cantacuzino 142. Mai ales dela promulgarea codurilor noui in 1865, se indrumeaza o activitate mai
spornica pe acest tram. Codurile civile, penale, procedura p enalei de V. Boerescu, Comentarele codului civil de Cretulscu ;
Explicarea codului Calimach de Mrzescu 1865, Originea legislatiei romane de Missail 1865 Studii de drept de Pantazi Ghica
1865. Cunostintele agronomice se raspandesc prin calendarele

bunului cultivator de I. Ionescu, aparut in toti anii In timpul

domniei lui Alex. Joan I. Cunostinti economice aplicate la tara
noastra sunt intai raspandite prin insemnata scriere a lui Joan

Ghica, Convorbiri economice (1865). Doctorul Iulius Baras arata

In 1861 importanta scrierei germane a lui T.-Liviu Maiorescu,
Einiges Philosophische in gemeinlasslicher Formi".
Tot pe atunci guvernut Sardiniei darueste pentru muzeul

stiintelor naturale din Bucuresti o colectie de animale si de

iar generalul Mavros darueste statului o colectie

minerale

de antichitati si de monede 145. Inceputul colectiei fusese fcut

In 1835 sub domnia lui Alexandru Ghica, and fratele domnitorului, Mihalache Ghica, se apucase s faca primele sapaturi.

In deobste arbeologia este una din ramurile cultivate mai cu

staruinta de catre invatatii Romani, i lucrul se explica, daca
luam in privire ca intreaga noastra renastere era datorita studiilor asupra trecutului nostru. In Muntenia mai ales se ilu-

streaza prin descoperiri i colectii arheologice maiorul Papazoglu,

Cesar Bolliac i Alexandru Odobescu. Tot pe atunci o comi-

siune franceza (Maurel) descopere in Dobrogea ruinele cetatii

" Aceste 3 din urrnA In Revista rom. 1863.
141 Mon. of., 26 Ian. 1865.
142
Aceste dou din urna In Rev. rom. 1861.
143
Carpajilor 1861, p. 711.

Mon. of. al prei Rom., 16 Oct. 1859.

i" Ibid. din 23 Mai 1859 supl.
144

CULTURA INTRLECTUALA

133

Troesmis, iar alti doi Francezi, Buissire i Baudry, sunt insAr-

cinati de guvernul lor s asiste la spturile fAcute in Muntenia 146.

In ziva de 1 Septembrie 1865 se face inaugurarea muzeului de antichitti, cand doctoral Turnescu rostete cuvintele CAnd natiunile incep a simti eft' taiesc, cfind ele incep
a-i intrevedea viitorul, atunci ii rapoart6 cu iubire atentiunea
asupra trecutului i. reculeg cu religiozitate suvenirile lui de
glorie i chiar de durere. Respectur pentru asemenea suvenire,
iubirea lor sunt in un popor dovezi manifeste de profund6
vitaliate. TrAiete poporul i se simte tr6ind cand ii iubete
trecutul i vai de acel popor care nu posedA suvenirul trecutului s.'u Dupi cum mormintele reci i tkute ce ne Inconjur
indivizi sunt legAturi de respect i de iubire intre noi
i pinntul ce le cuprinde, aa i fiecare popor, ca s fie lipit
cu mima lui de tara ce o locuete, trebue s6 intAlneaseg In ea
suvenirile seculilor, amintirea gloriei i a luptelor strbune, mormntul strAmoilor" 147.

Tot in domnia lui Alexandru loan I se face cea intai excursiune botanicA de &are coala de medicina din Bucureti sub
conducerea profesorului de botanic6 Hoffmann 148. Intrunindu-se

un congres de statistied la Berlin, Romnia trimite in 1863 i

ea delegatii ei 149. Cele intAi prelegeri poporane sunt inaugurate

In 1858, in Iai, de Stefan Miclea asupra Fizicei, insotite de

experiente ; iar in 1859 T.-L. Maiorescu tine in Bucureti prima

lui conferint tratnd despre comunism 15 In 1862 se infiinteazA

In Bucureti societatea de tiinti 151, din sAnul areia iese mai

multe lucedri tiintifice, parte de vulgarizare a cunotintelor

tiintifice, pe care le am enumerat mai sus, parte originale,

continnd aplicatiuni de ale tiintei generale la cunotiinta Romniei. Aa este, in aceast.' de pe urm. directiune ; Calcarul
dela Repedea de Gr. Coblcescu.
A fost Ins i un orn de tiint deosebit inzestrat care a
contribuit la imbogAtirea cunotintelor generale tiintifice euro-

pene cel intai care a inceput s." plteasa inapoi datoria pe

care poporul romanesc o contracta necontenit prin imprumutarea

lu.minilor dela civilizatia apusean6. Acesta a fost Emanuel Baca-

loglu care, inv6tAnd la Leipzig i la Paris, public6 mai multe

1" La France 9 Mai 1865; L'International, 11 Mai 1865.
1" Vicomte de Grammont. De l'administration provisoire en Valachie,
Bucarest, 1840, P. 137. Mon. of. al Tdrei Rom., 3 Sept. 1865.
1" 25 Aug. 1861 Mon. of. al Tdrei Rom. 23 Fevruarie 1862.
1" Mon. of. 20 Aug. 1863.
Miclea Incepe prelegerile lui, la Iasi, In Duminica Tomei 1858. (Ureche, Istoria coalelor p. 169), iar Maiorescu In 20 Sept. 1859 In Bucuresti (Reforma, 24 Sept. 1859).
Vezi Revista rom., II, 1862 p. 407.

154

MORI& ROMANILOB

lucrAri originale de fizicA, de chimie 0 de matematicA, in mai

multe reviste germane i franceze 152 Aa in Schomlich's Zeitschrift fur Mathematik und Physik 1859, Grunert's Arhiv der
Mathematic und Physik, 1860, Greifswald, Annalen der Physik
und Chemie von Poggendorf 1860, Berlin, Journal fur praktische Chemie 1860-1861, Les Mondes III 1863, V, 1864, VII
1865, Cosmos, a abatelui Moignet, XX.
In sfera medicinei se ilustreazA intii doctorul Turnescu
care aplicA compresiunea digital5 la vindecarea unor anevrisme,
c6pAtAnd pentru reu0ta acestei operatii o multumire dela socie-

tatea de tiinte din Bucureti 153. El mai era cunoscut 0 in

Franta ca operator dibaciu pentru Elephantiasis 1". Alti tineri
studenti in medicin care devenir mai tetrziu ilustratiuni ale
Ord, erau Marcovici, Calenderu 0 Obedenaru ce izbutirA a
fi primiti ca interni in spitalele din Paris 155.
Tot la contactul Romnilor cu civilizatia apusean 0
anume in scopul de a se da in cunotinta ei tezaurele lor
intelectuale i a sprijini astfel actiunea politic att de insemnat

reprezentat in foile apusului, se fac mai multe publicatiuni

In limba francez. Aa Asaki traduce Legendele sale istorice6.

Antonin Rocques publia in limba francez' Legendele qi doinele
populare romdne 157 Alecsandri tip6rete o Gramaticei romdnd
cu text francez 0 cu o introducere istoricd asupra limbei romdne
de A. Ubicini158. Tot pe atunci filorominul italian Vegezi
Ruscala laud Revista roman in ziarul l'Instruczione publica
din Turin 159.

Intinderea ideei ronnine peste hotarele /fir& Ideia unitt.ei morale 0 intelectuale a tuturor Romnilor fusese unul
din cei mai puternici ridiatori ai vietei romfineti160, 0 ea
se nscuse odat cu primele licriri ale culturei in mintea
Romnilor. Nici din domnia lui Alexandru loan I ea nu putea
s lipseascc, ci dinpotrivA trebuia s se infreasa cu atita
mai mult cu at se mkea lumea ideilor. Gazetele din Principate se intereseaz tot mai mult de cele ce se petrec
la Romtinii de peste munti. Aa Ronanul public6 in decursul
anului 1859 mai multe tiri despre micrile politice ale RoVezi Blografia 0 lucriirile lui Em. Bacaloglu de C. Istrate, Bucureti
1896, unde Bunt reproduse toate lucrlirile lui.
1" Mon. ol., 25 Martie 1862.
154 Gazelle des Hopilaux, Ptuis 11 Oct. 1859.

1" Courrier d'Orient 1 Fevr. 1865.

141 Noaelles hisiorigues de la Roumanie par G. Assaki, Iassy, 1859.
u? Legendes et iloes roumaines par Rocureanu, Buc., 1865.
15S
Grammaire de la longue rownaine, precde d'un apperu
historique sur la langue roumaine par A. Ubicini, Paris, 1863.
1" Iuniu 1866.
1" Vezi 1st. rom. din Dacia traicut V. p. 312 i XIII p. 187.

CULTURA INTELECTUALA

135

manilor de acolo, in scopul de a se declara de natiune political61.

Athanasie Marienescu publica poezii poporane din Transilvania
care trebuiau, prin asemanarea lor cu acele din tarile romane,
sa intareasca cu atat mai mult contiinta unitatei neamului 168
Intamplandu-se o mare lipsa in Banat in decursul anului 1860,

C. A. Rossetti face o propunere in adunare, adoptata in unanimitatea ei, ca sa se dee ajutor de 3000 de galbeni lo-

cuitorilor din Banat, ca A. tie ca acest mic ajutor le vine

dela fratii lor de dincoace de Carpati163. Na(ionalul reproduce
articolul gazetei Transilvaniei de Andrei Macovei privitor la
autonomia Banatului 164. In edinta din 1 August 1860, Turnavitu propune adunarei s incuviinteze un ajutor de 500 de

galbeni coalei romane din Braov, propunere ce iarai intrunete

aproape unanimitatea voturilor 165

Un articol al lui Barit, asupra chestiunei limbilor din
Ardeal, este reprodus de ziarul Nafionalul din Bucureti i in
numarul urmator acestuia, unul Valerian scrie un articol asupra
planului Maghiarilor de a se infrati cu Romanii166. Sub ministerul Panu din Moldova se subventioneaza cativa studenti din
Bucovina ca sa-i urmeze studiile in Ardeal, i tot pe atunci
se face o chemare catre librarii i. tipografii din tarile romane

ca sa druiasca carti coalelor din Cernauti, Braov, Sibiu,

Blaj, Arad, etc.167. De anul nou 1861, Romdnul scrie : Fratii

notri din Transilvania, uurindu-li-se jugul ce-i apa'sa mai inainte

au inceput a da frumoase probe de apararea nationalitatei,

limbei i. drepturilor sale politice. Ca i in 1848 atentia fra-

tilor notri se atintee acuma asupra noastra. Ei se intereseaza

foarte mult de noi, imbratieaza cu o caldura extraordinara

pericolele noastre ; se cuvine dar ca noi sa ne interesam de ei"168.

In privirea romanilor din Ardeal, Vasescu, in edinta din

9 Februarie 1861, zice : Eu cred c am face o mare greala,
daca am asimila pe Romani din Transilvania cu ceilalti straini.
Ei nu sunt straini : origina, limba, credinta, tendintele, aspiratiile lor sunt ale noastre i. ale noastre sunt ale lor. Cand
un Roman din Transilvania voete sa intre in familia romneasca

din Principate, trebuie A. fie deajuns o simpla declaratie".

Deaceea in proectul de naturalizare a lui A. Papiu, se introduce :

fraza : Considerand ca un Roman este de drept membru natural
al familiei romaneti, in once parte a Romanier 166. Chiar moVezi d. e. Romfnui, 5 Fevruarie 1859.
1" Poezii poporale, Colindele de Ath. Marinescu, Pesta, 1859.
1 SS
edint a din 25 Fevruarie. Mon. os'., 126, 1862.
1" Nafionalul, 9 Oct. 1860.
1" Ibidem, 4 August

1860.

1" Ibidem, 15 si 17 Septembrie 1860.

147 Ibidem, 19 Septembrle. 1861. Comp. Ureche, Ist. coalefor p. 264.
"' Romfnut, 1 Ianuarie 1861.
1" Procesele verbale ale aduniirei deputatilor din 1861, No. XIX, p. 243.

ISTORIA BOMANILOR

136

nitorul Oficial al Trei Romaneti reproduce articole din gazeta

Transilvaniei, precum acel privitor la conferentele din Sibiu sau
acele ce se raporta la petitia din Hateg 17O.
In 1861 A. Papiu Ilarian publid in Iai scrierea sa asupra
Independentei constitutionale a Transilvaniei, scriere ce este
cudnd editat. i in limbile franced, italian i german. Vii-

torul ziar din Iai atrage luarea aminte a publicului, asupra

acestei scrieri referitoare la fratii notri de peste munti ce ne
sunt atat de putini cunoscuti para acuma"
Cu prilejul unirei efective a trilor romne, Taranul romdn

chiar rostete pe fat dorinta de unire politid a tuturor Ro-

mnilor : Tr6i-vom, zice el, noi care am luptat pentru aceastil

unire mai mult de 20 de ani, ca s videm realizat i celalalt vis
de aur al nostru, o adunare national. una i singud pentru
intreg poporul romnesc ?"172 Pe de aid parte Concordia din
Pesta numete Principatele-Unite tara fgduintei" 173. In o
not din un articol al Revistei Romdne se citete : Excepdm
pe Ron-1W din celelalte provincii care, chiar de posed mai

mult patriotismu, in privinta asta sunt despititi prin nite

bariere prea tari de comerciul ideilor i al progresului nostru.

Le este aproape peste putint s capete scrierile i ziarele noastre174.

In 1862 pe de o parte se publica In Braov poeziile lui

Andreiu Mureanu care trec muntii i infldread pe Romni
cu patriotismul infocat i desnd.jduit al Romnilor de peste
munti175 ; iar pe de alt parte un scriitor de acolo aldtuete
o novel pe o tern istorid din istoria moldoveneascA176. Revista Carpatilor primete in coloanele ei articolul lui Castore
Gemenul din Abrud, asupra dorintilor Romnilor din Muntii
Apuseni 177

Dad. Ins leglturile cu Transilvania porniau mai mult

din Muntenia, Moldova se &idea singud la bucata rupt din
trupul ei, Bucovina, i Hadeu in o poezie fcut cu prilejul
deschiderei reuniuneii de leptud din CernAuti, spune :
Zota, Sbiera, Rusu, Calinciue, Costin
Tineri i Martini va urez pe toti
Unitivii tot unghiul, uniti-va cu mine

Ai batrftnei Rome ImprAstieti nepoti".178

17. Mon. of. al Tarei Rom. 17 Ianuarie si 22 Fevruarie 1861.

171 Ed. francez6 la Bucuresti 1862. cea italianA la Turin 1862 tradusa
de Ureche, revilzutA de Vegezi Ruscala Tribuna 10 Martie 1862); cea german5
la Breslau 1862, Cf. Viitorul 15 Iulie 1861.
IFS loan Ionescu In Taranul roman 17 Decemvrie 1861
," Concordia din Pesta, 28 Septemvrie 1861.
174 Destinatele Romdnilor, Revista romfna, II, 1862, p. 509.
175 Din Poeziile tut Mureeeanu, Brasov 1862.
171 Petru Rares, novela istorica de Ath. M. Marienescu, Sibiu 1862.
177 Revista Carpafilor II, 1861, p. 55.
175 Lumina din Moldova, 1862.

CULTURA INTELECTUALA

137

Cu prilejul unirei efective a t'Arilor romAne, RomAnii de

peste munti dau domnitorului RomAniei celei none o sabie,

de onoare, i Reforma care raporteaz faptul, adaoge c Ainrile pentru 24 Ianuarie 1862 vor rgmAnea adAnc in mintea tuturor Romanilor dela Tisa Ora la Nistru 179
Reforma serie in acela an, doj'Anind pe RomAnii din
Principate, c'A fratii notri de peste Carpati lupt cu mai mult

foc i putem zice c6 se interesaZA mai mult ei de noi, dec'At noi de

ei. CAndva sosi oare momentul ca

imiam" 180?
In 1864, mitropolitul Calinic Miclescu cere dela minis-k
teriul cultelor un sprijin b6nesc pentru studentii de peste Carpati i anume pentru infiintarea unei Academii romAne de drept
In Transilvania i anume de o camdat 500 de galbeni ; 200
la 10 stipenditi obicinuiti, iar 300 la doi care s'A mearg6 mai
departe, spre a deveni profesori191.
In 1864 se vede c'A pun'And speranta in rzboiul ce trebuia s izbucnease pentru Sleswig-Holstein, Reforma serie
cuvinte cu aceleai tendinti Toti aceti 15.000.000 de RomAni de care vorbim ast'Azi care sunt in ajunul de a se grupa
de a se constitui ca o rash' i o natiune aparte, distinct, cu o
limbk o istorie i putem spune i o patrie unit6, vor fi zicem
o dovad c'A sunt toti, fgr nici o amesteeAtur de alt sAnge,
deca roman" 182.
In decursul lui 1864 o nou'A lips se arat in Banat i adunarea voteaZA iarsAi un ajutor, de astdat mai mare, de 6000
de galbeni 133.

Tot pe atunci incepe a se trezi i interesul pentru fratii

mai indepartati de peste Balcani, din Macedonia. Anume Costache Negri serie ministeriului afacerilor str'Aine din Iai,
ar trebui ca schitul Prodromul din Muntele Athos sA slujase
i la instructia a o muttime de tineri Macedoneni, care de i sub
presiunea elementelor greceti ce voesc a predomina acolo,
sunt geloi a conserva limba i traditiile natiei lor mume" 184
RomAnii din Macedonia incep i ei a inchega legAturi
cu acei din Principate. Aa in 1862, I. C. Maxim (mai tArziu
membru al Academiei romne), serie o gramaticA macedoromAn'A, in o limbA alc6tuit de el, impestritar cu cuvinte
i forme macedonene pe un fond daco-romAn. Gramatica este

o prelucrare a gramaticei lui Boiadji i este alatuit pentru

intrebuintarea acelora ce tieau grecete, continfind textul in
" Reforma, 4 51 11 Ianuarie 1862.
1" lbidem, 6 Decemvrie 1862.
1" Ureche, Isl. 5coale1or, p. 264.
182 Reforma, 23 Ianuarie 1864.
181 Sedinta din 26 Fevruarie 1864.
184 Romdnul, 1 Ianuarie 1861.

138

ISTORIA ILOMINILOR

dou limbi, romAn6 i greceascA, cu expliarile in limba greceasc6. In introducere, se lupt6 mult contra predominei limbei
greceti in cultura RomAnilor din Macedonia, i se indeamn
acetia ca, pentru a se cultiva, s5.-i aducA aminte c6, coalele Daco-Romanilor ne stau deschise ; in ele feciorii notrii

va se invatia in trei sau patru ani mai mult decat invatia In

acele greceti in zece sau in cinci-spre-zece ani" 185. Gra-

matica este dedicat lui Anastase Panu fost locotienent de

principe i mai multe ori prim-ministru in Moldavia, cu speranfie

mai bune ojer aceasta carte auptorul". In aspunsul lui Panu

la deputatia ce-i inmanase gramatica, el spune, ea" ar trebui
sA aplicAm toate puterile de a reinvia pre fratii notri, pe concetAtenii acetia ai natiunei romane, cAzuti in letargul (sic)
In care i-au aruncat injuriile timpului ; cA s'ar cuveni ca str5.-

nepotii lui Traian sA dee azil i cretere junilor Macedoneni, i

din veniturile m'An'a'stirilor s li se dee o subventie de 12.000
de galbeni, pentru infiintarea unor stabilimente de invfturg,
dandu-ni-se patronarea asupra acestor stabilimente s." saruiasc Principatele-Unite pe lang puterea suzeranA ca sk" se
permit Macedonenilor a avea coalele lor i a servi slujba dum-

nezeased, in bisericile lor, in limba lor proprie, dup cum se

invoete aceasta poporului grecesc, de i este numai o minoritate

In Turcia, fat cu poporatiile romane i slave ; sA li se incuviinteze dreptul de a-i alege Ostorii lor sufleteti, incepfind

dela Archiepiscopul autocefal al Iustinianei Prime (Ohrida) 180.

Raspunsul lui Panu con-tine deci un intreg program care
insA nu tim dac a fost inceput s.' fie pus in practicA pe timpul
domniei lui Vod Cuza.
In once ca 7 este interesant a constata, cA in timpul acestei
domnii, s'a injghebat cele d'intai leg6turi dintre Daco i Mace-

dono-Romni i s'au ivit ideile acele care trebuiau s caute

a se realiza in vremile mai noue.
O nou imboldire &Red Romnii din Macedonia se dobindete in 1863 prin aparitia aftoriilor lui D. Bolintineanu la ei.

DacA rezumnn activitatea mintei romneti pe timpul

domniei lui Alexandru loan I o gAsim desf'durAndu-se pe toate

arAmurile.

Repede idee de gramaticd macedono-runulneascd compusl de I. C. Mas-

sim, Bucuresti 1862, p. XXX.

lS Dupli un brulion nesubsemnat din Hdrtiile Rosetti. Tot acolo se aflA
scris, Cu aceeasi mink brulionul unei petiti a Macedo-Rominilor cAtre impAratul
Napoleon. Alte lucrAni. macedo-romAne tipArite In Bucuresti, in timpul domniei
lui VodA-Cuza sunt : Abecedarul macedono-romtin Ed. Gogu, Bucuresti 186g
si o alta Gramalica romtina tra-Romdnii din dreapta Dundrei, Bucuresti 1865.

CF1PUL V

STAREA. ECONOMIC1

STAREA ECONOMICA
De i desvoltarea unui popor sau acea a omenirei nu

atarna' excluziv de acea a substratului economic, cum o sustine

teoria socialista a istoriei, totui nu se poate pune indoial, ca
desn'urarea vietei materiale va avea o tnraurire din cele mai
rostite asupra prefacerilor ideilor, i de aceea expunerea unei
perioade istorice nu ar fi deplina', daca nu i-ar intinde cercetarile ei i asupra factorului economic.

Dup5 ce am schitat desvoltarea societatei romneti pe

timpul lui Cuza-Voda, pe ta'rmul social, politic i cultural,
ne trage randul a cohort privirile noastre &Rea partea mai inferioara dar mai puternica a vietei, conditiile materiale ale
traiului oamenilor.

Vom indruma aceast cercetare pe calea trecerei dela

elementele morale care cele materiale, de oarece in istorie,
ca i in natura', totul se leaga in o inchegare nedespartit, i
numai mintea noastra, In nedestoinicia ei de a cuprinde absolutul din o singura arunctura, e nevoit sa desparta' ceeace
este unit, spre a-i putea da sam6 de rostul lucrurilor.
Moravuri administrative. -- Magistratii eran obicinuiti a
lua mita sau, cu un cuvant mai dulce, daruri dela impricinati,
i acest obiceiu se Inradcinase atat de adanc, Inca se parea
a fi o datorie de indeplinit fata cu impartitorii dreptatei. Domnitorul i cu minitrii sal luptase chiar dela inceput contra
acestei fara-de-legi ; dar se lovira totdeauna de cuvantul micimei lefilor. Prin budgetul din 1860, sporindu-se in chip insamnator lefile magistratilor pre cat i in deobte ale tuturor
dregatorilor 1, ministrul de justitie Damaschin Bojinca, prin o
circulara. din 7 Filie 1860 catra magistrati, le spune cA deacum inainte niel un pretext ridicat sub cuvant de neajunsul
onorarului nu va fi primit nici de cum, i cea mai mica' aluziune
la rgkluiala dela impricinati, sub nume de prezenturi, va atrage
' Mon. of. al Moldovei. 17 Martie 1860.

ISTOBIA BOMANILOB

142

punerea sub judecata." 2. Domnitorul adaoge ctr aceasta masuit dispozitia cuprinsa in mesajul sau din 6 Decemvrie 1859,
c ministerul justitiei A. constate averea magistratilor cand
vor intra in functiune, precum i creterea sau micurarea ce

s'ar intimpla acestei stari". Privigherea care trebuia sa se

puna In lucrare asupra magistratilor era de lipsa la toti func-

tionarii ; i ei sunt deteptati in mai multe randuri a inceta

Cu primirea de pocloane 4. Kogalniceanu, in circulara lui din 20

Iunie 1860, spune c va intrebuinta toatd activitatea, toata

energia, toate puterile sale, spre a privighia moralizarea i inaltarea administratiei, i vai de acela care-i va maravi functiile.

Cuvantul ca leafa nu ajunge trebuia s dispara de acum din

tara romaneasca i darul este o mita cand vine dela impricinat
catra functionar" 5.

Nu se poate tagadui ca in ceeace privete magistratii,

de atunci a inceput seria suitoare a moralizarei lor, care a tot
sporit pana in zilele noastre, cand a devenit aproape obteasca.
Cu toate ca lucrul nici departe nu se poate sustinea despre toti
ceilalti functionari, totui nu poate ramanea nici o indoiala,
ca moralitatea lor a crescut i c aceasta urcare ii trage inceputul din primii ani ai domniei lui Alexandru Ioan I.
In priVirea raportului administratiei cu poporul, predomina pana la aceste timpuri LAO cu clasa de sus, hatarul
i pasuiala, fata cu cea de jos violenta i fara-de-legea, i om
de jos era tot omul mai mic in vaza i rang decat un altul cu
care avea afaceri. Obrazul era totul. Cu introducerea principiilor de viata civilizata, organele superioare ale ocarmuirilor
moldovene i muntene ii dau toate silintele spre a face sa inceteze aceasta stare de lucruri, i cu toate c i aici, ca i in
incercarile de moralizare, rezultatul nu se putea atepta de
indata, totui nu ramne indoiala ea' repetatele masuri i amenintari facute dregatorilor administrativi, vor mai fi stamparat raul, i ca de atunci a inceput micarea suitoare in masura

In care legea se aplica pentru toti, tel care, nu e vorba, Inca

nici azi nu este ajuns.

Am vazut cum se scutiau i se reduceau contributiile

celor cu stare 6. Se videm cum se incasau ele dela cei de jos?
Un om din Harlau e batut de jandarmi, pentruca nu putea
plati contributia i e silit a se preumbla prin ora cu o traist
de bolovani atarnata de gat. Deosebirea intre timpul de acuma
cel de mai inainte se vede din aceea, ca politaiul este dat
Ibtdem, 9 Tulle 1860.
Ibtdem, 7 Decemvrie 1859.

Mon. of. al rivet rom., 7 Martie 1860.

Mort. of. al Mold., 30 Iunie 1860.

Vezi vol. XIII. p. 91,92. Comp. Steaua Dun., 18 Iunie i 14 Tulle 1859.

STAILEA ECONOMIC/J.

143

judeckei pentru aceast fkg-de-lege. Un subprefect din plasa

Siretiul de jos bate ni*te oameni ce vroiau s6 se tnguiasc%
prefectului contra lui, fiindc64 obligase a alege neghina din
graul unui proprietar. Nu *tim dacs subprefectul a fost pedepsit ;
In once caz fapta lui a fost dat la lumin6 de ziarul Tribuna

ceeace era tot mai bine deck a ilmnea Infundat% *i a cherna

altele dup6 ea 7. Same*ul dela Neamt, I. Grigoriu, este Inchis
b'tut de ministrul Gr. Bal*, sub pretext de lips6 de bani,
In ziva in care se fkea alegerea ministrului, pentrua acel same*
combRea alegerea. Aceast fapt, dat% In public In adunare
impreun% cu altele, aduce retragerea ministrului, etc., etc. 8
De asemene caut s se Infrane hatkurile i p6suielele. KogAlniceanu, In o circular% a lui, din Octombrie 1860, spune
dorind a face s% Inceteze odat% p'suielele In Incasarea banilor,
fie din contributii, fie din impliniri, v% fac cunoscut, domnule
prefect, ea' In viitor dup dou de*teptki rAmase Mr% rezultat,
o a treia de*teptare se va face prin Monitor ; rnranfind *i aceasta Mr% urmare, nu-mi va emanea deck a incredinta administratia districtului unei altei
9.
Bkaia Incepe a fi oprit prin mAsuri administrative :
apoi In Muntenia, pe timpul ministeriului ultra-liberal, ea este
desfiintat dintre pedepsele codului penal. In Moldova KogAl-

niceanu mai ales i d toate silintele, pentru a stkpi acest

abuz din moravurile ockmuitoare. In o circular% din 18 Noembrie

1860, el spune, c5. au ajuns vremea ca i tkanii A' fie priviti

ca cetkeni, ca ei A.' fie aparati In persoana, cinstea i averea lor" ".

Si astki se petrec nelegiuiri mai ales fa-0 cu poporul

de jos ; i astazi se vkl pAsueli fatA cu oamenii influenti. Astzi

task', cnd a ceste fapte sunt descoperite, ele trezesc indignarea

public% *i fpta*ii sunt mai totdeauna dati judeckii. Inainte

de domnia lui Alexandru loan I *i de introducerea principiilor
de viat european In sanul societkei noastre, asemene acte
se puteau Indeplini la lumina zilei, Mr% a atrage mkar o dojang din partea ockmuirei, Mr% chiar a cherna rkbunarea
public%. Pe timpul domniei primului domn al Romniei, se
face Inceputul seriei suitoare care trebuia s duc din starea
cea veche In acea de astki. Astfel deci se des fac cu incetul, incepcind din domnia lui Cuza-V odd, moravurile administrative de

elementele economice, inciipad din ce in ce mai mult sub sta.-

ptinirea celor morale o serie din cele mai interesante de urmkit In desvoltarea poporului romAn.
7 Tribuna rorridna, 21 i 23 Iulie 1859.
Ibid., 16 Iulie 1859. Comp. Vol. XIII, p. 74.
Mon. of. al Mold., 10 Ianuarie 1861.
,8 Mon. of. al Mold., 22 Noembrie 1860.

144

MITORLA. ROMiNLIAlt

Funetionarismul. O alta serie de fapte care pune

legatura elementele morale i intelectuale ale societatei rom-

neti cu acele materiale, este acea privitoare la desvoltarea

intarirea din ce in ce mai mult a curentului catra dregatoriile

statului, ca mijloc de existenta individuala i parasirea paralela
a indeletnicirilor in adevar producatoare de avutii ale industriei;
comertului i agriculturei.
Dac in privirea moralizarei functionarilor am putut constata o serie suitoare spre progres i civilizatie, aceastalalt
a sporirei curentului catra dregatorii va reprezenta, in mersul

ei suitor, o decadere necontenita a puterilor de viuta ale poporatiei romaneti, o paralizare din ce in ce mai rostita a destoinicei ei de a-0 agonisi cele de trebuint prin manca libera
i vrednica de om.
Tendinta aceasta insa nu-i are inceputul, ca acea catre
moralizarea functionarilor in timpul domniei lui Alexandra
loan I. Pornita din vremuri mult mai vechi, ea se Intrete
i prinde puteri noue pe timpul domniei lui.
Pentru a-i intelege mersul, trebue sa expunem in cateva
cuvinte desfaurarea ei inainte de timpul despre care ne ocupdm.

In vremurile de mai inainte drega torii se recrutau numai

din clasa boiereasca. i, prin darea unei dregatorii unui om de
and, el era inaltat in clasa boierilor. Fiind deci onoare i vaza'
mare a fi boier, fiecare om trebuia sa thid a ajunge in aceasta
stare. Cum spune prea bine Const. Crelulescu, in o brou-a' a

lui tiparita in 1860 : Cea d'intai institutiune funesta fu acea

a nenumaratelor foloase cu care s'a crezut nevoiti strabunii
notri a incuraja servicial statului. Deosebit de remunerarea
recunoscut ca de ajuns in toata lumea de un salar pe timpul
serviciului i de o pensie pe viata. (scutelnicii) la noi ca ni-

cairi se acordau excluziv servitorilor statului i copiilor lor,

drepturile politice, nobilitatea i un numar mare de scutiri.
O asemenea institutiune avu de consecventa primara neaparata, de a inabui la noi desvoltarea de once alte forme de cultura. Profesiunea serviciului public fu inzestrat cu atatea
foloase, de care toate celelalte profesiuni erau desmotenite,
'Meat putem zice c acele erau lovite de prescriptiune. De aici,
tiitele, literatura, artele, industria, comerciul, attea diferite
cariere care in alte societati fac carierei politice o concurenta
din cele mai fericite, ca mijloc de a procura avere, conside-,
ratiune, chiar celebritate, la noi flied cu total condemnate.
Tot Romanul ca oarecare cultur' intelectuala, cu oarecare
ambitiune, nu se mai putea deda decat la cariera serviciului
statului i Romanii ramasera in cea mai absoluta.' ignoranta
barbarie 0 lupta' de viata i de moarte !litre numeroii aspiranti fu sorgintea primara a coruptiei moravurile noastre" n.
" Coml. Cretulescu, Trecutul ;i Era nouit, Bucureti 1860, p. 13.

STAREA ECONOMICA

145

Se intelege ca faptele aratate de Cretulescu se accentual% tried'

a tuncea, cand se organizar coalele inteun chip inteun catva
mai sistematic, pe timpul Fanarioplor. Se luara dela o vreme

masuri, ca nimene dintre ucenici sa nu iasa la nici o cinste,

de nu vor poseda atestatul de savarirea cursului, iar acei dintre

ei ce vor dobandi un asemenea testimoniu, vor fi considerati

de domn in cinstea lor Indata dupa boieri (in cazul cand nu ar
fi din aceasta clasa), i li se fagaduia a-i boieri dupa averea
procopselei lor" 12 Invatatura devenia deci un mijloc de a se
Malta in randul boierilor, intrand tot data inteo slujba
tatoare de pane. Onoare, vaza i asigurarea traiului, iota' ce
aduceau cunotintile dobandite in coala. Copiii plugarilor
rani, carora le este data agricultura i 'Astoria ca indeletnicire indatorita", erau opriti a umbla in coalele mai inalte care
deschideau drumul cat% functiunile publice ; puteau insa intra
In acele de preoti de pe la sate. In academii insa se primiau,
pe langa odraslele boiereti i de acele ale negutitorilor, mazililor i preotilor, incat astfel i taranii, in a doua generatie,
puteau sa-i deschida calea &are dregatorii, adeca spre boierii

Prin aceasta poarta deschisa claselor de jos, se furiara multe

elemente in randurile dregatorilor, ceeace aduse sporirea numarului lor inteun chip insamnator, mai ales prin navalirea
Grecilor in posturile tarilor romne. Nestatornicia acestor posturi adaoga Inc numarul nazuitorilor, fiecare crezand c cu
sprijin le poate dobandi. Ajungand ele a fi date pe bani, schimbaffle se faceau ca i acele ale domnilor, cu o mare repej une.
Constantin Radovici din Goleti ne spune, despre ultimele
timpuri ale epocei fanariote, ca toti capii deosebitelor ramuri
vand dregatoriile mai mici ; spatarul polcovniciile, capitaniile
i alte asemene iraturi (venituri din slujbe); vistiernicul sameiile, isprvniciile, Oda i zapcilAcurile. Acetia toti cauta sa
stoarca, prin despoieri dela popor, suma cu care ii cumpara
posturile. Apoi toate aceste dregatorii, dela cea mai mare par&
la cea mai mica', se schimbau pe tot antil, aducand tot sugatori noi i flamanzi In locul acelora ce nici nu apucase bine a
se satura"
Dupa primele incercri de infiintare a coalelor nationale, facute de I. Sandu Sturza i Grigore Ghica, coale desfiintate in curand prin razboiul din 1828, ele se reintemeiaza
Hrisou pentru coale al lui Grigore Al. Ghica Voevod %Are' Moldovei

din 15 Noembrie 1775 In Uricarial lui Th. Codrescu I, pag. 71-76. Comp.
mai sus Vol. X p. 173.
Hrisovul grecesc al lui Alexandru Ipsilante, 1776, In Const. Erbiceanu
Cronicarii greci, p. XVIII. Comp. mai sus X, p. 175 i XI, p. 243.
Insenmare a clildloriei mele, de Constantin Radovici din Goleti, fAcutA

In anil 1824, 1825, 1826, Buda 1829, p. 65.

A. D. Xenopol. Istoria Romanilor.

Vol. XIV.

146

ISTOR1A ROMAN1LOR

mai trainice, sub ocArmuirea provizorie a comitelui de Kisseleff, i in Regulamentul Organic gAsim cA tinta urmArit de
aceste coale romAneti, este tot una cu acea a fostelor academii
greceti din epoca Fanariotilor. Limba romAnA se introduce

anume in coale, pentrua toate trebile publice erau s fie

tratate in aceast5. limbA" ; deci coalele erau menite a da oameni destoinici pentru cAutarea trebilor publice adecA functionari. Tot Regulamentul Organic infiintazA un colegiu menit
pentru invAtAtura a 100 de elevi, copii de functionari, intretinuti pe socoteala statului mai folosind pe functionari i
In acest chip 15.

Alexandru Ghica In Muntenia i Mihaiu Sturza in Moldova, in anii 1835 i 1842, ieau dispozitia ca nimene sA nu mai
poatA intra in functiile statului fArA atestate de urmare a cursurilor invAtAturilor, i anume : pentru postul de scriitor, atestatul sAvArirei cursului primar ; pentru cap de biurou, acel

de gradul al II-le ; iar pentru cap de sectie, acel de gradul al

III-le 16. Acei ce sAvAriau aceste cursuri erau primiti in functii,

sA fi fost i ei i din clasele mai de jos ale societAtei ; dar pentru

a se Ostra principiul, cA numai boierii pot ocupa dregAtoriile,

li se dAdea, odatA cu a lor numire, cAte un mic rang de boierie.
De aici se explicA cum se face cA la sfAritul domniei lui Mihaiu

Sturza, gAsim in Moldova 3750 de boieri, cAnd la inceputul ei

erau numai 853. Mai tot sporul era reprezentat prin oameni
din straturile de jos trecuti prin coale i inAltati prin functiile
lor, la boierii17. PArerea c coalele erau menite a crea func-

tionari prinde tot mai adAnci rAddcini cu cAt se desvoltA mintea

romAneascA. AAzAmAnul colar al lui Grigore Ghica din Moldova, din anul 1851, prevede la 9, c'A invAtAtura publicA,

fie ea oricAt de pretuit de persoanele singuratice, aib6 ea ori

cAtA atragere in sine insAi, trebue s'A rAmAnA pe o treaptA ina-

poiatA, dacA ocArmuirea nu o va privi ca conditie neapArat'A

a ocupArei functiunilor18.
CAnd vine Alexandru Ioan I la domnie, el gAsete acest
curent cAtrA functiuni care exista de mult, sporit i intArit inck
prin infiintarea coalelor nationale. Principiul egalitAtei care
invoia acuma fiecAruia intrarea in coale i deci in functiuni,
M'A a mai avea nevoia intovArAirei unui titlu de boierie, pe

de alta trebuinta de a avea functionari destoinici, intArete

" Art. 421, Regul. Org. al Mold. Pentru Muntenia vezi Analele parlamentare ale Romdniei I, 1890, Bucuresti, p. 355. Comp. Istoria Romdnilor citati,
XI, p. 185.
" Buletinul oficial al rdrei Rom., 1835. Manualul administrativ al Moldooei I, p. 67. Comp. /si. Romdnilor, XI, p. 247.
" Mai sus XI, p. 207.
" Manualul adm., II, p. 305.

STAREA ECONOMICA

147

Inca puterea curentului. Este insa de observat, ca daca pAna

acuma erau de lipsa functionari spre a ocupa posturile, de acuma

inainte posturile vor sluji spre a asaza functionarii care roiau

tot mai numerosi din scoalele statului. Apoi, cum spune Bolintineanu, cu introducerea sistemului constitutional, functiile nu vor fi date pentru interesele seviciului public, ci oamenilor de partida, de zestre favoritilor si ceeace este mai trist,
ele vor servi a regula alegerile, a pastra simpatiile corpurilor
pentru guvern i a renaste, ca o fatalitate, regimul coruptiei" 19

Intarirea curentului catra functiuni provenia pe de o

parte dela organele statului, de alta insa i dela parerea obsteasca, cu totii vazand de o camdata numai nevoia nemijlocita, nu si primejdia mai indepartata. Ziarele progresiste
ale timpului impartasesc teoria asazamantului rolar al lui
Grigore Ghica. Aa Nafionalul, ca prilejul primirei unor tineri
netitrati la concurs pentru nite posturi, alaturea Cu altii ce
avea titluri : exclama, lard cum se incuraj az instructia pu-

blica ; iat cum se recompenseaza acei ce si-au petrecut o parte

din viata spre a studia" 20! Steaua Dune-wet pe de alta parte

sustine, d guvernul nostru trebue sa inteleaga, ca niciodata

nu vom putea avea amploaiati buni si apti spre a indeplini
cu demnitate functiunile ce li s'au incredintat, cat timp nu se
va da cea mai mare intindere invataturei publice" 21
Tot asa si barbatii de sama. Ministrul primar, M. Costache Epureanu, in o cuvantare la 1mpartirea premiilor, Maud
aluzie la vremile vechi, spune copiilor : Decretul vostru de
boierie pe temeiul c.ruia yeti fi chemati la functiile statului,
fie la cele mai inalte, trebuie s va fie invatatura". Steaua Duntirei reproducand aceste cuvinte le da deplina ei aprobare 22
Mai mult Inca, insu Kogalniceanu este cuprins de ideile timpului sat'. La impartirea premiilor din 1860, fiind el ministru
ad-interim la instructiunea publica, introduce o noire caracteristica pentru menirea ce se credea ca au coalele atunci.
In cuvantarea rostita de el spune, c : chiar astzi, elevii ce
si-au svrsit cursurile de invatatura in scoalele noastre, au
sa treaca de pe bancile lor in rndul functionarilor statului
si In niste posturi de natura a satisface ambitia a multor mai
inaintati in vrasta" 23. Ministrul impartasind domnitorului, in
Bucuresti, masura luata de dnsul, primeste chiar in ziva impartirei premiilor deplina sa aprobare care si este cetit In public.

Astfel se punea, inteun chip vzut in lumin, legatura intre

Viala lui Cam Vodd, p. 7.

22 Nalionalul, 9 August 1859.

22 St. Dundrei, 9 August 1859.

22 Patria, 13 Iulie 1859. St. Dundrei, 8 Iulie 1859.

23 Mon. of. al Mold., 14 1 29 Julie 1860.

148

ISTORIA ROMANYLOR

scoal si functiuni, legAtur care in mintea oamenilor de atunci

prea a fi neapArat.

Fiinda functionarii trebuiau s ias din scoale, se convertia judecata aceasta In cealalt, c coalele sunt menite
a da functionari, de si se comitea o gresal elementar% de logia', in conversiunea acestei judeati.

Scoalele fiind menite a da functionari, pregtirea din

ele trebuia s'a' fie corespunatoare scopului pentru care erau
menite. Programul tuturor acestor scoale este acel clasic, cu
greceasca si latina, istoria, geografia, aritmetica, algebra, geometria i tiintele naturale. Pe cnd ins se sporiau cu trei numrul scoalelor menite a da functionari, gimnaziul Mateiu
Basarab din Bucuresti, acel din Buzu i acel din Ploesti, si
lsa tot un singur institut de agricultur, la Pantelimon, pentru
intreaga Tara Romaneasa, o singuasecan.' de arte si meserii
la Mavrogheni, dou scoale comerciale la Bucuresti si la Brila
si o scoal technia la Bucuresti. Programul acestor scoale,
In aparenta menite a da o instructie practia, era alctuit tot
mai mult din invtturi teoretice. Asa bun oar In scoala de
agricultua dela Pantelimon, se invta sub profesori speciali :
1) fizica, chimia i agronomia, 2) botanica si horticultura teo-

retia, 3) zoologia si arta veterinarg, 4) cultura duzilor, tot

teoretia, 5) contabilitatea, 6) geometria si agrimensura, 7) o
limb6 strin ca materii principale ; iar agricultura prac-

tia.' era lsat directorului ca ocupatie secundar, pe lng

atributiile sale. Se intelege c elevii esiti din o asemene scoal,
cu invtturi aproape excluziv teoretice, nu erau s se apuce

autau cariera
de agriculturk and prsiau bncile ei,
In vreo functiune. Apoi chiar and scoala era organizat mai
mult spre practic, precum era bun cala scoala de arte si mesen ii din Bucuresti, cu ateliere de fierrie, tmplrie, lemnrie,

pietarie i turntorie, dar si cu un program destul de bogat

de cunostinti teoretice, spiritul timpului impingea pe ucenicii
adpostiti In ea a se folosi mai curnd de cunostintele lor teoretice spre a intra in functiuni, deat de acele practice care
le puteau da o carier neatarnat 24
Aceste idei se mntin in tot decursul domniei lui CuzaVod. Asa In 1864 Reforma spune c guvernul s'a artat curte-

nitor atr junimea studioas, prin numirea atorva studenti

In posturi, i iat a o multime de juni npdesce la scoli. Con-

" Toate aceste stiinti asupra scoalelor din Tara RomAneasca din anul

1860 sunt luate din bugetul instructiunei publice din acel an. Credem de prisos
a cerceta lucrurile mai cu deamAnuntul i in Moldova, neavand scopul de a
serie o istorie a scoalelor, ci numai de a caracteriza o directiune ce era comunA
ambelor tAri.

STAREA ECONOMIC/.

149

juram guvernul pentru legea administratiei in favoarea a mii

de suflete candide care In cursul celor mai frumoi ani ai vietei
asuda ziva i noaptea" 26 Raportul comisiunei mixte a camerei
i senatului, prevazuta de constitutia loviturei de stat, adaoga
la aceste consideratii, altele de aceeai natura, anume, ca observand desele schimbari ale functionarilor, comisia iea indrazneala a exprima dorinta de obtie simtita ca acest mare principiu s nu fie sacrificat nici chiar in ramura administrativa,
pentruca numai astfel se va asigura viitorul functionarilor celor
buni" 28. SA se observe spiritul in care este rostita dorinta stabilitatei functionarilor, anume in interesul lor, pentru a le asigura viitorul i nu pentru a impiedeca, prin aceasta stabilitate,
prea marea imbulzala la functii. Pe partea opozitiei ziarului
Romemul da aceeai nota, dovada c toata lumea imp'rtaia
acela fel de a gandi. Scoalele sunt goale, zice el, pentruca
uile cancelariilor guvernului sunt deschise netiintei" 27
Fa-VA cu asemenea pareri obtesc impartaite, in zadar
rasunau Mew glasuri intelepte care cautau sa detepte lumea
asupra primejdioasei indreptari a spiritului public. Stefan Fag-

coianu, vice preedintele consiliului general de instructie, spune

In edinta din 10 Septemvrie 1865 : Trebue, daca obligam pe
fiul sateanului a veni la coala, s tim s5-1 invatam spre a nu
mai face din acei ce vin la ea, oameni pierduti pentru agricultura, comert i industrie ; spre a nu mai face Oa i din coalele primare, atatia prasitori de candidati la paragraful budgetului" 28. De asemene Trompeta Carpafilor arat. ca organizarea, economia sunt straine vietei noastre. Noi am fost i
suntem pentru ideile abstracte i nici de cum pentru tiintele
pozitive poeti, filosofi, advocati in toate partile ; matematici,
economiti, financian, nicaeri. Noi n'avem nici ingineri, nici
arhitecti, numai legiti ; noi suntem numai legiuitori. Aceia
care invata cum sa se indoiasca averea statului i a particularilor, cum sa se organizeze comunicatiile, comerciului aceia vor

face bine statului ; dar aceia care nu au invatat decat cum sa

ice averea unuia, spre a o da celuilalt, aceia nu au invatat nimic

folositor" 29. Constantin Cretulescu spune de asemene, c ceeace

este mai descurjtor este, ca videm oamenii de stat din ce

in ce in ce ademeniti a se felicita de inmultirea posturilor serviReforma, 1 Iulie 1864.

" Mon. of., 13 Octomvrie 1865. Este linspAimantAtor de constatatinumfirul
magistratilor destituiti fArft motive vAzute, in decursul anului 1864 dupil lovitura

de stat. Monitorul din acel an pasiun.

Romdnul, 3 Noembrie 1863.

" Mort. of., 21 Septemvrie 1865.

" Trompeta Carpajilor, 16 Mal 1865. Romftnii se tineau tot indeprtati
de comert. Comerciantii cei marl din Consiliul comunal din Bucurestl din anul
1865 erau : Vlasto, Gudgiu, Afanas, Zerlendi, Calenderol, Georgiel, Parfeni, Avram

Manoah (niel unul RomAn de instil*. Mon. of., 12 Noembrie 1865.

ISTORIA It011A.NILOR

150

ciilor publice, ea de un semn Imbucurtor ; c nu gsesc a arta

tinerimei un scop mai nobil pentru frecventarea coalelor, deck
pentru cptuirea posturilor" 30

Martian deplnge plecarea Romnilor numai atre carierile statului ; critic administratiunea instructiunri publice care

a cutat totdeauna mai mut de binele profesorilor deck de

acel al invtkeilor, din care preocupare el explic sporirea
aa de repede a faculttilor, cu toate Ca' In unele nu se afla
deck 10 tineri, i aceia Ins bursieri eke 50 de galbeni pe
an". Cu prilejul unei maini agricole stricat i ne mai intrebuintat, neavnd cine s o dreag5., Martian observ c' pentru

junii notri ce invat ceva carte, singura carier ce rvnesc

este avocatura i functiunile publice ; iar ocupatiunile productive, precum mecanica le las pe minile steinilor. Martian
era apoi un sprijinitor al luminilor i mai ales le reclama pentru
massa poporului. Se instruim masele, zice el ; s primenim
decadenta moral a clasei noastre de sus, cu noul i nealte-

ratul element al poporului, ca s prevenim totala ei putrezire" I 81

Deocamdat functiile nu cereau deck cunotinti mai

Carierile technice nu erau intrebuintate deck putin

ware.

in viata statului i unde erau de trebuint asemenea elemente,

se aduceau strAini. Sc observ deaceea o lips simtit de ingineri romani, i ministrul lucrrilor publice din 1862 spune,
In un raport al su, c' pe cAnd la studiul dreptului se dedeau
o multime de tineri, la acel al tiintelor pozitive, numai din
Intmplare s'a aplicat eke unul, i aceasta e privit ca o hazardare de a se angaja pe o cale care nu avea nimica In perspec tiv" 82 In curnd ins. i profesiunea inginerului incepe a
deveni atedgkoare ; se organiz' ierarhia inginerilor cu lefile
respective ; cariera InginereascA devine i ea bnoas5. i introducerea culturei tiintifice urmeaz5. In curand imboldirea obtease cAtre functionarism, sub forma de specialitate.
Se constat, conform cu aceste imprejurki, c5. numrul
colarilor sporia mai ales in invk'mntul secundar care deschidea el singur cariera functiunilor, fr a mai fi neaprat
nevoie de cursuri superoare, afar deck pentru patine posturi.

Aa pe cnd In coalelele rurale scade numkul betilor de

la 58.060 In 1862 la 49.328 In 1863; i In cele urbane dela
11.391 In 1862 la 10.379 in 1863; pe d.nd in invtmntul

superior numkul studentilor d iari inapoi dela 320 In 1862

la 212 in 1863; numrul elcvilor din coalele secundare crete
Trecutul i era mud de C. Cretulescu Bucureti 1860, p. 24.
n Mon. of., 1 g 3 Oct. 1865.
'2 Mon. of., 4 August 1862.

STAILEA .ECONOMIOA

151

Din aceast imprejurare, prin stAruinta elementului evreesc

ca element str6in in sinul corpului natiunei ronane, el devine

Cu deosebire interesant de studiat si deaceea trebue s-i consacrAm cAteva pagini.

Pe la inceputul Domniei lui Alexandru loan I, num'rul

Evreilor era Inc mic in Muntenia ; dar incepuse a se inmulti
prin emigrare din Moldova 26. Dimpotriv erau foarte numerosi

In aceast de pe urna lark unde se inmultise sub domniile

anterioare si Meg de pe timpul Fanariotilor. Asupra acestui
fapt, aducem urmAtoarele date : La Flticeni in 1859, pe

Ulita-Mare la deal nu mai r6m5sese RomAni decat economul

Eftimie, starostele TrAsnea si altii cativa ; in colo tot Jidani
si iar Jidani" 37. In Dorohoiu Jidovii nbus6 Cu totul poporatia romAneasa" 38. Tot asa si in Galati, cu tot numArul cel
mare de Greci, nici Evreii nu erau putini. Bolintineanu care
intov6rAsi pe domnitor in 1860, in algtoria lui spre Constantinopole, and trecu prin Galati si Vzu marele numr6 al Jidovilor, rosti cuvintele profetice : Jidanii ce vin la noi sunt
multi si toti strAini : in curAnd vom fi inecati" 39.
Despre num6rul covarsitor al Evreilor din Iasi ne poate

da o idee tabloid tinerilor inscrisi la recrutare pe anal 1860

care tablou constata 1488 de crestini si 1375 de Evrei. Tinind
seam.4 de imprejurarea, a multi Evrei se vor fi dosit dela
inscriere, cAptnn rezultatul, c6 Ina. din 1860, aproape cu
jumgate de veac in urm6, numrul Evreilor din Iasi era egal
cu acel al crestinilor 4.

" Nafionalul 96, Noemvrie 1860 spune ca ceva neobicinuit : aflArn di

Multi Evrei din Moldova tree la noi" DupA Analele statistice ale lui B. T.
Martian I, 1860, P. 49-53 erau In Ilfov 3589 de Evrei, In Briiila 593, Prahova
324, Dolj 277 si Rihnnicul-Sgrat 200; In celelalte judete mal putini. Astlizi
aunt cel putin de 10 ori pe atAta, deed nu de 15. Asupra introducerel sl a sporului elementului evreesc In Moldova, vezi mal sus, vol. IV, p. 108 si XI
p. 15 sl 178.
27 Steaua Dundrei, 31 rune 1859.
u Steaua Dundrei, 25 Martie 1859.
is Dilatoria domnului Principatelor-Unite la Constantinopole, Bucuresti
1860, p. 25.
4 Mon. of. al Moldovei, 16 Noemvrie 1860 (IA urmAtoarele cifre pentru
recrutare, pe despArtiri : I, 172 crestini, 84 Evrei ; II, 288 cr., 213 Ev, ; III,
363 Cr., 198 Ev. ; IV, 260 cr., 360 Ev. ; V, 260 Cr., 310 Ev. ; VI, 225 Cr., 210
Ev. Total 1488 Cr., 1375 Ev. IatA dupA brosura Din lucrarile statistice ale
Moldovei, Cap. V, Populafiunea pe 1859 fi 1860, Iasi, p. 109 si urm., numilrul
poporatiei deosebitelor orase 1859 fi 1860 dupA relig,iuni : Crestini si Evrei :
Dorohoiu
Botosani
PAlticeni

Piatra
Roman
BacAu

Cregini

Evrei

7.200
19.200
4.300
13.600
8.400
15.600

8.700
19.400
6.800
7.500
4.200
5.400

Pocsani
Tecuci
Galati
BArlad
Vaslui
Husi

Creftini

Evrei

15.500
8.500
22.300
12.900
4.900
12.300

2.500
800
2 600
2.500
2.300
3.100

Iasi 40.200 crestini, 34.300 Evrei.

12

18TOBIA 1103LINLLOB

dela 2059 in 1862 la 2778 in 1863 33. *i Cu toate aceste, nu

se inmultise inteun chip anormal coaele secundare. In 1863.
gimnaziul Mateiu Basarab este prefcut in liceiu Cu 7 clase ;
Sf. Saya se reduce din 8 tot la 7 clase, intrucat in anul urmator
urma sa se infiinteze universitatea i in Bucureti. Seminarul
din Buzau se intocmete cu 7 clase ca i acel din Moldova
dela Socola. In Craiova se preface gimnaziul in liceu cu 7
clase i se mai creaz un gimnaziu in Galati. Se creaza burse

la internatele de fete, etc. 34. Dei se fac adause, insui ministrul

ce se falea Cu aceste creatiuni, Bolintineanu, constata mai tarziu,

In amintirile sale, ca. nici o organizare nu se intalnete in

institutiile noastre menita a garanta viitorul. Toti nateau i.
creteau pe bugetul statului. Comerciul, agricultura, industria,
once alte mijloace afara de functii erau lasate strainilor. Aceasta
adauga i numarul i patima nemultumitilor care formeaza
namolul partizilor de opozitie. De aici nscu spiritul de adaos
la cheltuelele statului in personal i materila, inmultirea functiilor i marirea salariilor, inaugurafa de loan Ghica, apoi de
Epureanu i complectata de Kogalniceanu dupa 2 Mai" 35. Este
curios de constatat ca chiar oamenii ce in launtrul lor erau
convini de contrarul, erau nevoiti s se supuna puterei imprejurarilor.
Strfiinii. Evreii.

Navalirea clasei culte a Romanilor catre

functiuni, lasase din vremuri mai vechi, o multime de locuri

libere, pentru a fi ocupate de straini. Observase Inca de mult

ce au scris despre Romani, ca acetia

considera numai plugaria ca ocupatie vrednica de ei i ca las
negotul i meseriile pe mnile strainilor. Deaceea cand vine
calatorii i scriitorii

Alexandru loan I la domnie, el gasete in trile romne o

multime de straini ce ingrij eau de daraverile economice ale
acestei regiuni, tragand din ele foloasele cele mai mari. In
Muntenia, Greci, Bulgari, Sarbi, Nem-ti i Unguri ; in Moldova

mai ales Evrei. Din aceste elemente neromaneti, Evreii staruiau in insuirea lor de straini, pe and acele de religie cretina dispareau cu timpul in sinul poporului roman. Se intelege
insa ca, atunci cand ei se asimilau cu Romnii, le luau obiceiurile, i copiii negutatorilor bulgari greci, sarbi sau chiar
unguri i nemti, deveniti Romani, nazuiau i ei dupa functiuni,
i trebuia ca alti straini proaspeti sa-i inlocuiasca in ocupatiile
productive ale parintilor lor. Evreii insa neasimilandu-se, ramaneau totdeauna pe langa indeletnicirea lor aducatoare de
bogatii i sporiau comandul lor din tata in fiu, din generatie
in generatie.

" Vez! Tabloul din Analele economice 13-16, 1863, p. 21.

" Discursul lui Bolintineanu ministrul cultelor In Deimboviia, 6 Iulie 1864.
16

Viala lui Cu:a l'oda, p. 50.

STAREA ECONOMIOA

153

Potrivit cu acest numsr insemnat al Evreilor i ei avand

dreptul a cump6ra case in orase, multe proprietAti urbane

trecur in minile lor. In Iasi din 1520 de proprieati mai mari,

515 erau ale Evreilor ; in Botosani din 992 erau vreo 52 mnstiresti, iar 460 evreesti41.
Evreii se indeletniceau mai cu deosebire, cu negotul de
bani
cu acel al Muturilor spirtoase, cele dou' &al principale
prin care ei au fcut se treacd avutiile Moldovenilor in
lor, pe lngh" ea' puser cu incetul stpnire si pe celelalte arterii
ale vietei economice ce mai rAm6sese printre Romni.
In privirea negotului de bani, contactul cu strAinnatea
puse pe evrei in cea mai favorabil pozitie. Boierii, ametiti
de frumusetile tkilor apusene si moda esind in curAnd sA fie
mers in lguntru", ipotecele curgeau pe mosiile boierilor, ipoteci
luate de Evrei pentru imprumuturile Matte de ei, fie din banii
lor adunati prin economie, para c6tre para, fie din bani strAini.
Procentele fiind mari i adgogite necontenit la capete,
erau scoase in vAnzare, i asa disp6rur una dupe alta marile
averi boieresti moldovene, intrand in mAinile clasei mai de jos,
care nu e vorba, cumpgrau cele mai adeseori acele mosii contractnd alte datorii, Meat adeseori ap5sarea nu era scuturat.

Datoria ipotecarA a trilor romne se urca pe la 1859

la 11.000.000 de galbeni (sau 407.000.000 lei) din care 4.000.000

pentru Moldova si 7.000.000 pentru Muntenia 42 Pentru a se

usura grelele dobAnzi care ruinau pe imprumutati ; se proiecta
de pe atuncea infiintarea unui credit fonciar ; dar un articol
destepftor i putem adgogi profetic, asupra acestui asez'mnt,
spunea : cri acest credit trebuia s' fie intrebuintat numai
In scopuri de economie ; altfel institutia va deveni un institut
de expropiere pentru marea majoritate a datornicilor pro-

prietari" ". Dac6 moiile r6maser in mnile p'mntenilor,

aceasta s'a intamplat numai din pricina dispozitiilor ocrotitoare ale legilor vechi care impidicau pe strAini a agonisi
proprietti rurale ; dealtfel ar fi avut si ele soarta caselor din
orase, din care aproape jumRate erau de pe atunci in stpAnirea strAininlor.

Cum se face c6 in tara Romaneascil ruinarea boierimei

desfacerea averilor mari nu se indeplinie pe o scar atat
de intins6 ca in Moldova ; ca acolo multi coborfitori ai vechilor familii Ostreaz Inc mostenirile lor ? Credem c' pri4, Mon. of., al Moldovei, 25, 31 Ianuarie, 3, 10 si 16 Fevruarle 1861.

Expunerea de motive pentru proiectul de Imprumut de 60 milioane

de franci. Mon. of., al Teirei Rom., 30 Septemvrie 1860.

4, Mon. of. al rcirei Rom., 31 Martie 1860. Prevederea s'a cam realizat.
AstAzi datoria ipotecarA a mosiilor i caselor In toate rangurile Intrece un
miliard, si nu stiu dacA a 10-a parte din Imprumuturi a fost IntrebuintatA
la tinbunlitAtirea fondurilor.

ISTORIA ROMANILOR

154

cina hotArkoare a fost sistemul de cultur a pmntului. In

Muntenia, lucrarea in pArtgie Cu t1ranii aducea mai totdeauna

un venit sigur, fAr nevoirea unui fond mare de exploatare,

pe cAnd in Moldova cultivarea pe seama proprietarului aducea

adeseori trebuinta de capitaluri mari care, in anii slabi, se

rezolvau in ipoteci pe moii ; apoi procentele urcate indeplineau ruina i a celor putini care nu banchetuiau averile lor
i nu le imprgtiau la cele patru vanturi. O alt deosebire
fare Muntenia i Moldova este cA in cea dinti creditorii fiind
elemente strAine asimilabile, averea b6neasc6 a Ord rknanea
in mare parte tot in minile Romanilor (sau al Romnizatilor) ;
IR Moldova, inc6pute in pungile neamului neasimilabil al Evreilor
ele eiau din patrimoniul poporului romfin.
DacA !fish' prin comertul banilor in conditiile arRate,
Evreii se imboOtiau pe socoteala clasei avute, acel al b6u-

turilor spirtoase le aducea in mAnA averea celor mici, dar care

'prin multimea lor fa'scumpArau putinnatea lor economia.

Negotul cu rachiu era vechiu in tArile romAne. La inceput

el se importa in Moldova din Polonia i numai de pe timpul

lui Constantin Moruzzi (1777-1782) se pomenete despre existenta de velniti in Moldova, pentru sprijinirea arora i spre

a face pe placul boierilor proprietarilor lor, domnul oprete

intrarea rechiului leesc 44. Consumatia acestei Muturi sporia
necontenit i mai ales dela introducerea fabricArei ei din grfine,

pe la 1844. La suirea lui Alexandru loan I in scaun, intre-

buintarea ei era aproape obteasc6 in Moldova, mai mult sau

mai putin cunoscuta in Muntenia, unde era inlocuit cu tuica
sau rachiul de prune. Relele efecte ale consumArei rachiului de
catre sAtenii din Moldova se observase ine de pe atunci,
Sleaua Dundrii numete prea bine aceast b'AuturA otrava
tkanului 45. RspAndindu-se tot mai mult viciul pierzAtor al

betiei, productele velnitelor Osiau o piat de desfacere tot

mai imbelugat i numkul povernelor sporia pe zi ce merge.
In 1860 erau in Moldova 200 care produceau in mijlociu fiecare

eke 10.000 de vedre de rachiu pe an, deci o productiune total

de 2.000.000 de vedre, mai toate consumate ca bAutur, ceeace
fcea aproape de o vadr4 de cap pe an, proportie uria6, dacg
tinem seam cA copiii in deobte nu beau i femeile mult mai

pum deck bArbatii46. Tribuna fi pune intrebarea, dac'd

este iertat de moral a fonda un venit numai pe cumplita demoralizare, adia pe betia acelei mai trebuincioase clase a poporului" '147.

" Mal sus IX pag. 183.

" Sleaua Dundrei, 13 Aprilie 1860.

Ibidem, 15 Ianuarie 1860.

" Tribuna romdnd, 14 Ian. 1860.

STABEA ECONOMIC&

155

Steaua Dundrei observA deasemenea, c fiii lui Izrail,

exploatatori ai acestei patimi teribile, due fndobitocirea otrvitoarei lor Muturi prin toate ramificrile societ6tei i fi absorb
chiar painea de toate zilele 48 Pe lang aceastA rAspandire a
betiei, cramele tinute de evrei, slujiau mai ales la hotar, la
s'avarirea a felurite delicte, precum contrabande, furturi, oploirea i fnlesnirea trecerei Jidovilor vagabonzi de care era inundata tara i care al/Mau fr. nici o oprire49. Am vAzut
fata cu Ingreuierea datoriei ipotecare, se vorbia de fnfiintarea
unui credit fonciar. Fat cu fnmultirea Jidovilor, a velnitelor
i a cramelor, nu se lua nici o m5sura ; ba chiar prin taxa
de 5 lei la vadr asupra spirtului, adAogandu-se veniturile
statului, aceast sporire nu putea fi r5u vgzutA, cu toate dreptele observa'ri a le gazetelor.

SA venim acuma la pozitia Evreilor, In Wile romane,

la fnceputul domniei lui Alexandra loan I. Din vechime Evreii

erau fngaduiti
exercita religiunea, industria i comertul
In rile romane ; erau IngAduiti a se aeza In sate ; nu puteau
tinea moii In arena nici cump'ara imobile rurale i nici mAcar
vii, iar case In orae puteau cumpAra. Regulamentul Organic,
cea dintai organizare mai sistematfca a ta'rilor romane, exclude
pe Evrei dela drepturile politice, admitnd la ImpAmantenire
munai pe stiainii de rit cretin 50. *1 el pgstreaza oprirea Evreilor

de a lua moii In arena. Anul 1848 cu ideile lui liberale, aduse

i pe acea a emancipdrei Izraelitilor termen cam nepropriu.
Aceast idee este sustinut6 de Koglniceanu In Dorinfele pariidei nalionale din Moldova dar ea rAmane fra." nici un rezultat,
revolutia fiind Insbuits. 0 lege din 1852 reinoiete fnvoirea
Evreilor de a tinea crame prin sate 51.

Dar pana atunci, ceftenia romana nu era un bun aa

de autat, deoarece multi Romani chiar se puneau sub protectiunea str'inA. Nici mkar la Conventia de Paris nu se \Id
struinti de ale Evreilor de a fi primiti in cettenia romana,
deoarece i ea Ostreaz", dei fncheiata sub ochii Evreilor din
Paris, cet6tenia romana numai cretinilor. Deaceea, o foae

evreeasa ce aparea In Iai In tipografia H. Goldner i sub

redactia lui B. Feldmann, intitulat Gazeia romtind-evreiascii,

Sleaua Dundrei, 24 Martie 1860.

4 Mort. of. al Mold., 9 Iulie 1860. Gezeta germanA Bukarester Inlelli-

genzblalt, 2 Decemvrie 1859 spune despre Evrei : Es ist wahr, der moldanische
Jude ist ein fataler Mensch, und sein Schaher weit entfernt ein solider Handel
zu sein".
" Art. 1431 Codul Calimah. InsA legea Munteniei din 15 Martie 1840
opreste pe Izraelitii din Valahia sA cumpere locuri In afarii de barierile oraselor. Anexa X a Reg. Moldouei : Despre Indigenal art. I. si Anexa P. cap. L.
Manualul adminislraliu II, p. 41 Dr. Felix, Isloria igienei tu Romelnia,
Partea I, al doilea memoriu, p. 100.

156

ISTORIA BOMANILOB

In profesia ei de credint din numrul 1, din 12 Martie 1859,

imrginete scopul activittei ei numai la literatur, comerciu
i industrie intrucat edificiul politic r'mnnd inchis Iudeilor
locuitori In Principatele-Unite, am socotit a fi de prisos cu
reproducerea In jurnalul de fat, de articole politice". Faptul
este numai constatat de foaia evreiasc, fr nici un comentar,
MI% nici o protestare 52 Conform cu aceast tendintA a Evreilor
Ii vedem in 1860 Aprilie, cerAnd, ca limba de predare in coalele lor s fie acea german. Ministerul respinge aceast cerere

ca protivnic6 art. 97 din aezmantul colar 53. Ei caut apoi

imbunttirea soartei lor pe alte ci. Aa ei saruesc i obtin
desfiintarea taxei Jidovilor la 1 Ianuarie 1860, o dare in destul
de apAstoare ce atArna asupra lor i pentru rspunderea creia
li se incuviintase din vremuri mai vechi sporirea pretului crnei
cow. Prin aceasta msur se adusese comertul crnei in deobte,
In cele mai multe din oraele moldoveneti, in mainele Evreilor,

de oarece ei vnzand carnea cuer cu 70 de parale oca, iar

pe ei costndu-i numai 14 ca pret de curnprturA, ei cAtigau

aa de mult, incAt pe lng." plata taxei erau pui in pozitie

de a vinde carnea trif (necurat pentru ei) cretinilor cu un
pret aa de jos, c punea pe aceti din urm In neputint de
a concura cu ei la vAnzarea acestui lucru de hran, pe care
puteau s-1 lase cu un pret foarte jos cretinilor, scotnduli
profitul din cuer ". .Desfiintarea taxei Jidovilor ar fi trebuit
s" aih de urmare suprimarea faculttilor lor de a putea urca
pretul crnei cwr, ceeace ar fi silit a ridica pe acer al cArnei
tril i le-ar fi rApit avantajul In concurent cu cretinii. Lucru

trig nu se filcu, cu toate c ziarele cerur aceast msur.

Astfel rmase comertul crnei confiscat de Evrei In mai totalitatea oraelor moldovene.
Evreii Ins se convinsese In curnd c, fat cu schimbarea
situatiei trilor romne care f5.-use chiar pe multi supui ai
marilor state europene, s prefere cettenia romn, aceleia
de care se tinuse pAn atunci, trebuia s-i indrume i pe ei
la dobandirea drepturilor politice i a renunta la pozitia pn
acum alt de rAvnit de ei de Unterthan55. Ei Incep a se mica
In acest sens, dud cu desbaterea constitutiei in comisiunea
central. Cu acest prilej dau Jidanii primul asalt, bine Inteles
teoretic la cettenia romn. O brour scris de un Izraelit
roman intitulat Emanciparea Izraelifilor in Romemia apare in
52 Se afla cateva numere din aceasta gazeta In biblioteca din Iasi.
" V. A. Ureche. Istoria coot lelor, III, p. 234.
" Patria, 24 Iunie 1859.
" Acest cuvant desfacut de Romani In articol i substanliv, dupa limba
lor, dadu nastere poreclei date de ei Jidovilor de Tlirtani (Unterthan un tartan).

STAREA ECONOMICA

157

Paris In anul 1861 59 1 apara cu mult foc aceasta cauza inaintea

parerei obsteti. Este primul pas al Evreilor prin care cer egalizarea drepturilor, prima veriga a seriei Insemnate ce se desvolta Inca sub ochii notri.
Parerile autorului anonim fura Imbratiate cu mare caldux% de toata.. presa izraelita, i preedintele Aliantei izraelite
din Paris, Carvalho, serie redactorului unui mare ziar (nu se
spune care) ce repro dusese broura, ca lucrarea va fi luat 'A
de baza la negocierile ce ar fi Intreprinse pentru a sprijini
dorintele coreligionarilor romani". Broura exprima credinta, ca

noua constitutie a Principatelor va tinea drept onoare de a

inscrie marele principiu al egalitatei religioase, civile i poIilice care este primul semn al libertatii unei natiuni i siguranta
progresului i a prosperitAtii sale. Avem de chez al sperantelor noastre simpatia manifest a unor barbati eminenti dintre
Romani i cuvintele atat de frumoase ale principelui, cAruia
vointa nationalA a incredintat puterea i care, mai a doua zi

dupa a lui Intronare, raspunde unei deputatiuni, ca nu

vreau s* vAd in Principatele-Unite nici cretini, nici Jidani,

ci numai Romani" 57.
In aceastA broura, Izraelitul roman pledeaza pentru
egalizarea deplina a Jidanilor in Romania, i. combate toate
argumentele religioase, economice i politice ce de pe atuncea
se aduceau in contra acestei egalizAri. Dela aceastA broura
inainte, se pune pe tapet chestiunea izraelitei in tArile romane,
i lucrul se explica, daca pe deoparte luArn in privire, ca atunci
le vine Evreilor pentru intaia oark In gand s'A se foloseascA
de schimbarea de regim in 'raffle Romane, pentru a-vi imbu'Mali i. ei pozitia ; iar Romanii ai cror simtamant national
se deteptase mai cu seamA dela 1857 incoace, incep a pricepe
mai lAmurit primej dia implicatA in o asemene pretentie 59
Dei rezolvirea impartairei Evreilor la drepturile poli-

tice trebuia ateptata dela constitutia Orel care deabia intra

In desbatere, totui pozitia lor se imbunAtati Inca din ceeace
era mai inainte. Ei capata dreptul de a avea coale confe-

sionale, pe temeiul principiului tolerantei religioase proclamat

de Conventia de Paris 59.
Lovitura de stat i. noua constitutie intocmit de domn
aduse din nou in desbatere chestia jidoveascA. Jidanii gandind
" L' emancipation israilite en Roumanie par un Isralite roumain, Paris,
1861.

57 Dei nici un act oficial al timpului nu reproduce astfel de vorbe ale

domnitorului, ele a putut fi rostite, daci lufim In privire cele ce spune Alexandru loan I, tot relativ la Jidani, In mesajul slu din Decemvrie 1864. Mai
jos. p. 159, 160. Alianta izraelit se 1nfiintase In 1860.
51 La Question isralite en Roumanie, Paris, 1869, p. 1-15.
" Mon. of. al Moldovei, 22 Noembrie 1861.

158

ISTORIA ROMANILOR

CA a venit momentul pentru a dobndi imprtsirea la drepturile pmntenilor, se vede c. au pus in lucrare mijloace,
ascunse, spre a dobndi aceast pozitie, cu prilejul schimbrei
autoritare a constitutiunei din partea domnitorului. Romnii
simtind uneltirile fcute, pornir iarsi o campanie prin pres
In contra /or, in care se deosebir mai ales dou6 lucrri : Articolul d-lui A. D. Holban din Viitorul din Iasi i o brosurd
a lui D. Popasu absolvent in drept i tiintele politice dela
Universitate din Halle. Acest din urm, antisemit infocat, pune
ca dilem la inceputul lucrArei sale, cA ,sau noi respingem cu
energie i dispret impertinentele pretentiuni de emancipare ale
Evreilor i ne silim a scpa prin mijloacele cele mai nimerite
si mai urgente, chiar de Jidanii pe care ii mai avem din neno
rocire, sau noi renuntm la independent, ha chiar la existent
statului si a natiunei romne, pentru a deveni sclavii, ilotii

dispretuiti ai Jidanilor". O convietuire nu ar fi cu putin0

decAt atuncea, cand Evreii se vor desbrca de legea lui Moisi ;

cand se vor denationaliza i vor putea deveni adevrati
teni ai unui stat" 60.
Aceste invinuiri, Evreii se grbesc a rspunde i anume
celor aduse de Holban prin o scriere a doctorului Silberzwaig,

presedintele uniunei izraelite din Iasi, iar lui Popasu prin o

brosur anonim. din Bucuresti subsemnat Un Romdn"61.

In aceast din urm se spun, pe lang6 argumentele trebuitoare

i unele adevruri care intresc, si din partea aceast,
caracteristica situatiei economice a trei. Mai intAi brosura
tggduieste c tot comertul, toat industria, toate capitalurile
ar fi in minile Evreilor. Adevrul i tristul adevr, urmeaz
ea mai departe e a.' mare parte din comert, industrie si capitaluri sunt in mainile strinilor Greci, Bulgari, Armeni
Germani. Domnul Popasu ar fi trebuit s pun strini in loc
cauzei

de Evrei". Pentru Muntenia nu se poate tgdui temeinicia

acestei observatiuni, deoarece Evreii erau pe atunci aici, in
numr mult mai mic decat in Moldova, si strinii erau repre" Vez! Viitorul, din 1863 g brosura Sant sau nu Evreii folositori Principatelor-Unite? de D. Popasu, Bucuresti 1864. Ni se pare di aici se gaseste

pentru intilia tiara emisa parerea cea adevarta i sanatoasa a deslegarei chestiunei

evreesti ; sau daca deslegarea pe aceasta cale pare cu neputinta, argumentul

cel mai hotarItor contra cererilor lor ; cfici la Evreii religia este mai mult deck
o credintli ; este o forma de viata nationala. Nu poate Insa nimeni sa apartina
deodata la doua legturi nationale.
Chestinnea izraelitd tn Ron-pinta de doctorul Silberzwaig Iasi 1864 (nu
am putut glisibrosura).Evreii fn Romania ce sunt pi ce poi sd fie de un Roman,
Bucuresti 1865. Evreii mai sunt sprijiniti In foile romfine, bunaoara In Reforma
de articolele lui Vaillant 8 Dec. 1864 $i urm. Deasemenea In Convenfiunea,
unde sunt aparati contra imputarilor lui Kogalniceanu, 28 Ianuarie si 14 Fevruarie 1864.

STAILEA ECONOMICA

159

zentati mai cu seamg prin alte elemente 62. Dar se fntreabg broura

mai departe : din ce cauzg s'au grgmidit atitia strEni In

Virile noastre ? Pentruce tot comertul, toatg industria, toate
capitalurile se aflg In miinile lor ? Pentruce oare Romanul nu
mai este cleat agricultor, amploiat sau servitor ? Strginii nu
au cucerit tara cu sabia, nici au fost ocrotiti prin legi, pentru
a pune mina pe comert, industrie i capitaluri. Ei s'au aruncat
cu activitate i stgruintg In toate ramurile comertului i ale
industriei, au muncit frg a obosi, au -Wilt cu economii i au
ajuns a se inavuti, a face capitaluri i a cumpgra moii i

un mare numir de case prin orae. Era aceasta culpa lor ?

Din contri credinta Rominului era ci cine invat carte, trebue

sg fie functionar, i visul sgu, indati ce se apuca de Invgtiturg,
era functiunea, cu hotgrIre de a Intrebuinta toate mijloacele
spre a fnainta, a se boieri i a se chivernisi. A fi lipscan, pos-

tivar, pieptinar, bancher, tibicar, iimplar, fierar, curelar,

era privit, dacg nu ca desonoare, dar ca un ce foarte scgzut

foarte umilit, de cgtre biurocrati i de clasele Inalte ale societitei. Starea de agricultor chiar nu era mult mai onorati" 63.

Dei aceste argumente nu pot aduce deslegarea chestunei

evreeti, totui ele au meritul de a pune i mai viu in laming
cauzele pentru care elementele strgine i cu deosebire Evreii
au ajuns sg Ingenuncheze pe Romfini pe t: imul economic.
Evreii se sileau s dobiadeasci drepturi, aritindu-se In
iguntru ca buni patrioti, precum o fac bunaoarg atunci, cind
societatea izraeliti Cultura provoacg pe Jidani la subscriptie
pentru armati, In vederea ci domnitorul promisese ci se va
ocupa de chestiunea izraelit i c ei sperau deci si dobindeasci emanciparea lor mgcar In parte ". Si inteadevir c
domnitorul fin mesajul sgu din 6 Decemvrie 1864 spune, ci
tinind seami de Imprejuririle locale, guvernul va lua mint-

1 Intr'un comitet pentru a veni in-ajutorul inundatilor, comitet compus

din marii comercinnti din Bucuresti, figureaza ca fruntasi ai conerciului capitalei urmatoarele nume : Miron Vlasto, Constantin Derussi, Mihail Calilar, losil
Hallon, George Coemzopol i Garabet Anuq, (Mon. o/., 11 Martie 1865). Nici un
roman.

" In aceste polemici sunt si pa* hazlii? Ala Tribuna din 25 Mai 1864
spunand ca In Elvetia Evreii sunt mai rail tratati decat la noi, brosura Romanului" raspunde, a ce au nevoe Romanii sfi lee exemple dela brdnzari.
Nu numai ca Svitera nu este mai Inaintata ca noi ; dar chair e departe de a
putea

intra In comparatie cu noi"(? I)

4 Re/orma, 15 Ianuarie 1864. Statutele societdjei izraelite din Iasi 1864

Iasi Aprilie, aprobate de guvern, pun ca scop al societatei : dobandirea de

drepturi cetatenesti din partea Izraelitului. Va starui a propaga romanismul
tare Izraelitii din Moldova. Intrucat stim a dobandirea dreptuhd de cetatenie este numai o chestie de timp, von sprijini patria i vom lupta chiar de
astazi pentru (Musa cu toatil energia".

1STORIA. ROLtUsTILOR

160

rile cuvenite pentru emanciparea Roma.nilor de rit izraelit" 66.

Buna vointa a domnitorului pentru Evrei se vede i de pe

aceea, ca. ziarul Constitu(iunea atacand religia izraelita, primete
un avertisment 6. Daca insa domnitorul se arata plecat a

incuviinta Jidanilor oarecare drepturi, tara se opunea acestei

tendinte, i legea care invoia strainilor dreptul de a cumpara
imobile rurale, marginea aceasta invoire numai celor de rit
cretin, i aceasta cu toate plangerile ambasadorului francez
din Constantinopol pentru aceasta restrangere 67.

Chstiunea izraelita fusese ins numai pusa pe tapet in

domnia lui Gaza. Seria produsa prin desvoltarea ei este inca
In puna putere in zilele noastre*).
Starea financiar.
Dupa. ce am analizat cateva intrebad care stau in cea mai strans legaturd cu starea economic,
dar care izvorasc din alte imprejurri decat din aceasta stare
insui, sa trecem acuma la cercetarea conditiilor materiale

care inconjurau viata poporului roman, spre a ne da seama

de mijloacele ce-i stateau la indemana, spre a se indruma pe
calea civilizatiei.

Daca privim intai la mijloacele de care dispunea statul,

gasim chiar dela inceput insa. temelia unei grave descumpeniri
intre venituri i cheltueli, care descumpenire ii are obaria

in inlaturarea de catre Conventia de Paris a masurilor ocrotitoare in aceasta privinta, i ingaduirea deci a patrunderei
spiritului strict care predomina in conducerea daraverilor private

i in acea a daraverilor publice 68

Aceasta se vede chiar in anul intai al domniei lui Alexandra Ioan I, cand bugetul Munteniei sare deodat de la
40.000.000 in 1859 la 74.000.000 in 1860 iar acel al Moldovei
dela 22.000.000 in 1859 la 44.000.000 in 1860; 69 iar bugetul
coalelor din Moldova se urca deodata dela 1.700.000 la
18.000.000 in 1860 70.

daca acest spor s'ar fi facut in timpul unei situatii

infloritoare a caselor publice, tot ar fi mers. Dar in ce stare
de destrabalare ele se aflau la inceputul domniei lui Alexandru

" Mon. of., 7 Dec. 1864. Evreii se grAbesc a multumi domnitorului pentru
fAgaduinta continutft In mesaj. Adresa lor e reprodusii de Courrier d'Orient
21 (5) Ian. 1865.
" La Patric, 27 (15) Ian. 1865; l'Opinion nationale, 16 (4) Fevruarie
1865.

" Legea din 20 August 1864. Cf. Negri c. Cuza, 14 Sept. 1864. Cores-

pondenfa, p. 197.
Domnia lui Cuza Vodd. Vol. I, p. 10-11. Editia din IA 03. Iasi.

" Mon. of. al Tdrei Rom., 13 Octombrie 1860; Mon. of . al Mold., 5

Decemvrie 1859. 10 August 1860. Comp. Analele economice, 1862, No. 9-12,
p. 191; Tribuna romdnd, 20 Decemvrie 1859.
70 Mon. of. al Mold., 26 Iulie 1860. Cf. Bugetul scoalelor pe 1860.
*) Aceasta In 1914 cAnd A. D. Xenopol fsi redacta lucrarea. N. E.

STAF...EA ZCONOMICA

161

loan J ne-o vor arata cateva spicuituri culese pe ici pe colea

In izvoarele timpului. Casa militara a Moldovei era desarta ;
ofiterilor nu li se platise lefile pe mai multe luni, si soldatii
umblau goi si desculti. Tot asa statea si casa scoalelor care
nu raspunsese de 1/2 de an lefile invatatorilor dela sate 71. Comisarii de control la finante iarsi nu fusese platiti de 7 luni
Statul cersetorea ofrande .dela privati i nu se ruina cnd i
se oferiau. Asa Teodor Bal i harazeste inteun rand 200 de
galbeni, iar calugarii dela Neamt 4.000; mai multe sumi
subscrise fara procente la imprumul de 8.000.000 de lei 73. In

TVIoldova o cerere de Imprumut de 5.000.000 lei caden, deoarece

era sigur, ca nu se va gasi de unde sa se imprumute, lipsind

creditul,
i asa mai departe.
Si cum se Meuse sporul bugetului ? Nu se dobandise Intai
venIturile trebuitoare si apoi s se intocmeasca, dupa ele, sporul
cheltuelilor, ci se. votase mai Intai cheltuelele i pe urrna, ne-

putndu-se gasi mijloacele de acoperire, se recurse la masuri

extraordinare. Ministrul de finante marturiseste singur, ca a

fost silit, spre a nu impovora cotitatea contributiei si a nu

recurge la un imprumut, s intrebuiriteze !TAM toate rezervele
exercitiului 189' 7 6.
Asa se ecbilibra Ina bugetul numai pe hrtie. De atunci
a inceput seria cheltuelelor peste puterile Wei, care s'a traganat
pji' IA In zilele noastre, si a careia inceput pate fi pus in bugetul
anului 1860.
Cresterea cheltuelilor era datorita mai cu seama sporirei
neincetate a numarului functionarilor si adaogirei lefilor lor.
Complicarile contabilitatei franceze cereau aceast sporire, pentru
inzestrarea fndestulatoare a serviciului tarei. Se proclama chiar
un principiu fatal pentru starea finantelor noastre, anume

trebue s ne ferim de o administratie putin costisitoare, si

ca pe cat se va cheltui mai mult, pe atata tara va fi mai

bine administrata, principiu in contra caruia in zadar luptase

unii din oamenii bine cugettori ai timpului. Asa Winterhalter
ne arata, ca in virtutea acestui principiu salinele care costau
In 1860 suma de 1.171.120 de lei, in 1861 inghiteau cu explotarea lor, 3.972.471 de lei ; iar sporul de venit ce se castigase
cu aceasta administratie mai costisitoare era numai de 995.900
de lei, incat in realitate era o pierdere de 1.895.451 de lei 77.
n Generalul Milicescu in edinta din 30 Ianuarle. Mon. of. al Mold.
12 Fevruarie 1859.
72 SI. Dundrei, 30 Mai 1859.
7' Tribuna, 16 fulie 1859.
" Mon. of. al Tetrei Rom., 5 si 10 Aprilie 1859.
" Mon. of. al Mold., 12 Fevruarie 1859.
" Winterhalter In Romdnul, 23 Noemvrie 1862.
77 Idem, lbidem, 30 Noembrie 1862, confirmat prin expunerea de motive
A. D. Xenopol Istoria Rotanilor.

Vol. XIV.

11

162

ISTORIA ROMANILOR

Pentru a se echilibra budgetul, se recurgea la evaluri

Cu totul fantastice care urcau venitmile numai pe hrtie i trebuiau s lese numai decat un deficit in casa statului. Aa venitul contributiilor directe se sporete in evaluarea dela 53.000.000

la 76.000.000; timbrul dela 27.000.000 la 38.000.000: salinele

dela 26.000.000 la 29.000.000 i a-va mai departe 78. Este adevrat c veniturile se adauseril dela un timp, prin intinderea
lor asupra intregei poporatii i apoi prin sporirea feliului lor.

Dar nu se tinea sam de mai multe imprejurki : mai inti,

c niciodat impozitele nu produc indat ce sunt aplicate, tot

ce Sc poate scoate din ele ; apoi de rua vointil a fotilor privilegiati care cAutau In toate modurile s scape de a lor plan.
Se Ikea un abuz de. tot deochiat ca cererile de iertri de dri,
pe baza certificatelor de srkie, aa c -ministrul finantelor
este nevoit s publice, c asemene certificate nu vor mai fi luate
In b`gare de sam, de nu vor fi fost intkite de municipalitti,

pentru a pune un capt principiului, c a abuza de averea

statului nu este a abuza" 79. De aceea i domnitorul, in mesajul
de deschidere a M:IIMArei Moldovei din 4 Decernvrie 18Q1, spune,

bare altele, c greutatea cea mai mare a fost de a se initia

tara la un sistem de dri bazat pe egalitate, pe cAnd pn acuma

era bazat pe privilegiu" 80 MR de inrdcinat era vechiul sistem in cugetul oamenilor, c g'sim pe un boier din Roman, Teodor,
&And o /Artie, in care spunea, c prefer s fie spAnzurat cleat s

pltiasc birul" 81 Ministrul Mavrogheni ne spune, c rul

cel mare in finantele noastre este : neincasarea contributiilor,
psuiala autorittilor i lipsa unei contabilitti regulate" 82 Dar
nu numai contabilitatea nu era regulat* ; nici adunkile nu-vi
fAceau datoria de a vota budgetul la timp. Domnitorul, in mesajul ski. din 4 Decemvrie 1861 spune, c. dela suirea mea pe

tron, un singar budget s'a putut vota i acesta numai 6 luni

dup' inceperea exercitiului" 83. In zklar convoac domnitorul
adunarea inaintea termenului ei legal de 23 Decemvrie 1862,

pentru a se putea vota budgetul pe 1863. Pan s se tipriasck

se intr In sesiunea ordinar i se incepe noul exercitiu (1 Ianuar

1863) tot cu budgetul nevo tat.

Din pricina acestor imprejurki starea financiar mergea
tot mai rAu ; cheltuelele sporiau frii a li se gsi mijloace de

a bugetului pe 1863 a ministrului de final* A. Cantazuzen, cetitil In edinta

din 10 Noembrie 1862. Desbaterile adundrei pe 1862-1863.

78 Expunerea proiectului de buget pe 1863, citatii in nota prec.
7, Mon. 0/. al Tdrei Rom., 23 Decembrie 1861.
88 Mon. ol. al Mold., 9 Decemvrie 1861.
KogAlniceanu In cuvantarea de apArare a ministeriului sau In edinta
tlin 15 Februarte 1861. Procesul verbal al adunArei Moldovei No. XXI, p. 272.
88 Mon. of. al Mold., 14 Noemvrie 1861.
" Mon. of. al Tdrei Rom., 4 Decemvrie 1861.

STAREA ECONOMICA

163

intampinare ; darile i cate eran nu se incasau, i ramaitele

se adunan din an in an tot mai numeroase. Minis trul de final*

este nevoit s faca marturisirea cam stranie, ca veniturile

din darile direcie ar fi supuse indoielei i unor variatiuni neinlaturabile", and este cunoscut ca cele mai sigure venituri sunt
tocmai acele directe i ch variatiunea este insuirea veniturilor
Indirecte. Ca in dal% de veniturile coalelor de 6.832.293 de
lei, din 35.935.618 de lei, venituri din contributiuni directe
prevazute prin budgetul Moldovei pe 1860, s'a incasat numai
28.036.559" 84. Pentru a se acopen nevoile arzatoare ale statului, guvernul cere, in edinta din 4 Mai 1861, un imprumut
de 4.000.000 de lei, trebuitor spre a plati amploaiatii i sol-

datii i a se indestula bolnavii cu hrana, lipsa tezaurului provenind din neincasarea arenzilor moiilor manastireti i acea
a impozilului lonciar" 85.
In zadar i acum se ridicase mai multe glasuri, pentru

a protesta contra unui asemene sistem. Barbu Catargiu accentuaza, fara rasunet, spairna ce o simtim cu totii, pentru
multimea covaritoare a cererilor de pensie", iar principele

D. Ghica adaoge, ch vina acestei start de lucruri este a acelora

care au luat oameni ce aveau Inca praful bancilor pe coate i
i-au pus in toate serviciile statului, trimitand la pensie pe acei
care puteau servi Inca" 86. Setea de a se infrupta din fondul
pensiunilor era aa de mare ca se vedeau pensionan i care, dupa
ce primiau pensiunile lor regulat cuvenite, mai cereau pensii
viagere sau chiar impartiri dela cutia milelor 87 Scarlat Cretulescu adaoge, ca pe and se atepta o mai buna cumpenire
a intrebuintarei veniturilor statului, se ivi inmultirea de posturi cu lefuri insamnate, din care o mare parte nu sunt deck.
sinecuri" 88. Mai ales budgetul instructiunei cretea fara nici
o proportiune, iar Bratianu declara ca el raspunde de aceasta

sporire, intru cat Ora are nevoie de instructie"

89.

Dupa cele spuse 'Ana aici, se intelege dela sine in ce stare

trebuiau &I se afle finantele statului. Functionarii adese ori

nu oerau platiti de 6 luni 90 Prin legea din 5 Martie 1862, s'a
creat ca sistem financiar, datoria flotanta, de care toate sta" Mon. of. al Mold., 8 .Aprilie 1861.
88 Mon.' of. al Tdrei Rom., 9 Alai si 13 Iulie 1861.
" Sedinta din 13 Mal 1861. Mon. al revel Rom., 20 Mai 1861. Vezi mai
sus cum KogAlniceanu numeste In functii pe premianti, p. 147.

87 Numele functlonarului care cerea ImpArtAsire dela cutia milelor, vez!

Mon. of. al Mold., 23 August 1861. Copii lui trescinc. Fabulistului A. Donici
fi face. o pensie viagera pe lAngA aceea ce o prImea pentru slujbA. Vezi cele ce
le spune Prijbeanu In sed. din 20 Martie 1862, Tot asa se face cu Catinca Fotino.
Vezi sedinta din 3 Aprilie 1862.
" Romdnul, 7 Noemvrie 1862.
" Unirea, 25 Fes ruarie 1861.
98 Romdnul, 21 Februarie 1861.

ISTOR1A R0MA141T,0R

164

tele cauta astazi sa scape pe cat se poate. Bonurile de tezaur

erau tnsa menite a intampina cheltuielele, pang la incasarea
veniturilor. Ba ministrul se fericeste despre izbanda operatiunilor, aratand, ca publicul subscriea mai curand la bonuri
Cu scadente mai lungi de 3 luni, fiind dobanda 10%. Indata
ce ele sunt platite, sumele sunt din nou reImprumutate. Succesul acestei operatiuni este asigurat si putem spera, ca bonurile de tezaur vor permite a invinge crizele care au necesitat
Imprumuturi oneroase de bancr 91 E drept ca bonurile de
tezaur feriau pe stat de a recurge la straini pentru imprumuturi,
lucru ce se considerau pe atunci ca primej dios 92. Erau insa
oameni prevazatori care desaprobau in deobste once fel de
imprumuturi. loan Bratianu spunea cu prilejul unei cereri de
acest fel : Mergand tot asa, si ingramadind credite peste credite, imprumuturi peste imprumuturi, nu facem alta ceva pentru

finantele statului, decat ce au facut feciorii de boierii cu ave-

rile lor". Cu toate aceste tot Bratianu am vazut, ca aproba

once cheltueli, ca nd era vorba de instructia publica 93.

Secularizarea averilor manastiresti aduce de ()data un
spor insamnat in veniturile statului, vr'o 20.000.000 de lei,
si s'ar putea astepta ca situatia financiara s'a se fi imbunatatit.
Adaosul insa fu inghitit si se trecu chiar mult peste el, prin
saritura cea vajnica facuta de cheltuelele budgetare de odata

dela 1863 la 1864. Pe cand pe 1862 cheltuelele erau de 124.000.000

si de 127.000.000 pentru 1863, pentru anul loviturei de stat

ele se urea de data la 204.000.000 din care 166.000.000 ordinare iar 38.000.000 extraordinare. Pentru 1865 budgetul se

reduce in chip simtitor la 159.000.000 de lei venituri si 158.000.000

cheltueli ; dar tot in disproportie cu mijloacele reale 94. Nti

numai ca veniturile Orel, cu tot adaosul averilor manastiresti,

nu aj Ungea spre a lor intampinare ; dar budgetul trebue sa fie
echilibrat prin un imprumut de 18.000.000, menit a se plati
primele sumi datorite proprietarilor din obligatiile rurale. Se intelege ca un uries deficit se punea in perspectiva, si ministrul
de finante Balaceanu se sileste sa-1 justifice prin consideratiuni
retrospective ; ca el ar provenii MO. din 1860, cand la reorganizarea tarei s'a sporit cheltuelele, Ma a se cauta si veniturile din care ele sa fie Intampinate ; ba Inca aceste din urma
s'au micsurat, desfiintandu-se taxa de export" 95. SA' se adaoga
il Referattil ministerului d finante. Mon. of. 15 Septemvrie 1862, Cf.
rdranul romdn, 25 Pevruarle 1862.

" Romdnul, 11 Fevruarie 1862, care reproduce un articol de Grenier

din L Conslitulionnel.
" edinta din 26 Fevruarie 1862. Mon. o/., supl.

"4 Expunerea rninisirului de linanle, Steege, flicutA in sedinta din 23

Decemvrie 1864.

" Raportul ministrului de fInante ad-lnterith BillAceanu, publicat In

13 Wile 1864, Comp. Ibid., 14 lanuarie 1865. Taxa de export se

Mon. of.,

8TAILEA 1000NOMICA

166

apoi neincasarea ramaitelor, in lipsa de agenti indestulatori ;

iar cand se inmulti numarul lor, din sporul cheltuelelor incasarei. Ramaitele ingramadindu-se necontenit, ele nu mai putar fi incasate, urcandu-se la sumi prea mari pentru contribuabili 96 Pana la 1 Noembrie 1865 ele erau de 54.000.000 de
lei, mai mult de a 1/4 parte din veniturile totale 97.
Cu tot sporul personalului perceptorilor, sistemul incasarilor era vicios, perceptorii fiind platiti cu lefi fixe. In 1865
se scad aceste lefi *i se incuviinteaza o remiza dela sumele incasate 98 Sa se adaoga cara aceste imprejurari, staruinta neajunsurilor vechi, nevotarea budgetelor la timp (pentru prima
oara se facu lucrul de camera chemata in 1864-1865 in urma
decretarei nouei legi electorale), evaluarea exagerata a veniturilor 99, nedeprinderea partei avute a societatei cu plata

pozitelor i tendinta nenorocita a tuturor autoritatilor de a

urca cheltuelele, sporind functiunile .1 retributiunile lor. FieCare crea iune noua : consilii comunale, judetene, camere de
comert, cutau s'A obtina lefuri ca t mai mari. O circular a
ministrului de externe, Florescu, din 1865 atrage luarea aminte
a prefectilor asupra faptului, ca infiintarea comunelor a des-

lantuit o multime de dorinti spre imbunatatiri care nu stau

In raport cu mijloacele judetelor, precum : infiintarea de coli

de comert, agricultura i de gimnazii in mai multe orne secundare" 100. Aceiai circular deteapta comunele, s'A faca
a intelege pe preuti i pe ceilalti slujbai, c mai cu deosebire,

reinfiintase, botarandu-se de astadata, cu Intelepciune, desfiintarea el treptatii

cu Incepere dela Octombrie 1864, potrivit Cu urcarea celorlalte impozite. Analele
economice No. 13-16, 1863, p. 223 si No. 16-20, 1864, P. 219.

" Jurnalul consiliului de ministri, 15 Septemvrie 1863, Mon. of.,

13

Septemvrie 1863. Ministro! finantelor In edinta din 20 Noemvrie 1863 (Mon.

of., supl. 39, 1864) spune : Avem creante a diferiti debitori ai statului pe sume
de 8.000.000 de lei, osebit de ramasiti ale caror suma e fabuloasa, dar ale cfiror
Incasare nu e mai putin problematica. De S' ar Incasa ramasitele l creantele

private, statul si-ar plati datoria". (In 1864 capitalul datoriei publice era de
42.000.000 de lei).

" Iatii tabloul acestor ramasiti neIncasate :

15.000.000
Din contributii directe
If
ft

indirecte .
domenii .

. .

diversa .
Total .

8.000.000

20.000.000 (din cauza legei rumie)

posta i telgraf 5.500.000

5.500.000
54.000.000

" Mon. of., 5 Fevruarie 1865.

" Asupra acestu punct lata o dovada pozitiva. Venitul total al propriotatei foncire, dupa statistica, era de 170.259.825. Impozitul fonciar fiscal de
4% Insuma cifra de 6.809.592 din care se percepea numai 1/, adica 4.531728.
In buget se evaluase cu toate aceste impozitul fonciar tot la 5.000.900 deci Cu
stiinta In mal mult Cu 460.272 de lel. Vez! sedinta din 12 Fevruarle 1865. Mon.
of., 12 Martle 1865.
loo Circulara din 25 Septemvrie 1865. Mon. of., 28 Septembrle 1865.

ISTORIA ROMANILOR

166

in anul ce d'intku a organizArei, trebue sA se caute, i A. se

tinda mai mult la o bunri stare a casei comunale, deck la m6rirea salariilor lor". De pe atunci incep apoi a se face cheltueli

exagerate cu personalul tecnic, (WO cum se poate vedea lucrul

din sporirea necontenit5 a costului unui chilometru de osea.
In 1862 era 899 de lei ; in 1862 de 1133; in 1864 de 1706, lar
In 1865 de 3145!b01.
Legile pensiunilor erau apoi absolut ingreuietoare pentru

stat. Dup5 cea munteneasa, un functionar civil putea sa se

retraga la pensie dup5 8 an:, iar militaru chiar dup5 6 ani,

Cu dreptul la 1 2 lefei ; dupti 16, respectiv 12 ani, cu 3/4; iar dupa

24, respectiv 18 ani, Cu leafa intreaga 102. De aceea i videm

c venitul casei pensiunilor era numai de 5.822.000 de lei, iar
serviciul ei de 7.626.000 de lei ; hick statul trebuia sA dee a
subventiune de 1.804.000 de lei103. In zklar Vernescu sustine,
in desbaterea legei pensiunilor, c numai retinerile s le constitue fondul, fr adaos din partea statului. Proectul modificat
ura subventiunea statului la 3.200.000 de lei i, numai in cazul

and nici aceasta subventiune nu ar ajunge, sA se retin5 din

pensiuni1".
Cat era de deprinsil lumea a recurge la ajutorul .statuluip
se vede de pe cererea stranie a unuia Cordescu din Buzau care
se roaga de Senat sa fie ajutat la mAritarea unei fete.

Nu e vorba, se ridica uncle i unde ate un glas pentru

economii i anume In ramura instrucliei, in care par tidul

nu admitea de loc vre o restrangere a cheltuelilor. Aa Bacaloglu spunea, in edinta din 18 Septemvrie 1865 a consiliului
general de ins tructie ; Greutatea la coalele primare este, a
daa voim s5 avem coale bune, costa scump. Faceti socoteala
i yeti vedea, c numai coalele primare ar trebui s custe
24.000.000 de lei. Toti dorim imbunkAtirea instructiei ; numai
eu cred a este bine s'o moderam putin ; sa aiba o margine,
aa c dorinta noastr sa fie concordanta cu mijloacele de care

dispunem"1". Trompeta Carpatilor adaoge sfatul, c toate

lefile mai sus de 500 de lei sa fie reduse in proportii bine cumpenite ; iar ministerul de interne se ceara dela toate comunele
judetele, revizuirea budgetelor lor" 106. In sfarit Constantin
Scrisoarea lui Baligot de Beyne c. Cuza, 26 Martie 1865. Cf. ltaportul
comisiunei mixte, Mon.
13 Octomvrie 1865. licirtiile Rossetti). Chiloinetru/

rnetrul patrat Intrebuintate In mAsurAtori, IntAi In Mon. of., 28 Octomvrie

1863.
102

Itaportul lui Hasnas In sedinta din 6 Noemlorie 1863, Mozo. of., 1864,

No. 4, supl.
Sedinta din 16 Decemvrie 1863. Mon. ol., 1864 No. 34, supl.
104

Sedinta din 26 Decemvric 1863 si cea din 8 Ianuarie 1864. Mon. ol.,

No. 36 si 63, 1864.

1" Mon. ot., 26 Septemvrie 1865.
188

Trompeta Carpatilor, 3 Fevruarie 1866.

6TAREA ECONOMICA

167

Boerescu in sedinta din 2 Fevruarie 1S66 a camerei deputatilor,

caracterizazA astfel politica financiar a tuturor ministeriilor

ce se perindau la carma statului : Stiti cum face guvernul
actual si cum au fAcut toate guvernele noastre ? Tocmai ca
acei par ticulari care cheltuiau fAr a sti unde se afl ; se Imprumutau fAr margini i fArrt repaos, panA cAnd inteo zi se
pomeniau cu averea pierdut" 107
Si starea era in adev'a'r ingrijitoare : lzile vistieriei erau
goale, i creditul statului nici nu exista. Bancherul Halfon nu
vroia s6 imprumute statului cAteva milioane, cleat zAlogindu-i-se venitul v6milor mandatele se scontau cu pierdere de
25% 108,
ministrul de finante singur m" rturisia, cA. in toate
zilele sute de creditori incunjurrt usile casei publice i cei mai
multi sunt siliti a se intoarce neindestulati" 109.
Incepuse apoi era concesiunilor cAtre strAini a deosebite
i aprovizionAri. Cea d'intAi este concesiunea podurilor
de fier fAcut companiei engleze Barklay et Stanford, pentru
construirea a 19 poduri care custau 18.000.000 de franci, sum
lucrAn

ce urma sA fie plAtit in 16 ani ea Le 1.443.000 de franci pe an.

Alte concesiuni fur acele c6tr Lemettre si Godillot pentra

furnituri ale armatei, toate concesiuni scumpe i ruhatoare,
cum nici putea s fie altfel in starea de lips de credit al statului

Datoria public apoi sporeste necontenit : In anii

-ea este neinsamnat. Asa in 1862, dup unire, ea se urcA la
-28.000.000 de lei vechi plus 20.000.000 datorie flotant6, i toat
,contractat in tar. Cea intal datorie publicA contractant in
strAintate, ca care iar se incepe o serie insemnat in analele
noastre financiare, este aceea fAcut pe piata Londrei m, la
bancherii Stern Brothers de 48.000.000 de lei vechi. CAtre aceasta
se adaog6 acele pentru despilgubirea cAlugArilor greci de 150.000.00

de lei turcesti sau 93.000.000 de lei de tar ; se mai face impru,

mutul de 18.000.000 pentru plata cuponului intAi al datoriei

rurale ; apoi datoria pentru podurile de fier 54.000.000; in sfarsit

deficitele acumulate de 42.000.000 in total o datorie pu-.
blic6 de ceva peste 250.000.000 de lei vechi.

"7 Mon. of., 13 Fevruarie 1866.

"a Bratianu In sedinta din 14 Ianuarie 1863.

Sedinta din 28 Noemvrie 1863. Mon. of., 17 Ianuario 1864, supl.

Asupra caracterului impovarator al acestor concesiuni. Vezi : O a:wizwalurd de ochi asupra stdrei acluale a Romdniei de S. K. Bucuresti 1870, P. 5.

Acest Imprumut, cel Intai contractat de Romania In strainatate se

Inchee In urmAtoarele coditii : 956.000 de livre sterling sau 22.900.000 de franci

sau 48.142.636 lei romanesti. Cursul emisiunei 76, cu 70 procent, % comision

si 2 %% amortisment, In total 15% %. Imprumutul a fost acoperit de 2 ori

In Anglia. Vezi La France, Ianuarie 1865. Comp. Le Courrier d'Orient, II
Fevruarie 1865 0Corespondance gnrale de Vienne, 10 Septemvrie 1864.

ROMAITILOR

168

Cre0erea avutiei publiee.

SA nu se cread, c rua

stare financiar a statului i avea pricina zemislitoare in

'stare asemntoare a trei, i c ineauttirea continuA a dare-

verilor publice provinea din o scklere a bogtiei poporului,

cum o sustine Viitorul, organul partidului dreptei care spunea,

pe timpul ministerului lui Anastase Panu : Cum ss nu fim

prin0 de mirare, cand videm pe fie ce an cererile ocarmuirei
indoindu-se, pe cand starea material a natiei intregi mergetot in aceea0 propor tie scznd i ineuttindu-se"112? Din
protiv se poate dovedi prea bine, &A avutia public ce ice-puse a apuca pe calea suitoare cu ca va timp inainte de domnia
lui Cuza-Vod, se mntine i in timpul acestei domnii pe aceea0
scar, ceeace se vede mai 15.murit din afacerile comerciale care.
cre0eau necontenit sub imboldirea productiei sporite a Wei.

Am vzut In introducere, cum prop4irea agriculturei,

izvorul de productie a trei, incepe dela tratatul de Adrianopole

aceast prop4ire devine mai rostit pe zi ce merge113.

Aceast bun stare a trilor romane nu se rsfrange In

acea a caselor publice, din cauz c ele erau alimentate la inceput tot dup sistemul vechiu de impozite ; mai tirziu, dup
sporirea acestora, din cauza disproportiei tot mai mare dintre
venituri i cheltueli.
Aa pentru .Muntenia, la un comert total de 207 milioane
(92.000.000 import 0 115.000.000 export) era in 1859 un budget

de 44.000.000; raportul budgetului la comert era la 1: 4.7.

In 1860 la un comert de 265.000.000 (94.000.000 import t 171

milioane export) se vede un budget de 74.000.000, adea raportul este de 1: 3.5 114. Dar aceasta ar fi fost o ingreuiere pentru

tara, In cazul cnd in adevr tara ar fi rspuns acele sumi prevzute in budget. Ea ins, din motive expuse mai sus, nu rspundea aceste sumi. Statul se resimti mult mai eau de cum
ear fi resimtit tara, i se produse dela inceput chiar acea descumpenire in finante care nu va mai putea fi tmduita i care
aps ca un munte pe intreaga domnie a lui Alexandru loan L
In tot decursul domniei acestui domnitor. precumpenirea

exportului se mentine, 0 era pstrat timpurilor mai noue a

intoarce balanta comertului in defavoarea poporului romn.
Aa tabelele statistice ne dau urmtoarele cifre pentru import
0 export, pentru rstimpul dela 1860-1865, in milioane.

Viitorul, 2 Aprilie 1861.

"s Vez! Domnia lui Cuza Vodd Vol. I, Iasi, 1903. Intmducere p. 10-11.
114 Cifrele sunt luate din Analele Statistice ale lui Martian, 1861, p. 11
17. Comp. pe 1860 p. 18 mide Martian exagereazA InsA cheltuelile 'acute cu

absenteisinul.

STARE A ECONOMIO.

Export

Import

1860-169
1861
1862
1863
1864
1865

179
175
394
202
183

169

523

313
273
318
324
401

904

779

301

1026115.

Tabloul ne arata lamurit, ca afacerile comerciale i deci

bogItia tarei sporise In cei din urma trei ani, din ceeace fusese
In cei 3 d'intAi. Nu e vorba, Inca de pe acuna se putea intre-vedea plecarea cumpenei comertului In partea defavorabila
trei, de oarece Inca din 1861 se constata o sporire de 5.000.000
de lei mai mult In importul obiectelor de care producea i Ora,
dovada c industria romAna incepuse a fi ruinata prin con.curenta strin 1". Dar acesta era numai un semn prevestitor
lucrurilor ce erau srt vina.
Cu toate aceste Martian, cel mai mare spirit economist
de Oa acuma al Romnilor, se Ingrijia de tendintele de sporire ale importului, cu toata mantinerea favorabila a balantei
-comertului. El cauta s destepte lumea asupra primejdiei ce
ar putea rezulta din prea marele cheltueli Mute In tarile straine :
,,Tot banul, spune el, pe sutele de mii de chile de grail ce cumOra strainii trec prin manife a 4-5 indivizi, 'Ana ce 1/to intra
In viziunea unui strAngator, iar restul cuprins In mdni nepro-ductive, iesa iarasi din tara pe producte straine, la Mi. i voiagiuri. Economia rurala afirma ns adevarat, ca once mosie
sau pamnt productiv se istoveste, dac productul venitului
lui In departare se paradueste. Unsoarea pindntului se delluete in streiindlate qi nu se consumd in lard, spre a i se reda
puterea productivd" 117
De o cam data tarile romne trageau foloase din afacerile

lor cu strain'tatea, foloase ce se rezolvau In Imbogatirea privatilor, mai ales a agricultorilor i comereiantilor. Un efect
firesc al acestei bune stari a Ord, fu Inmultirea poporatiei.
Cam dela 1.300.000, cum era maximum pe timpul sfarsitului
regimului fanariot, se urea In curAnd la intreit : 4.000.000118.

Analele slatistice 1865 # 1866. Bucuresti, 1867 # 1868. Comp. Analele

-economice 1864 No. 17-20, p. 107 g 121.
Analele economice 1862, No. 9-12, p. 96. De exemplu : ceara care
In 1859 insumi la export 19,974 de lei, cade In 1860 la 2.375. Analele sialistioe,
1860, p. 147.
117 Analele economice, 1864. Parerile lui Martian care criticase adeseeri
aniisurile guvernului, sunt cu toate aceste reproduse In Monitor. Vazi Mon. of.,
-3 Octomvrie 1865.
15 Isl. Romdnilor din Dacia Traiand, X, p. 120. Cifra din 1860 este
'licoasli din acea a contribuabilor Munteniei ; 426,000 In 1852 # 569.000 14 1860,

18TORIA ROMANILOR

170

loan Batianu arat In edinta din 17 Fevruarie 1861,

cd anul trecut este tiut, a a intrat 8.000.000 de galbeni in
tug numai pe grill *i pe porumb i este tiut, cg din an in an
productia progreseazg repede la noi ; aci anul acesta (1861) s'a
sgingnat mai mult deck anul trecut i in acela mai mult deck
in anii de mai inainte ; bucatele s'au vfindut mai bine ; banii
au intrat in targ, Cu toate c criza n'au incetat a ne bntui" 119.

Cu toate aceste propgiri ale puterilor productive ale

thrilor romne, este foarte nimeritg bgarea de sam a ziarului

Tilranul rointin Child spune, c stamtorarea noasta provine
de acolo, a nevoile noastre s'au inmultit, fria a se sporiasch
mijloacele de ale indestula. Cum putem intampina cele mai
rafinate trebuinti, aplichnd i astAzi mijloacele cele mai barbare"120? Bggarea de sam nu se referg Ins la nevoia de a
rafina i productele muncei i ale inlta la nivelul nevoilor vietei
mai subtiri pe care incepusem a o trgi ; de a nu se multgmi numai

cht cu productia de obiecte brute i de a tinde la desvoltarea

industriilor. Preocupaa de marea chestiune a timpului, numita
foae aplica cugethrile ei la munca silia a tgranului. Nu lipsiau
insg i alte bgggri de samg 'Meg mai adanci i mai nimeritoare

de adevAr. Aa bung (ma tot Tranul romcin lua aminte, cg

la noi totdeauna preturile pe gall surd, bune, child este lips
de grhu in alte igri" 121 De pe atunci se pusese degetul pe una
din anile felului nostru de productiune care nu poate aduce
foloase imbelugate, deck child agricultura merge au in tgrile celelalte ; c boggtia noastril atkng de lipsa i de nevoile
altora, iar nu de a lor bogkie i indestulare. Tot de pe atunci
Ina se ggsete i adkina unei pgreri ce inch' nici astgzi nu
a dispgrut, anume cg tkile romne ar fi pline de boggtii nedesfundate 122, pgrere ce ne a fgcut cel mai mare au, impingandu-ne

la cheltueli nesocotite, pe baza unei inchipiiite bogkii. In rea-

litate am fost i suntem o

aracg, a cgreia productiune
atkng, nu numai de munca omului, ci i de nestatornicile im-

prej urgri atmosferice.

Starea economicg a tgrilor romne mergand bine, oamenii

se imbogkiau ; i fiindcg aceastg imbogkire era uoarg i re

pede, nu se punea pret pe a ei dobAndire. ChtigAnd mult
lesne, oamenii se desprinsese a cheltui tot ap de uor pe obiecte
neproductive, dandu-se la o viatg luxonsg. i destabglatg, in
ceeace ar urca num5rul total al sufletelor (aproximativ cite 5 de cap de familie)
la 2.500.000 pentru Muntenia, (lee' la 4.000.000 pentru ambele tri. Analelesialistice, 1860, 1, p. 109.
in Mon. of. al rdrei Rom., 18 Martie 1865, suplement.
Tranul Roman, 19 Noemvrie 1861.
Tdranul Roman, 18 Fevuarie 1862.
Barbu Catargiu In sedinta din 10 lanuarie 1861. Romanui 13 Ianuarie
1861. raranul Roman, 18 Martie 1862: prodigioasele resurse ale Orel noastre"120

STANZA ECONOMICA

171

loc de a aduna capitaluri prin economie. Un corespondent din

Bucureti al ziarului Concordia Romcirdi din Budapesta iea aminte

cu mult cuvant, ei aice, Romnii ii mnc6 averea i prad

puterea cea inAscut a tArei lor, numai pentru a trAi o viat

de stat ce se poate as4m6na cu acea a unui vagabond prklAtor

care, Mg a mai cugeta la viitor, mnc i bea i risipete toate
numai spre a-i face placul momentului in care trAete"123.
Asupra clasei conduatoare imbogAtirea nrilor romane
avu deci un erect demoralizAtor ; iar casa statului nu beneficia
precum ar fi trebuit, din sporirea alacerilor, mai ales din cauza
refuzului acestei clase de a participa la nevoile statului.
CAt despre clasa Onneasch" ea se infrupta foarte putin
din sporul de avutie a nrei. Ba din protivii cu propirea marei
agriculturi se restrangeau mijloacele de traiu ale ateanului,
de oarece p6mntul de ima i de fnat de care avea nevoie
pentru vitele ei, dela ingustarea pAmntului prin Regulamentul
Organic 124, se scumpia necontenit, i Pentru a-1 avea, trebuia
s-i robiascA tot mai mult munca la proprietar. Apoi aceasn
munc." se ingreuia pe fie ce zi prin cerintele tot mai intinse ale
proprietarilor, i fat cu sistemul barbar al executiunei nmas
din vremile mai vechi, conditia nranului trebuia sA se inrAuntascA. In afan de circulara lut KogMniceanu raportan mai

sus, in care cere dela prefecti ca se considere i pe nrani ca

centeni, mai avem nfrturisiri asupra conditiei in care se afla
trulnimea, in rAspunsurile unor comisiuni agricole. Acea din

judetul Gorj constan, c' dou din trei parti din locuitori

sunt lipsiti de nutriment, de imbrAcAminte i au locuinte ca

animalele, i aa sunt chiar monenii ce mai au o sfoan de pmnt i a c5ror avere consn in cAtiva pruni plntati i din
care dup ce fabricA tuicA, nu se mai desban Ora nu o isprilvesc, neingrijind cmpul i cultura" 125 Doctorul Felix, singurul igienist al timpului i unul din oamenii ce au pAtruns
cel mai adnc cu ochii in viitor, constan in chip aproape obtesc rua stare a nranului care nu mAnAncA bine i de aceea
e lene; el nu mAnncil decAt prea putin4 carne i foarte rar
-lapte. In Muscel bunAoan, pentru 80.000 de locuitori se consum pe. fiecare an 1200 de vite, 500 de porci, 1200 de Mid,
160.000 de pasen i i 55.000 oc de pastramA, adecrt un miel
la 66 de locuitori pe an, un bou la 53 de locuitori pe an, un porc
la 120, 2 pasen i de locuitor i 277 de dramuri de pAstramA pe
san". Vitele locuitorului sunt foarte prost ingrijite. Nutrimentul
obtesc al nranului e mmMiga. Dac6 acest sistem de in616-

chine a stomahului va mai tinea cateva zecimi de ani, rezul-

123 Concordia Romand, Budapesta, 18 Septemvrie 1861.

1
Comp. Domnia lui Cuza Vodli Vol. I, p. 430. Isql 1903. Comp. Istoria

fionalnilor, XI, p, 113 si urm.

125 Mon. os., 15 Martle 1862.

ISTORI.A. ROMANI/40R

172

tatul va fi o mizerie analoagh aceleia ce se poate videa in Ger-

mania, in locurile unde se nutresc cu cartofe. Nutrimentul

prost devine adese ori cauza betiei. Stomahul shturat de bu-

ruene qi de mArnAligh goalh, cere un aliment iritator. atencile

dau i copiilor de thth, rachiu. Pelagra a aphrut in 1846;

acum numrul e mic, dar zicem : caveant consules" 128.

Pentru ce toate aceste lipsuri in ingrijirea de interesele
adevhrate ale Ord.? Pentru ch, cum spune Viitorul : Asthzi
se face politich i nimine nu gAndete la administratie .1 or-

ganizare" 127 Si sh nu se creadh cumva, Ca' preocuparea cu ma-

rele act al Unirei paralizase, pentru timpul ca el se frmAni duph ce ea se realizase,

lot politica in inthlesul cel rhu al cuvntului, adec intrigile
tase, puterile clasei conduchtoare.

sphrile mutuale, rivalittile i dumhniile de persoane, ocuph

activitatea oamenilor conduchtori. Foarte drept spune o scrisoare din Bucureti, ea' i cu unirea adunarea in nimic nu s'a
schimbat ; atAta numai c patimile sau fcut mai evidente.
Tot noi eram in Iai, tot noi suntem in Bucureti ; tot noi am.
fi i in China" 128.

Politica economical *i domnia lui Alexandru loan I. De

interesele economice veneau numai pe al doile plan in preo-

cuphrile tuturor guvernelor ce se succedau la chrina thrilor

romane, totui bine inteles ch acele interese nu puteau fi FAsate cu totul in phrhsire, intru cat mai ales, fath cu nevoile
creschtoare de mijloace bAneti, era firesc lucru de a chuta sh
se ghsasch acele mijloace i imboldirea vietei economice. Aici

insh videm cat de nepreghtite erau timpurile pentru aceasth

lucrare atat de delicath i mult mai greu de aplicat, cleat copiarea i introducerea cu toptanul a legilor i regulamentelor
franceze.

Nici un principiu nu chlhuzia purtarea elementelor

muitoare in conducerea afacerilor economice, sau mai bine
principiile puse inainte erau i ele luate d'n ideile franceze,

WA bagare de sam dach ele se potrivesc sou nu cu starea

rilor romne. Aa domnitorul spune in mesajul shu din 6 Decem-

vrie 1859, ch noi nu admitem nici un sistem protector ; ba

suntem fericiti ch in phmntul nostru, nu existh nc nici una
din acele industrii artificiale ce nu pot sh se tinh, dect prin

puterea unor legi speciale". Cu toate aceste, i in contrazicere

cu acest principiu liber-schimbist, el face o exceptie pentru.
Analele economice, 1861 p. 62. Ce cuvinte profetice I AstAzI avent
40.000 de pelagrog i numgrul lor sporete Cu o repejune InspAimAntAtoare.
In 1898 erau 18.000. Ng
11/

Wilbrul, 7 'Wife 1861.

Tribuna romeind, 3 Martie 1851.

STAREA. ECONOMICA

17.

industriile carbunelui i a fierului12. Acest inc din manifestul

domnitorului fu apretuit friteun chip foarte favorabil de societatea de e,conomie politica' din Paris, unde domnitorul era
membru, .1 care societate era alcatuita din liber-schimbi*ti.
Oamenii politici ce-vi Meuse studiile i in Germania, eea
de pe atunci protectionista, precum era Kogalniceanu, impartaiau alte veden. In profe.sia lui de credinta din 14 Fevruarie
1860 Cara alegatori, el spune, ca. este pentru libertate industriei i a comertului care i astOzi sunt aa de liberi, meat
strainii au ajuns a fi mai favorizati decat parnantenii. Insa
fntru cat vom fi incunjurati de state cu sistem protectionist,
intru cat vom avea jurisdictie c9nsulara, voi starui pentru ocrotirea comertului i industriei nationale care, de abia nOscanda, are trebuinta de o deosebitO ingrij ire din partea guver-

nului"130. Kogalniceanu i caut s puna in lucrare, ca ministrq, profesia lui de credinta de deputat, cerind dela prefecti, s indrume pe proprietari la creterea cailor pentrq armata ; caci ar fi trist, ca necontenit sa nazuim la straini, chiar
pentru- acele ce le putem gasi la noi" '31. Tot Kogalniceanu
mai iea masura a se infiinta raadnite de copaci de padure in
Vlaca, rila i Iai132, spre a refntregi padurile, ale caror
pustieri incepea sa-i arate urmrile in secetele neobicinuite
i in revarsarile de .ape tot atat de cumplite. Dar la atata se

marginete politica protectionista' a lui KogMniceanu. i mu

putea el sa faca mai mult pe west taram, cand era rupt i haratit In toate partile de opozitia ce tindea sa-1 sfaie?

Fat cu asemene stare a spiritelor, nu trebue s ne miram, daca videm pastrandu-se taxa de 5 % asupra exportului,
prin care se scumpiau productele Wei i se ingreuia desfacerea
lor In strainatate, cu toate ea' unii oameni cu veden i mai largi,
precum era Ion Bratianu, cereau desfiintarea ei i atribuiau
chiar i criza economica ce bantuia Muntenia la inceputul
nouei domnii133. Cu incenere dela 1 Ianuarie 1862 taxa pe export se desfiint,aza ; insa, lucru caraeteristic pentru ideile timpului, desfiintarea ei nu se face din consideratii economice,
ci din motive politice. Anume tot pe atunci Turcia schimba
i ea politica ei vamala, reducand taxa de export dela 8 la 5 %
urcOnd pe cea de impon; dela 5 la 8%. schimbarea care lasa
sa se intrevada o licarire de interes economic in capetele infundate de pe malul Bosforului.

Indata ce Negri afl de tratarile Portei in aceasta privire, el statuete pe domnitor ca, in loe de a reduce taxa de
12. Mon. of. al Moldovei, 7 Dec. 1859.
Sleaua Dundrei, 19 Fevruarie 1860.

Mon. of. al Mold., 9 Dec. 1860.

1" Mon. ol., 14 Sept. 1864. Comp. Ibid. 14 Martie 1865.
.Mon. of., al rrei rom., 13 Iulie i 2 Aug. 1860.
31

ISTORIA ROMANILOR

174

txport dela 8 la 5% precum fricea Poarta, se o suprime cu totul,

iar cea de import s o lese tot la 5%, spre a nu prea e urmeaz

pe suzerana ei in intocmirea treburilor materiale i a Intri

astfel pozitia autonom a Principatelor-Unite, documentat

prin Incheierea de tratate de comert deosebite 134 Se Intelege

'MA cA acest chip de a apAra interesele politice, prin msuri
economice nechibzuite

.1

nestudiate, aducea un mare ru, o

descumpenire In budgetul trei, a c'reia venituri fut de odat

redus cu suma InsmnItoare de 8.500.000 de lei, fr a se pune
nitnic In loe 135. Aceast Imprejurare sili pe guve-nul din 1863
s5. reInfiinteze taxa pe export. Aceiai idee II conduce i In ches-

tiunea participrei Vrilor ron ne la expozitiunea universal

din Londra, din anul 1863. Guve nul se hotrise sA iee parte
la acea expozitiune, obtinnd fgduinta unui loc deosebit
de Turcia. Comitetul expozitiunei, se vede duprt struintele
ambasadorului otoman, revenind asupra acestei dispozitiuni i
punand Principatele la un loe cu Egiptul In cuprinsul locului

atribuit imprtiei turceti, guvernul romn se leapd de

ideea Imprtirei la acea expozitie, cu tot interesul cel mare

ce-1 avea de a face cunoscute Apusului productele pmntului
romanesc "6. Incheindu-se tocmai pe atunci o conventie telegraficA Intre mai multe state europene, ocarmuirea Principatelor declar c ader la ea, In contra prerei Turciei care credea
-c5. nu e de nevoie o atare adeziune a Romniei, Intru at subsemn'tura ei oblig4 i Principatele. Paralel ca aceast emantipare continu de sub epitropia otoman, C. Negri declar
tapului potelor turceti, c* dac5. Poarta va mai Intrzia cu
plata critr statul romn a datoriei rezultate din tranzitul depeelor turceti, depeile nu vor mai fi transmise 137 Mai trziu
Principatele-Unite Incheie o conventie telegrafic i cu Rusia 138.
CAI, de putin se gndiau oamenii conduetori la interesele

turat economice, se vede din o msur care acopere de ridicul

pe acei ce o luar, dar pe care ei o hotresc in deplina seriozitate
a unei coapte chibzuinti. Anume, fiind nevoie de scam pentru
bolnavii din spitale, consiliul minittilor dispune sit se facA o
comand de cArpe vechi la Paris, pentru procurarea materialului trebuitor. Guvernul francez, creznd c. o asemene comand avea de scop a alimenta fabricele de hdrtie (1) din Prin134 Negri cillre Cuza, 2 Fevruarie 1861. Corespondenla, p. 80.
Mon. ol. al Tare Rom., 7 Aug. 1861. Mon.
al Mold., 11 Sept. 1861.
Seri soarea lui Alecsandri din 10 Ianurie 1862 In Mon.
14 si 18
Ianurie 1862. Comp. Ronuinul, 14 Jan. 1862 i piranul Romdn, 4 Fevruarie
1862.

Papadopol-Calimali, Aminliri, p. 426.

1861, Coresponden(a, p. 99.

188 Mon. al.. 4
Decenivric 1862.

Cf.

Negri c. Cuza 24 Martie

STAREA ECONOMICA

173

cipate, oprete exportul carpelor. Ca nechibzuinta unui asemene

act fu simlit de oamenii timpului, se vede de pe chipul cum el
este comentat de Martian care, ce e drept, privia masurile eco-

nomice in ele insai, i nu prin ochelarii politicei. Ce trebue

A. se cread'a despre economia societatei noastre, cand pana
zdrentele trebue sa le aducem din strainatate l" 139j daca
nu ne indreptasem macar &are un loe mai putin indepartat
ca Parisul, aceasta o facusem mai ales din interese politice,

pentru a da de catig marei noastre surori".

r romane,
Urmandu-se mai departe cu reorganizarea
dupa sistemul i cu elemente
Franta, se aduc in 1861 doi
ingineri, Drumont i .Bonnet, unul ca inspector general altul
In insuire de ef al serviciului drumurilor, ai caror leaf insuma
impreun cifra insamnatoare de 150.000 de lei pe an ; 140 apoi
un inspector reorganizator al finantelor, Franois du Coudray 141.
In alai% de aceasta introducere a elementelor tranceze in Principate, se urmeaza inainte cu trimiterea de tined pe socoteala

statului in Franta. Astfel se trimit trei stipenditi la studii

navale la *coala din Brest142. Trimiterea sta in legatura cu infiintarea flotilei i cu promulgarea unui reguTament de navigatie 143'. Apropriarea civilizatiei franceze merge insa pana la
imitarea unor aazaminte ce nu aveau in Principatele-Unite
nici un temeiu de a fi. Ap se infiintaza in Bucuyeti o casa pentru

invalizii militari, imitatie a Otelului Invalizilor din capitala

'Frantei, cu toate ca invalizi in adevaratul Intales al cuvantului

nu se puteau intalni intrile romane. Doamna contribue cu

300 de galbeni, din caseta ei, la inzastrarea acestui aazamant

144.

Cat de putin priceputa era Ina ocarmuirea in daraverile

economice se vede din urmatoarele fapte mai caracteristice :
Intai ca se desfiintaza coerele de rezerva, una din creatiunile intelepte ale Regulamentului Organic in o tara' a careia
existenta se baza in intregimea ei pe o productiune aleatorie.
Se aducea ca argument in contra coerelor, ca depunerea porumbului in ele se facea neregulat i c, fiind el pstrat in rele
conditiuni, se sti ica ; imprejurari care, precum observa Ioan
1" Mon. of. al Tdrei Rom., 8 lunie 1861 Cf. Analele economice, 1861, p.
101.

14O
Mon. of. al Tdrei Rom., 26 Mai 1861. Mon. of. al Mold., 23 Mal
1861. Unirea, 3 Iunie 1861.
141 Voix de la Roumanie, 2 Noembrie 1861.
"e Mon. of. al Tdrei Rom., 8 Iunie 1861.
"1 Mon. of. al Tdrei Rom., 19 lanuarie 1861. Mon. of. al Mold., 24
Oct. 1861. Regulamentul In Mon. of., 4 Oct. 1862.

144 Mon. of., 27 Oct. 1862. Regulamentul easel invalizilor. Ibidem, 28 Oct.

1862. Le Sicle 2 Sept. 1862 spunea foarte bine : Un des cots curieux de la
nation roumaine c'est son esprit d'imitation de tout ce qui est franais. L'amour

propre galois n'a certes rien it y redire ; mas les vielles habitudes des Roumains,
certains brtOrets s'accommodent-ils aussi bien de l'introdueMon unlverselle de
notre systme de gouvernement"?

176

ISTORIA ROMANI.LOR

IOnescu, plateau indreptati numai reforma sau Imbunatatirea,

iar nu desfiintarea coserelor 1".
O alta imprejurare, in care se vadeste nepriceperea du-.
muirei in ale economiei, priveste cultura viermilor de matasa.

Putinta acestei culturi fusese mult inlesnit', prin masurile luate de principele *tirbeiu, de a planta duzi in multe
parti ale Munteniei. Inca din 1852 acela domnitor lua masura

de a introduce samanta milaneza care imbunatati mult producerea borangicului. In 1857 George Coemzopol, starostle
bogasierilor din Bucuresti duse la fabricile de matas a din Lyon
probe de borangicul nostru i capata incurajarile tele mai mati.
In 1859 el se uni cu G. Cantacuzino, V. Nicolici, V. Obedeanu

si N. Andronescu in o societate (compania sericicola) pentru

cultura matasei, i ei infiintara o fabrica pe mosia Damaroaea.
In darea de sama a activitatei anului I a acelei societati, cetim :
Aducand o rnasina cu 160 de roti dupa metoada perfectionata
din Lyon, 4 femei torcatoare, model si un mainist, am operat
in vara anului 1859, cu multa inlesnire, manipulatia a 10.000
ocale de gogosi, cumparate numai in piata Bucuretilor, si am
extras 409 ocale matasa de cea mai fina calitate-, aprobata de
fabricantii din Lyon uride s'au trimis spre vinzare, formand
ca la 40 de fete romne sa toarca dupa metoada perfectionata 146

O imprejurare cu totul intmplatoare trebuia

abata pe o cale gresita, mersul acestui fericit inceput, i sh aduca

In curand ruina unui fel de ocupatiune e patea menit a spori

inteun chip imbucurator productiunea tarilor romane. Anutne
se ivise in Franta o boala in vermii de matasa. i crestatori
de aici cantara
regenereze samanta. *Wild, din vizita lui
Comzopol la Lyon, ca in Odle dunatene se cultiva matasa,
venira aid spre a cauta, insa nu fire, ci samanta, a careia producere exclude pe acea a matasei147. Producerea samintei,
and poate fi desfacuta, adae inset insutit folos decat acea a

matasei. indemnati ptin preturile ne mai auzite ce Francezii oferiau pentru samnta (pana la 100 de galbeni ocaua), to-ti produca-

torii din Muntenia se pusera pe produs samanta, daunand in

mod indoit cultura la care se dedau ; mai intai fiindca o ludepartau de modul ei trainic de punere in lucrare, pentru unul
ce era sa tina numai cat timp boala era sa bantue Franta ; apoi
prin aceea ca, deprinzandu-se cu castiguri mari, erau A. despretuiasc pe acele mai mici, dar statornice, ale producerei

1" raranul Romcin, 3 Fevruarie 1863.

141 Din cauza ca gandacii trebue liisati sa iask din gogosi, pe care fi
sparg, rupAnd firele. Pentru a pastra gogosil spre tors, trebne Inclilziti, omoriind
astfel giinclacii din mi.
Anolele economice, 1860, Trim. II, p. 49. Statutele companiei seri-

cicole In Mon. of. al rarei Rom., 18 Iunie 1869.

STAM1A FiCONOMMA

1717

miltAsei. Cultura sAmAntei se i desvoltA inteun chip aproape

de necrezut. Anume, in dara de cele 10.000 ocale de gog*

prefAcuti in matasA in anul intAi, ta fabrica dela DAmAroaea,

se mai exporta In:

1859 pentru 34.526 lei gogoi i pentru 300.300 lei sAmAntil

1860
1861
1862
1863

100.443
202.482
125.273
100.452

904.273
3.482.781
4.281.528
11.300.178 148

Martian i aici vAzu greita directie a activitAtei producAtoare i d'Adu strigAtul de alarmA. El spune ine6 in 1861,
In plina inflorire a comertului s'Amintei i a productiune gAndacilor Numai o cauzA intAmplAtoare favorizazA ata de

mult exportul sAmintei. Ne bucurm de un folos mai ma-re,

dar foarte efemer, i in loc s introducem in tArile strAine matasa noastrA i s ne asigurAm o vAnzare permanent6 a productului nostru, ne am ruinat insui fabricatiunea pe mai multi

ani"1". Compania sericicol cere chiar dela guvern oprima

exportului sAmintei i invoirea numai a celui al gogoilor.

muirea insA videa numai partea financiar a lucrului. In o circularA din 3 Noemvrie 1862 a ministrului de interne, se spune
De cAtva timp aceastA industrie a luat o desvoltare conside-

rabilA i va aduce in tark capitaluri care se pot numgra intre

veniturile principale ale tArei. Ministerul, avAnd In videre aceste

foloase, a luat i va lua toate mAsurile putincioase pentru propAirea acestei industrii"15. Dar tocmai m'Asura de cApitenie,
cerutA de compania seri,ico16, nu este luatA de minister, tyi In
curAnd sfAngAndu-se boala gAndacilor din Franta, s'AmAnta
incepe a nu mai fi citutatA. i doi ani dupA ce exportul din cultura gAndacilor ajunsese la 11 milioane, el cade la 11.000 de lei151

Cu toate aceste, in un articol inserat in Monitorul oficial,

se atrage luarea aminte, ca nu cumva s'A' facem i Cu gAndacii,
dupA cum am fAcut Cu inul, cu cAnepa i Cu stupii. Inul era o
bogtie mare pentru tara, dacA am fi pus mult ; am fost Ins6
nepAsAtori i am pAgubit. Albinele nu ne cereau mai nici o muncA

i ne aduceau foloase ; le-am pArAsit i pe dAnsele i a inceput

sA ne vinA cear din tAri strAine. Tot astfel, vom plAti i ca cre*"1 Analele economice. 1861 p. 68; 1862 p. 136 g 1866, IV, p. 105. Cf.

-Obedenaru, La Roumanie economique, p. 167. A. D. Xenopol Studii economice,

Craiova 1882, p. 56, Industria mAtAsei devenise asa de insemnatA, cii trebue

O. se tnilinteze cantaragii anumiti pentru clintArirea gogosilor. Romdnul, 25

Alai 1862.
149 Analele economice, 1861, citate.

1" Reprodus de Tdranul Romdn, 11 Noembrie 1862.

151 Analele economice 1866, IV, p. 105. Xenopol Sludii economice, p. 56.
Pe lAngA aceasta, exportatorii sAmintei, mal alee Evrei, compromisese i reputatia semintei romAilesti, amestecAnd-o Cu sfunAntA de mac.
A. D. Xenopol. letona Romnhlor.

VoL XIV.

12

ISTGRIA ROMANLLOR

118

terea gAndacilor". In teorie Monitorul i Cu guvernul erau pentru

mAsurile cele mai bune ; in practicA ins6 se certau, se disputau,

iar tara o rsau in voia gbartei i, fatA cu situatla de atunci,

nici nu se putea sA fie altfel.

Dar pare &A numai in aceast5 privire guvernul rAmAsese

surd la cererile de indreptare ! Organele timpului ne mai raporteazA incA multe alte dorinti rilmase neindeplinite Aa
Romdnul cerea in deobte perfectionarea industriei, spre micurarea importului care de pe atunci, cum am vAzut, arAta
tendintA spre urcare. Foarte insemnatil este cererea lui Ne-delcovici de a se scuti de slujba militarA industriaii ce ar voi
sA cAlAtoriascA in strAinAtate 152. In loe de a se urma astfel, se
incuviinteazA uurarea slujbei militare elevilor din eoalele teoretice, aspirantilor la functiuni, uurarea ce au aras mai cu deosebire poporafia lard spre unctionarismu
iraiul parazitar.

De asemene comitiile agricole din judetul Gorj cer sA se construiascri coere pentru vite ; i sA se planteze duzi pe marginile
oselelor, de oarece se vede marea aplecare a locuitorilor pentru

creterea vermilor de mAtasA 153. Acele din Judetul Ilfov propun,

ea gunoiul din sate, in loe s5 fie ars, sA fie intins pe ogoare, spre
a le ingrAa 1". Acele din Teleorman cer introducerea mainelor,

bratele lipsind Dac5 am avea, dupri pAmntul nostru,

bratele trebuitoare, am fi fericiti" 155 Guvernul insA nu se vede
sA fi dat mAcar o eircularA imbolditoare in aceste privinti.

SA venim acuma la altA mAsurA luatA de guvernele dom-

nitorului Alexandru loan I care adAugi mult la uciderea i a

restului de comert i de industrie ce se mai mentinea in Mol-

dova in mnile elementului indigen. Mai intAi contribui la aceast

micare folosul procurat JidoNvilor prin desfiintarea taxei lor 156

Apoi indeletnicirile cu comertul i cu industria ale pAmntenilor erau ocrotite prin existenta breslelor. Loviturile primite
insA de a lor organizare, ine din vremile anterioare domniei
lui Alexandru loan I, slAbise foarte mult puterea de improtivire a Romnilor contra asalturilor din ce in ce mai puternice
ale strAinilor in deobtie i mai ales ale Evreilor cAci breslele eran o protectie incuviintatil bAtinailor sub mantia religiunei 157. Regulamentul Organic scutise pe negutitorii strAini
"1 Cdteca rueinte asupra cresterci gdndacilor de nultase. Mon. ol., 18
Aug. 1864.

1" Mon. of., 10 si 28 Martie si 11 si 18 Aprilie 1862.

'54 Mon. of 28 Martie 1862.
lib Mon. of., 11 si 18 Aprilie 1862. Pe atuncea se introduse prima masini
de treierat. Unirea 19 Aug. 1861.
"4 Asupra chestiunei c5rnei, vezi Mon. of. al Mold., 9 Fevruarie 1860.
Comp. St. Dun., 24 Martie 01 24 Aprilie 1860. Mai sus, p. 156.
Vezi asupra dediderei organizArei breslelor. 1st. Ronidnilor din Dacia

Traiana, XI, p. 180.

STA REA ECONOMIt3A.

179

u diridicata de plata patentei. Prin abuzuri, se folosiau de

aceasta scutire i cei cu deamrtruntul care erau pusi in o pozitie

precumpenitoare fata cu negutitorii pamanteni. Prin un ofis

din 1850 se supusese la patenta' toti negutitorii straini, modificandu-se in acest punt Regulamentul Organic ; dar dispozitia
nu se puse in lucrare, din cauza improtivirei consulilor straini 158
Ministrul M. Costache impune iar negutitorilor plata patentei ;

noue protestari din partea consulilor olandez si englez. Lucrurile mersera asa Ora la votarea legci patent elor in Sep-

temvrie 1860, prin care lege se egalizau in aceasta privire negutitorii straini Cu acei pamnteni.
Daca insrt era vorba de proteguirea industriei si a comertului indigen contra celui practicat de straini, nu era indestulator a se pune pe o treapta egala ambele clemente, caci
Mate de sine, din multe prieini, industria si comertul bastinasilor nu putea tinea concurenta cu strinii. i breslele ce tot
mai existau, de si aproape nimicite ca asrizaminte ocrotitoare,
cutara de a aprira pe alta cale indeletnicirile crtrora ele presideau. Asa breslele din Bucuresti159, in scopul de a apra pe
Romani contra concurentei strine, cerura masura de a sttpune
pe negutitorii i industriasii str'ini care voiau sa se inscrie in
bresle, la darea unei chezasii cuprinzatoare, c strinul negutitor : 1) se va supune legilor Wei in daraverile sale cu Omantenii si nu va invoca protectia straina ; 2) ca va da euvenitul
respect starostelui breslei ; 3) c va contribui la cheltuelele
ceremoniilor si la sarbarea patronului breslei '6. Ministrul Epureanu in Muntenia casaz aceste dispozitii pe motivul, ca starostii nu ar avea caderea a determina juridictia careia trebuiau
s se supuna strainii ; iar asupra cererei de capitenie, acea privitoare la participarea strainilor la cheltuelele breslei in care
se inscrieau, ministrul intimpinit intr'un chip ingaimat, c5 ea
ar fi indeplinita prin conditia formulei de garantie, lueru ce
nu se intampla de loc, de oareve formula prescrisrt de ministru,
155 Art. XIV din anexa lit. P. In cercetarea sAmilor pe 1856 prezentatA
adunitrei din 1859 Tribuna Romnd, 5 IunIe 1860), se spune c darea striiinilor era numai de 1003 lei, din pricinit cA negutitorii strAini cu deamiinuntul
refuzA a lua patent& ; tar guverhul niciodatii n'a avut curajul a aplica legeh".
1" Pe la 1860, erau Inert in Bucuresti urmAtoarele bresle marl (afarl

de cele mici): Bogasierii (staroste G. Comemzopol), Cotocarii subfiri (G. RAdulescu), Argintarii (I. SerbAnescu), Brasovenii (I. Sotir), Croitorii (C. Ionescu),
Bacanii (P. Fotinov), ,$alarii (I. Constantin), Pantofarii (N. Ionescu). Vezi
Mon. 01. al Trei Rom., 15 Octombrie 1860.
Aceste cheltueli era insemnAtoare. D. Ionescu-Gion, 'Aorta Bucurestilor.
Bucuresti 1869, p. 743 spune, cA breslele tineau foarte mult pAnli la bAtae
inclusiv la arlul lor si, In dorinta de a se intrece unele pe altele, munciau
din zor, ii fAceau concurentil la toartA pentru bogAtia steagulul breslel, pentru
mAretia serbArel lor anuale, cAnd mergeau la anume bisericA, la anume icoanA

ea sA serbeze praznicul si pe patronul hreslei".

ISTORIA ItOMAN1L011

180

In locul chezsiei cerute de bresle, impunea garantului unui

negutitor str'in, s cheza'sluiasc6 numai plata patentei si a
zecimilor aditionale, dar prin nici un cuvant nu se pomenia
de cheltuelele particulare ale breslei. Guvernul, cum o spune
chiar pe fata jurnalul de casare a dispozitiilor luate de bresle,
avea interes numai a clasa grabnic pe patentarii straini si a
nu-i ingreuia cu alte prti, pentru ca mai usor s raspunda patenta; deci urnfria numai un interes fiscal si de loc scopul
de a protegui comertul si industria bastinasilor contra concurentei strAine.

In aceast prigonire a intereselor economice pe baza fis-

calitatei, guvernul era sprijinit de opinia public6, chiar din

partea organelor opozitiei, precum era Conservatorul pro gresist,

organul partidului dreptei si al majorittei adurfrei, care (1

o zdravaina." lectiune starostilor ce se incum`tau a lua dispozitiile de mai sus, spunnd, c ei ar vroi s creeze stat in stat ;
c s'ar amesteca in daraveri unde nu au ce ca'uta, de oarece
starostii nu sunt alt ceva cleat agentii fiscului pentru strngerea contributiei din patent" 161. Tot asa i Neculai Docan,

membru in comisia central, cu prilejul desbaterilor unor zecimi

aditionale ce trebuiau s'a fie impuse in folosul camerilor de

comert, care trebuiau s'a* inlocuiascA breslele, sustine, Ca' sta-

rostiile i corporatiile nu slujesc decat spre a impiedeca libera

desvoltare a meseriilor, oprind arbitrar pe indivizi a trece din

o bransa" in alta si impovorandu-i cu felurimi de d'ari spornice,
necunoscute fiscului" 162.

Trebue s amintim ins, c scutirea breslasilor strAini

de a suporta cheltuelele breslei care se face in Muntenia abia

in 1860, in Moldova fiinta inc6 din anul 1838, cand Mihai Sturza

prin un ofis al sail dispusese, ca Evreii, peste taxa ca'tr stapAnire (taxa Jidovilor) admig dela natia lor i alt dare spre
tinerea de spitale i pentru cei nevoiesi dintre ei, nu pot fi indatoriti a mai prti i deosebita zeciuiard, in trebuinta breslelor ce nu sunt de neamul lor" 163.
Aceast anterioritate a desfiintArei ingreuierei comerciantilor i industriasilor stra'ini in Moldova deck in Muntenia,

unit cu puhoiul evreesc ce a inundat pe ce a crintai, explica

cum se face c in aceasta tara distrugerea indeletnicirilor economice din mnile Romnilor a fost mult mai adncA decat
In Muntenia. De aceea, pe ctuid in Bucuresti breslele erau Ina
pline de negutitori si de industriasi pe la inceputul domniei
,44 Conservalorul progresist, 28 Octomvrie 1860.
Protocolul fedirdelor com. centrale XXI, 15 Iuni 1860.

Manualul administraliv al Mold., II, p. 45. Comp. Isloria Romemilordin Dacia Traiand, XI, p. 180.

STARBA ECONOMICk

181

lui Alexandru loan I, in Moldova ele figurau mai mult Cu numele, rmnnd /a multe din ele numai starostele i cu
steagull"
Tendinta de a protegui strinii in dauna pnnantenilor
se mai vede din urmtoarea imprejurare : In sedinta din 14
Iunie 1860 venind in desbatere intlesul cuvantului acaret din
art. 379 al Regulamentului Organic al Munteniei care dispunea,

ca strinul de rit crestin chiar, inainte de a lui naturalizare

s-si poat intrebuinta al su capital in once cumprtoare
de acareturi va voi" 165, se interpreteail acel cuvant in int-

le,sul c ar cuprinde i mosii. Martian i Eugeniu Sttescu referendar la biroul statistic protesteaz6 contra acestei lrgiri a
intlesului cuvntului, mergnd ins prea departe in rostirea
temerilor lor, c s'ar da si Evreilor putinta de a cumpAra
de oarece articolul din Regulament prevedea anumit ea' aceast
facultate s fie incuviintatil numai strinilor de rii crotin 166.
In 1864 ins se voteazA o lege care incuviituteaz strAinilor crestini dreptul de a cumpra imobile rurale. Martian se
rosteste i in protiva ei, spunnd, c natiunea cu indignare
ar declina puternicul ajutor al capitalurilor strine i ar pre,feri mai bine a fi de 5 ori mai srack dar proprietar a pmntului, decat expropiat in tara ei si a privi cum mosiile ce au
lost odinioar ale fiilor ei, mai trziu vor produce noilor pro-

prietari de 5 ori mai mult. Ce folos mai mull; tot nu va fi al

61 Tara Romneasck nu ar fi a Romnilor. Apoi cu cfit se va
urca pretul moiilor, prin intocmirile strinilor, Cu atata mai
greu ar fi pentru fii i nepotii fostilor proprietari de a mai pune
stpfinire Pe ele". S'ar prea dup ziarele strine, cA principele privia cu prere de ru rstrngerea dreptului de a cumpara imobile rurale numai strinilor de rit crestin 167. Aiurea
"4 In lasi se vAd trecuti In lista alegAtorilor pentru ebria orasului (sfatu)
or/isAnesc), breslele urmAtoare cu starostii lor : Bacalii (staroste : V. Ditnitriu
si 15 breslasi, toti cu nume romfinesti) Droscarii (I. Calinescu cu 16 br.), Rachierii (N. Suciu Cu 10 br.), Pescarii (Panaite Boinea cu 11 br.), Crdsmarii
(Al. Dumitru Zurba cu 18 br.). Hiristigii (Toderitfi loan cu 2 br.) i urmAtorii
starosi de meserii Neculai State staroste de Bldnari, A. Grigoriu de Talpalari,
Gr. Cornitii de Cdrdmidari, Cost. sin Neculai de Zugraoi, Stan sin Petru de
Saidacari, loan sin Andrian de Argintari, N. Domnu de Bdrbieri, Gh. Negrea
de Abageri, V. Paraschiv de Ciobotari mold., Gh. Than de Cojocari, Gr. Hairaga
de Casapi, N. Popovici de Pilan, P. Tiinase de Mindirigii, Gr. loan de Olari,
T. Vasiliu de Mahali, Iancu Vasiliu de Cizmari, loan Grigoriu de Testan, lord.
GrAluscii de Ldutari, Anania Costea de Hornart, N. Petru de Ciobotari rusesti,

P. Roma de Ciobotari nemfesti, D. Teodor de Pietrari, P. Mrbu de Crottori

mold., Grig. Cuciureanu de Grddinari. (Monit, of. al Mold., 29 Septemvrie 1859).

166 Analele parlamentare ale Romdniei, I, p. 364.
lea Analele economice 1860, 2 p. 25 si 30. Lazfir 5etneanu, Inlluenfa orienlaid asupra Umbel si culturei romdne, Bucuresti 1890 II, p. 8, arata c Intelesul
cuvAntului acaret e discutabiL
"7 Legea promulgatil. In Mon. of., 20 August 1864. Le Monde, 13 Decentvrie 862: Bien que be prince en eilt tmoign son regret en diverses occa-

182

ISTORIA ROMANLLOR

-Martian adaoge, privitor la ideea de a se favoriza intrarea capi-

talurilor straine In tara : Capitalele strine vor aduce strainilor procente ; Intreprinzatorii straini vor profita din intreprinderi ; exploatatorii straini vor exploata pentru sine"168.

Precum unele din masurile economice luate de guvern

sunt dictate de interesul politic, asa altele se Indeplinesc sub
Imboldirea celui fiscal, incat tot cugetri straine adevaratei
star de lucruri Imping pe guvernanti la lucrare pe tarimul
avutiei publice. Se tindea In deobste la sporirea veniturilor
statului, iar nu la adaosul puterilor productive ale tare, care
puteri, daca sporiau, aceasta era datorita imprejurarilor ; bu
am vazut. cum mersul firesc al acestei propasiri era stingherit
prin nepricerea ockmuitorilor in , ale economiei. Ca masuri
fiscale citam : Parasirea sistemului arendarei vamilor care aducea

numai 6 milioane 300.035 de lei venit pe an, pentru ambele

tar! i dela 1861, exploatarea lor in regie, ceeace urea de data

venitul lor la 11.029.919 lei 169; introducerea contabilitatei franeeze care are de erect a mai restrange abuzarile cu banii public!'" ;
facerea unei legi de urmarire pentru Implinirea contributiunilor,

lasate pana acuma la bunul plac al birnicilor171; concentrarea

tuturor lucrarilor relative la agricultura la ministerul lucrarilor
publice ; Infiintarea camerilor de comert, consiliilor de igiena,
medicilor de plasa ; Infiintarea tipografiei statului prin prefacerea acelei dela Sf. Saya. Toate aceste masuri, bune in ele
aveau de neaparata urmare sporirea functionarilor
Ingreuierea budgetului. Tot In aceast directie imping i alte
masuri ce nu stteau In legatura cu acele financiare, precum
regularea ierarhiei militare si sporirea efectivului armatei dela
7252 la 10.573 In 1861, Mara de dorobanti 7579 si de granieeri
4637 care ramn tot la acelas numar ; organizarea inspectiilor
colare, acea a seminarilor a consilitilui scolar superior provizor, etc.1".

Masuri tintitoare la schimbarea starei ma teriale a tarei

se ieau putine. In primul loc trebue amintite silintele pentru
sions". La presse d'Orient, 14 Decemvrie 1864 : Le prince rgnant avalt vu
personnellement avec regret la persistence du conseil d'Etat refuser aux

Ottomans et aux Juifs le droit de proprit".

1" Analele economice, 1860, I, p. 15.

in Mon. of. al Prei Rom., 28 Martie 1861.

170 Ibidem, 31 August 1861. Mon. of. al Mold., 25 Noemvrie 1861.

171 Din 31 Martie 1862. Mon. of., 9 Mai 1862.
171 Asupra acestor legi vezi Mon. of., din 2 Aprilie, 11 Iunie, 4 4t 15
August, 16 i 26 Septemvrie, 2 Octomvrie si 17 Decemvrie 1862. Comp. Mon.
of. al Mold., 20 Septemvrie 1860 pt Expunerea de motive a bugetului pe 1861.
Mon. of. al Ta'rei Rom., 19 Ianuarie 1861. Comp. Na(ionalul, 17 Marti() 1860.

STAREA ECONOMICA

183

intocmirea c6ilor de comunicatiune, din care existau In -Wile

romne numai acele filcute de Bibescu si de Mihail Sturza..

Din 1.192.606 stanjeni cat era totalul lungimei drumurilor

mari din Romnia, panil la 1862 se soseluise numai 149.585.

iar 129.808 eran in lucrare, mai rilm'an'and inert neatinsi 913.213-

de stnjeni. In asa de rea stare se aflau drumurile, ea' vestiledin Iasi sosiau In Bucuresti mai curand prin gazetele din Paris,
decat direct din basta capitala a Moldovei 173. Se mai concedeazA construirea unor poduri de fier, cea intAi concesiune
cal% o companie
Barklay i Standford, pentru suma
de 18.000.000 de franci pllititori In 16 ani. Lucairile se incep
In 1865174. Privitor la capital, cu prilejul inundatiilor din
1865, domnitorul iea mai multe mAsuri pentru a preintmpina
inioarcerea rului i, dupg initiativa lui, se voteaz5. dou legi
una pentru desfiintarea morilor pe eursul Drimbovitei, alta
pentru facerea cheiurilor acestui rau. Tot data' se introduce
sistemul pav'rei stradelor Bucurestiului cu pietre cubice, in
locul podurilor de lemn ce existau Oat atunci.175.
Asupra stArei strAzilor din capital:6 gAsim inteo corespondenth' a Stelei Duarei urmAtoarele : Lumea se Intreab8.
dae nu ar fi mijloc i se drege pavelele din capital, pe care
pietonii, lasti cg. Inoatil in tin, dar sau i scrintesc picioarele
san i sfarm.' unghile ; trIisurile se stricil ; cei ce stau in trrt
sur6 i muse limba, i daulrt capul, i strAmbti diitur 176Se votase o lege pentru infiintarea de cAi ferate ; dar concesiunile punerei lor in lucrare nu izbutesc, fiind dat lipsa
total de credit a unui stat atat de rAu intocmit In privirea
finantelor. Nici N. Mavrogheni, nici principele Brancoveanu nu
ajung a constitui societatea trebuitoare pentru a lor construire ;
iar o incercare filcut direct la bursa din Londra cade si ea 177Tot asa de putin izbuteste incercarea de a se infiinta o.
banc6 de cnr casa Rodocanache din Londra178.
Guvernul fiind nevoit, cum am vAzut, a p4rAsi participarea la expozitia din Londra, se organizeaza cu obiectele aduAnalele economice, 9-12, 1862. Vezi si o corespondenta din Bucurestt
catre ziarul Le Nord, 36 Amille 1863 care enumera lucrarile efectuate. Comp.
Romdnul 3, 9 si 10 Ianuarie 1865.
176 Vezi Mon. of., 13, 18 si 29 Martie, 10 Septemvrie 5i 7 Octomvrie
1865.

"6 bid., 14 Aug. 1864.

,76 Steua Dundrei, 18 Aprilie 1860. 0 descriere analoaga pentru 1862

In La Voix de la Roumanie, 13 Fevruarie 1862. Si pentru 1865 Reforma, editia
franceza spune : Les rues de Bucarest sont devenues impracticables ; c'est
un Writable supplice que d'essayer d'y circuler pied ou en voiture ; c'est
une paid que de voir gens et bates patauger au milieu de cette boue glace".
"7 Mon. of. al Moldovei, 31 Marne 1862. Mon. of., 19 Noemvrie 1862._
Cf. rdranul Romdn 23 Aug. 1862.
'71 Mon. of., 7 Aprilie 1862.

184

ISTORIA. ROMANILOB

nate a expozitie nationalgt tn Bucureti, cea fatal. intreprindere

<le acest fel fa trile romanem. Se mai fac 1 alte expozitii
una la FAlticeni, de iarmarocul de 20 Iulie In 1863180; alta
la Frumoasa, la Iai, care este descris6 cu multA c6IdurA de

un agent al guvernului 181 ; o a treia de horticulturA In grAdina

Cimegiului din Bucureti182; o a patra la bAlciul MoOlor din
Bucureti, tmbinatA cu douI alerg4ri de cai, una in Iai i alta

In BucurWi183; in sfArit se fac preatirile pentru imprtrt4-

-irea la expozitia universal6 ce avea se ailA loc in Paris in 1867

In care se rezerva Romaniei un loc a parte.

O mAsur5 ce tindea la imbun6ttirea soartei locuitorilor,
pe calea ingrijirei de cei neputincioi, este infiintarea azilului
<le fete srace, orfane, dela Cotroceni, de Otr4 Elena Doamna.
Piatra fundamental a azilului se pune cu o mare pompA in
ziva de 2 August 1862 184. Tot atunci Elena Doamna viaiteazI
toate a5zAmintele de binefacere din capital6 i provoacg reintocmirea spitaluIui dela Pantelimon ; apoi mai iea initiativa
infiintArei unui azil de sMaci i de btrani1-85.

Pe alte tAramuri, imbungatirile se tr4g6neaz.' foarte

Meet. Aa inchisorile erau aproape in starea de plAns a vremilor de mai inainte, f5r6 ui i fereti, MA sobe i de o murd6rie inspAimAnatoare. Osanditii stteau impreunA cu prevenitii", i aceasta, cu toate c organizarea cea nou a inchisorilor

Fistemul penitenciar introdus in Moldova prin inspectorul general al inchisorilor franceze, Dodun des Perrires, se
intinse dela 1862 i in Muntenia 186. Se mai concedeazA o 'Jana
de scont i circulatie in 1865 Oct. care banc6 trebuia
inceapli operatiunile sale un an dup6 concesiune 1" ; se jean po-

," Anal ele economice, 1861 p. 228. Ea este salutata de ziarele straine
-ea un bun Inceput. Vezi d. e. Le Sacle 25 Sept. 1862.
18. Mon. of., 26 Iunie 1863.
1111 Ibid., 23 Sept. 1863.

1" Ibid. 27 Oct. 1863.

in Ibid., 11 Martie 1865.
111 Mon. of., 19 Iulie si 2 Aug. 1862. Principesa da 1000 de galbeni din

caseta el pentru constituirea fondului care, prin cotizatii voluntare, se urea

On?! la 400.000 de lei. Cu acest prilej Mihail Cornea elev din liceul Louis le
Grand din Paris face o poezie, publicata In Mon. of., 7 Aug. 1862. 0 corespondent?! din Bucuresti a ziarului parizian Le Sicle (5 Oct. 1862) spune
,acest azil a lost denumit de popor Cu numele de Azilul Elena.
lei Mon. of., 18 August, 10 Sept- si 18 Oct. 1862.
1" Circulara lui Kogliniceanu catre prefecti 22. Oct. 1863 Mon. of ., 24

-Oct. 1863. Comp. Diann, Istoria tnchisorilor din Romania, Bucuresti 1900, p.
05. Cea dinti lncercare de a Imbunatati regimul Inchisorilor fu Mute de contele
Valdmar de Blaremberg. Vezi N. Blaremberg, Essat compar sur les instil utions
el les moeurs de la Romanic, p. 300.
1ST Mon. of., 19 Oct. 1865.

STARR& tCONOMICA.

185

tele pe sama statului, desfiintndu-se potele austriaa i ru-

sascA 188; se unificri cursul monezilor strAine 189. se hot6rete

adoptarea sistemului metric, care frig se an-I'M-a curAnd dui-A
aceea. Doi ingineri francezi, Henry i Foucault vin s5. studieze
izvoarele de petrol, cea d'Intai cercetare tiintificA a acestor
bogAtii ale Orel 190.

Ibid.,10 Martie 1865. Comp. Papadopol-Calimah, Aminliri, p. 429.

1" Ibid., 15 Februarie 1865.
no Ibid., 30 Mai 1865. Asupra stgrei economice vezi si N. Sulu Memoires
Ise

Vienne,

1859,

p.

369.

CAPUL VI

LOCOTENENTA DOMNEASCA
pI 1STORIA ROMANILOR SUBJUGAT1
(1849-1867)

LOCOTENENTA DOMNEASCA.
(11 Febr.-10 Mai 1866)

Statutul lui Cuza Vodi.

Guvernul intocmit dupg detronarea lui Cuza Vod4 nu putea fi deca rostirea coalitiei care
savArsise acel fapt. El se a1c4tuia din un fruntas liberal, Ne-

culai Golescu, unul conservator, Lascar Catargiu, atre

se ad6usese ca personaj mai neutru, un militar in activitate,
colonelul Haralamb, de oarece si armata activA luase o parte
cea mai hotAritoare la schimbarea lucrurilor.

Ministerul se alatui dup acelas chip. Sub loan Ghica

se vedea alsturea ca membrul cel mai radical din partidul liberal,

C. A. Rosetti, minitrii conservatori P. Mavrogheni i chiar

acel ce era privit ca seful conservatorilor, Principele Dimitrie
Ghica 1. Tot asa erau alcnuiti din membrii luati din ambele
partide, sau dintre oamenii fr coloare politic rostitg, misiunile
la Constantinopole si Paris ; cea dintai alatuitA

din Manolache Costache si G. Costaforu (conservatori), si Alexandru Golescu (liberal) ; a doua din Vasile Boerescu (conservator) si doi neutrii : Ludovic Steege si Sc. Flcoianu. Agenti
ai guvernului pe lng puteri erau loan B616ceanu (conservator)
la Paris si Al. Golescu (liberal) la Constantinopole. loan Brtianu, capul liberalilor, fusese ins'Arcinat in special, dup4 reCA Dimitrie Ghica i loan BrAtianu erau priviti ca efIi celor doul partide, 'ne-o spune Trompeta Carpalilor a lui Cezar Boliac (Vezi numArul din 16
Oct. 1866) : In semn de impAcare a acestor douA partide spre lucrare comunA,
ei sunt acei ce se sArutarA pe cAmpia Filaretului". Memoriile Regelui Carol I,
caracterizase astfel pe Rosetti, perechea nedespArtitA a lui I. BrAtianu : Der
Kultusminister, C. A. Rosetti, ist das treibende Element der Ilberalen Partei,
das Haupt der extremen Radikalen" (Aus dem Leben Konig Karl's von Rumanien,
I, p. 56). Despre D. Ghica spune scrisoarea Principelui Anton de Hohenzollern
catre fratele sAu Principele Carol : Furst Ghica scheint sehr conservativer Farburg zu sein" (Ibidem, I, p. 79) si aiurea : D. Ghica und I. BrAtianu, die HAup-

ter der Rechten und Linken" (Ibidem, I, p. 302).

ISTORIA ROMANIL011

190

fuzul Contelu de Flandra de a primi tronul Principatelor Unite

cu negocirile privitoare la chemarea Principelui Carol de Hohenzolern

2.

Guvernul dela 11 Fevruarie protestase contra loviturei

de stat a lu Cuza Von. i i btuse joc de plebiscitul pe care
ea se intemeiase, spunnd c nici nu se putea mai mare deviziune cleat acel Statut supus in bloc la sufragiul popular,
inteo tarii unde majoritatea nallunei nu *tie macar scrie
ceti" 3. Ar fi trebuit dar ca aeest guvern s rsping4 i toate
urmrile actului de salnicie svrit de Cuza Voclii. In loc de
aceasta, aflam pe Locotenenta domneasc urmnd inainte a
conduce ockmuirea trei, cu asezamintele ieite din lovitura
de stat, i incuviintand deci in fapt ceeace se prefAcea a descuviinta in principiu.
Anume, Constitutia intocmitA pe baza plebiscitului este
pstiatA, impreun cu corpurile legiuitoare rmase din Domnia
Principelui detronat : Adunarea, Senatul i Consiliul de stat_

Ba nic mricar aceste corpuri &He in fiint. la 11 Fevruarie

nu sunt disolvate, ci ele recunoscand schimbarea fricutA, sunt

pstrate aa cum erau i lucreaza mai departe sub Locotenenta

domneasck la reorganizarea statului. Aa guvernul din 11 Fevruarie face s se voteze mai multe legi ca aceea a tocmelilor
agricole, aceea a impirtirei armatei in patru diviziuni terito-

riale, acea pentru chemarea sub steag a unui contingent de

4.000 de oameni i mai multe altele4. Mai insemnat fu tusk

imprejurarea c guvernid cerca Adu.nrei i Senatului rmase

din vremile lui Cuza-Voda, proclarnarea lui Filip de Flandra
ca Domn al Romniei, delegnd astfel acestor corpuri legiuitoare, ieite din lovitura de stat, menirea cea mare de a transforma organizarea de temelie a statului romn5. Statutul lui
Cuza Vodil este chiar recunoscut pe fa-0 de lege a Wei. Anumer
ca prilejul cererei deputatului Neculai Ionescu de a se ceti nite
petitii contra Evreilor in. adunare, preedintele rspinge ce-

rerea pe cuvnt c legea trei, statutul, oprete pe adunare.

a primi petitiuni" 6.

Nu numai att : Locotenenta domneascA se intemeiaa

pe Preambulul adaos de Conferinta european Statutului lui
Cuza Vod, pentru a sprijini dreptul Principatelor Unite de
a schimba legile care priveau administratia lor din luntru
cu concursul legal al tuturor puterilor stabilite i fr nici a
Ibidem, p. 61 si 73. Golescu er 5i agent 5i delegat, p. 85.
3 Romania, 27 Fevruarie 1866.
-

' Monilorul Oficial din 18, 20 si 22 Marlie 1866.

Propunerea de alegere a Contelui de Flandra se face chiar iii sedinta din
11 Fevruarie. Vezi rezumatul desbaterilor in Mon. Of., 13 Fevruarie 1866.
Sedinla din 17 Mai, Mon. of., 18 Alai 1866.

LOCOTENENTA DOMNEA8CA

191

interventiune strAinA (cu respectul numai at al legAturilor

fa t5 de Poarta otoman)", text care este invocat ca unul din
argumentele de Opetenie in Memoriul prezentat Conferintei
din Paris de cAtre delegatii Locotenentei, pentru a sprijini
punerea in fnmtea Principatelor a unei dinastii ereditare din

o casA europeanA 7, cAci dacrt Romanii nu cereau s

_/

,seff,

modifice

.4.

Membrii care au hotArit detronarea lui Cuza VocIA.

Colectia Academiei Romine.

relatiile in care se aflau ca l'oarta, schimbarea Domnului

mAntean cu o dinastie strAinil nu putea fi privitrt cleat ca o
modificare a sistemului de ocarmuire lAuntrica.
Ziarul Romcinul care era considerat si se d'Adea el insusi
de foae guvernamentalit deci de organ oficios al Locotenentei
7 Statutul co modificarile Indeplinitoure adause de Conferinta europeani
publicat de numeroasele ori, Intre altele In Codicile romdne de B. Boereseu,
1873, I,. 22. Memoriul ve7.1 in Trompeta. Carpatilor, 16 Alai 1866.

192

ISTORIA 11011AN116011

recunoaste ca fnvoirea incuviintata Prinoipatelor

Unite de a-vi schimba constitutia 15.untrica este dobanda loviturei de stat, spunnd ea' lovitura lui Cuza Vod pune inteun
nou rlif dispozitiunile europene in aceasta privinta. Actul
aditional care fu elaborat la Constantinopole confirma expemorienta unirei Principatelor, confirmndu-le dreptul de
difica legile cari hotarasc administratia lor lAuntrica, far consimtimantul marilor puteri". i dac aceste cuvinte erau numai
reproducerea, fr indoiala aprobatoare, din articolul lui Valfrey publicat in Le Mmorial diplomatigue aiurea Rorminul,
bag./ de seama, de astadata dela sine i prin pana lui Grigore
Paucescu, c dreptul de modificare autonoma a organizarei
noastre interne ne este recunoscut prin un articol special introdus de puterile garante in chiar Statutul lui Caza Voda. e".
De aceea acelai ziar ne i are motivul pentru care Locotenenta domneasca' nu a desfiintat Corpurile legiuitoare ; caci
daca ea ar fi rupt organizatia tarei, ar ji rupt negreOt i Sta-tutul lui Cuza care ne dei dreptul de a face once legi in Icluntru,
gird st fim datori a cere o sancliune din alarcl" 1.
Fata cu o asemenea marturisire a unui ca.tig politic atat
de insemnat in pozitia internationala a Principatelor Unite,
pornirea cea atat de dumaneasca a acestui ziar Impotriva
fostului Domnitor este greu de inteles.
Locotenenta domneasca mantinu deci Statutul ca A. se
poata folosi de dispozitiile lui favorabile tarei, i deci ea crezu
domneti 8,

ca. nu trebuie sa loveasca nici in aezamintele izvorate din Statut ;

de aceea i Ministerul spune in o proclamatie a Mil, c guvernul

cel nou, recunoscut indata de Corpurile legiuitoare, voea sa

intretin cu ele cea mai deplinA armonie, mergand Ora la prelungirea sesiunii"11.
Deodata insa i fr nici un motiv vazut, Adunarea este
disolvata i Senatul este inchis in ziva de 18 Martie ; iar colegiile electorale sunt chemate dela 9-17 Aprilie pentru alegerea
unei noue adunari, fall a se preciza insa prin decretul de convocare daca aceasta adunare era sa fie o consitu.anta 12. Ea
trebuea s inceapa lucrarile ei in ziva de 28 Aprilie 1866.
Romdnul, 3 Martie 1866 zice el e o foaie nesubventionatl, dar guvernamentall, avAnd aceleaO credinte politice ca bArbatii din capul statului". Tot
aa este privit Ronulnul de protivnica sa, Trompeta Carpafilor, 14 Martie 1866.
Romdnul din 17 *i 22 Martie 1866.
1 Ibidem, 21 g 22 Fevruarie 1866.
" Prelungirea se face prin decretul din 5 Martie 1866, Monit. fie., 6 Martia
1866. Motivul prelungirii era cA In timpuri de grea cumpinl trebue sA stAm
In permanentl".
" Ma o considera Romdnul, 18 Martle 1866, loan Negurd, deputatul de
Baclu, spune In Parea de seamd ccitre alegdlorii colegiului din districlul Bacdu
din 15 Octomvrie 1866, di adunarea numai pela sflrit se numi constituantl".
In aceastA dare de seamA 1ntAlnim unul din cele dintli atacuri personale In polemicile politice. Negurl califiel pe I. BrAtianu de un pitic gAngav Cu ochi sclipitori".

LOCOTENENTA DOMNEASCA

193

Nu e vorb, ministerul ddea drept caud a disolvrei,

c adunarea, In sedinta din 17 Martie, Meuse Incercarea de
a nega Locotenentei domnesti una din prerogativele ei cele
mai esentiale, acea de a putea consulta natiunea
Dac' cercctm desbaterile adurarei din ziva artat,
gsim c numai un singar deputat, Christian Tell, tgAduise
acest drept guvernului. spunand, c5 Ma un mandat din partea
Domnitorului (Contele de Flandra ce fusese ales de adunare
si nu dduse nc rspunsul negativ), Loco tenenta nu avea
dreptul s disolve Corpurile legiuitoare" ; cuvinte ce furl intovrsite de vorba protestrn" pornit din rndurile deputatilor. Dar nu se luase nici un vot asupra acestei chestii
nici nu se stiea dac protestrile plecaseril dela o majotitate
sau numai dela o minoritate 14. Romdnul aflnd de tgada deputatului Tell spunea, c d-sa voeste s fad din aceast adunare o conventiune national franced", i apoi adaogA c6 guvernul poate Intelege cat dreptate avem noi cAnd ceream afirmarea revolutiei din 11 Fevruarie prin convocarea unei constituante" 15.

Ori cum ar fi stat Ins lucrurile cu pricinile disolvrei,

faptul se Indeplinise, i s vedem acuma modul de procedare

la alegerea nouei adunri. Ea se face tot pe temeiul legei electorale a Statutului, produs al loviturei de stat celei att de urgisit e de oamenii dela 11 Fevruarie. Aceast lege electoral era foarte

liberal, dad este asemnat cu acea a Conventiei ; dci coborlse

dreptul de alegtor destul de adnc In rndurile masselor. Adunarea din 1866 s'a ales deci tot dup5 legea lui Cuza Vod din 1864,

si din aceasta a ei recrutare se explid caracterul ei absolut

progresiv si liberal. De si compus In majoritatea ei din oamcni
de nuant conservatoare, ea nu mai Inftisa oase sfinte 'in rem-

durile ei dedt In o msur aproape tot att de resti Ans ca

adunarea aleas dup .lovitura de stat si care fusese disolva t

pentru a face loc acesteilalte16. Am vAzut cum pe de alt parte,
dreptul Principatelor de a cherna In capul lor Dinastia strilin
se Intemeia tot pe Statut si pe anexele lui. Din aceste consta'

Proclamatia care indreptateste disolvarea. Mon. Ofic., 14 Martle 1866.

" Desbaterile din 17 Martie publicate in Mon. Ofie., 22 Aprilie 1866, compara brosura lui C. Aricescu : Disolvarea Camerei elec.torale 1866.
Romdnul din 18 Martie 1866, Camera din 1864, care se prelungise pina
atunci era considerata de Trompeta Carpatilor din 28 Aprllie 1866, ca o camera

nationalk democratica, venita rain votul universal" si ea protesta contra disolvrtrii ei ca una ce era aleasa dupa legea cea mai liberala care se poate inchipui".

'
" In adunarea din 1864, intalnim bunaoara in sedinta din 5 Martie 1866,
(Mort. Of., 3 Aprilie 1866) din 130 de nume de deputati, numai 3 aristocrat' :
Lambrino Sc., Lambrino N. si Lahovari N. In adunarea din 1866 sed. din 6 Mal
(Mon. Of., 8 Mai 1866), aflarn din 160 de nume d deputati numai 19 din familiile cele mari.

A. D. Xenopol, Istoria Rominilor.

Vol. XIV.

18

I8TORIA ROMANILOR

194

tAri Invederate reies, a tnireaga noasird organizare politial

nowt cea din 1866, 1# are rilddcinile ei In lovilura de siat din
1864 a lui Cuza Vodd.

Plebiseitul eel nou.

Cu toate cA guvernul din 11 Fevruarie se slujise de legea electoral6 a Statului pentru alegerea
adunUrei, nu se mai luA nici o mAsur5. In privirea constituirei
unui non senat. El este, curat vorbind, lAsat la o parte, uitat.

Declarat de inchis prin jurnalul consiliului de minitri care

hotArAse disolvarea adunArei, senatul nu mai este nici convocat, nici disolvat de Locotenenta domneascA.

Nu numai atata. Lovitura de stat fusese atacat6 de oamenii rasturnArii, mai ales din pricina plebiscitului, despre

care am vAzut c` ziarul Romdnul spunea eft' ar fi fost o deviziune, Intru cAt, nu se putea cere pentru un act incuviintarea
unei t5ri a cAreia locuitori erau netiutori de carte '7

la vointa acestui popor netiutor este ins4 aplicat de Locotenenta domnease cAnd, dup ce Contele de Flandra refuzA
tronul romnesc, guvernul pe de o parte face pregnirile trebuitoare pentru alegerea nouei adunri, pe de alta ordonel un
all plebiscil care sd se rosleascd asupra alegerei Principelui Carol
de Hohenzollern, noul Domnitor pe care Locotenenta voea

cAtige a primi Domnia. Acuma ziarul oficios al guvernului

nu mai gsasete derizoriu a apela la comitiile primare, ci din
potrivA socoate, c plebiscitul va da rndul natiunii a vorbi
In deplin libertate i n deplin5 cunotint de sine" ". Dar
de aceste rostiri contrazicUtoare sA nu ne mirAm, acolo unde
intrA In joc interesele politice ; cAci vom Intalni In cursul volumurilor viitoare nenum4rate repetiri ale acestei IncAleari
a ratiunei de care pasiune i interes.
De unde provenea insU aceast contrazicere atat de gravU

In purtarea Locotenentei? loan Ghica In o circular cutre agentii tUrei la curtile str6ine crede, cl poate unul din moti-

vele ce au lndemnat pe Contele de Flandra a ref uza Principatul

Romniei a fost imprejurarea, c6 el Ii fusese oferit de o adunare
a cUreia formare putea sA bUnuiasch calitatea ei, ad6ogAnd

apoi c6 oricare ar fi autoritatea unei adunAri viitoare rezul-

Vaud din liberul sufragiu, nu poate s4 echivaleze cu Intip6rirea

unei manifestatiuni exprimat6 de a dreptul de natiunea intreagA""
" Vezi Domnia Jut Cuza Vodh, Vol. II p. 449 si urm. (Documente),
Iasi, 1903.

" Romdnul, 2 Aprilie 1866.

" Circulara din 5 Aprilie in Mon. ol., 15 Aprilie 1866. Jurnalul care ordonii
plebiscitul, din 30 Martic. lbidem 2 Aprilie 1866. Tot acelas lucru II sustine

Romdnul, 16 Iunie 1866: Insusi votul prin care aduniirile dtmase dela Cuza
Voda aleseserrt pe Filip I de Domnitor, a Lost sliibit numai LindeS tusase dat
de ele".

LOCOTENENTA DOMNEA8CII

196

Alt motiv pentru culegerea voturilor prin plebisrit era,

nu se putea astepta constituirea unei noue adunari spre
a se hotari despre Incetarea vacantei tronului, mai ales cAnd

evenimentele dela 3 Aprilie din Iasi dovedeau ca acea vacanta

turba ambitiile i Incuraja uneltirile. Mai era apoi de temut
ca sa nu se banueasca viitoarei adunari c a fost sugrumata
de presiunea poporului din Bucuresti i ca a votat sub amenintarea baionetelor" 20, adeca teama ca sa. nu se creada, ca

unirea- care favnrizase ant de multnumai pe basta capital

a Muntenici, a fost mninuth prin presiunca poporatiei ei.
Si Cu toate acestea, lucru si mai straniu, Locotenenta
fu silita de vointa Conferentei europene care nu primi sa recunoasca consultarea tarei in massa, ci numai prin reprezentantii ei, a face ca plebiscitul, acea Manifestare directa a natiunei" sa fie ratificata de adunare, adeca de manifestarea ei
indirecta. loan Heliade Radulescu spune asupra acestui vot
Intaritor al adunrei Adunarea nu poate vota contra deciziunei natiunci dela care purcede,
cu att mai putin s se
puna ca o autoritate mai presus de natiune spre a confirma
de sacra prin vot, decizia suveranului actual care este natia" 21.

Dar puterile cereau aceasta confirmare si nu era vorba de a

se desbate temeinicia acestei hotarari ; trebuea ascultat 1

Intreaga purtare a Locotenentei care nu putea cere ca

altii sa respecte ceeace ea Insasi nu respecta, era lipsita de logica cea mai elementara.
Neculai Cretulescu, unul din oamenii devotati lui Cuza

Voda, In o brosura ce a facut mare zvon pe acele vremuri, spune,

c daca oamenii dela 11 Fevruarie au crezut c trebue a se

servi de legile Statutului, ei ar fi trebuit sa respecte Statutul
toate institutiunile emanate dela el ; dar ei au pasit la lucru

cu o Camera' creata de acel oribil Statut, fara a conserva si senatul" 22 Aceeasi bagare de seama ar fi putut-o Intinde autorul si asupra Consiliului de Stat si mai cu seam. asupra Intreb uintrei plebiscitului.

In o sedinta de mai trziu deputatul iesan Gh. Mrzescu

observa, ea atunci and ne vine bine-tinem ea' Statutul exista,
iar cand nu ne vine bine, 11 raspingem" 23
Este destul de curios de bagat de seama, cum de oamenii
ce venira acum la carma statului nu Intelesera ca cea dint&
lucrare ce trebueau sa faca, era tocmai aceea ceruta de organul
lor de Incredere Romeinul,,anume chemarea unei Constituante
care i-ar fi scutit si de aparenta de uitare in care lasasera se2 Vezi Jurnalul Consiliului ministrilor, publicat n Mort. Of ic., 12 Aprilie
1866.

Vezi ziarul Legalitalea, 30 Amilie 1866.

22 N. Kretzulescu, 11 Fevruarie 1866, p. 11.
sir Mon. Of., 17 Iunie 1866.

Ii3TORIA ROMANI.LOR

196

natul. Se putea anume, in lipsa total de once dispozitii privitoare la prefacerea intocmirei fundamentale a statului, se
putea, zicem, concepe chemarea unci singure adun5ri, pentru
a intreprinde aceast lucrare, *i Constituanta s'ar fi rostit
asupra alegerei Principelui Carol care nu ar fi trebuit sA fie
supusI unui mod de votare discreditat de insu acei care Ii cereau

1, cc'
1

se.".-SI

11

so:11

qe../4).

I" -,
S.

tr,art

ar.-

C.. 't
."411

2(1
;
- Jr,.
1,
.

,;....=
1 ...,

:h

...

:,

-r

'1

.,

As

t?
.11

'/

.'

%nsci.ivef .

'

(' . .'2,
-4

Ofiterirromini care au detronat pe Cuza Vod5, la 11 Fevruarie 18C6.

Colectia Academiei Romine.

aplicarea. Cand deci Romdnul pretinde, a a se conserva se-

na tul ar fi a se contrazice, a nu fi logicA adunarea nici cu chemarea ei special, nici cu actele ei, el insui inflptuea p6catul
de care invinuea pe altii" ". Nu e vorba, protivnicii Domniei
lui Cuza Vod cAutau sA str6mute chestia pe VII timid moral.

Aa Neculai Ionescu spunea in edinta din 1 Mai, a legea

" Romdnul, 16 Iunie 1866.

LOCOTENENTA DOMNEASCA

197

Statutului, lege despotica, a dat rezultate bune, fiindca a fost

aplicata In un spirit liberal" 25, dar acestea erau nurrfai vorbe,
cum tot vorbe era i critica plebiscitului lui Cuza Voda fata
cu acel al Locotenentei. Si unul i altul nu erau i nu puteau
fi Indeplinite, ca toate plebiscitele, &cat sub fnraurirea guvernului 26. Ba sunt oare cari indicii ca plebiscitul lui Cuza
fusese Mat poate ceva mai liber deck acel pentru alegerea
fcuta sub Locotenenta, de oarece In cel dintai tot Intalnim
1307 nu i 52.000 de abtineri cari pot fi considerate tot ca voturi protivnice, pe cand in plebiscitul Locotenentei, gasim numai o cifra cu totul neInsemnat care se rostise fmpotriva Principelui strain ; 224 de glasuri contra, i nici o abtinere. Cat
despre modul cum fura luate voturile pe timpul Locotenentei.
avem aratarile lui loan Heliade Radulescu, marele nume din
1848, care spune ca a votat cu prefectul de politie alaturea
care 1-ar fi conjurat i silit moralmente a vota pentru Principele strain, cand convingerile lui, nu numai intime dar i
aratate, erau pentru Domnia nationala $7. Ori cum ar fi fost
fnsa culese voturile, In ambele plebiscite, ele slujisera a fndeplini doua acte folositoare desvoltarei poporului roman ; caci,
cum spune Tribuna ,Ronicind In fntaiul ei numrtr, cand reapare
In 1866: Aceste dou decrete au purces ambele, dei indirect,
din aceeai sorginte, adeca din vointa majoritatei poporului
roman. Arnandou se vad ca sunt consecventele educatiunei
politice a -plebei romane in timpurile noastre, de oarece prin
plebiscitele din 1864 i 1866 generatiunea prezenta a natiunei
romane din Principat, a repudiat atat predomnirea oligarhiei
feudale In Romania cat i Domnia electiva" 28.
Situatia exterioar. Ceeace este interesant pentru Intelegerea rostului acelui timp este refntregirea partidului national
In vederea primejdiilor In care tara i se parea pusa prin domnia
lui Cuza Voda, i In care fnteadevar intrase prin a lui detronare.
Situatia exterioara a Principatelor devenise din cele mai
grave, In urma celor petrecute In Bucureti. Chiar In conferinta Intai tinuta, In 26 Fevruarie 1866 (10 Martie stil nou),
dupa schimbarea starei lucrurilor din Principate, prin fnputernicitul turc citi o nota In care amintind stipulatiile internationale privitoare la Principate, se Impotrivi la toate hotaririlp cari ar putea PsaL le atingacn El ceru s se ice, ca baza.
" Mon. 01., 6 Mai 1866.
24 Bolintineanu, Viafa lui Cuza Voda, p. 31.
edinta din 1 Mai. Mon. Of., 7 Mai 1866. Textul plebiscitulul In Aus
dem Leben lanig Karl's von RLmtnien, I, p. 57. CA Beliade era contra Princlpelui strAin, se vede din multe articole publicate sub iscAlitura Jul In ziarul Legalilalea, 1866.
" Tribuna RomAnA, 11 August 1866.

1STORIA ROMANILOR

198

a deliberarilor, tratatul de Paris i toate actele ulterioare cad

fac parte intregitoare din el; c din aceste deliberari sa fie

Cu totul inlaturala intrebarea numirei unui principe strain, sub

once forma sau numire ar fi propus, precum i principiul ereditatii i acel al consultarei dorintelor Virci, fara ca mai Inainte
puterile O. fi publicat In chip oficial hotrirea nerevocabila
de a nu primi alegerea unui Principe nebastina" 29
In a doua conferinta din 28 Fevruarie (12 Martie) se la
In desbatere intrebarea unirei, i Turcia cere aplicarea firmanului .ei din 1861 care adrnitea unirea nunaai pentru timpul
vietei lui Cuza, iar la incetarea Domniei lui, sa se convoace

dou adunari, una in Muntenia i alta in Moldova, care

proceada* la alegerea de gospodari deosebiti pentru ambele
tri" 3

Intemeiat pe aceste protocoale, guvernul Portei cerca,

ca puterile sa trimita comisan i in Principate spre a cerceta
rezultatele experientei facute cu unirea. Intelege oricine pericolul

unui asemenea amestec al puterilor, care pe deoparte, ar fi

nimicit ca desavA .ire toate izbanzile pe calea autonOmiei

dobandite dela 1856 incoace, pe de alta, ar ti pus unirea in

mare cumpana, prin culegerea de catre comisan i a nemultumitorilor cu chipul cum ea se infaptuise, care nemultumid in
Moldova erau multe i reale, i ar fi putut gasi in mintile diplo-

matilor europeni un rasunet mult mai puternic de cum ar fi

trebuit sa-1 aiba.

Puterile se inteleg in sfArit in 2 Mai 1866, sa nu mai

i sa atepte hotaarea asupra mentinerei sau ruperei dela adunarea ce era sa

trimita comisan i cercetatori .in Principate,

se convoace in 13ucureti. Conferinta din Paris dispunea insa

In chip amenintator, c dac majoritatea deputatilor moldo-

veni sau a celor munteni s'ar rosti contra unirei, acest vot
va avea de urmare despartirea celor doua Principate. Dupa
ce aceasta intrebare va fi hotarita, se va proceda la alegerea
gospodarului care, dupa art. XIII al, Conventiunei, nu putea

cadea derat asupra unui bastina" 31.

Cum spunea deputatul Sihleanu : Tara era intre dota

pericole : natia alese pe Carol prin plebiscit, iar puterile cereau

alegerea unui principe indigen i prin adunare" 32; Sall cum
adauga ziarul DesbaterUe, organ ponservator din Buctulegi :

Tara noastra, in cei 7 ani trecuti nu a putut sa contopeasca

toate ambitiunile, sa impace toate interesele, sa lege toate
rank. In nfar5 de tranzitiunea in care suntem, multe sperante
'

Protocelut reprodus in D. A. Sturdza, (J liar!

ntiue, Met el dieumenia, f, 1866-1871, p. 14.

"
"

I Roi de Rownante, Chro-

ibIdeni, p. 28.

Vial 1866. Ibidem, p. XXII, comp. pp. 135

" Sed. din 1 Mal. Mon, 01., 7 Mai 1866.
Protecolul din

si 141.

LOCOT'ENENTA DOMNICASCA

399

pe care credeam moarte s'au desteptat i micile i mizerabilele

interese particulare incep a ridica glasul 1or ; aci nu se mai

aude vocea puternia a unei mari cugetki, a unei mari sperante. Intr'un cuvAnt, gird Print strain unirea este in pericol" 83.

inteadevk, daa dup refuzul Comitelui de Flandra,

nici Principele Carol nu putea primi ? Unirea se rupea dela
sine ; cki era invederat, .c6 experienta cu un Principe din
tar era absolut cu neputintA in starea de atunci a spiritelon.
In o situatie asa de primejdioas, intelegem pe deoparte
incetarea desbin6rei dintre liberali i con,servatori ; pe de alta
loviturile date pe intrecutele logicei i consecventei politice.
Miparea separatistfi din Iai. Primejdia se si aratA in
curAnd in o miscare turbur6toare iscat in Iai In ziva de 3
Aprilie 1866, care tindea pe fa-0 la desfacerea unirei.
In acea zi, dup esirea lumei din biserica Mitropoliei, unde
se adunase o mare multime de oameni, gloata plec cu Mitropolitul Calinic Miclescu in frunte, insotit de marcle boier iesan
Neculai Roznovanu, de cumnatii acestuia, cnezii Moruzi, din
care Constantin era tsupus rusesc ; de Teodor IAtescu, Neculai
Ceaur Asian si Arn'utul Inge Rober ", spre palatul administrativ, strigAnd i sbierAnd : os unirea I RAspinsA de trupele
ce erau asezate in piata palatului, multimea sA intoarce la casele

Roznovanului unde, fiind urmkitg, se intamplA o inckrare

In care mor vreo 2 soldati .si vreo 15 dintre rAsculati, iar numkul r5nitilor nu s'a stabilit niciodat cu sigurant. Miscarea
fu indat inh'busit6 ".
Dup strignele scoase de multimea IntkAtatA, se vedea
cri miscarea era indreptat contra unirei, si era deci un rAsunet
al partidului separatist ce se injghebase in Iai In urma aderei
fostului centru al Moldovei ". Capul adevkat al misckii era
boierul Neculai Roznoveanu care vAna pentru el domnia Moldovei despktit.
Bine inteles c Mptuitorii micrii c6utar6 mai tArziu s-i
(lee

al hatisare decat acea pe care o avea in adevk. Ei

pretindeau c voiser s6 fac numai o manifestare contra celor

doi Munteni, stefan Golescu prefectul judetului Iasi si I. Cornescu colonelul comandant al garnizoanei, precum i in contra
subsemnkei plebiscitului privitor la principeli Carol de Hohenzollern, subsemnare ce se fkea 'la Palatul administrativ
Desbaterile, 26 Fevruarie 1866.

" Instruztia mal intinde Invinuirea 1 asupra lui Iacovache Stoianovici,

baragini l avocatul Panaite Cristea. Yezi Romanul 30 Aprille 1866.

Descrierea pe larg a miscArii In Trompeta Carpafilor, 27 Aprilie 1866'

Compar5 actele ofciale asupra ei In Mon. Of. 5 Aprlie 1866.
" Vezi Istoria partidelor politice: Separatstii noi, p. 423 si capitolul din

Domnia hl Cuza Vodi de mine Moldova ;I cAderea IaSului", XIII, pi 131.

200

ISTOBIA 11.0MINLLOR

guvernantii nu s'au sfiit a alerga,, In numele liberatei, In

numele nationalitAtei, la plumb, la baionetA i la colomniile

cele mai ridicule, pentru a Innbui manifestarea dorintelor
unei populatiuni intregi" 37
Cu toate aces te din rostirile serse ale altor capi ai mickei i anume din acele ale supusului rus, cneazul Constantin
Moruzi, se poate vedea cA adevkata caua a micArei era sfAamarea unirei ; cAci spune Principele Moruzi In o scrisoare
publid cAtre loan Ghica preedintele consiliului de minitri,
sub guvernul Locotenentei, cA Europa nu acceptase niciodatA

unirea Cu un Principe stain de caa suveranA, precum au

dorit-o i cum o doreau toti cei ce sunt de bun5 credint ;

lar unirea sub un Principe pknAntean este o pAgubitoare InelAciune pentru Moldova". Dad. Ina era aa i dad protestarea
avea numai scopul de a fnlAtura unirea sub un principe bAstina,
pentruce a tuncea mergea acea grAmad, de oameni s manifesteze aspunsul la plebiscit" (sic) care tocmai duta reali-

zarea unirei sub Principele stain?. Apoi comitetul dela care

plecase toatit intreprinderea, se constituise cu mult fnainte chiar

de a se fi fndrumat plebiscitul, pe atunci pe cAnd, aceastA con-

sultare a poporului nu putea fi tintia. Dar In realitate, nu

era vorba de un principe stain sau pAmAntean. Unirea era
urgisit In ea Inai, pentru a deslace Moldova ca Principat

separat, i a pune In capul ei pe boierul Roznovanu. Lucrul

reiea In destul de limpede din un loe infocat ale aceleiai
scrisori, In care patima covArete prudenta rostirilor : SA
nu credeti, zise Principele Moruzi, ea' ati sfArit lupta angeroaa. Eu v5 spun c6 nici nu a inceput. Credeti c'A yeti putea
sAvAri crima ce, se numesle unire; credefi di ea pa pulea avea

viola? Nu, nu, niciodatA I S'a schimat persoana EVA a se

schimba sistema. .Ati fAcut se Inteleag5 Moldovanul ce-i rAmAne de ateptat dela unire. Toate clasele societkii nu vAd
in unirea d-voasta deck o desilvArit calicie proprietarul,
deprecierea fondului
; comerciantul, moartea creditorului ;
lucrAtorul p5mAntului, impAtrirea birurilor i micorarea veniturilor. Credeti cA yeti putea mentine unirea IntemeiatA numai

pe interesul ckorva indivizi din Moldova ? Unirea ar fi putut

sA se fad, ar fi trebuit a se fad.; Ina nu personificatA In

anarl je, in revolulie i In calicia obteascA"

38,

O altti brourA mai cuprinatoare, a unuia Moraru din

Cern'Auti, pledeaa mai pe larg pentru sfilamarea unirei. Autorul

ei care se vede a fi un Moldovan spune, c cea mai periculoaa faa prin care a trecut Moldova a fost acea din 1859,
cAnd acei prtini liberali a filcut fuziunea In tar i au reuit
r N. C. Asian. lasii si d. C. N. Brdiloiu, Iasi, 1866, p. 26.
" Scrisoarea Principelui Moruzi cdtre primul ministru. Iasi, 1866.

LOCOTENBNTA DOMNBASOIL

.201

de au ales pe Cuza de Domn al Principatelor-Unite. Ace.sta

a adus tara la sapl de lemn, impunAnd o suferintA mizerabilit

Moldovenilor dela opinc pAn la vldicA, dela bordeiu pAnA

la palat. Guvernul revolutionar care detronase pe Cuza a cenit

dela camerA i dela senat s proclame de domn pe Filip de

Flandra, f5r5 s5 aib5 acea camel% i acel senat autorizatia
poporului pentru numirea unui Principe strAin i MA a consulta mai InlAi ambele %ri, dacA mai primesc o asemenea
unitate a fi i sub un Print strAln". Dup mai multe apretuiri
rAu voitoare la adresa Muntenilor, Moraru !lichee, cA Moldovenii au avut dar dreptul a cere separatiunea teritoriului lor
de Valahia IndatA dup abdicarea lui Cuza ; iar Muntenii ImpreunA Cu o fractiune de Moldoveni, doresc a apAra pe poporul
moldovan nevinovat, cAnd acest popor nu mai urea de el unirea
Cu Print strain, nici cu Print indigen, pe amAndouA Odle.

SA mearg6 deci s6nAtoi Muntenii in tara lor ; fac6 ei acolo

ce vor voi cu pretinii liberali moldoveni ; iar tara Moldovei
s'a ingrozit de benefisurile unirei i s o fereasa Dumnezeu
deasemenea benefisuri. Noi Moldovenii adevArati vom cere a
fi desprtitA Molodva de Valahia pentru tot deauna" 39.

Inc6 mai Inchietoare este apArarea unuia din capii midela 3 Aprilie, acea a lui T. Boldur-L6tescu, care se
pune i el tot pe tema separatismului. El sustine, cA multimea
sub conducerea Mitropolitului se indrepta In spre palat, ca
sA spunA Locotenentei domneti ce se afla acolo, cu Incredere
dorintele sale ; cA multimea striga : trAiascA Moldova, triliascA
Conventia de Paris (care prevedea despArtirea Principatelor);
cA IntrucAt un print strAin cu independenta noastr complectl
i Cu avantaje reciproce pentru ambele Principate este o solutie imposibil, atunci Conventia (Cu desbinarea Triribor Romane) rAmAne religia i inima fiecAruia Moldovean. Once om
Inzestrat cu urmnoarele Insuiri, fie Roznovanu, fie Petru sau
Pavel, fl voi don i de domn al Moldovei, Il voi recunoate de
Printul meu"4.
Micarea din Iai Ins6 nu era nici cum pretinde proclacArei

matia guvernului opera numai a unei cete de perturbAtori,

a vreo 500 de ini salariati, de ctre o fractiune compusA din
strAinii Mr% cpAtAiu, din Evrei i din servii casei Roznovanului" 41 Vor fi fost i de acetia ; dar micarea era i izbuc-

si Expunerea situatiei Moldovet dela 1859 ;i pentru tristul evenement din

Aprilie, prelucratd dupd adevdr de loan Moraru din ocolul Moldovel.
Cerniiuti, 1866. Brosura lui Moraru apare pe la 15 Soptemvrie acel an, citnd se
anuntit Impriltierea ei prin Veit de zlarul Romdnul, 26 Sept. 1866.
40 Adevdrul adevrat sau relatia evenementelor pelrecute tn Ia;i la 3 Aprilie
1866 de T. Boldur ',Meson. Cernauti, 1866.
41 Proclamatia lui Stefan Golescu, prefectul de lal, din 4 Aprille 1866.
Mon. Otic., 5 Aprilie 1866.
1a;1 dela '/

202

1BTORLA ROMANLLOR

nirea. unei nemultumiri a Iaoului ceeace nu era deck in destul

de firesc, daca no gandim la decaderea in care stramutarea
capitalei adusese pe fostul centru al Moldovei. Jata cum descriu
organele timpului starea acestui ora:
oricine
un ora o Cu o populatiune de vre-o 80-90.000 de locuitori din
cari o mare parte Ovrei vagabonzi, venetici din Rusia oi Galitia, MI% capataiu, MI% meserii, murdari, rioi, pacatooi
lipsiti de once mijloc de existenta ; inchipuiascali ramasita,
scotand vreo 2-3000 de functionari stapani i servi murind
de foame in c5sute1e lor mizerabile, suferind torturi mai rele
deck o mie de morti, din cauza lipsei hranei oi a lucrului, din

cauza frigului oi a boalelor. Nu faci un pas far5 a nu da de

un ceroetor. Nu este zi in care sA nu auzi crime noua. Inchi-

sorile sunt pline cum nu a mai fost. Inchisoarea preventiva are

500 de arestati ; inchisorile prefecturilor sunt tixite. Peste acestea
; lipsa absolut de lucru i toate ramurile
holera, tifos i an
In care s'ar putea caotiga ceva acaparate de Evrei. Lipsa ab-

soluta de credit oi de sperant5 in viitor" 42.

Aceasta miscare turburatoare dela 3 Aprilie era lAnuita
a fi fost sprijinita de Ruoi, mai ales din imprejurarea, cri intre
capii ei ce mai de seama se intalnea i cneazul Constantin Moruzi,

supus rus. 0 dovada cA aceasta invinuire nu era lipsi LA de

temeiu ne-o da tocmai gazeta separatista a lui Latescu, care
raspundea Romeinului ce repeta fAr incetare imputarile de
vandut strinilor i creatiunii ruseoti, spurAnd acea gazeta,
di ea spera in o modificare a afacerilor Europei, in vreun
esec ce ar primi strainii adica Frantujii cari au tradat Moldova in prada Munteniei, oi care ar aduce oarecare uourare

la suferintele nenorocitei noastre Orr. 0 dare de seam5 a

rascoalei facuta de o foaie iesana spune, ca poporul striga :

jos unirea ; Ruoii vin in ajutorul nostru ; Locotenentii erau
caci otia de cu sear5, cA banii ruseoti avea s5. faca

scandaluri". Se scria tot pe atunci in ziarele straine ca se

pregateote in Moldova un memorandum in care rusofilii vreau

s5 adune sute de mii de iscalituri, pentru a le da reprezentantului Rusiei, and s'ar tinea vreun Congres sau vreo Conferinta" 43.

Asemenea banuiala de amestec al Ruoilor i face cale

In un chip nu prea chibzuit i in adresa guvernului c5tre decanal corpului consular prin cuvintele, ca mijloacele i sprijinul secret de cari dispunea cneazul Moruzzi au adus inval-

maoeala inttimplata", si aduce o complicatie diplomatica. OffenVezi ziarul ieean Constitufiunea sub redactia lui Iordache Beldimane
C. Negruzzi, V. Pogor, C. N. 5utu, Gh. Marzescu. Numiirul din 5 Oct. 1866.
Moldoua din 25 Aprilie. Romdnul din 4 Mai 1867. Comp. Vocea Nafionald din 1241, 5 Aprilie 1866.

LOCOT'ENENTA DOMNEASCA

203

berg, consulul rusesc, luAnd cuvintele ca tintAnd pe statul

sAu, rAspunde lui Ion Ghica, protestAnd contra unor atare

rostiri cari ar putea aduce bAnuiala amestecului Rusilor In

afacere ce le este cu totul strAinA. Ghica cautA s tAlmAseascA

spusele lui in sens neofensAtor pentru Rusi i asa incidentul
este litchis".
Chestia strAmutArei Curtei de Casatie la lai.

CA misearea

din 3 Aprilie fusese rostirea vzuI i pAnA la un .punct provoeat a unei stAri de realA nemultumire a Iasului, se vede
si de pe urmarea.mai departe a spiritului ce insufletise, desi
pe alte cAi desbrAcate de violen.
Modul cum se infAptuise de Cuza VodA nu avuse pentru
orasul jertfit in interesul obstesc al Wei si al neamului, nici
cea mai micA bAgare In seamA. Viata IntreagA a statului cen.

tralizAndu-se in Bucuresti, ea se retrase ca totul din fosta

capitalA a Moldovei, care trebui sA plAteascA scump aceast

descapitalizare. IndatA dupA strAmutarea tuturor asezAmintelor
din Iasi, si a suferintelor economice ce cAzurA asupra orasului,
oamenii politici se gAndirA la chipul de a lecui mAcar intrucAtva rAnile aduse fostei capitale a Moldovei. ImbuniltAtirea
tArei orasului Iasi se crezu a se putea aduce prin strAmutarea
In el a Curtei de Casatie, i iat cum aceastA idee renAscu
apoi se desvoltA In ininile contimporanilor.
In anul realizArei unirei 1862, se Infiintase i Curtea de
Casatie, i pentrti motiv de economic se ivi ideea de a se
instala noul asezAmAnt in palatul domnesc din Iasi ce rAmAsese

aproape gol prin strAmutarea autoritAtilor la Bucuresti. Nu e

vorba aceastA strAmutare trebuia sA fie numai provizorie, pAnA

la asternerea unui drum de fier fare Iai i Bucuresti. Propunerea fu sprijinitA in

1862

de depatatii Lascar Catargiu,

P. Cazimir, Gh. VAsescu i Gh. Ghica i combAtutA de Anastase

Panu si M. KogAlniceanu deputati ai Iau1ui, apoi dintre Mi-

nistrii de B. Stirbeiu si I. C. BrAtianu. Propunerea cAzu cu

52 de voturi contra, avAnd pentru ea numai 3545.

KogAlniceanu care mai ales dupA arderea lui in efigie

de cAtre Ieeni, avea pe suflet suferintele Iau1ui, fAeu in 22
Oct. 1863 un raport cAtre domnitor, in care ti propune, el
guvernul i adunarea sA lie pusi In pozitie de a putea compensa mAcar in parte sacrificiile vechei capitale a Moldovei
anume consultAnd spre acest scop nsai poporatia din Iasi
despre trebuintele ei". Se InfiinteazA prin decret domnesc, o
comisie ieseanA, sub presidentia Mitropolitului, din reprezentantii

tuturor autoritAtilor, cAtre cari se adaug

acei 'ai atorva

44 Corespondenta diplomatic6 In Mon. 0/., 10 Aptille 1868.

15 Vezt Domnia lui Cuza Vod, XIII, p. 134.

ISTOILLA ROMANI:EAR

204

dee pgrerea asupra imbutAtirilor ce s'ar pu tea adace in starea orasului".

Romeinul observA asupra acestei comisii, c ar fi alcAtuit din 40 de persoane mai toate oficiale i b6rmia, c guvernul ar fi voit a face mai mult o manoperl electoral, dealt
corporatii din Iasi, care comisie

o ingrijire serioas5 de soarta Iasului" 47.

TurburArile politice provenite din pricina coalitiei mon-

a loviturei de stat i a urnArilor ei, zAdrnicir

insA lucrrile acestei comisii, chiar in cazul dad ar fi avut
scopul a face ceva, i cA once imbuntAtire a stArei
struoase,

rAmase o zadarnicA asteptare. Cu drept cuvnt bag5 de seamA

organul iesean Tribuna Rorndnti, redactat de Neculai Ionescu,

a dela 1863 Oa. astgzi (21 August 1866) Iesenii au p5zit o

discret5 Were asupra dorintelor lor in genere, si asupra do-

rintelor particulare pentru Curtea de Casatiune" 48

TurburArile din Iasi dela 3 Aprilie 1866 aduser pe Locotenenta domneascA in Iasi pentru a linisti lucrurile a evita
rumperea unirei i impiedecarea alegerei Principelui strAin.
Atunci reinvie chestia Curtei de Casatie prin aratkile lui Lascar
Catargiu Mute in sedinta adunArei din 29 Iunie 1866, cA noi
trebuind a linisti pe Icseni, le-am promis intre altele i strmutarea Curtei de Casatiune in orasul Iai, i am alcRuit un
proiect de lege depus in Camer5. Lascar Catargiu adaogil,

indat ce am ajuns in Iasi, am chemat toate corporatiile

am luat angajamente de a rAspunde cerintelor lor" ".

Proiectul de lege al Locotenentei domnesti se intemeiaz5

pe consideratiile, cA guvernul trecut uitand cA Iasul s'a pus
totdeauna in capul miscArilor nationale si a fAcut sacrificii
insemnate pentru consolidarea i intArirea Romaniei, a luat
milsuri care au zdruncinat interesele acestui oras, in vreme
cfind, in urma strAmut5rei capitalei la Bucuresti, ar fi trebuit
s5. caute a usura pierderile ce trebueau s5 provinil din aceast

schimbare. Avnd in vedere dorintele exprimate de Ieseni cAtre

domnii Locotenentii domncsti N. Golescu si Lascar Catargiu,
Cu ocaziunea mergerei lor acolo, am hot:61'U a lua mai multe
m5suri administrative In folosul Iaului, ca stedmutarea scoalei

militare, incuviintarea de 500.000 lei pentru dregerea pavagiului, complectarea facultAtilor la Universitatea din Iasi si
altele, iar ca mAsur mai insemnat str'mutarea Curtei de
Casatiune in Iasi" 60.

In preziva deschiderei adunArei constituantei, 27 Aprilie

1866, se tine o consfAtuire la Prim6ria de Bucuresti, in care
Raportul i decretul din 22 Oct. 1866 in Mort. Of., 23 Oct., 1863.
Ronginul, 25 Oct., 1863.
" Tribuna Ronuind, 21 August, 1866.

" Mon. 01., 5 lulie, 1866 (p. 652, col. 4).

10 Jurnal din 18 Aprilie 1866. Mon. 01., 23 Aprilie 1866.

LOGO'rENENTA DOMNEASCA

205

se desbate tare altele i chestia aezArei Curtei de Casatie la

Deputatul Iaului Gh. MArzescu raporteazA astfel ceva

mai tArziu cele petrecute In acea consfAtuire : CAnd s'au adunat

In localul primAriei deputatii Moldovei cu acei ai TArei Romfineti, aceLia erau foarte tngrijiti de atitudinea celor dintAi.
Deputatii munteni, In numAr de 50, pentru a liniti spiracle
spuneau celor moldoveni, ca sd nu se lndoiascd cd promisiunile
dale de Locotenenfa domneascd au sti f ie realizate i set se liniteased, pentru c lode se vor vota. I. C. BrAtianu care preedea
*edinta IntrebA pe Gh. MArzescu, dacA nu ar vrea sA se facA

un proces verbal pe care noi toti deputatii munteni sA-1 subsemnAm c vom vota dorintele voastre". MA'rzescu 1ns, Indemnat de un imbold cavaleresc, Ii rAspunse, cA nu are trebuintA de un asemenea proces-verbal i cA-i este destul cuvAntul
confratilor lui" 51.

CAnd Principele Carol vine In Iai, cetAtenii Ii fAcurA o

primire destul de cAlduroasA ; dar nu lipsir6 a-i SnmAna i o
tAnguire, In care ei arAtau : cum se vede cA oraul lor este
tinta unei sistematice prigoniri ; cA guvernul de azi a obtit
prin foaia oficialA 52, un ir de msuri de ImbunALAtire ce-i
propunea s facA Iaului ; dar cAnd a trebuit ca ele sA se realizeze, s'a ridicat o furtunA de batjocuri Ieenilor; cA s'a
desfiintat coala de arte i meserii, scoala de muzick coalA
de bele-arte ; cA cel putin dacA nu se acordA ImbunAtAtirile
promise, s'A nu se ice *i ce a mai rAmas. CutezAm a VA ruga,
urmeazA plAngerea, prea Inalte Doamne, sA binevoiti a hideplini toate promisiunile filcute Iaului, pentru realizarea cArora

guvernul s'a angajat atAt de solemn, fare allele cea mai de

cApetenie din toate transferarea Curtci de Casatiune care s'ar
putea opera cAt de curAnd" 53.

1, G. Marzescu In sedinta din 13 Martic 1867. Mon. 01., 17 Martie 1867

(p. 366, col. 3-2). Comp. N. Ionescu In sed. din 29 Iunie 1866. Mon. 01., 5 tulle
1866 (p. 563, col. 5). Numarul deputatilor mupteni de 50 este dat de Romdnul,
21 Martie 1867 care spune : Deputatii constituantei In numar de 50 au promis
In sala Primariei ca vor Implini cererea politica a Romlnilor de peste Milcov.
Nu este niciun Roman care sa nu stie, ca deputatii munteni au vrut a lua acel
angajament prin un proces verbal subscris de toti ; dar deputatii de peste Milcov
au declarat ea le este destula iubirea de patrie i simtimantul de fratie al deputatilor de dincoace de Milcov".
" Jurnalul din 18 Aprilie 1866 citat In nota 50. Poporul din Iasi, 18 August
1866 arata cA primirea Principelui In Iasi a fost cam rece ; aceasta din cauza ml-

zeriei In care era orasul. N. Ionescu fractionistul antidinastic Isi bate jodc de
Principe In Tribuna Romdnd din 31 Mai 1866 spunand iaca asa t PrIncipele a
multamit Iesenilor In romaneste".
Petitia Iesenilor catre M. S. reprodusa, !titre alte multe ziare, de Trompeta Carpalilor, 2 Septembrie 1866. Memoriul Municipalltatei In ziarul Poporul
25 August 1866. Compara i dorintele alegatorilor iesenl. Ibidem, 22 Sept. 1866.
Petitia era subscrisa dupa Tribuna Romdnd, 26 Aprille 1866, de 800 persoanet
Consiliul comunal era compus din C. Balais, T. Codrescu, T. Tautu, C. I. Iorga,

206

ISTORIA ROMANILOR

In aim% de aceasta petitie, municipalitatea Iasului mai

face un memoriu pe care Il da Principelui si in care consiliul
comunal cauta sa indreptateasca miscarea dela 3 Aprilie, ca
pricinuita de apasarea si nedreptatea trecutului. Se jalueste
apoi c Universitatea in loc de a fi complectata i s'a redus Facultatea de Teologie ; c s'a suprimat scoala de muzica, cea
de sericiultura ; arata dupa aceea decaderea comertului iesan

sub concurenta jidoveasca. Municipalitatea cere : 1) ca ungerea

M. S. Domnitorului sa se faca in Iasi ; 2) ca Domnitorul sa resada in acest ora 6 luni pe an ; 3) ingrijirea de biserici ; 4) coinplectarea Universitatii ; 5) scoala de industrie ; 6) vanzarea
proprietatilor statului numai Romnilor ; 7) colonizarea cu
Romani imprejurul Iasului ; 8) stramutarea Curtei de Casatie
In Iasi ; 9) luo.rea dreptului Evreilor de a-specula cu lucrurile
de mancare si de bauturd ; 10) un munte de pietate, si alte cateva.
Principele Carol, pe care o tine la primirea oficial a autoritatilor iesene, ce se face in casele Mavrogheni, spune,
in ceeace priveste Iasul care a fost unul din centrele principale
ale marelor si frumoaselor idei nationale si care a sacrificat
totul pentru a da natiunei romanesti o mai mare putere, unirea,
eu 11 consider ca a doua capitala a Romaniei si sunt decis a
resedea regulat in el, daca voi putea, o parte a anului, indata
ce chestiile de organizare generala interioara mi-o vor permite.

Stramutarea scoalei militare, dei de un folos secundar, este

totusi o dovada de ingrijirea guvernului meu, si daca permutarea Curtei de Casatiune nu a putut pan acuma sa se indeplineasca, sper totusi c viitoarea reprezentatiune nationale
va tinca seama de dorintele d-voastra" 54. Aceste fagaduinti,
ori cat era de sus locul de unde plecau, fiind ingradite cu conditii potestative si lasate in speranta voturilor adunarei, nu
puteau incalzi mult inimele Iesenilor. Dar Principele Carol
care jurase pe Constitutie, cum bag de seama organul iesan
Con.stiluliunea, nu putea sa faca totul, si daca a spus, ca spereaza ca viitoarea adunare va stramuta Curtea de Casatiune,
trebue tinut sama de conditiile regimului constitutional" ".
De aceea amaraciunea Iesenilor se da pe lata in raspunsul primarului D. Gusti la toastul Principelui, dela banchetul dela
Teatrul national. Gusti reflectand mai mult la durerile trecutului decat la sperantele viitorului, spune, ca Iasul .a suferit
mult ; dar A. aruncam un vat asupra trectifului si s bem acest
pahar in silnatatea Mariei Sale" 56

Al. endre, Economul Al. Ionescu, C. Panaitescu, P. Idieru, N. Mlicarescu O. G.

Hristofor. Legalitalea din 9 Sept. 1866 da iscaliturile lor pe memoriu.
Reproduse de Trompeta Carpafilor, 2 Septemvrie 1866.
Constitufiunea din 4 Septembrie 1866. Tribuna Romdrul mai ascutitii,
trateazii aceasta fagliduintii de vorb6.
Trompeta Carpafilor, 6 Sept. 1866.

LOCOTENENTA DONINEASCA.

207

La votare.a constitutiei, cAnd se ajunge la art. 104 care

vorbeste de Curtea de Casatie, deputatul Iau1ui, Gh.
zescu propune un amendament, c aCest corp judecgtoresc
s6 fie asezat In Iasi. Dup6 o foarte lung6 desbatere, se hollreste ca asemenea dispozitie s nu fie Inseratd In constitutie,

ci s alatuiase6 obiectul unei legi a parte ce fusesechiar for-

mulatA de guvern IncA din 18 Aprilie, si care lege era sA se ice

In desbatere Indat dup votarea Constitutiei". Gaud aceastA

67 Sed. dini28 lunie: Mon. Of., 2 Tulle 1866 (p. 644, col. 2) 0 3 Iulle (p.
646, col. 3).

ISTORIA ROMAYILOR

208

lege vine la rnd, se repet cele ce se petrecuser in 1862, and

asezarea Curtei de Casatie in Iai fusese combAtut de Panu
Koglniceanu ; anume tot un Iesan, deputatul N. Ionescu
este acel ce combate mai cu inversunare strAmutarea Casatiei
la Iai. Adunarea primeste cu 58 *de voturi, contra 39, amendamentul lui C. Boerescu care propunea in locul strAmutrei
o despgubire de 10.000.000 de lei lasului 58. Strmtorarea
In care se afla casa statului face pe guvern s cear dela Principe
nesanctionarea acestei legi de despAgubire, i ministerul se
indatoreste a propune din nou strAmutarea Curtei de Casatie
inteo nota legislatur. Jurnalul Consiliului de ministri arat,

pe lAng5 motivul financiar, a de s'ar sanctiona proiectul

votat de Adunare, s'ar Inchide Iaului i judetelor de prin prejur

speranla pentru o imbustttire imediat, atat de urgent reclamat" 59.

Trebue ins luat aminte c strmutarea nu fusese pro-

pus numai de Moldoveni i combAtut de Munteni, cum curge

legenda obicinuit' 65. Daa. N. Ionescu este singurul Moldovan

care o combate, sunt ativa Munteni care o sprijin, cum se

vede aceasta din subscrierile puse pe amendamentul lui Gh.
Mrzescu care ceruse introducerea principiului asearei Casatiei

In Iasi in art. 104 din Constitutie. Pe lng6 16 deputati moldoveni care subscriseser amendamentul, gsim in el si pe urmiltorii deputati munteni : G. Lahovari, N. Blaremberg, C.
Blaremberg, N. Golescu, C. Cantacuzino, G. Serurie, C. Racovit (deputat al Buaului), N. Slvescu (Arges), Vladimir Ghica
(OIL), A. G. Golescu si St. Golescu 51.

Nu a fost deci strAmutarea Curtei de Casatie la Iasi o

chestie pus intre Moldoveni i Munteni in deobste pe trmul

separatismului, ci una care a imprtit toat adunarea in dota

tabere, din care bine inteles c majoritatea Muntenilor trebuea

" Sed. din 29 Iunie, Mort. Of., 5 Iulie 1866 (p. 654, col. 4).
" Mon. Of., 5 Iulie 1866. C. Cristodulo Cerchez, lute intrunire a comitetului electoral conservator din Iasi, spune, ca transferarea Curtei de Casatiune nu este dorinta numai a Iasului ci a intregei OH de dincoace de Milcov".
Conslilufiunea, 28 Sept. 1866.
" Comp. Latescu in Moldova, 27 Ian. 1867: stramutarea Curtei de Ca satiune a fost si este impiedicata de opozitiunea turbata a celor mai multi Munteni".

" Intro deputatii Moldovei cari subsemnasera amendamentul lui Mar-

aescu, si care sunt In numar de 16, este si Dinlitrie Ghica (Romdn), care nu trebue
amestecat cu Principele Dim. Ghica din Muntenia, care acesta era contra -stramutiirei. Sed. din 21 Iunie, Mon. Of., 2 Iulie (p. 644, vol. 2). Comp. lista tuturor deputatilor, dup5 tinuturile unde au fost aleJi, In Voacea nalionald din Iasi, 20 Aprilie 1866. Programul electoral conservator din tara spune, In apelul
: Nu tre-

bue sa uitam ca acei 15 deputati (cu Marzescu 16), care cerura la constituanti
transformarea Curtei de Casatiune, au gvut pe langa ei alti 24 de deputati din
Romania de peste Milcov, si ca unul din acestia, N. Blaremberg in numele colegilor sal s'a ridicat cu o nobila indignatiune contra tristelor argumente invocate
de deputatul moldovean, adversar al proiectului, N. Ionescu, Constilufiunea,
28 Sept. 1866.

LOCOTENENTA DOMNEASCA.

209

sci hot6rasc6 votul. *Um 'MA a din aceastA majoritate 50 de

deputati munteni se oferiser sA se indatoreasc in scris la consiltuirea dela Prim6rie, a vota si strAmutarea Curtei de Casatie.

Este evident c6 cei mai multi nu se tinur de cuvAntul dat ;

dar numai cu acest pret se face politia.

Motivele pentru care se comb6tea strmutarea Curtei de

Casatie in vechea capital a Moldovei erau intai stinghirirea
ce s'ar aduce intregei Oltenii prin Indep6rtarea atat de mare
de ea in care s'ar aseza Casatia ; apoi imprejurarea c centrul
afacerilor judecAtoresti ar 'trbui s6 fie acolo unde este centrul
intregei vieti romnesti, intru cfit Casatia e nu numai o instant5
judeciltoreasc6 ci si una politicA care ar fi chemat a judeca
si pe ministri in caz eventual. Tot asa stil lucru cu dreptul de
cenzurA pe care era chemat a-1 pune in lucrare asupra magistratilor inferiori, precum i cu dreptul de a ataca, in interesul legei, hotArarile tribunalelor. Toate aceste atributiuni
trebuind a fi exercitate in intelegere cu ministrul Justitiei,
cereau numai cleat aflarea Curtei in apropierea acestui minister, lar nu la distant6 de zile intregi, cum ar fi cAnd s'ar aseza

In Iai, in lipsA de drumuri de fier care s6 inlesneasc comunicatia ea. Curt ea de Casatie era apoi menit a unifica legile
prin influenta ce are aplicarea lor asupra obiceiurilor, a unifica i obiceiurile, aceasta a doua natur a omului, inat astfel
Curtea fiind un agent perpetuu de asimilare, un puternic le&ant de unitate, ar avea si o misiune politicil de indeplinit ea.
In sfArsit Curtea de Casatie ar avea o legAtur legal cu ministerul de Rrizboiu pentru casa dota tiunei oastei, cu acel de Instructie pen tru consiliul general al Instructiei publice si mai
la urma urmelor asezarea Casatiei in Iasi nu ar aduce nici un
folos real Iasului, decat, castigul cAtorva posesori de oteluri
evreesti

Acei ce sprijineau stiiimutarea la Iasi a Curtei de Casatie

se puneau pe tsrAmul unirei. Asa N. Blaremberg spunea, c6
este un interes care trebue sil primeze pe toate celelalte aceI
al nationalittei romne, acel al unirei. Dac6 voim s6 cimentAin
aceast unire, trebue s6 indep5rtAm tot ce poate avea chiar.
aparenta unei anexiuni. Pe lng6 realizarea altor cereri, singura satisfactie ce se poate .da, imediat Iasului este transferarea
Reflexiune asupra proieclului de slrilmutare In la0 a Curfei de Casa! une,

Bucuroti, 3 Martie, 1867, (p. 10-12).

" Strdmutarea Curfei de Casafiune, Buc., 1866 .(tipogr. Rasidescu),. p. 9.

Cu o introducere istori.c. Bucureti 1866

A doua editie a aceatei brOuri adAbgatA

(tipogr. nationalA).

" Comp. afarA de cele dou brouri citate In notele precedente, 0 cuvAn-

tarea lui N. Ionescu, calificatA de admirabila" de Insu0 protivnicii lut ( I I),

rostla in edinta din 29 Iunie Mon. Of., 8 lulie 1866.
A. D. Xeoopol. Istoria Rornanllor.

Vol. XIV.

14

ISTORIA ROMANILOR

210

Curtei de Casatiune. SA presupunem chiar cA aceasta ar fi un

sacrificiu. Oare el poate fi pus in ctimpAn ca acela ce l'a fAcut
Iasul in favoarea unirei? SA redAm Iaului oparte din splendba.rea lui trecutA, i sA i dovedim ct unirea nu e absorbtiune,
si atunci edificiul nostru politic va fi tare, cAci va fi intemeiat
pe iubire i afectiune" ".
Chestia imbunAtAtirilor de incuviintat Iaului, ca rAs-

platA pentru jertfirea lui cea cam neprecugetatA pe altarul

unirei, desteptA mai multe pAreri cari mergeau chiar uneori

mai departe cleat strAmutarea Curtei de Casatie. Asa mai intAi

citAm dorintele rostite de grupul ffiactionist 66 al alegAtorilor
ieseni, care stAruise mult nu numai asupra strAmutArei Casatiei ci i asupra celorlalte punte din memoriul Municipalitiltei 67.

Unul din subscriitorii rezumatului deliberatiunilor grupului fractionist, avocatul Gh. Cigaras, in o brosurA a parte,
cere pentru imbunAtAtirea stArei Iaului instituirea in el a unei
administratiuni civile centrale pentru Moldova, de care s5 atArne toate prefectiunile, si care & aibA singurA dreptul de a
prezenta pe prefectii din districtele ei, pe cAt si pe acei ai
; apoi, infiintarea unei casierii centrale de care sA atArne
toate caseriile Moldovei, acestea pe lne strAmutarea in Iasi
a Curtei de Casatie. Se intelege c instituirea unei ocArmuiri
civile separate pentru Moldova atrAgea numai decAt pe acea
a unui cap al acestei ocArmuiri care avAnd singur dreptul de
a recomanda prefectii i casierii nu insemna alt ceva (Leda
guvernatorul separat pentru Moldova, pe care Il propuneau
Rusii tocmai pentru a paraliza cererile de unire ale Pirilor
RomAne

68.

Alt apArAtor al aceleiasi teme este D. M. Catichi, vechiu

maior, care cere intAiu o conditie sui generis pentru ridicarea
anume, ca toti deputatii moldoveni sd fie indatorati,
in anul inaintea deschiderei adunArei, sA vinA sA asculte
sfAnta Liturghie in Mitropolia din Iasi si sA facA o vizit Mitropolitului, sub pedeapsa picrderei a jumAtate din diurn in
folosul PrimAriei iesene". Pe Fan& aceastA conditie, pe care

" Sed. din 29 Iunie, Mon. Of., 5 Iulie (p. 652, col. 3).
" Vona vedeh In curAnd ce era Fractiunea.

47 Rezumalul deliberafiunilor urmale la tniranirea aleglorilor din Iasi In

sala Primdriei. Iai, 1866. Se vAd subsemnati In 61e: Dr. An. FAtu, P. Suciu
prof. univ., A. Sendre avocat, A. I. Gheorghiu, 1. Tacu, Arhiereii Scriban i
Bobulescu, Arhimandritul Clement, N. C. Asian, Gr. CobAlcescu, A. Racovitit
farmacist, G. Cigaras avocat, A. D. Holban inginer, V. Gheorghian ziarist, Sandu
Dudescu, Panaite Cristea avocat, M. Buznea profesor, preotul Gh. lonescu, colonel Gh. Pavlov sl C. Asian.
Brosura lui Cigaras este Echilibrul Unirei, Iasi, 1866. Comp. Vol. XIII,
p. 125.

LOVOTENENTA DOWTEASCA

211

Catiachi pArea a pune un mare pret, el nu uit nici instalare

In Iasi a Curtei de Casatie 69.

Tot asa gAsim pe deputatii Iasului Dimitrie Tacu i Teodor

Late cari cer pe lAngA introducerea in Constitutie a principiului Domniei nationale strAmosesti, i strAmutarea Curtei de
Casatie in Iasi 70
Un Bucurestean C. N. BrAiloiu gAseste de cuviintA a critica cu asprime cererile Iasului in un articol publicat in ziarul conservator Ordinea, sub Mini Memoriul

iesene" n.
N. C. Asian Ii nspunde in o brosun citatA mai sus, In care
apArA si manifestatia dela 3 Aprilie, spunAnd intre altele : Cum?
se sfarmA unirea; fiind cA intlpciunea si eciiitatea RomAnilor
ar fi decis a nu !Asa in pArAsire Iasul, de unde au purces toate

razele mAretelor idei de astAzi, si a se veni in ajutorul unui

oras mare, a unei vechi capitale, care cere usurarea pentru
suferinetele sale provenite in mare parte din simtimAntul lui
de abnegatie ? Intr'o populatiune de 100.000 de oameni cu
traditiuni politice, cu interese materiale nimicite din cauza

cA nobile simtiminte patriotice i-au impins la indeplinirea unei

mAretz idei nationale, oare poate fi permis ecuitAtei si recu-

nostintei de a se folosi de fapte indeplinite prin puterea brutalA, pentru a tArgui cu cerintele leale ale unei populatiuni
suferinde, mai cu samA cAnd indeplinirea acelor cereri nu vatAmA decAt inchipuita unitate guvernamentalA a d-lui BrAiloien?

BrAiloiu Meuse greseala in articolul s'Au, de a ameninta

lasul spunAnd, cA municipalitatea lui va cugeta si nu va cuteza
sA deschidA o luptA intre Iasi si Bucuresti".
La clubul national din Iasi in sedinta dela 2 Aprilie 1866,

sub presedintia lui V. Pogor, Titu Maiorescu propune pentru

inflorirea Iasului alte mijloace decAt strAmutarea Curtei de

Casatie, de care el nu pomeneste prin nici un cuvAnt. Maiorescu cerca ca Iasul s'A devinA centrul de stiinti l RomAniei,
_precum Bucurestii trebue sA r'AmAnA. centrul ei politic. Tnate
scoalele superioare, scoala
scoala de arte, faculatile

de Litere si WO, scoala de Medicing, afan de o ooal de

Drept ce este necesarA Capitalei, trebue transferate la Iasi.
Prin aceasta, tinerii de dincolo de Milcov vor fi silii sA cunoascA
bine aceastA' parte a RornAniei si apoi, intorcAndu-se in CapiRelormele necesare pentru Principatele Unite de d. M. Catichi, vechiu
maior. Iasi, 1866.
7 2. Darea de seamd la aleglitorii Municipiului Ia1 din partea fostilor depu-

tap T. Latee si D. Tacu, Iasi, 1866.

71 AdecA memriul dat Principelui cAnd cu venirea lui In Iasi. Mal sus,
nota 53.
Vezi brosura citatil mal sus, nota 37. Altii brosurli tot pe tema lui BrAiloin, este aceea a Bucuresteanului G. BrAtianu, urzitit InsA mult mai ghlbaclu
Pe teze generale, intitulatii V iitorul nostru este In Unire, Bucuresti, 1866.

212

ISTCRRIA 110MANELOTI

tal pentru a ocupa functiuni, vor lucra in cunotint de cauza

la tot ce privete RomAnia din stAnga Milcovului. Apoi va re-

zulta un mare folos pentru inv'Atkur care se va putea mai

mult mai bine dobAndi In un ora linitit i depktat de famAntkile politice ale Capitalei" ".
Din aceste fapte i cuget'Ari bine adeverite rezult6 cu
sigurant imprejurarea, cA In gall de manifestarea mai mult
neserioasA dela 3 Aprilie, fierberea In Iai In toate straturile
sociale, o adAndi jignire asupra modului cum se intelesese a
se aduce unirea la indeplinire, cu centralizarea intregei vieti

a statului numai in Bucureti. De aceea poate cu drept cuvAnt

bagA de seam organul iean Constilu fiunea, cA s'a calomniat
Iaul cu 3 Aprilie ; cki s'A vorbim drept : Iaul da&A voea era
In stare s fac'A o altfel de demonstratiune" 74. Se poate zice,
c partidul propriu zis separatist ce se ivise in Iai, inc6 dinainte
de infAptuirea unirei, ii jucase ultima carte In ziva de 3 Aprilie
1866, i cA de atunci viata lui cea de altfel de tot scurf, apusese pentru totdeauna 75.
Din el insA" rAmilsese totui un vlAstar infeAtit, acel al
revendicdrilor moldovene i mai ales ioene care va avea o mult
mai trainicA putere de viat, ca unul ce este intemeiat pe fapte
netAgAduite ce lovesc In simtimAntul drepatei altoit pe jignirea intereselor.
Se intelege c'A este o tranzitie fare apusul partid separatist i acel al revendickilor ieene, cki cererile foastei capitale a Moldovei se pot cobora, dela acele care ar r5spAndi
rdcar ceva i cal% periferie din prca mult viatA adunatA
numai in centru. Dintre aceste cereri, chiar stegmutarea Curtei
de Casatie In Iai nu era de fel de a periclita aceastil unitate ;
cki Casatia fiind un singur wzdmeint strgmutat aiurea decAt
In capital'A, ducea Cu sine acolo unde era sA fie transferat, in
unicilalea lui chiar, ideea unirei. Dar dacA" aceast5 str5mutare
pkea indoelnicA In rezultatele ce era s6 le dee, de sigur cA 1)6rerea lui Maiorescu asupra prefacerei Iaului in centru de culturA al RomAniei putea fi realizat spre binele Orei intregi.
Vom vedea ins'A cum, dacA coalele din Iai propilir, aceasta
fu mai mult o urmare a desvoltkei invAtArnAntului In RomAnia,

cleat acea a unei Ingrijiri deosebite pentru foasta capital a

Vezi darea de seamA a cuvAntiirii lui Maiorescu in Vocea Naflonald,
16 Aprilie 1866. Este dupA cum credem cea dintii manifestare politicA a lui T. L.
Maiorescu.

Constitujiunea, 5 Oct. 1866.

71 Tot asa considerii si T. L. Maiorescu, Discursuri parlamentare, I, 1897,
p. 13, miscarea din 3 Aprilie, cAnd spune despre ea, cA epoca deosebirei exploittate intre Moldoveni I Munteni ajunsese acum pe sflr#t". In numArul ce din 7

lunie 1866, Trompeta Carpajilor vorbeste incA de existenta unui mic parlIct
separatist In Moldova, cu Iordache Beldiman In frunte".

LOCOTENENTA DOMNEASQL

213

Moldovei. Ba de mai multe ori chiar i ceeace avea din trecut,

ea Universitatea, Conservatorul, coala frumoaselor arte, *coala
centralA de fete, NI% puse in primej die de a fi absorbite de
Bucureti, prin mai departea urmare a plecArei fatale spre centralizare a intregei vieti romaneti in capitala tArei. De aceea
i partidul revendiearilor ieene nu poate dispilrea, i in el in
tot se oglindete, din eand in cand, *i cate o razA furiatA din
vechiul partid separatist.
Alegerea Prineipelui Carol.
Nu ne vom ocupa cu greut5tile diplomatice ce au trebuit invinse pentru a aduce la indeplinire intronarea Dinastiei strAine In Romania, al 4-lea i
ulLimul punt din dorintele roStite de Divanurile Ad-Hoc, ci
numai din tinuta partidelor fat Cu Principele pe care impre-

jurArile istorice 11 aduser in fruntea statului roman 76.

Am vAzut mai sus, cA mai mult sau mai putin sincerA,

chemarea unui Principe strAin era o dorin0 obte4te mArturisit, i In contra eareia nu se rAdicasera deca putine glasuri
din sanul pAturei culte.
De altfel ambele partide istorice" ce se injghebaser in
viata politicg romaneasc, mArturiseau acest crez politic, i
coalitia monstruoas6 contra lui Cuza Vod, ori de ce imboldire ar fi fost impini acei ce o alcatuir, tindea nu numai la
r5sturnarea Domnitorului roman, ci i la lnlocuirea lui cu o
Dinastie str6ing. Prin aceast intalnire a ambelor partide in
o cugetare i o voint comunA se reintregi iarAi partidul national ce fusese atat de desbinat in cele dou ramuri ale lui :
conservatorii i liberalii dela 1848 inainte. Dar precum la 1821,

la 1857 i la 1859, aceste dou brate ale marelui fluviu ii

amestecaser iargi apele trite() singur match', astfel *i acuma,

cu toat umflarea lor tot mai mAnoas" sub adaosul vremurilor,
desp5rtite iari sub Domnia lui Cuza Vod, ele se intrunisera

din nou pentru a infalura Domnia national i a realiza in

sfarit dorinta intocmirei statului roman sub oblAnduirea unei

mari familii europene.
Chemarea Principelui Carol de Hohenzollern la earma

Romniei nu fu opera unuia din cele dou6 partide politice, ci a ambelor impreunA. Precum era cpmpus6 Locotenenta domneasc6 i

ministerul din reprezentantii ai ambelor taberi, aa i agentii

" De nicAeri nu se pot mai bine cunoaste aceste greutAti decAt. din Mcmoriile Regelui Carol I, apArute In cAteva editii germane sub titlul Aus dem Leben
Ktinig Karl's von Rumlinien, von einem Augenzengen, Stuttgart, Vol. I. Memoriile
au apArut o In traducere romAnA si francezA. 0 culegere bogatii de acte Interne
si externe dela 1866 Incoace este continutA In volumul lul D. A. Sturdza, Charles I
,Roi de Roumanie. Bucarest, reeditatA acum In o nou formA In 3 vol. Regele Carol I
al Ronulniei, Acle f i cumlnItiri, 1909. Aceste douli publicatii nu tnlocuesc tnsA
pretioasele Memorii.

214

ISTOBIA BOMANUJOB

trimii pe la Curiae europene pentru indrumarea i rezolvirea

acestei mari probleme furt luati nedeosebiti de toti oamenii
politici. Daca loan Bratianu fu acela ce se puse in mai mare
lumina in aceste grele negocien, aceasta se datora destoiniciei
i capacitatei sale deosebite, altoite pe un e!ement ce nu este
de loe de despretuit in relatiile cu oamenii : exteriorul sau
simpatic" ".

Prin urmare cand e vorba tinuta partidelor Wei fata

cu alegerea Principelui Carol, s'ar parea ca neavand de constatat

dealt unanimitatea cugetelor tuturor, nu ar fi loc pentru desvoltari mai cuprinzatoare;

Totui aceasta alegere intalni in Principatele Unite o

impotrivire datorita la inceput unor manifestri individuale,
care insa se inmanuchiara in un partid politic. De i totdeauna
restrans in numar, acest partid nu inceta totui de a juca un
rol oarecare in viata statului roman din acel timp.
Se vazu chiar din subsemnarea plebiscitului, ca centnil
impotrivirei contra Principelui strain era Iaul, cu toate
i in Bucureti am vazut cum unele vointi ca acea a lui Ioan
Heliade Radulescu care spunea, ca nu vrea ca doua corpuri
In care curge sange romanesc sa fie puse sub un cap In care
curge sange strain" 78, trebuira indoite prin staruinti care aproape

cotigeau silnicia. In Iai insa se arata numarul cel mai mare

de voturi contra Principelui strain.
In Muntenia era protivnica acestui principiu gruparea
din jurul Trompetei Carpalilor cu Cesar Boliac in frunte care
publica nenumarate articole contra acestei innoiri politice in
viata romaneasca. Ca incheere a combaterei sale, Boliac spune,

ca noi am fost contra Principelui strain, am fost contra ple-

biscitului" 79.
Mai insemnata este pornirea cugetelor moldovene contra
Principelui Carol I. Opozitia contra Dinastiei din familia prusiana se infatoa in Iai sub dou forme : Una din ele raspingea

numai pe Principele nelatin, primind pe unul de vita latina;

cealalta era protivnica nri carei Domnii straine.

77 Aus dem Leben Konig Karl's von Rumanien, I, p. 4: Bratianu hat den
besten Eindruckc auf den Prinzen und die furstliche Familie gemacht, sowohl
durch sein einnelunendes Aussere, als durch die staatsmAnnischen Eigenschaften
die er bewiesen hat".
" Sedinta din 1 Mal 1866, Mon. Os., 6 Mai 1866. Ziarul Legalltatea tntemeiat de Heliade In Bucuresti, desi nu este sub directia lui, contine Insii mal In
fiecare numAr un articol contra Principelui strAin, d. e. In 17 Aprilie 1866: Noi
care nu voim 55 tnstrAinAm domnia RomAnilor, suntem pentru respingerea oricArui Domn strAin". Cu toate acestea, dupA ce Hohenzollern depuse jurilmAntul

pe Constitutie, Legalitatea inspectAnd-o In totul, spune : s6 trMascA marele

reprezentant al RomAniei, Carol I" (4 Iulie 1866).
" Trompeta, 16 Mal, 1866.

LOCOTENENTA DOMNEASCA

215

Cea dinti grupare (Mu in cunotint pArerea ei prin

o rezolutiune in care spunea, c' recunoate necesitatea m6n7
tinerei unirei sub un Principe strAin de vit lating, dou puncte
nedespktite in care trebue sg persiste cu energie. Unirea o
intelege ins cu deplina decentralizare, i declar c6 pentru
realizarea acestor dorinti va da mandat imperativ deputatilor
alei de ea". Aceast rezolutiune era iscAlitA, pe langA altii
rAmai necunoscuti, i de Dim. Tacu, V. Pogor i T. Maiorescu 80
In edinta din 30 Martie 1866 a clubului national din Iai sub

preidentia lui V. Pogor, T. Maiorescu demonstra necesitatea

absolut a unui Principe str6in, artaand fare altele, cA fat6

cu concurenta ce ar fi s6 se iveasc intre candidatii b'tinai,

alegerea unui Principe din tar.a. nu ar putea fi decat opera coruptiei" 81, iar o corespondent6 din Iai c6tre ziarul Mercuriii
din Galati spune, cs astAzi (30 Martie) s'a unit intreaga partid national din Iai (vre-o 400 de oameni) i a proclamat
In entusiasmul tuturor, cA dorinta Romanilor este unirea cu
Principe strAin de vit6 latin6" 82.j invlatul Besarabean eator in Iai, Bogdan Petriceicu 1-16jau, fusese la inceput pentru
aceast6 p6rere. Vilz'and ins6 trista scen5. de reactiune petreeutil la Iai, fi retrage Nrcitul dat contra Principelui Carol la
plebiscit i, In interesul salv6rei unirei, se declar pentru alegerea acestui " 83.

Dack dup cum se vede, intreg partidul national era

la inceput pentru Principele strAin de vit latink se vede a
el, ca i Wijd6u, se intoarce curand dela acest gAnd i se rosti
In favoarea Principelui german reprezentat prin Carol I de
Hohenzollern.

Nu tot aa ins6 urrnA cealalt grupare de improtivitori

contra Principelui str5in. Aici intalnim o inl'Antuire a cugetelor

pe temeiul unui intreg sistem de gandire datorit unei Insemnate

personalit4I, Simion Brnut, refugiatul transilv6nean, apostolul Romanilor ardeleni din 1848, i care era pe atuncea profesor la Universitatea din Iai.
" Rezolutiunea fu cetita de Gh. Marzescu In sed. din 1 Mal, Mort. o/.,

7 Mai 1866. Ise!Ruffle celor 3 sunt adeverite si de ariitarile Trompelei Carpafilor

care apune, ca pentru a combate miscarea de desunire dela 3 Aprilie, tinerii
Intelepti l patrioti Pogor, Maiorescu i altii, au alcatuit tndata programa mantinerei Unirei cu un Principe strain de vita latina" (19 August 1866).
ei Voacea nafionafd, 5 Aprilie 1866, reproduce argumentele lu Maiorescu
itntr'un articol : Principele strain Hewn ar fi".

" Suplement la Mercuriu, Galati, 17 Aprilie 1866.

" Romdnul, 6 Aprilie 1866, Concordia din Budapesta combate si ea principele german, spunand, cA niciun Roman nu 1-ar putea macar rosti numele.

Apol ca Printul strain ar trebui sii garanteze dobandirea neatArnArti ; la din contra

ar fi de preferat un Print indgen" (6 Mai 1866).

216

ISTORIA ItOMANILOR

Inainte insa de a expune reteaua de idei pe care sa Injghebase noul partid al Fracliunei libere 5i independente sa vedem,

de unde-i vine acest nume : Neculai Ionescu In 5edinta din 12

Ianuarie 1867 cand se desbatea imprumutul Offenheim, spuse

cuvintele, ca el de 5i reprezentantul unei fracfiuni libere

indepindenie de once spirit de partid, i prin urmare indiferent

de chestia minis teriala, nu poate vota imprumutul Offenheim" ".

Tori vorbitorii ce luara cuvantul dui:a el, Il zeflemisira asupra

termenului de Fracliune, incat cuvntul inaripat puriandu-se
mult timp prin gura, ramase alipit de gruparea pe care o reprezinta Neculai Ionescu.
Simion gamut parintele Fracfiunei imparta5ea, un complex. de idei originale asupra menirei i nevoilor poporului roman. Marele Transilvanean se bucura in Moldova de o stralucita reputatie, provenita din aureola cu care-1 incununa bogata i spornica lui imprt5ire la revolutia Romanilor din
Ardeal din anul 1848, unita cu vaza unui mare invatat. El cautase un adapost in Moldova contra prigonirilor carora rolul
expusese, i adusese aici, impreuna cu cultura lui vasta

5i insemnata pentru acel timp, un manunchiu de idei subte

din acele cc umblau pe atunci in mintea Ardelenilor cartnrari,

cari erau hraniti cu toate exagerarile ideei obar5iei romane
a poporului roman. Invatamantul salt de 8 ani, 1855-63, LI
cursul superior dela 5coale1e din Ta5i (dela 1860 in Universitate) avuse de urmare a funda o adevarata 5coala de principii
In politica romana" 85. Barnut prive5te poporul roman nu numai
ca pe un coborator, dar 5i ca pe un continuator al poporului
roman. De aci urmeaza ca consecventa, c pamantul ar trebui
impartit din nou conform legilor agrare ale Grachilor ; ca guvernul constitutional nu este potrivit pentru Romani, i ca
tara ar trebui organizata In republica, cu functionari ale5i ;
ca Romnii au dreptul de a da afara pe strainii cari le-ar impedica interesele agricole, industriale i comerciale. Mai adoga
Barnut, cA natiunea romana poate reduce numarul strainilor
cat sa nu fie condamnati Romanii a tinea toate Sambetele
sarbatorile jidove5ti i a-5i cumpara imbracamintea, pan
painea de toate zilele, dela Jidovi, Nemti 5i dela alte adunaturi".
Barnut este nu numai antisemit, ci in deob5te protivnic strainilor.

A5a el este contra colonizarei Wei eu Evrei, Slavoni sau Germani. Evreii am vazut pentru ce ; Slavonii pentruca parte au
nimicit pe Romani ; parte i-au rarit foarte tare ; Germanii
fiindca vrau sa germanizeze pe toate popoarele. Mai cere
14 Mon. Of., 15 Ianuarie (p. 771, vol. 3).
" T. L. Maiorescu. Dreptul public al Romanilor i coala lui Barnutiu"
In Convorbiri Literary, I, 1867, p. 273 si urm. Cursul lui Barnut a lost publicat
dupd moartea lui, de elevii s6i, In las, 1867.

LOCOTENENTA DOMNBASCA

217

se reducg numgrul strginilor pe pgmfintul romanesc, aa ca

sl nu fie primejdioi natiei. Pe langg propgvgduirea antisemitismului, Barnut mai este i contra Principelui strgin, care
va reprezinta totdeauna interesul Wei de care s'ar tinea. Cat
de departe mergea Bgrnut in combaterea Domnitorului strgin,
se vede din aceea, c el primea pgrerea, c votul unui singur
Homan contra Principelui strgin ar fi de ajuns pentru a anula
valabilitatea juridicg a unei alegeri" 86
Aceste paren i sustinute Cu o voce blandg, in o limbri limpede i frumoasg, cu tot latinismul ei covritor, i de un om
cu autorita tea de care se bucura Bgrnut, avurg de efect a raspindi ideile lui in mintile tinerimei, i de a crea in Iai o coalg

tntreagg in jurul magistrului. Dar aceastg coalg mai urma

invZip.torului i in privirea prelucrgrei limbei romane, pe care
Barnut dupg exernplul dascglilor sgi ardeleni, o latiniza pe cat
putea, spre a o apropia de forma limbei latine. Tot aa i or-

tografia limbei romne cguta sg fie at se poate mai etimologick in ct coala lui Bgrnut, din care pe tgrAmul politic
s'a format Fracfiunea, se aratg ca un complex de idei politice
pe un fond cultural.
FraCtiunea ira fi reprezentanta mai ales a antisemitismului i va combate Principele strgin. Dac in aceastg din urrng
directie nu va putea repurta mare izbandg, prin pornirea ei
contra Evreilor, ea aduse incuraturi in situatia internationalg
a Romniei care adesea ori atinse proportii ingrijitoare, dup
cum se va vedea din expunerea de mai la vale. E drept c in
aceastg privire ideile Fracliunei corespundeau cu sinitiminte
massel or.

Fractiunea care rgmne statornicg in Improtivirea ei contra

Principelui strgin, ajunge a trimite in adunare ati-va reprezentanti cari dgdur6 nota discordantg in recunoaterea plebiscitului de adunare. Din 115 deputati fatg la acea votare,
109 Rug pentru omologarea plebiscitului, iar 6 contra ei. Intre
cei subsemnaji penku, ggsim i pe V. Pagor care subscrisese

rezolutiunea" din Iai pentru Principele latin, dar care in

urmg, ca i ligjdgu, se intorsese. limaserg statornici in opozitia lor contra Principelui strgin : Dumitru Tacu care trecuse
la fractioniti, T. Lateu, I. Negurg, N. Iamandi, loan Leca
i Neculai lonescu.
Adunarea cea noug care era sg deving constituantg, 1i
deschide edintele in ziva de 28 Aprilie 1866. De i nu fusese
aleas cu aceast anurnit tintg, rolul ei era de a da o noug
organizare Romaniei unite, sub oblrinduirea unei Dinastii strgine.
Ea trebuea deci sg intocmeasa o noug constitutie. Dar In timpul

de 12 zile cat mai sttit la arma statului Locotenenta dornDereplul public al Romdnilor de Simion Barnuttu, 1867, p. 92-94, 321.

218

18TOBLI 11011ANIL011

neasa dela 28 Aprilie pAnA la 10 Mai, and Principele Carol

depune jurAmantul inaintea adunn.ei, aceasta nu intr in desbaterea actului de temelie, ci se ocup numai cu verificarea
alegerilor i cu votarea regulamentului ei. Constitutia se votg
deci chiar la inceputul domniei lui Carol I.
Locotenenta domneasa retrilgAndu-se in ziva de 10 Mai,
Principele Carol iea in man' frnele guvernului. Ministerul se
retrage i el, spre a rsa noului Domnitor libertatea de ai alatui dup voie cabinetul, pe care 11 iea tot din ambele partide
cum fusese i pAn6 atunci. Conservatorul L. Catargiu este inArcinat cu preidentia consiliului. Al'Aura cu el mai figurau,
din partidul lui, Petre Mavrogheni, i spre a le tinca cumOna,
ei fur6 intovAriti de cei doi liberali mai de seam5, i mai inaintati, I. C. Brtianu i C. A. Rosetti, iar ca elemente mai neutre
fur luati in minister : I. Cantacuzino, generalul I. Ghica
Dimitrie Sturdza 87.

Ministerul cel nou, in declaratia lui din 13 Mai, spune,

c schimbarea guvernului loan Ghica in acel al lui Lascar Catargiu s'a icut fr s fi urmat vre-o diferen46 de opinii intre
cele 10 persoane care compuseser guvernul din 11 Februarie
i dup'a' o impreunA consftuire i o intelegere urrnat intre
acele persoane, cu toate c aceastA intelegere nu merse
oarecari greut5ti" cum spune Regele In memoriile lui 88.
Principele gAsise de cuvintA a p6str la oarmuirea Wei
coalitia care-1 chemase la Domnie, i de aceeai pgrere erau
oamenii politici ai timpului. Tat61 Principelui ii spune in
o scrisoare, despre Principele Dim. Ghica, eful conservatorilor,
ca din o convorbire avut6 cu el, a v5zut, a de i Brtianu
Rosetti Ii sunt ca un ghimpe in ochi, totui el mArturisete,
c pentru stadiul incepAtornic, un minister de compromis este
,

neap"rat". De aceeai pArere erau i minitri luati din coalitie 89.

A.cest minister conduse trebile in timpul insemnatei legislaturi a Constituantei care inzestr Romnia cu constitutia sub
care tr'Em i astAzi.

Decret din 10 Alai, Mon. Of., 12 Mai 1866. Comp. Aus dem Leben K6nig
Karl's I, p. 55, unde minilttil sunt astfel caracterizatti : Lascar Catargi, Moldauer,
conservativ ; I. BrAtianu, Walache, liberal ; P. Mavrogheni, Mold. cons. ; C. A.
Rosetti, Walache, ausserste inke ; I. Cantacuzino, Walache, centrum ; general
Ghica, Mold., Rechte ; Dim. Sturdza. Mold. centrum".
" Programul noului minister 1i Trompeta Carpafilor, 31 Alai 1866. Aus

dem Leben, I, P. 55 : nach einigen Schwierigkeiten".

Aus dem Leben, I, p. 79. Comp. p. 68: Das Ministerium Catargi scheint
indessen darin einig zu sein, dass es selbst mit Aufopferung persnlichen und
principiellen Auschaunungen, vor Allem gilt zusammen zu halten, Weil sonst
der ganze Bau gefhrdet WAre". Mai vezi si asupra sefiei Pr. D. Ghica, mal sus,
nota 1.

ISTORIA ROMANILOR DE PESTE MUNTI

1849

1867

1. PERIOADA ABSOLUTISMULUI 1849-1860

Favorizarea Romtmilor. Revolirtia Ungurilor din anul

1898 trebuie sa cada caci se intreprinsese doted lucrari prea
anevoioase : una externa hotarind legaturile ca imparatia austriacO, alta interna', mai primejdioasa provocarea popoarelor
nemaghiare din Ungaria cari ii slabiser organismul launtric
tocmai cand aveau mai mare nevoie de puterea lui in afara.
Indata dupa sdrobirea revolutiei se indruma o reactie puternica
In sensul absolutismului. Bineinteles ca elementul care periclitase mai ales tronul Habsburgilor fiind Ungurii, ei trebuiau
supoarte urrnrile inversunarii ce se manifesta pentru indrilznea ta incercare ; pe and popoarele ace/e cari combatusera

tocmai revolutia ungureasca prin rascoale in contra ei, ca Sarbii,

Croatii i Romnii trebuira sa fie, cu tot absolutismul, tratate

cu mai- mult erutare.

Asa se si intampla lucrul. Ungurii fur prigoniti in chipul
cel mai aprig, condamnati la moarte cu sutele atat in Ungaria
cat si in Transilvania, si inlocuiti aici mai alesi cu Sasi, germani cari se artasera i ei credinciosi monarhiei si pe langa
aceasta eraii de limIA germana; aceea pe care absolutismul
voia s'o menina ca organ de ocarmuire al Imperiului In contra
zguduirilor carora revolutia o expusesel. Intrara insa in dregatorii si un numar de Romani care dei nu mai mare de 172,
totusi se paru Romanilor de peste munti ca ceva extraordinar
neauzit. Aceasta primire a Romanilor in dregatoriile statului
Bariliu, Pdrii alese II, p. 631. Comp. Than Lupa, Miiropolitul Andrei
$aguna, 1911, p. 55.

220

Mr0 naA R0MATLOfl

fu Ins i o coala aspra pentru Romani, fiindu-le binefkgtoare, caci i-a Invatat sa lucreze, i-a Invatat Cu eunoLinti
i idei, i-a dedat la regula i precizie, aa ca a fnceput a se
forma un corp de functionari rutinati de care tara ducea lipsg
mare 2.

Imparatul dadu Transilvaniei o nou intoemire care este

cunoseuta sub numele de Conslilu fia din 4 Marlie (1849) dei
ea nu avea din firea constitutionala decAt numele. Se proclama
In ea principiul deplinei neatarnari a Transilvaniei de regata!
Ungariei i egala indreptatire a tuturor natiilor din acea Ora,
toemai potrivnic tintei urmarite de revolutia maghiarg. Sc mai

adaugg Transilvaniei, tot contra vointei Ungurilor, cele trei

comitate marginae pe care Ungaria le Incorporase in intinderea

ei, anume Solnocul, Crasna .1 Zarandul. Se recunoate fiecarei

natii dreptul netirbit de ali pgstra i cultiva nationalitatea

i limba. Se da dreptul de liberil stramutare tutror locuitorilor,

desfiintandu-se once raport iobagial (Leibeigenschaft). Sc decreteaza egalitatea fnaintea legei ; fiecare cetgtean poate ca*tiga
proprietati imobiliare i poate exercita orice mete4ug sau industrie. In privirea politica se dispune pentru Ungaria anume
ca bode na fionaliltifile i4. limbile din aceasiti fard s f ie cgal
indrept6fite sub toate raporturile vieii publice i cetittenesti
i aceasta egaliate A. fie garantata prin institutii potrivite. (71)
Constitirtia revine a doua mica asupra acestui principiu spre
a-1 Intari i mai bine, In 74, unde spune ea' formarea interna
constitutia marelui principat al Transilvaniei se va stabili
dupg principiul deplinii nealdrntirii de regaiul Ungariei i al
egalei indrepid firi a iuturor nalionalildfilor din aceasiii fard" 8 .
Constitutia ociroiald de monarhul austriac tinca invederat la
slabirea Ungariei i deci indirect la fntarirea poporului roman.
Aceasta tendinta a guvernului din Viena se vede din mai
multe alte fapte savarite de el In folosul Romanilor. Aa se
creiaza doua coale preparandale romneti la Orlat i Ngsaud
pentru pregatirea Invgtatorilor rurali4. Fiindcg se dispusese
prin Constitutie publicarea legilor In toate limbile lmpgratiei,
In num.ar de 10, fare care i limba rornang, guvernul din
Viena provoaca o cercetare a ortografiei, spre a se fixa scrierea Romaneascg. Cu acest prilej insa se destainuete foarte
limpede manopera dumanilor Romnilor care tindeau la a
lor desbinare ; anume se propune intre altele ca ortografia pentru

Romanii hniti sa fie 'cu Mere latine, iar pentru cei ortodoxi
sa se pastreze cirilicele, vroind sg-i desparteasca astfel i pe

s Ibidem. p. 697. Tot acolo viata functionarilor.

Textul tntreg in T. V. PAcAtlanu, Carlea de aur sau luplele pollticenaflonale ale Romdnilor de sub coroana ungard, I 1900 p. 523.
Baritiu, I. C. II. p. 636.

ISTOEIA ROMANILOB DE PESTE MIINTI

2E1

taramul scrierei, spre a ingreuia atingerea ideilor 6. Se mai

decoreaza apoi mai multi ofiteri romni cari luptasera contra
revolutionarilor unguri, precum capitanul Traian Doda, locotenentul David Ursu, i mai tarziu in 1852 imparatul decoreaza pe alte capetenii romane precum pe episcopal Andrei
*aguna, pe Simeon Balint, pe Axente Sever, pe Petru Marin,
pe Fabiniu Pisa, pe preotul Neculai Erdeli i pe altii 6. Se
da o pensie Pelaghiei Rou, fiindca in timpul luptelor, condu-

cand a ceata de femei, scapase pe barbatul ei din mainele

insurgentilor 7. In 1850 se infiinteaz eu autorizatia guvernului,

baronul Wallgenunth, reuniunea femeilor romane din Braov,
Imparatul mai da. 600.000 .de fiorini pentru reintocmirea bisericilor romaneti.
Foile Gazeta Transilvaniei i Foaia pentru minte ce fuse-

sera inchise in timpul revolutiei, reapar i episcopal *aguna

intemiaza i o a treia foaie Telegralul Romdn. In 1850 se
dau i cele dintal reprezentatii teatrale romne 8.

Chestia urbarialii. Mai insemnate decat toate aceste

masuri priincioase poporului roman sunt acele privitoare la
regularea raporturilor lui cu stapnii
Sub imperial dreptului tripartit al lui W6rbeczy i a

constitutiilor aprobate sub cari Romnii din Transilvania traesc

pana la 1848, taranul nu avea nimic in proprietate, decat simbrie
pentru munca lui iar pamantul pe care edea i pe care-1 cultiva
era i fusese privit todeauna ca proprietatea stapanului ski 9.
Aceasta era starea legala ; cea de fapt era ceva deosebita, caci
pe l'anga ca comunele iobage aveau paduri i pauni proprii

precum i munti cari puteau fi pascuti numai de vitele iobagilor, se mai vad foarte des iobagi, ca persoane individuale,
posedand proprietati private cu drept deplin. Tranul iobag
putea inchiria, lua in zalog i poseda chiar pamant nobiliar
In intinderi destul de insemnate. Aceste contraste intre legi
starea de fapt provin din lupta i antagonismul dintre
aezamintele vietii romneti ale locului i legislatia stapanilor Maghiari, cari nu au putut niinici i inltura. cu total
acele aezaminte. Era aceeai situatie care exista intre pretentiile maghiare care nu recunosc cleat o singura natie
cea maghiara, pe cand starea de fapt care sin gura creiazd
drepturi reale gi nu numai inchipuilveste tocmai existenta mai
multor natibnalitati de care stapnirea maghiara frebuia sa
16'dern.

p.

644,

657.

Ibidem, p. 628 si 690.

7 PlicAtianu. 1. c. p. 686.
Baritiu, 1. c. p. 658, 670, 674, 683, 684.
Adaug G. Maior, Politica agrard la Romdrtt, 1906, p. 74.

1/3TORIA ROMINILOB

222

tin seani". Pe aceast stare de fapt si pe drepturile reale

ce isvorsc din ea, se altoir reforrnele cele aduse de anul 1848.

Deaceea la Inceputul veacului al XIX-lea, In 1818, cAnd

se fcu catagrafia pmnturilor, in scopul improprietririi tranilor, se dispuse a se inscrie mArimea sesiunilor (mosiilor)
iobagilor cu foloasele i Indatoririle lor. Aceste prti de mosii
trebuiau la caz de contrazicere Intre declarrile tranului

ale proprietarului, s fie msurate de agentii catagrafici

Se Intelege eft' nobilii Ii d'Adur toate silintele, pentru a z5.-

zrnici aceast lucrare, silinti In dare isbutirii, tocmal cu ajutorul neustiutorilor trani, Infricosati cu sperietoarea cri msurtoarea se fcea In scopul dea mri drile la care eran supusi ;
asa CA' cei mai multi robagi d'Adur intinderi de plimAnt mai

mici decAt acelea pe care le cultivau Inadevr, ceeace ar fi

avut drept rezultat impropriefrirea lor pe Intinderile aceslea
mai mici artate. Urbarul alctuit pe temeiul catagrafic din
1818 nu a fost votat cleat In 1892, dar nu s'a promulgat
deci nu s'a aplicat niciodat. Aceast lege urbarial se decreteaz6 tocmai In 1848.
Revolulia ungureasc din 1848, dac a vrut pe deoparte,
prin unirea Transilvaniei cu Ungaria, sui innuse cu totul neamul
romAnesc,
sting suflarea i geniul lui propriu
prefac'
In Maghiari, pe de alt parte, prin suprimarea robotului adicA
a clAcei si a dijmei i prin l'Asarea ptimAntului cultivat de Omni

in deplina lui proprietate a fcut RomAnilor un bine nespus,

intrindu-le conditiile economice ale traiului. Ungurii trcbuiau
s facg aceasta, deoarece revolutia lor era pe lngil o nzuint
national si una dup libertate si era indreptat nu nurnai
contra Austriei i cu tendinta de a absorbi In sAnul lor naionaliti1e nemaghiare, dar era totodat Intoars si In contra
organizrii feudale a societritii i statului lor contra sistemului
privilegiilor aristocratice si cceace Ungurii cereau ca egalitate
dreptate pentru ei, nu putea s nu foloseascg i locuitorilor
de alte neamuri ai Statului lor Legea urbarial din 1848 desIiinteaza claca i dijma i las pmdnturile cultivate peinii.alunci
de prani in deplina lor proprietate. Proprietarii aveau s fie despgubiti fuir nici un scz'AmAnt, cu capitaluri echivalente
proportionale cu venitul servitutilor desfiintate 12.

DespAgubirea aceasta Ins nu fu lrisat numai In sarcina

Oranului, ci .statul lu asupra lui, asa c toat lumea,
indutria inegutor cunt' ibue la ea prin &rile obstesti.
Din aceasta si din pstrarea pdurilor si a psunilor comunale
se explic pentruce In Transilvania nu s'a Intmplat ceeace
s'a petrecut In RomAnia unde despgubirea fu pltit numai
le Com. Mator, I. e. p. 77.
Ibidem, p. 82.
1

Maior, 1. c. p. 174 i arm.

ISTORIA ROMANILOR DE PESTE MUNTI

223

de tAran i unde nu se dAdu acestuia nici ima nici drept la

pAdure dupA legea ruralA din 1864 a tAranul sA recadA iarAi

indirect in lanturile iobAgiei. Poporul ajuns proprietar pe mosi.

oarele sale, le cultivA cu diligentA atAt mai mare, cu cAt in

timpul rkboiului oriental, 1853-1855, productele cAmpului
cAutate din toate pArtile aveau pret bun aa cA tkanii silitori
nu aveau nevoie sA facA la fostii domni zile de lucru.
Incepuse a lua i comerciul un avAnt iarAi necunoscut
inainte in aceastA tarA ; poporul trAgea i din ele folos bun,
prin transportul cu carele, prin munca la inckcat i descArcat,

prin vAnzare de cereale, vite i allele" 15.

AceastA transformare a stkei tkanului nu s'a fAcut
chiar in 1848. Legea revolutionarA pusese numai principiul ;
aplicarea i introducerea lui in aevea lucrurilor se fku in
timpul absolutismului ; tot ca un mijloc de slAbire a elementului
unguresc, celui asa de rAu vAzut de austriaci, cu toate silintele

ce-si dAdea aristocratia maghiarA de a arta guvernului din

Viena cA nu ea, ci partida democraticA Meuse revolutia 14 Atribuirea pAmAntului tranult i in deplinA proprietate prin inlAturarea clAcii i a dijmei i despAgubirea proprietarilor se firicu

in urma patentei imperiale din 21 Iunie 1854, adaus6 prin o

alta din 15 Septemvrie 185815. De atunci RomAnii s'au tot intins i multe proprietAti senioriale au trecut in stApAnirea lor,
aa c astki Transilvania este o tail aleAtuitA mai ales din
proprietari mici cu total deosebitA de RomAnia liberA unde .
latifundiile se intind la soare, aruncAnd in o modestA umbrA
proprietatea elementului poporan
Se intelege de sine cA suprimarea iobAgiei in 1848 nu s'a fAcut din bunAvointa Ungurilor, cArora le plkea sA o sprijine ci de frica misckei generale de emancipare a claselor impilate care miscare cuprinsese
toatA Europa 16.
Biseriea.
Precum se innAltase condItia materialA a RomAnilor in timpul absolutismului austriac, asa se intremA
organizarea lor bisericeascA. AceastA intkire este ins6 legatA
de. un nume mare, acel al episcopului si mai -tArziu mitropolitalui Andrei (baron de) aguna.

Originar din o familie aromAnA macedoneanA, dupA sfArirea studiilor lui universitare i teologice, *aguna intrA, chemat

de mitropolitul sArbesc stefan Stratimirovici, ca profesor la

seminarul din Carlowitz. aguna intrA In cAlugArie in 1833,
Baritiu, /. C. p. .668. Citas -casul 0. de Malor, 1. c. p. 182.
" Ptiatianu, 1. C. p. 668 si 688. Pentru chestia urbarialii In deobste vezi
Dr. Grimm, Das Urbarialwisen in Siebenbargen, 1869. Grimm fusese organtzatorul ImproprietArirei.
16 Baritiu, 1. c. p. 192-193. Comp. Maior, 1. c. p, 186 g urm.

" Baritiu, 1. c. p. 264.

*) Aceste sunt serse In anul 1914. N. t.

/STOMA ROMANILOR

224

stAnd intre sarbi 12 ani. Dovadd insA cA el in acest timp se

&idea la poporul roman, este prelucrarea unei prescurtAri
a gramaticei lui I. Alexi17. In 1846 *aguna fu numit vicar
al episcopiei ortodoxe vacante din Sibiu i incepu activitatea
lui pe t5ramul national bisericesc romAn. El ja indatA m5suri
intinse de cultivare si moralizare a preotilor si, cerAnd voe
dela guvern sA fac vizitatii canonice, introduce o deaproape
privighere a indeplinirii dispozitiilor luate de el. FicAndu-se
alegerea episcopal la Sibiu, *aguna cu toate cA eise din alegeri

at mai putine voturi decAt concurentii si, loan Moga si Moise

Fulea, fu numit de ImpAratul, la care *aguna se bucura de un
nume foarte bun, in scaunul de episcop ortodox al Ardealului.
spunk*
Se spune cs venind la el o deputatiei de preoti ca
retragA canditatura cAci clerul roman nu l'ar vrea, el
fiind sarb, *aguna le-ar fi rAspuns cuvintele lui LApusneanu
DacI nu mg vreti voi, eu vA vreau" 18.
*aguna Incepu s se amestece si in miscArile politice in

timpul revolutiei din 1848 si anume prin participarea lui la

adunarea din Blaj, la comitetul numit deaceea adunare pent u

a privigheg interesele Romanilor si la deputatia trimis5 la Viena

In acela scop.. Dar fiindeA el fusese unul dintre cei ce contribuiserA la chemarea Rusilor, isi vAzu viata expus5 primejdiei
i se destArA pentru 8 luni de zile, pAnA la incetarea mic5rei
revolutionare. In acest rAstimp *aguna se duse la. ImpAratul,

la Olmtitz, unde el stArui mult ca natia lui sA fie scoas5 de

sub Unguri i dobandi in sfArit redactarea articolului din Con-

stitutia Imperial din Martie 1849 prin care se declara Transilvania de Principat neatarnat de regatul unguresc i care
constituie cea mai vajnicA din toate mAsurile de care atArna
mAntuirea neamului su, i acum ca si atunci
D upA aceast5 izbAnd *aguna cAutA s obtinA drepturi
pentru RomAni si fatA cu Sasii cei favorizati de guvernul ausstriac, protestand in contra denumirei tArei BArsei de Sacksenland, arAtand *aguna c5 in acea regiune poporatia ron-Ineasc5
este in majoritate 7.
Silintele lui *aguna ins5 de a obtinea ca natia romAneascA
sA fie constituit5 cu un organism aparte in sanul impArAtiei
austriape s'a lovit de greutAti de neinvins, mai ales din cauza
favoriz5rii exceptionale a elementului sAsesc.

Dup6 dezarmarea Ungurilor in 11 August, *aguna se

intoarse in Ardeal. S6 urmArim activitatea lui sub regimul
Titlu gramaticli lul Alexi este Gramalica daco-romane sive Valachiae
Viennae 1826. Prescurtarea lui saguna nu a fost tiparit.
" loan Lupas, Mitropoliiul Andrei Saguna, p. 25, 27-29, 50.
11 Ibidem, p. 77.

Ibidem, p. 79.

ISTORIA ROMANILOR DE PESTE MIINTI

22b

absolut ce se introneazA in toga monarhia dup6 r5punerea

revolutiei ei.

In o epistola a lui saguna catre Maiorescu se vede am6raciunea de care era cuplins mitropolitul, cand vedea cg la.
Unguri limba oficioasa e cea ungureasca, la Sai fiind cea
nemteasca, iar la Romani unde sunt amploiatii unguri e un-

Mitropolitul Andrei Baron de Saguna 1851

Colectia Academiei Romine.

ca Episcop.

gureasca, unde sunt sai nemteasca, iar unde se framplir sti

lie i amploiaii rorndni este iartii nernleascel". Ceeace-i statea
pe inima lui *aguna era deci limba i nationalitatea poporului
sAu21. Cu atat mai mult avea motiv*aguna de a fi ingi ijat, cu cat

el nu vedea nici inceput de organizare a Transilvaniei care

sa fie dat Romanilor un rost in ocarmuirea acestei tari ; cci
Ibidem. p. 86 nota 1.
A. D. Xenopol, Istoria Rornanilor.

Vol. XIV.

16

226

ISTORIA. 111)MANILOIt

numai numirea catorva dregtori romni, crearea catorva' Foale

ti sprijinul incuviintat cAtorva biserici nu er indestulgtor.

VgzAnd

aguna & rezultatele pe tgramul politic erau slabe de

tot, se abate pe trmul religios pe care el stia c cel putin

limba i credinta vor putea fi al:arate si dup tinerea sinodului

din 1850, incepu cu mini tru Leo Thun o lupt indrgsneatg

care tindea la imbogtirea scoalelor si a bisericilor romne cu
toate cele de trebuintd spre a lor fnaintare. futre altele aguna
a:unge a rspiage prerea miniArului Thun ca sg se infiinteze
parohii romnesti numai acolo unde poporatia romng ar atinge
cifra de 1000 de suflete, isbnclg insemnatg dacg ne gAndim

a fost respectat fa tI cu un ministru sub regimul absolut.

aguna insg, in afarg de cele ce obtinu dela Statin favoarea
3oa1elor i bisericii romne, mai adun multe fonduri din colecte

chnatii p.ivate zidind din capitalul strns de el, frumoasa

catedralg din Sibiu, cum si alte asez5min,te culturale. Dupg
aceea *aguna reja lupta dusg de el incg mai de mult pentru
scoaterea Rom5nilor de sub mitropolia Sarbeascg dela Carlovitz. aguna creiazg un seminar In Sibiu cu mai multi bursieri

apoi ui numgr de scciale poporane ruin sate si intgreste pe

cele existente susliaute de parohii; mai organizeazg iscoale
secundare si anu _e din 6 gimnazii snpelioare adicg licee
oale reale prnuite, se fn:iinteazg deocamdatg numai acel
6
din Brasov, pentru care se cumpgrase o casg de mai inainte,

insg

de teamg ca Sasii sg nu zgclgrniceascg intreprinderea,

casa se cumpgrase pe un nume privat 22 *aguna intocmeste

si o tipografie numit alhidiecezang asezat in o mare si frumoasg cldire din Sibiu, adunnd pentru sustinerea ei un fond
de p3 te 403.000 de cor3ane. In precuvntarea la traduc ..ux a

tipgiitg In acea tipografie, aguna rosteste pgreri foarte

temeilice asupra valoarei limbei pentru un popor. futre altele
el spune c pentru aceia a imbrcat traducerea In vestmAntul
limbs_ti aceleia care s'a' fie inteleasg de toti Romnii de pretutiadene. Limba acestei c5'rti nu e Menta', ci luatg adicg din
gura poporului si asa traducgtorul nu e decat un rgsunet, nu
nt.m Pa' limbei ci si al simtirei i pentru tot al chipului cugetgr i poporului". Mai spune foarte frumos 5aguna cg limba
noaz,t g e pom viu. Ramurile bgtrne i fgrg suc se uscg
cad ; m1ciii tineri iese i cresc ; frunza vestejeste si se scutur, chr alte noi curnd il impodobesc. Toate ale lui se fac
si se prefac, numai trupina rgmne totdeauna aceeasi"23. aguna
el insusi este sc..iitor. In 1854 *aguna publicg Elementele DrepIoan Lupas, 1. c. p. 148. Comp. Baritiu, 1. c. p. 665.

loan Lipa, /. c. p. 159. Din aceasta tipografie a eSit In timpul celor

ani de absolutism vro 60 de volumuri parte de stiinta si literatura, parte
redgioase.

ISTORIA-- ROMANILOR- DE PESTE MUNTI

227

tului canonic iar In 1860 Istoria bisericeascd In doua volumuri.

Er mai infiinteaz i ziarul Telegralul romdrz aparut la inceputul
anului 1853. In profesia de credinta a ziarului, intalnim o defi-

nilie a istoriei care pune in mirari prin exactitatea ei anume

ca. ea ar fi ordonarea i aducerea In un sistem a tuturor evenimentelor ca cauzele, efectele i leggtura lor intru sine" 24.
Acest ziar, fiind organul personal al lui *aguna i nepublicandu-se in el nici un rand fail ineuviintarea lui, este o icoana
credincioas a parerilor lui i totodata una prea vie a timpului
In care a trait acest mare apostol al Romnilor.

Dupa anul 1859 in care Austria pierde razbeiul cu Franta,

ea este nevoilg a mai slabi franele absolutismului i a-i introduce macar pang la un punct principiile constitutionale.
Tendintele divergente ale nationaliatilor.
Cu toat aparenta plecare a guvernului din Viena cgtre poporul roman, In
realitate acel guvern in frunte u imparatul se retinu dela,
concesii prea mari cgtre acel popor, retineri care provenea In
fond, din o neincredere in protestrile lui de fidelitate pe
care germanii le socoteau numai interesate iar nu pornite din
inima ceeace pentru poporul roman cel mare si generos era
o temere neindreptatita. Indoiala intretinutg In mintea gayernului central era lima hranitg de vechii, secularii dusmani ai
neamului romnese : Saii. Inca' din 1850 sasul Iosif Bedeus
de Schsburg aka-Wise un memoriu in are calificg pe po-

porul roman de barbar, lipsit de once cultura i periculos

pentru tron i dinastie" 25..

Romnii cari nu aveau la accea epoca nici un ziar al

lor in Transilvania, raspund insultelor i calomniilor prin un

ziar din Bucovina care purta insusi numele provinciei unde
aparea precuirr i prin o brosurg deosebita 26. Cu acest prilej
amintim_ o brosurg mai veche scris In 1842 nu numai In limba

germana, dar chiar de un sas *tefan Ludovic Roth (mpuscat

In 1849. in Mai) In care aparg parerea ca nu s'ar putea impune
limba maghiara tuturor locuitorilor. In capitolul al VI-lea Panstavismus oder Valachia und Ardel : Roth spune : Nu este
nevoia de a se decreta o limba nationalg, cgci o astfel de limba
o posedam. Nu este cea germang, niei cea maghiarg ci limba
romdriti. Lucrul nu poste fi tagaduit" 27. Ceeace voia sa zicg
ca atunci esi nevoia de intelegere intre un sas si un maghiar
ei intrebuintau idiomu valah care fn acest fel esi limba napenala. Acest sas care sustinea i necesitatea unui imperiu daco" lbidem, p. 166.
Baritiu, 1. c. p. 624. Ziarul vienez Die Presse No. 176 din 1870 scrie

in acelas tnteles.
" Bucovina, 4 Oct. 1848
20 Sept. 1850, gazet5 romaneascii pentru
retigio si literaturii. Cern5uti. Bed. George si Alex. Hurmuzaki.
22 Der Sprachenkampf in Siebenbilrgen, p. 47; Baritiu, 1. c. p. 632, 654.

220

ISTORIA ROMANILOR

roman era insa un exemplu unic hare Sasi. Indeobste acest

popor nutria contra Romnilor ganduri dusmanesti ceeace se
vede intai din ziarul Siebenbrger pole din Sibiu care nu-

meste pe gloria cea mai curata a poporului roman Avram Iancu,

capitan de inti. In alt numar, acelas ziar indeamna pe Germani

a spanzura pe cativa Romani, ceeace aduce o protestare in

destul de violenta a episcopului Saguna. Tot de prin uneltirile sasesti am vazut cum Romanii cumparasra pe nume
privat casa pentru asezarea gimnaziului 'roman din Brasov.
Asa dar Romnii care ar fi avut interssul a lupta alaturi
Cu Sasii impotriva Ungurilor erau dusmanii in 'ascuns si pe
fata de neamul ce tinca asa de aproape tocmai de guvernul
central al imparatiei.
Aceeasi stingherie venise Inca RomAnilor si din alta
parte, din aceea a Sarbilor (Uri Banat care men tineau pe. Romani de a-1Ra timp in asuprire religioasa i scolara a mitropoliei din Carlovitz, de a careia suprematie Romnii acuma
voiau si scape cu or ice pret.
R ,manii din Banat erau aparati din dou parti, bisericeste de Sarbi sub ierarhia carora Romanii intrasera dela anul
1695; politicesle si mai ales in limba de &Are Unguri de care
Banatul asculla aproape dula asezarea Ungurilor in Panonia.
In 1843 Eftimie Murgu care era Banatean si pe care l'am
cunoscut ca profesor de filosofie la Iasi in :1833, dar care se
reinLorsese in patria lui, este arestat sub invinuire ca ar fi

agitat contra sta tului maghiar. Tot Murgu lupta ma mull

pentru despartirea ierarhiei Romanilor de Sal-hi.

In 15/29 Tunic 1848 se tine o mare adunare la Logo*

sub p! eidentia lui Eflimie Murgu, pe s,sul numit de atunci
Cdrnpul Libericlfei. Adunarea ja pozitie holart contra Sarbilor i Ungmilor decreteaza inarmarea poporului i aleg de

capitan suprem revolutionar pe E. Murga, si impune limba romang pentru judecatorii 29, asa ramasera lucrurile i dupa sdrobirea revolutiei maghiare ; dar luptele bisericesti cu Sarbii
deputirria Romanilor trimisa la Viena de revolutia din 1848
spre a reinoi staruintele pentru instituirea unei episcopii romanesti in Banat desprtita de cea sarbeasca, inasprira mult relatiile Romnilor cu Sirbii. Episcopul diecezan din Timisoara
Pantelimon Zsivkovici in intelegere cu Buiaciei mitropolitul din Cat lovitz opri in Octomvrie 1849, 70 de preoti
romani dela slujba bisericeasea i Ii aduse arestatl in Timisoara
sub cuvant cil ar fi publicat proclamatii revolutionare lucru
ce se Meuse de servitorii tuturor confesiunilor ascultnd de
revolutionari de MCA si de care fapte nici preotii romani nu
puteau fi invinuiti, decat doar daca li se cauta prieina 29.
" Gh. Popovici, Istoria Ramlnilor BdMileni, 1904, p. 297, 363, 365.
2 lbidem, p. Comp. Baritiu, 1. C. p. 659.

ISTORIA 116MANILOR DE PESTE MIINTI

229

Aceste framAntari intervenite mntre, popoarele care avuse

interes a tinca" imprenta ei o intoarse cu toatele contra UngurilOr, slbira impotrivirea i fceau joc.ul elementului 'asuprilor.
Mai ales era: primejdioase. pentru Romani dusmania Sasilor
care se buciirau de simpatiile puternice de rasa ale guvernului
Ce.ntral deci i intrigau i ponegrau necontenit pe Romni la

Viena cu felurite pari care raciau tot mai mult re guvernul

central contra Romnilor si le Ingreuna pozitia. Din aceasta
tinuta i replica pentru ei,. cu tot interesul ce-1 avea Cur1ea
de :Viena de a ocroti pe Romni, pentru a .slabi pe Unguri,

opri tot&auna la jumatate de masuri pana cnd ja sfarsit

intirma unor vajnici Ovenimentd din afai a, ea se holari s'A

jdr.t.feasca cu totul pe Romni dusmanilor lor relor mai Inver-

Ungurii. Se vazu apoi cat era de pretuita In adevar

ideca de nationalitate in sanul guvernului austriac de pe apr:ierea ei de catre un consiliu de episcopi ai monarhiei
adunati la Viena inda In 1849, care consiliu ' declara aspisuhati :*

ratiile nationale cu o rama'ita din yeacurile p6ganatalei prccum

Si fehrimea limbilor (dup turnul lui Babel) numai o urmare

a :pacatului si o deprtare de Dumnezeu Sinodul acesta esia

lecuirea tuturor relelor numai in ascultarea de papa ca sef

suprem al omcnirii si In s'anul bisericii catolice. Aceasta parere
rostit de oamenii bisericii rara inconjur, era parerea ce misuna
In
celor mai multi ; la oamenii politici lnlocuit fiind

papa cu imparatul iar bisericA cu monarhia austriaca.

2. PERIOADA CONSTITUTIONALA

FrAmintilri culturale romnelti. Guvernul austriac se

hotri dupa pierderile exterioare s'a' mai astAmpare nemultumirea popoarelor monarhiei, prin concesii pe tarmul libertatilor i incepu a tinde catre o impartasire si a poporului
(sau mai bine zis a popoarelor din Austria) la conducerea sta-

tului..Bineinteles ca guvernul voia sa-si dee aratarea ca el conceda .de burla voia lui oarecari caderi acestor popoare
dispune tot pe calea absolutistica masurile care erau s indrumeze
monarhia spre o viata mai constitutionala.
Imparatul adause catre senatul (consiliul de stat) al imperiului mai multe persoane de frunte din toate t'Afile monarhiei,
asezamntul sub numele de senat intrit (Verstaikter Reichsrat) trebuia sa pregateasca trecerda dela absolutism catre

viata constitutionala. Acest consiliu de stat sporit deschise

sedintele sale in 31 Mai 1860 si tinu in anul intai sedinti,

Ola la sfarsitul lui Septemvrie: Din Ardeal a luat parte un

Baritiu, /.

C.

p. 732.

2Rfl

ISTORIA ROMANILOR

ungur, Neculai Banffy, un sas, Carol Maayer din Brasov

n Romn, Episcopul Andrei aguna. Mai luara-parte ca Romani

din alte provincii ale monarhiei : Andrei Mocioni din _Banat

baronul Neculai Pctrini din Bucovina. Din Ungaria erau mai

multi intre care si Gheorghe Mailat. Prezenta Ungurilor
Romnilor in un corp deliberant nu putea sa nu dee pe fata
antagonismul cel invechit i inradacinat al celor doua popoare.
Senatorul ungur Mailat, In un discurs al lui, rosti parerea cea
atAt de iubita poporului maghiar ea In Ungaria exista numai
singura natie, cea maghiara, i c toti ceilalti cetateni once

limb ar vorbi se consider4 de maghiari" 31, sprijiniri care aduse

puternica infruntare din partea lui *aguna care apara tocmai

principiul protivnic acel al egalei indreptatiri a nationalitatilor.
In cuvantarea lui din 26 SeptemYrie *aguna ceruse lndepli-

nirea a zcce punte fara de care nu vor fi tu putinta nici

binele In launtru niel puterea In Lea. Aceste punte tinteau

hare allele la constituirea autonomici a provinciilor, la egala
indreptatire a tuturor natiilor i dreptul limbei la toate dre-

gatoriile, invAtamnt confesional in limba nationala, primirea tuturor nationalitatilor in toate dregatoriile Statului i anume nu numai in cele provinciale ci i in cele centrale. Se puse insa in desbatere si o chestie de principiu, daca organizarea notai ce era s se
dea statului austriac era sa fie centralista sau federalista. Federalistii care erau in majoritate, sustineau Insa parerea ca _sa se

incuviinteze drepturi numai individualitatilor istorico-politic,

astfel precum iesisera ele din trecutul monarhiei ; chestie care

Inlatura cu totul once drept de participare al Romnilor la

conducerea Statului sau la foloasele ce ar fi rezultat din noua

lui intocmire. Aceasta chestie principiului pus la vot obtinu
34 pentru federalisti, 16 pentru centralisti iar 6 omiteni
mire cari i*aguna raspinsera ambele proiccte ; intai i federalismul alterat prin adausul facut nu putea fi in folosul Romanilor. Cu toate relatiile cele In aparenta foarte prietenoase
Cu curtea imperiala soarta Romnilor nu prea inainta debe, ba
din contra se ark' ta In destul de ameninttoare, aceasta cu atat
mai mult ea' senatorul Ungur comitele Apponyi declarase dela
inceput c convocarea accstui senat imperial a provocat nedumeriri in stmul poporului maghiar caruia nu-i convine ta
reprezentantii sal sa discute impreuna cu acci ai altor popoare,
lasa numai cu Unguri In parlamentul lor propriu" 32 Romnii
insa vazAnd cum le merg trebile politice, se abatura iar pe
calea culturala reincind silintele lor pentru infiintarea unei mari
societati de invatatura propasire i intelectuala i economic,
loan Lupas, Milrop9lilul Andrei ,pguna, p. 188. Constituirea sendtului imperial vezi in PacAteanu, Carlea de aur, II, p. 36.
Ibidem, p. 190. Fleatianu, Carlea de aur III, p. 12.

ISTORIA.ROMANILOR DE TESTE MIINTI

231

silinti incepute tns5 din anul 1842. Anume in 1860, cele don5
cpienii bisericeti, ce! unit i cel ortodox, in fruntea a 176
de bkbati mai de seama ai cugetkii i condeiului din Ardeal,
cer dela guvernator, principele de Lichtenstein, voia s5 se poath
aduna In Sibiu pentru a intocmi o societate literara i econo-

mica. Dupa multe tratki se ajunge abia la rezultatul di societatea nu trebuie s'a aiba un caracter exclusiv romnesc
mai ales se oprete, ca aceast5 intovrgire sa-si ja un titlu
care sa apar in ochii nationalitatilor ca o asociatie Cu tendinti exclusiv nationa15". Romnii cu toate manifestkile lor
adeseori exagerate de dinasticizm i de fidelitate cAtre monarc,
erau tratati cu aceeni neincredere ca i Maghiarii i Italienii.

La cele mai c51duroase manifestari omagiale romneti, din

gar% sau din pana, li se easpundea cu complimente, iar pe
din dos dumanii ziceau tntre ei : Romnii mint, caci voesc
sa ne brie. SA nu le dam nici un cre7Amant, s5 ne folosim
Aceast5 tinut a organelor oficiale
numai de prostiile
austriace se explie5 dae5 lu'm in primire adncile nemultumiri
pe care Romnii din principate le aduser5 Austriei prin purtarea lor in chestia Unirii i mai in urrna in indoita alegere
a principelui Cuza, ambele aceste fapte politice realizate de
Romani in contra vointei vadite a imperiului Habsburgic
Cu sprijinul Frantei adie5 tocmai cu puterea aceleia ce f5cuse
s5 cada mai multe nestimate din cele adause de veacuri pan
rilpiri la coroana imperiala. Cum putea insa s desfaca Austria
poporul roman in doua parti i s5 favorizeze batina, (and
cele dou5 mari trunchiuri rsarite pc radkina ei otrAviau cu
frunziul lor poalele monarhiei austriace?
Si in aeevar de mare, de neaparat nevoe era intkirea
culturala a neamului romnesc. De cand Romnii incepusera
s intre in functii, urmand ei a sluji in alta limba cleat a lor,
se siliau multi din cei ce nazuiau la dregatorii ali insui idiomul
strain in dauna limbii lor proprii, multi alti i din cei mai de
seama ca Barnut., Laurian, Papiu Ilarian, Maiorescu trecusera
In tarile romne. Imbulzirea catre functii subtiase indreptarea
acea catre preotie care mai inainte atragea toate puterile mai
vii ale mintii romneti, Meat multe parohii ramasesera vacante,
mai ales cd multi tineri se indreptau acuma i catre armat.

Bkbatii culti neatarnati care sa nu umble dupa posturi publice, erau prea putini, Meat starea inteligenta romanA lasa
mult de dorit in toate privirile in Odle de peste munti

Cum am vazut insa, gavernul central voia s5 fixeze o

ortografie romneasc5, crezu cA societatea lit erar5 ce se creia

ti va putea ajuta in acest scop i d:idu dupa multe tr5gAnki
Baritiu, /. c. III, p. -29.
Baritiu, /. c. p. 25-27.

ISTOrtIA 110MANIL0R

23?,

voie de a se infiinta. Comisia literar romana fu alcatuitA

Inceput din Timotei Cipariu canonic dela Blav, loan 'Popasu
protopop; Gheorghe Baritiu ziarist, Gavril Munteanu director
gtmnazial, loan Pvcariu pretor ceSaro craesc, Andrei Mu-

revanu 'translator, I. F. Negtutiu protopop autor, Vuternian

protopop i loan Codru Draguvanu ajutor de pretor, In total

9 persoane. Doctorul Paul Vasici era delegat al guvernului.

Dupa aceasta prima incercare care se vede ca iei spre multanairea guvernului, statutele sotietalil Weft' aprobate vi se
incepu a funciona regulat dela 1861 Inainte. Daca nu ar mai
fi flea nimic Romnii in 1860 spre desvoltarea i consolidarea
vietii lor nationale, posteritatea tot le. ar fi datoare cu recunovtinta pentru Infiintarea Asociatier: Din luenarile ei in timp
mai bine de jumatate de secol se vede cum Romanii vi-au im
prumutat ideile prin aceeavilimb' matern cum s'a desvoltat
la ei sirntimantul umanitar cirm s'a desteptat tot mai mult
contiinta nationala, cum a inavutit, ntezit i purificat limba
cpatand convingerea ca i In aceasta limba' se pot
cultiva prea bine vtiihtele i artele, c'd se poatc legifera vi administra o tara i c natia romana a intrat cu limba ei in concertul popoarelor neolatine, cele mai civilizate ale Europei.

Tot pe atunci se deschide cu mare greutate vi multamit

unor subventii de cate 200 de galbeni dati.de principatul roman

vi gimnaziul din Bravov unicul ce 'da Invattura secundara

In limba romana i, daca lucrul acesta a va de mic in aparenta
are ava insemnatate pentru Transilvania, este ca acolo initiativa privata trebuia sa inlocuiasca' ingrijirea care in vremile
noastre cade de obiceiu In sarcina Statului i acum initiatoriL
trebuia sa cerveasca banii trebuitori de un popa' el insuvi nevtiutor de carte, dar tare inlocuia luminile ce-i lipsiau prin
aldura inimii i iubirei neamului35.
Tot pe atunci incepu sa se tipareasca Gazeta Transilvaniei i Foa a pentru Minte, cu litere lathie se inlaturil oprirea
intrarii de carte vi tiparitura din principate, inlesnindu-se iar
atingerea Mtn" c.'t dou mari ramuri ale poporului roman care

Sc manifestasera pe calea simtimntului vi a facerii de bine

prin harazirea banilor din partea principatelor pentru gimnaziul

din Bravov. Aceste danii facute Transilvanenilor din partea

Romanilor din Moldova vi Muntenia incepUra mai demult,
tncat sprijinirea gimnaziului bravovan era numai urmarea mai
departe a unei serii acum incepute.
Inca' din 1846 Graful Scarlat Rosetti (ai cartria parinte
fusese inltat la acest rang de imparatul Carol al VI-lea vi care
convenise de mai mult timp Impreuna cu alt boier la apele minerale din Transilvania, cumpgrase In comuna Valcele (El" Baritiu, 1.

c.

III, p. 22-33.

ISTORIA mommmen ,DE ?ESTE MONTI

-233

lapatak) loe)de casa parohiala i casa de scOala ir Neofit

Ungro-Vlahiel, spatarulCostache Ghica, Alecu
Dimitrie Filipescu
cateva -boieroaice muntene radieasera o
biserica de piatraInaceasi localitate. Pe la 1855 graful Rosetti
depune la episcopia' din Sibiu 1000 de fiorini cari sa se dee ca

premiu pentru cea mai buna Istorie a Rornaliilor, avand tot

el a suporta costul tiparului. Neprezentandu-i pAna In 1860
Inca nici o lucrare istorica, Graful Rosetti sehirnba premiul

Pentrti traducere de 'autori vechi anume 1000 de fiorini pentru

Tacit, adaogand ate 500 de fiorini, pentrii Suetonius i I ornardes. S'a gasit in aceste vremi asa de turburate numai Gavril Munteanu directrul gimnaziului de Brasov care sa faca
traducerea lui Suetoniu. Se mai facusera si alta Incercare de

a se traduce autori latini. Asa loan Anthnelli profesor la

Blas tradusese In 1851 pe Tit Liviu. loan V. Rusu alcatui tot

pe atunci o Istorie a Transilvaniei pe cal e o tiparise mai tAriiu
(In 1864). Tot pe atunci se tipareste la Iasi Cconicul lui

iar In 1855 apare la Bias studiile filologie ale lui Cipariu asupra
limbei romane, intitulat Acte i Fragmente i In 1854 Istoria
bisericeascA pe scurt de Basiliu Ralea si In '1860 acea mai cuprinzatoare a lui agiina In dou volumuri':
Aceste erau slabele reinceputuri de cultura romaneasca
valurile cele atat de rscolite ale vietii politice si al Ingrijirii
a-tat de vajnici pentru ,viitorul neamului.
In Banat Irma se urma Mai departe lupte Inversanate
pentru scoaterea Romanilor din jugul bisericei e:rbe,ti i, dupa
Eftimie Murgu se iviser alti barbati ca fratii Mocioni i Godsu
care s'a &Ica mai departe lupta, ajutati fiind si de marele ocrotitor
al vietii nationale romanesti din acele timpuri, .episcopul Andrei

*aguna care pe atunci sprijinea la Viena cauza poporului sau

Indemna constituirea unei mitropolii romanesti neatarnate

In Wile de peste munti.

Daca adogim la cele spuse nici Imprejurarea ca Romanii

crau mancati In Banat de Sarbi prin biserie, de germani prin
scoala i viata sociala, In Maramures, Ugocea, Satumare (Crisiana) prin maghiarizm i rutenizm tot asa In Bihor unde preotii
abia uneori tinea predici la poporul roman In limba maghiara
a tunci vom .putea pretui In adevarata ei valoare Intocmirea
Asociatiei Transilvane pentru cultura si limba romana.
Din lucrarile
Diplome imperiale din 20 Oetomvrie 18CO.
intaiei sesiuni a senatului imperial iesi Diploma Imparateasca
din 20 Octombrie 1860 care Introducea constitutionalizmul In
viata politica' a monarhiei austriace. Cu toate ea aceste diplome
" Baritin, /. c. IV p. 99-103.
" Baritiu, 1. c. p. 35-36.

B34

-18TORIA 1tOMAN11/01t.

primea teoria individualitatilor istorico-politic i deci tagaduia

Romanilor dreptul de a se constitui In un corp aparte, totusi

ea le aducea un castig insemnat prin declararea autonomiei.
Ardealului. Romanii care alatuiau majoritatea locuitorilor tarn
Tradajduiau c vor- putea lua In mng prin majoritatea lor si

dieta conducerii provinciei autonoma i deci favoriza elementul

romnesc care sg se bucure si el de veniturile tarii strans -mai
mult din sudoarea poporului romnsa.
aguna, vgzand schimbarea situatiei politice a tarii, convoaca in Octomwie 1860, dupa inchiderea lucrgrilor senatului
imperial al doile sinod al bisericii orotodoxe romne. Din desbaterile lui, aguna
cu alti ba'rbati fruntasi ai Romnilor,

luarg curajul a cere dela impratul nimic mai putin cleat numirea unui Rom& de cancelar in Ardeal".
Cum lesne ne putem Inchipui aceasta cerere a Romanilor nu fu ascultatg i guvernul austriac numi in posturile de
guvernator si cancelar al Ardealului tot unguri i anume guvernator pe Emeric Micio iar cancelar pe Francisc Kemeny,
adeca doi oameni din acee natie pe care o stia cea mai dusnnana a monarhiei austriace si nu dintre Romanii care' ti eran
supusii cei rnai credinciosi aceasta din pricin a Austria
se temea de turburtitorii Unguri i cum am vazut nu avea incredere In Romani.
Sinodul fusese numai indrumarea pentru adunarea unc
conferinti nationale care se deschise sub presidentia ambilor
capi bisericesti in 1 Ianuarie 1861, si era alcatuitg din 159 de

membrii. Se hotgreste ca sa se declare natia romaneasa de

natie politica ; c toti Romanii sunt frati de sange fall a se privi

la ritul de care se tin (cel unit sau ce! ortodox). Tot In aceastg
conferinta se voteaza i bazele legii electorale celei nou anume

ca proprietatea de parnnt fr privire la intgbulare, venitul

anual de 50 de fiorini, situatia de preot, Invatator, avocat, inginer, doctor, larmacist sa dee drept de a fi alegator 4.
In urma acestei conferinte nationale romanesti, se deschide
o alta mixtg compusa de Maghiari, Sasi si Romani In 11 Fe-

vruarie la Alba Iulia In care se repeta tesa punerea la urna

a Romanilor chemndu-se pentru cei 500.000 de Unguri traitori In Ardeal 24 de deputati, pentru cei 200.000 de Sasi 8 si
pentru cei 1.400.000 de Romani tot 8, din acelas motiv care
determinase i numirea a doi unguri in fruntea guvernului
tgrii. Reprezentantii Romnilor si mai ales cei doi capi bisericesti sprijini parerea sustinuta si de Unguri In preajma revolutiei lor din 1848 a nationalitatea e mai scumpa cleat
" Ion Lupa, 1. C. p. 195.

-31 Baritiu, III, P. 64.

40 Tbidem, III, P. 76-77.

ISTORIA. .SOMANILOR DE PESTE MITFITI

235

Iibertatea si c ei nu -vor putea desbate chestia unirei cu Ungana decat dupa ce Romnii vor fi recunoscuti de natie politica a tarii, principiu pus inca de marea adunare din Blas".
aguna aclaaga c natia romana intelege sub libertate starea

cea normar a- patrii- sa/e constitutionale care sa-i asigure viata,

onoarea i averea ei ; iar sub luminare intelege folosirea darului

vietii constitutionale bazat pe egala indreptatire cu privire

la religia i nationalitatea sa, i la cultura si intrebuintarea
limbii sale nationale"41.

Mai cauta *aguna sa arate binele ce rezulta pentru monarhia austriac din diversitatea popoarelor si a limbilor ce
o alcatuesc, tema pe tare 'E greu de sprijinit decat doar prin
sofisme ,mestesugite 42

Ungurii bine inteles au aparat i aici i, lucru neasteptat

prin organul lui Haynol episcop diecezan al Rnmanilor uniti
pastrara legea din 1848 cu unirea Transilvaniei cu Ungaria
toate consecintele ei i aceast rezolutie a si fost vota/1 cu
27 de voturi, 24 ale Ungurilor si 3 Sasi s'A i alipeasca de ei.

Din punctul de vedere unguresc desbaterea unei legi

electora/e pentru Transilvania era ceva de prisos, lucru ce tocmai

Romnii cereau din rasputeri, intemeindu-se pe diploma imparatului din 20 Octombrie 1860 care declara Principatul Transilvaniei despartit cu totul de Ungaria i constituit in chip autonom.

Ungurii, dupa inchiderea conferintei mixte, alearga la

Viena pentru a starui sa fie o singura diet, aceea din Pesta,
ceea ce insmna ca imparatul sa-si calce insusi a lui Diploma 43.

Dieta Transilvaniei din 18C3-64. Constitutia din 20

Octomvrie 1860 a facut sa se retraed ministerul absolutist al
lui Schwartzenberg i s se intocmeasca cu unul constitutional
sub Schmerling, om .cunoscut pentru principiile sale plecate

catre aceasta form de ocarmuire. Schmer/ing irisa era centralist

hotarat i lui i se parea c chiar constitulia din 1860 inclina

prea mult spre federalizm. Noul ministril propunea modificarile

aduse, s'A stranga mai mult puterea la .oentru, creand un parlament compus din 343 de membri. Pentru a maguli i ademeni
Ungaria, i se recunoaste dreptul de a trimite ea singura 85 de
deputati, pe tnd marele principat al Transilvaniei avea s'A
trimit numai 26, Croatia 9, Dalmatia 5 si a. m. d.
Patenta irisa in loc de a imblnzi pe Unguri, Ii dispun
inca' si mai rau Contra guvernului central. Ei cercan curat
f ara incunjur restituirea constitutii din 1848, si mai ales unirea
41 loan Lupa;, /. T. p. 199.
" ibidnn, p. 200.
Baritiu, /. C. III, p. 98.

ISTOBIA :ROXAVILOR

TransilVaiei cu Ungaria. Pentru. a consttnge pe guverhirl

din Wena,. Ungurii refuza de a )lati ntributiile bare se incasau numai pe calea executiei i. nu se Sur/un f recrutarea
armatei. In 1861 ramasitele de dari; din Ungaria se urca la

Romanii in imensa loar majoritate si cu

patine exceptii dintre Maghiari mean fnereu prin rietitii care
guvernul central autonomia tarii lor, impartasirea' lor la' dieta
Transilvaniei i in parlamentul central. Ungurii 'priri raspuiisurile lor combateau din toate puterile aceste nazuinti ale rcimnilor i cand acestia inVocau numarul lor covarsitor pentru
dobandirea urior drepturi echivalente, Ungurii le raspundeau
tocmai acest numar ai lor prea mare i7ar face primejdiosi,
pentru monarhie, caci unirea principatelor romne in un sirigur
Stat' ar indemha far% indoiala neamul spre Visul Romnilor
Imperiul Daco-Roman. Se mai Intampina ca. Romnii nu ar
patea razbi numaicu numarul masselor lor brut, sica le ar trebui
dovada ctilturei intelectuale si a proprietatei de .pamafit.
In aceasta privire Romnil raspundeau victorios: ea' votul lor
major nu ar fi de dispretult, iar in ce priveste pamantul, cele
250.000 de familii de tarani romni stapaniau 1/4 din pamntul
Ardealalui iar cele 5000 de faMilii nobile maghiare numai 1/4.
Apoi in Sasime, iarasi intinderea cda mare a Oman' tului era
in mainile poporului romaa 0. nu hi acele ale Sasilor 44. Acest
rezultat fusese obtinut In urma legilor ,de improprietarire din
1848-1854.
Parerile din conferinta *mixta. din 11 Fevruarie fiind asternute monarhului ; el hotareste In 26 Martie 1861 sa raspinga
opinia majoritatii acelei comisiuni care sprijina unirea Transilvaniei cu Ungaria i obliga pe gaverriul tarii s facaalegerile
In Transilvania pe baza unui cenz de 8 fiorini minimum platit
de once locuitor, de once neam i limba ar fi. Ungarii nu voiau
cu nici un pret sa primeasca aceasta baza pentru alegeri si de
aceea, cAnd Imparatul ordona prin rescriptul sail din 26 Martie
186145, alegerea dietei transilvane i deschiderea ei pentru ziva
30.000.000 de fiorini

de 4 Noembrie, gavernul acelei tari, in loe sa se supuna rspunde

prin un protest motivat foarte lung, ea' nu ar putea sa o faca'.

Tot pe atunci se desbtea chestia nationala a Romnilor si
In dicta din Pesta i In casa Magnatilor. In aceasta din urma
unul din cei 3 senatori Romani rosti cuvintele memorabile,
Uncle ar fi ajuns pana acum Ardealul, aceasta Sparta' mica
(trebuia sa fie mare), dac' ar fi avut atatia cetateni
cati

'iloti a avut" 46.

Dieta din Pesta care iefuzase a triinite deputati la pai.lamentul din Viena fu dizolvata i ramnea acum sa se intruBaritiu, 1. c. III, p. 88.
" Ibid.mm p. 107.
44

" loan Lupm, I.

c.

p. 206.

ISTORLA. EOMANILOR 1 DO. PESTE MIJNTI

237

rkeascA ce' 1 din Ardeal aleasg dup dispozitiile rescriptului im-.

penali pentru convocarea cArei impAratul dri un nou rescript
In ziva de 20 Set te nvre 1860 dup care se dispunc deschiderea

dietei pentru 1 lulie acela an. Imp'Aratul dispunea tot data'

.1011..,

,..

-9:

... '
%

:-.

..:1-

'-,

I-

SA

e .?

i-

,.

4,

tit-

0.0

/.0417'

cA, regularea legal a referintelor de Stat ale mliei rom'ne

si ale confesiunilcr ei, trebuia ;A formeze una din primele probleme ale diete" 47. Se adun in grab un cor gres la Sibiu in sco-

pul de a aduce multmiri impiatului pentiu buna vointd ce

Q,

Ibidem, p. 213.

'STOMA itOMANILOR.

238

argtase poporului romAn si se alege o comisie de 19 insi care sub-

conducerea lui *aguna sA preateasa textul adresei de mult.5-mire 43. O delegatie de 10 persoane tot cu *aguna In frunte
Ininng ImpAratului la Viena acea adres6 In ziva de 4 Mai 1863.

Delegatia este si de altfel bine primitg. Ministrul Schemerling

fi d o mas5 la

care principele Colorado si primarul

Vienei Inchin6 paharul In An5tatea Romanilor. Se pArea deci

din toate aceste fapte c Romnii vor ajunge s5 r5punA pe

Maghiari.

Dieta Transilvan5 alegandu-se dupA normele electorate

fixate de rescriptul frnprgtesc din 26 Martie 1861, RomAnii
izbutir5 a avea in ea majoritatea relativA fiind deputatii lor
In numgr de 46 fa-0 cu 43 de Unguri si 32 asi. ImpAratul mai
chernAnd pe lang4 deputatii alesi i cte 11 senatori 'din sAnul
fiecArei nalii num5rul reprezentantilor lor era de 57 pentru
Borani, 54 pentru lingua si 43 pentru Sasi490 nurn5r ce nu

era In proportie eu acel al poporatiei 500.000 de Unguri, 200.000

de Sasi sl 1.400.000. de Romni (si acest numgr .era ltiat dupil
p5rtinitoarele statistici maghiare). Deputalii ma ghiari 'MA sf6-tuiti de Iuliu Andrassy i Coloman Tisza hotgresc &A nu ja parte

la acest Conventicul sau scuptcina Valaer. Ceeace retinur

pe Maghiaii mai ales departe de dicta' fusese invoirea rescriptului imperial s se foloseascg In desbateri fAr5 alegere toate
trei limbile
iar legile dietii s5 fie redactate iarAsi In toate
trei limbile. Numai trei deputati unguri apruse In die-LA: Comitele I. Belti, I. Neme s armanul Lazlofy 50 In urma acestei

abtineri rAmAsese In dieta Transilvaniei numai deputatii Romnilor i ai Sasilor. Aceast5 tinut a Maghiarilor pusese In
Ingrijiri pe Sasi de oarece Ii 15.sA In fata unei majorittiti romne,

dar ea nelinisteste si pe Romni care se temeau ca hotrfrile

luate de

diet stirbit sA nu fie valabile. Deputatul sas Traus-

c5. a sosit timpul ca aceast5 tar5

chenpils recunoaste

fie o patrie adevAratA si pentru natia romn care a fost atAta

vreme abia tolerat6 In principatul ardealului ; cAci prin aceasta

se face numai un act de dreptate din partea acestei diete"

Dup desbateri de o sAptginAnA proiectul comisiei care Incuviinta natiei confesiunilor Romnilor egalitate deplin5 cu celelalte natii i confesiuni ale Ardealului se voteazA in unanimitate.

Tot atunci se aleg 26 de deputati din dieta ardelean5

pentru parlamentul din Viena. ImpAratul Int5reste i sanc-

tioneazA acel articol fundamental In ziva de 26 Octomvrie 1863

fAgAcluind cA acel articol va fi observat de el insusi cat si se
" loan Lupa, /.

Ibidem, p. 215.

c.

p. 211.

" Baritiu, I. c. III, p. 170; 196.

n loan Lum, I. c. p. 219.

ISTORIA. ROMANILOR. DR- PBSTE MURTI,

239

va face sa fie observat de toti credincioii lui" 52. Cat de -scurt

traiu avea s'a daca aceasta imparateasca f5gaduinta !Inca din anul precedent pe la 1860, cereau imparatul

dela Comitele Banatului ca sa i se supuna un proiect de lege

prin care drepturile locuitorilor Ungariei care nu vorbesc limba
maghiara, relative la desvoltarea limbii i a nationalitatii lor,
sa fie stabilite acurat i cu precizie53, dupa acest act mai urmeaz o a dalia sesiune a dietii ardelene in decursul anului 1864.
In acest rastimp schimbarile exterioare adusesera zdruneinarea cabinetului Schemerling i cu dansul i clatinarea tu-

turora foloaselor dobandite de RomAni In contra tendintei

eotropitoare a Ungurilor. Inainte insa de a trece la expunerea
acestei deslegari, atat de tragic a conflictului romano-maghiar,
trebue s'A al-60m insemnatatea dietei transilvane din 1863-1864
pentru viata i soarta poporului roman din aceasta ar5,

deci pentru soarta intregului neam cpre este strans legata de

batina lui 1n cetatea Carpatilor. Pentru intaia oar5 in lungul

*ir de 6 sedali Romanii apareau iara1. in congregatia ardealului

eum se petrecea lucrul pe la inceputul stapanirii maghiare.

Nu numai atata se reinoira de givernul central al Vienei
imparatul Austriei dreptul poporului roman de a constitui a
para natie politica a tarii i confesiunilor de care el se tinea
punerea pe aceeai treapta cu vechile religii recepte. N.atia

romaneasca inceta de a mai fi privita numai ca tolerata In Ar(leal pentru folosul primei natii i al regaicolilor" Dispretul cu

care ea. fusese tratata pana atunci facu loe unei considerari
din ce In mai de seamil documentata prin toastul radicat in
cinstea delegatiilor ei la banchetul oferit in Viena, i mai ales
prin faptul pana atunci neauzit ca impratul tnsui s5 subsemne _numele ski cu scrisoare romaneasca, Franciscu

Se hotatise de dieta i imparatul sancionase dispoziiile (a

lirnba romana s'A poata fi intrebuintata dup5 vointa in des-

baterile dietei i s'A fie Indatoritoare publicarea i In ea a hotaiiiilor i legilor votate de dansa. In tribunale era sa rasune tot
aceasta limba', In trebile Romanilor, in coale era sa fie propuse
tiintele.prin organul ei, faptele romne puteau pasi mai libere
la. lumina zilei i nationalitatea romana putu insfarsit rasufla.

De i deputatii romni nu patrunsesera in dieta in proportie cu numarul poporatiei lor, totui inceputul care tot le
daduse o majoritate relativa' i care ajunsese a face ca i Saii

sa..fie pe partea lor, de clarece articolul cel fundamental despre

reala indreptatire a natiei romne trecuse cu unanimitate, lasa
" Cartea de documente dela Dieta Ardealului 1864. Citatit de loan Lupa*,

Le. p. 223.
" Bar4iu, L c. p. '186. Asupra tuerfirilor dletet transilvane ved vol. III
a Mi T. V. PAcAtianu, Carlea de aur. 1862-1864).

411

ISTORIA. ROMANILOR.

sa. se. intrevada o propasire neincetata a numarului reprezentantilor romni cari erau sa tina' pasul cu Imbunattirea starei
lor economice. Ardealul era s'a ajunga cu timpul sub Conducerea acelui popor caruia el apartinea in realitate dupa numr
vechime.

Soarta poporului 1-ornan era s'a fie schimbatia. Nu era

sa mai cerseasca ci sa comande, nu era sa mai planga si sa se
vaiete, ci s'a cante si sa se veseleasca ; era sa--si desvolte puterile trupesti i sufletul dupa' nevoile sale ca s'A devina un sprijin
puternic al tntregului neam. Evolutia istorica a vrut tusa sa,
stanga faca abia aprinsa i s arunce pe poporul 1-ornan iar
In intunerecul asuprimii iar in primejdia pierderii nationalitatei
sale. A mai fost doar In istorie de aceste intunecari a stelelor.
strlucitoare de pe cerul romnesc ; dar evolutia lui suitoare,
care-1 clase spre destinui vrednice de Innalta lui fiinta a aprins
fara inetare altele pe intinsa lui %ara Mai vezi i acumat
aceasta straluch e irisa' de un moment a soartei lui tntunecate
a aratat fncotro se vor md epta pasii viitorului, precum
mina revarsata de spada lui Mihai Viteazul care si ea a opus,

a aratat calea catre tinta suprema a strdaniilor neamului,

romanesc.

PriThusirea finalft.
Inca in a treia sesiune a parlamen-.
tului din Viena se manifestase o discordanta futre modul cum:
monarhal i acei In cate privia insusi patlamentul imperiului,
pe deputatii transilvneni. Pe cand imparatul arata simpatiile lui pentru acesli i pentru reprezentantii ei mai ales in,
discursul de deschidere 'in care m'Ata bucuria sa pentru pro-.

gresul .pe care activitatea constitulionala o acuse in marele

sau. principat al Transilvaniei, mate parte din parlament privea"

pe deputatii acelei tri ca niste oaspeti suparaciosi cari ar fi;

adus abtinerea Ungtuilor dela lucrarea comuna. Si era inviderat c pentru interesul monathiei era de preferat

Ungaiiei la parlamentul din Viena decat frantura ei,

impartairea
Transilvania. Dreptul naiii bine inteles fu pentru acesta din urma,
dar In chestii politice dreptul cel tot deauna lasat indrptul.
interesului iar inleresul ti stapaneste puterea. Monarhia era,
sa fie mai tare prin alipirea Ungatiei de ea decat prin aceea
a Transilvanici, deci era natural sa se ~asea In parlamentul
vienez i partizani ai dualismului. Accast idcie se manifestase;
In sanul poporului maghiar ca forma de organizare noua a monarhiei hAbsburgice, din momentul ce Ungurii simtisera in-;
toarcerea simpatiilor monarcului catre Romani i cuvantul
cazuse de mai multe ori ca in desbaterile furtunoase ale timAcuma in a treia sesiune a parlamentului din Viena,,
ideia daalismulai revine cu mai mare putere alipita de staruinta indeprtgrii pailamentului de grupul transilvanean.

ISTORIA ROMANILOR DE PESTE MIINTI

241

In aceast6 sesiune acel care iea apkarea noului sistem de organizare acel dualist, nu este doar un Ungur din cari erau cfiti
vrei i in parlamentul din Viena, ci era german din Stiria, Mauriciu Kaiserfekl.
El apkA cu cAldur i convingere sistemul dualist. De-.

putatul german pkea preocupat mai ales de o imprejurare

anume preeumpAnirea numeria pe care o aveau popoorele
negermane in parlamentul central al cgror numk mai ales

dac4 ar fi urmat-o Ungurii putea uor forma nu numai maj oritatea dar chiar 2;3 din glasurile totale ceeace ar fi pus pe deputatii germani in proportie de inferioritate fa-0 cu celelalte
popoare ale monarhiei i ar fi primejduit caracterul german de
pn acum al monarhiei ; aceasfa ce &Anta tocmai a fi salvat
prin sistemul centralist
DacA se separa parlamentul in dou, unul al Ungariei
i altul al Austriei, aceasta din urna se putea rAzima pe o majoritate germanA In propria ei tar. Interesul dualist era deci
reclamat nu numai de Unguri i chiar i de unii austriaci ce
fAceau din cauzele arkate interesul impArAtiei.
Pe cnd ins" in parlamentul austriac se &idea pe fat6
tendintele dualiste, trafki de acela fel se urma in tainA cu
aristocratia maghiarA, tratri care tindeau inainte de toate la
rAsturnarea lui Schimerling, protivnicul Ungurilor.
Cu toate aceste manifestki favorabile Ungurilor
rite in parlamentul din Viena, impkatul urma linia lui
plkut Romnilor, infiintnd in 26 Decemvrie 1864 mitropolia ortodox6 in care numi ca titular pe favoritul sAu episcop romn, Andrei Baron de aguna i despktind deci biserica ortodox6 romang de cea skbeascA din Carlowitz. Mitropolitul mergAnd In fruntea unei deputatii i multAmind .capului Statului primi din partea monarhului urnAtorul rAspuns
mAgulitor A/1A bucur c6 am putut implini dorintele RomA.nilor din Ungaria, Transilvania i Confiniile militare prin
reinfiintarea mitropoliei. Recunosc credinta i alipirea Romnilor cAtre tron de care i au dat probe neindoioase in cele
mai grele imprejurki. M'a' mai bucur cA pot saluta de arhie-

piscop i Mitropolit pe un bkbat prea meritat pentru tron

i patrie, in care Eu pusesem i toti RomAnii greco-orientali

avem deplinA incredere" ".
64 Erau In parlaiiientul din Viena 343 de deputati din care 84 germanl,
85 Unguri, 26 ardeleni, 9 croato-sArbi, 54 Boemi, 22 Moravi, 38 galitleni, 25
Lombardo-Venetiani. Daca socotim Inca pe Germanii dietei ardelene (11) i
pe acei ce se mai alesese ca Unguri 1 In alte part ale monarhiei, precum pe
de altA parte $1 unic locul german ca In Stiria, Carintia, Carniolia pAtrunsese
ii Slavi prIntre germani, putem socoti 100 de Germani hita cu 243 de negermani. Comp. Baritiu, III, p. 286.
Baritiu, 1. c. p. 297.
A. D. Xenopol. [molla Rominilor,

Vol. XVII

ti

ISTORIA ROMANILOR

CAteva zile dupg rezolutia aceasta privitoare la mitropolia romneascg, Impgratul sanctioneazg prin ttn rescript din

5 Ianuarie 1865 si arlicolul II al legii votat de dieta transilyang privitor la folosirea celor trei limbi in afacerile oficiale
ale tgrii56. Ca un rgspuns la aces Le favoruri ImpgrAtesti incuviintate Romnilor, Ungurii deschid in Viena un ziar nou
cu care preparau terenul pentru o apropiere i tmpgciuire" 57.
Cu germanii ceeace nu se putea face frg jratfirea poporului
roman.

Care din cele doug curente era sg iasg Invingtor, aceasta

avea sg o hotgrascg, ca Lotdeauna In istorie, nu oamenii, ci

puterea tmprejurgrilor.

Anume pe atunci incepaul anului 1865 relatiile intre

Austria si Germania se Incordaserg toL mai mult, din pricina

Condominiului districtilor Schleswig si Holstein rApite in comun

dela Danemarca in rgsboiul din 1864. Cu toate cg deocamdat

conventia dela Gastein (14 August 1865) pgruse a stmpgra
incordarea atribuind fiecgreia din cele doug state ate un district spre ocArmuire i anume Prusiei Schleswigul iar Austriei
Holsteinul, nefntelegerile izbucnirg curnd din nou, mai ales
din cauza deosebirei conducereii daraverilor lguntrice din partea
celor doi gavernatori, Gabluiz acel al Holsteinului favorizAnd
prea mult partidul liberal danez pe care Prusia voia tot sg-1
comprime.

Bismark se jglui la Viena ; primi Insg un rgspuns asa

de aspru Inca se vgzu in curAnd c numai un rgsboi putea sg
pang un capgt falsei atentii a condominiului din districtele
cucerite. Asa stgteau lucruiile exterioare pe la sfgrsitul lui 1865.
Austria vgznd incotro mergeau trebile, cu Prusia, se
gandi a se apropia de Ungaria, lucru dupg care si Ungurii umblau cu mare rvng. Ungurii fac pasul cel intgi poftind pe Impgratul la cursele dela Poj on (Pressburg), unde monarhul ducandu-se, i se face o primire din cele mai cglduroase. Ca un
rgspuns la aceste drggglgsii, Francisc Iosif dgruieste Academiei de *till* din Pesta 15.000 de fiorini dupg care Academia
voeste sg multgmeascg fmpgratului prin o delegatie In care
ja parte si Francisc Deak. Impgratul spune c va %-primi deputatia in resedinta lui din Budapesta. Urgrilor de bung venire ale primarului, impgratul rgspunde cg este hotgrit a indestula pe poporul coroanei Ungariei i cg va convoca dieta
spre a afla dorintele lor, cAci numai din Intelegere intre monarc
aceastg parte a Impgrgtiei lui atgrng binele i puterea patriei".
Vivate entuziaste izbucnirg la cuvintele impgratului. Urmarg,
audientele a o multime de deputgtii intre care si a academiei,
Ibidem, p. 298.
47 Ibidem, p. 299.

ISTORIA ROMANILOR DE PESTE MrNTI

243

apoi o masa mare, retrageri Cu torte i alte sarbatoriri care

pecetluiau impacarea lui Francisc Iosif cu Ungurii.In aceia0
zi monarcul oprise activitatea tribunalelor militare i amnestiase pe toti delicventii politici cari erau loarte numero0.
Totu0 se vede ca imparatul nu parasisc cu totul Inca pe
Romani, de oarece tot atunci el Infiinteaza in Viena Curtea
de Conturi pentru Transilvania numind ca preedinte al ei pe
L. B. Pop roman 0 mai multi alti.romni ca mernbrii. Ca un
semn al intoarcerii imparatului catre Unguri urmeaza Irma
numirea lui Gheorghe Mailat cancelar pentru Ungaria, iar Francisc Haller cancelar pentru Transilvania, ceeace aduce demisia
ministerului Schmerling. Cancelarul Transilvaniei fusese insO'
nurnit in chip provizoriu i oarecum ca subordonat acelui Unguresc 58, iar la minister urma In locul lui Schmerling, comitele

Beleredi. Mai multi magnati unguri sunt chemati in audienta

privata de monarh in care se zvonise ca el le-ar fi declarat crt
interesele superioare ale monarhiei i chiar ale casei sale ar
cere ca el sa se impace cu Ungurii. Pe langa Unguri insa fu
chemat la o audienta i mitropolitul $aguna. Despre cele vorbite de el cu monarhul nu s'a rasuflat nimic. Cu toateaceste
se intelege ca audienta nu putea avea alt scop decat de a man&a pe Romani cu vorbe i asigurrtri vagi, ca pozitia catigata
de ei nu va fi atinsa. S'ar 'Area dupO nite destainuiri nevrute

ale lui $aguna, ca imparatul i-ar fi zis ca daca Ungurii vor

face concesiuni, atunci i lor se vor face, adedi vor fi sacrificati
fr mila" 58.

In urma acestor semne de rau preveslitoare urmeaza

indata mai multe fapte care le intaresc. Imparatul prin rescriptul ski. din 1 Septemvriel 1865 (pe cand ineepusera frecarile intre guvernatorii austriac i prusiac ai Schleswigului
i Holsteinului) disolva dieta Transilvaniei care votase despartirea Transilvaniei de Ungaria i egala indreptatire a celor

trei limbi i convoaca o alta la Cluj de as tadata pentru 29 Noem-

vrie care urma sa fie alma nu mai mult dupa dispozitiile din
1861 ci dui-A acel vechi ale legii din 1791. In aceasta dieta com-

pug din 189 de membri abia patrunsese 34 de Romani 0 25

de Si,a elementul maghiar fiind inteo covar0toare majoritate.
Se ivi atunci in elementul roman o mare i adnca desbinare
de pareri. Gh. Barit propuse neparticiparea Romnilor la dieta
din Cluj i inaugurarea politicei de pasivitate ; iar *aguna in-

vocand principiul flere possum sed juvare non sfatui ca

Romnii sa iee parte la dieta i sa apere acolo interesele lor 60

Se inelau pasivitii &di credeau c prin imitarea aceea ce

" I3aritiu, 1. c. p. 313.

" Ion Lupa, 5aguna, p. 231.

" Ion Lupa,

lbidem,

p. 233.

!STOMA ROMANILOTI

214

fricuserA Ungurii vor obtinea aceleasi rezultate, cAci puterea

lor nu ant6ria atta cAt acea a Ungurilor i impAratul in criza
exterioar ce se ingreuia pe fiece zi, avea nevoie de pulen.
In dietg, *aguna i grupul romnesc atacg constitutionalitatea dietei cu deosebire pe motivul cA fiind ea aleasA pe
baza legii din 1791 care este pentru Romni o reminiscent6
jainiccAci e reflexul unei institutiuni bazatA pe sistema po-

liticA a celor trei natiuni recepte si nu recunoaste natiunea

romrai ca egal indreptAtit i deci de a fi un factor al constitutiei
Deputatii Unguri cer darea in judecat a lui
Saguna pentru aceastA indrAznealg. Dei lucru nu s'a fticut,
dieta a votat unirea Ardealului cu Ungaria.
In acest timp rAsboiul cu Prusia devenind tot mai neinMurat i deci tot mai neinlgturat i nevoia impAcArii Imp'Aratului cu Ungurii aci nu putea impAratul, in momentul cnd
-

trebuia s fac front la doi dusmani de odatg, Prusia spre nord

si Italia spre sud-vest, s6 lase in spate o Ungarie nemultAmit6
care ameninta iar separarea ei de Austria.
Se elaborase in Iunie 1866 un proiect de regularea relatiaor
dintre Ungaria si Austria pe baza modifickii legilor din 1848.
Lovitura dela Sadova 3 Iulie 1866 degvArsi apropierea si zmulse
impAratului toate concesiile in favoarea Ungurilor. Se organizeazA dualismul austro-ungar prin care Ungurii cap6t6 nnn
liber asupra provinciei lor Transilvania, pe care o vor hAtui
si o vor tortura de acum tnainte cum le va plAcea spre a putea
ajunge la marea tint urmAritA de micul popor maghiar de
mAri num6rul prin desnationalizarea elementului romnesc 62.

RomAna din Transilvania cu tot paralelismul desvoltArii lor cultural cu acei din principate, in privirea politicei
urmeaz calea lor aparte cAci dac6 cultura unui popor este
hotAritA de factori sufletesti i deci poate resfrnge in ea unitatea rasei, viata politic6 este determinat de imprejurgri,
aceste trebuiau g fie cu totul altele la cele dou grupe de RomAni, cei dela nordul i apusul i cei dela sudul i rgsAritul Car-

patilor, tocmai din cauza strAtAierii corpului lor national de

uriesele savili ale acestor munti.
Dac6 in tot decursul istoriei lor, desfsurarea vietii romnesti in -Wile de peste piscuri urmA alt cale deckt aceea
a Romnilor din poalele lor, dela 1848 incoace aceast6 soart6
nu este numai deosebitA ci chiar protivnia.
Am vzut anume cg in acel an pecAnd revolutia Ronanilor contra Ungurilor iesirg triumfRoare, cu ajutorul Rusilor,
In trile romane ea fusese cu totul zdrobia de Turci din in'

Ibidem, p: 234.

41 Asupra acestelchstiuni vezi Brote, Die rumtinische Frage in Siebenbargen prid Ungarn. Berlin 1895.

ISTORIA ROMANIL011 DE PESTE MUNTI

245

demnul Ruilor, crt apoi in Transilvania Ruii fusesera priviti

ca liberatori de tirania Ungurilor, In tarile romane din protiva

acei de cari suflarea romneasca voia sa scape era tocmai stapanirea ruseasca de aceia i zadarnici fusesera silintele catorva
visatori Romani ca Balcescu de a uni poporul roman intreg
In contra colosului dela nord, ceeace ar fi trebuit sa' aib intai
ca fapt premergator in Transilvania impacarea i unirea Romanilor cu Ungurii adeca traiul cel linitit futre lupi i miei.
Erau deci radical deosebite interesele Romnilor din Transilvania de acele ale Romanilor din principate i unirea .lor in
aceleai nazuinte i aceleai micari la 1848 era cu neputinta
Pe cat insa de divirgenta era situatia politica a ambelor
grupe de Romani, pe atat de deosebita fu i albia politica in
care de atunci inainte ctirsera destimil lor.
Romnii din principate zdrobiti la 1848 radicase in curand capul tot mai sus, 'Ana cand ajunsera sa-i vada
nunat visul lor cel mai apropiat, unirea *Hot surori, emanciparea lor de sub tutela straina i punerea sortei lor sub ocro-

tirea unei dinastii europene care incununa viata lot at nea-

tarnarea i regalitatea.
Romanii din -Wile ungureti, invingatori in revolutia
din 1848, cazura indarapt i mai greu Inca sub- jugul de frill
de care se crezusera un moment mantuiti in anul 1866 care,
pentru Romnii din principate insemnau un pas in intarirea
organismului statului lor, pentru cei de peste munti, aduce o
nou prabuire a visului lor de mantuire fiind din non ame-

nintati cu zugrumarea vieii lor nationale;

Un corp insa nu poate fi pe jumatate mort i pe jumtate

traitor sau moartea sau viata vor bitui i vor stapni intregul.
Incotro insa se indreapta evolutia istoriei romaneti?
Aceasta este deocamdata ascunsa in mruntaile viitorului 63.

N. E.

". Aid se ()presto manuserisul lu A. D. Xenopol spdvit In anu 1914.

TABLA ILUSTRATIILOR
Pagina

Mihall KogAiniceanu

Alexandru Cuza in 1866

.
Doctorul N. Kretzulescu
Costache Negri .
Poeti Contimporani din timpul lui Alexandru loan Cuza
Poettd Grigore Alexandrescu
Poetul Dimitrie Bolintineanu
Ghica i Vasile Alecsandri
Alembrii cari au hotArit detronarea lui Cuza VodA
Ofiterii romini cari au detronat pe Cuza VoclA la 11 Fevruarie 1866
Locotenenta Domneasci, 11 Fevruarie 10 Alai 1866. .
Alitropolitul Andrei baron de 5aguna, ca episcop.
Deputatii romAni din Dieta Ungariei 1861 .

5
81

87
88
105
108
111
115
191
196
207
225

237

TABLA DE MATERIE
Pagina

Caput Ill. Cuza Vodil t lovItura de sint

L Lovitura de slat
Masud luntrice
Rsunetul in afar
A doua cTtorie la Constantiimpole
Lovitura de stat i rsturnarea
Legea rural din 1864.

9
11
15
18
21

Dela lovitura de stat pdnd la deschiderea ultimei kgislaturi (2 Mai

1864-4 Decemvrie 1865)
Cltoria lui Koglniceanu in Oltenia
Adunaren cea nou
Chestiunea religioas i acea a mnstirilor inchinate
Capitulatlile i ereditatea
Miscarea din 2 August 1865
Dela zylscoala din August Mai la abdicare (4 Decemvrie 1865-11 Fe-

27
27
30
37
43
47

vruarie 1866)
Chestiunea abdicArei
Sesiunea adunrei

64

Rsturnarea

78
90

Capul IV.
Cultura In domnla lui Alex. loan i
I. Cultura intelectualei

Predominarea elementului politic

Starea scoalelor
Literatura
Artele
Wattle morale
Cultura generala i tlintifica
Intinderea ideei romne peste hotarele tArei
Starea eeonomlefi
Capul V.
L Starea economk
Moravuri administrative
FunctIonarismul
StrAin11. Evreii

64
72

93
93
95
99
119

122
129
134

139
141
141

144
152

14R

ISTOBIA BOMANILOR
Pagina

Starea financiar
Cresterea avutiei publice
Politica economicA l domnia lui Alexandru 13an 1
Caput VI.
Loeotenenia domneaseli gi Istorin Romanilor subjugall
1819_1867
Locolenertla Domneascd (11 Fevr.-10 Mai 1866)

Statutul turduza Vod

Plebiscitul cel nou
Situatia exterioarA
Miscarea separatistA din Iasi' .
Chestia strAmutArei Curtei de Casalie la Iasi
Megerea Principelui Carol
Istoria Romdnitor de peste munfi 1819-1867
Perioada absolutismului 1849-1860
Favorizarea RomAnilor
Chestia urbarialA
Biserica
Tendintele divergente ale nationalilAtilor
Perioada ConstitutionalA
FrAmAntAri culturale romAncsil
Diplome imperiale din 20 Octomvrie 1860_

Dieta Transilvaniei din 1863-64

PrAbusirea llnal.

160
168
172

186
189

180
194
197
199
203
213
219
219
2111

221
22S

227
229
229
233
235
240