Cum este bine sa combinam alimentele

Teoria nutritiei se bazeaza pe ipoteza ca absorbtia necorespunzatoare a alimentelor

cauzeaza degenerarea tesuturilor si de aceea combinarea alimentelor este cheia unui
metabolism perfect. Nu este suficient sa furnizam corpului elementele necesare, ci
mai important este ca ele sa fie utilizate de organism. Este foarte posibil sa te
hranesti corect, insa organismul sa nu beneficieze de acesti nutrienti tocmai datorita
interferentei alimentelor incompatibile la aceeasi masa. Astfel apare digestia alterata.
Exista doua tipuri de digestie:
Digestia acida are loc atunci cand
consumam carne, peste, oua, branza, si
are loc in stomac, in prezenta acidului
clorhidric si a pepsinei. In general,
proteinele sufera transformari in stomac
prin intermediul digestiei acide.
Digestia alcalina apare cand sunt
consumate zaharuri si fainoase, are loc in
intestinul subtire, in prezenta amilazei,
care descompune carbohidratii. Grasimile
trec neschimbate prin stomac, iar la
intrarea in intestinul subtire, determina
vezica biliara sa dreneze bila pentru a
emulsifia grasimile. Daca exista in acelasi
moment carbohidrati in intestin, mediul
alcalin creat de ei va fi neutralizat de acizii
grasi, amilaza este inhibata, iar
carbohidratii raman nedigerati,
fermenteaza, si de aici apar toate starile
neplacute datorate unei digestii
incomplete.
Spre exemplu, combinatia de proteine si carbohidrati inhiba absorbtia principiilor
nutritive, provocand astfel o serie de insuficiente in organism. De asemenea,
mineralele si vitaminele nu sunt absorbite si se ajunge astfel la degenerarea unor
tesuturi si la scaderea rezistentei si a imunitatii. Astfel apar infectiile si, implicit,
bolile.
Mai clar, putem de exemplu sa mancam branza (bogata in calciu) cu paine (bogata in
carbohidrati) la aceeasi masa si, in acest fel, in intestinul subtire are loc un proces
alcalin, datorat consumului de carbohidrati. Foarte putin calciu va fi disponibil sa se
absoarba, intrucat in mediu bazic calciul da reactii prin care se transforma in compusi
neabsorbabili. Si astfel, indiferent de cantitatea de branza consumata, putem avea o
deficienta de calciu. Asadar, mediul trebuie sa fie acid si nu alcalin pentru a avea o
absorbtie maxima de calciu.
Reguli de combinare a alimentelor:
1. combinatia intre carbohidrati (cartofi, paste, cereale, paine, dulciuri, etc) si

grasimi (unt, sunca, smantana, etc) este interzisa. Atentie! Nu trebuie eliminate
aceste alimente, ci doar trebuie consumate la momente diferite;
2. combinatia de carbohidrati cu proteine (carne, peste, oua, branza, etc) este
interzisa;
3. combinatia de proteine cu grasimi este permisa;
4. carbohidratii se consuma individual, necombinati, la o masa.
In concluzie, trebuie consumate toate tipurile de nutrienti, in combinatiile prezentate
mai sus, avandu-se in vedere diversitatea si varietatea alimentelor. Practic, la o masa
se pot consuma carne, oua, peste, branza, cu legume proaspete, sub forma de salate
sau preparate la abur. Fructele trebuie consumate doar proaspete, la mese separate.
Grupa de alimente
Fructe dulci
(fructe uscate, banane, mere,
pere, struguri, etc)
Fructe acide
(kiwi, citrice)
Legume verzi
(salata verde, ardei, rosii,
castraveti, varza, etc)

Combinatie
corecta

Combinatie gresita

Necombinate

Fructe acide
Alimente ce contin amidon (paine,
cereale, cartofi, paste, orez)
Proteine

Zaharuri
Combinate intre Alimente ce contin amidon (paine,
ele
cereale, cartofi, paste, orez)
Proteine
Proteine
Carbohidrati

Legume uscate
(cartofi, morcov, porumb, fasole Legume verzi
uscata, mazare, etc)

Lapte
Proteine
Fructe
Grasimi

Carne
(toate tipurile)

Legume verzi

Lactate
Grasimi
Fructe

Nuci si alune

Necombinate

Lactate
Alte Proteine
Grasimi

Oua

Legume verzi

Lactate
Alte Proteine
Fructe

Branza

Legume verzi

Legume uscate
Alte Proteine
Fructe

Lapte

Necombinat

Proteine
Legume
Alimente ce contin Amidon

Grasimi
(unt, smantana, uleiuri)

Legume verzi

Carbohidrati
Alimente ce contin Amidon

Pepene

Necombinat

Toate alimentele

(toate tipurile)
Cereale

Legume verzi

Proteine
Grasimi
Lapte

Unul din marile adevaruri ale vremurilor actuale este reprezentat de faptul ca alimentatia
a devenit extrem de haotica. Este un lucru pe care il observam cu totii, pentru noi insine
sau altii.
De cele mai multe ori, obisnuintele determina oamenii sa consume aperitiv, felul
1, felul 2, desert, fructe, bauturi toate la o singura masa ! Practic se creaza un adevarat
dezastru in organism sistemul digestiv, in complexitatea sa, este dat peste cap intr-un
mod extrem de dur. Pentru a-si reveni si a putea digera, asimila si excreta reziduurile, el
imprumuta energie din alte zone si rezultatul il constituie, in timp, inevitabila
imbolnavire.
Combinatiile nefaste de alimente au loc, dupa cum spuneam, datorita
obisnuintelor de alimentatie mostenite indeosebi din perioada copilariei. Placerea
emotionala data de un anumit gust sau de senzatia oferita de burta plina este practic un
drog pentru creier. In aceste conditii, el care nu mai poate discerne ce este cu adevarat de
folos corpului si face alegeri emotionale (nu rationale, iar de intuitive nici nu poate fi
vorba). Iar deciziile luate emotional sunt aproape intotdeauna (auto)destructive.
Aceasta se intampla aproape intotdeauna in cazul alimentatiei. E nevoie de oprirea
hranirii emotionale datorata stresului, emotiilor negative, obisnuintelor si placerii
gustului. Trebuie sa ne punem mintea la contributie si sa facem alegeri alimentare
folositoare pentru corp, pentru a ne recapata sanatatea si vitalitatea.
Haideti sa vedem de ce este atat de importanta o combinare corecta a alimentelor.
Pentru a fi digerat, fiecare tip de hrana are nevoie de un anume tip de suc gastric
secretat de stomac, si nu toate sucurile gastrice pot fi secretate in acelasi timp. Iar asta
deoarece fiecare aliment este digerat in mod diferit. Alimentele ce contin amidon
anumiti carbohidrati (orez, paine, cartofi s.a.) au nevoie de un mediu digestiv alcalin ce
este furnizat initial in gura de enzima ptialina, apoi de amilaza pancreatica, ce ajunge in
intestinul subtire. Alimentele ce contin proteine (carne, lactate, alune, seminte si altele de
acest fel) au nevoie de un mediu acid pentru digerare, furnizat de acidul clorhidric si
pepsina.
Cum spuneam si in cazul raportului alcalin-acid, exista in chimie o lege care spune
ca doua medii cu efect contrar - acizi si baze (alcalini) - nu pot actiona in acelasi timp. Se
neutralizeaza unul pe celalalt. De exemplu, daca mancam o proteina impreuna cu un
amidon, digestia este ingreunata sau complet blocata. Ei, ia ghiciti care este una din
mancarurile preferate ale oamenilor ! Bineinteles, celebra friptura cu cartofi prajiti (sau
orice combinatie de carne si cartofi). Gustul este bun, senzatia de satietate la fel (ce mai
conteaza somnolenta dupa o asemenea masa copioasa sistemul digestiv consuma din
greu energie din creier pentru a asimila). Iar asimilarea de catre celule este practic extrem
de redusa.
Se intampla altceva in schimb. Hrana nedigerata fie sufera un proces de fermentatie
(si oamenii incep treptat sa se ingrase) fie sufera un proces de putrefactie (iar oamenii
slabesc, cu timpul). Asta se intampla deoarece hrana nedigerata constituie un mediu fertil
pentru diversi agenti patogeni (bacterii, viermi) care o descompun, dand nastere la

diverse tulburari digestive. Impreuna cu tulburarile emotionale datorate stresului si

emotiilor negative si cu alte modalitati de a pierde energie, duc la ingrasare (in special)
sau slabire. In plus, combinatiile necorespunzatoare creaza exces de aciditate ce face
sangele sa se ingroase si sa circule mai greu prin vase, consumand astfel mai mult oxigen
(o alta cauza a somnolentei).
Pare o adevarata sperietoare alimentatia, nu-i asa ? Ei bine, chiar nu e asa ! Haideti
sa vedem cum remediem situatia natura ne-a oferit suficiente mijloace !
Sa impartim alimentele in categorii.
I. Prima categorie : Proteine (branza, oua, peste, crustacee, carne, lapte, iaurt, nuci,
seminte, soia)
II. A doua categorie : Carbohidrati (amidonoase) : dovleac, grau, porumb (toate
cerealele), fasole, orez, linte, paine, cartof, produse de patiserie si fainoase, fructe uscate,
zahar, miere
III. A treia categorie : Vegetale, care pot fi :
- fara amidon si cu un continut mare de apa : varza, sfecla rosie, broccoli, castravete,
vinete, andive, loboda, gulii, patrunjel, spanac, nap, salata, stevie, ardei, rosii, fasole
verde
- cu continut moderat de amidon : anghinare, morcov, mazare, conopida, ciuperci,
telina,
sfecla
IV. A patra categorie : Lipide - Grasimi si Uleiuri (unt, margarina, smantana, frisca,
ulei de floarea soarelui, soia, porumb, susan, masline s.a.)
V. A cincea categorie : Iritanti (usturoi, ceapa, praz, hrean, ardei iute, ridichi,
arpagic)
COMBINATIILE CORECTE (compatibilitati) sunt :
I + III (proteine cu vegetale)
II + III (amidonoase cu vegetale)
II + IV (amidonoase cu grasimi)
III + IV (vegetale, indeosebi cele cu continut mare de apa, cu grasimi)
In general, vegetalele se pot combina cu orice, fara nici o problema.
COMBINATII INCORECTE (incompatibilitati) :
I + II (proteine cu amidonoase)
I + IV (proteine cu grasimi)
I + I (proteine animale cu proteine lactate, de exemplu)
Din cercetarile specialistilor a rezultat ca, in cazul unei combinatii corespunzatoare a
alimentelor, timpul necesar digestiei si asimilarii este de numai 3-4 ore. Organismul nu
cheltuie deci foarte multa energie pentru aceste procese. Dar in cazul combinatiilor
necorespunzatoare acest timp poate ajunge la 8-12 ore ! In acest interval omul mai ia cel
putin o masa ; aceste alimente sunt turnate deasupra celor dinainte, formand o masa
nedigerata, care se acumuleaza zi de zi, an de an, se lipeste pe peretii intestinelor si
circula prin sange intoxicandu-l nu e de mirare ca majoritatea bolilor se datoreaza
alimentatiei deficitare.
Cel mai adesea noi mancam : cartofi cu carne, peste cu orez, branza cu paine, lapte
cu cereale, mancare gatita, dulciuri s.a. acestea fiind total destructive pentru sistemul

nostru intern, fortand corpul sa consume multa energie pentru digestie (care oricum este
incompleta). Obisnuintele alimentare practic ne imbolnavesc si ce e mai trist, boli
datorate alimentatiei apar inca de la varste fragede. Un reportaj TV prezenta cu mandrie
cum copiii sunt innebuniti dupa lapte cu cereale micul dejun sanatos minune. Daca
nutritionistii (sau parintii) care recomanda asta ar sti putina bio-chimie alimentara..ar fi
bine. Ar preveni inevitabilele complicatii. Din pacate, nu ne pricepem prea bine la
preventie. De multe ori nu ne intereseaza cu adevarat sa fim sanatosi.
Ce am putea face, totusi ? Cum ne-am putea hrani corect, astfel incat celulele noastre
sa beneficieze intr-o proportie cat mai mare de nutrienti ?
Iata cateva idei preluate din partea celor ce se preocupa cu adevarat de propria
sanatate :
- la o masa, sa consumam doar un aliment fara continut mare de apa ( proteina sau
amidon) impreuna cu vegetale (legume sau salata) ; exemplu : carne sau cartofi cu salata
(fara branza) ; sau preparate din soia cu legume (fara carne) ; sau peste cu legume (fara
carne) ; sau dovlecel cu salata, s.a.
- sa consumam fructele separat, daca se poate pe stomacul gol ; daca nu la 3 ore dupa o
masa combinata corect ; daca le vom consuma dupa o masa cu combinatii incorecte vor
fermenta cu mancarea nedigerata ; asta deoarece ele nu se digera in stomac, ci in
intestinul subtire, iar daca stomacul nu a terminat de digerat masa dinainte, fructele vor
ramane prinse intr-o capcana si incep sa fermenteze.
- sa bem apa (sau alte lichide ceai, sucuri naturale - dar mai bine apa plata, de preferinta
cu pH cat mai ridicat sau alcalina) cu o jumatate de ora inainte de masa sau cel putin o
ora dupa masa. Acest lucru este necesar pentru a nu interfera cu lichidele acide secretate
de stomac in timpul digestiei.
- este lipsit de folos sa consumam foarte multe proteine. Pentru a produce energie,
organismul foloseste in primul rand glucoza si fructoza din fructe, legume, muguri
germinati, apoi amidon, grasimi si la urma proteine. Deci mitul consumului ridicat de
proteine este un mit. E adevarat ca celulele au nevoie de proteine suficiente pentru a se
regenera (unele intra in compozitia membranei, altele participa la formarea unor enzime)
dar nu inseamna ca un consum exagerat de proteine garanteaza si buna lor asimilare si
utilizare.
- daca trebuie sa mancam o proteina combinata cu o grasime (de exemplu branza cu
smantana), sa consumam in acelasi timp si ceva vegetal (o salata de legume combinate).
Dat fiind ca de obicei grasimile inhiba digerarea proteinelor, vegetalele contrabalanseaza
acest efect inhibitor asupra digestiei.
- Sa folosiminlocuitori.
Voi repeta alimentele nocive pentru sanatate, ce ar fi indicat sa fie evitate :
-mancarea gatita prin fierbere, coacere, prajire, afumare, cu combinatii nepotrivite
(eventual reincalzita a doua, a treia zi !) se pierd toate enzimele ; iar fara ele, digestia e
mult ingreunata
-lactate pasteurizate
-painea, produsele de panificatie de orice fel
-produse de patiserie (eventual semipreparate in avans si coapte)
-dulciuri, prajituri de orice fel
-carnea grasa (porc, gasca, vanat, chiar vita)

-alcool, zahar, sare, uleiuri - toate rafinate

-bauturi carbogazoase de orice fel, cafea
-produse conservate, otet alimentar
-gemuri, dulceturi, margarine, muraturi
Iar acum sa vedem cu ce le putem inlocui :
- mancarea gatita prin fierbere, coacere, prajire, afumare, cu combinatii nepotrivite
(eventual reincalzita a doua, a treia zi !) o putem inlocui cu mancare preparata la
abur, cu combinatii potrivite (in 10-15 minute e gata) ; ea trebuie consumata pe loc,
pentru a nu-si pierde nutrientii
- lactate pasteurizate le putem inlocui cu lapte de soia
- painea, produsele de panificatie de orice fel le putem inlocui cu paine din cereale
integrale preparata in casa, fara coacere sau cu paine Wasa (tartine din orz integral
si secara integrala)
- produse de patiserie (eventual semipreparate in avans si coapte) : nu avem
inlocuitor
- dulciuri, prajituri de orice fel le putem inlocui cu prajituri facute in casa dupa
regimuri naturiste, respectand combinatiile potrivite
- carnea grasa (porc, gasca, vanat, chiar vita) o putem inlocui cu carne slaba de
pasare sau anumite sortimente de peste
- alcool, zahar, sare, uleiuri - toate rafinate le putem inlocui cu vin de casa, miere
sau zahar din trestie, sare marina grunjoasa, uleiuri vegetale presate la rece
- bauturi carbogazoase de orice fel, cafea le putem inlocui cu sucuri naturale
(preparate de noi) sau apa plata (cu pH ridicat sau alcalina), decoct de cicoare si
ceai de aloe (un bun inlocuitor al cafelei)
- produse conservate, otet alimentar le putem inlocui cu produse congelate si otet
de mere si miere
- gemuri, dulceturi, margarine, muraturi le putem inlocui cu paste din fructe
preparate in casa, unt vegetal, cruditati
In plus fata de acestea putem consuma din belsug orice vegetale, fructe, alune,
nuci, seminte si, cu moderatie, alimentele ce fac parte din categoria iritanti.
Acesti inlocuitori asigura in principiu raportul 80% alcalin 20% acid al unei
alimentatii corecte.
Oare vom ajunge vreodata sa ne hranim corect, respectand principiile alimentatiei
eficiente ? Sunt si sceptic si optimist in acelasi timp. Depinde de vise, de credinta si de
dorinta fiecaruia de a le indeplini. Din fericire, se pare ca in ultima vreme lucrurile merg
in directia potrivita. Lumea se misca incet si greu dar important e ca se misca ! E cu
adevarat o mare realizare pentru noi toti !
Cercetarile despre importanta si modul in care alimentele trebuie combinate sunt extrem
de numeroase. Se crede ca stomacul nostru este construit in asa fel incat poate sa digere
mancare corect si sanatos doar cate un aliment pe rand sau intr-o anumita combinatie de
alimentele. Asta pentru ca fiecare tip de aliment necesita o enzima diferita pentru a putea
fi digerat. Astfel, daca consumi alimentele in combinatia corecta corpul tau le va putea
digera corect astfel incat sa te bucuri de toate substantele nutritive din mancare.

Combinarea corecta a alimentelor se refera la consumarea impreuna doar a alimentelor

care necesita aceleasi enzime pentru a fi digerate. Spre exemplu, pentru a putea digera
carnea este nevoie de un mediu acidic in stomac. Daca bei lapte cand mananci carne,
laptele va neutraliza mediul din stomac astfel ca digestia carnii va fi mult ingreunata. Din
acest motiv, pentru ca nu stim sau nu avem timp sa combinam corect mancarea, una
dintre bolile societatii noastre este indigestia, atat de des intalnita incat a devenit un lucru
normal.
Ideea de combinare a alimentelor pentru o nutritie optima a fost introdusa in 1911 de
catre William Howard Hay. Atunci a inceput clasificarea mancarii in grupe de alimente,
clasificare realizata pentru prima data de Herbert M Shelton. Acesta a clasificat
aliemntele in grupe diferite tinand cont de substantele nutritive pe care fiecare aliment il
produce. Astfel, s-a ajuns la trei grupe de alimente: carbohidrati, proteine si ceea ce el
numea alimente neutre. Astazi ne este mai bina cunoscuta clasificarea in carbohidrati,
proteine, grasimi.
Dupa cum am mai spus, ideea de la care pleaca aceasta teorie este ca fiecare tip de
aliment este digerat in mod diferit. Alimentele au nevoie de enzime diferite si de alt
mediu pentru a putea fi digerate cum trebuie. Daca le combinam gresit, acestea nu vor
putea fi digerate corect. Sa luam ca exemplu fructele care se digera repede. Daca le
combinam cu alimente care se digera mai greu, cum ar fi proteinele, acest lucru va duce
la fermentarea fructelor in stomanc. Asa ca, atunci cand mananci fructe, vei vrea sa le
combini cu alte alimente care se digera la fel de repede, cu ar fi amidonul sau
carbohidratii. La fel, nu este bine sa combini legume cu fructe, pentru ca fiecare are
nevoie de alte enzime pentru a fi digerate iar daca le consumam impreuna se vor anula
una pe alta.
Combinarea corecta a alimentelor va duce la o digestie usoara si la o sanatate optima. Te
vei simti mai usor si vei avea mai multa energie. Nu vei mai fi balonat si nu te va durea
stomacul in mod constant. Nu trebuie sa mananci doar un tip de alimente la o masa, ci sa
inveti cum sa le combini corect.
Exista critici aduse acestei teorii a combinarii corecte a alimentelor. Insa acestea nu sunt
bazate pe cercetari stiintifice, ci doar pe ideea ca, pe o perioada lunga de timp, este
plictisitor sa te gandesti daca combini bine sau nu mancarea. Pe de alta parte insa, daca iti
vei impune ca acesta sa fie stilul tau de viata pe tot parcurul vietii, treptat, te vei obisnui
cum sa faci combinatiile si vei manca sanatos in mod natural.
Cum sa incepi o alimentatie corecta
La inceput e putina bataie de cap. Incearca sa inveti din ce grupa face parte fiecare
aliment. Odata ce stii acest lucru, poti urma cu usurinta acesti pasi:
Ai grija sa mananci in mod constant citrice, legume cu frunze verzi, oua, peste si carne
pentru a te asigura ca nu vei avea deficit de substante nutritive. Vezi ca nu s-a spus nimic
despre carbohidrati. Asta inseamna ca este bine sa-i mananci doar atunci cand chiar nu

poti sa-i eviti. Altfel, mai bine fara ei.

Carnea, pestele, carnea de pasare sau ouale ar trebui mancate, zilnic, fiecare la cate o
masa sau una dintre ele de doua ori pe zi. Este cam greu sa respecti aceasta regula, asa ca
incearca ca macar pe una dintre ele sa o mananci zilnic, alternandu-le, astfel incat intr-o
saptamana sa le consumi pe toate macar o data.
Nu trebuie sa combini grasimi pure cu amidon la aceeasi masa. De exemplu, cartofi copti
cu unt sau smantana sunt de neconceput. Asta inseamna ca nici piureul nu este indicat.
Trebuie consumate toate tipurile de nutrienti, in combinatiile prezentate mai sus, avanduse in vedere diversitatea si varietatea alimentelor. Practic, la o masa se pot consuma
carne, oua, peste, branza, cu legume proaspete, sub forma de salate sau preparate la abur.
Fructele trebuie consumate doar proaspete, la mese separate.
Nu combina acizi ca citricele sau otetul cu amidon ((paine, cereale, cartofi, paste, orez))
la aceeasi masa.
De asemenea, amidonul nu trebuie combinat cu proteine.
Grasimile pot fi mancate cu proteine sau acizi.
Zilnic, ar trebui sa consumi produse lactate, mai ales lapte si branza.
Doua portii pe zi de fructe care contin amidon, legume verzi si legume galbene.
Combinatia dintre carbohidrati (cartofi, paste, cereale, paine, dulciuri) si grasimi (unt,
sunca, smantana) este interzisa. Nu trebuie eliminate aceste alimente, ci doar trebuie
consumate la momente diferite.
Combinatia de carbohidrati cu proteine (carne, peste, oua, branza) este interzisa.
Combinatia de proteine cu grasimi este permisa.
Carbohidratii se consuma individual, necombinati, la o masa.

a examinam ceea ce merge impreuna pentru a forma combinatii alimentare bune

proteina si frunzele verzi, glucidele si legumele, uleiurile si grasimile cu frunzele verzi si
uleiurile/grasimile cu fructele cu nivel de aciditate scazut. Un sfat de baza este ca
proteinele, grasimile si glucidele nu sunt compatibile, dar fiecare in parte se combina
foarte bine cu legumele. De exemplu, o masa care contine peste si legume este o
combinatie buna. Nu le amestecati cu cartofi, pepene sau porumb deoarece acestea sunt
glucide si nu pot fi incluse in categoria legume.

Unele combinatii sunt mai putin compatibile cu sistemul uman digestiv. Aceste
combinatii sunt des intalnite si sunt urmate de simptome ale indigestiei. Trebuie sa fim
foarte atenti la aceste combinatii incompatibile.
Combinatia acid/glucid
Acizii distrug amilaza salivara, enzima care descompune glucidele, inclusiv acizii din
fructe si din felurite tipuri de otet. In cazul acestei combinatii, fructele sunt retinute
pentru o perioada mai lunga in stomac si fermenteaza.
Combinatia proteina/glucid
Aceasta combinatie este una dintre cele mai des intalnite. Trebuie sa retineti faptul ca
amilaza salivara este distrusa in stomac in mediul cu nivel ridicat de aciditate. Digestia
proteinei necesita un mediu acid, iar glucidele un mediu neutru. De asemenea timpul
necesar digestiei proteinelor si glucidelor variaza. Astfel, va exista o discrepanta care va
duce la indigestie.
Combinatia proteina/proteina
Proteina este cel mai dificil de digerat aliment. Mai multe feluri de proteine necesita
perioade diferite de timp si enzime diferite pentru a fi digerate. Atunci cand o proteina
este combinata cu o alta, digestia devine dificila.
Combinatia acid/proteina
Pepsina, enzima necesara in processul de digestie a proteinei este activa numai in
prezenta unui acid si anume acidul hidroclorid. Alti acizi, inclusiv cei din fructe, distrug
aceasta enzima. Atunci cand mancam fruct si proteina, fructul va fi tinut in stomac pana
la finalizarea digestiei proteinei, ducand astfel la fermentatia fructului.
Exista o exceptie la aceasta regula proteine cum ar fi nucile, semintele si branza, nu se
descompun la fel de repede ca alte proteine datorita nivelului lor ridicat de grasimi.
Efectul de inhibitor al grasimilor asupra digestiei gastrice a proteinelor face ca acest tip
de proteine sa primeasca cel mai puternic suc digestiv in ultima etapa a digestiei. Astfel
acizii din fructe nu mai intarzie secretia sucului gastric al acestor proteine. Fructele cu
nivel ridicat de aciditate pot fi consummate impreuna cu nuci, seminte sau branza.
Combinatia grasime/proteina
Grasimile impiedica secretia sucului gastric necesar digestiei proteinelor. Consumarea
mai multor grasimi ingreuneaza digestia. Evitati sa combinati untul, uleiurile, avocado, si
smantana cu proteine, de exemplu sosurile cremoase care se servesc odata cu peste si
carne ingreuneaza digestia.
Combinatia zahar/proteina

Zaharurile impiedica secretia sucului gastric necesar digestiei proteinelor. Acelasi lucru
este valabil si in cazul zaharurilor din fructe si a zaharului comercial. Daca zaharurile
sunt retinute in stomac vor cauza fermentatia.
Combinatia zahar/glucid
Atunci cand glucidele sunt combinate cu zaharuri, glucidele vor fi deghizate. Amilaza
salivara necesara in digestia glucidelor nu este prezenta astfel in saliva si digestia
glucidelor este impiedicata. Zaharurile vor fermenta din nou in stomac. Fainoasele si
amestecul cerealelor si painii cu fructe dulci reprezinta un exemplu al acestei combinatii,
care trebuie evitat.
O observatie in ceea ce priveste laptele laptele este un aliment oferit de natura care este
perfect pentru hranirea puilor de animale. Enzima, renina, este prezenta doar in sucul
gastric al celor mici. Secretia de renina scade atunci cand copilului ii cresc dintii. Ca si
aliment, laptele, datorita continutului de proteine si grasimi nu prea se combina cu nici un
alt fel de aliment.
Atunci cand intra in stomac, laptele se incheaga si impiedica digestia altor alimente
datorita efectului izolant al cheagului. Este bine sa consumati laptele singur si nu este
recomandat sa evitati consumarea acestuia.
Trebuie sa realizam ca corpul uman este cea mai complexa fabrica de pe pamant.
Reactile chimice si complexitatea intregului mecanism uman nu s-au putut explica pana
in prezent. Din aceasta cauza pentru o functionare normala si echilibrata, ar trebui sa
oferim o atentie deosebita combinarii corecte a alimentelor consumate. O parte din
mancarea noastra, precum cele ce contin amidon, au nevoie de un mediu alcalin pentru o
digestie optima, pe cand celelalte, cum ar fi proteinele, au nevoie de un mediu acid.
Daca amandoua sunt consumate la aceeasi masa, stomacul nu poate digera mancarea,
provocand reactii adverse precum putrezirea mancarii, urmata de gaze toxice. Pe o
perioada mai lunga aceasta cauzeaza serioase boli, iar cea mai mare dintre ele ar fi stresul
digestiv, care include arsuri sau reflux gastro-esofagian, crampe, gaze, constipatie, colite,
boli nervoase, slabirea si incetinirea organismului, etc.
Medicina nu poate oferi decat remedii temporare, insa vindecarea va veni doar cand
sistemul va fi curatat de tot gunoiul acumulat. Intre timp, sangele va prelua toxinele
produse prin putrefactie, si le va transporta in tot sistemul. Reactia la aceasta intoxicare
partiala, va duce la dureri de cap, alergii, stari de oboseala si lipsa de energie, si cateodata
voma.
Un studiu facut recent a adus la cunostinta publicului ca un barbat ajuns la varsta medie
duce in sistemul sau digestiv in jur la 2,5 kg de carne rosie nedigerata sau in stadiul de
putrefactie. Acum gasiti explicatia tuturor bolilor care apar cum spunem noi, din nimic?
Pentru combaterea acestor urmari nefaste pentru organismul nostru, trebuie sa fim mereu
cu ochii in patru cand ne pregatim de masa. Va prezint mai jos o sumarizare a informatiile

gasite pe internet, iar sursele se afla mai jos.

Alimente bogate in amidon si carbohidrati: Orezul, Cartofi, Paine, Dulciuri, Fasolea
mung, Dovleacul, Castanele, Nucile de cocos. Se combina perfect cu frunzele verzi. Nu
se combina cu proteinele si fructele. Se pot combina si cu vegetalele de toate tipurile.
Slabe in amidon: Morcovii, Pastarnacul, Sfecla Rosie, Ardeii rosii, Salata, Varza,
Fasolea verde, Vinetele, Broccoli, Conopida, Castravetii, Ridichile, Ciupercile.
Combinarea acestora cu proteinele este cea mai potrivita.
Proteinele: Sprouts (vlastari de legume si cereale), Seminte de susan si Floarea soarelui,
Familia fasolei, Nucile, Semintele, Legumele, Tofu, Produsele din soia, Microalgele,
Margarina, Lactatele, Ouale, Carnea, Pestele, Avocado (contine mai multe proteine decat
lactatele). Se combina bine cu salatele verzi, dar nici de cum cu fructele si alimentele
bogate in amidon.
Acide: Fructele si sucul acestora, carnea, Lactatele, Sosul de rosii, Condimentele foarte
iuti, Citricele, Kiwi, Ananasul, Struguri mai acrii, Capsunile, Merele acre, Visinele.
Combinatia ideala cu fructe sub-acide, dar nu cu fructele dulci. Se mai pot combina cu
salata si bete de telina.
Fructe dulci: Bananele, Curmalele, Stafidele, Papaya, Fructele uscate, Strugurii dulci,
Prune. Se pot consuma alaturi de frunze verzi si bete de telina, si sub forma de smoothie
verde. Fructele din aceste grupe trebuie consumate ca o masa separata, cu 30-60 minute
inainte de masa obisnuita. Pepenii de asemenea se consuma la o masa separata, din cauza
digerarii foarte rapide.
Fructele sub-acide: Merele, Piersicile, Nectarinele si Ciresele dulci, Caisele, Perele,
Mango, Fructele de padure (multi le considera acide), Smochinele. Se pot combina cu
fructele dulci, sau acide. Trebuie sa alegeti una dintre categorii si niciodata impreuna.
Grasimile pure: Uleiul, Maslinele, Avocado, Untul, Smantana, Grasimile animale.
Combinatia ideala cu alimentele care au amidon si vegetalele verzi.
Alte combinatii
Desertul la finalul mesei este cea mai mare greseala. Nu va putea fi digerat dupa doza
sanatoasa de carbohidrati si proteine ingerata, si se va transforma in alcool fermentat, otet
si acizi acetici.
Rosiile se pot combina cu vegetale scazute in amidon, si proteine uleioase precum nucile
si avocado. Nucile in general din cauza continului ridicat, 50% de uleiuri, necesita ore
intregi de digestie. Pentru a usura digerarea lor, cele crude se pot pune la inmuiat peste
noapte sau cateva ore bune. Dupa aceea sunt predigerate, si gata de asimilare.
In concluzie, niciodata proteinele impreuna cu ingredientele bogate in amidon. Acestea se
consuma separat doar alaturi de vegetale. Fructele se consuma la masa separata si se pot

amesteca cu frunzele verzi. Grasimile se combina perfect cu vegetalele verzi si cele cu

amidon. Sper ca nu v-am incurcat mai mult.
Tranzitul normal in organism
Apa, 0-15 min.
Sucul, 15-30 min.
Sucul de grau verde, 60-90 min.
Fructele, 30-60 min.
Pepenii, 30-60 min.
Vlastarii, 60 min.
Cele mai multe vegetale, 1-2 h
Grane si fasole, 1-2 h
Vegetale dense in proteine, 2-3 h
Carne si peste, 3-4h sau mai mult
Vietati marine cu carapace, de la 8 ore in sus
Leguminoasele (fasolea, soia, mazarea, nautul, lintea .a.) sunt complementare cu
amidonoasele (fina, paine, orez, paste fainoase, cartofi, porumb), mpreuna crescandule valoarea biologica a proteinelor.
Legumele bogate in saruri minerale, vitamine, antioxidanti (fasole teci, salata,
varza, morcovul, ceapa, usturoiul, patrunjelul, telina) se asociaza bine cu mancarurile
proteice (carne, oua, peste, soia, fasole, mazare, naut, bob). Exceptie fac legumele
bogate n amidon (ex. cartoful), care nu vor fi asociate cu proteinele de origine
animala.
Laptele avand o compoziie particulara face dificila asocierea sa cu alte alimente .
Excepia tolerata este combinarea laptelui cu painea care a suferit un proces de
fermentatie cu drojdii sau maiele complexe.
Painea dospita poate fi acceptata si in combinatie cu alte proteine animale, carne,
oua, peste, dar in cantitati moderate.
Asocierea grasimilor cu verdeturi este favorabila, deoarece sarurile minerale din
acestea usureaza scindarea lipidelor.

Alimentele sunt alcatuite din mai multi constituienti chimicali, inclusiv proteine, amidon,
grasimi, vitamine, minerale, fibre si apa. Proteinele pot fi gasite in produsele de origine
animala, cum ar fi carnea, pestele, lactatele, ouale. Amidonul poate fi gasit in paine, orez,
paste, cereale si cartofi. Proteinele si amidonul sunt extrem de diferite din punct de
vedere chimic si sunt digerate initial in acid, in timp ce amidonul este digerat in alcaline
deci, chiar opusul. Exista indivizi al caror sistem digestiv nu poate face fata combinatiilor
de tip proteine/amidon, iar acest lucru poate duce la probleme digestive care pot fi evitate
prin combinarea corecta a alimentelor.

Originile combinarii alimentelor. Conceptul de combinare a alimentelor pentru o mai

buna digestie si sanatate a fost popularizat in anii 1930 de medicul american William
Howard Hay. Imbunatatindu-si propria sanatate prin practicarea principiului combinarii
alimentelor, si-a abandonat cariera de chirurg, pentru a-si promova ideile si pentru a trata
pacientii. Numele dat combinarii alimentelor, Dieta Hay, este un tribut adus muncii
doctorului Hay in domeniu.

Practica combinarii alimentelor. Principiul de baza al combinarii elementelor este

evitarea amestecarii proteinelor cu amidonul, in cadrul aceleiasi mese. Deci, fiecare masa
trebuie trebuie sa contina proteine si alimente neutre sau amidon si alimente neutre.
Alimentele neutre includ legumele (cartofii sunt exceptia!), grasimile pure si uleiurile. Se
considera ca, prin separarea proteinelor de amidon la fiecare masa, se imbunatateste
digestia fiecarui tip de aliment.

Grupele de combinare a alimentelor:

PROTEINE: carne (oaie, miel, gaina, curcan, vitel, caprioara, porc, bacon), peste
(scrumbie, hering, pastrav, somon, ton, cod, cambula, stiuca), crustacee (creveti,
scoici, midii, stridii, crabi, homari), oua, lactatele (branza, lapte, iaurt), proteine
vegetale (pastai de soia, tofu).

NEUTRE: toate legumele in afara de cartofi (asparagos, vinete, brocoli, varza de

Bruxelles, varza, morcovi, conopida, telina, nap, fasole verde, praz, ciuperci, ceapa,
patrunjel, mazare, spanac, gulie), legume de salata (avocado, castraveti, rosii, salata
verde, ceapa verde, ardei rosii si verzi, ridichi), nuci si semninte, grasimi si uleiuri
(smantana, unt, ulei de masline, ulei vegetal).

AMIDON: carbohidrati de baza (paine, orez, paste, cereale, cartofi), alimente pe

baza de faina (produse de patiserie, placinte, prajituri, biscuiti), fructe uscate
(curmale, smochine, stafide, sultane, prune) alte fructe (banane, mango), indulcitori
(zahar, sirop de artar, miere).

Atentie! Cele doua reguli de baza in combinarea alimentelor sunt:

1) Orice proteina poate fi consumata cu orice aliment neutru;
2) Orice amidon poate fi consumat cu orice aliment neutru.

Sugestii culinare. Prin practica si experienta veti dezvolta niste idei proprii
interesante, in ceea ce priveste combinarea alimentelor. Dar, pentru incepatori,
sugestiile urmatoare pot fi utile:
- Carne sau peste cu salata sau legume, altele decat cartofi.
- Paste cu sos de rosii su cu salata.
- Curry de legume si orez.
- Cartofi copti, ratatouille si salata.
- Ostropel de carne cu legume.
- Sandvis cu salata de avocado.
- Fructele proaspete. In termenii combinarii alimentelor, fructele proaspete, in afara
de banane si mango, intra intr-o categorie proprie; nu sunt nici proteine, nici
amidon, nici neutre. Nu mancati fructe in timpul mesei, ci intre mese.

Stomacul omului nu este proiectat de natur s digere mai mult de o mncare

concentrat odat. Orice mncare care nu este fruct sau vegetal crud este mncare
concentrat.
Fiecare specie de mamifere are un tip specific de digestie adaptat biologic unui anumit tip
de hran. Pe aceast planet exist mamifere carnivore, ierbivore, fructivore,
graminivore, omnivore. Exist discuii privitoare la tipul de sistem digestiv pe care l are
omul, ns un lucru e sigur: oamenii nu posed TOATE aceste tipuri diferite de sisteme
digestive. Cu toate acestea, noi ne alimentm precum un leu, o giraf, un porc, un cal i o
maimu. i nu numai c adoptm diferitele diete ale tuturor acestor animale, dar o
facem n cursul unei singure mese.
Combinaiile de mncruri incompatibile NU sunt n interesul sntii noastre i nu ne
vor furniza energia de care avem nevoie, forma bun sau deosebit la care aspirm sau
corpul suplu i armonios la care vism. Aceste combinaii ne vor consuma din energie sau
chiar ne vor distruge i bruma de energie pe care o mai avem.

Piatra de temelie a unei snti nfloritoare este purificarea de toxinele care apar n
mod continuu n organism. Problema este c procesul purificrii este condiionat de
energia pe care o avem la dispoziie, ori combinarea nepotrivit a alimentelor n stomac
constituie motivul unei veritabile crize de energie.
Proteinele sunt digerate n mediu acid iar amidonul nu se diger n sucul gastric acid, ci
ntr-un mediu alcalin. Astfel, cele dou tipuri diferite de alimente cele bogate n
proteine i cele bogate n amidon se mpiedic reciproc s fie digerate. n acest fel,
mncarea st un timp mai ndelungat n stomac. Nutrienii din ea se pierd; i totul cu o
cheltuial enorm de energie. Apoi, aceast mncare alterat ajunge n intestine. n
stomac st 8 ore, iar n intestine de la 20 la 40 ore! Imaginai-v 10 m de intestine avnd
de luptat cu aceast mncare stricat. De ceea suntem att de obosii dup o mas grea.
Un grup de cercettori au artat c proteinele i carbohidraii asimilai la aceeai mas
ntrzie sau chiar mpiedic digestia. Ei au ajuns la o concluzie: dac mncarea este
corect combinat, ea este integral descompus, absorbit i folosit de corp foarte rapid.
n fecale nu va aprea hran nedigerat.
Principiul combinrii corecte a alimentelor a aprut deci pentru a satisface urmtoarele
cerine:
nu dorim s ne consumm energia inutil;
nu vrem ca mncarea s stea un timp ndelungat n stomac s putrezeasc.
Ceea ce vrem cu adevrat este ca mncarea s fie digerat ntr-un timp ct mai scurt (3
ore) fr s putrezeasc, fr s fermenteze, fr s produc gaze, arsuri, indigestie acid
i fr s fie nevoie s lum medicamente dup aceea. Vrem ca hrana s treac repede i
eficient prin intestine i s nu constituie o surs de intoxicare pentru organism.
Pentru a satisface aceste cerine trebuie s ne hrnim cu un singur aliment concentrat la o
mas. Nu trebuie s credem astfel c vom muri de foame. Exist anumite condiionri
fiziologice ale organismului uman i este nelept ca ele s fie respectate.
Exist o cale simpl de evitare a ntregii probleme. Dac dorim s mncm brnz, este
bine s fim contieni c aceasta ar trebui s fie singura hran concentrat la acea mas.
Adic s nu mai adugm alte alimente concentrate pe lng cel pe care-l avem deja. Nici
cartofi, orez sau pine, ci o hran cu un procent mare de ap, adic legume. S nu uitm:
cu ct fierbem mai mult legumele, cu att viaa i aportul de ap din ele scade.
Exemple:
Dac mncm brnz, putem s o mncm cu salat, nu trebuie s o combinm cu
cartofi, orez, pine. Legumele verzi se diger n orice fel de combinaie. Dac gtim
legumele pentru a le mnca cu brnz, consumm i o salat de cruditi mpreun cu
aceast mncare.

 Dac mncm cartofi copi cu unt, mpreun cu ei putem mnca dovlecei, fasole verde
dar i salat. Ca regul, s reinem: putem mnca amidonoase (cartofi, orez, fasole
verde, paste finoase, mazre) cu legume gtite (dovlecei, morcovi, conopid, elin,
varz, vinete, usturoi, fasole verde) DAR I CU SALAT. Dac dorim s mncm
brnz cu salat, nu trebuie s folosim pine.
Animalele din natur, care se bucur de o sntate mult mai bun ca a omului, nu
combin alimentele incorect; ele mnnc o mncare odat. Spre deosebire de animale,
noi mncm tot ce ne cade in mn, nclusiv pe ele.
[] Unde ne-au dus actualele obiceiuri alimentare? La supragreutate, boli de stomac,
ficat, rinichi, tensiune, boli de inim, cancer.
Bibliografie:
Catrina, Nicolae, Din tainele alimentaiei lacto-vegetariene, Editura Shakti, Iai, 1994,
pp. 30-34.
1. Principiul unei alimentaii cu nalt coninut de ap
Corpul nostru este format n proporie de 70% din ap, ns din clipa n care ne natem,
el devine avid de mncare, aer i ap pentru supravieuire. Pentru supravieuire i pentru
a menine corpul n cea mai bun condiie, trebuie s consumm o diet care s fie
constituit din cel puin 70% ap. Aici nu este vorba de but ap, ci de alimentele care
s conin, n stare normal, ap.
Fructele i vegetalele crude sunt alimente care satisfac acest deziderat. Orice altceva este
mncare concentrat, care i-a pierdut apa prin gtire sau prelucrare. Nu trebuie mncat
exclusiv fructe i vegetale, ele reprezint doar 70% din mesele noastre zilnice; restul de
30% va conine alimente concentrate, cum ar fi : pine, carne, produse lactate, legume.
Sunt dou motive pentru care avem nevoie de apa din vegetale : hrnire i curare.
Trebuie reinut faptul c acestea sunt i motivele pentru care apa baut nu va fi de niciun
ajutor. Apa este transportat de nutrienii din mncare la toate celulele corpului i apoi, la
ntoarcere, nltur reziduurile toxice. Toi nutrienii de care are nevoie corpul uman
(vitamine, proteine, minerale, aminoacizi, enzime, acizi grai) se gsesc n fructe i
vegetale. Aceste elemente sunt transportate de apa din vegetale i fructe n intestine, unde
sunt absorbite. La rndul lor, toxinele (reziduurile) sunt curate de apa din corpul nostru
i eliminate. Ca orice lucru pe care l folosim, care se cur i se spal, i corpul nostru
are nevoie de acestea. Faptul c o larg ptur a populaiei este gras arat c noi curm
corpul n interior, deci mncm defectuos. Sunt oameni care, o via ntreag, nu i pun
problema cureniei interioare a propriului corp. Repet, aceast curare a corpului
(interioar) se face prin intermediul unei hrane cu un coninut mare de ap, care va
favoriza spectaculos desfurarea celor trei cicluri ale corpului. Cnd mncm trebuie s
ne punem ntrebarea :

Oare mncarea pe care o consum acum va contribui la curarea corpului meu sau la
mbcsirea lui cu toxine ?. Sau, cu alte cuvinte :
Este dominat de fructe i salate ?
Actualmente, noi suntem prizonierii papilelor noastre gustative. Nu mncm alimente
de care are cu adevrat nevoie corpul nostru, ci pe cele cerute de gusturi. De aceea,
mncm acum mncruri foarte gustoase care de fapt ne ncliesc corpul adugndu-i
greutate. Dac vrei s fii viu, viguros, vibrant i ntr-o form din cele mai bune, trebuie
s mncai mncare vie (fructe i legume crude). Comparndu-ne cu animalele care
triesc n mijlocul naturii, ai vzut animale obeze, tirbe, surde, cu ochelari, cu
stimulatoare cardiace sau animale care s moar de atac de cord, cancer, diabet sau
congestie cerebral? Carnivorele nu mnnc niciodata alte carnivore, iar de la ierbivore
mnnc prima dat intestinele pline cu vegetale, bogate n ap; apoi le beau sngele,
dup care mnnc organele bogate n ap i la sfrit, dac nu sunt stule, carnea i
muchii.
Fr discuie, exist momente cnd mncrurile concentrate vor domina; nu trebuie s te
simi vinovat. Dup zeci de ani de concentrate, este greu s treci la o alimentaie natural.
Vechile pofte rbufnesc. Dup o zi cu concentrate, a doua zi trecei pe vegetale. Trebuie
s avei n minte importana acestei alimentaii bogate n ap. n atomii moleculelor din
plante se afl enzimele, care nu sunt lucruri sau substane, ci principii ale vieii fiecrei
celule vii. Enzimele din celulele corpului uman sunt identice cu cele vegetale. Enzimele
se distrug la 54 grade C i orice mncare gtit la o temperatur mai mare dect aceasta
este condamnat la moarte prin dispariia enzimelor. Mncarea gtit la peste 54 grade C
i-a pierdut viaa i deci valoarea nutritiv. Aceast mncare poate s susin viaa
sistemului uman, dar o face n contul energiei, vitalitii i al unei snti degenerate
progresiv. Butul apei este specific oamenilor care mnnc mncruri concentrate. Cei
care mnnc fructe i vegetale crude, nu mai au nevoie s bea ap. Apa de izvor nu este
recomandat, deoarece conine minerale anorganice, pe care corpul uman nu le poate
folosi sau precipita i care se aga de colesterolul din corp i se depune sub forma unei
plci groase pe artere.
FOARTE IMPORTANT !
Este foarte periculos s bei ap la mas, deoarece apa dilueaz sucurile digestive care
sparg mncrurile din stomac, mpiedicnd digestia corect a alimentelor i
dereglnd puternic cele trei cicluri ale corpului nostru. Se cheltuie totodat o mare
cantitate de energie.
2. Principiul combinrii corecte al alimentelor
Alimentele sunt substane comestibile care conin un anumit numr de elemente organice,
precum : proteine, lipide, glucide, sruri minerale i vitamine, ap i materii
nedigerabile (ca fibrele).

Proteinele Acestea sunt celule organice ale muchilor, organelor, creierului, oaselor.
Sunt formate din cele mai simple elemente, numite aminoacizi. Problema care se pune
n cazul unei alimentaii tradiionale nu este s duci lips de proteine, ci cum s nu
mnnci prea multe. Prea multe proteine sunt periculoase pentru corpul uman n aceeai
msura cu a avea prea puine. Proteinele sunt cele mai complexe alimente, iar asimilarea
i utilizarea lor, reprezint procesele cele mai complicate.
Dac alimentul cel mai uor de descompus este fructul, cel mai greu de separat n
elemente pe care corpul nostru le poate folosi, este proteina. Cnd consumm proteine,
corpul cheltuie pentru digestie o energie mai mare dect pentru orice alt aliment. Cu ct
mncm mai multe proteine, cu att mai mult ne este consumat energia pentru
descompunerea lor. Noi nu avem nevoie att de mult de proteine, deoarece corpul uman
recicleaz doar 70% din reziduurile proteice; i apoi, noi ne pierdem numai 23 de grame
de proteine pe zi, prin fecale, urin, pr, piele moart i transpiraie. Pentru a completa
aceastcantitate pierdut ar trebui s mncm 750 grame proteine, ori unii mnnca mai
mult. Consumnd mai mult dect avem nevoie, corpul este suprasolicitat n ncercarea lui
de a elimina surplusul. Proteinele n exces nu numai c v fur energie, dar trebuie s
fie depozitate n corp ca reziduu toxic, determinnd i o cretere n greutate, deoarece nu
exist energia necesar pentru a-l elimina. A doua zi, un alt surplus de proteine apare i
situaia se agraveaz.
Proteina nu apare n corpul omului prin consumul de proteine, ci prin aminoacizii din
mncare. Proteina animalelor consumat difer de proteina uman. Corpul nu poate folosi
sau asimila proteine n forma lor original. Ele trebuie descompuse n aminoacizii care o
formeaz. Apoi, corpul recompune aminoacizii (i sintetizeaz) n proteine proprii
corpului uman. Valoarea unui aliment este dat de aminoacizii care l compun. Animalele
ns nu au puterea s sintetizeze cei 8 aminoacizi eseniali i de aceea trebuie s-l ia din
plante. Plantele i pot sintetiza din aer, ap, pmnt, dar animalele, inclusiv omul, sunt
dependente de proteinele din plante fiedirect, mncnd plantele, fie indirect, mncnd
animalele care au mncat plante.
Exist 23 de aminoacizi diferii. Toi sunt eseniali, altfel nu ar mai exista. 15 dintre ei pot
fi sintetizai de corpul uman, dar 8 trebuie luai direct din mncarea consumat.
Consumarea regulat a fructelor, vegetalelor, nucilor, seminelor, mugurilor v asigur
toi aminoacizii necesari, exact ca i la alte mamifere, care nu consum carne i care
totui nu sufer de vreo deficien proteic. Din alimentele digerate i din reciclarea
reziduurilor proteice, corpul are n permanen aminoacizi, care circul prin snge i prin
sistemul limfatic. Cnd corpul are nevoie de aminoacizi, i ia de aici.
Circulaia aminoacizilor este ca o banc deschis toat ziua. Ficatul i celulele depun
i scot permanent aminoacizii necesari din snge i limf. Cnd n snge sunt prea muli,
ficatul i scoate i i depune (stocheaz) pn este din nou nevoie de ei. Dac scade
nivelul lor din snge datorit consumrii acestora de ctre celule, ficatul i repune napoi
n circulaie. i celulele i pot depozita i repune n circulaie. Deoarece majoritatea
celulelor din corp sintetizeaz mai multe proteine dect este necesar pentru susinerea
vieii, celelalte celule retransform proteinele repartizate lor n aminoacizi, depozitndu-i

n snge. Acest circuit al aminoacizilor este esenial n nelegerea faptului c proteinele

complete (animale) nu sunt necesare n diet. Cei 8 aminoacizi pe care corpul nostru nu i
poate sintetiza trebuie luai din alimente. Fructele i vegetalele conin majoritatea celor 8
aminoacizi, iar morcovii, bananele, varza, conopida, porumbul, castraveii, vinetele,
mazrea, cartofii, dovlecii, roiile, nucile, seminele de floarea-soarelui, susanul, alunele
i fasolea i conin pe toi opt. Aminoacizii continui n plante sunt ntr-o cantitate mai
mare dect cei coninui n crnuri.
Trebuie urmrite urmtoarele aspecte :
1. Crnurile nu ne furnizeaz combustibil; energia se gasete n carbohidrai. Carnea nu
conine carbohidrai, deci nu furnizeaz energie.
2. Grsimile pot furniza energie, dar descompunerea lor este mai greoaie i mai puin
eficient. Ele sunt descompuse n combustibil numai cnd rezervele de carbohidrai sunt
epuizate. Grsimea din corp nu provine numai de la consumul lor direct. Cnd se
consum n exces carbohidrai, acetia sunt transformai de organism n grsime i sunt
depui ca atare. Astfel, corpul poate nmagazina i folosi grsime fr a consuma
mncruri grase. Depozitele de grsime pot fi privite ca o banc de carbohidrai, unde se
fac restituiri sau depuneri, cnd este necesar.
3. Sntatea noastr depinde foarte mult de fibrele celulozice pe care le consumm.
Printre multe alte lucruri, ele previn constipaia i hemoroizii. Carnea nu conine fibre
celulozice.
4. Un lan de aminoacizi conine de la 51 pn la 200.000 de aminoacizi. Cnd mncm
carne, acest lan trebuie descompus (rupt) complet i reasamblat n proteina uman.
Aminoacizii sunt foarte delicai. Cldura gtitului i coaguleaz sau i distruge, fcndu-I
inutilizabili pentru organism. Astfel, devin toxici depunndu-se, mrind consumul de
energie.
5. Carnea este foarte bogat n grsimi saturate, diferite de cele folosite pentru energie;
provoac atacul de cord (datorat colesterolului).
6. Sinteza vitaminei B12 este ngreunat mult, provocnd strile anemice.
7. Toxinele coninute de carnea animalelor au o extraordinar de mare influen n
perturbarea metabolismului hidrailor de carbon, de aici pn la diabet nemaifiind dect
doi pai.
8. Mare parte a tumorilor, adesea maligne, au la origine substane create n timpul
digestiei crnii, care nu au putut fi asimilate de organism.
9. Foarte puin lume tie c, pentru a nlocui culoarea gri-verzuie a crnii, dup tierea
animalului, cu acea culoare roiatic, plcut, a produsului din galantar, majoritatea

fabricilor de prelucrat folosesc nitrai i conservani foarte duntori organismului

uman, predispunndu-l n timp la cancer.
10. n urma procesrii termice, calitile crnii se modific :
Valoarea nutritiv a crnii scade cu 2/3.
Fierul devine anorganic, deci nefolositor corpului uman.
Vitaminele dispar aproape complet din carnea fript sau fiart.
Noul aliment ncarc i aciduleaz organismul uman favoriznd apariia bolilor.
Se pune ntrebarea dac organismul UMAN este alctuit i proiectat pentru a consuma
carne.
Deci pentru digestia crnii este necesar o cantitate enorm de energie, ceea ce face i
mai dificil sarcina scderii greutii celor care nu i-o doresc i o au.
A dori s v ntrebai : unde ai dori s servii masa ? ntr-o grdin cultivat cu
legume i cu pomi fructiferi sau ntr-un abator, n ambele cazuri ateptnd la faa locului
s vi se aduc masa proaspt ?
Dac vei continua s mncai carne, pentru a minimaliza efectele negative cutai
s :
1. S gsii o surs de carne nechimizat.
2. Nu mncai carne dect o dat pe zi, pentru a economisi energia intern.
3. Combinai corect carnea cu alte alimente.
n cazul unor activiti fizice grele, gndii-v c :

proteinele nu v cresc fora, ci, prin descompunerea lor, v-o cheltuiesc.

proteinele sunt dezastruoase, ntruct ele nu produc energie, ci o consum.

Exemple :
Un leu care mnnc carne doarme 20 ore/zi.
Un urangutan care mnnc numai vegatale doarme 6 ore/zi.
Populaiile care triesc n zona arctic i au ca aliment preponderent carnea au o medie de
via de numai 27 de ani.

3. Principiul consumului corect de fructe

Fructele sunt alctuite din celuloza, fiind considerate n acelai timp glucide, deoarece
conin zahr sub forma fructozei; aceasta din urma se transform n glicogen (energie
disponibil rapid). Din fericire, cantitatea de zahr din fructe nu este mare i, n plus, este
eliberat ntr-o mic msur datorit fibrelor pe care le conin acestea.
Important de reinut i respectat este regula de a nu combina fructele cu nimic
altceva, nici cu lipide, nici cu proteine.
Obiceiul de a mnca fructe la sfritul mesei este nesntos; cnd sunt combinate cu
alte alimente, fructele perturb digestia i i pierd astfel majoritatea . vitaminelor
Combinate cu alte alimente, fructele vor rmne prizoniere n stomac, unde vor fermenta,
producnd chiar i alcool, deci toat digestia va fi perturbat.

Fructele se mnnca doar pe stomacul gol; putei s le mncai dimineaa sau

seara la 2-3 ore dup cin.
Celor care sufer de insomnie le recomand s nu consume portocale la
culcare, vitamina C avnd un efect de stimulare.
Se recomand consumarea fructului mpreun cu coaja lui, n care se afl cea
mai mare cantitate de celuloz, care ajut tranzitul intestinal. Coaja
fructelor limiteaz puterea lor glicemic.

LMIA este, paradoxal, alcalinizant i antiacid gastric, neprovocnd arsuri

stomacale. Mai mult, cunosc cazuri de vindecri ale ulcerelor gastrice dup consumul
acesteia. Gustul acid nu trebuie s ne aduc neaprat cu gndul la aciditatea lmii.
Acesta este dat de acizii organici, care nu rmn ca atare n celule. Uimitor este faptul c
lmia este inclus printre cele mai bazice alimente. n exteriorul organismului nostru, ea
se comport sub influena unei reacii acide, pe cnd n interiorul corpului nostru ea
genereaz alcalinitate, deoarece n timpul digestiei acidul citric coninut de lmie este
oxidat, rmnnd srurile care pstreaz alcalinitatea sngelui. Deci la o analiz
profund, lmia nseamn energie, deci viaa.
Zeama de lmie picurat n urechi are efect calmant n otite. Sucul de lmie diluat
cu ap distilat n proporie de 1:1 i picurat n ochi vindec blefaritele.

Hemoragiile nazale se opresc dac introducem n nri tampoane mbibate cu suc de

lmie.
Durerile de cap dispar dac se pune o compres cu felii de lmie pe frunte.
Oamenii nu tiu cnd i cum se mnnc fructele, iar corpul ip disperat dup ele.
Fructul este cea mai binefctoare mncare, dttoare de via i energie, din cte
exist. Fructele sunt cel mai important aliment pe care l putem consuma. Strmoii notri

au mncat numai fructe milioane de ani. Mncrurile las urme pe dinii notri. Din
studierea dinilor fosilizai, rezult c primii oameni nu mncau nici carne, nici semine,
nici tulpini, nici rdcini sau frunze, ci fructe. Ei erau fructivori i, fr excepie, timp de
milioane de ani au mncat numai fructe. Deoarece fructul este alimentul la care omul este
adaptat biologic pentru a putea s l mnnce, este mai important s ne punem problema :
Cte fructe am mncat astzi ? dect : Cte proteine am mncat astzi ?
Se cumosc numeroase cazuri de otrvire cu proteine. Supraconsumul lor este legat de
cancerul ficatului, al vezicii urinare, mamar, stomacal i de leucemie care reprezint 1/3
din toate formele de cancer uman cunoscute.
Otrvurile din proteine nu se gsesc n fructe i pentru c scopul nostru este acela de a ne
cura organismul de toxine, calea cea mai eficient este de a consuma ct mai multe
fructe.
Fructele constituie mncarea cu coninutul cel mai mare de ap : 80-90%. n plus, ele
sunt pline de vitamine, minerale, carbohidrai, aminoacizi, acizi grai. Prin natura lui,
fructul d corpului posibilitatea s se curee de toxine, dac este corect consumat.
Studiile arat c ceea ce mnnci la o mas afecteaz ceea ce vei mnca la masa
urmtoare. La dou grupuri studiate, dintre care unuia i s-au dat fructe, iar celuilalt
alimente dulci pe baz de zahr, s-a constatat c: grupul care mncase fructe a dorit s
mnnce n medie cu 479 calorii mai puin dect grupul care mncase zahr.
Fructele cer mai puin energie pentru a fi digerate dect orice alt aliment. n practic,
nicio energie nu este cheltuit la digestia lor; mai mult, fructele dau energie corpului.
Tot ceea ce intr n stomacul omului trebuie s fie descompus, transformat n glucoz,
fructoz, glicerin, aminoacizi i acizi grai. Acetia sunt nutrienii din alimente folosii
de organism.
Creierul funcioneaz numai cu glucoz. Fructul nseamn mai ales glucoz n
organismul tu. Digestia, absorbia i asimilarea lui necesit o infim energie din cea
cheltuit pentru descompunerea altor alimente. Alte mncruri (corect combinate) se
diger n timp de 4 ore, cu o mare cheltuial de energie. Fructele nu sunt digerate n
stomac, ci sunt doar predigerate. Ele trec prin stomac timp de 20-30 minute (bananele,
curmalele i fructele uscate la soare stau cam o or). Energia economisit prin
nedigerarea fructelor este enorm i folosit imediat de organism pentru curarea
esuturilor de toxine. Condiia este ca fructele s fie corect consumate.
Deoarece stau n stomac att de puin timp, nseamn c ele nu trebuie mncate cu/dup
ceva, ci pe stomacul gol, dimineaa. Imediat cum fructul vine n contact cu mncarea din
stomac i cu sucurile digestive, ntreaga mas de alimente ncepe s se strice. Orice
protein din stomac va putrezi, orice carbohidrat va fermenta. Totul devine acid. S-ar

putea s nu v fie rau, dar aceasta nu nseamn ca nu ai nclcat o regul de baz n

alimentaie, ci arat enorma adaptabilitate a corpului nostru.
Exemplu : Pepenele nu trebuie mncat niciodat dup mas, deoarece produce
fermentaie. Dac l mncai pe stomacul gol, iar dup 20 de minute mncai altceva, vei
vedea ce efecte pozitive va avea.
Fructele clasificate botanic drept acide (portocale, ananas s grapefruit), ca de altfel
toate fructele odat ajunse n stomac devin alcaline (dac se consum pe stomacul gol).
Ele neutralizeaz, ca i vegetalele crude, acizii care se formeaz n corp. Un corp toxic
acid se poate recunoate dup : balonare, greutate excesiv, pr ncrunit, chelire,
izbucnire nervoas, cercuri negre sub ochi, riduri premature pe fa, ulcerri. Consumul
corect de fructe duce la o incredibil ntinerire, longevitate, sntate i energie. n afara
faptului c ele aduc n corp ap de curare, se tie c fructele nu las reziduuri n sistem,
nu cheltuie energie pentru digestie, importana lor enorm constnd n coninutul valoros
de combustibil. Fr combustibil organismul nu poate funciona. Valoarea de
combustibil reprezint ceea ce trebuie cutat n orice mncare.
Fructele sunt singura mncare cu compoziia perfect de nutrieni. Trebuie ns fcute
dou remarci importante referitoare la consumul fructelor :
1. Fructele sau sucul lor se pot consuma numai proaspete. Fructele fierte sau
coapte nu mai furnizeaz nici substane nutritive, nici apa necesar currii, ele
sunt acide i foreaz corpul s le anuleze aciditatea cu cheltuial de energie.
Gtitul distruge valoarea potenial a fructelor. Trebuie s ne amintim mereu s
mestecm bine fructele, s le mbibm bine cu saliv, i s nu le nfulecm cu
lcomie.
2. Ct timp trebuie s treac de la consumarea altor alimente pn la mncarea
fructelor ? Att timp ct stomacul este gol, putei consuma cnd i cte fructe
dorii, lsnd s se scurg 20-30 de minute nainte de a mnca alte feluri de
mncare. Dup ce ai mncat orice altceva n afar de fructe, trebuie s avei n
vedere timpul de digestie, astfel :
Alimentul Timpul de digestie

Salata sau vegetale crude 2 ore

Mncruri corect combinate fr carne 3 ore

Mncruri corect combinate cu carne 4 ore

Orice mncare incorect combinat 8 ore

Care credeiDac ne ntreab cineva : c este cea mai periculoas mas din zi ? Vei
putea rspunde precis : nainte de culcare ! Dar a doua mas ca pericol ? V rspund eu :
Micul dejun copios ! De ce ? Amintii-v : Energia este baza vieii. Cnd v sculai

dimineaa suntei odihnit i n cea mai bun form energetic pe care v-o pot furniza
sistemul i somnul.
Pe ce vei cheltui (risipi) aceast energie? Pe un mic dejun copios ? Digerarea (mare
consumatoare de energie) acestui mic dejun v va uza energia i nu v va aduce un
surplus energetic. Mai ales micile dejunuri tradiionale : ou, brnz, unc, pine,
roii, ceai, lapte, dulcea, conserve, prost combinate, consum o mare cantitate de
energie. Energia nu poate fi furnizat dect dup ce mncrea este absorbit de intestine.
Dac vom nlocui acest amalgam de alimente cu fructe, energia ne va ajunge n corp
instantaneu n loc s ateptm ore, iar starea de somnolen ce urmeaz micului dejun
bogat tradiional dispare.
Deci, ca regul : Mncai la micul dejun numai fructe; mncai fructe dimineaa, ori
de cte ori v este foame. Mncatul fructelor pe stomacul gol accelereaz pierderea
greutii inutile.
Caloriile de nalt calitate care se gsesc n fructe nu vor crea probleme de greutate
corpului dumneavoastr. Raiunea pentru care v recomand consumul fructelor dimineaa
este legat de cele trei cicluri ale organismului nostru :
I. Eliminarea (ntre orele 4 12). Mncnd fructe i cptnd energie se favorizeaz
eliminarea toxinelor. Consumarea altor alimente frneaz eliminarea.
II. Consumul alimentelor (ntre orele 12 20). Mncai, dar atenie : digestia consum
energie. ncepei cu salate i, pe msur ce v apropiai de ora 20, putei consuma
proteine, dar corect combinate.
III. Asimilarea (ntre orele 20 4). Acum corpul dumneavoastr i extrage substanele
nutritive i le utilizeaz. Dac ai combinat corect mncrurile, n 3 4 ore ele ajung
n intestin, unde ncepe absorbia lor de ctre corp.
4. Principiul gestionrii depozitelor de grsime
Asociaia lipide glucide, n cadrul unei funcionri pancreatice defectuoase, poate
determina kilogramele excedentare i starea sntii. Principiul de baz al noului mod
de alimentaie se bazeaz, n parte, pe faptul c, n majoritatea cazurilor, se evit
amestecarea lipidelor cu glucidele malefice, avnd grij s preferm lipidele
benefice, n scopul prevenirii bolilor cardiovasculare. Lipidele vor fi nsoite de
diferite legume, n special de fibre alimentare.
Exemple de meniuri n care glucidele malefice nu figureaz :
1. Sardelele (lipide benefice + proteine)
Omleta cu ciuperci (lipide + fibre)

Salata verde (fibre)

Brnz (lipide + proteine)
2. Cruditi (fibre)
Pulp de viel cu fasole verde (lipide + proteine)
Salat verde (fibre)
Zmeur (glucide benefice + fibre)
3. Salat de roii (fibre)
Cod cu vinete (lipide benefice + proteine + fibre)
Salat verde (fibre)
Brnz (lipide + proteine)
La cele trei meniuri enunate cel mai important lucru este acela c toate se vor consuma
fr pine.
Brnzeturile de vac conin 5 g de glucide la 100 g.
ATENIE ! Brnzeturile nu trebuie mncate la sfritul unei mese care conine
lipide.
Dac alimentaia ar fi lipsit de glucide, pancreasul nu ar secreta insulin i deci nu s-ar
constitui grsimi de rezerv. Organismul are nevoie de energie pentru meninerea
echilibrului vital, astfel nct el va recurge la grsimile de rezerv pentru a obine energia
care i este necesar.
Alimentndu-se normal (vitamine, sruri minerale), organismul i va reduce de la sine
grsimile de rezerv, care constituie excesul de greutate, va arde cu prioritate stocurile de
grsime acumulate n prealabil.
Totui, glucidele malefice (cartofi prjii, dulciuri, prjituri) vor putea face parte din
alimentaie, cu condiia de a nu le ingera dect n mod excepional i ntotdeauna
separat de lipide.
Suntem victimele deplorabilelor obinuine alimentare proprii civilizaiei noastre:
n copilrie, piureuri, prjituri, bomboane, acadele apoi paste finoase i orez, felii
groase de pine cu unt, cornuri, dulcea i turt dulce. Mai trziu, cartofi, macaroane,
mult pine, orez i zahr.

n studenie, glojdeala de la cantine sau gustrile rapide i sandviciurile uriae. Fiind

matur deja, obinuinele cptate pn n acest moment sunt greu de nlturat i,
bineneles, adaosurile cu care mai vine i partenerul de via (eventual un sos alb cu
fin). Aceste faimoase obinuine alimentare duntoare, care vi s-au imprimat sau pe
care le-ai adoptat din comoditate, au drept consecin : creterea greutii peste cea
normal i, chiar dac aceasta nu se instaleaz, n mod sigur va avea ca efect
dezechilibrarea metabolismului i un mare numr de afeciuni.
REGULI DE AUR PENTRU A REDUCE STRESUL !

Nu facei nimic din ceea ce mai trziu v-ar putea determina s spunei o
minciun!
Evitai amnrile. Nu lsai pe mine ce putei face astzi. Ce putei face astzi,
facei acum !
Nu fii extrem de exigent cu dumneavoastr !
Refuzai orice proiect, orice activitate sau chiar o simpl invitaie la film dac
nu avei energia i dispoziia pentru aceasta, spunnd ntotdeauna NU !
Descrcai-v sufletul ! Discutai problemele dumneavoastr cu un prieten de
ncredere; v poate ajuta s ieii din confuzie i s v rezolvai mai uor
problemele.
Rezervai-v timp n fiecare zi pentru propria dumneavoastr intimitate, linite
i meditaie !
Uitai i iertai evenimentele neplcute sau oamenii care v-au facut ru.
Acceptai faptul c lumea n care trim este o lume imperfect !
Punei mai mult dragoste n tot ceea ce facei !
Nu neglijai masa de prnz. ndeprtai-v cu mintea i cu trupul de biroul
dumneavoastr sau de locul de munc, chiar dac o facei doar pentru 15
minute.