PROIECT DE DIPLOMĂ

1
 STUDII PRIVIND ALIMENTAŢIA PE
CATEGORIA DE VARSTĂ 14 – 30 ANI

2
 CUPRINS

CUVANT INAINTE 4

INTRODUCERE 5

CAPITOLUL 1.

CUM MAMNCA ROMANII 6

CAPITOLUL 2.

FALSIFICAREA ALIMENTELOR 29

CAPITOLUL 3.

CRONONUTRITIA SI BIORITMUL 31

CAPITOLUL 4.

ALIMENTE FUNCTIONALE SI SUPLIMENTE NUTRITIVE 39

CAPITOLUL 5.

CONTINUTURILE ENERGETICE SI NUTRITIVE ALE ALIMENTELOR 52

CAPITOLUL 6.

RECOMANDARI PENTRU OBTINEREA UNOR PREPARATE DIN FRUCTE,

LEGUME SI SEMINTE 56
CAPITOLUL 7.
REPREZENTAREA GRAFICA A REZULTATELOR SONDAJULUI 74

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

3
 INTRODUCERE

În această lucrare se prezintă un studiu mai dezvoltat asupra noţiunilor de

nutriţie, sfaturi utile, cum sa mâncăm sănătos, valori nutriţionale, s.
Primul capitol cuprinde proprietăţile berii.
În cel de al II-lea capitol sunt descrise materiile prime folosite la fabricarea
berii.
Capitolul 3 conţine descrierea detaliată a tehnologiei de fabricare a malţului
şi a berii.
În capitolul 4 este prezentat controlul calităţii berii conform planului HACCP şi
stabilirea punctelor critice de control.
În capitolul 5 este prezentată igienizarea întreprinderilor de producere a berii.
Capitolul 6 cuprinde partea experimentală – determinarea Na-lui şi K-lui din
câteva tipuri de bere.
În capitolul 7 este prezentat bilanţul de materiale la fabricarea malţului şi a
berii.

4
 CAPITOLUL 1

CUM MANANCA ROMANII

Pentru sănătatea noastră, ar fi bine sa înţelegem faptul ca „suntem

ceea ce mâncăm, dar si ceea ce nu mâncăm”. Deşi aceasta „afirmaţie” nu
pare fi adevărată, mai ales ca astăzi avem la dispoziţie o „pseudo-varietate
enorma” de alimente, ea se va demonstra in timp, determinând apariţia unor
maladii grave, aşa-zise ale civilizaţiei: sindrom metabolic, hiper tensiune
arteriala, dislipidemie (colesterol mărit), maladii cardio vasculare (infarct de
miocard), cerebrovasculare (accident vascular cerebral – AVC),
neurodegenerative (Parkinson, Alzheimer), cancer, boli autoimune, alergii
alimentare, artrite reumatoide, scăderea eficacităţii sistemului imunitar,
maladii metabolice, hepato-renale,îmbătrânire precoce.
De ce conştientizam greu, sau chiar deloc, acest adevăr?
Mâncarea își arată efectul advers imediat, numai in cazul in care
consumăm alimente contaminate, care pot provoca toxiinfecţie alimentare
sau otrăviri. De asemenea consumul excesiv de mâncăruri grele poate
provoca indigestii, pancreatita acuta.
Servirea mesei si semnificaţiile ei profunde
De la apariţia speciei umane, luatul mesei s-a petrecut in contextul
stabil al familiei si al unei culturi alimentare tradiţionale, naţionale,
consolidate din generaţie în generaţie. Acestea au fost premisele care l-au
făcut pe om o specie cu totul deosebita de celelalte, i-au dezvoltat creierul si
l-au menţinut sănătos si competitiv. Astăzi globalizarea tinde sa uniformizeze
cultura alimentara impunând dieta de tip vestic dovedita a fi nociva.
S-a trecut:

5
- de la mediul natural, la mediul industrial;

- de la stilul activ de vânător, culegător, la stilul de viata sedentar;

- de la alimente naturale integrale, la alimente industriale înalt procesate la

care genetica si metabolismul nostru nu sunt adaptate; daca vom continua
astfel in scurt timp nu vom mai avea experienţa mâncării reale naturale ceea
ce v-a avea consecinţe nefaste asupra sănătății;

- de la alimente naturale sănătoase obţinute din lanţuri trofice industriale,

depinzând puternic nu numai de energia solara ci si de energia fosila a
petrolului, poluând si determinând efectul de sera si degradarea,
îmbolnăvirea solului, substratul vieţii însuşi;

- de la obiceiuri de alimentaţie naturale, la conveniente sociale sofisticate si

periculoase;

- de la a manca pentru a trai, la a trai pentru a manca, adevărul fiind insa in

echilibrul acestora;

- de la diete naturale diversificate si echilibrate, la diete industriale monotone,

nocive;

- de la stimularea apărării naturale împotriva bolilor prin alimentaţie, la

îmbolnăvirea prin adoptarea stilului de viata sedentar, cat mai confortabil, dar
ucigător; efortul ne plictiseşte si ne inclina spre neactivitate, stimulat si de
televiziune si computer;

- de la boli fizice la maladii psihice, la aceasta contribuind si criza morala,

marketingul televizat, banul luând locul adevăratelor valori;

- de la generaţii sănătoase la generaţii de tineri din ce in ce mai bolnavi;

- de la o planeta sănătoasă la o planetă bolnavă!

Şansa noastră este sa alegem sa trăim in armonie cu natura, altfel

consecinţa este una singura: autodistrugerea personala si globala!
Calitatea alimentelor are doua faţete

6
 Una dintre acestea este extrem de atrăgătoare, dar adeseori
mincinoasa si se refera la calităţile senzoriale: gust, miros, culoare, aroma,
savoare, saţietate, palatibilitate, suculenta, prospeţime.
Este si primul factor, in afara preţului, care ne determina sa cumpăram
si sa consumam un aliment. Mai întâi mâncăm alimentul cu ochii. Cei care le
ambalează si reclamele mincinoase au grija sa creeze o imagine cat mai
atrăgătoare a produsului. Consumând apoi alimentul, constatăm ca este
savuros si îl catalogam imediat ca fiind „bun”, nemaivazând dincolo de
aceasta imagine mincinoasa. Uitam, sau ignoram... iar simţurile noastre nu
pot sa detecteze fata adevărata a calităţii alimentelor, cea nutriţională, care
împreuna cu stilul de viata activ previn apariţia bolilor, ne asigura o sănătate
durabila si încetineşte procesul de îmbătrânire (efect anti – aging).Cealaltă
fata este cea adevărata si se refera la calitatea nutriţionala la valoarea
biologica a alimentelor, care nu poate fi evaluata direct prin simţurile noastre.
Astăzi alimentele industrializate, rafinate conţin o contradicţie puternica, o
minciuna, intre cele doua faţete: cea senzoriala este extrem de frumoasa si
gustoasa, iar cea nutriţionala este aproape inexistenta! Aceasta minciuna
este extrem de periculoasa, fiind o adevărată nenorocire pentru sănătatea
noastră. Am ajuns astfel spre deosebire de strămoşii noştii, sa
MANCAM FARA SA NE HRANIM!

CALITATEA

ALIMENTULUI HRANITOR
CALITATE
NUTRITIONALA

Profil nutriţional
echilibrat
GUSTOS
CALITATE SIGUR
SENZORIALA CALITATE
IGIENICA
Gust, aroma, INOCUITATE
saţietate, culoare, (CONTAMINATI)
palatabilitate, Biologici,
prospeţime, Fizico-chimici
textura

7
 Organismul nostru are nevoie de peste cincizeci de nutrienți
esenţiali pentru a se dezvolta, creste si rămâne sănătos fizic si mental.

Trebuie sa aprovizionam in permanenta corpul cu nutrienți de calitate:

enzime alimentare active (se găsesc in legume si in fructe crude), proteine,
glucide, lipide, minerale, fitochimicale (antioxidanţi, fitoestrogeni etc.) si
vitamine. Aceşti nutrienți trebuie consumaţi din alimente cat mai puţin
prelucrate si cat mai aproape de starea lor naturala si, foarte important, din
fructele si legumele de sezon apropiate locului in care trebuie. Legumele
care sunt cultivate in sistemele industriale, in sere, sunt mai sărace in special
in fitonutrienți si antioxidanţi. De aceea, in perioadele extra-sezon legumele
de sera vor fi totuşi consumate chiar in cantitate mai mare pentru a
compensa densitatea lor nutriţională mai scăzuta.

Iar alimentele industriale rafinate nu numai ca sunt dezechilibrate

nutriţional, dar nu mai au nici nutrienți esenţiali, fiind devitalizate! In schimb
sunt bogate in zaharuri rafinate (hiperglicemie, aterogene, cancerigene),
grăsimi eterogene artificiale (margarine), proteine cu valoare scăzuta si
denaturate (colagen – sorici, tegumente, gluten denaturat). Unii producători
adăuga tot felul de vitamine in alimente, insa acestea sunt de sinteza si nu
mai au activitate biologica ridicata, caracteristica celor naturale. Alimentelor
industriale, pentru a putea fi obţinute, li se adaugă aditivi alimentari,
majoritatea de sinteza chimica. Aceşti aditivi alimentari (peste 300 la număr),
cunoscuţi ca E-uri, dau acea fata atrăgătoare produselor, îndeplinind funcţii
de coloranţi, conservanţi, îndulcitori, antioxidanţi, întăritori de gust si aroma,
agenţi de îngroşare, emulgatori. Pe lângă E-uri, astăzi se utilizează si peste
3000 de arome artificiale.

Alimentele rezultate, deşi foarte gustoase, sunt in realitate

alimente nocive (junk - food), devitalizate.

Mai mult, aceste alimente industriale au si densităţi energetice extrem

de mari (multe calorii), uneori peste 500 de calorii la 100g de produs. Ce sa
mai vorbim despre cat de scăzuta este calitatea lor nutriţionala! Majoritatea
conţin ceea ce numim „calorii goale” care, culmea, nu numai ca nu ne dau

8
substanţe nutritive, dar ne fura si bruma de nutrienți pe care o mai avem in
corp, consumând rezervele de vitamina B, magneziu, crom etc. In timp,
aceste alimente hipocalorigene ne vor îngraşă, de terminând apariţia
supraponderabilităţii (BMI > 25) si obezităţii (BMI >30), care la rândul lor
declanşează apariţia unui ucigaş tăcut, perfid al timpurilor noastre
SINDROMUL METABOLIC – pe fondul căruia apar maladiile cronice, care
măcina sănătatea semenilor noştri începând de la vârste din ce in ce mai
tinere.

Alimentul sănătos trebuie sa fie gustos si, in acelaşi timp, hrănitor.

Insa adevărul este următorul: astăzi avem o mare diversitate de

alimente, dar in realitatea hrana noastră este monotona si provine din câteva
cereale (grâu, porumb, orz, secara), cartofi prelucraţi in fel si chip (chips-uri,
piure-uri instant, prăjiți etc.), câteva sortimente de carne (pasare, vita, porc,
peste), oua obţinute de la păsări si animale crescute in condiţii industriale,
grăsimi artificiale (margarine, uleiuri supra-rafinate).

Combinaţiile nenaturale ale acestor materii dau naştere alimentelor

din ziua de azi, atât de chimizate, nenaturale si periculoase (junk-food), care
creează doar impresia de varietate.

In comparaţie cu acestea, studiile de paleoalimentație au descoperit

ca omul, in perioada sa de vânător-culegător (cu zeci, sute de mii de ani in
urma) avea in spectrul sau alimentar plante si animale aparţinând la peste
300 specii naturale!

Ei bine, ACEASTA ERA ADEVARATA DIVERSITATE A HRANEI

NATURALE, care avea drept rezistenta fizica, sănătate si performante
mentale.

Insa mai important decât fiecare aliment luat separat este spectrul
alimentar, dieta care trebuie sa cuprindă alimente naturale, din toate
categoriile, deoarece, suntem omnivori si aşa vom rămâne.

Este necesar sa consumam cantităţi mai mici din care mai multe
alimente naturale si sa nu omitem nicicum fructele si legumele in stare
proaspătă. Acestea sunt singurele alimente care ne furnizează enzime active
9
(enzimele se distrug la temperaturi de peste 40°C) si fitonutrienți esenţiali
pentru prevenirea si tratarea bolilor (dietoterapia).

In ziua de astăzi suntem din ce in ce mai asaltaţi si ispitiţi de fel

de fel de alimente îmbietoare. In cele de mai jos găsiţi câteva informaţii
pe care dumneavoastră, ca si consumator, probabil nu le-aţi
conştientizat pana acum.

Sa va spun cate ceva despre legătura dintre apetit si neuromarketing

(manipularea creierului).

Cei doi controlori importanţi ai apetitului sunt: glicemia si nivelul

serotoninei din creier.

Astăzi, omul modern este asaltat de o oferta alimentara

supraabundenta, reprezentata de produse invadate de aditivi si arome in
concentraţii nenaturale, cu valoare nutriţionala discutabila, care ne perturba
alegerile si dereglează fiziologia digestiei, inducând tulburări ale
comportamentului alimentar neîntâlnite la strămoşii noştri.

In perturbarea comportamentului alimentar natural intervin numeroşi

factori. Adaosul de substanţe chimice este unul din principalii factori care
creează dependente (agenţi de îndulcire, agenţi de întărire a gustului si
aromei, grăsimi naturale si artificiale novica, sare, coloranţi, conservanţi s.a.),
fiind răspunzător de apariţia unor conduite adictive. Acestea, la rândul lor,
determina consumul de alimente peste necesarul fiziologic, in lipsa senzaţiei
de foame, generând supraponderabilitate si obezitate.

CALCULUL GREUTATII

BMI – indice de masa corporala. (BMI se calculează împărţind

greutatea corpului in kg la pătratul înălţimii rezultând un număr ce reprezintă
greutatea pe metru pătrat. Ex: înălţimea 1,74, greutatea 70 kg:
1,74X1,74=70:3,02=23,1 kg/mp=normoponderal.)

sub 18 ani – subponderal

18 – 25 ani – normoponderal
10
 25 – 30 ani – supraponderal

peste 30 ani – obezitate

peste 40 ani – obezitate maxima

Trebuie sa menţionam faptul ca mecanismul reglării consumului de

alimente este extrem de complex, multificatorial si fragil. Specia umana este
bine adaptata sa gestioneze aportul alimentar deficitar si carentele de
nutrienți, insa nu poate elimina eficient surplusul de calorii care se depun in
ţesutul adipos, mai ales in condiţiile sedentarismului actual si al
supraabundentei caloriilor alimentare industriale ieftine si de slaba calitate
nutrițională.

Astfel, gena ancestrala a lăcomiei (gena greedy), odinioară utila

supraviețuirii, s-a transformat astăzi, in condiţiile supraconsumului de
alimente industriale hipercalorica, ieftine, intr-un duşman redutabil care ne
îmbolnăveşte prin apariţia obezităţii.

*După prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi

Cum trăiau bunicii noştri

Daca privim doar cu o jumătate de secol in urma vom constata

deosebiri radicale intre stilul de viata al bunicilor noştri si cel al omului
modern, totdeauna agitat, in criza de timp, stresant si tentat sa botina
confortul absolut.

Bunicii noştri aveau un stil de viata mai activ, erau mai rezistenţi
si mai sănătoşi. Acest stil de viata se caracterizează, in principal, prin:

 activitate fizica – intensa (mergeau frecvent pe jos);

 gândire pozitiva;

 acordau atenţie orelor de masa (un adevărat ritual) si luat masa intr-un
cadru liniştit, concentrându-se asupra acesteia;

11
 consumau alimente cat mai naturale, provenind din mai multe surse
alimentare si mai puţin prelucrate, chimizate;

 îşi preparau de regula hrana in casa si doar pentru o zi, maxim doua;

 nu foloseau aditivi alimentari, grăsimi artificiale, îndulcitori artificiali si

zaharuri rafinate;

 uleiurile erau nerafinate, presate la rece;

 nu trăiau intr-o perpetua sărbătoare alimentara! Consumau mai putina

carne si foarte puţine preparate industriale din carne, mezeluri, cârnaţi,
paté-uri (iar acestea erau preparate in gospodărie sau in condiții naturale,
mult diferite de cele industriale actuale);

 se ridicau de la masa când încă le mai era foame, nu se ghiftuiau;

 miercurea si vinerea ţineau post (in aceste zile nu se consumau alimente

de origine animala – carne, lapte, oua). Dar, atenţie! Posturile de miercuri
si vineri din timpul săptămânii totalizau împreună cu posturile mari
peste 200 zile/an!

 nu se consumau dulciuri rafinate, produse de cofetărie, papetărie decât

la ocazii, sărbători. Obezitatea era aproape necunoscuta (de altfel,
obezitatea este necunoscuta in natura. Numai omul modern si
animalele domestice suferă de obezitate!);

 nu existau lanţuri de restaurante tip fast-food;

 nu consumau băuturi răcoritoare, energizante, ci apa de izvor;

 nu consumau cantităţi excesive de băuturi alcoolice industriale (bere,

vin, lichioruri s.a.) de calitate îndoielnica;

 alimentele consumate nu aveau densităţi calorice enorme, aşa cum au

cele de astăzi;

 porţiile de mâncare nu erau gigantice precum cele actuale.

12
 O porţie de mâncare la fast – food poate atinge valori calorice de
500-800 Kcal. O porţie de mâncare sănătoasă, din alimente naturale,
integrale are circa 150-200 Kcal.

Agricultura nu era încă atât de intensiva, chimizata, alimentele nu erau

iradiate, conservate, aditivate, preparate la microunde din aluaturi si cărnuri
congelate. Legumele nu creşteau in substraturi sintetice (sere, solarii).
Animalele si păsările nu erau furajate cu nutreţuri chimizate si plante
modificate genetic (cu efect negativ asupra compoziţiei cărnii, ouălor,
laptelui), se puteau mişca liber si consumau furaje naturale. Mai mult,
poluarea globala a mediului înconjurător ne aduce invariabil si inexorabil
aceste chimicale, in farfurie, îmbolnăvindu-ne.

In plus, am devenit profund sedentari (stare nenaturala a omului) si,

in acelaşi timp, suntem sclavii papilelor noastre gustative, al simţurilor
noastre care ne înșeală si ne introduc pe nesimţite boala in corp.
Cum arata stilul de viata de astăzi?

Pai cam aşa (bineînţeles, total diferit de cel al bunicilor noştri)

 am adoptat un stil de viata sedentar, nu mai dorim sa facem nici un fel de efort
fizic, ca urmare obezitatea la copii si adulţi a devenit epidemica, îmbolnăvindu-
ne de diabet tip 2, boli cardiovasculare etc.;

 nu mai acordam nicio importanta orelor de masa modului in care mâncam;

 consumam alimentele haotic (pe strada, in autobuz, privind la televizor, in fata

calculatorului), sărim de regula peste micul dejun, mâncam seara nu numai
excesiv, dar mâncăruri grele;

 consumam alimentele pentru ca sunt ieftine, gustoase sau sunt trendy-cool,

chiar fără sa ne fie foame sau sete.

 Nu conştientizam faptul ca alimentele industriale creează dependenta,

determinându-ne sa le dorim fie sa le consumam cat mai des, ceea ce are drept
efect adoptarea unei diete monotone si nesănătoase;

13
 consumam alimente devitalizate, dezechilibrate nutriţional, industrializate, cu
multe calorii, pline de chimicale, in proporţii tot mai mari, rupând balanţa dintre
ingerarea si arderea caloriilor (acestea sunt, in general, alimente pasteurizate si
sterilizate, alimente moarte, profund modificate fata de starea lor naturala);

 in fiecare moment avem un festin, mereu este sărbătoare alimentara;

 nu ţinem perioade de restricţie alimentara voluntara (post), pentru a oferi

posibilitatea organismului de a se detoxifica de anumiţi nutrienți, E-uri, poluanţi

 consumam excesiv băuturi alcoolice industriale;

 înlocuim apa cu alte alimente fluide (bere, lapte, băuturi răcoritoare sau
energizante, cafea), ignorând faptul ca apa nu poate fi înlocuita de nici un alt fluid
alimentar, aşa cum laptele matern nu poate fi înlocuit de nimic altceva;

 prăjim in exces, in uleiuri nerezistente la temperatura astfel, alimentele pe care

le prăjim se contaminează cu substanţe neurotoxice si cancerigene;

 utilizam cuptorul cu microunde la încălzirea sau prepararea alimentelor ceea ce

scade valoarea nutritiva fi generează modificări periculoase structurii acestora;

 nu asociem corect alimentele, provocând o digestie nesănătoasa, cu procese

de putrefacţie cancerigene;

 consumam prea puţine fructe legume proaspete de sezon, prea puţine alimente
integrale nerafinate, prea puţine fibre alimentare;

 nu respectam bioritmurile individuale si alternanta perioadelor de activitate cu

cele de odihna.

Foarte important!

Adulţii si mai grav copiii adolescenţii, sar peste micul dejun. Tinerii își
încep ziua cu o cafea fie o ţigara. Continua eventual cu un preparat de tip
fast-food (sandwich, hamburger, hot-dog) fără valoare nutritiva, dar
explodând de calorii goale (chiar si 800 Kcal/porţie), in loc de apa beau

14
băuturi tip cola, energizante, sucuri industriale pline de E-uri si calorii, sau
fără calorii, dar cu îndulcitori chimici si pand târziu nu mai mănâncă aproape
nimic. Seara, insa, „compensează" totul cu alimente grele, indigeste si
nehrănitoare.

Si, iată cum trece o zi întreaga fără sa î ș i hrănească trupul si aşa

solicitat cu nici un fel de nutrienți, ba mai mult, bietul organism a intrat in
stare de avarie, încercând disperat sa se cureţe de toate balasturile
introduse benevol pe gura!

Ştiţi cum e asta? Ca si cum am pune maşinii noastre dragi cel mai prost
ulei de motor posibil de pe piaţa. Maşina, sărăcuţa, merge ea ce merge, se
poticneşte, mai da motorul un rateu si, la un moment dat, buf... gata, nu
mai funcţionează!

Factorii cheie pentru stabilirea riscului

de subnutriţie.
 pierderea in greutate mai mult de 4- 5 Kg in 6 luni;

 indice de masa corporate mai mic de 21 (BMI);

 nivelul concentraţiei albuminei serice mai mic de 3,5 g/100

ml; nivelul concentraţiei colesterolului mai mic de 160 mg/100 ml;
scăderea aportului de alimente, nutrienți, lichide, disfagie;

 scăderea apetitului, anorexie, apariţia rapida a sațietății;

 starea sănătăţii dentiţiei; status cognitiv-emoţional, depresiv;

status funcţional alterat;

 tratamente medicale;

 consum de alcool, tutun;

 prezenta bolilor infecţioase;

15
  status social sărăcie, instituţionalizare;

 malabsorbție si pierderea de nutrienți prin urina, fecale;

 creşterea ratei metabolice din cauza unor maladii

Factorii de risc nutriţional

 boli sau condiţii care determina modificări ale consumului de alimente;

 consumul a mai puţin de doua mese pe zi;

 consumul zilnic redus de legume si fructe proaspete;

 dieta monotona constituita din alimente junk-food;

 consumul a mai mult de trei unităţi de alcool pe zi, respectiv mai mult de
0,51 bere, 0,31 vin, 0,11 tărie;

 stare precara a dentiţiei, care împiedica aportul alimentar zilnic adecvat;

 administrarea a mai mult de 3 medicamente sau OTC-uri pe zi; fumatul;

 pierderea sau câştigul in greutate a mai mult de 4 - 5 Kg in decurs de 6

luni;

 imposibilitatea fizica de a face singur cumpărături, de a găti, ori de a se

hrăni;

 status social sărăcie.

Deci, trebuie sa aveţi câteva noţiuni elementare despre alimente

si sa învăţaţi sa mâncaţi.
Nu e simplu deloc, insa veţi vedea ca după ce va veţi concentra puţin
si veţi lua in serios problema totul va veni de la sine si vă va intra in
reflex.

16
 De asemenea, trebuie sa învăţaţi nu numai sa va feriţi de alimentele
nocive, ci sa rezistaţi tentaţiilor care apar de te miri unde la fiecare colt de
strada!
Probabil ca va întrebaţi „dar ce am mai putea sa mai învăţam despre
alimente"? multe! este necesar sa începeţi sa o faceţi cum trebuie, nu după
ureche, din reviste si de pe internet!
Noţiunile elementare: cate feluri de alimente putem avea la masa noastră
astăzi?
După modul de obţinere a alimentelor, acestea pot fi:

1 ALIMENTE CONVENTIONALE: obţinute din agricultura super

intensiva, care utilizează îngrăşăminte chimice de sinteza, pesticide,
hormoni, antibiotice, soiuri de plante si rase de animale perfecţionate, aditivi
alimentari, E-uri, ambalaje din materiale sintetice (PET, policarbonat),
tehnologii reţete de fabricaţie care generează alimente devitalizate,
dezechilibrate, rafinate. Agricultura superintensivă se bazează pe lanţuri
trofice industriale lungi care au la origine porumbul, soia, energia fosila din
petrol, generând alimente cu informaţie a matricei artificiala. Monocultura si
dezechilibrul ecologic sunt caracteristicile acestui sistem agricol.

2 ALIMENTE ECOLOGICE (BIOLOGICE, ORGANICE): obţinute din

agricultura ecologica, in care nu se utilizează îngrăşăminte chimice de
sinteza, pesticide de sinteza, hormoni de sinteza, antibiotice de sinteza,
soiuri de plante rase de animale neameliorate, unii aditivi alimentari E-uri de
sinteza, organisme modificate genetic, ambalaje din materiale plastice
(atenţie! au si ele limitele lor daca nu respecta cerinţele nutriţionale general
valabile). Astfel, alimentele ecologice rafinate, obţinute din făinuri albe,
zaharuri industriale, grăsimi in exces, sare in exces, aditivi alimentari (sunt
admise 46 de E-uri in alimentele ecologice!), preparate prin prăjire etc., nu
sunt cu nimic mai bune decât cele convenţionale. Sunt in schimb excesiv de
scumpe, făcându-vă, in realitate, sa aruncaţi banii. Adevăratele alimente
ecologice provin din lanţuri trofice naturale, scurte care au la baza energia
solara, pajiştea, durabilitatea derivata din policultura, care elimina utilizarea
pesticidelor de sinteza, antibioticelor si hormonilor. Hrana ecologica este

17
sezoniera si distribuita local. Omul este astfel integrat intr-un sistem trofic
natural, datator de sănătate.

3 ALIMENTE MODIFICATE GENETIC (GM-FOOD): sunt sau conţin

organisme modificate genetic (microorganisme modificate genetic,
plante animale modificate genetic). Organismele modificate genetic (GMOs)
sunt fiinţe care nu au existat pe pământ pana la crearea lor prin inginerie
genetica.

4 ALIMENTE NOI (NOVEL FOOD): sunt cele care nu au tradiţie de

consum in Uniunea Europeana înainte de 1997 (ex: surimi).
După modul de acţiune asupra organismului.

1 ALIMENTE PERICULOASE PENTRU SANATATE: fast-food, junk-

food, dezechilibrate nutriţional, nefiresc de gustoase, rafinate,
devitalizate cu conţinut mult prea mare de calorii;

2 ALIMENTE FUNCTIONALE-NUTRACEUTICE: sunt alimentele care

afectează benefic una sau mai multe funcţii ţinta ale organismului,
dincolo de efectele nutriţionale obişnuite, in sensul îmbunătăţirii evidente a
stării de sănătate stării de bine si/sau reducerii riscului de îmbolnăvire;
ALIMENTE DIETETICE: sunt alimente care tind sa satisfacă cerinţele
nutriţionale ale grupurilor specifice populaţionale:
- alimente pentru sugari copii;

- alimente pentru sportivi;

- alimente pentru diete energetic-restrictive;

- alimente pentru utilizări medicale speciale.

Termenii de „alimente funcţionate" „alimente dietetice" sunt deseori

confundaţi. Nu întotdeauna „alimentele dietetice" sunt si sănătoase!
Alte confuzii pot apărea in legătura cu încadrarea unor alimente ca fund
„light", mai uşoare, sugerându-se in mod incorect faptul ca acestea ar fi
mai sănătoase spre exemplu înlocuirea zaharului cu edulcoranţi întregi
de sinteza (aspartam E 951, ace-sulfam-K E 950, ciclamati-E 952,
zaharina-E 954), sau a grăsimilor naturale cu grăsimi artificiale
(margarine) sau substituenţi de grăsimi. Astfel de alimente pot fi mult mai
18
nocive decât variantele lor normale. Astfel, edulcoranţii de sinteza, deşi
nu au calorii, in final îngrașă prin declanşarea unui complex mecanism
insulinic cefalic sau unele grăsimi artificiale sunt mai eterogene si
cancerigene decât grăsimile naturale (unt, untura).

Adevăruri despre alimentele tradiţionale ecologice

Alimente tradiţionale

Alimentele tradiţionale trebuie sa fie fabricate din materii prime

ingrediente specifice, conform tehnologiilor autentice, practicate îndelungat
in anumite zone fi regiuni, putând purta denumiri de origine controlata (DOC)
denumiri geografice protejate (DGP). Astăzi, deşi domeniul alimentelor
tradiţionale este reglementat, continua sa apară produse aşa-zis
„ tradiţionale" fără insa a îndeplini cerinţele necesare pentru a putea fi
denumite astfel.
Produsele tradiţionale nu trebuie sa conțină organisme modificate
genetic, aditivi alimentari de sinteza, arome artificiale. Tehnologiile de
fabricaţie trebuie sa respecte caracteristicile de tradiționalitate nu procesarea
industriala. Materiile prime trebuie sa fie cele autentic tradiţionale, ex: prune
din culturi nestropite cu pesticide de sinteza, carne de la rase primitive (ex.
pore Mangaliţa, găini Gât-golaş de Transilvania), lapte de vaca, oaie, capra,
bivoliţa care pasc liber etc.
Iată un exemplu de produs tradiţional romanesc, cu denumire
geografica protejata: magiunul de topoloveni.
Acest produs este obţinut din
minimum patru varietăţi de prune, prin
fierbere menajanta fără adaos de zahar
rafinat si este un dulce sănătos cu efecte
revigorante, energizant, cu calităţi de reglare
a funcţiilor digestive si ale inimii, având

19 Figura 1
capacitate antioxidanta mare si efecte de prevenire a cancerului de
colon, cu conţinut ridicat de fibre, potasiu, cu efecte anti-îmbătrânire, care
poate fi consumat si de diabetici având o încărcătura glicemica scăzuta.
Acest produs întruneşte atât caracteristicile unui produs tradiţional dar ale
unui produs sănătos, funcţional in contextul unei diete variate si
echilibrate.
In prezent, supermarketurile abunda de aşa-zise produse
tradiţionale, care practic sunt falsuri grosolane, păcălind si încâlcind
drepturile consumatorilor. Spre exemplu putem găsi „cozonac tradiţional",
„produse din carne tradiţionale", „feluri de mâncare pregătita tradiţional",
„piureuri instant si supe instant tradiţionale", „murături tradiţionale"
s.a.m.d., care la simpla citire a etichetelor ne dezvăluie minciuna,
deoarece conţin o serie întreaga de aditivi alimentari de sinteza, E-uri,
grăsimi artificiale, edulcoranţi de sinteza, arome artificiale, iar tehnologiile
de producţie si reţetele nu au nimic in comun cu cele specifice
adevăratelor alimente tradiţionale.
Acest fenomen proliferează si pe seama consumatorului neavizat, naiv,
care crede ca orice produs tradiţional este automat si sănătos.

Mai sus am dat exemple de fraudare a încadrării alimentelor in categoria

celor tradiţionale, insa trebuie sa va atrag atenţia asupra faptului ca orice
aliment tradiţional pentru a fi sănătos trebuie sa corespunda criteriilor de
calitate, nu numai senzoriale, dar mai ales a celor nutriţionale.
lata un exemplu: carnaţi tradiţionali X, salam tradiţional Y, slana
tradiţionala Z... din punct de vedere nutriţional au un mare exces de grăsimi
saturate de origine animala, eterogene. Dar, este adevărat ca in comparaţie
cu produsele industriale sunt de departe de preferat. Pentru a rămâne
sănătoase, chiar aceste produse tradiţionale trebuie consumate cu
moderaţie, ocazional bine integrate intr-o dieta variata diversificata din care
sa nu lipsească fructele, legumele proaspete exerciţiul fizic moderat. Aceste
alimente trebuie asociate corect cu celelalte alimente, consumate de regula
in prima parte a zilei, evitându-se prepararea lor prin prăjire.

20
 Alimentele ecologice
Odată cu utilizarea pe scara larga a îngrăşămintelor chimice de sinteza,
pesticidelor, hormonilor, antibioticelor, sistemelor de creştere industriala
super-intensivă a plantelor animalelor, organismelor modificate genetic
(GMOs), aditivilor alimentari, aromelor artificiale si poluarea mediului
înconjurător, s-a ajuns la un punct critic privind sănătatea consumatorului.
Necesitatea actuala in obţinerea alimentelor este aceea de a se utiliza
mai puţine substanţe chimice, o mai menajanta procesare si cat mai
minimala si mai mulţi compuşi naturali biologic activi. In fata agresiunilor de
tot felul organismul uman trebuie susţinut si aparat prin consumul de
alimente cu potenţial nutritiv si biologic ridicat si cat mai puţin poluate.
Un factor decisiv in aceasta bătălie a vieţii este conştientizarea relaţiei
alimente - sănătate, alimente - calitatea vieţii.

De aceea, in ultima perioada, cei care au conştientizat aceste adevăruri

despre alimente si sănătate doresc sa consume o hrana cat mai curata fi cat
mai apropiata de starea ei naturala.
Pentru ca un aliment sa poată fi etichetat ca ecologic, organic sau
biologic (in tara noastră se prefera primul termen) trebuie sa fie produs sub o
stricta monitorizare a unui organism independent de certificare. Certificatorul
va urmări alimentul pe tot lanţul de producţie de la calitatea solului, a apei fi
pana la cea a aerului, excluzând utilizarea chimicalelor de sinteza
(fertilizatori, pesticide, hormoni, antibiotice, E-uri, arome artificiale), a
organismelor modificate genetic, a soiurilor si raselor hibride.
in final produsul ecologic va purta pe ambalaj doua sigle si anume: AE -
agricultura ecologica aparţinând Ministerului Agriculturii si cea a
organismului de certificare (ex: X-CERT 024). După ce ne-am asigurat ca
alimentul este cu adevărat ecologic, trebuie sa ţinem seama ca fi acesta
trebuie sa se supună regulilor nutriţionale pentru a fi cu adevărat datator de
sănătate.

21
 Mai întâi trebuie sa ştim ca nici un aliment ecologic nu este sănătos,
in cazul in care echivalentul sau convenţional nu este sănătos.

Exemplu: ZAHARUL RAFINAT. Indiferent cum am obţine

zaharul, acesta este o substanţa chimic pura. Fie ca este zahar ecologic,
zahar convenţional sau obţinut din sfecla modificata genetic acesta ne va
ataca sănătatea daca vom abuza de un consum mai mare de 20
g/zi/persoana. Lucru greu de realizat astăzi, când zaharul este ascuns in
mii de feluri de alimente, de la băuturi răcoritoare, energizante, sucuri,
dulciuri, produse de cofetărie si patiserie, fast-food, junk-food (snacks-uri,
chips-uri, napolitane etc.), cereale de mic dejun s.a.m.d. Acelaşi lucru se
întâmpla si in cazul sării si grăsimilor care sunt ascunse in alimente
casnice sau industriale.
lata ca, din punct de vedere nutriţional, alimentele ecologice trebuie sa
fie cat mai apropiate de starea lor naturala, minimal procesate, cu profil
nutriţional echilibrat si cu densitate calorica mica - medie. Adevăratele
alimente ecologice se obţin din lanţuri trofice pastorale, durabile si nu trebuie
transportate la distante mari de locul de producere.
Un alt exemplu: cerealele ecologice de mic dejun nu sunt cu nimic mai
bune daca sunt obţinute din făinuri rafinate, cu adaos de zahar, miere,
cuverturi de ciocolata, sau daca sunt expandate - extrudate.
Grăsimile animale saturate in exces au aceleaşi efecte nefaste asupra
sănătăţii, indiferent daca sunt obţinute convenţional sau ecologic.
Sunt insa si excepţii.
Exemplu: JAMBONUL obţinut de la o rasa de porci primitiva, „Pata
Neagra", crescuţi in semi-sălbăticie, in pădurile de stejar din rezervaţiile
spaniole, furnizează un produs ecologic artizanal denumit „Jamon de
Jabugo", cu efecte pozitive asupra maladiilor cardiovasculare, anemiei etc.
Ba chiar este util in diete echilibrate de slăbire, atunci când este consumat
cu moderaţie.
In concluzie, alimentele ecologice sunt mai puţin poluate, au o
valoare biologica ridicata, conţin mai mulţi nutrienți si fitonutrienti

22
decât alimentele convenţionale, dar se supun aceloraşi reguli ale
nutriţiei corecte.
Va trebui sa invitam sa alegem întotdeauna alimentele ecologice mai
puţin prelucrate si rafinate, pe care le vom introduce intr-o dieta diversificata
si echilibrata renunţând, totodată, la sedentarism. Vom respecta asocierea
lor corecta cu alte alimente si principiile crononutriției. Numai in acest fel
vom avea beneficii de sănătate consumând alimente ecologice.
Iar acum, pentru a lamuri lucrurile, haideţi sa vorbim despre ce
înseamnă pentru noi romanii mâncare sănătoasa! Cel mai bine este sa luam
pe rând câteva din felurile preferate si sa vedem care este buna, care nu si
care merge in combinaţie cu ce?
Sa începem prin a clarifica un lucru: o mâncare poate fi apreciata ca
sănătoasa numai după ce cunoaştem calitatea ingredientelor, cantitatea si
raportul acestora in preparat, modul de gătire utilizat, prăjire
(nerecomandat), frigere, coacere, înăbuşire, fierbere in apa sau abur,
fierbere sub presiune, utilizarea microundelor (nerecomandata).
Despre Post

Bineînţeles ca înainte de a va spune cate ceva despre mâncărurile de

Paste si Crăciun trebuia sa vorbim despre Post. cred ca spre mirarea
voastră, de data aceasta nu va voi expune părerile mele, ci pe ale celor care
ştiu mai bine...

„Daca Postul ar cârmui viata noastră, atunci viata n-ar mai fi atât de plina de
plâns tristeţe". Sf. Vasile cel Mare
„Cercetează-te pe tine însuti dimineaţa, la prânz si seara si vei invita de aici
care este folosul postului". Sf. loan Scararul
„Săracilor, primiţi postul, prietenul vostru de casa si de masa! Slugilor, primiţi
postul, odihna necontenitelor voastre osteneli! Bogaţilor, primiţi postul,
doctorul care va vindeca bolile ce va vin din pricina prea multelor mâncăruri,
postul care, prin schimbarea mâncărurilor, va face mai plăcute bucatele de
care va saturaserăţi din obişnuinţa cu ele! Bolnavilor, primiţi postul, mama
sănătăţii voastre!
Sănătoşilor, primiţi postul, păzitorul sănătăţii voastre!".
23
Sf. Vasile cel Mare
„Hrăneşte-ti trupul, dar nu-l omori prin lăcomie" Sf. loan Parintele Stoica,
consilier de presa al Patriarhiei Romane, susţine ca „partea alimentara
este doar o faţeta a postului, unii se înfometează pana cad pe strada, alţii
dimpotrivă, cad in păcatul lăcomiei. Multa lume considera ca postul este
chiar dieta, un fel de cura de slăbire. Postul înseamnă mult mai mult, este o
jertfa înainte de toate, este un post al faptelor, al vorbelor. Încerc sa bârfesc
mai puţin, sa judec mai puţin (pe alţii n.r.) sa fiu mai atent la cei din jurul
meu, sa-i ajut, daca e nevoie. Postul trebuie văzut ca o calatori
duhovniceasca spre sfintele sărbători (Paste, Crăciun). Trebuie sa-mi
analizez relaţia mea cu mine însumi, cu Dumnezeu, cu cel de ranga mine, cu
semenul meu. Este o perioada de meditaţii, evaluare."
lata câteva feluri de mâncare de post:
plăcinte cu măsline sau cu ceapa pizza vegetariana
salata de morcovi cu ridichi, de conopida cu usturoi, de varza,
de cartofi, de fasole boabe, de ţelina, de iarna, de păpădie, toate
asezonate cu
sosuri precum: sos piperat, picant, de hrean, sos italian sau cu
maioneza de post
 supa de ceapa, de roşii, de linte, de zarzavaturi, de praz

 crema de fasole boabe

 ciuperci la cuptor

 ciuperci cu verdeaţa mâncare de ciuperci cu ţelina

 legume la abur (broccoli, spanac, ardei) cu sos de muştar

 ciorbiță de legume

 ardei umpluţi cu miez de nuca, cu smântână de dovleac, cu ciuperci

 orez cu ciuperci

 mâncare de mazăre

24
 sărmăluțe de post

 ghiveci

 cartofi înăbușiți

 mâncărica de cartofi, de varza, de spanac

 pilaf cu orez praz cu ţelina

 fasole iahnie

 mâncare de urzici

cozonac de post, chec cu cacao

in plus, puteţi manca o mulţime de fructe uscate (curmale, smochine,
caise), seminţe (de dovleac, floarea-soarelui), alune crude (caju,
braziliene), migdale etc.

Mâncăruri tradiţionale de Paşti si Crăciun

Aproape toate felurile tradiţionale de mâncare (stufat de miel, ciorba de
miel, ied, friptura de miel, ied, oua fierte tari, pasca, cozonac etc.) sunt
îmbinări necompatibile intre ingrediente, rezultând alimente greu de digerat,
hipercalorigene, care stropite generos cu alcool ne pot duce urgent la spital.
Însăşi carnea de miel ied este, ca orice carne de pui de animale, greu de
digerat, cu un conţinut mare de ţesut colagenic purine care îngreunează
metabolismul. In plus, carnea conţine cantităţi semnificative de grăsimi
aterogene, nerecomandate.
Trebuie de avut in vedere faptul ca unii dintre noi au ţinut post, iar
consumul brutal de astfel de mâncăruri indigeste, acompaniate de un exces
de alcool, poate declanşa crize pancreatice acute extrem de periculoase sau
indigestii, care ne pot strica uşor sărbătoarea. Având in vedere acestea,
mesele de Paste si Crăciun trebuie abordate cu mare cumpătare, împărţind
bucatele in reprize mici dese, cu pauze de plimbare in aer curat. In
încăperea in care luam mesele de sărbători in nici un caz nu trebuie sa
fumam.

25
 Pentru orice eventualitate vom utiliza suplimente alimentare digestive pe
baza de enzime si săruri biliare. De asemenea, se recomanda consumul de
ananas crud pentru uşurarea digestiei. Faceţi pauze intre consumul de
specialități fiţi atenţi pentru a evita asocierile cele mai nerecomandate.
Încercaţi sa consumaţi o data un singur fel de mâncare, după care luaţi o
pauza.

Nu înfulecaţi, nu va grăbiţi, mestecaţi, mai ales acum,

îndelung mâncarea, pe care nu o stropiţi din abundenta
cu alcool abţineţi-va de la fumat. Când va aşezaţi la
masa sa fiţi odihniţi, faceţi-va rugăciunea in linişte,
creaţi o ambianta plăcuta de calm si armonie, cu muzica
de calitate, specifica sărbătorilor, dar in surdina.
De Crăciun obişnuim sa ne desfătam cu sarmale, carne de porc produse
tradiţionale din porc (cartaboşi, şorici, toba, carnaţi, piftie, sângerete, lebar,
jumări, sunculita afumata).
Combinaţiile alimentare
Trebuie sa învăţaţi sa nu mai combinaţi alimentele fantezist, pentru ca
după masa sa staţi cu burţile umflate si sa va întrebaţi: „Oare de ce m-oi fi
balonat, ca doar am mâncat numai alimente sănătoase?"
Combinaţii nesănătoase de alimente

Alimente care conţin proteine de origine diferita

Analizând fiziologia digestiei rezulta ca un factor important pentru o
prelucrare optima a alimentelor este reprezentat de modul in care asociem
categoriile de alimente, in funcţie de compoziţia lor in nutrienți, proteine,
grăsimi, glucide, aciditatea.
Alimentele asocierea lor prezintă anumite caracteristici de
compatibilitate, care daca nu sunt respectate determina, in final, o digestie
lunga dificila, cu fermentaţii si generare de compuşi toxici, balonare
abdominala, constipaţie, diaree, arsuri, reflux gastroesofagian, malabsorbtie,
malnutriţie, maladii diverse acute sau cronice.

26
 Pentru a avea o digestie corecta trebuie sa consumam un singur tip de
mâncare concentrate la o masa. Spre deosebire de alimentele de origine
animala, legumele se digera in orice fel de sucuri acide sau alcaline.
Stomacul produce sucuri gastrice in momente diferite si având
compoziţii diferite, in strânsa corelaţie cu tipul proteinelor ce urmează a fi
digerate, neputând face fata unor asocieri complexe de proteine.
Una din combinaţiile cele mai indigeste este asocierea produselor din
carne cu laptele fii unele produse lactate. In contact cu aciditatea sucului
gastric, proteina cazeinica din lapte precipita, formând un înveliş izolator pe
bucăţelele de carne, aceasta nemaiputând fi digerata.

Atenţie!
Nu se adăuga lapte in cafea, fenomenele produse fiind acelea de
scădere a efectului stimulant al cafelei si creştere a duratei de digestie.
Acelaşi fenomen are loc la adaosul laptelui in ceai.

Alimente care conţin proteine de origine animala cu alimente amidozioase

Pentru a fi digerate proteinele animale (carne, lapte, oua, peste)
necesita un fel de enzime, pe când amidonul cu totul alt fel de enzime.
Aceasta contradicţie in modul de digerare a celor doi principali
macronutrienti (proteine glucide) duce la blocarea digestiei ambilor cu
declanşarea unor fenomene de fermentaţie, putrefacţie nocive.
Exemple de asocieri nesănătoase:

 carnea, friptura din carne cu garnitura de cartofi prajii (aceştia, in

sine, sunt nesanatosi având un conţinut ridicat de grăsimi nocive degradate
acroleine, acrilamida neurotoxis cancerigena, densitate calorica foarte mare
>300 Kcal/100 g);

4 paste făinoase (spaghete) cu sos de carne sau carne;

4 produse de patiserie cu umpluturi de carne, rulade din aluat cu

umplutura de carne si aşa sunt extrem de greu de digerat, plus ca au multe
calorii.

27
 Din nefericire, astăzi găsim din ce in ce mai multe preparate alimentare
cu asocieri indigeste ale ingredientelor.
Sa luam câteva exemple, foarte populare de altfel:
 şunca presata cu injectare de amidon in cantitate mare. Aici
avem, cu alte cuvinte, carnea si pâinea alba la un loc. Atenţie
consumatorilor suferinzi de diabet!

CAPITOLUL 2
FALSIFICAREA ALIMENTELOR

In condiţiile globalizării schimburilor de alimente in virtutea drepturilor

consumatorului, hrana calitatea acesteia sunt prioritatea actuale si
stringente. Autenticitatea se defineşte ca fiind conformitatea unui aliment
fata de un referenţial veritabil (Mencinicopschi, 2005).

Principalele criterii care atesta autenticitatea unui aliment sunt:

 Compozitia produsului, care trebuie sa fie conforma cu reţeta originala,

veritabila;

 produsul trebuie sa provină din anumite specii, varietăți, tipuri de plante,

animale, microorganisme;

 metoda de producere conservare;

 sistemul agricol din care provin: convenţionale, ecologice, modificate genetic,

alimente noi;

 sistemul ecologic de provenienţă: fauna, flora sălbatică sau domestica;

 originea geografica a produsului: denumire de origina controlata (DOC, PDO),

ex: brânza Roquefort brânza Gouda; produse cu indicaţie geografica protejata
(PGI), specialități tradiţionale garantate, ex: brânza mozzarella, magiun tradiţional
de Topoloveni.

28
 anul de producţie, spre exemplu in cazul vinurilor.

Definiţia FALSULUI ALIMENTAR - se considera ca un aliment este

falsificat daca:

 orice constituent valoros a fost parţial sau total eliminat din formula originala;

 orice substanţa a fost substituita parţial sau total;

 orice defect a fost ascuns (tăinuit), in orice maniera;

 orice substanţa a fost adăugata, amestecata sau ambalata in scopul de a

mari volumul sau greutatea si de a reduce calitatea;

 se utilizează ingrediente si aditivi neadmişi sau in doze mai mari decât cele
reglementate;

 orice acţiune prin care produsul este aranjat sa para a fi mai bun sau mai
valoros decât este in realitate.

Aspectele majore ale autenticităţii vs. falsificare sunt: falsificarea

economica, urmărind obţinerea de venituri necuvenite, etichetarea
greşita, incorecta sau insuficienta descriere a produsului, falsificarea
compoziţionala si procesatori.

Prin falsificare se modifica in mod fraudulos raportul dintre

componentele unui produs, fora sa se recurgă la un adaos de alte
substanţe.

Substituirea reprezintă modificarea frauduloasa a compoziţiei

alimentului prin înlocuirea parţiala sau totala a uneia sau mai multor
componente cu altele de calitate inferioara, uneori periculoase,
scăzând valoarea nutriţionala inocuitatea produsului.

29
 Contrafacerea consta in imitarea produselor originale prin
fabricarea comercializarea de alimente a căror compoziţie însuşiri
calitative sunt diferite fata de cele originale, autentice, declarate.

CAPITOLUL 3

CRONONUTRITIA SI BIORITMUL

Orice ființă vie, inclusiv omul, nu poate fi mereu egala cu sine însăşi in
timp, atât in decursul unei zile, cat si al unui an.

Fiinţele se supun, deci, unor bioritmuri zilnice (circadian), lunare si

anuale. Unii dintre noi avem bioritm diurn, adică suntem activi in prima parte
a zilei, ne trezim dimineaţa, avem energie fi performanta fizica fi mentala in
aceasta perioada. Alţii au bioritm nocturn, se trezesc greu dimineaţa fi au
randament maxim in a doua parte a zilei. La fel, performantele noastre
variază in decursul anului. Ne simţim mai bine in anumite anotimpuri... da, sa
recunoaștem, sunt luni in care ne simţim mai râu fi luni in care ne simţim mai
bine.

Crononutritia studiază fie recomanda consumul de alimente in funcţie

de perioada de timp, zi, luna, an. insasi alimentele pot fi împărţite in diurne si
nocturne. De aceea vom acorda atenţie momentului in care consumam
alimentele, deoarece la anumite ore pot deveni chiar indigeste.

lata câteva exemple de alimente diurne. Este astfel cunoscut cazul

oului care dimineaţa are virtuţi nutriţionale deosebite (medicament), la prânz
devine aliment obişnuit, iar seara este indigest. La fel portocalele, roşiile,
morcovii, mazărea, fasolea. carnea, afinele, căpşunile.

30
 Sunt considerate alimente nocturne si pot fi consumate seara:
andivele, conopida, varza, ţelina, ridichile, cartofii, pestele, moluştele,
merele, perele, bananele, nucile. migdalele.

Primăvara (ficat - creier) - suportata greu de cei cu

temperament sanguin.

Anotimpul renaşterii naturii, dar al tranziţiei bioritmului. Organismul si

accelerează procesele de detoxifiere pentru a face fata unui nou ciclu
biologic. Ficatul este organul asociat acestui anotimp. Acum este momentul
sa diminuam consumul de carne si sa creştem consumul de verdeţuri de
sezon: leurda, urzicile, anti^orul, ceapa verde, păpădia, sparanghelul,
pătrunjelul, morcovul, mazărea noua, prazul, guliile, ridichile, broccoli,
salatele. Dintre alimentele bogate in proteina animala: pestele (păstrăv,
ton), mielul, iepurele de casa sunt recomandate in aceasta perioada. Spre
mijlocul sfârşitul primăverii vom consuma spre exemplu: morcovul nou,
fasolea fideluță, platele aromate, ceapa, feniculul, ardeii. Apar fructele:
cireşe, căpşuni, coacăze. Carnea potrivita este cea de pasare de curte,
păstrăvul. Cereala primăverii este grâul.

Dintre alimentele primăverii, prin efectele lor se remarca papaia

(frunze), care tonifica detoxifica organismul si este puternic
hepatoprotectoare, sparanghelul, care poate ameliora simptomele celor
meteosensibili, leurda, urzica, usturoiul si ceapa verde. Creierul trebuie
susţinut in aceasta perioada (aprilie) in mod special. Aliaţi in prevenirea
„asteniei de primăvara", pe ranga cele arătate, sunt coacăzele, care tonifica
31
creierul, morcovul cu efecte de diminuare a oboselii fizice cerebrale si
stimulare general! a organismului. Uleiul extravirgin de măsline autentic
este indicat cu precădere primăvara pentru a menţine tonifia neuronii, ca
migdalele dulci neprăjite, nesărate, neglazurate necesare sănătăţii
creierului. Căpşunele sunt puternic detoxifiante, moşmoanele (da, aşa le
cheamă... sunt un fel de mere mititele, uitate acum, dar altădată cunoscute
apreciate) echilibrează sistemul hormonal; ca salvia, urzica are efect
depurativ hemodinamic, iar cimbrişorul susţine sănătatea sistemului
respirator. Cireşele sunt extrem de utile in detoxifierea organismului, in
special de toxinele rezultate din consumul cărnii organelor (purinelor), sunt
anti-inflamatorii si protejează împotriva unor forme de cancer.

Primăvara este un anotimp solicitant, de tranziţie intre bioritmul de iarna

cel de vara. De aceea, in aceasta perioada se pot reactiva boli ca ulcerul
castro-duodenal, Tulburări nervoase, stări de oboseala fizica mentala!
(astenia de primăvara).

In timpul primăverii avem si postul Paştelui, prilej bun de detoxifiere a

organismului.

Vara (sistemul digestiv, inima) - suportata greu de temperamentul

melancolic.

In acest interval bioritmurile celulare se intensifica, energia se amplifica.

Rosul este culoarea asociata acestui anotimp, iar organele care trebuie
susţinute sunt inima si intestinul subţire. De aceea este perioada in care
trebuie sa consumam cat mai multe alimente in stare cruda, evitându-se
fierberea. lata de ce nu este indicat consumul de carne, nici chiar sub forma
îndrăgitului grătar.

In aceasta perioada trebuie sa acordam întâietate aromelor naturale prin

consumul de alimente condimentate cu menta (cu efect răcoritor), busuioc
(tonifiant), salvie oregano (stimulante).

32
 Trebuie de asemenea sporit consumul de apa oligominerala naturala, la
care se adăuga putina zeama de lămâie, mai ales in perioadele caniculare.

Carnea alba pestele preparate la abur si însoţite de legume vor echilibra

intr-un mod sănătos dieta de vara. Cereala verii este secara. Spre mijlocul
verii, stomacul este organul cel mai solicitat si de aceea se recomanda in
mod special creşterea consumului de fructe legume apoase.

Roşia răspunde in mod ideal acestei solicitări, dar ardeii, ceapa verde,
fasolea verde, dovleceii, castraveţii, salata verde, ţelina, mazărea verde,
vinetele, piersicile, perele de vara, nectarinele, pepenele, prunele,
smochinele crude. In ultima parte a verii apar: porumbul de fiert, ciupercile
(manatarci), cartofii dulci (batate), dudele, perele de vara (William). Acum se
poate consuma orezul, de preferinţa integral sau refiert (neaglutinant cu bob
lung), orezul ancestral, parfumat, BASMATI, orezul sălbatic.
7
Tot in aceasta perioada se poate consuma lăptişorul de matca,
deoarece acum si manifesta cel mai bine calităţile tonifiante.

Afinele, care apar in acest sezon, au calitatea deosebite si in prevenirea unor

probleme digestive (diaree, toxiinfecţii alimentare) de care ne lovim frecvent
in anotimpul canicular.

33
Toamna (colon - plămâni - splina - oase) suportata greu de cei cu
temperament coleric.

Toamna este, de asemenea, un anotimp de tranziţie si de schimbare a

bioritmurilor de vara spre cele ale anotimpului rece, umed, iarna.

Organele care trebuie protejate acum sunt plămânii si intestinul gros, iar
culoarea asociata este albul. Daca in sezoanele de primăvara - vara
legumele potrivite pentru consum erau cele care cresc deasupra solului,
acum sunt preferate cele care cresc in subsol: cartofii, morcovii, păstârnacul,
ţelina rădăcina, napii, pătrunjelul rădăcina fi tuberculi, rizomi condimentari ca
ghimbirul.

Toamna este anotimpul in care, in mod special, vom evita asocierile

incorecte ale alimentelor. Atenţie speciala pentru a nu asocia proteinele
animale (carne, peste, brânza) cu cereale (pâine, orez, paste făinoase).
Pentru a uşura digestia, acum ar fi indicat sa consumam doar un singur
aliment proteic concentrat la o masa. Nu vom asocia, in concluzie, carnea cu
pestele sau cu brânza la aceeaşi masa. In timpul toamnei apar: prazul,
varza, conopida, broccoli, sfecla, perele, gutuile, merele, dovleacul, fasolea
boabe, mazărea boabe, lintea, nucile, varza de Bruxelles, andivele, feniculul,
ciupercile (ghebe), mandarinele, strugurii, cicoarea si castanele comestibile.
Foarte bune sunt florile si fructele de soc (se vor consuma numai fierte in
dulceţuri sau ca oţet, deoarece verzi sunt extrem de laxative). Acestea
stimulează metabolismul, fiind si diuretice. Strugurii pot fi consumaţi pentru
efectul lor depurativ, insa fora excese, deoarece au un conţinut foarte mare
de zahar (uneori peste 200 g la 1 Kg). Suferinzii de diabet vor consulta
medicul înainte de a consuma struguri.

Alunele si nucile sunt alimente excepţionale atunci când sunt consumate in

cantitatea moderate (5-10 miji de nuca, 15 - 20 alune/zi, nesărate si
neprăjite), deoarece induc un aport de acizi graşi esenţiali anti-inflamatori
omega 3 si proteine de calitate înalta. Atenţie! Nu se vor consuma miezul de

34
nuca sau alunele decât daca sunt păstrate in coaja pana in momentul
consumului. In caz contrar, miezul de nuca si alunele decojite râncezesc
repede in contact cu aerul, căldura lumina datorita acizilor graşi
polinesaturati extrem de sensibili, devenind dăunătoare sanatatii.

Sfecla, in acest anotimp, consumata cruda in salate sau coapta are efect
remineralizant revigorant (combate anemia).

Dovleacul cu multiplele lui varietăți (plăcintar, moscat, turcesc, Hokkaido

etc.; este bogat in carotenoizi alţi nutrienti valoroşi protejând ficatul,
stomacul, vezicula biliara, prostata. Sâmburii de dovleac consumaţi cruzi cu
miere sunt un bun vermifug util in combaterea paraziţilor intestinali in
prevenţia cancerului de prostata.

Ridichea alba, neagra, ghimbirul, sfecla, ţelina sunt extrem de benefice

pentru buna funcţionare a ficatului, uzina de detoxifiere principala a
organismului. De aceea, in anotimpul rece trebuie sa intram cu o zestre cat
mai mare de vitamine, minerale, antioxidanţi si alţi fitonutrienti cat mai puţin
intoxicaţi, pentru a face fata alimentelor grele toxice din timpul iernii, precum
frigului si umidităţii. Sistemul imunitar trebuie fortificat in acest sezon prin
consumul de fructe legume, pentru a preîntâmpina apariţia unor boli
specifice iernii.

Tot in acest sezon începe primul mare post din cele patru anuale, postul
Crăciunului.

35
 Iarna (rinichi - vezica biliara) suportata greu de cei cu temperament
flegmatic.

In acest sezon funcţiile vitale, metabolismele încetinesc, fluidele

biologice ale corpului stagnează mai mult, rinichii si bila sunt cele mai
sensibile organe si trebuie susţinute alimentar.

Gustul ce caracterizează anotimpul este cel sărat, iar culoarea

negru. Organismul are tendinţa de a acumula energie si putem lua in
greutate câteva kilograme in plus.

In acest anotimp se pot consuma cerealele pentru a furniza energie,

fiind indicate: grâul comun, grâul dur, spelta, kamutul, orezul, fulgii de
ovăz, meiul, quinoa, ; amaratul, hrifca. De asemenea, trebuie menţinut
constant aportul de vitamina C naturala in combinaţie cu alţi compuşi
potenţatori, precum flavonoidele, care se găsesc in citrice, fructul de
mace, mere, pere. Pe timpul iernii murăturile, in special varza murata
tradiţional (si nu legumele industriale conservate in oţet) este o sursa buna
de vitamina C si bacterii probiotice pentru persoanele sănătoase si care
nu urmează un regim hiposodat.

Legumele iernii sunt cele bogate in vitamine si minerale: dovleci,

anghinare, ridiche alba, praz, fenicul, sfecla, cicoare, andive, conopida,
ceapa, cartofi. Fructele sunt merele, perele, citricele, macesele. Iarna este
indicat si consumul de nuci si alune crude. Se pot lua suplimente alimentare
si ceaiuri bogate in vitamine, minerale naturale, sau cele care susţin funcţia
epato-biliara si renala pe baza de: anghinarea, măceș, coada şoricelului,
coada calului, ghimbir, merişor s.a. Pentru menţinerea funcţiei imune se pot
consuma alimente sau suplimente alimentare bogate in seleniul, zinc, alune
braziliene, fructe de mare etc. Prunele uscate de preferinţa neafumate.
Magiunul tradiţional de prune fora adaos de zahar sau alte ingrediente este
indicat in aceasta perioada, fiind in acelaşi timp un dulce sănătos,
energizant, dar si un stimulator natural al sistemului imunitar datorita
capacitaţii lui antioxidante care îl clasează printre cele mai bune alimente din
aceasta categorie.
36
 Dintre alimentele proteice de origine animala de sezon recomand:
carnea de pui, si fazan, carnea de porc (de preferat de la porcul de curte din
rase romaneşti (porcul, balcanic sau crescut ecologic), pestele (scrumbia,
sardelele, heringul, somonul, crapul, păstrăvul). Iarna nu sunt recomandate
brânzeturile, datorita grelei lor digestibilitaţi si naturii lor reci. Postul prevede
si acest lucru prin lăsarea secului la brânza. Alimente proteice valoroase de
natura vegetala ce pot fi consumate in aceasta perioada sunt: năutul, bobul,
fasolea boabe, soia (nemodificata genetic), mazărea boabe, lintea, quinoa,
hrişca, amaratul.

In civilizaţia moderna carnea produsele din carne, mai ales cele obţinute
industrial, sunt consumate in exces, contribuind la accentuarea tabloului
morbid al sănătăţii publice, mai ales prin bolile cronice aşa-zis ale civilizaţiei
moderne (obezitate - sindrom metabolic, hipertensiune, diabet tip 2, maladii
cardiovasculare,cerebrovasculare, neurodegenerative Parkinson, Alzheimer,
cancere a.). De aceea este indicat sa reducem consumul de carne la
aproximativ 10% din aportul caloric total zilnic. De asemenea, data fiind
poluarea globala (inclusiv a alimentelor) ar fi extrem de util sa revenim la un
comportament alimentar testat timp de mii de ani de strămoşii noştii, alcătuit
din alimente naturale integrale, mese frugale, post-saptamanal sezonier
(adevărate cure de dezintoxicare), cu efecte extrem de benefice atât asupra
sănătăţii fizice prin combaterea obezităţii, dar asupra spiritului (stres,
depresii s.a.).

lata, in continuare, câteva sugestii utile in combaterea stărilor depresive

specifice schimharii anotimpurilor, nu numai prin medicamente, ci si prin stil
de viata si alimentaţie.

 Supraîncărcarea corpului cu toxine provenite din alimente are un puternic

răsunet asupra stărilor noastre de dispoziţie. Cu timpul tristeţea, apatia, lipsa
de energie si a chefului de viata capota teren punând stăpânire pe viata
noastră.

37
 Alimentele naturale, integrale, mesele la care aceste alimente sunt asociate
corect, diversitatea alimentelor uşurează digestia si stimulează detoxifierea
(împreuna cu renunţarea la sedentarism).

 Multe alimente furnizează un aminoacid important in acest sens anume

triptofanul. Acesta este precursorul serotoninei, denumita si hormonul
fericirii. Alimentele bogate in triptofan sunt: drojdia de bere (din suplimente
alimentare Saccharomyces carlsbergensis si nu drojdia vie, industriala, de
panificaţie), pestele, ouăle, cerealele integrale nerafinate, fora alte adaosuri,
arahidele, nucile Căzu, nucile, alunele de pădure nesărate, neprăjite. De
asemenea, lupinul - cafeluţa (Lupinus albuş) - conţine o cantitate foarte mare
de triptofan.

38
 CAPITOLUL 4

ALIMENTE FUNCTIONALE SI SUPLIMENTE NUTRITIVE

(Food Supplements)

Alimente funcţionale
Alimentele funcţionale nu pot fi bine definite sau caracterizate doar ca
simple entitatea. Intr-adevăr, o mare varietate de produse alimentare sunt
sau vor fi caracterizate ca alimente funcţionale. Acestea includ o varietate de
componenţi, nutrienti sanon-nutrienti, ce afectează funcţii ale organismului
relevante pentru starea de bine si sănătate sau pentru reducerea riscului de
îmbolnăvire.

Din punct de vedere practic, alimentele funcţionale pot fi:

Alimente naturale in care unul din componenţi a fost îmbogăţit – fortifiat
natural in conditii speciale de creştere.

Alimente ale căror componente au fost adăugate pentru a aduce

beneficii sănătăţii intestinelor - ex. inocularea cu bacterii probiotice
selecţionate a laptelui la fabricarea iaurtului.

Alimente din care au fost extrase componente cu efect negativ asupra

sănătăţii - ex. reducerea conţinutului in acizi graşi saturaţi.

Alimente in care natura unuia sau mai multor componente a fost

modificata bio-chimic pentru a induce efecte benefice - spre exemplu,
hidroliza proteinelor in alimentele pentru copii pentru a reduce
incidenta alergenicitatii.

Alimente in care biodisponibilitatea unuia sau mai multor

componente a fost îmbunătăţita pentru a permite o înalta absorbţie a

componentelor benefice.

39
 Orice combinaţie a posibilităţilor expuse mai sus.

In practica sunt câteva importante domenii ale fiziologiei umane in care

alimentele funcţionale joaca un rol important:

 reducerea riscului de îmbolnăvire, promovarea si păstrarea statusului de

sănătate;

 crederea si dezvoltarea in perioadele gravidiei, copilăriei adolescentei,

precum in perioadele de pre si menopauza, pre si andropauza (perioadele vârstei
a treia);

 reglarea proceselor metaholice bazale;

protecţia împotriva stresului oxidativ;

 fiziologia cardiovasculara;

 fiziologia gastrointestinala;

 performanta cognitiva si mentala, inclusiv starea de dispoziţie si vigilenta;

performanta si forma fizica; prevenirea îmbătrânirii precoce.

Prebiotice - probiotice - simbiotice - fibre alimentare.

In timpul vieţii microbioza intestinala schimba dramatic compoziţia.

După naştere, tactul castro-intestinal este steril, fiind colonizat progresiv de
bifidobacterii, E. coli, streptococi, facultativ anaerobi. SPECTRUL
BACTERIAN CARE VA COLONIZA INTESTINUL COPILULUI DEPINDE
DE PROFILUL HRANEI ADMINISTRATE ACESTUIA.

Alăptarea naturala cu lapte matern stimulează dezvoltarea puternica

a bifidobacteriilor, in timp ce hrănirea artificiala stimulează dezvoltarea
genurilor Clostridium, Bacteroides, Streptococcus. Odată cu înaintarea in
vârsta se modifica structura microbiozei intestinale, scăzând numărul
Bifidobacteria, in timp ce lactobacilii, enterococii, enterobacteriile si
clostridiile cresc in număr. Hrănirea artificiala stimulează dezvoltarea unor
procese patogen-toxice care cresc riscul apariţiei cancerului si disfuncţiilor

40
 ficatului. Maladiile puternic asociate cu dezechilibrul microbiozei intestinale
sunt: sindromul colonului iritabil, bolile inflamatorii ale colonului (maladia
Crohn,colitaulcerativa),gastroenteritele,enterocolitele,necrozate,neonatale,c
olitele pseudomembranoase, pneumatoza cistoida intestinala.

TABEL 1.

Efectele unor microorganisme probiotice asupra sănătăţii

SPECII DE BACTERII PROBIOTICE EFECTE ASUPRA SANATATII

L. casei, L. plantarum, L. delbrueckii, L. Acţiune modulatoare asupra sistemului

acidophilus, L. Rhamnosus
Bifidobacterium bifidum, L. acidophilus, L.
casei
L. casei, L. acidophilus, L. gasseri, L.
delbrueckii, B. infantis, B. bifidum, B.
longum, B. adolescentis
L. casei, Bifidobacterium bifidum, L.
acidophilus, L. gasseri
L. rhamnosus, B. bifidum
Amestecuri de L. acidophilus, B. difidum
Streptoccus termophilus, L. bulgaricus
L. rhamnosus, Streptococcus spp.
B. bifidum, L. rhamnosus, L. acidophilus
imun
Echilibrarea microbiotei intestinale
Acţiune antitumorala
Hepatoprotectoare
Produc enzime cu actiune de inactivare
a agenţilor carcinogeni
Previn diareea provocata de retrovirusuri
Previne diareea calatorului
Previne diareea provocata de Clostridium
dificile
Previne diareea cu alte cauze

Bacteriile probiotice pot imbunatati răspunsul imun, întărind sistemul

imunitar. Prebioticele sunt componente alimentare care stimulează selectiv
dezvoltarea activitatea lactobacililor si bifidobacteriilor probiotice.

Alimentele care conţin bacterii probiotice si compuşi prebiotici se

numesc simbiotice. Cele mai întâlnite prebiotice in hrana umana sunt

41
insulina fructooligozaharidele, spre exemplu din cicoare, napi, fructe, legume
(ceapa, usturoiul).

Prebioticele, probioticele, simbioticele au efecte benefice in: sindromul

colonului iritabil, maladia Crohn, prevenţia cancerului de colon,
gastroenterite, colita pseudomembranoasa.

Administrarea orala a probioticelor (iaurt natural, suplimente alimentare)

are efecte benefice asupra sistemului digestiv asupra sistemului imunitar,
combatant constipaţia, protejând ficatul (hepatoprotectie), prevenind diareea,
crescând absorbţia calciului, fierului, magneziului.

Da, iaurtul face toate acestea, este un aliment incredibil!

Iaurtul este un produs tradiţional balcanic, obţinut prin fermentarea

laptelui de rumegătoare (vaca, oaie, capra, bivoliţa) cu microorganisme
probiotice. In mod tradiţional aceste microorganisme probiotice proveneau
din microflora spontana, fermentând laptele prin insamantare cu iaurt obţinut
anterior. Astăzi laptele pasteurizat este insamantat cu bacterii probiotice
aparţinând următoarelor genuri: Lactobacillus bulgaricus, Lactobacillus
lactis, Lactobacillus kefir, Lactobacillus acidophilus, Lactobacillus helveticus,
Lactobacillus casei, Bifidobacterium bifidum, Bifidobacterium infantis, Bifido-
bacterium breve, Bifidobacterium longum, Streptococcus thermophilus,
Lactococcus lactis. Leuconostoc cremoris, Leuconostoc mesenteroides,
Kluyveromyces Fragilis, Rediococcus ac- dilactici, obţinându-se alimente
funcţionale precum: iaurtul, chefirul, sena, brânzeturi

Iaurtul este un produs funcţional probiotic, obţinut prin fermentarea

laptele pasteurizat obligatoriu cu lactobacilii Lactobacillus bulgaricus,
Streptococcus thermopk:- luş cu bifidobacterii.

Microorganismele probiotice sunt microorganisme vii, care atunci când

sunt administrate in cantitatea adecvate, conferă consumatorului beneficii
din punct de vedere al sănătăţii.

42
 Iaurtul autentic, natural, este un aliment viu, deoarece el trebuie sa
cantina minimum 100 de milioane de lactobacili activi la 1 gram de produs,
pe toata perioada de valabilitate a acestuia.

ATENTIE!

Produsele lactate - iaurt, chefir, sena - pasteurizate după fermentare, nu

sunt alimente probiotice, deoarece microflora lor probiotica a fost distrusa in
procesul de pasteurizare si nu mai au benefciile pentru sănătate
caracteristice lactatelor cu bacili vii - activi Aceste produse fermentate
pasteurizate au termen de valabilitate mai mare de 15 zile, spre deosebire
de cele vii, probiotice care au o perioada de valabilitate relativ scurta 1 - 2
saptamani maximum.

Bacteriile probiotice au următoarele caracteristici:

 rezista la acţiunea sucului gastric sărurilor biliare;

 sunt sigure, nu se multiplica in intestin sunt sensibile la antibioterapie;

 adera la mucoasa intestinala producând substanţe care inhiba dezvoltarea

bacteriilor patogene, dăunătoare;

 oferă beneficii de sănătate consumatorului.

Beneficiile iaurtului probiotic natural asupra sanatatii

Cercetările efectuate asupra efectelor consumului de iaurt natural bogat in

probiotice pot fi rezumate astfel:

 contribuie la aprovizionarea organismului cu nutrienti esenţiali vitamine:

tiamina, niacina, riboflavin, acid folic, vit. B6, vit. B12;

 determina intensificarea absorbţiei mineralelor in organism, in special a

calciului necesar sănătăţii sistemului osos;

 contribuie la scăderea concentraţiei colesterolului sanguin;

43
  atenuează efectele intolerantei la lactoza;

 combate apariţia diarei si constipaţiei, contribuind la detoxifierea or-

ganismului, oferind strălucire si tinereţe tenului;

 reface microflora intestinala distrusa in urma unor afecţiuni gastrointestinale

sau prin utilizarea antibioticelor (disbioza);

 influenţează pozitiv procesul de creştere, in special la copii;

 măreşte speranţa de viata, crescând longevitatea;

 suprima activitatea enzimelor secretate de bacteriile depunătoare asociate

in special cu cancerul de colon;

 intensifica răspunsul imun prin stimularea producţiei de anticorpi (IA);

 reduce proporţia bacteriilor patogene in sistemul gastrointestinal.

Efectele benefice ale iaurtului natural probiotic asupra sănătăţii au

fost stabilite ştiinţific, in funcţie de tulpinile de probiotice utilizate la
fabricarea lui.

Astfel, efecte benefice au fost evidenţiate in următoarele boli:

 boala Crohn, ameliorând-o prevenind recidivele după tratamentele

specifice;

 enterocolita necrotica - scade incidenta acesteia;

 infecţia cu Helicobacter pylori, care determina ulcerul gastric, poate

fi eradicata prin potenţarea acţiunii tratamentului specific cu antibiotice;

 diareea poate fi combătuta prin consumul rezulta de probiotice;

44
 constipaţia poate fi combătuta prin consum de probiotice fibre
alimentare;

 sindromul intestinului iritabil - poate amplifica efectul de restabilire

a echilibrului factorilor psio-somatici implicaţi;

 cancer colorectal - este inhibat prin blocarea enzimelor fecale care

transforma factorii pro-cancerigeni in factori cancerigeni, in special rezultaţi
din consumul excesiv de produse industriale din carne (mezeluri) carne
roşie, prăjita sau preparata la grătarul cu foc direct;

 cancer de vezica urinara - reducând incidenta recidivei atunci când

se consuma probiotice cu Lactobacillus casei Shirota, prin atenuarea
mutagenitatii urinare si modularea răspunsului imun;

 cancer de şan fie cancer cervical, imbunatatind eficacitatea

radioterapiei (in cazul cancerului cervical uterin) scăzând incidenta
cancerului mamar;

 reduce colesterolul seric si scade tensiunea arteriala, unele tulpini

de Lactobacillus helveticus inhibând enzima ACE răspunzătoare de
hipertensiune;

 reduce riscul bolilor coronariene (risc de infarct si AVC), prin

acţiunea antiaterosclerotica si antilipogenica a acidului linoleic conjugat
(CLA), sfingolipidelor si acidului butiric;

 alergii - prevenind apariţia acestora in special când se consuma

produse fermentate din lapte cu Lactobacillus rhamnosus GG;

 infecţii ale cailor respiratorii superioare - restabilind microflora

nazofaringeala, scade riscul apariţiei acestora prin consumul de lactate
fermentate cu Streptococcus oralis S. sanguis.

Toate aceste beneficii pot fi obţinute numai prin consumul regulat de iaurt
si produse probiotice fermentate, vii, fără adaos de zahar, arome si aditivi
alimentari (coloranţi, agenţi de ingrogare, conservanţi, edulcoranţi, s.a.)
45
 Asocierea leguminoaselor
Sunt bogate in proteine vegetale, uneori cu digestie mai dificila, conţin in
acelaşi timp glucide complexe amidon. Consumate singure se digera uşor
constituind o masa proteica valoroasa.

Leguminoase Se asociază cored Nu se asociază Asocieri neutre

cu: cu:
Soia, fasole Orez, paste Lapte, zahar, Mămăliga, cartofi,
boabe, mazăre glutenice, pâine, miere, fructe. carne slaba,
boabe, năut, leguminoase, carne grasa, ulei
linte, bob, andive, ciuperci, de măsline,
cafeluţe, quinoa, fenicul, salata slănina, unt,
amarant, hrişca. verde, vinete, untura, măsline,
varza, dovlecei, kaizer.
castraveţi,
broccoli,
anghinare, fasole
păstăi, ţelina
frunze.

Asocierea grăsimilor
Grăsimile (lipidele) roman cel mai mult timp in stomac, încetinind
peristaltismul acestuia. Se combina bine cu verdeţurile bogate cu săruri

46
minerale, care stimulează hidroliza (fragmentarea) grăsimilor uşurând
absorbţia acestora in intestin.
Grăsimi Se asociază Nu se asociază Asocieri neutre
corect cu: cu:
Slănina, Anghinare, andive, Lapte, fructe. Pâine, paste
smântâna, unt, ciuperci, broccoli, glutenice,
untura, uleiuri ridichi, salata leguminoase,
vegetale, verde, varza, carne slaba si
maioneza. vinete, fasole grasa, cartofi,
postai, conopida, mămăliga, pizza,
ţelina, ceapa, cozonac.
dovleac, morcov,
praz, nap, sfecla,
spanac,
sparanghel,
usturoi, varza
murata, varza de
Bruxelles,
castraveciori
muraţi.

Asocierea proteinelor

Proteinele de diverse naturi nu se vor asocia la aceeaşi masa cu,

carne, leguminoase, lactate, oua.

47
 Proteine slabe Se asociază Nu se asociază Asocieri neutre
cord cu: cu:
Batal slab, Fasole postai, Lapte, paste cu Smântâna,
mânzat, viţel, varza, vinete, gluten, pâine, slănina, ulei de
fazan, ciuperci, andive, pesmet, pizza, măsline,unt,
căprioara, pui, fenicul, orez, amidon, untura.
curcan, iepure, anghinare, cartofi, castane,
struţ, albuş de broccoli, mămăliga, corn
ou, brânzeturi castraveţi, flakes, fulgi de
slabe, urda, dovlecei, ridichi, ovăz, grisine,
peşti, fructe de salata verde, mazăre boabe,
mare, lapte. ţelina de peţiol, fasole boabe,
ananas crud, soia, năut, bob.
căpşune, guava,
kiwi, gutui,
prune, rodii.
Proteine grase Se asociază Nu se asociază Asocieri neutre
cord cu: cu:
Creier de vita, Andive, Grepfrut, lămâie, Fasole boabe,
pore, gălbenuş anghinare, pasta de tomate, soia, mazăre
de ou, găina, ciuperci, portocale, miere, boabe, năut,
pore, curcan conopida, zaharuri bob, linte, orez,
(aripi si pulpa), dovlecei, vinete, industriale, pâine, cartofi,
gaşca, limba de fasole postai, pepene galben, mămăliga,
porc si vita, vita, fenicul, salata lapte, stafide, paste glutenice,
anghila, verde, varza, îngheţata, porumb dulce.
bastonaşe de ridichi, spanac, marmelada.
peste, carnaţi, sparanghel,
mezeluri, rata, castraveciori
conserve de muraţi sau in
carne, pate de oţet, napi, sfecla
ficat, brânzeturi roşie, ţelina
grase. rădăcina, varza
de Bruxelles,
dovleac, morcov,
praz, usturoi,
broccoli, ardei
gras, spanac,
urzici.
Combinaţii extrem de nocive sunt cele care asociază amidonoasele (făinuri)
si cartofii cu zaharurile rafinate, sarea si grăsimile ca in: ghips, snack, patiserie,
cofetărie,pane-uri, fast-fiood, junk-food, coapte sau prăjite.
Lapte Se asociază corect cu: Nu se asociază cu: Asocieri neutre
Laptele
Laptele este un aliment greu de asociat cu alte alimente, cu excepţia
tolerata lapte - pâine. Se recomanda ca laptele sa fie consumat ca atare nu mai
mult de o jumătate de litru pe zi, evident nu chiar in fiecare zi, pentru a nu se
48
ajunge la diete monotone.
 Nu se va consuma Lapte, apa Fructe, zahar, Pâine - tolerat.
laptele in stare glucoza, fructoza,
cruda, netratat sirop de porumb,
termic, deoarece cereale de mic
dejun,
poate transmite boli fulgi de porumb,
grave leguminoase,
cereale,
verdeţuri, sare,
amidon (puding),
amidonoase,
carne,
grăsimi.

Luaţi masa la ore fixe intr-o ambianta de relaxare si confort psihic. La masa
nimeni nu cearta pe nimeni si nimeni nu se uita la TV. La masa nu se vorbeşte, se
mănâncă!
INVATATI SA ASOCIATI ALIMENTELE.
Mâncaţi numai când va este foame (nu confundaţi setea cu foamea).Luaţi
trei mese principale, fora a renunţa sub nici un motiv la micul dejun, care trebuie sa fie
consistent.

Mestecaţi temeinic alimentele pana la fluidizarea alimentului soltcl

(minim muscari masticatorn).

NU SE BEA APA imediat, înaintea sau după masa pentru a nu dilua

sucurile digestive a nu perturba digestia.

Asociaţi corect alimentele in cadrul unei mese si nu consumaţi mai mult de

un aliment concentrat la aceeaşi masa (orice aliment care nu este fruct sau leguma
este aliment concentrat). Atenţie! Legumele nu sunt totuna cu leguminoasele!
Consumaţi cu moderaţie băuturile alcoolice (zilnic maxim 2 pahare pentru
barbari, 1 pahar pentru femei), preferabil vin roşu de calitate, fora sulfiţi
(1 pahar - 150 ml);

Renunţaţi la fumatul activ si evitaţi fumatul pasiv.

Renunţaţi la consumul de snack-uri intra mese si înlocuiţi-le

cu fructe legume proaspete.
49
 Atenţie la modul de preparare a mâncării (prăjirea si utilizarea cuptorului cu
microunde vor fi evitate).

Evitaţi alimentele înalt procesate, cu aditivi (E-uri) si dezechilibrate

nutriţional.
Evitaţi consumul de grăsimi artificiale (margarine), edulcoranţi intenşi de
sinteza chimica, coloranţi, conservanţi.
Ridicaţi-va de la masa când încă va mai este puţin foame (restricţia
alimentara induce longevitatea).
Consumaţi cu prioritate alimente ecologice (au mai putini contaminaţi).

Nu consumaţi alimente ne-etichetate.

Evitaţi consumul de alimente cu2-3 ore înainte de culcare.
Evitaţi băuturile stimulante, carbogazoase, inclusiv pe cele light si in nici un
caz nu le combinaţi cu alcool.

Hidrataţi-va cu apa minerala (oligominerala) naturala, aproximativ 8 pahare

pe zi (1,3 -1,51 apa), consumând un pahar din acestea înainte de culcare unul
imediat după trezire, sau un fruct înainte de culcare si unul imediat după trezire;
Nu introduceţi in gura alimente mai reci de 10°C si mai calde de 30°C.
Menţineţi o dentiţie sănătoasa o igiena orala perfecta (folosiţi aţa dentara si
dusul bucal).
Nu folosiţi guma de mestecat excesiv, mai ales in acelaşi timp cu fumatul.
La recomandarea specialistului, completaţi-va dieta cu suplimente
alimentare de calitate, obţinute din ingrediente naturale.

Nu cumpăraţi alimente din zone neamenajate si neavizate sanitarveterinar in

acest scop.
După masa evitaţi sedentarismul efectuând mici plimbări in zone curate sau
urcând si coborând scări (evitaţi folosirea liftului si parcarea automobilului cat mai
aproape de locul luării mesei).

Tineta cont de afecţiunile de care suferiţi, de recomandările

medicului de interacţiunile dintre alimente medicamente.

50
 Nu consumaţi produse de origine animala de doua ori pe saptamana (post 2
zile pe săptămâna).
Preferaţi felurile de mâncare simple (fora sosuri complicate, rântaşuri etc.),
preparate in casa,
Nu cumpăraţi si nu tineta in dulapuri, cămara sau frigider alimente
nesănătoase (junk-food).

TABEL 2.

ASOCIEREA CORECTA A ALIMENTELOR

PESTE OUA CARNE BRANZETURI

oua NU DA NU NEUTRU
carne NU NU DA NU
peste DA NU NU NU
brânzeturi NU NEUTRU NU DA
orez/paste NEUTRU NEUTRU NU DA
făinoase
ulei DA DA DA DA
legume DA DA DA DA
leguminoase NU NU NU NU
nuci, NEUTRU NEUTRU NEUTRU NEUTRU
seminţe
fructe NU NU NU DA

Consumul de alimente natural, in asociaţii, corecte sub forma de mâncăruri

simple, in cantitatea rezonabile, intr-o dieta echilibrata si diversificata are efecte
pozitive puternice asupra nivelului de energie fizica si mentala.
Luarea meselor la timpul potrivit (in nici un caz nu se va sari peste micul dejun)
si in număr de minimum trei pe zi, cu abţinerea de la servirea mesei cu 2 - 3 ore
înainte de culcare activitate fizica moderata, potentează si mai mult efectele
datatoare de sănătate ale hranei.
Alimentele compozite, sofisticate, care cuprind materii prime naturale, dar
rafinate, aditivi de sinteza, grăsimi artificiale si saturate (de origina animala),
asociate incorect si nenatural sunt extrem de greu de digerat asimilat, produc
tulburări ale metabolismului, determina supraponderalitate, obezitate - sindrom
51
metabolic urmat de tot cortegiul sau morbid de maladii cronice, aşa-zise ale
„civilizaţiei moderne".

ASOCIEREA CORECTA A ALMENTELOR

OREZ/PASTE LEGUME LEGUMINOASE NUCI,

FAINOASE SEMINTE

oua NEUTRU DA NU NEUTRU

Carne NU DA NU NEUTRU
Peste DA DA NU NEUTRU
Brânzeturi DA DA NU DA
orez/paste făinoase DA DA DA DA
Ulei DA DA DA DA
legume DA DA DA DA
leguminoase DA DA DA NEUTRU
nul, seminţe DA DA NEUTRU NEUTRU
fructe NU NU NU NU

CAPITOLUL 5

CONTINUTURILE ENERGETICE SI NUTRITIVE ALE ALIMENTELOR

TABEL 4.

52
 Cu conţinutul energetic, in factori nutritive si substanţe minerale la 100 g parte
comestibila**
*Selectate si prelucrate de autori

Legenda:

2-3 J= kilojoul = 0,239 kilocalorii

4 - Cantitatea de energie resorbita

Energie Substanţe minerale

J kcal Ca Na K Fi Oh
(2) (3) (4) (5) (6) (7) (8)
-g- -g- -g- -g- mg mg mg mg
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Fructe proaspete
Mere 210 50 89 0,3 - 1 12 7 3 130 0,4 10
Caise 205 49 89 0,8 - 1 11 15 2 250 0,6 20
Pere 230 55 89 0,5 - + 13 16 2 115 0,3 20
Cireşe 240 57 89 0,7 - 1 13 14 2 200 0,4 20
Piersici 175 42 91 0,7 - 1 10 5 3 200 1,2 30
Prune 245 58 89 0,6 - 1 14 13 2 210 0,4 15
Mure 200 48 90 1,2 - 1 9 30 3 190 0,9 30
Căpşuni 150 36 89 0,8 - 1 7 25 2 140 0,9 30
Afine 250 60 90 0,6 - 1 13 10 1 65 0,7 10
Zmeura 165 40 90 1,3 - 1 8 40 - 170 1 45
Coacăze 185 44 91 1,1 - 2 9 30 1 230 0,9 25
roşii
Coacăze 235 56 89 1,3 - 3 12 45 2 300 1,3 40
negre
Merişoare 180 43 91 0,3 - 2 9 13 2 65 0,5 10
Agrişe 180 43 89 0,8 - - 9 30 2 200 0,6 30
Struguri 295 70 90 0,7 - - 16 20 2 255 0,5 25
Portocale 165 39 89 0,7 - 1 9 30 2 130 0,4 15
Banane 275 66 90 0,8 - + 16 6 1 260 0,4 20
Grepfrut 95 23 96 0,5 - 4 7 14 1 130 0,2 10
Pepene 90 21 - 0,5 - 1 5 10 8 170 0,2 10
galben
Pepene 50 12 92 0,3 - 1 3 4 + 60 0,2 5
verde
Ramai 75 18 95 0,5 - 3 5 7 2 95 0,3 10
5 – Proteine

6 - Grăsimi

7 – Acizi organic din fructe

8 – Hidraţi de carbon

53
 Fructe uscate
Mere 1170 279 90 1,4 - 4 65 30 100 620 1,2 50
Caise 1280 306 90 5,0 - 2 70 80 10 1370 4,5 115
Smochine 1125 269 90 3,5 - 1 61 190 40 840 3,3 105
Prune 1040 249 90 1,9 - 2 59 35 7 700 2,0 60
Seminţe
Nuci 2950 705 90 15 63 - 14 70 4 545 2,1 430
Alune 2890 690 89 14 62 - 13 225 2 635 3,8 330
Arahide 2720 650 89 26 49 - 18 65 6 780 2,3 410
Legume diverse
Andive 55 13 77 1 + - 2 40 40 2,65 1,1 40
Ardei gras 90 22 82 1 + - 4 9 1 165 0,6 20
Cartofi proaspeţi 355 85 94 2 + - 19 13 20 445 0,9 60
(fora coaja)
Cartofi deshidrataţi 1550 370 95 7 1 - 82 25 - - 3,7 105
Fasole alba 1460 349 91 21 2 - 57 105 2 1300 6,0 425
Fasole verde 130 31 81 2 + - 5 45 2 240 0,7 35
Hrean 165 40 93 2 + - 8 55 5 295 0,7 35
Linte 1480 354 91 24 1 - 56 75 4 810 6,9 410
Mazăre galbena 1500 359 91 22 1 - 59 45 30 915 5,0 290
(uscata)
Morcovi 120 29 93 1 + - 6 30 35 235 0,6 25
Ridichi de luna 50 12 92 1 + - 2 20 10 160 0,9 15
Ridichi (negre) 65 15 95 1 + - 3 25 15 245 0,6 20
Soia postai 315 75 - 7 3 - 6 55 4 - 2,9 100
(conserve)
Soia faina 1960 469 87 37 21 - 26 195 4 1870 12,1 555
(nedegresată,fulgi)
Spanac 75 18 81 2 + - 2 85 50 540 5,2 35
Tomate 75 18 89 1 + - 3 13 6 285 0,5 25
Ţelina 115 28 92 1 + - 5 50 55 235 0,4 60
Varza de Bruxelles 175 42 82 4 1 - 6 25 6 335 0,9 70
Varza roşie 90 21 82 1 + - 4 25 3 205 0,4 25
Varza deshidratata 1485 355 82 14 2 - 69 375 - - 4,7 275

54
 TABEL 5.
Denumirea Protide (g%) Lipide (g%) Glucide (g%) Valoarea
energetica
cal/100g
Afine de 0,7 0,6 6,0 66
pădure
Afine de 0,8 0,6 8,3 48
cultura
Agrişe 0,8 0,4 8,5 44
Cătina 1,4 7,0 8,0 103
Caise 1,0 0,1 11,9 58
Căpşuni 0,8 0,3 6,0 43
Cireşe amare 1,0 0,4 15,0 80
Cireşe 1,0 0,5 14,0 82
Coacăze roşii 1,5 0,6 10,2 54
Coacăze 1,2 0,2 13,7 65
negre
Coarne 0,5 0,4 10,5 76
Fragi 1,3 1,0 9,8 57
Gutui 0,4 0,4 9,0 66
Ramai 0,8 0,6 7,0 30
Măceşe 4,1 1,2 21,8 127
Mere 0,3 0,4 11,0 74
Merişoare 0,7 0,7 11,6 67
Mure 1,5 1,4 14,1 77
Pere 0,5 O,4 13,0 74
Piersici 0,8 0,1 10,5 56
Portocale 0,9 0,2 9,0 47
Prune 0,6 0,1 15,0 74
Zmeura 1,3 0,3 8,0 67
Struguri 0,7 0,5 16,0 100
Vişine 0,9 0,4 11,0 65
Ardei 1,2 1,1 2,9 20,3
Cartofi 2,0 0,1 16,6 83,6
Castraveţi 0,6 0,3 1,4 5,8
Morcov 1,2 0,2 6,0 34,6
Sfecla 1,6 0,2 9,8 41,2
Tomate 0,8 0,2 3,6 16,5
Varza 1,4 0,2 4,7 24,4
Conţinutul mediu in substanţe energetic ale fructelor si legumelor

55
Dimineaţa - micul dejun (la 1-3 ore de la trezire):

Este cea mai importanta masa a zilei la care nu trebuie sa renunţam cu nici
un preţ! Dimineaţa ar trebui sa consumam cantitativ circa o treime din hrana zilnica,
iar meniul ar trebui sa cantina: grăsimi (unt, brânzeturi, oua), proteine (carne roşie,
oua), glucide lente (pâine integrala, orez integral, cartofi fierţi). Grăsimile sunt arse
fora a avea un efect puternic de îngrășare, lucru valabil pentru proteine. Cei care
sar peste micul dejun se expun riscului de a deveni supraponderali sau obezi, spre
deosebire de cei care iau micul dejun. MICUL DEJUN, IN SITUATII SPECIALE,
POATE FI SI SINGURA MASA DIN ZI, DACA APORTUL DE NUTRIENTI ESTE
ECHILIBRAT SI SUFICIENT CANTITATIV.
Luarea corecta a micului dejun poate avea efecte benefice pentru
menţinerea greutăţii normale a valorilor fiziologice ale colesterolului sanguin. Daca
nu luaţi micul dejun va expuneţi riscului de a deveni obez (statistic, acest risc
creste cu 450 %!)

Exemplu de mic dejun pregătit conform principiilor crononutriției pentru un bărbat de 1,70 m
înălţime, activ, sănătos.
Acesta se va compune din:
 un aliment bogat in proteine animale, in grăsimi saturate si
mononesaturate: carne, oua, brânza, unt (repet: nu se consuma toate la o
masa, ci cate unul, in zile diferite din săptămâna, cu excepţia oului, care
poate fi consumat de câtre persoanele sănătoase împreuna cu o alta
proteina ex: omleta cu şunca);
 un aliment bogat in proteine vegetale glucide complexe: pâine integrala;
o băutura nealcoolizata: apa minerala naturala, ceai din plante medicinale.

56
 CAPITOLUL 6

RECOMANDARI PENTRU OBTINEREA UNOR PREPARATE

DIN FRUCTE, LEGUME SI SEMINTE

Consumarea fructelor si a celor mai multe dintre legume si seminţe

proaspete, ca atare, in stare cruda sau a sucului celular proaspăt obţinut din
ele, atât in alimentative cat si in scopuri terapeutice, este forma ideala care
păstrează toate calitatiele natural ale produşilor sau ale substanţelor active
elaborate de celula vegetala. Cum insa acest lucru nu este posibil in zona
temperate in tot timpul anului iar gama sortimentelor de fructe si legume
variază de la sezon la sezon, se pot realiza unele preparate care sa păstreze
in buna parte proprietăţile nutritive si terapeutice ale acestor produse
naturale.
Indiferent ca este vorba de folosirea fructelor si legumelor in stare
cruda sau de folosirea lor sub forma uscata (naturala sau deshidratate pe
cale artificiala), prima măsura de precauţie care trebuie luata înainte de
consumare este spălarea cat mai îndelunga cu apa potabila sau cu apa fiarta
si răcita.
Chiar o infuzie, cu apa clocotita a fructelor sau legumelor nespălate
bine, nu duce la distrugerea unor forme de rezistenta a unor microorganisme
patogene. De aceea, fructele si legumele sa fie foarte bine spălate înainte de
utilizare sau de uscare pentru iarna. Pe de alta parte, prin fierberea
legumelor direct in apa, o mare parte din sărurile minerale si
microelementele utile organismului se pierde. Superioara acestei modalitatea
curente este fierberea directa in abur, intr-un set de cratiţe suprapuse, un
timp cat mai scurt. Pentru folosirea fructelor si legumelor proaspete sau
uscate, in scopuri terapeutice, câteva dintre procedeele cele mai frecvente
de preparare care pot fi efectuate in orice gospodărie.

57
 MACERATUL LA RECE
Se obţine din fructe si legume tăiate in bucata mici sau răzuite printr-o
ratatoare de sticla, material plastic sau metal inoxidabil, peste care se pune
cantitatea de apa prescrisa. Se laşa in contact 6 - 8 ore, nu mai mult,
deoarece, mai ales vara, la temperatura mediului ambient pot surveni
fenomene de fermentare sau de dezvoltare a unor bacterii prezente in mediul
ambient sau chiar pe suprafaţa plantelor. Se recomanda ca vara macerarea
sa se fac la cca. +4°C, la frigider. După păstrare in contact cu apa, maceratul
se filtrează prin tifon dublu, iar in final se stoarce conţinutul din tifon.
Maceratul astfel obţinut se foloseşte imediat sau se păstrează la frigider
maximum 24 de ore.

INFUZIA
Este tot extracţie, obţinuta insa la cald. In acest scop, fructele si
legumele, bine spălate, se pun intr-un vas de porţelan, de lut smăltuit sau de
faianţa, cu capac, încălzit in prealabil cu apa clocotita. Se toarnă cantitatea
de apa clocotita peste materialul vegetal tăiat mărunt. Se acoperă vasul de
infuzare si se laşa in repaus cca. 20 minute. Se filtrează, prin stoarcere sau
presare, prin tifon dublu pus pe o strecurătoare. Infuzia obţinuta se consuma
in 24 de ore.

DECOCTUL
Fructele sau legumele fragmentate mart se fierb la foc domol timp de
20 - 30 minute. Se completează cu apa pierduta prin evaporare tot cu apa
fiarta. Se filtrează la fel ca infuzia si se consuma in 24 - 48 de ore. Daca este
necesara păstrarea timp mai îndelungat, extractul obţinut se pune in sticle
bine închise la gura (preferabil legate cu celofan) si se sterilizează pe baia de
apa 30 - 40 minute.

58
 SIROPUL
Este un extract destinat conservării mai îndelungate. Conservarea
este asigurata prin concentraţia ridicata in zahar. Un sirop natural bun, care
asigura nealterate aroma si substanţele active din materia prima vegetala, se
obţine la rece. In acest scop, se prepara mai intui un suc proaspăt din fructe
sau legume, fie prin presare puternica (hidraulica), fie cu ajutorul unei prese
mecanice sau electrice. Se filtrează si se laşa la sedimentat 2 - 3 ore, după
care se trage sucul obţinut cu un tub de cauciuc sau plastic. In sucul limpede
se adăuga treptat zahar si se agita din când in când. Operaţia poate dura
mai multe ore, pana la o zi. Când sucul de fructe a devenit suprasaturat in
zahar, care romane pe fundul sticlei, nedizolvat. O concentraţie de 62 – 65 %
zahar asigura o conservare naturala (fora conservant sau fora fierbere) timp
de mai mulţi ani. Siropurile pot fi obţinute si prin fierbere, dar in acest caz,
atât aroma, cat si o serie de substanţe active si modifica sau si pierd
proprietăţile terapeutice.

CIDRUL DE FRUCTE
Se obţine din material vegetal fragmentat (cca. 1 Kg uscat sau 2 - 3
Kg proaspăt) la care se adăuga 1,8 - 3 Kg zahar, 10 litri apa (fiarta si răcita)
si cca. 30 g drojdie de bere, eventual sucul de la 2 ramai si coaja de la ½
lămâie. Vasul cel mai indicat este damigeana de sticla (nu de plastic !),
prevăzuta cu un dop perforat prin care este trecuta un tub subţire din cauciuc
sau material plastic, in aşa fel incot capacul tubului din interiorul damigenei
sa nu atingă lichidul. Capătul exterior al tubului se introduce intr-o sticla cu
apa. Ca bioxidul de carbon format in timpul fermentaţiei nu mai barbotează
prin capătul tubului cufundat in apa, înseamnă ca fermentaţia a încetat. La
temperatura camerei, fermentaţia durează 4 - 6 săptămâni. Cidrul obţinut se
trage in sticle si se păstrează la frigider. Este o băutura cu,conţinut moderat
de alcool, care poate fi consumata numai de adulţi.

59
 TINCTURA
Se obţine din cantitatea de fructe sau legume prescrisa prin macerare
8 - 10 zile in alcool de 45°, 60°, 70°, intr-un vas de sticla bine închis. Se
filtrează si se păstrează in sticle cu dop. Utilizarea tincturilor in general nu
este recomandata celor care suferă de afecţiuni la care alcoolul este
contraindicate si nici copiilor. Tincturile se recomanda in special bolnavilor
cărora le este contraindicate consumul mare de apa.

APLICATII EXTERNE
Pentru uzul extern se pot folosi toate formele de preparate descrise,
sub forma de cataplasme, comprese sau prişniţe ori direct din produse
vegetale proaspete puse in doua tifoane. De asemenea, fructe si legumele
se pot folosi sub forma de loţiuni sau frecţii cu suc proaspăt sau preparat
după unul din procedeele descrise.

PREPARAREA SUCURILOR
Fructele si legumele destinate preparării sucurilor trebuie sa fie de
buna calitate si ajunse la maturitate. Atât fructele cat si legumele pot conţine
un mare număr de germeni patogeni, paraziţi si virusuri care prezintă un real
pericol pentru sănătate. De aceea, prima măsura care trebuie luata, in cazul
consumării fructelor si legumelor ca atare sau sub forma de suc proaspăt,
este eliminarea, cat mai mult posibil, a tuturor factorilor nocivi semnalaţi.
Pentru îndepărtare prafului, amantului, a ouălor de paraziţi si in buna parte a
germenilor patogeni, singura măsura practica pe care o recomandam este
spălarea îndelungata, sub jet de apa potabila, a fructelor si legumelor înainte
de a fi consumate sau transformate in sucuri. In timpul epidemiilor din
perioada estivala sau in zonele ecuatoriale si tropicale, unde frecventa
acestor epidemii este mai mare, fructele si legumele se vor tine câteva
minute in apa cu cloramina, iar apoi se vor clăti cu apa potabila înainte de a fi
consumate, chiar si in cazul in care ele se consuma sau se prepara
decorticate. Pentru prepararea sucurilor se vor utileze numai material din
inox, sticla sau plastic. In prezent exista numeroase tipuri de aparate manual
sau electrice pentru obţinerea sucurilor natural. Randamentele cele mai bune
60
se obţin prin prese de tip hidraulic. Acestea prezintă si avantajul utilizării
unor materiale de protective de tip Teflon, care împiedica un condac direct al
fructelor si legumelor cu metalele ce produc transformări calitative,
diminuând valoare terapeutica a multor substanţe pe care le conţine sucul
celular al plantei. Deşi in comerţ exista aparate si vase de aluminiu, acestea
se vor evita la prepararea sucurilor naturale. Este recomandabil ca sucurile
sa se consume imediat după preparare. Se pot păstra in frigider, in sticle, cel
mult 12 ore.
In ceea ce priveşte utilizarea sucurilor, ele pot fi consumate ca atare,
îndulcite (daca este cazul) cu miere, simple sau asociate, ţinând seama de
scopul pentru care se folosesc. Din materialul prezentat in aceasta lucrare,
cu putina imaginaţie, se poate alcătui o reţeta de sucuri mixte in funcţie de
afecţiunea avuta sau de scopul urmărit. Unele sucuri din legume cu gust
puţin agreabil, cum este cel de cartof crud, de exemplu, pot fi ameliorate cu
puţin suc de morcovi, de ţelina sau de tomate, după gust.
Nu trebuie neglijate nici ,,deşeurile” care rezulta de la prepararea sucurilor.
De exemplu, resturile care rămân de la sucul de morcov pot fi transformate
in chifteluţe delicioase prin adăugarea unui ou, cu putina faina, puţin unt sau
brânza de vaci si putina carne, după care se prăjesc in ulei.

CONSERVAREA SUCURILOR
Cea mai indicate metoda de conservare a sucurilor proaspete de
fructe, fora fierbere, este adăugarea de cca. 65% zahar, pana se obţine un
sirop suprasaturat in zahar care se recunoaşte după cristalele de zahar care
roman la fundul sticlei după 2-3 zile de la dizolvarea cantităţii de zahar
utilizate. In acest fel, se pa conserva pentru iarna sucul de vişine, de
coacăze, de afine, de zmeura etc. Prin
aceasta metoda, sucul transformat in
sirop si păstrează in buna parte
proprietăţile de ,,suc natural’’, precum
si aroma. Nu romane decât sa se
dilueze cu apa cerbo-gazoasa, la
Figura 2 întrebuinţare.
61
 Se va evita fierberea sucurilor sau adăugarea de conservanţi. Ca o
regula generala, atât pentru omul sănătos, cat si pentru cel bolnav, micul
dejun se va începe cu un pahar de suc natural de fructe sau legume. Sub
aspectul energetic, un litru de must (suc proaspăt de struguri) reprezintă
echivalentul a peste ½ Kg carne sau 12 oua, sau aproape 1,250 Kg cartofi.
Dar valoare sucurilor nu trebuie apreciata sub raportul de calorii. Sucurile de
legume si fructe conţin vitamine, zaharuri direct asimilabile, enzime, protide,
fitohormoni, acizi organic, substanţe cu acţiune antimicrobiană si numeroase
microelemente absolute indispensabile funcţiei vitale.

FRUCTELE SI LEGUMELE USCATE

Daca una dintre metodele cele mai vechi pentru conservarea in zona
temperata a fructelor si in mai mica măsura a legumelor condimentare a fost
uscarea lor la soare sau la căldura artificiala, in prezent se utilizează
industrial, pe scara larga, deshidratarea legumelor. Este o metoda practica
prin care se uşurează mult munca gospodinelor. Fulgii de cartofi permit
prepararea unui pireu in câteva minute; varza, ceapa sau morcovii
deshidrataţi scutesc mult timp la prepararea alimentelor. Sub aspect
energetic, fructele si legumele uscate sau deshidratate au o valoare de 3-5
ori mai mare decata a celor crude, raportate la greutate. Acest fapt este
explicabil, deoarece, in general, fructele si legumele crude, proaspete conţin
80-95% apa. Prin deshidratare nu se pierd principiile componente din fructe
si legume si nici oligoelementele. Se diminuează conţinutul in enzime si
vitamine, dar in nici un caz atât de mult ca in cazul conservelor. In prezent, in
numeroase tari, precum si in tara noastră au început sa se construiască
uscătorii cu energie solara, care pot fi utilizate si la uscarea multor sortimente
de fructe si legume.

ALTE METODE DE CONSERVARE

Exista in prezent numeroase metode de conservare a fructelor si
legumelor: prin congelare, refrigerate in spatii climatizate cu un regim
constant de umiditate si temperatore. Prin congelare, metoda cu consum
ridicat de energie, fructele si legumele si păstrează in special culoare si
62
calităţile nutritive; in schimb proprietăţile olfactive scad simţitor. In special la
decongelare, care se face destul de brusc, consistent fructelor si legumelor
se schimba radical. Ele trebuie consumate imediat, deoarece in câteva ore si
pierd si celelalte calitatea. Petru struguri si in special pentru mere si pere
exista metode simple, clasice, de conservare timp de 6-7 luni, in spatii
special amenajate la o temperatore scăzuta in jur de 4-5°C si cu umiditate
suficienta pentru a nu se deshidrata in timp. La fel, silozurile, beciurile, liditele
cu nisip pentru cartofi, morcovi si alte legume reprezintă metode economice,
practice si la indemna celor din mediul rural pentru conservarea in timpul
iernii a numeroase sortimente de legume. Pentru locuitorii din mediul urban
care in general nu au spatii speciale pentru conservare, legumele si fructe
sunt asigurate prin unitatea de desfacere in tot timpul anului. Forma artificiala
de conservare in ambalaje metalice sau de sticla, sub forma de ghiveciuri,
compoturi, gemuri etc.,consideram ca, exceptând murăturile, trebuie evitata
cat mai mult. Prin acţiunea factorului termic la preparare lor si prin adăugarea
unor ,,conservanţi”, principalele proprietatea, in special cele terapeutice, pe
care le au fructele si legumele se pierd. In plus, aceasta forma de conservare
prezintă pericolul dezvoltării unor germeni foarte periculoşi, cum ar fi
Clostridia botulinice ce produce cea mai puternica toxina si aceasta ca un
revers al insuficientei preparării termice a conservatelor. De aceea, optam
pentru conservarea fructelor si legumelor prin metode cu consum cat mai
scăzut de energie caloric, cat mai economice si totodată eficiente sub aspect
terapeutic, respective prin păstrarea in condiţii si prin metode naturale a tot
ceea ce biosinteza prin minunatule I mecanism a reuşit sa producă.

CATEVA PREPARATE RECI DIN FRUCTE SI LEGUME

½ Kg mere rase, cu coaja cu tot, amestecând bine cu o coaja de
lămâie sau portocala rasa si cu spuma de albuş de la doua oua. Se
repartizează in cupe. Deasupra se pune crema de cacao sau sirop de
zmeura, coacăze sau vişine sau putina dulceaţa de afine, caise, vişine sau
cireşe.

63
 Se amesteca 100 g fructe
(căpşuni tăiate in patru sau fragi,
fragi, afine, coacăze) cu doua
borcane de iaurt, cu fulgi de cerea
sau cu doua felii de pâine graham
sau integrala si o lingura de zahar.
Fructe de sezon (căpşuni,
cireşe, caise, piersici, zmeura,
prune) tăiate mărunt,
Figura 3
amestecate cu nuci
tăiate fin. Se prepara o crema de 30 g unt, 40 g faina, putina sare, 30 g zahar
si ½ L lapte. După răcire, crema se amesteca cu fructele proaspete. Se
serveşte in cupe.
Legume de sezon: ardei, roşii, castraveţi, morcovi, ridichi, sfecla roşie,
ţelina sau varza alba, rase sau tăiate fin, amestecate bine. Se prepara o
maioneza din gălbenuş de ou, untdelemn, suc de lămâie, putina sare si
smântâna. Se amesteca maioneza cu legumele. Se serveşte ca aperitiv.
O alta varianta se obţine amestecând legumele tăiate cu puţin
untdelemn, doua oua fierte, cartofi fierţi si brânza rasa sau iaurt.
Sos de roşii. Se trec roşiile printr-o sita inoxidabila sau de plastic. Se
adăuga sare după gust si usturoi ras. Se amesteca cu iaurt sau puţin
untdelemn.
Maioneza. Se prepara di n doua gălbenuşuri de ou, 50 g untdelemn
picătura cu picătura in timpul frecării, 20 g muştar; se omogenizează
amestecul bine, in timp ce se adăuga suc de lămâie sau sare de lămâie si
putina sare. Baza de maioneza se amesteca cu legumele de sezon tăiate fin.
Dintr-un Kg de castraveţi tăiaţi in felii subţiri, cu o căpățână de usturoi ras
sau pisat fin, pătrunjel verde, cimbru sau busuioc (după gust), amestecat cu
puţin untdelemn zis are, 2 borcane de iaurt sau cu smântâna, se obţine o
salata gustoasa. In perioada de iarna se pot obţine salate crude forte
gustoase din varza alba sau roşie , ridichii negre rase, morcovi, ţelina, sfecla
rasa, puţin hrean, suc de lămâie, untdelemn, iaurt sau smântâna, după gust.
Primăvara se pot obţine salate gustoase si din plante necultivate, din flora
64
spontana (Frunze tinere de păpădie, untișor, măcriş, leurda sau usturoiţa,
urzici foarte tinere) care se prepara cu maioneza sau cu salata de cartofi
fierţi. Acestea sunt dor câteva exemplificări de preparate alimentare ce se
pot obţine din fructe si legume. Din partea speciala a acestei lucrări, din
bogata literatura in acest domeniu si mai ales din arta si imaginaţia
gospodinelor, se pot naşte sute de reţete culinare având la baza gama larga
de materii prime natural dăruite de natura, de regnul vegetal. Recomandam
cat mai multe produse natural, cat mai multe cruditatea !

OBSERVATII SI RECOMANDARI GENERALE

65
 Trăim intr-o lume din ce in ce mai civilizata, mai mecanizata, mai
urbanizata, care cere adaptarea
organismului nostrom la noile
condiţii de viata. Suntem
confruntaţi zi de zi cu un aer
amestecat cu gaze de
eşapament, cu un cer acoperit de
norii artificiali ai industriei pliante,
cu o apa potabila in care se
Figura 4
infiltrează de multe ori prea mult
azot sau pesticide, cu o viata sedentara, lipsita de mişcare in aer curat, cu
surmenajul Professional si cu stresul. Sub aspect calitativ, însăşi alimentaţia
noastră zilnica a suferit modificări esenţiale din cauza chimizării excesive,
mijloacelor modern de combatere a dăunătorilor si prelucrării artificiale a
alimentelor. Locul crudităţilor a fost luat de preparatele gătite din legume si
fructe conservate si de compoturi cu conservanţi. Carnea, aşa cum era
utilizata odinioară, proaspăta sau conservata, sub forma naturala, a fost
înlocuita cu preparatele din carne,creându-se adevărate industrii de
prelucrare. Pestele proaspăt a fost înlocuit de conserve din peste, iar faina
integral a fost înlocuita de pâine alba si de pastele făinoase. Cercetările
științifice asupra alimentaţiei si efectelor ei asupra organismului au
demonstrat ca o masa obişnuita formata dintr-o supa, o mâncare cu carne si
legume si o prăjitura, determina o creste rapida a numărului de leucocite fata
de valoarea normala (cca. 7000/mm³), astfel incot după 10 minute se ajunge
la 10.000 iar după ½ ora de la prânz la 30.000 mm³. Acest fenomen este
similar cazurilor de boli infecţioase sau inflamatorii. Reacţia de apărare a
organismului in urma consumării de alimentelor gătire se numeşte
leucocitoza digestiva. Numărul de leucocite revine la normal după o ora si
jumătate. Nu acelaşi lucru se întâmpla in cazul consumării unor alimente
preparate din legume si fructe proaspete, crude, cu structura vie. In acest
caz, numărul de leucocite romane in limite normale. Mai mult, in cazul in
care se recurge la o alimentative mixta, cu alimente gătite si crudități, fie
înainte, fie imediat după masa, fenomenul de leucocitoza digestiva este
66
 foarte redus. Experienţele de laborator au demonstrate ca, in cazul in care
sunt hrănite numai cu alimente gătite, animalele se îmbolnăvesc rapid si mor
in scurt timp. Aceste exemplificări ne atrag atenţia asupra posibilităţii
înlăturării greşelilor din alimentaţia noastră zilnica prin utilizarea in fiecare zi,
la fiecare masa, a cat mai multor fructe crude. Fără îndoiala ca proteinele
sunt indispensabile in alimentaţia omului. Necesarul zilnic este de 60-90 g
pentru un adult. Acestea pot fi procurate di oua, lapte, produse lactate,
carne, peste, precum si numeroase legume, ca soia, fasolea, mazărea,
lintea, din fructe si seminţe oleaginoase. Cu toate acestea, protidele din
legume nu au aceeași calitate si acelaşi conţinut in aminoacizi
esenţiali,absolut necesari organismului, precum cele provenite din carne,
oua, lapte si produse din lapte. Se recomanda ca minimum 20-30 g din
protidele necesare zilnic sa provină din regnul animal. Lipsa de protide
animale din alimentative este la fel de dăunătoare ca si abuzul de astfel de
protide. In ceea ce priveşte consumul normal de grăsimi, necesarul zilnic a
fost stabilit intre 40-80- g pe zi. Aceasta cantitate este de cele mai multe ori
depăşita. Se prefera folosirea mai multor tipuri de grăsimi, ţinând insa seama
de însumarea cantităţii consumate zilnic. Grăsimile obţinute prin presare la
rece, cat mai puţin purificate chimic, sunt superioare celor obţinute la cald si
ultrarafinate prin procedee chimice.
Despre rolul vitaminelor, enzimelor, fitohormonilor, al sărurilor
minerale si al microelementelor absolute necesare in alimentaţia zilnica,
cantitatea, si calitatea acestora se asigura tot prin utilizarea in alimentaţie a
cat mai multor cruditatea.
In cadrul recomandărilor generale am dori sa atragem atenţia asupra
faptului ca avem la indemna tot ceea ce ne trebuie pentru o alimentative cat
mai naturala, pentru a asigura corpului nostru o sănătate cat mai buna. Ca o
concluzie generala, putem afirma ca esenţial in alimentaţie este modul in
care pregătim si introducem in corpul nostru alimentele.
TABEL 6.
Necesarul zilnic de vitamine pentru diverse categorii de populaţie

Vitamina Unitatea de Categoria de populaţie

67
 măsura Copii Femei Barbari

A U.I 1400 - 3300 4000 - 5000 5000 - 6000

B1 mg 0,3 – 1,0 1,0 – 1,5 1,5 – 2,0
B2 mg 0,4 – 1,0 1,0 – 1,5 1,5 – 2,0
B6 mg 0,3 – 1,0 1,6 – 2,0 1,6 – 2,0
B12 mg 0,3 – 2,0 3,0 3,0
C mg 35 – 40 40 – 50 50 – 60
D U.I. 400 400 400
E U.I. 4 – 10 12 15
K mg 1 1 1
P mg 50 - 300 400 400
PP mg 5 - 16 12 - 16 16 - 20

TABEL 7.
Necesarul zilnic de substanţe minerale pe diverse categorii de populaţie

Substanţa Unitatea de Categoria de populaţie

minerala măsura
Copii Femei Barbari

Clor g 1–3 4–5 5–6

Sodiu g 1–2 2–3 3–4
Potasiu g 1–2 2–3 3–4
Sulf g 0,2 – 0,5 1 1–2
Calciu mg 360 – 800 800 – 1200 800 – 1200
Fosfor mg 240 – 800 800 – 1200 800 – 1200
Iod mg 35 – 100 100 – 120 110 – 150
Magneziu mg 60 – 200 300 350 – 400
Fier mg 10 – 15 10 – 18 10 – 18
Zinc Mg 3 – 10 15 15
Cupru Mg 0,2 – 1 1,5 – 2 2 – 2,5
Mangan Mg 0,2 – 1 1,5 – 2 2–3
Fluor Mg 0,5 1 1
Cobalt Mg 0,001 0,001 0,001

Tabel 8.
Alimente bogate in fibre alimentare

Aliment Fibre alimentare g/olog

Cereale de mic dejun integrale 27,0
Nuca de cocos uscata 23,5
Drojdii alimentare 22,0
Fasole alba uscata 21,0
Cafea măcinata 20,0
Smochine uscate 18,5
Germeni de grâu 16,8
68
 Prune uscate 16,0
Faina de secara 15,3
Migdale dulci 15,0
Linte uscata 11,7
Faina de soia 11,6
Susan, seminţe 11,0
Grâu 9,6
Faina integrala de grâu 9,0
Nuci de Brazilia 9,0
Curmale uscate 8,7
Pâine integrala 8,5
Arahide prăjite, sărate 8,4
Fasole alba gătita 8,0
Zmeura, mure 7,4
Musli, fulgi de ovăz 7,2
Stafide 6,5
Mazăre gătita 6,1
Alune de pădure 6,1
Pătrunjel crud 6,0
Pâine de secara 5,5
Nuci 5,2

Detoxifiere cu ajutorul plantelor cu efect laxativ si purgativ. Plantele cu

efect laxativ purgativ pot fi folosite ca metode de stimulare a detoxifierii curățirii
intestinale, insa nu pe termen lung. In aceasta categorie intra cruşinul, semna, aloe,
reventul, care conţin derivaţi toxici. Aceste plante sunt recomandate in constipaţie
doar in cazuri de urgenta. Folosite pe termen lung ca metode de detoxifiere,
cruşinul, semna sau reventul pot obosi intestinul, pot irita mucoasa intestinala, pot
elimina flora intestinala si de asemenea provoca dependenta. La fel acţionează si
laxativele obişnuite, disponibile in farmacii, nerecomandate in curele de detoxifiere.

TABEL 9.

Cu, conţinutul in vitamina A, unitatea internaţional (U.I.) la 100 g parte

comestibila, al principalelor sortimente de legume, fructe si seminţe si
cantitatea care acoperă necesarul zilnic mediu pe sortimente*
Evaluare Legume U.I. Cantitaea Fructe si U.I. Cantitatea
100 necesara seminţe 100 necesara
g zilnic g zilnic
1 2 3 4 5 6 7
Foarte bogate Sfecla roşie 7000 70 Măceşe 5000 100
Spanac 7000 70 Cătina 3000 170
Loboda 6000 80
Morcovi 6000 80
Pătrunjel 5500 90

69
 (frunze)
Varza roşie 4000 125
Ardei gras 2500 200
Roşii 2500 200
Ceapa verde 2000 250
Salata verde 2000 250
Bogate Andiva 1300 380 Caise 1500 330
Conopida 500 1000 Prune 1000 500
uscate
Fasole verde 500 1000 Afine 900 550
Mazăre verde 500 1000 Mure 800 625
Vinete 220 2300 Piersici 700 710
Napi 190 2600 Nuci 500 1000
Pepene verde 400 1250 Cireşe 350 1400
Prune 350 1400
Fragi 300 1700
Zmeura 300 1700
Coacăze 250 2000
Lămâi 250 2000
Portocale 250 2000
Conţinut Gulii 190 3300 Vişine 100
moderat Varza alba 150 50
Varza create 50 50
Conţinut redus Cartofi 30 10
Ceapa uscata 30
Păstârnac 30
Ţelina 20
*Datele din tabel sunt selectate si prelucrate de autori
Necesarul zilnic de vitamina A = 1,5 mg (500 U.I.)

TABEL 10.

Cu, conţinutul in vitamine din complexul B (la 100 g parte comestibila) al unor
sortimente de legume, fructe si seminţe, exprimat in µg*

Vitamina Legumele Cantitatea Fructe si Cantitatea

seminţe
1 2 3 4 5
Vit. B1 Mazăre verde 300 Agrişe 150
Fasole verde 150 Prune uscate 120
Ceapa verde 150 Prune
Spanac 150 Cireşe
Ardei gras 140 Pere 60
Pătrunjel(frunze) 140 Piersici 60
Varza create 130 Portocale 60
Varza roşie 130
Cartofi 120
Păstârnac 120
70
 Conopida 100
Loboda 100
Varza alba 100
Uit. B2 Mazăre verde 250 Nuci 400
Spanac 220 Alune 400
Fasole verde 200 Prune uscate 150
Loboda 180 Caise 80
Salata verde 120 Pere 70
Andive 100 Cireşe 60
Cartofi 110 Coacăze 60
Conopida 100
Sfecla roşie 100
Varza create 100
Păstârnac 90
Varza alba 80
Varza roşie 80
Dovleac 70
Morcovi 70
Vinete 60
Uit. B6 Cartofi 0,35 Mere 0,25
Spanac 0,30 Pere 0,25
Mazăre verde 0,25 Afine 0,15
Conopida 0,20 Cireşe 0,15
Morcovi 0,20 Fragi,căpşuni 0,12
Salata verde 0,20 Prune
Roşii 0,20 Struguri
Fasole verde 0,15
Sfecla roşie 0,12
*Datele din table sunt selectate si prelucrate de autori

TABEL 11.

Cu, conţinut in vitamina C, in mg (la 100 g porţie comestibila), al principalelor

sortimente de legume, fructe si seminţe si cantitatea care acoperă necesarul
zilnic mediu pentru sortimente*

Evaluare Legume mg% (4) Fructe mg% (7)

conţinut
Vitamina C
1 2 3 4 5 6 7
Foarte Pătrunjel (frunze) 220 50 Măceşe 1000 10
bogate Varza 189 55 Cătina 600 15
deshidratata
Ardei gras 150 70 Coacăze negre 200 50
Mărar 150 70
Hrean 100 100
Bogate Varza create 65 150 Fragi,căpşuni 70 145
Varza roşie 60 165 Ramai 50 200

71
 Loboda 60 165 Portocale 50 200
Spanac 60 200
Conopida 50 200
Gulii 50 200
Salata verde 50 200
Varza alba 50 200
Ceapa verde 45 220
Conţinut Praz 30 330 Grepfrut 40 250
moderat Mazăre verde 25 400 Agrişe 35 300
Ridichi 25 400 Zmeura 30 300
Roşii 25 400 Afine 15 650
Cartofi 25 500 Mure 15 650
Fasole verde 20 500 Pepene galben 15 650
Napi 20 500 Vişine 12 800
Păstârnac 20 500
Conţinut Andive 10 1000 Cireşe 10 1100
redus Dovleac 10 1000 Gutui 10 1250
Sfecla roşie 10 1000 Piersici 9 2000
Ţelina 10 1000 Caise 8 2000
Usturoi uscat 10 1000 Mere 5 2000
Vinete 10 1000 Pepene verde 5 2000
Castraveţi 8 1250 Pere 5 2000
Ceapa uscata 8 1250 Prune 5 2000
Morcovi 7 3300 Struguri 3 3300
*Datele din table sun selectate si prelucrate de autori.
Legenda:
4 – Cantitatea necesara zilnic g/sortiment
7 – Cantitatea necesara zilnic g/ sortiment

BIOTEST PENTRU SANATATEA TA

CALCULATI-VA CAT DE CORECT TE ALIMENTEZI SI CAT DE

BIODISPONIBILE SUNT ALIMENTELE INGERATE (IN SPECIAL,FRUCTE SI
LEGUME) PENTRU ORGANISMUL TAU,RASPUNZAND CORECT LA ACEST
TEST !

1. SERVESTI MICUL DEJUN IN FIECARE DIMINEATA?

ООО
A B C

72
2. AI MAI MULTE MESE REGULATE PE PARCURSUL
ZILEI CARE SA INCLUDA ALIMENTE
VARIATE(PROTEINE,GLUCIDE,LIPIDE,MINERALE,
ООО
A B C
SI VITAMINE) ?

3. CONSUMI LA FIECARE MASA CEL PUTIN O PORTIE

DE FRUCTE SI/SAU LEGUME ? ООО
A B C
4. MANANCI PE ZI CEL PUTIN 5 PORTII DE FRUCTE
SI LEGUME ? ООО
A B C
5. MANANCI MACAR O DATA PE ZI CITRICE
(PORTOCALE,MANDARINE,
GRAPE-FRUIT,LAMAI)?
ООО
A B C
6. INCLUZI IN MESELE ZILNICE CATE O PORTIE DE
LEGUME VERZI,CUM AR FI:
BROCCOLI,VARZA,SALATA
ООО
A B C
VERDE,SPANAC,SPARANGHEL,ETC.?

7. INCLUZI IN MESELE ZILNICE CATE O PORTIE DE

LEGUME ,,ROSII”,DE TIPUL:
TOMATELOR,ARDEILOR
ООО
A B C
ROSII,DOVLEACULUI,MORCOVILOR,PRECUM SI A
FRUCTELOR: CAISE,MANGO,PIERSICI ETC.?

8. MANANCI CEL PUTIN DE 4 ORI PE SAPTAMANA

LEGUMINOASE,CUM AR FI MAZARE,LINTE,SOIA
FASOLE ?
ООО
A B C
MANANCI CEL PUTIN DE 4 ORI PE SAPTAMANA
CIRCA 30-50g DE NUCI,ALUNE,ARAHIDE,SEMINTE
OLEAGINOASE?
ООО
9. A B C

10. CONSUMI DE CEL PUTIN 6 ORI PE ZI SAU MAI

MULT ALIMENTE AMIDONOASE,CUM AR
FI:CEREALE,PAINE,PASTE,CARTOFI,OREZ ?
ООО
A B C
11. ALIMENTELE AMIDONOASE PE CARE LE CONSUMI
ZILNIC CONTIN : FAINA DE SECARA,OREZ
NEDECORTICAT,FAINA INTEGRALA,PAINE CU
ООО
A B C
TARATE (GRAHAM) ?

12. FOLOSESTI PENTRU CONSUM,PENTRU GATIT SI

PENTRU SALATE MAI MULT ULEIURI BOGATE IN
ACIZI GRASI,MONO SI POLINESATURATI DECAT
ООО
A B C
ACIZI GRASI SATURATI (MARGARINA) ?

ACUM CALCULEAZA-TI SCORUL OBTINUT:

73
 A = IN MOD UZUAL,REGULAT,OBISNUIT

B = OCAZIONAL

C = RAR

MAJORITATEA RASPUNSURILOR DE TIP ,,A”

FOARTE BINE! DIETA PE CARE AI ALES-O ESTE CORECTA

DEOARECE TE ALIMENTEZI RATIONAL CANTITATIV SI VARIAT.ATAT
CANTITATEA INGERATA DE ALIMENTE,CAT SI VARIETATEA ACESTORA
CORESPUND UNUI NIVEL OPTIM DE NUTRITIE,CARE TE AJUTA SA-TI MENTII
SANATATEA.

ESTE IMPORTANT SA CONSUMI O HRANA VARIATA,BOGATA IN

PRINCIPII NUTRITIVE,CARE SA CUPRINDA CELE 5 GRUPE DE ALIMENTE :
GLUCIDE,PROTEINE,LIPIDE,MINERALE SI VITAMINE.

FELICITARI !!!

MAJORITATEA RASPUNSURILOR DE TIP ,,B”

CU TOATE CA TE HRANESTI RELATIV BINE,EXISTA LOC SI PENTRU

MAI BINE!

INTOARCE-TE LA TEXT SI NOTEAZA-TI UNDE AI RASPUNS CU ,,B’’

SI ,,C’’,PENTRU A INTELEGE UNDE TREBUIE SA FACI SCHIMBARILE IN
MENIUL TAU ZILNIC.ALCATUIESTE-TI UN PLAN DE SCHIMBARI,PENTRU
FIECARE INTEBARE LA CARE AI RASPUNS CU ,,B’’ SAU ,,C’’.DE
EXEMPLU,DACA IN MOD OBISNUIT NU COSUMI OLEAGINOASE,INCEARCA SA
LE FOLOSESTI CONSTANT IN SALATE,SUPE,MANCARURI.STRADUIESTE-TE
SI VEI VEDEA CUM STAREA DE SANATATE GENERALA SE VA AMELIORA !

MAJORITATEA RASPUNSURILOR DE TIP ,,C’’

DIN PACATE,DIETA TA CONTINE FORTE PUTINI FACTORI

NUTRITIVI,FIIND SARACA IN LEGUME SI FRUCTE.DE CE ?

74
 IMBUNATATESTE-TI DIETA,SCHIMBA-TI OBICEIURILE TREPTAT,PAS
CU PAS.DE EXEMPLU,DACA PANA IN PREZENT MANCAI DOAR O DATA PE ZI
O PORTIE DE FRUCTE SI/SAU LEGUME,SCHIMBA ACEST LUCRU
CONSUMAND

2 – 3 - 4 PORTII DE FRUCTE SI/SAU LEGUME PE ZI.MARESTE SI

VARIETATEA ALIMENTELOR CONSUMATE ZILNIC,PENTRU A ASIGURA
ORGANISMULUI TAU TOATE SUBSTANTELE NUTRITIVE DE CARE ARE
NEVOIE !

INCEPE AZI CU SCHIMBARI MICI,CARE ITI SUNT LA INDEMANA SI

USOR DE FACUT (DE EXEMPLU,ADAUGA ZILNIC 3 TIPURI DE FRUCTE : UN
MAR,O BANANA,O PORTOCALA,O PORTIE DE SALATA ETC. ) NU UITA :
ACESTE ,,SCHIMBARI MICI’’ VOR FACE DIFERENTA ! ASTFEL INCAT
ORGANISMUL TAU VA AVEA DE CASTIGAT,VEI VEDEA SI VEI INTELEGE DE
CE TE SIMTI MAI BINE,AI MAI MULTA POFTA DE
VIATA,ENERGIE,REZISTENTA,COMPETIVITATE SI SUCCES !

NUME : …………………….

PRENUME : ……………………..

VARSTA : ………………….

OCUPATIE : ……………………..

CAPITOLUL 7

REPREZENTARE GRAFICA A REZULTATELOR SONDAJULUI

CATEGORIA 14 – 20 ANI
A. 23, B. 14, C. 13

Servesti micul dejun in fiecare dimin eata?

25

20

15

10

5
75
0

in mod re gu lat oca zion al rar

 CATEGORIA 20 – 30 ANI
A. 17, B. 13, C. 20

CATEGORIA 14 – 20 ANI
A. 26, B. 20, C. 4

CATEGORIA 20 – 30 ANI
76
A. 20, B. 24, C. 6

CATEGORIA 14 – 20 ANI
A. 18, B. 20, C. 12

77
 CATEGORIA 20 – 30 ANI
A. 16, B. 19, C. 15

CATEGORIA 14 – 20 ANI
A. 1, B. 15, C. 34

Manan ci pe zi cel putin 5 portii de fructe si

in mod legume?
regulat

ocazional

rar

78
 CATEGORIA 20 – 30 ANI
A. 8, B. 16, C. 26

Mananci pe zi cel putin 5 portii de fructe si

legume? in mod
regulat

rar ocazional

79
 CATEGORIA 14 – 20 ANI
A. 17, B. 14, C. 19

CATEGORIA 20 – 30 ANI
A. 17, B. 19, C. 14

80
 CATEGORIA 14 – 20 ANI
A. 10, B. 24, C. 16

CATEGORIA 20 – 30 ANI
A. 10, B. 23, C. 17

81
 CATEGORIA 14 – 20 ANI
A. 22, B. 24, C. 4

Incluzi in mesele zilnice cate o po rtie de

legume
"rosii"(tomate,ardei,dovleac,morcov i)precum
si a fructelor?(caise,piersici,man go)
rar CATEGORIA
20 – 30 ANI
in mod A. 21, B.
regulat 23, C. 6
ocazional

CATEGORIA 14 – 20 ANI
A. 16, B. 15, C. 19
82
 CATEGORIA 20 – 30 ANI
A. 11, B. 17, C. 22

CATEGORIA 14 – 20 ANI
A. 21, B. 13, C. 16

83
 CATEGORIA 20 – 30 ANI
A. 13, B. 18, C. 19

CATEGORIA 14 – 20 ANI
A. 28, B. 19, C. 3

84
 CATEGORIA 20 – 30 ANI
A. 16, B. 25, C. 9

CATEGORIA 14 – 20 ANI
A. 15, B. 19, C. 16

85
 CATEGORIA 20 – 30 ANI
A. 19, B. 16, C. 15

CATEGORIA 14 – 20 ANI
A. 25, B. 18, C. 7

86
 Folosesti pentru consum pentru gatit si pentru
salate mai mult u leiuri bogate in acizi grasi,moni
si polinesaturati decat acizi grasi
saturati(margarina)?
rar

ocazional

in mod
regulat

CATEGORIA 20 – 30 ANI
A. 20, B. 12, C. 18

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. Atudosiei N., Stefanescu P., Ioniţa C. (2007) – Procesarea si valorificarea

2. superioara a produselor vegetale, Editura Universitatea Bioterra, Bucureşti.
87
3. Apostu Sorin, Naghiu A. (2008) – Analiza senzoriala a alimentelor, Editura
Risoprint, Cluj-Napoca.
4. Bulancea M., Rapeanu G. (2009) – Autentificarea si identificarea
falsificărilor, produselor alimentare, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucureşti.
5. Mencinicopschi G., Rada D (2005) – Siguranţa alimentara, autenticitate si
trasabilitate, Editura Mirton, Timişoara.
6. Mencinicopschi G., Cironeanu I. (2006) – Produse româneşti din carne,
Editura Alt Press Tour, Bucureşti.
7. Mencinicopschi G., (2006) – Nutrigenomica – Planta Romanica, Bucureşti.
8. Mencinicopschi G. (2007) – Biblia alimentara, Editura Internaţional,
Bucureşti.
9. Mencinicopschi G. (2010) – Si noi ce mai mâncăm, Editura Coreus
Publishing, Bucureşti.
10. Ovidiu Bojor (2003) - , Editura Fiat Lux, Bucureşti.

88