Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol. 14 a.D.xenoPOL
Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol. 14 a.D.xenoPOL
Vol XIV
OMANI LO R
TORIA
illAll I LOH
hAciAhlfiligiumiyx
DE
A. D. XENOVOL
FOST PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IASI, MEMBRU ACADEMIEI ROMANE.
MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA.
( 1847 1. 1920)
VOLUMUL XIV
g,
CAPUL Ill
CUZA ITODA
1 LOVITURA DE STAT
LOVITURA DE STAT
Mfisnri faun-trice.
intalepciunea unui numar de deputati, o oligarhie turburatoare a tiut a impiedeca necontenit staruintele mele pentru
binele public i a redus guvernul meu la neputinta. Domnitorul
arata apoi cum prin blamul dat ministerului pentru legea rurala, adunarea lovia In el propria cugetare a efului statului".
Incheie, supunand votul poporului intreg, modificarea Conventiei i noua lege electorala.
Odata cu aceasta proclamatie i cu decretul privitor la
efectuarea plebiscitului, se ieu unele masuri de siguranta ; un
ordin de zi catre armata In care domnul arata Increderea ce
o are, c ea se va tinca la Inaltimea sarcinei ce Incredinteaza
patriotismul ei" ; apoi se desfiinteaza libertatea presei, suspendandu-se capul II din partea a doua a legei asupra presei din
1 Aprilie 1862 i punandu-se presa iarai sub regimul ordonantei din 1 Oct. 18591; se trimit circulare catre prefecti, pentru
Urmare a acestei dispozitii este suprimarea mal multar zlare : Nikipercea 23 Mai 1864; Ronulnul 10 Iulie 1864, si societatea care-1 sustinea desfiintata (Mon. of. 10 Iulie 1864), Rossetti este ruinat. In o scrisoare cAtre
10
ISTORIA ROMANILOR
V. Kogainiceanu, Adele de la 2 Mai, p. 63. Asupra plebiscitului, opozitia timpului spune ca din 100 de subscrieri, 70 sunt mincinoase, 30 de fricaAstazi sa se dea libertatea, nu s'ar gas! 1000 de da In toata tara". Rossetti catre
Panu 18 Iunie 1864 (Htrtiile Rossetti). Bolintineanu, Viala lui Cuza-Vodd, p.
31, observii : Plebiscitul se face, ca toate plebiscitele, sub hugurirea guvernului ;
dar chiar !Ara aceasta Inrlurire, el s'ar fi facut cum s'a facut ; caci acele ce se
facuse erau chiar vointa celor mai multi, In dorinta binelui pe care nu puteai
sA-1 vez! Inca"? Si ahma Bolintineanu adaoge : ca pentru opuneri din launtru,
toate trebuiau a se risipi, In fata a dou Mari principii revolutionare, pentru
care se Muse lovitura de stet : libertatea taranilor i egalitatea dreplurilor politice. Natia, In majoritate, nu putea a nu primi o schimbare In propriile sale
interese".
Cu toate aceste, ceva mai Inainte, domnul se rostise contra infiintiirei
unui senat In Romania. Vezi o adresa a lui catre Negri, nedatata (Hartiile Rossetti).
LOVITITHA DE EITAT
11
Rfisunetul In afarfi.
Und vestea loviturei de stat ajunse
la auzul puterilor garante i a celei suzerane, ea produse o
ISTORIA ROMANILOR
12
act, observa, ca e greu de a-i bate joc de tratatele i hotriffle Europei cu mai multa nepasare decat cum o face prin-
Le Pays observa, ca principele Cuza, nu are numai s se Intl"leaga Cu poporul sau ; el trebuie s mai dee Portei, suzerana
lui, i puterilor garante, lamuriri care s le multameasca"
Le Sicle iea aminte, ca In once caz, nu era momentul de a pune
7 Die Presse din 19/7 Mai 1864.
L'Europe "/9 Mal 1864. Tot asa apAr lovitura de stat : L'Opinion nationale din 22 (10) Mai 1864, La Pairie, 22 (10) Mai 1864, Le Monde, 22 (10)
Mai 1864.
LOVITURA DE STAT
13
de scris, dar greu de pus in practica, fa-0 cu desbinarea puterilor europene. Anume pe atunci (Mai 1864), chestiunea ducatelor Sleswig-Holstein ajunsese In starea cea mai ascutita :
Austria 0 cu Prusia atacase Danemarca i batuse pe Daneji
luand in 18 Aprilie, intariturile dela Diippel i ocupand dup
aceia Iutlanda, In Mai 1864. Austria se simtia Incurcat prin
impreuna cucerire a ducatelor, iar pe de alta era tinuta In loc,
prin luptele nationale launtrice, mai cu sama prin tendintele
separatiste ale Ungurilor. Revolutia poloneza. de 0 zdrobita
prin lupta dela Weugrow, In Februarie 1864, tot nu fusese inc6
pe deplin stinsa ; dar ea avuse de efect ruinarea desavar0ta
a intalegerei franco-ruse, Napoleon fiind silit prin nevoile politicei interne, a se rosti in favoarea Polonilor. Franta era de
asemene tinuta In loc, prin expeditiunea Mexicului care o silise sa se aproprie de Italia 0 s se strice cu papa. Pretutindene incurcaturi foarte mari, inaintea carora chestiunea Principatelor trebuia s can pe al doilea plan. De aceea i mai
multe ziare, chiar de acele protivnice Romaniei, recunosc ca
o intervenire armata ar fi greu de realizat in acele momente.
Aa Die Presse, pe care am vazut-o tinand mai sus un limbagiu
atat de amenintator la adresa domnitorului Romniei, revine
la dei mai linitite putine zile dup aceea, spunnd, ea cea
d'intai conditie pentru intervenire In Principatele dunarene,
adeca intelegerea tuturor puterilor semnatare ale Conventiei
de Paris, fiind pentru moment nerealizabil, este foarte probabil, ca principele Cuza va fi lasat s lucreze, pana cand va
impinge trebile mai departe de cum a facut-o pana acum" 15.
Tot ap mrturisete i ziarul La France, foarte putin prieten
domnitorului roman, ca conferenta puterilor, intrunita In acest
moment la Constantinopole pentru manastiele inchinate, nu
se arata dispusa a interveni In Principate" 16.
14 Le Sicle. 14/6 Mai 1864. Tot asa Les Dbals, 22/7 Mal 1864, La Press'
"17 Mai 1864, La France "17 Mai 1864.
I" Die Presse din 27/,5 Mal 1864.
14 La France "he Mai 1864. Mal vezi La Patrie "18 Noemvrie 1864: Le
coup d'Etat du prince Couza a eu pent-are cela d'hereux pour la Moldo-Va.
lachie, qu'il a clat au moment oa les puisances qui pouvaient s'en inquiter
avaient leurs intrts engags ailleurs. L'Autriche poursulvait la guerre danoallemande ; la Turquie se dbattait entre VEgypte et la Tunisia et la Russie
achevait le meurte de la Pologne".
ISTOBIA ROMANILOIt
14
tratatelor i ea' Poarta ii pastreaza toata libertatea ei de lucrare, fata cu aceea ce a fost intreprins" 19
Dar chiar, fara amenintarile Portei ce capatau o insemnatate tocmai in starea de atuncea a Europei care daca nu
invoia o intervenire comuna in Principate, ar fi fkut tot ata
de peste putinta o oprire comuna a Turciei de a incalca hotarele lor nu era mai putin adevkat, ca lovitura de stat, schimbarea constitutiei i decretarea nouei legi electorale erau o daiere a Conventiei de Paris i c trebuia dobandit bilul de indemnitate al puterilor, asupra acestui act de o exceptionala
gravitate.
" ReprodusA dlspozitia conferintel in cele mai multe din ziarele timpului,
bunii oarA In Le Nord "1,7 Mal 1864.
11 Procesul verbal al sedintei a 2-a Ibidem.
LOY/TURA DE STAT
16
O chlAtorie a prin-
a produce cele mai priincioase rezultate. Maiestatea Sa Sultanul a vkut, In aceast vizir, o curtenire, ch'reia s'a argtat
foarte simtitor, i a fgcut principelui primirea cea mai mAgulitoare21. Se vede i din aceast depe6, c Franta aprobase
lovitura de stat, de oarece ministrul ei sfatuia pe domnitor
ce demers s6 Led, spre a recunonte actele promulgate In virtutea acelei lovituri.
Domnitorul, urmand deci Imboldirilor din afar i unei
necesiati neapArate, create prin fmprejurri, pleacA la Constantinopole, In ziva de 25 Mai 1864. Primirea ce i se face este
iargi din cele mai alese, atAt din partea Sultanului ct i din
acea a ambasadorilor puterilor europene 22 Totui la Inceput
Orea a el trebue s se multAmiasa numai cu onorurile, MI%
a obtinea incuviintarea actelor sale, sau cel putin tirbindu-se
a-tat de mult aceste din urm, neat sA nu le mai poti recunoate.
Era mai ales combAtut de ambasadorii Austriei i Angliei.
16
ISTOBIA ROMANILOR
Reprezentantul Rusiei cAp'Atase un nou motiv de a dumAni pe domnitor. Anume principele Labanoff, titularul ambasadei fiind absent, l'Asase in locu-i pe Nelidoff, insArcinat
de afacere, cAruia domnitorul romAn, avAnd In vedere pozitiunea
fintise. Lovitura de stat trecea In domeniul legalittei internationale. Domnitorul obtinuse insA mai mult decAt atAta.
voulant mettre un terme cet tat de choses, dclara la Porte qu'il n'tait
que l'organe du pays, quand au nouveau programme politique, et gull ne dpen-
" Scrisoarea lui Eugeniu Carada, din insula Guernesey, eatra A. Panu,
LOVITUR.A. DE STA22
17
tate personal, domnitorul a izbutit a scapa tara lui din vasalitatea cOtre Poart, i puteri, rcndu-o deplin stOpanO pe
situatia ei runtrie. Aceasta o i spune domnitorul, in proclamatia sa din 2 Iulie 1864, ea' Romania numai asazi intrA
In autonomia ei din launtru. Rana' acum aceast autonomie
era in fapt lovit In mai multe privinti ; legea electoral nu o
puteam schimba cleat eu consimtimntul din afar. Inaltele
puteri au consfintit acuma, in toat fntinderea, autonomia
noastrO din runtru". Lovitura de stat, apArea din acest punct
de vedere, mai ales ca fa'cutO in interesul trei fat cu strAinOtatea. Este netgAduit, c domnitorul Meuse prin actul din
2 Mai, cum zice Francezul, din o piatrO dou6 lovituri". Zdrobise privilegiul politic i social in lOuntru i dobandise autonomia in afar 28.
de vaselaj vroiau
ajungi scopul. Vezi In Vol. XIII misiunea lui A. Panu
la Viena, Paris Londra, p. 164, 165.
" Domnitorul films apretmeste lovitura de stat ca o lovituri contra strii-
nului. (Scrisoarea citre Gridisteanu, din 1872, citati pa g. 11 nota 4). Cf. Dimitrie
Mon.
of.
30
Mai
1864.
Vol. XIV.
18
I8TORIA ROMANILOR
litici francezi. Se mai tnguete principele contra purtrei indoelnice a partidului stngei din care, spune el, Ioan BrAtianu
st mai mult la tar, D. Brtianu, cu toat inteligenta i onestitatea lui, nu se poate desface de ideile lui Mazzini, iar Rossetti
nu este cleat un amator in politic. Aceast retinere a partidului stngei, se explic6 ins prin faptul, Ca' el nu putea s iee
o pozitie prea rostit contra legei rurale, cu toate e 0 stnga
doria rsturnarea domnitorului ; de aceea i vedem pe Panu
mustrnd pe Ghica, pentru prilejul cu care se clduse votul
de blam. Dup ce lovitura de stat este recunoscut de conferenta din Constantinopole, se intlege c misiunea lui Panu
nu mai avea nici un obiect, de oarece el voia s incerce puterile asupra cazului detronrei domnitorului. Dup lovitura de
stat i plecarea domnitorului la Constantinopole3, Dimitrie
Ghica conjur pe Panu, prin scrisori desperate, s plece indat
din Paris in eapitala Turciei, Epre a combate acolo pasurile
domnitorului ; dar Panu care sinrtise in cotro mergeau lucrurile, refuzg a se duce, i Ghica recunoate de bune temeiurile
aduse de el i se unete cu prerea lui de a cAuta s lucreze nu
mai prin pres contra domnitorului 31. Panu se pune In legAtura
I Vez! 12 scrisori ale lui Dim. Ghica c. Panu dela 23 Martie (4-Aprilie)
pilnil la 8 Iulie 1864, pe and acesta era In Viena si Paris, scrisori ce au intrat,
In originalul lor, In stiipinirea domnitorului, probabil cfnd Panu fnebuneste. (H Ir1111e Rossetti).
" Karada In o scrisoare c. Panu, trimls6 lui la Paris din insula Guernesey
In 8 Iunie 1864, aprobfi t el neplecarea lui la Constantinopol, pe motivul cii
n'ar fi avut ce face acolo ; lucrArile oculte pe l'ingA staini nu se cuvin oamenilor
libertiltei ; el nu pot fntrebuinta deat presa sau revolutiunea". (1Itrtiile Rossetti).
Asupra revolutiunei iatii Ina ce zice Ghica In scrisoarea lui c. Panu din 30
LOVITURA DE STAT
19
Cu Martin dela ziarul Le SiZcle, Forcade, dela revista La Semaine Financire, prin mijlocirea unui prieten al sAu d'Alton
Shee, 0 este ajutat In aceste stAruinti prin Eugeniu Carada
care era 0 el In Paris la aceea0 dat 32. Tot acolo se afla i principele Grigore Sturza care serie lui Panu, in 7 Aprilie 1864,
s` struiasc' la St. Marc Girardin, ca ss redacteze o circular
care adunArile europene, In scopui probabil de a apAra purtarea adunArei In chestia legei rurale.
Era inviderat c' misiunea lui Panu, pe lfing4 curtile europene, nu mai putea fi 1ndeplinitk din momentul ce domnitorul obtinuse dela conferenta din Constantinopole recunoaterea loviturei de stat. De aceea i spune Panu, In o scrisoare
" Cum observ i Annuaire des deux Mondes, 1866-1867, Paris. p. 573:
Les moyens des rsistance parlamentaire n'taient plus possibles ; it partir du
coup d'Etat, on commence it ourdir des complots auxquels prennent part la
droite et la gauche".
" Htrtiile Rossetti. Cele ce se pun In aceasta scrisoare, despre intetirea
consuluitti francez la rsturnarea domnitorului la 1863 si 1864, Isi are explicarea In faptul di, pe atunci, se credea In Franta c el devenise organul intereslor rusesti. Asa Redactora] dela Courrier d'Orient scrie secretarului domitoru-
lui, c un consul (WA Indoialli Tinos din Bucuresti), vra s lac a trece pe
Cuza drept Rus. Bordeanu seceretarul lui Negri se sileste a convinge pe ambasadorul francez din C-pole, ch Cuza e bun Francez (scrisoare redactorului Le
Courrier d'Orient earl secretarul domnitorului, 6 Fevruarie (21 Martie) 1864 In
Hfrtiile Rossetti). Vom reveni i mai ttrziu asupra acestei Invinuiri.
ISTORIA ROMANILOR
20
Ideea de a-i face dreptate singuri, Ma a recurge la intervenirea staing, se mai vede din o scrisoarc a lui Panu, &At%
principele D. Ghica, din 9 Septembrie 1864, in care se spune,
cg Romania trebue oare sgi se plangg staingtgtei pentru inalcarea drepturilor ei ? Ea trebue sg-i facg dreptate singua.
De altfel dacg ne plangem, se va trimite o comisie in targ,
i atunci amas bun autonomiei" 38. 0 brourg apoi sustine
cg purtarea principelui Cuza a fost de plans ; dar nu e treaba
staingtgtei de a o pedepsi. Poporul roman este singurul sgu
judecgtor ; deputatii s'au lgsat a fie alungati. E treaba lor !
Dacg insg se va scula poporul roman, cu a-Ma mai au pentru
el" 39. Alt brourg exclamg : sg alunggm pe acel ce ne apasg 4 !
0 a treia : s'a" ne mantuim de tiran" 41. 1
Este uor de intgles cine eran acei care complotau asturnarea domnitorului. Erau membrii clasei lovite prin reformele lui. Poporul, intru cat se poate vorbi de el, in starea de
atunci a Romaniei, mai curand incuviinta cleat descuviinta
lovitura. C. A. Rossetti, unul din capii opozitiei i a uneltirilor
" Scrisoarea lui E. Carada din Guernesey c. Panu, 6 Iunie 1864, (Hirliile
Rosetti).
p. 25.
" La France le prince Couza et la libert en Orient, Paris, 1864, pag. 22.
40 Suppression du rgime constitutionnel en Roumanie, 1864, p. 13.
" Dissolution de l'assemblie roumaine et expulsion des diputa, Paris, 1864,
42 Suppression de regime cinstitutionnel, p. 24.
" Notes sur les Principautis-Unies de Moldavie el de Valachie. Paris,
1864, p. 31.
LOVITURA DE STAT
21
22
ISTORIA RoMANILOR
Aceast lege, promulgat In ziva de 15 August /86445declara pe stean de proprietar fost si actual al locurilor su,
puse stpnirei lui, In Intinderea hotrit de legile in fiint,
45 Mon. of. 15 Aug. 1864. Raporturile dintre boieri sl tarani a fost cer.
cetatft In mai multe locuri in vol. precedente.
LOVITURA DE STAT
vede din cuvintele lui Vasescu la consiliul judet.ean din Dorohoiu 29 Noemvrie
1864, (Mon. of. 2 Septemvrie 1865) : Avand In privire, ca alai% de impozitele
si In folosul proprietarilor a atras pentru Intala oarli luarea aminte Radu Rosetti, Pentru ce s'au viscid& laranii, p. 421.
4 Scrisoarea lui V. Alecsandri catre domnitor, 20 Mal 1862 In Htrliile
Rossetti.
24
ISTORIA ROMANTLOR
care scdere in venitul fonciar ; pe de alt parte nranii, enprinsi de bucuria desrobirei lor, au rspuns prin o regretabil
nelucrare la msurile luate in al lor interes". Despre scderea
venitului fonciar vorbeste si raportul directorilor BAncei de
Moldova (Banque de Moldavie) care declar, c este nevoie
a se suspenda plata dividendei pe anii 1864-1865, din cauza
" Baligot cat% domnitor, 12 Aprilie 1865, Ibidem.
" Colonelul Cantacuzino cltal domnitor, 31 Martie 1865, Ibidem.
" La Question d'Orient el la nation rownaine, Paris, 1867, p. 12.
" Vasile Kogalniceanu, Acte, p. 86.
" Analele economice 1864 In Mon. of. 1 Oct. 1865.
" Mon. of. 13 Oct. 1865.
LOVITURA DE STAT
25
ISTORIA ROMANTLOR
26
greceti. Ea a fost numai un popas pe calea veacurilor In deslegarea acestei prea Insemnate Intrebri. Legea rurald se poate
chiar spune ca nu a dat o solutie economica nevoilor taraneti
Intru cat ele se Intoarsera din nou aproape la aceeai forma
in care existau la Inceput. Taranul recazu iar In ghiarele propriettii mari, robinduli catre ea munca pentru nevoia Intretinerii
traiului. Cand tot din lipsa de ima comunal i de intindere
Indestulatoare a propriului ogor se iea dela proprietar pamant
de hrana' pentru vitele lui, cerand i pentru el i sa-i munceasca
" 0 foarte Mina si amAnuntitA cercetare a legii rurale cu luarea In privire a celor mai multi din acei ce au criticat-o se aflA In teza de doctorat In
Litere a domnisoarei Lucretia RAdulescu-PravAt. : Activitatea lui Mihail KogAlniceanu pAnA la 1866, 1913. Capitolul final (al VIII-lea) : Legea rurald, p. 147-202.
II
28
ISTORIA ROMANILOR
Sa care le-a dat pmnt. Trei zile, cAt a stat aici, a fost un
-09
aplica legile ce sunt de competinta sa, adicg cele administrative. Dupg intoarcerea mea din nenorocita cglgtorie ce am fAcut-o
plinite. Nici un alt striggt nu a fost rostit deck acel de Alexandru loan I i cel intAi care l'am dat am fost eu. E in
voia d-lui Cretulescu (Neculai) de a zice impotrivg ; este in
voia lui de a intrebuinta clevetirea, spre a veni in locul meu.
Il cedez cu plcere. Librecht, sub cuvnt de a vizita potele
parcurge districtele pe care le-am vizitat eu. Il desfid sg constate, cg, in cea mai micg imprejurare, am lipsit datoriilor
mele de ministru devotat i credincios. Judecg lug, dacg pot
merge inainte, cu un coleg aa de putin delicat ? Judecg mai
ales, dacg chiar de pe acuma sunt uitate slujbele pe care le-am
adus, la ce pot sg mg Wept pentru poimAini? In plin consiliu
am fost apostrofat, precum nu poate sg fie un ministru. Eram
hotgrit sg-mi dau indatg dimisia. Prieteni sinceri m'au sfgtuit
insg sg nu o fac, i aceasta in vederea frumoaselor legi pe care
le-am fAcut impreung' i care ar cgdea in desobicinuintg, sau
ar fi rgsturnate a doua zi dupg alcgtuirea unui nou minister.
1STORIA ROMANILOR
30
Acte, p. 82-83.
7 Hdrtiile Rossetti,
Lista senatorilor, astfel cum s'a alatuit corpul la inceput, vezi in Pro-
numirei mitropolitilor din partea capului statului, ca necanonia ; iar cinci senatori i. anume P. Carp, I. I. Filipescu, Gherman, Radu i Sc. Rosetti voteazA contra indigenatului lui
Cesar Librecht, directorul potelor i telegrafelor i favoritul
domnului 9.
Fizionomia adunrei este ins cu totul stranie i neobicinuit, daa o asemnm cu cea de mai inainte. Numele
mari au disprut aproape cu totul, pentru a face loc unor
oameni ce niciodat nu s'ar fi putut intalni cu deputtia sub
osed. din 5 Fevr. si. din 10 Martie 1865, Mon. of., 20 Ian. 16 Fevr. 1865
si 28 Martie 1865.
10 Enumerarea tuturor deputatilor In Pro gresul, 1 Dec. 1864.
I8T0/2LA. BOMINILOR
32
Mesajul cetit de domn la deschiderea adurirei, 6 Decemvrie 1864 caut sO indreptOtiasa msurile Indeplinite de
guvern. El spune, c luptele i frmntArile compromisese
tara ; a din Om% se spunea cuvantul de anarhie, iar In luntru luptele din earner% amenintau sA ias pe strad. A trebuit
s se iee o energic6 hotOrire". Arat, dup aceea, clun prin
cunoastem dech pe vre'o cIti-va din cei 160 de reprezentanti". Erau oameni
absolut necunosuti.
sed. din 29 Ianuarie 1865 Mon. of. 28 Fevr. 1865.
u Reprodusil de Regenerafiunea 28 Ian. 1865.
1. Sed. din 4 Ian. 1865. Mon. of. 10 Ian. 1865.
" Cate-va scene curioase se petrec In sedinta din 30 Dec, 1864, Mon.
of., 21 Ian. 1865. Tell, un vechiu parlamentar, observa Inteo zi, asupra modului
lei. Vezi rezumatul jucrArilor camerei in ziarul Opiniunea nafionald 25 hfartie 1865.
Cretulescu, Mon. of. 22 Ian. 1865. Retragerea tut KogAlniceanu, Ibidern, 26 Ianr
1865.
11 Reforma din 25 Ianuarie si 2 Fevruarie 1865 tnregistreazA numai retragerea, fArA nici un comentar. Regeneratiuneu, 28 Ianurrrie 1.865, spune, c uu
&ate da nici un cont asupra cauzelor acestei schimbAri, neavind nici o informatiune".
A. D. Xenopol. Istoria Romilnllor
Vol. XIV
64
ISTORIA BOMANILOR
eu prilejul retragerei ministrilor Cretulescu *i Steoge, retra,gere ce precedeaz Cu chteva zile pe acea a Koghlniceanului,
deputatul Grigore Cuza, unchiul domnitorului i. unul din rarii
membri ai foastei adunri ce fusese ales in adunaroa cea uou
rostete cateva cuvinte de prere de ru, asupra dimisiei celor
doi minitri, Koglniceanu dA incA o lectiune aa de asprA btrAnului deputat, asupra faptului c5 nu este cuviincios de a
se lua cuvntul asupra unui mesaj, Incat se spunea c5 adunarea,
imdignat de tonul ministrului, voia s-i dee un vot de blam 22.
In edinta din 28 Ianuarie, deputatii Tell i. Aricescu ii dau
dimisia din mandatele lor, cel intAi pe motivul a fusese chemat
la ordine fr cuvnt de vice-preedintele D. Gusti ; cel de al doile,
fiind cg biuroul modificase, in trecerea din procesul verbal, un rezumat al discursului su, in care gsia oarecare cuvinte atingnoare
pentru demnitatea camerei 23. Koaniceanu care intervine in des-
cltoriei la Craiova, domnitorul nu prea tinea i nici KogAlniceanu nu era multmit de modul cum il trata principele.
Cum spune ziarul francez La Patrie : se crede cu dreptul,
cursul d-lui KogAlniceanu" 25 Cnd adunarea af16 despre retragerea ministrului ce o ofensase, ea propune ca sA trimit
o deputatie domnului, spre a-i mult6mi pentru satisfactia ce
cuvinte cam grele intre ministerul justitiei G. Vernescu si deputatul Tell, in care ministrul, futre altele, rosteste si acele de
lectiune ce ar trebui data' deputatilor ce se abat dela calea bunei
cuviinti. Adunarea protesteazA in mare nurrar contra acestei
atingeri a demnitatei ei, si domnul care nu voia cu nici un pret
56 supere o camel% atat de asculttoare, ii a.' de a doua oara
satisfactie, chemand la minister pe N. Cretulescu In ziva de
14 Iunie 1865 27.
Atat sesiunea ordinar" cat si cea extraordinar se petrecuse deci in cea mai des6vArsit liniste, cu toate c6 dou
" La Patrie din 8 Martie (24 Fevruarie), 1865.
26 Sed. din 23 si 26 Ianuarie. Mon. of., din 26 si 27 Fevr. 1865. Se mal
atribua efiderea lui KogAlnieeanu I la alte ImprejurAri care poate se vor fi
dera tot ea omul de la 2 Mal si Invinsul dela 11 Fevruarie", iar LaseAr Catargiu reprezenta partidul ce a triumtat In 11 Fevr. (KogAlniceanu, discurs din
sedinta din 5 si 7 Decemvrie 1890. Editie separatA Bucuresti 1891, p. 411),
ISTORIA ROMANILOR
36
ministere fusese schimbate in decursul lor ; dar aceasta schimbare se Meuse de domn, tocmai spre a mntinea buna armonie
domnia Intre el si camera; ea se Meuse in mod preventiv,
fnainte ca conflictele chiar sa fi izbucnit. De aceea, cu drept
cuvant, putea spune comisiunea mixta a senatului si a camerei
care Memorial diplomatique din Viena, spune, ca este dureros pentru mine care am fost un mare partizan al unirei, sa
De i se poate pune in indoial afirmIrile prea generalizate a le autorului acestei jlanii, totui ea ne arta panA
unde mergea ura contra domnului in pturile desmotenite
de el de at& tea bunuri?
Pe lang aceste tanguiri mai mult sau mai putin in stare
de a fi crezute, protivnicii principelui mai rAspandeau in gazetele steine felurite veti care s" inegreasc6 pe cat se poate
situatiunea, spre a face cat mai eau Vazut domnia lui Alexandru
De indata" ce vestea secularifrei ajunse in Constantinopole, re prezentantii puterilor protivnice consolidrei Romanilor, cerur adunarea in conferent" a tuturor ambasadorilor.
Raspunsese ins" la convocare numai 5 (lipsind Franta i Italia),
i ei hofrir s'd impun6 domnitorului respectarea protocolului
ISTORIA ROMANILOR
88
c pusese mana pe un nou mijloc de presiune contra Romnilor, din cauza unei altei msuri luate de domnitor. Anume
reforma serviciului potelor ce se efectua tocmai pe atunci,
necesita introducerea in el a calendarului gregorian, spre a
se pune In armonie cu potele occidentale. Aceast veste fu
transmis in Consta ntinopole, aa c Alexandru loan I avea
de gnd a schimba cu totul calendarul ortodox prin acel catolic,
Conferenta tuturor ambasadorilor intrunindu-se In afacerea mnstirilor Inchinate, in ziva de 2 Mai 1864 (tocmai
pe cnd la Bucureti domnitorul rsturna Conventia, despre
1110,-
Copia unei note din 16 Martie 1864 (Iltrtitle Rossetti). Comp. Reforma,
8 Mal 1864.
Vezi p. 13, 14.
tinuta a marei puteri nordice, incurajaza pe Greci la improtivire. In intampinarea lor catre preedintele conferentei Ali papcei 4 patriarhi, reprezentantul muntelui Athos i acel al muntelui Sinai spun, ca ei considera propunerea de despagubire
Ca cea de pe urma insulta adusa bisericei greceti ca. In nici
un caz sfintiile lor nuli pot permite &A primiasca expropriarea
sii urce mult cifra despagubirei i cer, ca fixarea ei sa fie delegata comisiunei randuite de conferente ; dar tot ei adaog
nu pot aduce documentele cerute de comisiune, pentru a IndreptAti cererile lor, de oarece, In 1863, politia din Bucureti
rapise aceste acte, spargand cu toporul lzile manastirilor.
Negri intampina la aceste aratari, cii daca reprezentantii locurilor sfinte refuza prezentarea documentelor, o fac numai
fiindca ca nu le pot infatoa, de vreme ce din ele s'ar vedea,
cii donatiile au fost facute manastirilor batinae *i nu locurilor sfinte, i apoi s'ar mai descoperi i conditiile sub care aceste
donatii au fost facute i care condilii nu au fost puse in lucrare"8.
cum se vede de pe data aceslui ziar, puterile erau mai de 1nainte Intelese asupra
recunoasterel seculariz5rei, i cilnd se tntrunesc la 2 Mal, o fac mat mutt de
formA. De acea se si liotArfi lucrul aproape fArti desbatere.
Negri ctitrii domnitor 14 g 30 Aug. 1864. Corespondenja, p. 199.
Declaratia patriarhilor In Le Nord 4/211 Oct. 1864.
41 Negri catrii domnilor 0/27 Aug. 1864, Coresp. p. 196.
Negri ctilrA domnilor /.0 Sept. 1864. (Hhittle Rosselli) i '/9 Sept. 1864.
Coresp. p. 199.
" Negri c. domnitor, 15 Octombrie 1864. Coresp., p. 202.
40
ISTORIA ROMANILOB
" Negri c. domnitor, 12 Aprilie 1865. Coresp., p. 240: C'est dans All
pacha que j'ai trouv tout l'appui dsirable dans cetee affaire". Corespondenta
lui Negri cu domnitorul era tinutii In limba franceza.
" Negri c. Baligot 14 Aprilie 1865; Negri c. domnitor, 17 Aprilie 1865
(Iiirtiile Rossetti). In 28 Martie 1865, Negri serse lui Ali pasa, ca locurile sfinte
refuza indemnitatea l cer restituirea veniturilor (11trtiile Rossetti). In mesajul
din 6 Decemvrie 1865, domnul vesteste adunarea despre apropiata deslegare a
chestiei maniistirilor inchinate. Mon. o. 6 Decemvrie 1865.
Imprumutul fusese realizat Inca la 6 Sept. 1864. Vezi Correspondance
gnrale de Vienne din 16 Sept. 1864. Acontul fusese depus la banca otomana
Inca pela Decemvrie 1864. Vezi Le Patrie 14 Decemvrie 1864, si o depeA a lul
Negri c. Ali paga din 8 (20) Septembrie 1864. (1-1frliiie Rossetti).
Domnitorul Alexandru Ioan I insa nu se multmia numai cu inlaturarea calugarilor greci din mnastirile Romniei.
El doria sa mntue biserica trei In deobte de suprematia greceasca, pentru a zmulge astfel i ultimele vite pe care rdcinele domniilor fanariote le mai lsase Inca in pmantul Romniei. Prin o lege din Ianuarie 1865, se declar biserica ro-
chestia manstirilor, adun in Constantinopole sinodul patriarhicesc, In 15 Aprilie 1865, care condamn deslipirea bisericei
romane de cea greceasc i hotare0e a se cere dela domn a se
opri pe calea pr'pastiei pe care apucase. Se trimite in Romania
un delegat al patriarhiei, purttor al hotarirei sfantului sinod
0 care avea misiunea de a arta domnului purtarea sa necanonic,
ISTORIA ROMANTLOR
42
nintand pe principe cu excomunicarea patriarhului Constantinopolei, domnul i-ar fi raspuns cu mare linite : Ei bine 1
atunci ne vom intoarce spre Roma" 58, i. aceste spuse pot fi
adevarate, fiind date grelele imprejurari i caracterul domnitorului, incat ele nu contribuir putin a determina i pe Rui
la o politica mai putin protivnica in afacerea manastirilor inchinate.
Rezultatul tuturor acestor msuri fu MI% indoeal scuturarea desavarita a jugului launtric cat i. din dar, pe care
biserica greceasca 11 apasa de atatea secule asupra capului trilor romne, i mntuirea lor desavarit de once inraurire
greceasca de acupra vietei romaneti. Una din seriile istorice
cele mai insamnate din trecutul poporului roman, inraurirea
greceasca, ii gasi sfaritul prin masurile religioase ale lui Alexandru loan I.
" E curios, cA nu am gAsit scrisoarea aceasta reprodusit In Monilorut
" Ibid., 17 (5) Iulie 1865, Cabinetul g presa ruseascA erau protivnice
tuturor mAsurilor religioase luate de Alexandru loan I. L'Opinion nalionale, 4
Fevruarie (25 Ianuarie) 1865, spune, cA l'indpendance de l'Eglise roumaine
a Rd salude par des cris de colCre de la part des journaux de Moscou et de
St. Ptersbourg". Comp. Bolintineanu. Viafa lui Cuza-Vod, p. 38. Ziarele rusesti
puneau vestile de e,atolicizare a RomAniei in legAturA cu tendiniele domnitorului
LOVITURA DE 8TAT
43
Capitulatiile i ereditatea.
Lovitura de stat i organizarea Romaniei tot mai mult dup modelul european, ceeace
implica o tendint tot mai rostit de emancipare din epitropia
In care ea fusese tinut de Europa pang acuma, trebuia se aduc
In curand pe guvernul si pe principele ei in un conflict non,
de astdat cu toate puterile si nu mai mult numai cu unele
din ele.
Am vAzut cum chiar dela inceput se luase msuri pentru
restrangerea prea intinselor drepturi puse in lucrare de consuli,
intru aprarea intereselor supusilor, i cate lupte avuse de sus-
care ei se bucurase in totdeauna in trile romne. Supusii incepur a protesta si a cere proteguirea consulilor lor ; acestia
raportas cazurile ambasadorilor, i in curand conferentele ce
se adunase intai pentru mnstirile inchinate apoi pentru
lovitura de stat, trebuir s se ocupe si de aceast nou daravere. Este lima' de observat c, dacA in celelalte dou chestiuni,
ambasadorii aveau a se rosti asupra unor daraveri ce nu atingeau statele lor decat indirect, in aceasta a capitulatiilor erau
In joc chiar interesele supusilor lor, si de aceea nu ne vom mira,
mnt'nnd pentru Principatele-Unite principiul respectrei tratatelor incheiate de suzerana lor, Poart otoman, cu puterile,
strine, cere desfiintarea mai multor inedleari fAcute de guvernul roman la drepturile care regulau pozitia strinilor in
Wile supuse Turciei. Aceast flea' este urmat de un demers
colectiv al tuturor consulilor puterilor strine, In ziva de "/
Martie 186559. Pentru a avea o idee, pan unde mergea amestecul consulilor in daraverile juridice ale Romniei, aducem
imprejurarea ea' consulul elin din Bucuresti dispusese vanzarea
imobilului unui supus elin din Craiova, instiintand aceastA
vanzare prin ziarul Romanul, i dispunand ca ea s. se La
Mbnorial diplomatigue 17 (5) si 19 (7) Martie 1865; La Frcuice 20 (8)
Martie 1865; Correspondance gnrale de Vienne 22 (10) Martie 1865; Journal
des Dbals, 28 (16) Martie 1865, Vezi si o scrisoare a lui Baligot de Beyne
din 13 (25) Aprilie 1865 (Hlrliile Rossetti), In care aminteste numai lucrul, spunAnd a a relatat exact lucrul domnitorului In depesa catrA Negri din 24 Martie
1865, depesii ce nu a venit la a mea_cunostiintA.
ISTORIA ROMANLLOR
44
mai ales in privirea formalitatilor pentru transmiterea proprietatei 6. L' Indpendance Belge observa, c greutatea cea
Malt In a ei desvoltare.
de faire. Je n'ai fait que suivre dans ce travail les inspirations de Votre Altesse,
Je n'ai fait que dvelopper les ides que Votre Altesse a bien voulu me communiquer, lors de notre dernier entretien". (Hfrtiile Rossetti).
" Din 25 Mai (6 Iunie) 1865. Mon. of. 24 Julie 1865.
" Vezi Corrspondance generale de Vienne, 23 Ian. 1865.
lation que par les agents subaltemes de leur clientle crdule et imbicile, je
me serais abstenu de les reproduire. Je m'arrte II c jolt chantillon et vous
fais gr de trois colonnes de cette prose nausiabonde"... Ibidem 23 Ian. 1865:
Quand au colonel Couza, tout en voulant imiter le Csar franais, il n'arrivera
46
ISTORIA ROMANILOR
Organele austriace iscodiau tot felul de veti compromit6toare asupra domnitorului, pentru a-1 ponegri i a-1 discredita
c5.
,,dei
ce-1 uniau cu Poarta otomanA" 72. Aceast tire era mai de crezut
cleat acele privitoare la regalitate i dinastie, i. provoac in
pkinti" Alexandru, care se tia ins6 c'd era propriul s'Au fiu
nAscut, cu principesa Obrenovici, favorita lui 73. Bine inteles
vanent it l'tranger avec leurs faux titres de princes, spatars, serdars, boyards
on senateurs de pacotille, etre si indffrents en ce qui touche leur honnetet (je
me dis pas honneur; le mot n'existe pas dans leur langue) de voir que leur conduite frise l'escroqueris". etc.
" Memorial diplomatique 18 Iulie 1864. Aceste zvonuri de scopuri dinastice fncepuse de mult timp In ziarele germane. Asa Ost deutsche Post ii atribuia
hicii In 1859 lui Cuza intentiunea de a-si crea o dinastie, fiindck si pusese cifra
I: Alexandru I. Vezi Bukarester Intelligenzblatt 6 (18) Dec. 1859.
atribuite domnitorului.
c pot fi legitiman i copii adulterini si incestuosi, indrepttind astfel prin o dispozitie legislativ, adoptarea copilului
Alexandrit de &Are domnitor i sotia lui 74. Aceast 1egtur5
era absolut fantastia. ; aci mai intal legitimarea este cu totul
deosebit de adoptiunc, deoarece legitimarea se face prin cAstorie cu mumn copilului natural care se legitimeazs In privirea tatlui prin acea insotire. Apoi art. 677 al Codului civil
romn, nu vorbeste nici de legitimare, nici de adoptiune ci
de mqtenire, dispunnd, In deosebire de codul francez, ca
copii nscuti din pirinti ai ceiror ceisettorie ar fi lost opritti, s
Cu adoptarea copilului Alexandru? Si cu toate aceste, din asemene tlcifiri Ale legilor, se intriau zvonurile de dinasticism
rspandite de gazetele vieneze si ele, unite cu adoptarea copiilor principesei Obrenovici, infriau in contra domnului capul
de acuzare Care sluji de indrepttire la a lui r'sturnare.
Misearea dirt 2 AuguSt 1865. Cteva zile dup fnchiderea sesiunei 6xtraorclinare, 25 Iunie, domnitorul prseste
rul Romaniei i acel pe care Vol' sa-1 adopteze acel al Serbiei) sont frres utrins,
ayant pour mre l ile de Vanden ministre valaque Catargi laquelle, aprs le
6 Tulle, Ruginoasa, Mon. of. 7 Iulie 1865. 0 gazetii englez Rtaminer, 2 Septemv.
48
ISTORIA ROMANILOR
domnitorului, in 3 August, izbucnete lusa in Bucureti o turburare, care este inabuita cu pretul vietei catorva rsculati
i a catorva oameni din trupa.
Asupra cauzelor acestei mic'Ari se raspandir in ziarele
timpului tirile cele mai contrazicatoare. Unele sustineau
ea provenise din cauza impiedicarei vinderei fructelor, de teama
France 3 August 1865; l'Opinion nationale 4 si 18 (6) August 1865. Ideea despre
schimbul RomAniei pentru Slesviig-Holstein se nAscuse de Inaintea rAscoalel.
La Patrie 3 Octomvrie 1865; Le Monde, 9 Octomvrie 1865.
" Correspondance genrale de Vienne 19 (7) Aug. 1865; Les Dbals 27
Sept. 1865. NostimA este versiunea spusA de N. Golescu unui scriitor rus P.
Danllevski, In 1866, cAnd acesta 11 IntAlnise pe vaporul ce mergea spre Turnu
Severin, anume c minstrii Florescu i Grefulescu vroirA sA incerce integritatea
operilor complecte a lui P. Danllevski, care confine Scrisori de peste hotare, p. 191
cetim, cu data de 1 August, urm.toarele la adresa domnitorului : O gresal, o nebunie sau o crim, numiti faptul cum
voiti, a pus soarta trei voastre In minile lui Cuza, sunt aproape
7 ani... Destul rbdare, destul umilintk destule mizerii 1 Clo-
Vol. XIV.
ISTORIA ROMANILOR
a zis ca Dumezeu aruhcA anii asupra tronurilor, precum cioclii lopetile de tArAnA asupra mormintelor. Oara a sosit ; sA
cAntAin v ecin ica porn en ire "
de mii de galbeni i acide oameni, banda compusa din straini vagabonzi sub comanda lui Bogati (presupusul omorAtor a lui Barbu
Al doilea pamflet este o inchipuit' proclamatie a domnitorului catre popor, rAspandita prin litografie si In care se
cetesc locuri ca acestea : Sapte ani de silinta spre ruinarea
tArei, sapte ani de jaf, de pradA, de betie si de desfrAnare,
m'au blazat i m'au Imbuibat InteatAt, IncAt astazi m vad
silit a vA lAsa In rAsul lumei, pentru dobitocia cu care ati
suferit infamia conduitei mele si pierind pentru un scurt timp
din ochii vostri, se mA Intorc iarasi a m5 pune pe What'll si
jafuri cu noi puteri, ca s ajung la scopul ce mi-am pus, de
cAnd Moldovenii la 5 si voi Muntenii la 24 Ianuarie avurati
pAcAtoia de a alege un punga s de cafenele, ca sa puneti asupra
mea frumoasa sarcinA a organiza'rei acestei tAtoase si laptoase
vaci, numitA Moldo-RomAnia" 82
Aceste acte ne dan cheia Intelesului miscArei, i totodata,
limpul dela 8 2-1868 fAcute de loan Alecsandri. Se afili culegerea In biblioteca Academiei romfine.
a unei manifestatiuni poporane nakete i unitare care sg proclame pur i simplu cgderea domnitorului absent. Era o repetare pe alt ton a incercgrei revolutiei nesangeroase din 1848 83.
Aa o caracterizeazh un ziar englez, Examiner Absenta
domnitorului era o ocazie prea buna, spre a fi lgsat" nefolosith, i revolutia ce era sh se intknple la Bucure*ti deveni subiectul tuturor convorbirilor. Un personaj conducgtor, loan
Betianu, aratg In o scrisoare care prefect aceastg rumoare
obteascg. Pe cand el Infiera ideea unei revolutii populare
violente ca o absurditate care ar trebui deplnsg, el argta
constitutia i guvernul Romniei ca pe deplin independente
liberale, ca indestul de democratice. Singurul lucru care nemultumia era persoana domnitorului ; dar aceasta putea fi
azbunat prin aclamarea i consimtmntul obtesc, flit% o
revolutie violenth ; nici un soldat, nici politia nu vor voi sg-1
apere" ".
Socoteala cea de acasg cu cea din thrg nu se potrivete.
Stof de revolutie i nici de manifestare rgsturngtoare nu era
In Bucureti, cleat doar fare vnzgtorii de fructe i negustorii
de tutun. Deaceea micarea nu avu nici o seriozitate i putu
fi uor ing'buitg. Din caracterul acestei micgri, revolutia pacinich, se explicg insg cum revolutionarii erau neinarmati 0 cum
asupra unor pacinici cetteni. 88 Se vede cg organizatorii micgrei se ateptase, ca nimene s nu se scoale, spre a apgra pe
principe. Tocmai in aceasta ei se inelase. Nu erau siguri pe
concursul politiei i a-1 armatei i numgrul cetgtenilor ce trebuia
" Asa o apretueste Daily News, dup ce reproduce scrisoarea lui Britteanu (vezi mai sus nota 78) : The letter of Iohn Brateanu expresses the aim
of expelling Prince Couza, but by a calm and bloodies revolution".
" Examiner, 2 Septemvrie 1865: The only thing he obiected vtas the
person of the Prince ; but the could be got rid of, minted the letter, by aclamation and general consent, not by violent revolution". Si ziarele protivnice
mArturisese ed : le mot d'ordre de la manifestation projete tait la dchance
du prince Couza et le rappel de l'union, pour dlivrer le pays de l'avidit insatiable des sangsues moldaves". (Mmorial diplomatique 8 Septemvrie 1865. Comp.
Septemvrie 1865,
ISTORIA ROMANILOR
62
86.
sa devina singurul mijloc de potolire" 92. Mai multi reprezentanti se silise a mai modera terminii reprobatori ; dar Fuad
paga, probabil dup staruintele Rusiei, refuzase a schimba din
scrisoare nici un cuvant 93.
Aceasta scrisoare publicata indata de ziarele franceze din
Constantinopole, fu interpretata, cum nici nu se putea altfel
ca un blam ascutit gi riguros dat de Poarta vasalului ei, prin
n ReprodusA In Monti. ob, 10 Noemv. 1865 odatfi cu aspunsul domnitorului. Ea a fost reprodusa de toate organele timpului; Intre altele de Archives
diplomaliques, 1866, I, p. 158.
" L'Indpendance Beige, 19 (7) Sept. si 27 (15) Sept. 1865. Asupra faptului, ca Rusia stAruise spre trimeterea acestei scrisori si dec s la cuprinsul
el, aducem si gazete engleza Examiner, 2 Sept. 1865, care spune : at the
instigation of Austria and Rusia, Fuad pacha prise a missive a the gouvernment of Bucarest". Se spunea chiar cli scrisoarea tusase redactatti de Fuadpasa fatA cu Bulwer st Ignatieff, Opinion nalionale, 21 Noemv. 1865. La Pairie
8 Decemv. 1865, Le Monde, 4 Dec. 1865.
54
ISTORIA ROMANILOR
el fu de a trezi indignarea Intregei OH. Presa locar fara excep-tiune de partizi, ne spune un ziar francez, s'au inteles a
vesteji In termeni ai caror energie nu voim s'o imit5m, un
act care nu poate cleat s sporiasca greutatile situatiei, incurajand pe neprietenii ordinei publice" 95.
O asemenea misiva nu putea ramane fra raspuns. Guvernul romnesc i face dou : O circulara din 15 Septemvrie
a ministrului afacerilor straine catre guvernele europene, In
care arata c rascoala din 15, August nu a avut nici o insemnatate prin ea insai ; dar cpata o asemene prin uneltirile
opoziliei politice. Tinta ei este de a rasturna starea de lucruri
existente, deoarece ea nu se poate hotari a vedea locul ei de
alta dat ocupat prin oameni din toate clasele poporului. Apoi
nemultumirea. El a batut la toate uile, din fericire fr izbanda. Erau capi ; nu s'a gasit Insa soldati. Cu toate acestea
cu toata mica insemnatate a acestei micari, guvernul nu
avea mai putin imperioasa datorie de a o reprima dela cea
dintai a ei aratare, i daca cu aceasta represiune el a desfaurat un prisos de enrgie, nu este motiv de a-1 mustra ; caci
lipsa capului statului ingreuind raspunderea ministerului,
impunea o privighere i o energie afar% din cale". Circulara
Indpendance Beige, 27 (15) Sept. 1865. Europe, 29 (17) Sept
un blitme incisif et rigoureax au gouvernement de l'hospodar".
6.
" Opinion nationale: 28 (16) Oct. 1865. Vezi buna oar Trompeta ..;arpa.
flor 30 Sept. 1865.
reprodusli l analizat, de ziarele strine L'Europe, 29 (17) Sept. 1865 si L'Opinion nalionule, 30 (18) Sept. 1865.
56
ISTORIA. ROMANTLOR
Romani, a consolida institutiile /or, a incuraja desvoltarea puterilor lor, a dirigui aspiratiile lor, a le mentinea privilegiile
i imunitatile, a face &A se respecte drepturile lor, pentruca
i ei sa tie mai bine a respecta drepturile altora, este a lucra
tot atat de bine in interesul imperiului otoman pe cat i in
acel al Romaniei insasi ; este a da tot deodata Romaniei inchezaluiri serioase, pentru a sa linite i inflorire, iar imperiului
otoman tot inchezeluiri i nu mai putin serioase pentru secu-
respecteze, cum a proclamat-o i dovedit-o in toate imprejuraffle, nite legaturi deopotriva folositoare imperiului otoman
i Principatelor-Unite ; cu un domn care va fi sigur a gasi la
Constantinopole consideratia cuvenita tarei ce el reprezinta precum i aceea a pozitiunei 'sale personale malta Poarta va
putea totdeauna conta pe Romania, i niciodata vreo primej die,
nu-i va veni din partea ei. Aa a fost odinioar politica traditionala a divanului. Sa-i arunce ochii guvernul imperial
In trecut i sa-i aduca aminte, care au fost relatiile Inaltei
Porti cu intii domni romani, care au cautat inchezaluirea
lor in suzeranitatea ei, va culege mari invatamante din triteleapta i pltrunzatoarea politica, a glorioilor sultani din veacul
Imi iubesc prea mult tara, tnteleg prea bine valoarea leg6turilor noastre ca 'Malta PoartA, pentru a le sacrifica vreodata
unei Ingrijiri de o responsabilitate, pe care voi ti pururea a
de nerusinat sumetie" si Le Nord adaoge, c5. talentul de palavre (ergoterie) a domnului s'a manifestat Intr'un chip strlucit, In fspunsul pe care l'a dat lui Fuad-paa" 99.
"
urmA ziar, nu prea favorabil domnitorului, dupA ce aratii qu'il Unit vident
que l'Atoile du prince Couza palissalt et gull devait essayer du moyen de diatraire les esprit.% en faisant vibrer la corde du patriotisme" recunoaste totusi
MOBIL BOMANILOB
68
c nu au avut de loc intentia de a se amesteca in afacerile Fauntrice ale Romaniei, ci a vrut numai s atrag, prietenete, luarea
est prince, peu pres indpendant ; qu'll est homme grer tout seul les affaires de son pays etc.
10 La Patrie, 8 Decemvrie 1865.
101 Reprodusa de L'Opinion nationale 8 Decemvrie 1865. In Iltrlitle Rossetti se afla 120 de depesi primite de la deosebitele corpuri a le tarei : preoft de
mir, avocafi, comerrianfi, IOC!' ilor i din ora tscdlifi Cu su/ele, prolesorit deosebitelor
male, Cu un cuvAnt Lot ce tara numara ca inteligenta. Cine va ceti acele depesi
In caro se vede bueuria imensa i neprefacuta pentru vrednica aparare facuta
de domn autonomiei Orel, va mfirturisi eti Ara Intreagli se sculase ca electrizati
pentru a multumi domnului el. i Bolintineanu, reflectind asupra acestui
puns, spune, cti.dae'S administratia sub domnul Cuza era In anarhie, sa marturism cA afara din tail el a stiut, In multe ocazil, si tina drapelul sus."
Via/a lui Cuza Voda, p. 54.
1' Aceasta replica a lui Puad pasa In Archives diplomatiques, 1866, II,
p. 277-281.
mejdii pentru puterea lui de a se fntemeia prea mult pe incurcAturile cabinetelor 1435 El nu-i poate intAri autoritatea, dacA
"1 Adresa Grecilor publicath de mai multe ziare, Intro altele de l'Europe,
31 Decemvrie 1865.
104 Journal de St. Petersbourg 25 Decemvrie 1865. Le Nord 30 Decemvrie
1865: On signale actuellement que la lettre du prince Couza a eu en Bulgarie
un grand retentissement, oil une grande agitation s'est manifeste".
ISTORIA ROMANIT,OR
60
Fiind inc c in politie predomnete totdeauna interesul individual al statelor ce sunt in joc, apoi s nu credem
c Franta era jignit numai de purtarea intern a domnului,
pentru a retrage de asupra lui m'Ana ei ocrotitoare. Trebuia
s fie inc ceva care o lovia mai deadreptul in interesele ei.
Acest ceva era presupunerea, a.' domnitorul incepuse a se pleca
Chiar in timpul cAt relatiile domnitorului cu Franta fusese b une, !ilesa' se ivise din cnd in cand cae o imprejurare
interpretat in sensul plecrei lui ctr Rui. Cea intai da-LA
cnd se ivise aceast bnuial fu cnd cu trecerea armelor din
Rusia etre Serbia, cnd agentul Frantei se unete cu acei ai
celorlalte puteri pentru a protesta contra invoirei trecerei armelor pe pmntul Romniei. (Noemvrie 1862). BAnuiala revine
de asediu in Galitia de enea' Austria in urma interventiei Rusiei, in scopul de a t'ala Polonilor locul de separe, ii impinge
a-1 cAuta in Principate, ceeace adaoge aice numrul lor in chip
II?
1$
Jassy que les 1.0 ugis polonais y sont nombreaux depuis la proclamation de
/09 Le Pays, 22 Martie 1864; Le Globe, 24 Hartle 1865: Ils ajoutent que
la Russie a fait la mrne sommation au prince Couza en ce qui concerne les
Polonais". Die Presse din Viena, 20 Martie 1864; La Palrie, 7 Aprilie 1864;
Les gouv. de Russie et d'Autriche ont reclam Bucarest contre l'hospitalit
donne par le prince Couza aux migrs polonais et hongrois". insemnate stint
mal ales declaratiile ziarelor oficioase austriace i rusesti
care spune a este pozitiv c nici Austria, nici ori care alt staL (Rusia) nu
are de gaud a-si faca dreptate singar, pen tru a se garanta contra desordinilor
netAgAduite ce se petrec in Principate". (Reprodus local de La Petrie, 24 Apritie
1864). Atat Austria at si Rusia aveau deci motive de plIngere contra ocirmuiret
ISTORIA ROMANI:LOB
62
Ducele. Da.
(La revenirea propunerei dticelui de a primi coroana Romaniei). Pr. : Cat despre mine, nu voesc cu nici un pret sa reincep misiunea de alta data; dar daca a vedea tara mea amenintata de o mare primejdie, daca un mare interes romanesc
ar cere conlucrarea mea, daca ar trebui s platesc cu persoana
mea, in acea zi a fi gata, once s'ar putea intampla" 113.
Aceasta convorbire, interesanta i pentru caracterul
domnitorului, va arata ca invinuirea adusa lui de rusof ilism, care este repetata de Fevruariti cand cu rasturnarea
lui Alexandru loan I, era o iscodire neindreptatita
us Convorbirea fusese reprodusft de secretarul principelui Baligot. In
III
Chestiunea abdiefirei.
of. 16 Decemvrie
1865.
65
declaralia urmatoare : Fiti convini c eu nu a vrea o putere care nu s'ar fntemeia cleat pe forta. Fie In capul tarei,
Vol. XIV.
66
ISTORIA R0ILANI1OR
oarece ele erau menite a-i slbi puterea tocmai pe. care ar fi
(park A o mntin. In adevr cum spune Bolintineanu : cei
care auzir de abdicare i care pn atunci '11 serviau cu eredinta ce dau sperantele despre Intrirea dinastiei, crezur
se compromit mai tinAnd cu o domnie osandit la moarte de
ea ins4i, i inturnar ochii In acea parte de unde putea veni
nou viat. Dela hotrirea lui de a abdica, nu mai fu considerat ca domn. Putini nu 11 tradarr 6. Dac domnitorul ar
fi hfnit visuri dinastice precum i se imputase pe timpul cnd
adoptase pe copiii si fire*ti, atunci de sigur c ar fi cAutat a
deprinde mintile incet incet cu aceast idee ; &Ad singurul mijloc
de a impca oamenii cu o g'andire, este de a o repeta la prilejuri bine alese ; era deci cu totul straniu ca domnul s caute
intri pozitia lui pe tron, aruncnd In mintea lumei ideea
abdicrei sale. i c locul din mesaj unde vorbia de ea, fusese
introdus de insui principele i era deci rostirea propriului su
gnd, ne o spune inti logica lucrurilor, intrucat nu ne 'putem
inchipui ca minitrii si s-1 fi sftuit a vorbi astfel ; apoi avem
mrturisirea lui A. Papadopol Calimah, ministrul su de externe de atunci, care ne spune, c pasajui cel vestit, in care
domnitorul amintete promisiunea fcut la a lui alegere, a
fost schitat de insu domnul in edinta consiliului de minitri
tinut la Palat In ziva de 2 Decembrie 1865" 7.
Apoi domnitorul trimisese Ina din 1 Octombrie 1865
impratului Napoleon o scrisoare, In care i Imprtia intentia
lui foarte hotritA de a abdica, *i intervinea pe lang impratul pentru o inflegere asupra alegerei unui principe menit
DELA RASCOALA. D1
67
nedestoinici de a se dirigui i supusi adese ori celor mai pierz'toare Inrauriri, uitnd interesele t'arel pentru a le jartfi la
sterpe preocupad de persoane sau de politica care compromit
viitorul, raspingand legile cele mal foloSitoare : legea rurala,
concesia drurnurilor de fer. Daca este sa se numesca 2 Mai,
narei noastre nalionale, o marturisesc cu mandrie ; dar In M'untrul tarei, 2 Mai a fost o revolutie plecata dela tron, nu in scopul
e/1.1.A Alecsandri : Dites Cantacuzn Assure Majest que le fin du message n'est
pas une phrase, maisl'expression d'une dtision bien arrete". Mai vezi j scrisoarea
lni Cuza adresat princepelui Carol In 20 Aprilie 1867. (Vez! Cap. final) precum
rspunsul princepelui Cuza la scrisoarea principelui Carol din 4 Martie 1870
ISTORIA ROMANILOR
68
69
Pe langa aceasta imprejurare, se mai adaoge i nemultamirea aruncata in tara prin reformele lui care loviau de o
camdata aproape in toate interesele. In afara de partidul boje' Trompeta Carpaillor, 24 Fevruarie 1864.
'STOMA 110MANILOR
70
clara un copil de mostenitor al tronului" 12. Caracterul domnitorului nep5s4tor si tem6tor de obosal, 15.sase in curAnd pe
acei ce-1 incunjurau mai de aproape s pun mna pe conducerea trebilor. Se introdusese un regim de camari1 in care eran
a tot puternicii Librecht, Docan, Pisoschi 13 Bolintineanu spune
&A, aceast camaril a pierdut pe domnul Cuza. De cum ea
Incepu, se simti ci mare schimbare chiar i in caracterul dot-J[1nului. Toat6 curtea cu minitrii impreura recunosteau autoritatea ei. De aici se numiau si se destituiau functionarii ; de
aici se opria de multe ori actia ministrilor sou se elibera" 14.
In sfArsit finantele nu se puteau imbun516ti Cu nici un pret,
fiecare budget se solda cu deficite si se echilibra cu imprumuturi, producAnd nemulfmiri in toat lumea ; iar functionarii, nepltiti cu lunile i dajnicii amenintati necontenit cu
noue sarcini.
Asa era pozitia lui 16untria.. In afar nu stRea mai bine.
Afar de puterile acele care totdeauna II combRuse, precum
erau Austria si Rusia, acuma i Franta, puternicul lui sprijin
in toate vremile de grea cumpAng prin care trecuse, Il prsise.
Dela nota inserat. Im Mortiteur du soir din 21 Sept. 1865
In. care se resfrangea sup5.rarea curtei franceze, chip pentru
izbucnirea turburArilor din 3 August, raporturile cu Franta
il Viaja hit Cura Vodd.p. 117 i p. 125.
u Asupra lui Librecht, origina lui vezi Friederic Dam& Histoire contempo-
raine de la Roumanie, Paris 1901. Dac nu ne am ref erit mai des la rezumatul
In destul de bine fAcut din domnia lui Cuza al lui Dam, este.fiind cA tocmai
era numal im rezumat care tu putea fi utilizat In o scriere mai pe larg.
71
merser tot inruttindu-se i, lucru curios, invinuirea de apiteniece se aducea domnitorului era plecarea lui earl Rusia
and pe de alt parte cabinetul rusesc il invinuia de prea mare
supunere la politica francei. Chiar scopul lu de abdicare,
manifestat prin mesajul din Decembrie 1865, se interpreta ca
o manoper menit a aduce un principe rusesc, pe ducele de
Leuchtenberg in fruntea Romniei. Asa Le Temps spunea,
nului, nu este el singur care pomeneste despre zvonurile ce umblau pe atunci. Le Siecle, organ prietenesc, spunea si el, a nationalitatea romn ar fi in primej die, dac s'ar lsa mai mult
asupra
chestiunei In numkrul slu din 12 Ian. (31 Dec.) 1866. Ce chef de la Roumanie
aurrait jet les regards vers St. Ptersbourg et fait briller aux yeux de la Russie
l'espoir de manager, par son abdication, des chances au duc de Leuchtenberg".
" Le Sicle 28 (16) lanuarie 1866. Tot pe atunci o brosurA francea, Le
prince Couza, la Russie, Paris 1866, acuzil pe domnitorul romfn de a fi devenit,
prin lovitura de stat, unealta Rusiei. Ziare care, al:1k% pe domnitor sunt La
Pair& 15 (3) Iunie 1866 si Le Monde 13 (1) Ian. 1866. Chiar i acei protivnici.
ce puneau in socoteala domnitorului jocul politicei rusesti, se mirau de a lui hotildre. O brostu.A Les Principaulds Unies devard la conferance, Mars 1866, PariS,
72
IBTORIA ROMANI:LOB
73
74
ISTORFA KOMANELOR
76
ISTORIA ROMANILOR
76
tele lui sunt acoperite de zgomotoase aplause din partea adunArei 29.
de a merge pe aceastA cale, pAstratA numai desbaterilor senaMon. of., 8 Ianuarie 1866.
Diseursul lui C. Boerescu In 4ed. din 3 Ianuarie. Mon. of., din 14
Ian. 1866.
77
__
bani tu vistierie ; nu se tie pentruce, dar nu intra". Oteteleanu, ministrul de finante aratase apoi, a veniturile reale
ale Wei nu ar fi deck de 125-130 de milioane" ". Cu toate
aceste bugetul pe 1866 era intemeiat pe un venit de 165.000.000!
n Montt, of., din 3 li 4 Ian. 1866. N. Blaremberg unul din cei mai
apiigi protivnici ai domnitorului, amestecA adevArul Cu adoase dela el, cAnd
Tune, cA perrsonne n'a oubli feu Manolochi Costachi eniev de son fauteuil
manu militari, par un aide de camp princier, (7) au moment o il prsidait,
pour avoir accord la libert de la parole A l'opposition ; Essai compar =les Institution de la Roumanie, Bucarest 1866, p. 746.
" Mon. of., 11 Fevruarie 1866.
U
" Sed. din 1 Fevruarie. Mon. of., 11 Fevruarie 1866. Comp. Expunerea
de motive a budgetului pe 1866. Mon. of., 15 Decemvrie 1865. Pe 1865 fuse
de 159.000.000; deci se mai sporia cu 6.000.000.
7$ISTORIA 110MANIL0R
Dup votarea imprumutului, se mai desbate legea msurilor i a greuttilor, cu a creia prilej opozitia gsete mijlocul
de a ataca iar'i cu putere guvernul, spunnd c prin concesiunea dar d-lor Leon Lemettre .1 Bergmann se crea un
monopol in favoarea lor, indatorindu-se pe toti comerciantii
a cumpra msurile numai dela ei, cu preturi uriae, cAnd
dacA s'ar fi lsat concurenta liber, s'ar fi putut obtine preturi
mult mai mici ; apoi aceste msuri s'ar fi putut prea bine
face in topitoriile statului, sau a le coalei de arte i meserii
dela 14. Atacurile sunt aa de temeinice, c. guvernul cere
amfinarea puuerei in aplicare a legei i desfiintarea concesiunei
Lemettre 35.
a lovI mai sus, guvernul pstrase in ea o majoritate covritoare care inbuia toate propunerile opozitiei sub voturile ei.
se
79
aplicar% pe singur cale ce mai putean incerca, aceea a complotului i a uneltirilor ascunse.
Pe cand in adunare :i in senat se desb'tea cu mai multa'
sau mai puting amrciune soarta creat Romniei prin ocrmuirea domnitorului, in intunerecul tainicilor intglniri se stabilia intelegerea tare conjurati i se hofria aruncarea d'al%
din tron a lui Alexandru loan I pe calea surprinderei. Este
de observat Ins c totul se fcea departe de lumina zilei ;
cA nu se mai incerc' nici m'Acar o m'Atare de rscoal ca aceea
dela 3 August, din caui c' dei eran oarecare princini de
nemultumire cu domnia lui Alexandru loan I, ele nu erau
d8tu1 de puternice spre a impinge poporill la o sculare
Conjuratia in contra domnitorului, cauta' s'a' se ascundil
inti sub mte forme literare, injghebndu-se, cAteva spamni
dup lovitura de stat, o societate literal% i politicA, care avea
de scop mrturisit ap'rarea regimului constitutional, iar de
scop ascuns improtivirea pe toate cAile la m6surile arbitrare
i. despotice. Aceast societate se compunea din G. Gr. Cantacuzino doctor in drept i demisionat din postul de magistrat
ISTORLA. a0MANILOR
80
din urma din Moldova care era mult mai slab reprezentata
In conjurati), i altii. Era insa o piedica foarte serioasa la
uneltirile de rasturnare pe calea complotului, anume tinuta
armatei care se credea c este plecata catre domnitor. Conjuratii insa izbutira sa atraga in partea lor cativa ofiteri, de0
nu dintre capitenii coloneii Haralamb, D. Cretulescu, I. Calinescu, Berendeiu i Gheorghiu ; maiorul Lecca, cel mai infocat
dintre conjuratii militari, i capitanii Pilat, nlinescu, Lipoianu, Handoca, Costescu i Candiano-Popescu. Vreo 8 luni se
framantara inchegarile dintre conjurati i secretul pare a fi
fost destul de bine pastrat, deoarece nici guvern, nici domnitor
nu sunt deteptati asupra uneltirilor ce se urziau. De pe la
Decemvrie 1865, insa incepura micarile mai insemnate din
a lui rasturnare, spune despre loan Ghica : je devais cela ce vil et mis-
bl
r_
Vol. XIV
ISTOR1A ROMANLLOR
82
garda palatului erau castigate. Domnitorul voi s'A dee Miatului o multumit, dar el refuzA a primi banii. Aceasta lovi
pe domnitor care chem5 pe colonelul Zefcari si pe I. G. Valentineanu seful sigurantei. B5iatul adusese vestea unei revolutii ce era gata se izbucneasc6 ; dar de revolutie nici vorbk
nu putea fi, dup starea linistit a poporului. Domnitorul tusk'
se multumeste a ordona sA se indoiascA garda palatului. El
nu stia c6 insusi garda lui era castigat. Pe la oree 4 de noapte
conjuratii intr in palat, se urea' la apartamentul domnului,
gsesc dormind pe sofa pe un amic al s'au si 11 aresteaz5. Merg
p. 112, Bolintineanu, Viafa lui Cuza Vodd, p. 117. Mon. of., 11 Fevruarie
1866. Unele versiuni spun cA i camardinierul, cl0igat, retrAsese zAvoarelor. In
deoNte rapoartele asupra acestor amAruntimi variazA, ca In totdeauna. Nu
stAruim asupra descoperirei adevArului In aceste lucruri miei, ceeace ar fi fost
peste putintA, dar 0 la urnifi indiferent. Nu din aceste ImprejurAri nelnsemnale
se tesA istoria.
83
care
ales cauta a indreptati purtarea armatei, spunand ca opiniunea acestei foi In privinta datoriilor unui militar se stie
ea' este cu totul push' aceleia ce este in genere ordinal% in
ostirile permanenete. Nu intelegem si nu stim cine poate lute,
lege cum un militar poate fi indatorat a-si tinea juramantAi
sari &are guvern care ar calca juramntul sail ; si cand ace4
calcare ar fi recunoscuta' prin o aclamare genera% armata au
ar fi datoare sa respecte juramantul fcut aceluia ce ar fi calcat
libertatile tarei. Sustine ca rasturnarea lui Cuza ar fi fost efectul
unor porniri spontanee s'i nerezistibile ale poporului indignat" ".
42 Bolintineanu, Viaja lui Cuza Vodd, p. 120.
a Romanul, din 13 g 15 Fevruarie 1866.
ISTORIA ROMANILOR
84
tilor lui. El preferA a muri cleat a adea In mAinile protivnicilor. Domnul Cuza nu descarc pistoalele in pieptul vajmailor s6i, subscrie decretul de abdicare i pleaa capul inaintea
conjuratilor" 45.
86
Maiorii : Ciudin, Arlon, Ciupagea, Algiu, G. Scheleti, Paianu, SlAniceanu, Dumitrescu, Munteanu, Costescu, GalitA. Cdpitani : Ghenovici, Popovici, Luchian,
GuritA, Eurino, Polizu, ArmAsescu, Agarid, BrAescu, Poenaru, Niculescu, Scheleti, Varnav, Teleman, Baldovici, Teleman (cavalerie), Singurof, Cociturescu
Gr. loan, Dimitrescu, Burileanu, Parpale, Botescu, CojAcitreanu, Vasilescu, BAIAceanu, Pruncu, Holban, Silion, DrAgulinescu, BArsescu, Bfinescu, Popescu, Perieteanu, HAncu, Ghidionescu, Scheleti, Nicolau, G. Popescu. Locolenenti : Al.
Catargiu, Anghelescu, Deriviliu, Baldovici, Berlescu, Nicolaide, Lipan, Macri,
si fiul domnitorului fapta din 11 Fevruarie In ce priveste purtarea milltarilor, In scrisoarea lui ditrA alegAtorii sAi, din col. III, judetml Mehedinti
,,Nu-mi este permis sA fac parte din o adunare care de sigur va fi iarAsi preficA
86
ISTORIA BOMANLL0R
ceeace spune Romdnul, cd natia intreagg i armata erau indignate de purtarea domnitorului i doria a lui rsturnare.
Dack lovitura a izbutit, s'a intmplat numai multumit ghibAciei cu care conjuratii au stiut s punk m'Ana, In acea noapte,
87
.;10
nemultamita cu domnialui ;
cu toate ca nemultAmirea
I
1
de a doua zi de cadere, ar
putea crede ca o inflac6rare ne mai pomenit Cuprinsese pe popor la auzul
vestei detronarei domnitorului.
In adevar In sferele oficiale se si Meuse ma-
Doctorul N. Kretzulescu
Colectia Academiei Rom ine.
rostite.Mai ales adunArile fi aratase Impartairea lor prin zgomotoase aplause. Ce e drept cd aceste aplause nu puteau lipsi, fntru
" Se pot fOarte bine aplica cuvintele prIncipelui Al. Cantacuzin, din o
crisoare dart{ domnitor din 5 (17) Noemvrie 1865: En finances les folies o nt
rAsunet. Se bucurase ea nu
Costache Negri
e vorb5 infra cAtva la vesColectia Academici Ronikine
tea desrobirei ; dar bucuria
et eta rara intrtles pentru prefacerea in adev5r indrumat-
i lucru
CAnd auzi de cAderea domnitorului
irebui sA se trample destul de tArziu dup implinirea faptuluicc pulea ea sit faca, si deci ce ar fi dorit sA fac5.? Nimica, intru
cAL lipsia pe de o parte perceptia real a lucrurilor, pe de alt5
parle organizarea, fara de care masele oricit de adAnci samAnA
cu marea nemicat5 de \Int. Taranii deci tAcur i primir5
schimbarea fAculA, Mudd nu puteau face altfel.
ado, Ar.
89
CAPUL IV
CULTURA INTELECTUAL.
Predomnirea elementului politic. Domnia lui Cuza-Vodil
se desfnue cu deosebire pe frAmul politic i social. Sferele
de viatA ce incearcA cele mai adAnci prefaceri sunt organizarea
statului i raportul intre clasele poporului. Aceste schimbAri
preocupa mintile ; ele determinA toate frAmAntArile ; ele inalt
i coboarA necontenit cump'Ana istoriei. TesAtura ei este alcAtuitA din firile toarse din caerul lor, i toate celelalte interese
omennti cad pe al doile plan, fatA cu vajnicul i covAritorul
interes politic care vibreaz'A ca ton fundamental, iar celelalte
sunt numai sunete armonice ce tremurA deodatA cu el. In tot
decursul atAt de zbuciumat al acestui timp, o idee stApAnnte
mersul lucrurilor : inchegarea statului i mAntuirea vietei romAnnti de vultanii ce pAnA acuma ii rosese mAruntAile. Dreptul
de a teal i anume de a teal ca oameni, nu ca o turmA necuvintAtoare, iatA nAzuinta poporului romAn. Dar pentru a o ajunge,
cAte piedeci lAuntrice i afarnice nu trebuiau rAsturnate ; cAte
lanturi nu trebuiau zdrobite 1 De aici nevoia unei lupte urine
dus de cei putini contra celor multi, de cei slabi contra celor
puternici, i dac5. la urm', izbAnda rAmase pe partea celor dintAi,
repurtate pe tArA.mul politic i social. Pe acel al culturei literare, artistice i tiintifice, intrucAt se putea desvolta tiinta
la RomAni, micarea nu mai este ca pAnA atunci, imbolditoarea
ISTORIA. ROMANLL011
94
vietei economice se abate pe cAi tot mai gresite care, neindreptate nici in timpurile mai noue, trebuia s conduc la un desnodmnt aproape fatal.
Niairi nu se poate vedea mai bine, ca in expunerea domniei lui Alexandru loan I, cum elementul de cpitenie al isto-
riei poate uneori a fie acel politic, trunchiul pe care se hultuesc celelalte ramuri, i cAt de neadevrat este conceptia
CULTURA INTELECTUALA
95
mersul imprejurarilor, pe and acea a ideilor sa o intovarasasca numai i sa' o sprijine. Seria istorica' a desvoltarei ideilor
iar din Muntenia se desfiintaza vreo cateva din cele de tot rau
organizate 1
isTonrA ROMANILOR
96
Braila i Galati. In domnia Cuza-Vocla se adauga cate un gimnaziu In Bucureti (Lazar), Iai (Alexandru-cel-Bun) i Ploieti ;
iar gimnaziile din Iai i Craiova se 'Malta la rangul de licee,
4 ani dup infiintarea celei din Iai. In acest din urm ora
M. Basarab151
SI . Saya
Lazar
Cratova
>,
7 ,.
14
132
126
4
4
6
PP
CULTURA INTELECTUALA
97
Ureche, 1. c. p. 263. Fie care burster primia cate 60 de galbeni pe trimestru, in 1862. Le Sicle, 10 Septemvrie 1862, spune ca erau numai 300 de
studenti romani in Paris.
Romdnul, 16 Noemvrie 1862.
Vol. XIV.
ISTORIA ROMANILOR
98
1,
?atine.
1860.
CULTURA INTELECTUALA.
99
100
ISTORIA. ROMANILOR
Ioan I. Din cei trei mari poeti pe care timpurile de mai inainte
Ii impinsese
Bolintineanu
CULTURA INTELECTUALA
101
prin retiprire, creatiunile sale anterioare, In contiinta poporului s6u. S6 limpezim Ins6 prin exemple ideile arnate :
In decursul anului 1859, D6sc6lescu In Solonii nqtri, Indeamng pe legiuitor :
SA gAndeascA la tara ce In vol spereazii
tAtei, spunandu-le :
N'aveti dorinta sA vi
Dar pe lang6 aceste rostiri destadAjduite asupra Indreptrei rAm6itelor trecutului, DAschlescu vede zorii viitorului in
poezia 0 zi frumoasd, In care cant5. :
Azi RomAnul dovedeste
CA-n sfirsit s'a desteptat
Si cA-n faptA vredniceste
sA vinA la noi
SA scApAm de-ori ce nevoi ".
'STOMA. BOMANILOB
102
dr 14u1
1 popor
public Bolintineanu o Ilona serie de legende istorice In versuri, precum Baia, Codrul Cosminului, Celatea Alba', Bucovina,
111oldovenii la Merienburg, Cillugarenii, Dumbrava-Ro0e, etc.;
dar aceste balade sunt mai pre jos de minunatele sale creatiuni din 1852, atAt ca avnt al gandirei ct i ca form5., iar
limba lor este lot mai incrcat cu neologisme26. Mai publicl
Bulinlineanit i Aminliri de ctildforie in care presur pretuSleaua Danarei, 22 fanunrie 1859.
Voicti plu arul sAu Enluziasnuil fdranalut roman, Buc. 1859.
la Ram lnul, 27 [anuarie * 30 fulla 1859.
la Steaua Du Aril, 4 April e 1859.
Ziva, 2 Aprilie 1859.
" Bu urea I. 185 .
Randnilor de D. Bolintineanu, 13ucurcsti, 1859.
al
CULTURA INTELECTUALA
103
tindene povestiri istorice, precum bun-oarii cu prilejul descrierei Giurgiului, acea a luptei lui Mihai Viteazul cu Turcii,
la podul din acel loc 27 O alt Descriere de dileitorii a lui Al.
Pelimon caut s atrag luarea aminte a boierilor asupra frumusetei t'ami lor. El fi IntreabA a de ce fi petrec cea mai mare
ISTORIA 110MANILOR
104
In limba :
ci serie
Mai tnfocat decat ce de pana' acuma, canta C. D. Aricescu faptele mari strabune, Mil a se Malta trisa nici macar
panal la Bataliile Romanilor ale decazutului mare poet muntean. In o limba impestritata de neologisme, Aricescu serie
un sir de bala de asupra lui Vlad Tepes precum : Ospd tul lui
Tepe, Soldatul roma sub domnul Tepe, Vlad Tepe i solii,
Tepe i clugrii greci. Un alt ciclu este Inchinat lui Mihai
Viteazul; apoi gasim poezii ca Romdnia rendscdndd, 9 Iunie
Ctnturi intime de G. Meitani, Bucuresti 1860.
." Danabianele fi elude Carpagior de G. Baronzi, Bucur6stf 1860. Aceltq
caracter aproape au ol poeziile lui A. Biru, Roua In lacrimi, Bucuresti 1860.
CULTURA INTELECTUALL
106
ISTOBIA ROMANILOB
106
noue, ra'ra nici un miez poetic, precum ; orgoliu, sacerdot, narare, consolare i chiar grinsei ca dinfii (grinca des dents). El
sfArmte poema lui cu strofa :
Roma, Roma totdeauna
Fu romana colonie.
Roma-Dacia, mireasA,
NAscu marea Romanie. "
forma 36.
Pe acest pustiu intelectual, olvanizat numai cAt de simtimAntul iubirei de tall, se Inalt s'ar parea, ca nite miraje
inOlatoare, cateva lucrari de adevrata valoare, atat ca cu-
patilor. 0 lucrare acum uitata, dar care are meritul unui puternic avAnt al gandirei, de i limba cam lasa de dorit, este un
poem scris de Romul Scriban, pe cAnd era student la Turin,
intitulat : 0 noapte pe malul Dundrei. Reproducem sfAritul
acesici frumoase conceptiuni poetice :
De tine e legata a Dacio! fiinta ;
CAci Dunmezeu te puso, in nalta sa voint1,1
SA fii aici o poarta de-arama si granit
De-a pururi Incuiata de-un brat nebiruit.
Infernul nici data nu va pu tea sa feel
CULTURA IWTELECTUALA
107
coleu
Tot atat de putin simt pentru limb are i Sofia Hrisosi lucru straniu, aceasta femee care serie foarte curat
108
ISTORIA ItOMANI1,011
1860, unul dedicat Demoazelei A. In acela an afliim pe Alexandru fon Hulubelu reeditAnd Suspinele unei matroane din istoria Romdnilor ce fusese tipArite Inca In 1847 In Gazeta Transilvaniei. Hulubeiu Imparte gratis aceastii
scriere junhnei studioase.
CULTURA INTELECTITALA
109
ajuns aproape la a lor incheiere : Directia exagerata catra neologisme a fost mai cu totul parasita i mai staruiete numai
Inca in cateva ramuri de cunotinti tiintifice ; cea prea arhaica
iarai a fost indulcita pe cat se putea in proza ; iar in poezie
ne am intors i ne intoarcem tot mai mult la limba plina de
miez i de icoane frumoase a poporului.
In decursul anului 1861 se mentine curentul literaturei
patriotice, ba se intarete amestecandu-se in el i glasul pana
acuma mut al poetilor mai de seama ai neamului romnesc :
el calla :
ISTORIA. ItOMANILOR
110
angerelA
sau
sau
sau
CULTURA INTELECTUALA
111
literatura romna cu o a &ma epopee asupra lui Mihai Vileazul, pe care-I ca'nta in 1060 de strofe fiecare de cate 4 versuri scurte. Poema cuprinde 22 de canturi si o concluziune.
Versurile sunt cam astfel de a randul :
A plecat in Oltenia
La Sultan a protesta
Van
Nu tiranilor desarte
Mini, servile creaturi.
ISTOIIIA BOMANILOR
112
sau
sau
51 luase Radu stire
Ca-o revoltA-a eclatat
Domnul Mihai Cu ostire,
Era viu si desteptat etc.
Tot in felul lui Pelimon ins mult mai bine ca limb, scrie
G. Baronzi, Legenda Rometniei, un fel de poern in 54 de strofe,
Cu miroase ce hnbat;
lar sprinceana pe la ochiu
Tot in 1862 apare o nou serie de Poezii patriotice de Bolintineanu. De i in ele se mai intalnete ate o adiere a geniului
sau, in deobtie conceptia e slab4 ; mai mult versuri decAt poezie.
CULT1JIL9. INTELEOVJALA
113
poeziile lui in un volum ". Ambele aceste culegeri nu sunt superioare celor analizate. *i incerckrile poetice ale hi Hajdeu,
de si se deosebesc ca conceptie poetick sufkr de boala neologismelor. In Po tretul el spune :
Piptorul ca hotul prinde acea clipealA
Penelul ca pumnarul zimbire-a pironit
Ca sangele din rasa, pe panza infernalii
RAmas-a marturie surasul amAgit.
Vol. XIV.
I 14
'STOMA ROMANIL011
CULTURA 1NTELECTUALA
115
" Revista ronidnd II, 1862. Fat5 cu aceste avInturi poetice, aducem o
ISTORLA BOMAN.L1.013
116
satelbr ci i acei ai oamenilor bogati i acei al averilor m'n'stireti, Rusaliile in satul lui Cremene, Zgdrcitul nisipitor, Ultrademagogul i Ultra-retrogradul, precum i in Revista romn
cteva din nouele balade poporane adunate de Alecsandri din
mai culte.
De altfel se intalnesc i poezii de feliul al doile, bunoar
Impill ca un dusman
Pompierilor din 48, La fralii mei Romdni, Visul lui . te fan cel
Mare, Moartea lui Mihai Viteazul. In V clniul M'u H. Grandea
spune :
Val de tara
CA e vantul rau, ama/
Si ne bate din Fanar
CULTURA INTELECTTJALA
117
acest nume Elenei fetei lui Stefan cel Mare, cea mgritat dupg
fiul lui Loan ducele Moscovei i ale cgreia suferinti i lupte formeazg subiectul piesei. Alte drame de acela fel sunt : Petru
evreesc, spunnd in el ca fabricarea spirturilor i a rachiurilor In mare cantitate, betia sau boala care ucide pe tgrani i
care rachiuri se vnd mai mult de Evrei, este un ce revolt4tor,
un ce de groazg". Este una din cele d'intAi scrieri In care se
combate alcoolismul 65.
tenia limbei pe care am insamnat-o la celelalte ale lui publicatii. Ea contine, pe lngg o majoritate de poezii de iubire i
ISTCRIA 110MANILOB
118
In Pungulila mea:
zin, zin, punga Cu haz
Zin,
In Stos:
To-am batut, (11 -punga-ncoace I
!)
CULTURA INTELECT1JALA
119
Miosotis ale lui Grandea au acela caracter ca i Preludele ; iar poeziile lui Niculeanu, de i contin un puternic avant
al gandirei care le fac interesante, sunt i ele prea inciircate
Cu neologisme i la fiecare moment nbursc iargi simtirea
desldntuita ; (rezignare, coruptiune, pudoare, teribil, etc.). El
caat ins cu multa simtire :
Ca n'avem nici morminte pe care sa venlm
Cu umbrele strabune sa plIngem, sa vorblm.
Cum spune de el Iacob Negruzzi : in versurile lui Niculeanu se reflecta caracterul s'u pasionat i violent, suferintele
sale de natur deosebita i descrise cu simtire, in unele locuri
cam obscur, dupil cum ii erau i gandirile, dar to tdeauna cu
expresiuni energice".
Pentru a complecta expunerea desvolrrei ideiArtele.
lor poporului roman din Principate in ceeace privete micarea estetia trebue sa" arunc'am o privire asupra artelor.
Dupa cum era i firesc, mersul pe acest nil n trebuia
s6 fie mult mai incet deck pe acel al producerei frumosului
prin graiu, intru cat la acel din urma" nu erau de lipsil i deprinderile tecnice pentru a da fiinta conceptiunilor, lucru neap'rat la artele propriu zise.
Panaiteanu. Ambii se IncearcA In alcrituirea de tablouri cu sttbiecte nationale, urmand mai departe directiunea apucat6 MO.
de Asaki cu ajutorul unui pictor italian 78. Aa Aman alenuete
tablourile : 0 plecare a lui Mihai Vileazul la bcileilie, Fuga Tur75 Ist. Romfnilor din Dacia Traiand, vol. XL p. 268.
1STOBLA. 1101LINILOR
120
primind coroana dela imparatul Paleologu, &Italia dela Marienburg, Cea dela Baia, Stefan ce! Mare la mndstirea Neamfului,
ca se intAlnete in el, un critic muzical cu cunqtinte neateptate i gust deosebit, anume N. M. Filimon, autorul romanului
Ciocoii vechi i noi, care cu curaj i competenta arata partile
slabe ale reprezentatiilor teatrale, a-Lk opere at i drame sau
10 Tribuna, 23 August 1859.
Curierul Principatelor Unite 16 Iulie 1859. Vezi asupra acestor tablouri
lucrate In parte dupli comanda ministeriului instructiet publice, raportul preedintelul adunArei MI% domn, 30 Iunie 1860 Mon. of ., 10 Aug. 1860.
" Mon. of. al retret Rom., 3 Fevruar 1861. Revista Carpafilor H, 1861,
p. 235.
U Mon. of. al Tare! Rom., 21 Dec. 1861 Comp. rdranul romttz 11 Fe-
vruarie 1862.
18 Am reprodus mal sus al su Adio la tara In prilejul plecArei, vezt p. 107.
14 Revista Carpalilor, 1860 trim. II, p. 230.
" Reforma, 26 Ian. 1864. Tromp. Carpafilor 6 Iunie 1865.
IS Precepte asupra proporfiilor corpului omenesc, de TAtitrescu. Buc. 1865.
CTILTITILA FtITIDLECTUALI
121
88
" N. M: Filimon Incepuse a serie criticele sale Inca din 1857 In Nafionalul
g le urmeaza pana In 1860, la incetarea ziarului.
sa Melodil romlne tn toatd originalitalea lor de A. Berdescu Buc. 1862.
Cei Intiii profesori ai conservatorului din. Bucuresti sunt : A. Flechtenmacher fiul jurisconsultului Moldovei Christian, Carol Salvatori, Ed. Wachmann,
Visarion, Mateiu Millo ; iar ai celui din Iasi : Franz Gaudella, Burada, Gros,
Viniarsz, Pascali, Mezetti, Soltys, Galino t Dimitiade. Vezi D. 011anescu, Teatrul la Romtni, Partea II, al doilea memoriu, Buc. 1898, p. 71.
'STOMA ROMISILOB
122
tiintele morale. Sub acest titlu vom cuprinde MeercArile de cercetare pe trmul istoric, sociologie, juridic i alte
neti, care dei pornesc dela legile precize ale faptelor fizice, tolui
imprtesc in studiul lor caracterul comun de a voi s stabilease conformitatea ideilor expuse cu aevea lucrurilor, se 'ntelege c cele mai multe din aceste scrieri urmresc i tinta national, care chiar uneori copleete pe acea de urmrire a ade-
vrului. Precum in literatur am vzut e preocuparea de epetenie era nationalismul iar frumosul rmnea pe al doilea
plan, aa i in aceast parte criticA a cercetrii acela simtimnt intuneca partea curat
Chiar pe la inceputul anului 1859, apare a doua editie
a Daciei literare, revist scoas de Mihail Koglniceanu in 1841
nistratiei -Wei dela 1849 pang astzi" 93. In scrierea lui el criticA domnia lui B. Stirbeiu. Valentineanu este dat judeetii
pentru aceast scriere. In introducerea la traducerea brourei
franceze, Valentineanu spune : Este timpul ca s nu mai fim
nepstori despre lucrul public; este timpul ca s hm i noi
odat Romni i stpAni in tara noastr ; este timpul ca strinul
s inceteze de a mai yeni s ne poruncias.46 in prunntul nostru
i s se fae stpn pe lucrul romnesc ; este timpul s ne
noatem cine suntem i s tim a ne pretui rnai bine ; cci altfel
Revolulia lui Tudor Vladimirescu de M. Cioran, Bucuresti, 1859.
Despre adtninislralia guvernului dela Baila-Liman de I. G. Valentineanu, Bucureti, 1859.
92
"
CULTURA INTELECTUALA
123
in traducerea lui G. Sion 101. Mai iesa de sub tipar i Adele pro-
es% 1859.
124
ISTOR1A ROMANI1,011
de A. Papiu Ilarian, Evenementele din 1821 de Colonelul Voinescu, Rdsbunare sublimei sau istoria mortei lui Constantin
Cantacuzino postelnicul, Chestiunea proprietillei un studiu foarte
bine documentat al lui I. Missail 17. De un caracter analog
tinzand aproape la acelas rezultat este scrisoarea lui C. Eraelide asupra Elementului monarhic care apara acest principiu
ca garantie a stabilitatei si a dreptatei sociale i incheie cu cuvintele : S nu uitarn ca, in cele de pe urm ranguri ale socie-
publicii o tabelA de echivalenta literilor cu buchiile. Mon. of. al. retrei Rom.,
8 Fevruarie 1860. In Moldova prima Instiiintare oficialA tipAtitA cu litere se
afla In Mon. Moldovei din 19 Decembrie 1859. Dar 1nnoirea este curInd parasitA si se revine la cirilice, pAstrIndu-se latinele numai pentru titluri : Cartea
de conf irmalii, Ministerul de cultura si instrucpione publica, Ministerul din
launtru. In 18 Mai 1860 se aflA pentru ultima oarA instrupcione; de acolo Inainte
instrucliune publica. IncA In 1865 suplimentul la Monitor, destinat comunelor,
se tipAreste cu cirilice.
CULTURA INTELECTUALA
125
sa aduca o puternica intarire a vietei romneti, intrucat trebuia sa conduca mai tarziu la infiintarea Academiei romane.
Anume Inca din 24 Februarie 1857, C. G. Florescu ceruse ca
o comisiune de invatati s prelucreze dictionarul limbii romane u. In 1860 se publica, in Revista Carpatilor, un articol
In care se arata nevoia infiintarei unei Academii romne,
i ca o urmare a acestui indemn, gasim ca in prima sesiune
a adunarei muntene din 1860, dupa initiativa ministrului Neculai
Kretzulescu, se hotarate o suma de bani spre adunarea materialului pentru istoria Romnilor, 112 constituindu-se in acest
scop o comisiune compusa din Laurian, loan Maiorescu, Florian,
Cernagescu, Odobescu i Sion. Aceasta comisiune, mergand
mai departe cu gandul decat scopul pentru care fusese convocata, alcatuete un proiect de statute pentru Societatea academic
proiect inaintat ministrului Neculai Kretzulescu in 1860. Dupa acest proiect, societatea avea sa cuprinda
doua sectiuni : istoria cu arheologia i literatura cu lexicografia, urmand ca mai tarziu sa i se adauga i o sectiune a
materialului istoric i imboldirea pentru cultivarea limbei. Bugetul noului aezamnt se urca la 304.000 de lei pe an 113
Pana sa se hotarasca asupra acestui proiect, ministerul moldovenesc publica un premiu de 5000 de lei pentru cea mai
buna scriere asupra limbei romane 114. Tot pe atunci Evangheliu Zappa daruete ministerului cultelor din Muntenia, un
fond de 5000 de galbeni, pentru incuraj area culturei limbei
romane, i in baza acestei danii, ministerul publica doua premii,
10, Atheneul romin 6, 4 Noemvrie 1860. In anul 1859 apAruse o traducere a scrierei unui profesor grec din Atena. Discurs perdru Elenismu hure Valahi
In care G. G. Papadopulo (tradus de Tabacopulo, Buc. 1859), sustinea
Intreaga culturA rornAneascA este datorit Grecilor. G. Sion criticAnd acest dis-
curs In Revista Carpafilor, I, 1860, P. 155, aratA, cli pe cAt timp Elenismul a
fost In putere, n'a fost decit pentru el ; iar lumina si civilizatia ne-a venit dela
Apus".
Istoria voalelor de Ureche, III, p. 220.
Revista Carpafilor, I, 1860, trim. p. 156.
111 Tot pe atunci Bolintineanu, ministrul instructiei publice din Muntenia
publicit un apel Ott% acei ce ar poseda documentele istorice, spre a le comunica ministeriului, Relorma din 12 Ian. 1860. Adunarea moldoveneascA IncuviinteazA lui V. Alexandrescu (Ureche) 300 de galbeni, spre a cerceta documente
ISTOBIA ROXIANILOIt
126
ciliate In mndstirea Bistrifa, precum mai d la lumin eminenla Istorie a lui Mihai Viteazul de N.'Billcescu, atilt de
miieastr ca form si de cald ca iubire de tarA si de neam.
Se mai publica si Miqcarea Romdnilor din Ardeal, de N. B51cescu i Necrologul lui Stefan cel Mare cu un comentar de Radu
lonescu
Inde-
CULTURA INTELECTUALA
127
holm in care se spunea c s'ar fi fost aflat niste caiti privitoare la Romani, ministrul de culte roman intervine la guvernul francez ca sa-i mijloceasca informatii relative la aceasta
chestiune. Consulul Tillos comunica guvernului raspunsul con-
nationalitatei noastre".
Trebue notata deosebirea intre directiunea innoitoare in
limba." din colo si dincoace de Carpati. Acolo o reintoarcere
la limba latina; dincoace o imprumutare nesabuit de cuvinte
frantuzesti. Directiunea transilvana nu a prins niciodata ra(Mini in tarile romne ; cand s'a manifestat aici, a fost tot
prin elemente de peste munti, care dei ca profesori aveau
o inraurire asupra tinerei generatii, to tusi nu au putut invinge
puterea mediului, mai tare dect acea a imitatiei.
Se mai publica un studiu insemnat asupra Meintistirilor
inchinate122 de catre arheologul Cesar Bolliac, care contopeste
ISTORIA "ROMANTLOR
128
leanu, se aduna. inscriptiile de pe la manastirile Tare Romanetei125. Papiu Ilarian incepe publicarea insemnatei sale culegeri de documente pentru istoria Romanilor128. In Lumina
din Moldova, B. P. Hajdau serie dupa izvoare un studiu critic
asupra Desfrtirei lui Petru Rareq, studiu care impreuna cu
acel asupra intreb'rei : Perit-au Dacii introduce un nou sistem
in tratarea istoriei Romanilor, acel intemeiat pe cercetarea
izvoarelor 127.
Istorice a Romdniei. Domnitorul publica un premiu de 100 galbeni pentru traducen i din autorii latini i eleni1".
CULTURA INTELIXTUALA
129
Cultura general
i.
tiintificii.
Pizone 1859, Fidanfata din Lamermoor trad. de Bonache, Temnifele austriace in Italia de Felice Ornisi trad. de Simion 1861,.
Britcuznicus de Racine trad. de VkArescu 1861, Robinson in
Vol. XIV
ISTORIA. ROMANILOR
130
calea tiparului pe rominete, ne intrebam cu.m s'a putut introduce aa cu toptanul civilizatia occidentala, mai ales in forma
Dac traducerile nu erau insa de seama, apoi ideile apusene, introduse in mintea acelora ce nu tiu frantuzete, erau
0 ele putine 0 inguste, i deaceea 0 toti oamenii ce joaca
noue de V. Popescu 1863. o Dicfionar de cuvinte straine imprumutate de Romani de G. M. Antonescu, Buc. 1863.
CULTURA INTELECTUALA
131
peelor grece0i sub titlul Omer existat-a 136 un alt studiu mai
intins asupra Satirei latine de Al. Odobescu, Principiul criticei
de Radu Ionescu, Istoria minunilor de Iatropol 187.
Intr'o directiune ins6 era peste putint a nu se introduce
ideile din Odle strine si mai ales dela izvorul culturei noastre
din Franta, anume in cunostiintele tiinifice. Toate crtile
de scoal privitoare la aceast ramur de cultur sunt traduse
din frantuzeste sau luate mai liber dup manuale franceze sau
In sfirsit rspndind in form original numai ideile franceze.
Asa sunt Zoologia, Botanica, Mineralogia Geologia de Barq
directorul foaiei Isis sau Natura care dela 1858 se nevoia s
rspandeasc in poporul romn stiintele naturale 138. Tot ap
Istoria natural de Baras, Antropologia i medicina populard
de doctorul Basero, Contemplafia naturei dup Charles Bonnet
de Ananescu, Descoperirea Americei trad. de Stoicescu, Fizica
uzual i Meleorologia de Marin, Geografia anticti de Saicariu,
Elementele de filosofie dupti Pascal, Des pre Anatomia descriptivei de doctorul Polizu, Medicina legal de Auerbach, Cosmo--
1 Ananescu.
ISTOAIA ROMANILOR
132
Manu, Calendarul de I. Falcoianu 140. In sfera dreptului notam Dreptul roman dura Makeldey de B. T. Chitu i Institufiile dreptului roman de C. Bozianu (1861), Disertatiune juridied G. Atanasiu (1862), Dreptul constitutional de Codrescu
(1864) Tablou chronologic al jurisconsultilor romani dupa Duprs
am (1864).
minerale
CULTURA INTRLECTUALA
133
In ziva de 1 Septembrie 1865 se face inaugurarea muzeului de antichitti, cand doctoral Turnescu rostete cuvintele CAnd natiunile incep a simti eft' taiesc, cfind ele incep
a-i intrevedea viitorul, atunci ii rapoart6 cu iubire atentiunea
asupra trecutului i. reculeg cu religiozitate suvenirile lui de
glorie i chiar de durere. Respectur pentru asemenea suvenire,
iubirea lor sunt in un popor dovezi manifeste de profund6
vitaliate. TrAiete poporul i se simte tr6ind cand ii iubete
trecutul i vai de acel popor care nu posedA suvenirul trecutului s.'u Dupi cum mormintele reci i tkute ce ne Inconjur
indivizi sunt legAturi de respect i de iubire intre noi
i pinntul ce le cuprinde, aa i fiecare popor, ca s fie lipit
cu mima lui de tara ce o locuete, trebue s6 intAlneaseg In ea
suvenirile seculilor, amintirea gloriei i a luptelor strbune, mormntul strAmoilor" 147.
Tot in domnia lui Alexandru loan I se face cea intai excursiune botanicA de &are coala de medicina din Bucureti sub
conducerea profesorului de botanic6 Hoffmann 148. Intrunindu-se
continnd aplicatiuni de ale tiintei generale la cunotiinta Romniei. Aa este, in aceast.' de pe urm. directiune ; Calcarul
dela Repedea de Gr. Coblcescu.
A fost Ins i un orn de tiint deosebit inzestrat care a
contribuit la imbogAtirea cunotintelor generale tiintifice euro-
154
MORI& ROMANILOB
Intinderea ideei ronnine peste hotarele /fir& Ideia unitt.ei morale 0 intelectuale a tuturor Romnilor fusese unul
din cei mai puternici ridiatori ai vietei romfineti160, 0 ea
se nscuse odat cu primele licriri ale culturei in mintea
Romnilor. Nici din domnia lui Alexandru loan I ea nu putea
s lipseascc, ci dinpotrivA trebuia s se infreasa cu atita
mai mult cu at se mkea lumea ideilor. Gazetele din Principate se intereseaz tot mai mult de cele ce se petrec
la Romtinii de peste munti. Aa Ronanul public6 in decursul
anului 1859 mai multe tiri despre micrile politice ale RoVezi Blografia 0 lucriirile lui Em. Bacaloglu de C. Istrate, Bucureti
1896, unde Bunt reproduse toate lucrlirile lui.
1" Mon. ol., 25 Martie 1862.
154 Gazelle des Hopilaux, Ptuis 11 Oct. 1859.
CULTURA INTELECTUALA
135
C. A. Rossetti face o propunere in adunare, adoptata in unanimitatea ei, ca sa se dee ajutor de 3000 de galbeni lo-
1860.
ISTORIA BOMANILOR
136
CULTURA INTELECTUALA
137
138
ISTORIA ILOMINILOR
dou limbi, romAn6 i greceascA, cu expliarile in limba greceasc6. In introducere, se lupt6 mult contra predominei limbei
greceti in cultura RomAnilor din Macedonia, i se indeamn
acetia ca, pentru a se cultiva, s5.-i aducA aminte c6, coalele Daco-Romanilor ne stau deschise ; in ele feciorii notrii
In Turcia, fat cu poporatiile romane i slave ; sA li se incuviinteze dreptul de a-i alege Ostorii lor sufleteti, incepfind
CF1PUL V
STAREA. ECONOMIC1
STAREA ECONOMICA
De i desvoltarea unui popor sau acea a omenirei nu
ISTOBIA BOMANILOB
142
punerea sub judecata." 2. Domnitorul adaoge ctr aceasta masuit dispozitia cuprinsa in mesajul sau din 6 Decemvrie 1859,
c ministerul justitiei A. constate averea magistratilor cand
vor intra in functiune, precum i creterea sau micurarea ce
energia, toate puterile sale, spre a privighia moralizarea i inaltarea administratiei, i vai de acela care-i va maravi functiile.
Vezi vol. XIII. p. 91,92. Comp. Steaua Dun., 18 Iunie i 14 Tulle 1859.
STAILEA ECONOMIC/J.
143
ptinirea celor morale o serie din cele mai interesante de urmkit In desvoltarea poporului romAn.
7 Tribuna rorridna, 21 i 23 Iulie 1859.
Ibid., 16 Iulie 1859. Comp. Vol. XIII, p. 74.
Mon. of. al Mold., 10 Ianuarie 1861.
,8 Mon. of. al Mold., 22 Noembrie 1860.
144
MITORLA. ROMiNLIAlt
ei suitor, o decadere necontenita a puterilor de viuta ale poporatiei romaneti, o paralizare din ce in ce mai rostita a destoinicei ei de a-0 agonisi cele de trebuint prin manca libera
i vrednica de om.
Tendinta aceasta insa nu-i are inceputul, ca acea catre
moralizarea functionarilor in timpul domniei lui Alexandra
loan I. Pornita din vremuri mult mai vechi, ea se Intrete
i prinde puteri noue pe timpul domniei lui.
Pentru a-i intelege mersul, trebue sa expunem in cateva
cuvinte desfaurarea ei inainte de timpul despre care ne ocupdm.
STAREA ECONOMICA
145
din 15 Noembrie 1775 In Uricarial lui Th. Codrescu I, pag. 71-76. Comp.
mai sus Vol. X p. 173.
Hrisovul grecesc al lui Alexandru Ipsilante, 1776, In Const. Erbiceanu
Cronicarii greci, p. XVIII. Comp. mai sus X, p. 175 i XI, p. 243.
Insenmare a clildloriei mele, de Constantin Radovici din Goleti, fAcutA
Vol. XIV.
146
ISTOR1A ROMAN1LOR
mai trainice, sub ocArmuirea provizorie a comitelui de Kisseleff, i in Regulamentul Organic gAsim cA tinta urmArit de
aceste coale romAneti, este tot una cu acea a fostelor academii
greceti din epoca Fanariotilor. Limba romAnA se introduce
tratate in aceast5. limbA" ; deci coalele erau menite a da oameni destoinici pentru cAutarea trebilor publice adecA functionari. Tot Regulamentul Organic infiintazA un colegiu menit
pentru invAtAtura a 100 de elevi, copii de functionari, intretinuti pe socoteala statului mai folosind pe functionari i
In acest chip 15.
Alexandru Ghica In Muntenia i Mihaiu Sturza in Moldova, in anii 1835 i 1842, ieau dispozitia ca nimene sA nu mai
poatA intra in functiile statului fArA atestate de urmare a cursurilor invAtAturilor, i anume : pentru postul de scriitor, atestatul sAvArirei cursului primar ; pentru cap de biurou, acel
erau numai 853. Mai tot sporul era reprezentat prin oameni
din straturile de jos trecuti prin coale i inAltati prin functiile
lor, la boierii17. PArerea c coalele erau menite a crea func-
" Art. 421, Regul. Org. al Mold. Pentru Muntenia vezi Analele parlamentare ale Romdniei I, 1890, Bucuresti, p. 355. Comp. Istoria Romdnilor citati,
XI, p. 185.
" Buletinul oficial al rdrei Rom., 1835. Manualul administrativ al Moldooei I, p. 67. Comp. /si. Romdnilor, XI, p. 247.
" Mai sus XI, p. 207.
" Manualul adm., II, p. 305.
STAREA ECONOMICA
147
148
ISTORIA ROMANYLOR
Fiinda functionarii trebuiau s ias din scoale, se convertia judecata aceasta In cealalt, c coalele sunt menite
a da functionari, de si se comitea o gresal elementar% de logia', in conversiunea acestei judeati.
autau cariera
de agriculturk and prsiau bncile ei,
In vreo functiune. Apoi chiar and scoala era organizat mai
mult spre practic, precum era bun cala scoala de arte si mesen ii din Bucuresti, cu ateliere de fierrie, tmplrie, lemnrie,
" Toate aceste stiinti asupra scoalelor din Tara RomAneasca din anul
1860 sunt luate din bugetul instructiunei publice din acel an. Credem de prisos
a cerceta lucrurile mai cu deamAnuntul i in Moldova, neavand scopul de a
serie o istorie a scoalelor, ci numai de a caracteriza o directiune ce era comunA
ambelor tAri.
STAREA ECONOMIC/.
149
ISTORIA It011A.NILOR
150
Martian deplnge plecarea Romnilor numai atre carierile statului ; critic administratiunea instructiunri publice care
ware.
STAILEA .ECONOMIOA
151
Piatra
Roman
BacAu
Cregini
Evrei
7.200
19.200
4.300
13.600
8.400
15.600
8.700
19.400
6.800
7.500
4.200
5.400
Pocsani
Tecuci
Galati
BArlad
Vaslui
Husi
Creftini
Evrei
15.500
8.500
22.300
12.900
4.900
12.300
2.500
800
2 600
2.500
2.300
3.100
12
18TOBIA 1103LINLLOB
mai ales Evrei. Din aceste elemente neromaneti, Evreii staruiau in insuirea lor de straini, pe and acele de religie cretina dispareau cu timpul in sinul poporului roman. Se intelege
insa ca, atunci cand ei se asimilau cu Romnii, le luau obiceiurile, i copiii negutatorilor bulgari greci, sarbi sau chiar
unguri i nemti, deveniti Romani, nazuiau i ei dupa functiuni,
i trebuia ca alti straini proaspeti sa-i inlocuiasca in ocupatiile
productive ale parintilor lor. Evreii insa neasimilandu-se, ramaneau totdeauna pe langa indeletnicirea lor aducatoare de
bogatii i sporiau comandul lor din tata in fiu, din generatie
in generatie.
STAREA ECONOMIOA
153
ISTORIA ROMANILOR
154
rezolvau in ipoteci pe moii ; apoi procentele urcate indeplineau ruina i a celor putini care nu banchetuiau averile lor
i nu le imprgtiau la cele patru vanturi. O alt deosebire
fare Muntenia i Moldova este cA in cea dinti creditorii fiind
elemente strAine asimilabile, averea b6neasc6 a Ord rknanea
in mare parte tot in minile Romanilor (sau al Romnizatilor) ;
IR Moldova, inc6pute in pungile neamului neasimilabil al Evreilor
ele eiau din patrimoniul poporului romfin.
DacA !fish' prin comertul banilor in conditiile arRate,
Evreii se imboOtiau pe socoteala clasei avute, acel al b6u-
lui Constantin Moruzzi (1777-1782) se pomenete despre existenta de velniti in Moldova, pentru sprijinirea arora i spre
este iertat de moral a fonda un venit numai pe cumplita demoralizare, adia pe betia acelei mai trebuincioase clase a poporului" '147.
STABEA ECONOMIC&
155
genzblalt, 2 Decemvrie 1859 spune despre Evrei : Es ist wahr, der moldanische
Jude ist ein fataler Mensch, und sein Schaher weit entfernt ein solider Handel
zu sein".
" Art. 1431 Codul Calimah. InsA legea Munteniei din 15 Martie 1840
opreste pe Izraelitii din Valahia sA cumpere locuri In afarii de barierile oraselor. Anexa X a Reg. Moldouei : Despre Indigenal art. I. si Anexa P. cap. L.
Manualul adminislraliu II, p. 41 Dr. Felix, Isloria igienei tu Romelnia,
Partea I, al doilea memoriu, p. 100.
156
ISTORIA BOMANILOB
Astfel rmase comertul crnei confiscat de Evrei In mai totalitatea oraelor moldovene.
Evreii Ins se convinsese In curnd c, fat cu schimbarea
situatiei trilor romne care f5.-use chiar pe multi supui ai
marilor state europene, s prefere cettenia romn, aceleia
de care se tinuse pAn atunci, trebuia s-i indrume i pe ei
la dobandirea drepturilor politice i a renunta la pozitia pn
acum alt de rAvnit de ei de Unterthan55. Ei Incep a se mica
In acest sens, dud cu desbaterea constitutiei in comisiunea
central. Cu acest prilej dau Jidanii primul asalt, bine Inteles
teoretic la cettenia romn. O brour scris de un Izraelit
roman intitulat Emanciparea Izraelifilor in Romemia apare in
52 Se afla cateva numere din aceasta gazeta In biblioteca din Iasi.
" V. A. Ureche. Istoria coot lelor, III, p. 234.
" Patria, 24 Iunie 1859.
" Acest cuvant desfacut de Romani In articol i substanliv, dupa limba
lor, dadu nastere poreclei date de ei Jidovilor de Tlirtani (Unterthan un tartan).
STAREA ECONOMICA
157
parerei obsteti. Este primul pas al Evreilor prin care cer egalizarea drepturilor, prima veriga a seriei Insemnate ce se desvolta Inca sub ochii notri.
Parerile autorului anonim fura Imbratiate cu mare caldux% de toata.. presa izraelita, i preedintele Aliantei izraelite
din Paris, Carvalho, serie redactorului unui mare ziar (nu se
spune care) ce repro dusese broura, ca lucrarea va fi luat 'A
de baza la negocierile ce ar fi Intreprinse pentru a sprijini
dorintele coreligionarilor romani". Broura exprima credinta, ca
inscrie marele principiu al egalitatei religioase, civile i poIilice care este primul semn al libertatii unei natiuni i siguranta
progresului i a prosperitAtii sale. Avem de chez al sperantelor noastre simpatia manifest a unor barbati eminenti dintre
Romani i cuvintele atat de frumoase ale principelui, cAruia
vointa nationalA a incredintat puterea i care, mai a doua zi
158
ISTORIA ROMANILOR
CA a venit momentul pentru a dobndi imprtsirea la drepturile pmntenilor, se vede c. au pus in lucrare mijloace,
ascunse, spre a dobndi aceast pozitie, cu prilejul schimbrei
autoritare a constitutiunei din partea domnitorului. Romnii
simtind uneltirile fcute, pornir iarsi o campanie prin pres
In contra /or, in care se deosebir mai ales dou6 lucrri : Articolul d-lui A. D. Holban din Viitorul din Iasi i o brosurd
a lui D. Popasu absolvent in drept i tiintele politice dela
Universitate din Halle. Acest din urm, antisemit infocat, pune
ca dilem la inceputul lucrArei sale, cA ,sau noi respingem cu
energie i dispret impertinentele pretentiuni de emancipare ale
Evreilor i ne silim a scpa prin mijloacele cele mai nimerite
si mai urgente, chiar de Jidanii pe care ii mai avem din neno
rocire, sau noi renuntm la independent, ha chiar la existent
statului si a natiunei romne, pentru a deveni sclavii, ilotii
pentru intilia tiara emisa parerea cea adevarta i sanatoasa a deslegarei chestiunei
cel mai hotarItor contra cererilor lor ; cfici la Evreii religia este mai mult deck
o credintli ; este o forma de viata nationala. Nu poate Insa nimeni sa apartina
deodata la doua legturi nationale.
Chestinnea izraelitd tn Ron-pinta de doctorul Silberzwaig Iasi 1864 (nu
am putut glisibrosura).Evreii fn Romania ce sunt pi ce poi sd fie de un Roman,
Bucuresti 1865. Evreii mai sunt sprijiniti In foile romfine, bunaoara In Reforma
de articolele lui Vaillant 8 Dec. 1864 $i urm. Deasemenea In Convenfiunea,
unde sunt aparati contra imputarilor lui Kogalniceanu, 28 Ianuarie si 14 Fevruarie 1864.
STAILEA ECONOMICA
159
zentati mai cu seamg prin alte elemente 62. Dar se fntreabg broura
" In aceste polemici sunt si pa* hazlii? Ala Tribuna din 25 Mai 1864
spunand ca In Elvetia Evreii sunt mai rail tratati decat la noi, brosura Romanului" raspunde, a ce au nevoe Romanii sfi lee exemple dela brdnzari.
Nu numai ca Svitera nu este mai Inaintata ca noi ; dar chair e departe de a
putea
1STORIA. ROLtUsTILOR
160
in inlaturarea de catre Conventia de Paris a masurilor ocrotitoare in aceasta privinta, i ingaduirea deci a patrunderei
spiritului strict care predomina in conducerea daraverilor private
" Mon. of., 7 Dec. 1864. Evreii se grAbesc a multumi domnitorului pentru
fAgaduinta continutft In mesaj. Adresa lor e reprodusii de Courrier d'Orient
21 (5) Ian. 1865.
" La Patric, 27 (15) Ian. 1865; l'Opinion nationale, 16 (4) Fevruarie
1865.
" Legea din 20 August 1864. Cf. Negri c. Cuza, 14 Sept. 1864. Cores-
pondenfa, p. 197.
Domnia lui Cuza Vodd. Vol. I, p. 10-11. Editia din IA 03. Iasi.
STAF...EA ZCONOMICA
161
Vol. XIV.
11
162
ISTORIA ROMANILOR
Cu totul fantastice care urcau venitmile numai pe hrtie i trebuiau s lese numai decat un deficit in casa statului. Aa venitul contributiilor directe se sporete in evaluarea dela 53.000.000
STAREA ECONOMICA
163
din darile direcie ar fi supuse indoielei i unor variatiuni neinlaturabile", and este cunoscut ca cele mai sigure venituri sunt
tocmai acele directe i ch variatiunea este insuirea veniturilor
Indirecte. Ca in dal% de veniturile coalelor de 6.832.293 de
lei, din 35.935.618 de lei, venituri din contributiuni directe
prevazute prin budgetul Moldovei pe 1860, s'a incasat numai
28.036.559" 84. Pentru a se acopen nevoile arzatoare ale statului, guvernul cere, in edinta din 4 Mai 1861, un imprumut
de 4.000.000 de lei, trebuitor spre a plati amploaiatii i sol-
datii i a se indestula bolnavii cu hrana, lipsa tezaurului provenind din neincasarea arenzilor moiilor manastireti i acea
a impozilului lonciar" 85.
In zadar i acum se ridicase mai multe glasuri, pentru
a protesta contra unui asemene sistem. Barbu Catargiu accentuaza, fara rasunet, spairna ce o simtim cu totii, pentru
multimea covaritoare a cererilor de pensie", iar principele
89.
ISTOR1A R0MA141T,0R
164
din L Conslitulionnel.
" edinta din 26 Fevruarie 1862. Mon. o/., supl.
Decemvrie 1864.
Mon. of.,
8TAILEA 1000NOMICA
166
urca cheltuelele, sporind functiunile .1 retributiunile lor. FieCare crea iune noua : consilii comunale, judetene, camere de
comert, cutau s'A obtina lefuri ca t mai mari. O circular a
ministrului de externe, Florescu, din 1865 atrage luarea aminte
a prefectilor asupra faptului, ca infiintarea comunelor a des-
13
private, statul si-ar plati datoria". (In 1864 capitalul datoriei publice era de
42.000.000 de lei).
indirecte .
domenii .
. .
diversa .
Total .
8.000.000
5.500.000
54.000.000
ISTORIA ROMANILOR
166
nu admitea de loc vre o restrangere a cheltuelilor. Aa Bacaloglu spunea, in edinta din 18 Septemvrie 1865 a consiliului
general de ins tructie ; Greutatea la coalele primare este, a
daa voim s5 avem coale bune, costa scump. Faceti socoteala
i yeti vedea, c numai coalele primare ar trebui s custe
24.000.000 de lei. Toti dorim imbunkAtirea instructiei ; numai
eu cred a este bine s'o moderam putin ; sa aiba o margine,
aa c dorinta noastr sa fie concordanta cu mijloacele de care
lefile mai sus de 500 de lei sa fie reduse in proportii bine cumpenite ; iar ministerul de interne se ceara dela toate comunele
judetele, revizuirea budgetelor lor" 106. In sfarit Constantin
Scrisoarea lui Baligot de Beyne c. Cuza, 26 Martie 1865. Cf. ltaportul
comisiunei mixte, Mon.
13 Octomvrie 1865. licirtiile Rossetti). Chiloinetru/
Itaportul lui Hasnas In sedinta din 6 Noemlorie 1863, Mozo. of., 1864,
No. 4, supl.
Sedinta din 16 Decemvrie 1863. Mon. ol., 1864 No. 34, supl.
104
Sedinta din 26 Decemvric 1863 si cea din 8 Ianuarie 1864. Mon. ol.,
6TAREA ECONOMICA
167
ROMAITILOR
168
SA nu se cread, c rua
milioane export) se vede un budget de 74.000.000, adea raportul este de 1: 3.5 114. Dar aceasta ar fi fost o ingreuiere pentru
tara, In cazul cnd in adevr tara ar fi rspuns acele sumi prevzute in budget. Ea ins, din motive expuse mai sus, nu rspundea aceste sumi. Statul se resimti mult mai eau de cum
ear fi resimtit tara, i se produse dela inceput chiar acea descumpenire in finante care nu va mai putea fi tmduita i care
aps ca un munte pe intreaga domnie a lui Alexandru loan L
In tot decursul domniei acestui domnitor. precumpenirea
"s Vez! Domnia lui Cuza Vodd Vol. I, Iasi, 1903. Intmducere p. 10-11.
114 Cifrele sunt luate din Analele Statistice ale lui Martian, 1861, p. 11
17. Comp. pe 1860 p. 18 mide Martian exagereazA InsA cheltuelile 'acute cu
absenteisinul.
STARE A ECONOMIO.
Export
Import
1860-169
1861
1862
1863
1864
1865
179
175
394
202
183
169
523
313
273
318
324
401
904
779
301
1026115.
lor cu strain'tatea, foloase ce se rezolvau In Imbogatirea privatilor, mai ales a agricultorilor i comereiantilor. Un efect
firesc al acestei bune stari a Ord, fu Inmultirea poporatiei.
Cam dela 1.300.000, cum era maximum pe timpul sfarsitului
regimului fanariot, se urea In curAnd la intreit : 4.000.000118.
18TORIA ROMANILOR
170
STANZA ECONOMICA
171
judetul Gorj constan, c' dou din trei parti din locuitori
ISTORI.A. ROMANI/40R
172
activitatea oamenilor conduchtori. Foarte drept spune o scrisoare din Bucureti, ea' i cu unirea adunarea in nimic nu s'a
schimbat ; atAta numai c patimile sau fcut mai evidente.
Tot noi eram in Iai, tot noi suntem in Bucureti ; tot noi am.
fi i in China" 128.
STAREA. ECONOMICA
17.
domnitorului fu apretuit friteun chip foarte favorabil de societatea de e,conomie politica' din Paris, unde domnitorul era
membru, .1 care societate era alcatuita din liber-schimbi*ti.
Oamenii politici ce-vi Meuse studiile i in Germania, eea
de pe atunci protectionista, precum era Kogalniceanu, impartaiau alte veden. In profe.sia lui de credinta din 14 Fevruarie
1860 Cara alegatori, el spune, ca. este pentru libertate industriei i a comertului care i astOzi sunt aa de liberi, meat
strainii au ajuns a fi mai favorizati decat parnantenii. Insa
fntru cat vom fi incunjurati de state cu sistem protectionist,
intru cat vom avea jurisdictie c9nsulara, voi starui pentru ocrotirea comertului i industriei nationale care, de abia nOscanda, are trebuinta de o deosebitO ingrij ire din partea guver-
nului"130. Kogalniceanu i caut s puna in lucrare, ca ministrq, profesia lui de credinta de deputat, cerind dela prefecti, s indrume pe proprietari la creterea cailor pentrq armata ; caci ar fi trist, ca necontenit sa nazuim la straini, chiar
pentru- acele ce le putem gasi la noi" '31. Tot Kogalniceanu
mai iea masura a se infiinta raadnite de copaci de padure in
Vlaca, rila i Iai132, spre a refntregi padurile, ale caror
pustieri incepea sa-i arate urmrile in secetele neobicinuite
i in revarsarile de .ape tot atat de cumplite. Dar la atata se
Fat cu asemene stare a spiritelor, nu trebue s ne miram, daca videm pastrandu-se taxa de 5 % asupra exportului,
prin care se scumpiau productele Wei i se ingreuia desfacerea
lor In strainatate, cu toate ea' unii oameni cu veden i mai largi,
precum era Ion Bratianu, cereau desfiintarea ei i atribuiau
chiar i criza economica ce bantuia Muntenia la inceputul
nouei domnii133. Cu incenere dela 1 Ianuarie 1862 taxa pe export se desfiint,aza ; insa, lucru caraeteristic pentru ideile timpului, desfiintarea ei nu se face din consideratii economice,
ci din motive politice. Anume tot pe atunci Turcia schimba
i ea politica ei vamala, reducand taxa de export dela 8 la 5 %
urcOnd pe cea de impon; dela 5 la 8%. schimbarea care lasa
sa se intrevada o licarire de interes economic in capetele infundate de pe malul Bosforului.
Indata ce Negri afl de tratarile Portei in aceasta privire, el statuete pe domnitor ca, in loe de a reduce taxa de
12. Mon. of. al Moldovei, 7 Dec. 1859.
Sleaua Dundrei, 19 Fevruarie 1860.
ISTORIA ROMANILOR
174
.1
Cf.
STAREA ECONOMICA
173
r romane,
Urmandu-se mai departe cu reorganizarea
dupa sistemul i cu elemente
Franta, se aduc in 1861 doi
ingineri, Drumont i .Bonnet, unul ca inspector general altul
In insuire de ef al serviciului drumurilor, ai caror leaf insuma
impreun cifra insamnatoare de 150.000 de lei pe an ; 140 apoi
un inspector reorganizator al finantelor, Franois du Coudray 141.
In alai% de aceasta introducere a elementelor tranceze in Principate, se urmeaza inainte cu trimiterea de tined pe socoteala
navale la *coala din Brest142. Trimiterea sta in legatura cu infiintarea flotilei i cu promulgarea unui reguTament de navigatie 143'. Apropriarea civilizatiei franceze merge insa pana la
imitarea unor aazaminte ce nu aveau in Principatele-Unite
nici un temeiu de a fi. Ap se infiintaza in Bucuyeti o casa pentru
144.
14O
Mon. of. al Tdrei Rom., 26 Mai 1861. Mon. of. al Mold., 23 Mal
1861. Unirea, 3 Iunie 1861.
141 Voix de la Roumanie, 2 Noembrie 1861.
"e Mon. of. al Tdrei Rom., 8 Iunie 1861.
"1 Mon. of. al Tdrei Rom., 19 lanuarie 1861. Mon. of. al Mold., 24
Oct. 1861. Regulamentul In Mon. of., 4 Oct. 1862.
144 Mon. of., 27 Oct. 1862. Regulamentul easel invalizilor. Ibidem, 28 Oct.
1862. Le Sicle 2 Sept. 1862 spunea foarte bine : Un des cots curieux de la
nation roumaine c'est son esprit d'imitation de tout ce qui est franais. L'amour
propre galois n'a certes rien it y redire ; mas les vielles habitudes des Roumains,
certains brtOrets s'accommodent-ils aussi bien de l'introdueMon unlverselle de
notre systme de gouvernement"?
176
ISTORIA ROMANI.LOR
Putinta acestei culturi fusese mult inlesnit', prin masurile luate de principele *tirbeiu, de a planta duzi in multe
parti ale Munteniei. Inca din 1852 acela domnitor lua masura
de a introduce samanta milaneza care imbunatati mult producerea borangicului. In 1857 George Coemzopol, starostle
bogasierilor din Bucuresti duse la fabricile de matas a din Lyon
probe de borangicul nostru i capata incurajarile tele mai mati.
In 1859 el se uni cu G. Cantacuzino, V. Nicolici, V. Obedeanu
matasei. indemnati ptin preturile ne mai auzite ce Francezii oferiau pentru samnta (pana la 100 de galbeni ocaua), to-ti produca-
STAM1A FiCONOMMA
1717
100.443
202.482
125.273
100.452
904.273
3.482.781
4.281.528
11.300.178 148
Martian i aici vAzu greita directie a activitAtei producAtoare i d'Adu strigAtul de alarmA. El spune ine6 in 1861,
In plina inflorire a comertului s'Amintei i a productiune gAndacilor Numai o cauzA intAmplAtoare favorizazA ata de
muirea insA videa numai partea financiar a lucrului. In o circularA din 3 Noemvrie 1862 a ministrului de interne, se spune
De cAtva timp aceastA industrie a luat o desvoltare conside-
VoL XIV.
12
ISTGRIA ROMANLLOR
118
De asemene comitiile agricole din judetul Gorj cer sA se construiascri coere pentru vite ; i sA se planteze duzi pe marginile
oselelor, de oarece se vede marea aplecare a locuitorilor pentru
Apoi indeletnicirile cu comertul i cu industria ale pAmntenilor erau ocrotite prin existenta breslelor. Loviturile primite
insA de a lor organizare, ine din vremile anterioare domniei
lui Alexandru loan I, slAbise foarte mult puterea de improtivire a Romnilor contra asalturilor din ce in ce mai puternice
ale strAinilor in deobtie i mai ales ale Evreilor cAci breslele eran o protectie incuviintatil bAtinailor sub mantia religiunei 157. Regulamentul Organic scutise pe negutitorii strAini
"1 Cdteca rueinte asupra cresterci gdndacilor de nultase. Mon. ol., 18
Aug. 1864.
179
noue protestari din partea consulilor olandez si englez. Lucrurile mersera asa Ora la votarea legci patent elor in Sep-
temvrie 1860, prin care lege se egalizau in aceasta privire negutitorii straini Cu acei pamnteni.
Daca insrt era vorba de proteguirea industriei si a comertului indigen contra celui practicat de straini, nu era indestulator a se pune pe o treapta egala ambele clemente, caci
Mate de sine, din multe prieini, industria si comertul bastinasilor nu putea tinea concurenta cu strinii. i breslele ce tot
mai existau, de si aproape nimicite ca asrizaminte ocrotitoare,
cutara de a aprira pe alta cale indeletnicirile crtrora ele presideau. Asa breslele din Bucuresti159, in scopul de a apra pe
Romani contra concurentei strine, cerura masura de a sttpune
pe negutitorii i industriasii str'ini care voiau sa se inscrie in
bresle, la darea unei chezasii cuprinzatoare, c strinul negutitor : 1) se va supune legilor Wei in daraverile sale cu Omantenii si nu va invoca protectia straina ; 2) ca va da euvenitul
respect starostelui breslei ; 3) c va contribui la cheltuelele
ceremoniilor si la sarbarea patronului breslei '6. Ministrul Epureanu in Muntenia casaz aceste dispozitii pe motivul, ca starostii nu ar avea caderea a determina juridictia careia trebuiau
s se supuna strainii ; iar asupra cererei de capitenie, acea privitoare la participarea strainilor la cheltuelele breslei in care
se inscrieau, ministrul intimpinit intr'un chip ingaimat, c5 ea
ar fi indeplinita prin conditia formulei de garantie, lueru ce
nu se intampla de loc, de oareve formula prescrisrt de ministru,
155 Art. XIV din anexa lit. P. In cercetarea sAmilor pe 1856 prezentatA
adunitrei din 1859 Tribuna Romnd, 5 IunIe 1860), se spune c darea striiinilor era numai de 1003 lei, din pricinit cA negutitorii strAini cu deamiinuntul
refuzA a lua patent& ; tar guverhul niciodatii n'a avut curajul a aplica legeh".
1" Pe la 1860, erau Inert in Bucuresti urmAtoarele bresle marl (afarl
de cele mici): Bogasierii (staroste G. Comemzopol), Cotocarii subfiri (G. RAdulescu), Argintarii (I. SerbAnescu), Brasovenii (I. Sotir), Croitorii (C. Ionescu),
Bacanii (P. Fotinov), ,$alarii (I. Constantin), Pantofarii (N. Ionescu). Vezi
Mon. 01. al Trei Rom., 15 Octombrie 1860.
Aceste cheltueli era insemnAtoare. D. Ionescu-Gion, 'Aorta Bucurestilor.
Bucuresti 1869, p. 743 spune, cA breslele tineau foarte mult pAnli la bAtae
inclusiv la arlul lor si, In dorinta de a se intrece unele pe altele, munciau
din zor, ii fAceau concurentil la toartA pentru bogAtia steagulul breslel, pentru
mAretia serbArel lor anuale, cAnd mergeau la anume bisericA, la anume icoanA
ISTORIA ItOMAN1L011
180
in 1860, in Moldova fiinta inc6 din anul 1838, cand Mihai Sturza
prin un ofis al sail dispusese, ca Evreii, peste taxa ca'tr stapAnire (taxa Jidovilor) admig dela natia lor i alt dare spre
tinerea de spitale i pentru cei nevoiesi dintre ei, nu pot fi indatoriti a mai prti i deosebita zeciuiard, in trebuinta breslelor ce nu sunt de neamul lor" 163.
Aceast anterioritate a desfiintArei ingreuierei comerciantilor i industriasilor stra'ini in Moldova deck in Muntenia,
Manualul administraliv al Mold., II, p. 45. Comp. Isloria Romemilordin Dacia Traiand, XI, p. 180.
STARBA ECONOMICk
181
lui Alexandru loan I, in Moldova ele figurau mai mult Cu numele, rmnnd /a multe din ele numai starostele i cu
steagull"
Tendinta de a protegui strinii in dauna pnnantenilor
se mai vede din urmtoarea imprejurare : In sedinta din 14
Iunie 1860 venind in desbatere intlesul cuvantului acaret din
art. 379 al Regulamentului Organic al Munteniei care dispunea,
le,sul c ar cuprinde i mosii. Martian i Eugeniu Sttescu referendar la biroul statistic protesteaz6 contra acestei lrgiri a
intlesului cuvntului, mergnd ins prea departe in rostirea
temerilor lor, c s'ar da si Evreilor putinta de a cumpAra
de oarece articolul din Regulament prevedea anumit ea' aceast
facultate s fie incuviintatil numai strinilor de rii crotin 166.
In 1864 ins se voteazA o lege care incuviituteaz strAinilor crestini dreptul de a cumpra imobile rurale. Martian se
rosteste i in protiva ei, spunnd, c natiunea cu indignare
ar declina puternicul ajutor al capitalurilor strine i ar pre,feri mai bine a fi de 5 ori mai srack dar proprietar a pmntului, decat expropiat in tara ei si a privi cum mosiile ce au
lost odinioar ale fiilor ei, mai trziu vor produce noilor pro-
182
ISTORIA ROMANLLOR
talurilor straine In tara : Capitalele strine vor aduce strainilor procente ; Intreprinzatorii straini vor profita din intreprinderi ; exploatatorii straini vor exploata pentru sine"168.
venitul lor la 11.029.919 lei 169; introducerea contabilitatei franeeze care are de erect a mai restrange abuzarile cu banii public!'" ;
facerea unei legi de urmarire pentru Implinirea contributiunilor,
STAREA ECONOMICA
183
de stnjeni. In asa de rea stare se aflau drumurile, ea' vestiledin Iasi sosiau In Bucuresti mai curand prin gazetele din Paris,
decat direct din basta capitala a Moldovei 173. Se mai concedeazA construirea unor poduri de fier, cea intAi concesiune
cal% o companie
Barklay i Standford, pentru suma
de 18.000.000 de franci pllititori In 16 ani. Lucairile se incep
In 1865174. Privitor la capital, cu prilejul inundatiilor din
1865, domnitorul iea mai multe mAsuri pentru a preintmpina
inioarcerea rului i, dupg initiativa lui, se voteaz5. dou legi
una pentru desfiintarea morilor pe eursul Drimbovitei, alta
pentru facerea cheiurilor acestui rau. Tot data' se introduce
sistemul pav'rei stradelor Bucurestiului cu pietre cubice, in
locul podurilor de lemn ce existau Oat atunci.175.
Asupra stArei strAzilor din capital:6 gAsim inteo corespondenth' a Stelei Duarei urmAtoarele : Lumea se Intreab8.
dae nu ar fi mijloc i se drege pavelele din capital, pe care
pietonii, lasti cg. Inoatil in tin, dar sau i scrintesc picioarele
san i sfarm.' unghile ; trIisurile se stricil ; cei ce stau in trrt
sur6 i muse limba, i daulrt capul, i strAmbti diitur 176Se votase o lege pentru infiintarea de cAi ferate ; dar concesiunile punerei lor in lucrare nu izbutesc, fiind dat lipsa
total de credit a unui stat atat de rAu intocmit In privirea
finantelor. Nici N. Mavrogheni, nici principele Brancoveanu nu
ajung a constitui societatea trebuitoare pentru a lor construire ;
iar o incercare filcut direct la bursa din Londra cade si ea 177Tot asa de putin izbuteste incercarea de a se infiinta o.
banc6 de cnr casa Rodocanache din Londra178.
Guvernul fiind nevoit, cum am vAzut, a p4rAsi participarea la expozitia din Londra, se organizeaza cu obiectele aduAnalele economice, 9-12, 1862. Vezi si o corespondenta din Bucurestt
catre ziarul Le Nord, 36 Amille 1863 care enumera lucrarile efectuate. Comp.
Romdnul 3, 9 si 10 Ianuarie 1865.
176 Vezi Mon. of., 13, 18 si 29 Martie, 10 Septemvrie 5i 7 Octomvrie
1865.
184
ISTORIA. ROMANILOB
Fistemul penitenciar introdus in Moldova prin inspectorul general al inchisorilor franceze, Dodun des Perrires, se
intinse dela 1862 i in Muntenia 186. Se mai concedeazA o 'Jana
de scont i circulatie in 1865 Oct. care banc6 trebuia
inceapli operatiunile sale un an dup6 concesiune 1" ; se jean po-
," Anal ele economice, 1861 p. 228. Ea este salutata de ziarele straine
-ea un bun Inceput. Vezi d. e. Le Sacle 25 Sept. 1862.
18. Mon. of., 26 Iunie 1863.
1111 Ibid., 23 Sept. 1863.
-Oct. 1863. Comp. Diann, Istoria tnchisorilor din Romania, Bucuresti 1900, p.
05. Cea dinti lncercare de a Imbunatati regimul Inchisorilor fu Mute de contele
Valdmar de Blaremberg. Vezi N. Blaremberg, Essat compar sur les instil utions
el les moeurs de la Romanic, p. 300.
1ST Mon. of., 19 Oct. 1865.
STARR& tCONOMICA.
185
Vienne,
1859,
p.
369.
CAPUL VI
LOCOTENENTA DOMNEASCA
pI 1STORIA ROMANILOR SUBJUGAT1
(1849-1867)
LOCOTENENTA DOMNEASCA.
(11 Febr.-10 Mai 1866)
din Manolache Costache si G. Costaforu (conservatori), si Alexandru Golescu (liberal) ; a doua din Vasile Boerescu (conservator) si doi neutrii : Ludovic Steege si Sc. Flcoianu. Agenti
ai guvernului pe lng puteri erau loan B616ceanu (conservator)
la Paris si Al. Golescu (liberal) la Constantinopole. loan Brtianu, capul liberalilor, fusese ins'Arcinat in special, dup4 reCA Dimitrie Ghica i loan BrAtianu erau priviti ca efIi celor doul partide, 'ne-o spune Trompeta Carpalilor a lui Cezar Boliac (Vezi numArul din 16
Oct. 1866) : In semn de impAcare a acestor douA partide spre lucrare comunA,
ei sunt acei ce se sArutarA pe cAmpia Filaretului". Memoriile Regelui Carol I,
caracterizase astfel pe Rosetti, perechea nedespArtitA a lui I. BrAtianu : Der
Kultusminister, C. A. Rosetti, ist das treibende Element der Ilberalen Partei,
das Haupt der extremen Radikalen" (Aus dem Leben Konig Karl's von Rumanien,
I, p. 56). Despre D. Ghica spune scrisoarea Principelui Anton de Hohenzollern
catre fratele sAu Principele Carol : Furst Ghica scheint sehr conservativer Farburg zu sein" (Ibidem, I, p. 79) si aiurea : D. Ghica und I. BrAtianu, die HAup-
ISTORIA ROMANIL011
190
2.
LOCOTENENTA DOMNEA8CA
191
,seff,
modifice
.4.
192
ISTORIA 11011AN116011
intretin cu ele cea mai deplinA armonie, mergand Ora la prelungirea sesiunii"11.
Deodata insa i fr nici un motiv vazut, Adunarea este
disolvata i Senatul este inchis in ziva de 18 Martie ; iar colegiile electorale sunt chemate dela 9-17 Aprilie pentru alegerea
unei noue adunari, fall a se preciza insa prin decretul de convocare daca aceasta adunare era sa fie o consitu.anta 12. Ea
trebuea s inceapa lucrarile ei in ziva de 28 Aprilie 1866.
Romdnul, 3 Martie 1866 zice el e o foaie nesubventionatl, dar guvernamentall, avAnd aceleaO credinte politice ca bArbatii din capul statului". Tot
aa este privit Ronulnul de protivnica sa, Trompeta Carpafilor, 14 Martie 1866.
Romdnul din 17 *i 22 Martie 1866.
1 Ibidem, 21 g 22 Fevruarie 1866.
" Prelungirea se face prin decretul din 5 Martie 1866, Monit. fie., 6 Martia
1866. Motivul prelungirii era cA In timpuri de grea cumpinl trebue sA stAm
In permanentl".
" Ma o considera Romdnul, 18 Martle 1866, loan Negurd, deputatul de
Baclu, spune In Parea de seamd ccitre alegdlorii colegiului din districlul Bacdu
din 15 Octomvrie 1866, di adunarea numai pela sflrit se numi constituantl".
In aceastA dare de seamA 1ntAlnim unul din cele dintli atacuri personale In polemicile politice. Negurl califiel pe I. BrAtianu de un pitic gAngav Cu ochi sclipitori".
LOCOTENENTA DOMNEASCA
193
nationalk democratica, venita rain votul universal" si ea protesta contra disolvrtrii ei ca una ce era aleasa dupa legea cea mai liberala care se poate inchipui".
'
" In adunarea din 1864, intalnim bunaoara in sedinta din 5 Martie 1866,
(Mort. Of., 3 Aprilie 1866) din 130 de nume de deputati, numai 3 aristocrat' :
Lambrino Sc., Lambrino N. si Lahovari N. In adunarea din 1866 sed. din 6 Mal
(Mon. Of., 8 Mai 1866), aflarn din 160 de nume d deputati numai 19 din familiile cele mari.
Vol. XIV.
18
I8TORIA ROMANILOR
194
Nu numai atata. Lovitura de stat fusese atacat6 de oamenii rasturnArii, mai ales din pricina plebiscitului, despre
care am vAzut c` ziarul Romdnul spunea eft' ar fi fost o deviziune, Intru cAt, nu se putea cere pentru un act incuviintarea
unei t5ri a cAreia locuitori erau netiutori de carte '7
la vointa acestui popor netiutor este ins4 aplicat de Locotenenta domnease cAnd, dup ce Contele de Flandra refuzA
tronul romnesc, guvernul pe de o parte face pregnirile trebuitoare pentru alegerea nouei adunri, pe de alta ordonel un
all plebiscil care sd se rosleascd asupra alegerei Principelui Carol
de Hohenzollern, noul Domnitor pe care Locotenenta voea
In purtarea Locotenentei? loan Ghica In o circular cutre agentii tUrei la curtile str6ine crede, cl poate unul din moti-
Romdnul, 16 Iunie 1866: Insusi votul prin care aduniirile dtmase dela Cuza
Voda aleseserrt pe Filip I de Domnitor, a Lost sliibit numai LindeS tusase dat
de ele".
LOCOTENENTA DOMNEA8CII
196
cu o Camera' creata de acel oribil Statut, fara a conserva si senatul" 22 Aceeasi bagare de seama ar fi putut-o Intinde autorul si asupra Consiliului de Stat si mai cu seam. asupra Intreb uintrei plebiscitului.
Ii3TORIA ROMANI.LOR
196
natul. Se putea anume, in lipsa total de once dispozitii privitoare la prefacerea intocmirei fundamentale a statului, se
putea, zicem, concepe chemarea unci singure adun5ri, pentru
a intreprinde aceast lucrare, *i Constituanta s'ar fi rostit
asupra alegerei Principelui Carol care nu ar fi trebuit sA fie
supusI unui mod de votare discreditat de insu acei care Ii cereau
1, cc'
1
se.".-SI
11
so:11
qe../4).
I" -,
S.
tr,art
ar.-
C.. 't
."411
2(1
;
- Jr,.
1,
.
,;....=
1 ...,
:h
...
:,
-r
'1
.,
As
t?
.11
'/
.'
%nsci.ivef .
'
(' . .'2,
-4
na tul ar fi a se contrazice, a nu fi logicA adunarea nici cu chemarea ei special, nici cu actele ei, el insui inflptuea p6catul
de care invinuea pe altii" ". Nu e vorba, protivnicii Domniei
lui Cuza Vod cAutau sA str6mute chestia pe VII timid moral.
LOCOTENENTA DOMNEASCA
197
1STORIA ROMANILOR
198
mare cumpana, prin culegerea de catre comisan i a nemultumitorilor cu chipul cum ea se infaptuise, care nemultumid in
Moldova erau multe i reale, i ar fi putut gasi in mintile diplo-
veni sau a celor munteni s'ar rosti contra unirei, acest vot
va avea de urmare despartirea celor doua Principate. Dupa
ce aceasta intrebare va fi hotarita, se va proceda la alegerea
gospodarului care, dupa art. XIII al, Conventiunei, nu putea
"
"
ibIdeni, p. 28.
si 141.
LOCOT'ENENTA DOMNICASCA
399
aude vocea puternia a unei mari cugetki, a unei mari sperante. Intr'un cuvAnt, gird Print strain unirea este in pericol" 83.
200
ISTOBIA 11.0MINLLOR
lar unirea sub un Principe pknAntean este o pAgubitoare InelAciune pentru Moldova". Dad. Ina era aa i dad protestarea
avea numai scopul de a fnlAtura unirea sub un principe bAstina,
pentruce a tuncea mergea acea grAmad, de oameni s manifesteze aspunsul la plebiscit" (sic) care tocmai duta reali-
38,
ei care se vede a fi un Moldovan spune, c cea mai periculoaa faa prin care a trecut Moldova a fost acea din 1859,
cAnd acei prtini liberali a filcut fuziunea In tar i au reuit
r N. C. Asian. lasii si d. C. N. Brdiloiu, Iasi, 1866, p. 26.
" Scrisoarea Principelui Moruzi cdtre primul ministru. Iasi, 1866.
LOCOTENBNTA DOMNBASOIL
.201
Inc6 mai Inchietoare este apArarea unuia din capii midela 3 Aprilie, acea a lui T. Boldur-L6tescu, care se
pune i el tot pe tema separatismului. El sustine, cA multimea
sub conducerea Mitropolitului se indrepta In spre palat, ca
sA spunA Locotenentei domneti ce se afla acolo, cu Incredere
dorintele sale ; cA multimea striga : trAiascA Moldova, triliascA
Conventia de Paris (care prevedea despArtirea Principatelor);
cA IntrucAt un print strAin cu independenta noastr complectl
i Cu avantaje reciproce pentru ambele Principate este o solutie imposibil, atunci Conventia (Cu desbinarea Triribor Romane) rAmAne religia i inima fiecAruia Moldovean. Once om
Inzestrat cu urmnoarele Insuiri, fie Roznovanu, fie Petru sau
Pavel, fl voi don i de domn al Moldovei, Il voi recunoate de
Printul meu"4.
Micarea din Iai Ins6 nu era nici cum pretinde proclacArei
202
1BTORLA ROMANLLOR
s5 adune sute de mii de iscalituri, pentru a le da reprezentantului Rusiei, and s'ar tinea vreun Congres sau vreo Conferinta" 43.
maoeala inttimplata", si aduce o complicatie diplomatica. OffenVezi ziarul ieean Constitufiunea sub redactia lui Iordache Beldimane
C. Negruzzi, V. Pogor, C. N. 5utu, Gh. Marzescu. Numiirul din 5 Oct. 1866.
Moldoua din 25 Aprilie. Romdnul din 4 Mai 1867. Comp. Vocea Nafionald din 1241, 5 Aprilie 1866.
LOCOT'ENENTA DOMNEASCA
203
CA misearea
din 3 Aprilie fusese rostirea vzuI i pAnA la un .punct provoeat a unei stAri de realA nemultumire a Iasului, se vede
si de pe urmarea.mai departe a spiritului ce insufletise, desi
pe alte cAi desbrAcate de violen.
Modul cum se infAptuise de Cuza VodA nu avuse pentru
orasul jertfit in interesul obstesc al Wei si al neamului, nici
cea mai micA bAgare In seamA. Viata IntreagA a statului cen.
1862
ISTOILLA ROMANI:EAR
204
militare, incuviintarea de 500.000 lei pentru dregerea pavagiului, complectarea facultAtilor la Universitatea din Iasi si
altele, iar ca mAsur mai insemnat str'mutarea Curtei de
Casatiune in Iasi" 60.
LOGO'rENENTA DOMNEASCA
205
In localul primAriei deputatii Moldovei cu acei ai TArei Romfineti, aceLia erau foarte tngrijiti de atitudinea celor dintAi.
Deputatii munteni, In numAr de 50, pentru a liniti spiracle
spuneau celor moldoveni, ca sd nu se lndoiascd cd promisiunile
dale de Locotenenfa domneascd au sti f ie realizate i set se liniteased, pentru c lode se vor vota. I. C. BrAtianu care preedea
*edinta IntrebA pe Gh. MArzescu, dacA nu ar vrea sA se facA
un proces verbal pe care noi toti deputatii munteni sA-1 subsemnAm c vom vota dorintele voastre". MA'rzescu 1ns, Indemnat de un imbold cavaleresc, Ii rAspunse, cA nu are trebuintA de un asemenea proces-verbal i cA-i este destul cuvAntul
confratilor lui" 51.
zeriei In care era orasul. N. Ionescu fractionistul antidinastic Isi bate jodc de
Principe In Tribuna Romdnd din 31 Mai 1866 spunand iaca asa t PrIncipele a
multamit Iesenilor In romaneste".
Petitia Iesenilor catre M. S. reprodusa, !titre alte multe ziare, de Trompeta Carpalilor, 2 Septembrie 1866. Memoriul Municipalltatei In ziarul Poporul
25 August 1866. Compara i dorintele alegatorilor iesenl. Ibidem, 22 Sept. 1866.
Petitia era subscrisa dupa Tribuna Romdnd, 26 Aprille 1866, de 800 persoanet
Consiliul comunal era compus din C. Balais, T. Codrescu, T. Tautu, C. I. Iorga,
206
ISTORIA ROMANILOR
LOCOTENENTA DONINEASCA.
207
67 Sed. dini28 lunie: Mon. Of., 2 Tulle 1866 (p. 644, col. 2) 0 3 Iulle (p.
646, col. 3).
ISTORIA ROMAYILOR
208
In Iasi in art. 104 din Constitutie. Pe lng6 16 deputati moldoveni care subscriseser amendamentul, gsim in el si pe urmiltorii deputati munteni : G. Lahovari, N. Blaremberg, C.
Blaremberg, N. Golescu, C. Cantacuzino, G. Serurie, C. Racovit (deputat al Buaului), N. Slvescu (Arges), Vladimir Ghica
(OIL), A. G. Golescu si St. Golescu 51.
" Sed. din 29 Iunie, Mort. Of., 5 Iulie 1866 (p. 654, col. 4).
" Mon. Of., 5 Iulie 1866. C. Cristodulo Cerchez, lute intrunire a comitetului electoral conservator din Iasi, spune, ca transferarea Curtei de Casatiune nu este dorinta numai a Iasului ci a intregei OH de dincoace de Milcov".
Conslilufiunea, 28 Sept. 1866.
" Comp. Latescu in Moldova, 27 Ian. 1867: stramutarea Curtei de Ca satiune a fost si este impiedicata de opozitiunea turbata a celor mai multi Munteni".
aescu, si care sunt In numar de 16, este si Dinlitrie Ghica (Romdn), care nu trebue
amestecat cu Principele Dim. Ghica din Muntenia, care acesta era contra -stramutiirei. Sed. din 21 Iunie, Mon. Of., 2 Iulie (p. 644, vol. 2). Comp. lista tuturor deputatilor, dup5 tinuturile unde au fost aleJi, In Voacea nalionald din Iasi, 20 Aprilie 1866. Programul electoral conservator din tara spune, In apelul
: Nu tre-
bue sa uitam ca acei 15 deputati (cu Marzescu 16), care cerura la constituanti
transformarea Curtei de Casatiune, au gvut pe langa ei alti 24 de deputati din
Romania de peste Milcov, si ca unul din acestia, N. Blaremberg in numele colegilor sal s'a ridicat cu o nobila indignatiune contra tristelor argumente invocate
de deputatul moldovean, adversar al proiectului, N. Ionescu, Constilufiunea,
28 Sept. 1866.
LOCOTENENTA DOMNEASCA.
209
In Iai, in lipsA de drumuri de fier care s6 inlesneasc comunicatia ea. Curt ea de Casatie era apoi menit a unifica legile
prin influenta ce are aplicarea lor asupra obiceiurilor, a unifica i obiceiurile, aceasta a doua natur a omului, inat astfel
Curtea fiind un agent perpetuu de asimilare, un puternic le&ant de unitate, ar avea si o misiune politicil de indeplinit ea.
In sfArsit Curtea de Casatie ar avea o legAtur legal cu ministerul de Rrizboiu pentru casa dota tiunei oastei, cu acel de Instructie pen tru consiliul general al Instructiei publice si mai
la urma urmelor asezarea Casatiei in Iasi nu ar aduce nici un
folos real Iasului, decat, castigul cAtorva posesori de oteluri
evreesti
" Comp. afarA de cele dou brouri citate In notele precedente, 0 cuvAn-
Vol. XIV.
14
ISTORIA ROMANILOR
210
Unul din subscriitorii rezumatului deliberatiunilor grupului fractionist, avocatul Gh. Cigaras, in o brosurA a parte,
cere pentru imbunAtAtirea stArei Iaului instituirea in el a unei
administratiuni civile centrale pentru Moldova, de care s5 atArne toate prefectiunile, si care & aibA singurA dreptul de a
prezenta pe prefectii din districtele ei, pe cAt si pe acei ai
; apoi, infiintarea unei casierii centrale de care sA atArne
toate caseriile Moldovei, acestea pe lne strAmutarea in Iasi
a Curtei de Casatie. Se intelege c instituirea unei ocArmuiri
civile separate pentru Moldova atrAgea numai decAt pe acea
a unui cap al acestei ocArmuiri care avAnd singur dreptul de
a recomanda prefectii i casierii nu insemna alt ceva (Leda
guvernatorul separat pentru Moldova, pe care Il propuneau
Rusii tocmai pentru a paraliza cererile de unire ale Pirilor
RomAne
68.
" Sed. din 29 Iunie, Mon. Of., 5 Iulie (p. 652, col. 3).
" Vona vedeh In curAnd ce era Fractiunea.
sala Primdriei. Iai, 1866. Se vAd subsemnati In 61e: Dr. An. FAtu, P. Suciu
prof. univ., A. Sendre avocat, A. I. Gheorghiu, 1. Tacu, Arhiereii Scriban i
Bobulescu, Arhimandritul Clement, N. C. Asian, Gr. CobAlcescu, A. Racovitit
farmacist, G. Cigaras avocat, A. D. Holban inginer, V. Gheorghian ziarist, Sandu
Dudescu, Panaite Cristea avocat, M. Buznea profesor, preotul Gh. lonescu, colonel Gh. Pavlov sl C. Asian.
Brosura lui Cigaras este Echilibrul Unirei, Iasi, 1866. Comp. Vol. XIII,
p. 125.
LOVOTENENTA DOWTEASCA
211
Late cari cer pe lAngA introducerea in Constitutie a principiului Domniei nationale strAmosesti, i strAmutarea Curtei de
Casatie in Iasi 70
Un Bucurestean C. N. BrAiloiu gAseste de cuviintA a critica cu asprime cererile Iasului in un articol publicat in ziarul conservator Ordinea, sub Mini Memoriul
iesene" n.
N. C. Asian Ii nspunde in o brosun citatA mai sus, In care
apArA si manifestatia dela 3 Aprilie, spunAnd intre altele : Cum?
se sfarmA unirea; fiind cA intlpciunea si eciiitatea RomAnilor
ar fi decis a nu !Asa in pArAsire Iasul, de unde au purces toate
nostintei de a se folosi de fapte indeplinite prin puterea brutalA, pentru a tArgui cu cerintele leale ale unei populatiuni
suferinde, mai cu samA cAnd indeplinirea acelor cereri nu vatAmA decAt inchipuita unitate guvernamentalA a d-lui BrAiloien?
Casatie, de care el nu pomeneste prin nici un cuvAnt. Maiorescu cerca ca Iasul s'A devinA centrul de stiinti l RomAniei,
_precum Bucurestii trebue sA r'AmAnA. centrul ei politic. Tnate
scoalele superioare, scoala
scoala de arte, faculatile
71 AdecA memriul dat Principelui cAnd cu venirea lui In Iasi. Mal sus,
nota 53.
Vezi brosura citatil mal sus, nota 37. Altii brosurli tot pe tema lui BrAiloin, este aceea a Bucuresteanului G. BrAtianu, urzitit InsA mult mai ghlbaclu
Pe teze generale, intitulatii V iitorul nostru este In Unire, Bucuresti, 1866.
212
ISTCRRIA 110MANELOTI
lunie 1866, Trompeta Carpajilor vorbeste incA de existenta unui mic parlIct
separatist In Moldova, cu Iordache Beldiman In frunte".
LOCOTENENTA DOMNEASQL
213
chemarea unui Principe strAin era o dorin0 obte4te mArturisit, i In contra eareia nu se rAdicasera deca putine glasuri
din sanul pAturei culte.
De altfel ambele partide istorice" ce se injghebaser in
viata politicg romaneasc, mArturiseau acest crez politic, i
coalitia monstruoas6 contra lui Cuza Vod, ori de ce imboldire ar fi fost impini acei ce o alcatuir, tindea nu numai la
r5sturnarea Domnitorului roman, ci i la lnlocuirea lui cu o
Dinastie str6ing. Prin aceast intalnire a ambelor partide in
o cugetare i o voint comunA se reintregi iarAi partidul national ce fusese atat de desbinat in cele dou ramuri ale lui :
conservatorii i liberalii dela 1848 inainte. Dar precum la 1821,
Romniei nu fu opera unuia din cele dou6 partide politice, ci a ambelor impreunA. Precum era cpmpus6 Locotenenta domneasc6 i
" De nicAeri nu se pot mai bine cunoaste aceste greutAti decAt. din Mcmoriile Regelui Carol I, apArute In cAteva editii germane sub titlul Aus dem Leben
Ktinig Karl's von Rumlinien, von einem Augenzengen, Stuttgart, Vol. I. Memoriile
au apArut o In traducere romAnA si francezA. 0 culegere bogatii de acte Interne
si externe dela 1866 Incoace este continutA In volumul lul D. A. Sturdza, Charles I
,Roi de Roumanie. Bucarest, reeditatA acum In o nou formA In 3 vol. Regele Carol I
al Ronulniei, Acle f i cumlnItiri, 1909. Aceste douli publicatii nu tnlocuesc tnsA
pretioasele Memorii.
214
ISTOBIA BOMANUJOB
biscitului" 79.
Mai insemnata este pornirea cugetelor moldovene contra
Principelui Carol I. Opozitia contra Dinastiei din familia prusiana se infatoa in Iai sub dou forme : Una din ele raspingea
77 Aus dem Leben Konig Karl's von Rumanien, I, p. 4: Bratianu hat den
besten Eindruckc auf den Prinzen und die furstliche Familie gemacht, sowohl
durch sein einnelunendes Aussere, als durch die staatsmAnnischen Eigenschaften
die er bewiesen hat".
" Sedinta din 1 Mal 1866, Mon. Os., 6 Mai 1866. Ziarul Legalltatea tntemeiat de Heliade In Bucuresti, desi nu este sub directia lui, contine Insii mal In
fiecare numAr un articol contra Principelui strAin, d. e. In 17 Aprilie 1866: Noi
care nu voim 55 tnstrAinAm domnia RomAnilor, suntem pentru respingerea oricArui Domn strAin". Cu toate acestea, dupA ce Hohenzollern depuse jurilmAntul
LOCOTENENTA DOMNEASCA
215
personalit4I, Simion Brnut, refugiatul transilv6nean, apostolul Romanilor ardeleni din 1848, i care era pe atuncea profesor la Universitatea din Iai.
" Rezolutiunea fu cetita de Gh. Marzescu In sed. din 1 Mal, Mort. o/.,
Apol ca Printul strain ar trebui sii garanteze dobandirea neatArnArti ; la din contra
216
ISTORIA ItOMANILOR
Inainte insa de a expune reteaua de idei pe care sa Injghebase noul partid al Fracliunei libere 5i independente sa vedem,
A5a el este contra colonizarei Wei eu Evrei, Slavoni sau Germani. Evreii am vazut pentru ce ; Slavonii pentruca parte au
nimicit pe Romani ; parte i-au rarit foarte tare ; Germanii
fiindca vrau sa germanizeze pe toate popoarele. Mai cere
14 Mon. Of., 15 Ianuarie (p. 771, vol. 3).
" T. L. Maiorescu. Dreptul public al Romanilor i coala lui Barnutiu"
In Convorbiri Literary, I, 1867, p. 273 si urm. Cursul lui Barnut a lost publicat
dupd moartea lui, de elevii s6i, In las, 1867.
LOCOTENENTA DOMNBASCA
217
tografia limbei romne cguta sg fie at se poate mai etimologick in ct coala lui Bgrnut, din care pe tgrAmul politic
s'a format Fracfiunea, se aratg ca un complex de idei politice
pe un fond cultural.
FraCtiunea ira fi reprezentanta mai ales a antisemitismului i va combate Principele strgin. Dac in aceastg din urrng
directie nu va putea repurta mare izbandg, prin pornirea ei
contra Evreilor, ea aduse incuraturi in situatia internationalg
a Romniei care adesea ori atinse proportii ingrijitoare, dup
cum se va vedea din expunerea de mai la vale. E drept c in
aceastg privire ideile Fracliunei corespundeau cu sinitiminte
massel or.
Principelui strgin, ajunge a trimite in adunare ati-va reprezentanti cari dgdur6 nota discordantg in recunoaterea plebiscitului de adunare. Din 115 deputati fatg la acea votare,
109 Rug pentru omologarea plebiscitului, iar 6 contra ei. Intre
cei subsemnaji penku, ggsim i pe V. Pagor care subscrisese
urmg, ca i ligjdgu, se intorsese. limaserg statornici in opozitia lor contra Principelui strgin : Dumitru Tacu care trecuse
la fractioniti, T. Lateu, I. Negurg, N. Iamandi, loan Leca
i Neculai lonescu.
Adunarea cea noug care era sg deving constituantg, 1i
deschide edintele in ziva de 28 Aprilie 1866. De i nu fusese
aleas cu aceast anurnit tintg, rolul ei era de a da o noug
organizare Romaniei unite, sub oblrinduirea unei Dinastii strgine.
Ea trebuea deci sg intocmeasa o noug constitutie. Dar In timpul
de 12 zile cat mai sttit la arma statului Locotenenta dornDereplul public al Romdnilor de Simion Barnuttu, 1867, p. 92-94, 321.
218
18TOBLI 11011ANIL011
A.cest minister conduse trebile in timpul insemnatei legislaturi a Constituantei care inzestr Romnia cu constitutia sub
care tr'Em i astAzi.
Decret din 10 Alai, Mon. Of., 12 Mai 1866. Comp. Aus dem Leben K6nig
Karl's I, p. 55, unde minilttil sunt astfel caracterizatti : Lascar Catargi, Moldauer,
conservativ ; I. BrAtianu, Walache, liberal ; P. Mavrogheni, Mold. cons. ; C. A.
Rosetti, Walache, ausserste inke ; I. Cantacuzino, Walache, centrum ; general
Ghica, Mold., Rechte ; Dim. Sturdza. Mold. centrum".
" Programul noului minister 1i Trompeta Carpafilor, 31 Alai 1866. Aus
Aus dem Leben, I, p. 79. Comp. p. 68: Das Ministerium Catargi scheint
indessen darin einig zu sein, dass es selbst mit Aufopferung persnlichen und
principiellen Auschaunungen, vor Allem gilt zusammen zu halten, Weil sonst
der ganze Bau gefhrdet WAre". Mai vezi si asupra sefiei Pr. D. Ghica, mal sus,
nota 1.
1867
220
fu Ins i o coala aspra pentru Romani, fiindu-le binefkgtoare, caci i-a Invatat sa lucreze, i-a Invatat Cu eunoLinti
i idei, i-a dedat la regula i precizie, aa ca a fnceput a se
forma un corp de functionari rutinati de care tara ducea lipsg
mare 2.
Romanii hniti sa fie 'cu Mere latine, iar pentru cei ortodoxi
sa se pastreze cirilicele, vroind sg-i desparteasca astfel i pe
2E1
precum i munti cari puteau fi pascuti numai de vitele iobagilor, se mai vad foarte des iobagi, ca persoane individuale,
posedand proprietati private cu drept deplin. Tranul iobag
putea inchiria, lua in zalog i poseda chiar pamant nobiliar
In intinderi destul de insemnate. Aceste contraste intre legi
starea de fapt provin din lupta i antagonismul dintre
aezamintele vietii romneti ale locului i legislatia stapanilor Maghiari, cari nu au putut niinici i inltura. cu total
acele aezaminte. Era aceeai situatie care exista intre pretentiile maghiare care nu recunosc cleat o singura natie
cea maghiara, pe cand starea de fapt care sin gura creiazd
drepturi reale gi nu numai inchipuilveste tocmai existenta mai
multor natibnalitati de care stapnirea maghiara frebuia sa
16'dern.
p.
644,
657.
1/3TORIA ROMINILOB
222
se fcu catagrafia pmnturilor, in scopul improprietririi tranilor, se dispuse a se inscrie mArimea sesiunilor (mosiilor)
iobagilor cu foloasele i Indatoririle lor. Aceste prti de mosii
trebuiau la caz de contrazicere Intre declarrile tranului
zrnici aceast lucrare, silinti In dare isbutirii, tocmal cu ajutorul neustiutorilor trani, Infricosati cu sperietoarea cri msurtoarea se fcea In scopul dea mri drile la care eran supusi ;
asa CA' cei mai multi robagi d'Adur intinderi de plimAnt mai
223
Viena cA nu ea, ci partida democraticA Meuse revolutia 14 Atribuirea pAmAntului tranult i in deplinA proprietate prin inlAturarea clAcii i a dijmei i despAgubirea proprietarilor se firicu
Originar din o familie aromAnA macedoneanA, dupA sfArirea studiilor lui universitare i teologice, *aguna intrA, chemat
/STOMA ROMANILOR
224
stitutia Imperial din Martie 1849 prin care se declara Transilvania de Principat neatarnat de regatul unguresc i care
constituie cea mai vajnicA din toate mAsurile de care atArna
mAntuirea neamului su, i acum ca si atunci
D upA aceast5 izbAnd *aguna cAutA s obtinA drepturi
pentru RomAni si fatA cu Sasii cei favorizati de guvernul ausstriac, protestand in contra denumirei tArei BArsei de Sacksenland, arAtand *aguna c5 in acea regiune poporatia ron-Ineasc5
este in majoritate 7.
Silintele lui *aguna ins5 de a obtinea ca natia romAneascA
sA fie constituit5 cu un organism aparte in sanul impArAtiei
austriape s'a lovit de greutAti de neinvins, mai ales din cauza
favoriz5rii exceptionale a elementului sAsesc.
Ibidem, p. 79.
22b
In o epistola a lui saguna catre Maiorescu se vede am6raciunea de care era cuplins mitropolitul, cand vedea cg la.
Unguri limba oficioasa e cea ungureasca, la Sai fiind cea
nemteasca, iar la Romani unde sunt amploiatii unguri e un-
ca Episcop.
Vol. XIV.
16
226
ISTORIA. 111)MANILOIt
insg
227
in acelas tnteles.
" Bucovina, 4 Oct. 1848
20 Sept. 1850, gazet5 romaneascii pentru
retigio si literaturii. Cern5uti. Bed. George si Alex. Hurmuzaki.
22 Der Sprachenkampf in Siebenbilrgen, p. 47; Baritiu, 1. c. p. 632, 654.
220
ISTORIA ROMANILOR
capitan suprem revolutionar pe E. Murga, si impune limba romang pentru judecatorii 29, asa ramasera lucrurile i dupa sdrobirea revolutiei maghiare ; dar luptele bisericesti cu Sarbii
deputirria Romanilor trimisa la Viena de revolutia din 1848
spre a reinoi staruintele pentru instituirea unei episcopii romanesti in Banat desprtita de cea sarbeasca, inasprira mult relatiile Romnilor cu Sirbii. Episcopul diecezan din Timisoara
Pantelimon Zsivkovici in intelegere cu Buiaciei mitropolitul din Cat lovitz opri in Octomvrie 1849, 70 de preoti
romani dela slujba bisericeasea i Ii aduse arestatl in Timisoara
sub cuvant cil ar fi publicat proclamatii revolutionare lucru
ce se Meuse de servitorii tuturor confesiunilor ascultnd de
revolutionari de MCA si de care fapte nici preotii romani nu
puteau fi invinuiti, decat doar daca li se cauta prieina 29.
" Gh. Popovici, Istoria Ramlnilor BdMileni, 1904, p. 297, 363, 365.
2 lbidem, p. Comp. Baritiu, 1. C. p. 659.
229
tului..Bineinteles ca guvernul voia sa-si dee aratarea ca el conceda .de burla voia lui oarecari caderi acestor popoare
dispune tot pe calea absolutistica masurile care erau s indrumeze
monarhia spre o viata mai constitutionala.
Imparatul adause catre senatul (consiliul de stat) al imperiului mai multe persoane de frunte din toate t'Afile monarhiei,
asezamntul sub numele de senat intrit (Verstaikter Reichsrat) trebuia sa pregateasca trecerda dela absolutism catre
C.
p. 732.
2Rfl
ISTORIA ROMANILOR
gatoriile, invAtamnt confesional in limba nationala, primirea tuturor nationalitatilor in toate dregatoriile Statului i anume nu numai in cele provinciale ci i in cele centrale. Se puse insa in desbatere si o chestie de principiu, daca organizarea notai ce era s se
dea statului austriac era sa fie centralista sau federalista. Federalistii care erau in majoritate, sustineau Insa parerea ca _sa se
231
silinti incepute tns5 din anul 1842. Anume in 1860, cele don5
cpienii bisericeti, ce! unit i cel ortodox, in fruntea a 176
de bkbati mai de seama ai cugetkii i condeiului din Ardeal,
cer dela guvernator, principele de Lichtenstein, voia s5 se poath
aduna In Sibiu pentru a intocmi o societate literara i econo-
mica. Dupa multe tratki se ajunge abia la rezultatul di societatea nu trebuie s'a aiba un caracter exclusiv romnesc
mai ales se oprete, ca aceast5 intovrgire sa-si ja un titlu
care sa apar in ochii nationalitatilor ca o asociatie Cu tendinti exclusiv nationa15". Romnii cu toate manifestkile lor
adeseori exagerate de dinasticizm i de fidelitate cAtre monarc,
erau tratati cu aceeni neincredere ca i Maghiarii i Italienii.
Bkbatii culti neatarnati care sa nu umble dupa posturi publice, erau prea putini, Meat starea inteligenta romanA lasa
mult de dorit in toate privirile in Odle de peste munti
ISTOrtIA 110MANIL0R
23?,
c.
III, p. 22-33.
-233
iar In 1855 apare la Bias studiile filologie ale lui Cipariu asupra
limbei romane, intitulat Acte i Fragmente i In 1854 Istoria
bisericeascA pe scurt de Basiliu Ralea si In '1860 acea mai cuprinzatoare a lui agiina In dou volumuri':
Aceste erau slabele reinceputuri de cultura romaneasca
valurile cele atat de rscolite ale vietii politice si al Ingrijirii
a-tat de vajnici pentru ,viitorul neamului.
In Banat Irma se urma Mai departe lupte Inversanate
pentru scoaterea Romanilor din jugul bisericei e:rbe,ti i, dupa
Eftimie Murgu se iviser alti barbati ca fratii Mocioni i Godsu
care s'a &Ica mai departe lupta, ajutati fiind si de marele ocrotitor
al vietii nationale romanesti din acele timpuri, .episcopul Andrei
B34
-18TORIA 1tOMAN11/01t.
luarg curajul a cere dela impratul nimic mai putin cleat numirea unui Rom& de cancelar in Ardeal".
Cum lesne ne putem Inchipui aceasta cerere a Romanilor nu fu ascultatg i guvernul austriac numi in posturile de
guvernator si cancelar al Ardealului tot unguri i anume guvernator pe Emeric Micio iar cancelar pe Francisc Kemeny,
adeca doi oameni din acee natie pe care o stia cea mai dusnnana a monarhiei austriace si nu dintre Romanii care' ti eran
supusii cei rnai credinciosi aceasta din pricin a Austria
se temea de turburtitorii Unguri i cum am vazut nu avea incredere In Romani.
Sinodul fusese numai indrumarea pentru adunarea unc
conferinti nationale care se deschise sub presidentia ambilor
capi bisericesti in 1 Ianuarie 1861, si era alcatuitg din 159 de
anual de 50 de fiorini, situatia de preot, Invatator, avocat, inginer, doctor, larmacist sa dee drept de a fi alegator 4.
In urma acestei conferinte nationale romanesti, se deschide
o alta mixtg compusa de Maghiari, Sasi si Romani In 11 Fe-
235
Iibertatea si c ei nu -vor putea desbate chestia unirei cu Ungana decat dupa ce Romnii vor fi recunoscuti de natie politica a tarii, principiu pus inca de marea adunare din Blas".
aguna aclaaga c natia romana intelege sub libertate starea
Mai cauta *aguna sa arate binele ce rezulta pentru monarhia austriac din diversitatea popoarelor si a limbilor ce
o alcatuesc, tema pe tare 'E greu de sprijinit decat doar prin
sofisme ,mestesugite 42
Romnii cereau din rasputeri, intemeindu-se pe diploma imparatului din 20 Octombrie 1860 care declara Principatul Transilvaniei despartit cu totul de Ungaria i constituit in chip autonom.
ISTOBIA :ROXAVILOR
c.
p. 206.
237
.1011..,
,..
-9:
... '
%
:-.
..:1-
'-,
I-
SA
e .?
i-
,.
4,
tit-
0.0
/.0417'
Ibidem, p. 213.
'STOMA itOMANILOR.
238
conducerea lui *aguna sA preateasa textul adresei de mult.5-mire 43. O delegatie de 10 persoane tot cu *aguna In frunte
Ininng ImpAratului la Viena acea adres6 In ziva de 4 Mai 1863.
fi d o mas5 la
abtineri rAmAsese In dieta Transilvaniei numai deputatii Romnilor i ai Sasilor. Aceast5 tinut a Maghiarilor pusese In
Ingrijiri pe Sasi de oarece Ii 15.sA In fata unei majorittiti romne,
luate de
chenpils recunoaste
Dup desbateri de o sAptginAnA proiectul comisiei care Incuviinta natiei confesiunilor Romnilor egalitate deplin5 cu celelalte natii i confesiuni ale Ardealului se voteazA in unanimitate.
Ibidem, p. 215.
c.
p. 211.
239
romaneasca inceta de a mai fi privita numai ca tolerata In Ar(leal pentru folosul primei natii i al regaicolilor" Dispretul cu
care ea. fusese tratata pana atunci facu loe unei considerari
din ce In mai de seamil documentata prin toastul radicat in
cinstea delegatiilor ei la banchetul oferit in Viena, i mai ales
prin faptul pana atunci neauzit ca impratul tnsui s5 subsemne _numele ski cu scrisoare romaneasca, Franciscu
baterile dietei i s'A fie Indatoritoare publicarea i In ea a hotaiiiilor i legilor votate de dansa. In tribunale era sa rasune tot
aceasta limba', In trebile Romanilor, in coale era sa fie propuse
tiintele.prin organul ei, faptele romne puteau pasi mai libere
la. lumina zilei i nationalitatea romana putu insfarsit rasufla.
De i deputatii romni nu patrunsesera in dieta in proportie cu numarul poporatiei lor, totui inceputul care tot le
daduse o majoritate relativa' i care ajunsese a face ca i Saii
Le. p. 223.
" Bar4iu, L c. p. '186. Asupra tuerfirilor dletet transilvane ved vol. III
a Mi T. V. PAcAtianu, Carlea de aur. 1862-1864).
411
ISTORIA. ROMANILOR.
sa. se. intrevada o propasire neincetata a numarului reprezentantilor romni cari erau sa tina' pasul cu Imbunattirea starei
lor economice. Ardealul era s'a ajunga cu timpul sub Conducerea acelui popor caruia el apartinea in realitate dupa numr
vechime.
PriThusirea finalft.
Inca in a treia sesiune a parlamen-.
tului din Viena se manifestase o discordanta futre modul cum:
monarhal i acei In cate privia insusi patlamentul imperiului,
pe deputatii transilvneni. Pe cand imparatul arata simpatiile lui pentru acesli i pentru reprezentantii ei mai ales in,
discursul de deschidere 'in care m'Ata bucuria sa pentru pro-.
241
In aceast6 sesiune acel care iea apkarea noului sistem de organizare acel dualist, nu este doar un Ungur din cari erau cfiti
vrei i in parlamentul din Viena, ci era german din Stiria, Mauriciu Kaiserfekl.
El apkA cu cAldur i convingere sistemul dualist. De-.
dac4 ar fi urmat-o Ungurii putea uor forma nu numai maj oritatea dar chiar 2;3 din glasurile totale ceeace ar fi pus pe deputatii germani in proportie de inferioritate fa-0 cu celelalte
popoare ale monarhiei i ar fi primejduit caracterul german de
pn acum al monarhiei ; aceasfa ce &Anta tocmai a fi salvat
prin sistemul centralist
DacA se separa parlamentul in dou, unul al Ungariei
i altul al Austriei, aceasta din urna se putea rAzima pe o majoritate germanA In propria ei tar. Interesul dualist era deci
reclamat nu numai de Unguri i chiar i de unii austriaci ce
fAceau din cauzele arkate interesul impArAtiei.
Pe cnd ins" in parlamentul austriac se &idea pe fat6
tendintele dualiste, trafki de acela fel se urma in tainA cu
aristocratia maghiarA, tratri care tindeau inainte de toate la
rAsturnarea lui Schimerling, protivnicul Ungurilor.
Cu toate aceste manifestki favorabile Ungurilor
rite in parlamentul din Viena, impkatul urma linia lui
plkut Romnilor, infiintnd in 26 Decemvrie 1864 mitropolia ortodox6 in care numi ca titular pe favoritul sAu episcop romn, Andrei Baron de aguna i despktind deci biserica ortodox6 romang de cea skbeascA din Carlowitz. Mitropolitul mergAnd In fruntea unei deputatii i multAmind .capului Statului primi din partea monarhului urnAtorul rAspuns
mAgulitor A/1A bucur c6 am putut implini dorintele RomA.nilor din Ungaria, Transilvania i Confiniile militare prin
reinfiintarea mitropoliei. Recunosc credinta i alipirea Romnilor cAtre tron de care i au dat probe neindoioase in cele
mai grele imprejurki. M'a' mai bucur cA pot saluta de arhie-
Vol. XVII
ti
ISTORIA ROMANILOR
CAteva zile dupg rezolutia aceasta privitoare la mitropolia romneascg, Impgratul sanctioneazg prin ttn rescript din
5 Ianuarie 1865 si arlicolul II al legii votat de dieta transilyang privitor la folosirea celor trei limbi in afacerile oficiale
ale tgrii56. Ca un rgspuns la aces Le favoruri ImpgrAtesti incuviintate Romnilor, Ungurii deschid in Viena un ziar nou
cu care preparau terenul pentru o apropiere i tmpgciuire" 57.
Cu germanii ceeace nu se putea face frg jratfirea poporului
roman.
243
vrie care urma sa fie alma nu mai mult dupa dispozitiile din
1861 ci dui-A acel vechi ale legii din 1791. In aceasta dieta com-
lbidem,
p. 233.
!STOMA ROMANILOTI
214
RomAna din Transilvania cu tot paralelismul desvoltArii lor cultural cu acei din principate, in privirea politicei
urmeaz calea lor aparte cAci dac6 cultura unui popor este
hotAritA de factori sufletesti i deci poate resfrnge in ea unitatea rasei, viata politic6 este determinat de imprejurgri,
aceste trebuiau g fie cu totul altele la cele dou grupe de RomAni, cei dela nordul i apusul i cei dela sudul i rgsAritul Car-
Ibidem, p: 234.
41 Asupra acestelchstiuni vezi Brote, Die rumtinische Frage in Siebenbargen prid Ungarn. Berlin 1895.
245
tarnarea i regalitatea.
Romanii din -Wile ungureti, invingatori in revolutia
din 1848, cazura indarapt i mai greu Inca sub- jugul de frill
de care se crezusera un moment mantuiti in anul 1866 care,
pentru Romnii din principate insemnau un pas in intarirea
organismului statului lor, pentru cei de peste munti, aduce o
nou prabuire a visului lor de mantuire fiind din non ame-
N. E.
TABLA ILUSTRATIILOR
Pagina
Mihall KogAiniceanu
5
81
87
88
105
108
111
115
191
196
207
225
237
TABLA DE MATERIE
Pagina
9
11
15
18
21
27
27
30
37
43
47
vruarie 1866)
Chestiunea abdicArei
Sesiunea adunrei
64
Rsturnarea
78
90
Capul IV.
Cultura In domnla lui Alex. loan i
I. Cultura intelectualei
64
72
93
93
95
99
119
122
129
134
139
141
141
144
152
14R
ISTOBIA BOMANILOR
Pagina
Starea financiar
Cresterea avutiei publice
Politica economicA l domnia lui Alexandru 13an 1
Caput VI.
Loeotenenia domneaseli gi Istorin Romanilor subjugall
1819_1867
Locolenertla Domneascd (11 Fevr.-10 Mai 1866)
160
168
172
186
189
180
194
197
199
203
213
219
219
2111
221
22S
227
229
229
233
235
240