Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Despre Pedagogie Imm Kant
Despre Pedagogie Imm Kant
lmmanuel
Kant
Dnrprnpeoagogie
i
I
$
.$
'_
Redactor: Simona Pelin
.$
r$
$
q
d
@ Editura Paideia,2OO2
Str. Tudor Arghezi nr. 15, sector 2
70134 I tsucuregti, Romdnia
5
tel.z (OO4o2l) 2l 1.58.O4; 212.O3.47 i
fax: (OO4O2I) 212.O3.48
e-mail:paideiaGfx. ro
www-paideia. ro I
I
Paideia, 2OO2
80 p. ; 23,5 cm. '(Coleitia cirfilor de seamd)
tsBN 975-s96-lO4-O
371.3
I
l
\
I
lmmanuelKant
Desptepeo^gogie
Traducere de
TTaian BRAILEANU
P6IDEIf,
I)rnrolx
in cuprinsul acestei prefefe incercim sa identificdm problemele
mai deosebite, cu impact actual, ce ar putea fi valorificate qi validate
in perimetrul pedagogiei contemporane, antamate de Immanuel Kant
in lucrarea sa Aber Pddagogik (Despre pedagogie).
Lucrarea Despre pedagogie a fost publicatd in I BO5 qi este o
lucrare-satelit ce graviteazA in jurul celor trei Critici, importanta ei
fiind aceea de a arAta pdnd unde se poate intinde ratiunea practicd
a filosofiei kantiene. cdci, dupa cum preciza Kant, educatia nu este
chematZr sa formeze raliunea speculativi, ci o rafiune care, in
economia qi structura sa, e practica (in intelesul de ,,reflexiune asupra
a ceea ce se intdmpld, dupir cauzele 9i efectele sale" - P. 55).
Aceastir lucrare de mici intindere referitoare la educatie difera,
oarecum, ca metoda, de lucririle axiale-pivot pe care le complineqte,
in sensul ci aici Kant nu mai proced eaza decAt arareori la distingerea
(separarea)factorilor formali, apriorici, a formelor pure ale acfiunilor
morale in confinutul lor de obiecte sensibile 9i elementele empirice,
schimbdtoare qi relative, ci, dimpotrivi, el le contopeqte cu
problemele concrete ale educatiei, cu aspectele aplicdrii ei in
experienla vietii reale de toate zilele.
De la inceput Kant postuleazd cA omul este singura fiinti care
trebuie educati pentru a deveni oM. ,,omul poate deveni om numai
prin educatie. El nu e nimic decit ceea ce face educatia din el"
(p. l7). Educafia este cea care face demarcatia intre om qi celelalte
creaturi (GeschoPt).
trducafia, in centrul cireia se afli disciplina, este aceea care
preface animalitatea in umanitate. ,,Disciplinail opregte pe om si se
abatd prin impulsurile sale animalice de la menirea sa, de la
,-
::il
Immanuel Kant :rl
.t 13
*
inceputul, c
umanitate,, (p. l6) - precizeazd. Kant. Aceastd semnificatie pozitivi
rdnduite du
a disciplinei evidentiatir de Kant ne ajuta sa intelegem cum,
ivegte arta r
corectindu-i iegirile determinate de inclinatia sa sPre libertate
ceva e pdgt
neingrzrditd, disciplina il supune pe om legilor umanitdtii. Desigul
educafia, s
spune Kant, aceasta disciplind nu se formeazA de la sine, in mod
nu se interr
spontan, ci intr-un cadru organizat, institutionalizat printr-o activitate
el, ca arta t
speciald - educatia cu scopuri precise gi mijloace adecvate.
putea si dt
omului ii trebuie ingrijire gi culturi este un al doilea postulat
pe care-l enunld Kant - cultura cuprinzind, pe ldngd disciplini, 9i menirea (s<
instrucfia. Acestea din urmi au o importanld extrem de mare in trebuie inli
devenirea individului uman, pentru cd, spune Kant, ,,cel ce nu e sZr-lcreascZ
Kant, prefe
cultivat e brut (necioplit), cel ce nu e disciplinat e silbatic" (p. lB);
ba, mai mult, ,,neglijarea disciplinei este un rau mai mare decat studiu sist
in ace
neglijarea culturii, cdci aceasta se mai poate completa mai tdrziu;
pedagogie
salbdticia insa nu se poate gterge - gi o greqeald in disciplini nu
poate fi indreptati niciodata" (p. l8). prezenta, <
(p.21)',,8
umanismul lui Kant, derivat din iluminismul epociiin care atrdfit,
(p.22), ex<
prezent, de altfel, in intreaga lui operi, transpare qi in aceastFtlucrare
Launt
de mici intindere despre educa[ie, atunci cdnd el afirmzr:,,neincanta
gandul ca natura umana se va dezvolta tot mai bine prin educalie, sale DesP
cZrreia ii putem da o formd potriviti umanitatii. Asta ne deschide cu care [a
vederea spre un viitor mai fericit al genului uman" 1p. lB). el conchid
in lucrare a sa Despre pedagogie Kant aduce in discutie l) dis
ani
necesitatea reformarii educa[iei vremii lui, cdreia el ii reproqa cir nu-l
izo
formeazd gi nu-l dezvolta pe om pentru a atinge in intregime scopul
iml
existenlei sale. ,,Noi putem lucra - scria Kant - la un plan al unei
educalii mai potrivite, lisdnd urmagilor instructiuni pentru ea, ca 2) cul
dol
s-o poata infaptui incetul cu incetul [...). [Caci) ... educatia este o
artd a cdrei practicare trebuie perfeclionati prin multe generatii. 5) pn
Fiecare generafie, inzestratd cu cunogtintele celei precedente, poate sin
infiptui tot mai mult o educalie care dezvolti in mod propor[ionat anl
toate dispoziliunile naturale ale omului, conducind astfel umanitatea Pr
$d
spre menirea ei" (p. l9-2O).
Unul dintre principiile acestei noi educatii este acela al tratarii 4) m<
diferen[iate a indivizilor, educalia fiind, in viziunea lui Kant, arta de felr
t*
a dezvolta dispoziliunile naturale ale fiecdrui om, gtiut fiind faptul
ci natura nu i-a dat omului pentru asta nici un instinct. Atat Pd
rr$
,9
'.$
.f;
:$
;4
,c
Despre pedagogie
,i
$
.Y
Despre pedagogie ll
rLr
tbr cearot
q textul germi
15 oct
,f
,:,.d
,+,
It
:l!
;iF
t2 Immanuel Kant ,$
r.t{
,,l;
..qI
Consecvent conceptiei sale filosofice de ansamblu, in pedagogia Lti
rE$
sa Kant a implicat la maximum imperativul siiu categoric, care aici :5
si
, ,;P
apare transfigurat astfel: ,,Si ndzuim a considera multe totdeauna
ca datorie. O actiune trebuie si aibi pentru mine valoare nu pentru *
cd e de acord cu inclinatia mea, ci pentru ci prin aceasta imi
indeplinesc datoria" (p. 76).
C
l'1
Prof. univ. dr. Consfanfin STfiOE r..{l
,o
tI
,iT
ili
..t
Tradu
G. Harten
noi pe mi
ExistZ
al lui Kat
nr.77O-7
Jules Ban
lui Barni,
Raymond
iar cea r<
textul ge
15 or
:::w
:rit
i:j
: iyij
u
, 't:
. ,sla
":i\
.:}
.:\
r{
' .q
4ia
aici
una
6
ltru
imi
Nota traducdtorului
ln*ooucere
l6 Immanuel Kant
;i{
proprie. El n-are instinct, 9i trebuie si-gi facd singur planul purtririi sa o anumiti
sale. Cum insd, venind crud pe lume, el nu e in stare s.o facd in tinerefe at
imediat, va trebui ca altii sd indeplineasca aceasta pentru ddnsul. mamei; cdci
Cenul uman trebuie sa producd de la sine, prin proprie cu atdrt mai
strdduintri qi incetul cu incetul, intreaga dispozitiune naturald vor ameste(
a umanititii. O generatie cregte pe alta. Primul inceput putem E o greg
si-l cdutdm intr-o stare primitivi sau chiar intr-o stare perfecti, I sub Pretextt
civilizatd. Dacd se presupune cdr aceasta din urma stare a i li se oPune
I
{
existat mai inainte gi mai intai, in acest caz omul ar fi trebuit t inclinZrrii sal
doar sd se silbdticeasci qi apoi sii recadd din nou in barbarie. i de sZrlbZrti
458 Disciplina il opregte pe om si se abatd prin impulsurile Omului
sale animalice de la menirea sa, de la umanitate. Ea trebuie, disciPlina q
de pilda, sd-limpiedice de a se arunca cu furie qi fara prevedere cdte qtim,
in primejdii. Disciplina este deci numai negativi, anume ea .<. ceva de la t
este acfiunea prin care omului i se ia salbiticia, pe cind \e lor. Sub a<
instructia este partea pozitiva a educatiei. oo miqcZrtorsi
Salbaticia este neatiirnare fata de legi. Disciplina il supune cC) odraslelor I
pe om legilor umanitatii; ea incepe sd-l faci sd simtd * din micile
constrdngerea legilor. Dar aceasta trebuie sd se produci de cu ci Pdsdrile
buna vreme. Astfel, de pildd, copiii sunt trimigi la gcoald, la face sa ne
inceput, nu chiar cu intentia si invete ceva acolo, ci pentru a canari can
se obiqnui sd gadd linigtiti qi si observe exact ceea ce li se vrabie; nu
aratA, pentru ca pe viitor sd nu incerce a infiptui chiar de indatd de canar. I
orice le-ar veni in minte. nu Pot aui
Omul are insa din naturi o atdt de mare inclinare spre gi noi vor
libertate incat, obignuindu-se doar putina vreme cu ea, ii aduce minunat t
orice jertfd. Chiar de aceea disciplina trebuie si se aplice, cum tuturor ge
am spus, foarte de timpuriu, cici, nefircdnd astfel, in urma omul cintdrii et
greu se poate schimba. El ascultd apoi de orice toana. Vedem Omul
acest lucru la neamuri sdlbatice care, stdnd chiar mai lungi decAt cee
vreme in serviciul europenilor, nu se obiqnuiesc totugi niciodata educat nt
a trai dupa felul acestora. Nu e insa vorba aici de un nobil dor De aceea
de libertate, cum cred Rousseau gi altii, ci de o anumitd si fie rii
primitivitate, intrucat aici animalul n-a dezvoltat inci, de un ger
aga-zicdnd,in sine, umanitatea. De aceea omul trebuie deprins atunci ce
de timpuriu si se supuni preceptelor ratiunii. Dacd in tinerefe parte, il i
i se lasi voinfa gi nimic nu i se opune, el pastreazdtoatAviala sd dezvo
's
:-
$
{5iil
. i:!
Despre.pedagogie L7
't*
'*
IB Immanuel Kant ..
la el dispozifiunile naturale. Dacd s-ar face aici cel pufin o
Pncln
experienfd cu ajutorul celor mari gi prin puterile unite ale educz
multora, chiar prin aceasta am primi unele ldmuriri cam pind fdrd i:
unde ar putea ajunge omul. Dar e tot atit de important, pentru C
un spirit speculativ, cum e o trista observalie pentru un existe
filantrop, de a vedea cum cei mari nu au deciit grija lor proprie, tate i
neluind parte la importanta experienli a educafiei, meniti sd dupa
arate cum face natura un pas inainte spre perfecfiune. o a d
Nu e nimeni care, fiind negliiat in tinerelea sa, n_arinlelege mai 1
el insugi, la o varsti mai maturdr, in ce a fost negrijat, fie in poati
460 disciplini, fie in cultura (aga putem denumi instrucfia). Cel ce numi
nu e cultivat e brut (necioplit), cel ce nu e disciplinat e salbatic. ele ri
Neglijarea disciplinei este un rau mai mare decit neglijarea dobd
culturii, caci aceasta se mai poate completa maitirziu; salbaticia agad
insd nu se poate gterge - gi o gregeali in disciprina nu poate fi semi
indreptati niciodatd. poate ci educafia va deveni tot mai bund germ
gi poate ca fiecare generalie urmdtoare va inainta cu un pas s
mai aproape de perfectiunea omenirii- cdci inddrdtul educaliei dezv
se ascunde marea taind a perfectiunii naturii omenegti. De acum dezv
inainte acest lucru se poate infiptui. cici abia acum incepe ajunl
judecata dreapta gi priceperea lamuriti pentru ceea sine
ce-i
intr-adevdr necesar pentru o bund educafie. Ne incdntd gandul ating
ca natura umani se va dezvolta tot mai bine prin educafie, careia desp
ii putem da o formii potrivita umanitafii. Asta ne deschide cud
vederea spre un viitor mai fericit al genului uman. ome
Schifa unei teorii a educafiei este un miref ideal, gi nu iEi c
stricd cu nimic daci nu suntem in stare sa,l infdptuim chiar de copi
indata. Trebuie numai sd nu considerim chiar de la inceput o Nul
astfel de idee ca himerici gi sri nu o denunlam ca un vis cazL
frumos, chiar dacd se ivesc piedici in infaptuirea ei. inair
O idee nu este nimic altceva decdt conceptul despre o pe(
perfectiune ce nu se gisegte incd in experienfi. De pilda, ideea prez
unei republici perfecte, cirmuite dupd regulile dreptafii. Este indi
ea, din aceastd pricind, imposibila? yrai intai, ideea noastrd sa-g
trebuie numai sd fie exacta, gi atunci, cu toate piedicire ce treb
mai stau in calea infdptuirii ei, ea nu este nicidecum
:lr
imposibila. Daca, de pildd, fiecare ar minli, oare din aceastd prlfi
Despre pedagogie l9
j
celei precedente, poate infaptui tot mai mult o educatie care $ila
dezvolti in mod proportionat toate dispozitiunile naturale ale ni le-
qi de
omului, conducand astfel umanitatea spre menirea ei.
Providenta a voit ca omul sZrscoat6rbinele din sine insugi gi i se privir
adreseazA, aqa-zicdnd, cu aceste cuvinte: ,,Pdqegtein lume" - numi
T
cam aqa i-ar putea vorbi Creatorul omului! -,,Eu te-am inzestrat
cu toate dispozifiunile spre bine. fie ti se cuvine si le dezvolti, infdp
gi astfel propria ta fericire qi nefericire de tine insuti depinde." omul
Omul trebuie sd-gi dezvolte abia dispozitiunile spre bine; aces
providenta nu le-a pus de mai inainte gata dezvoltate in el; sunt impr
numai simple dispozitiuni, gi fird sa se desprindd de la sine educ
moralitatea. A se face mai bun, a se cultiva pe sine insugi gi, epe
462 dacd e rau, a infaptui in sine moralitatea, asta trebuie s-o facdr se iv
omul. Dacd reflectdm insi bine asupra acestor lucruri, gasim ci gre9
sunt foarte grele. De aceea educatia este cea mai mare problemi
judit
gi cea mai grea problemi care poate fi data omului spre
dezlegare. Cici cunoaqterea depinde de educatie, gi educatia cae
depinde iariqi de cunoagtere. De aceea educatia poate face imit
numai incetul cu incetul un pas inainte, gi numai prin faptul ci se fi
o generatie transmite celei ce urmeazd experientele gi nut
cunogtinfele ei, cd aceasta, la rdndul ei, addugAnd ceva, le predZr creq
celei ce vine. Numai astfel se poate ivi o nofiune exacta despre prel
modul de educare. Ce mare cultura qi experienti nu presupune sistr
deci aceastd nofiune? Ea nu se putea nagte deci decAt tdrziu, gi
noiingine inca n-am ldmurit-o cu desavdrgire.intrebarea e dacd inv
educatia sa imite cumva in individ formarea umanitdfii in general, de
prin diferitele ei generatii. Pre
DouFr inventii ale oamenilor pot fi considerate, fdrd um
indoiali, ca cele mai dificile: anume cea a artei de guvernare intt
qi cea a artei educatiei, qi totugi se mai discuta in contradictoriu coI
asupra ideii lor. fie
Dar de unde sdrincepem oare sd dezvoltdm dispozifiunile bul
umane? Sa incepem de la o stare de barbarie, sau de la o stare inti
gata cultivati? E greu sd ne gAndim la o dezvoltare din barbarie q
(de aceea, gi notiunea despre primul om e atit de dificila), qi si
noi vedem cum omul, dezvoltindu-se dintr-o astfel de stare, a col
recAzutmereu in barbarie, ridicdndu-se apoi abia din nou din ea. int
i.s
Despre pedagogie 2l
gtiri ce
ucafie care $i la popoare foarte civilizate gasim, in cele mai vechi
apropiere de barbarie -
raturaleale ni le-au lisat insemnate, o accentuati
gi de cita culturd nu e nevoie chiar pentru scris? Aqa incdt' cu
enirea ei.
rsuEigi i se privire la oamenii civilizafi, inceputul artei scrisului l-am putea
in lume" - numi inceputul lumii.
m inzestrat Deoarece dezvoltarea dispozitiunilor naturale la om nu se
le dezvolti, infaptuiegte de la sine, toati educafia e o artd. Natura nu i-a dat
depinde." omului pentru asta nici un instinct. Atdt inceputul, cdt 9i progresul
spre bine; acestei arte sunt sau mecanice, fArA plan, rdnduite dupd
:in el; sunt imprejurAri date, saujudicioase. in mod mecanic se iveqte arta
de la sine educaliei numai in anumite prilejuri, cdnd observam daca ceva
e insuqi gi, e pentru om pigubitor sau folositor. Toatd arta educatiei care
tie s-o flacdr se ivegte numai in mod mecanic trebuie sd cuprindd foarte multe
'i, gdsim
cd gregeligi lipsuri, deoarece nu se intemeiaza pe nici un plan'
: problemi Arta educaliei sau pedagogiczr trebuie szr devinir, agadar, 465
nului spre judicioasi, pentru a putea szrdezvolte natura umana in aga fel
;i educatia ca ea si-gi atingd menirea. Pzrrintideja educati sunt pilde pentru
>oate face imitare dupd care se formeazd copiii. Dar, pentru ca acegtia szt
n faptul cd se facZrmai buni, pedagogia trebuie sd devind un studiu, altfel
ientele gi nu putem avea nici o nidejde din partea ei, iar unul prost-crescut
a, le predi creqte apoi pe altul. Mecanismul in arta pedagogiczr trebuie
ctii despre prefdcut in qtiinfd, altfel ea nu va deveni niciodatd o striduinti
Presupune sistematicd, iar o generalie ar ddratmaceea ce a clddit cealalta.
it tarziu, 9i Un principiu al artei pedagogice Pe care trebuie si-l aibd
rea e dacd in vedere mai ales barbaliicu insarcinareade a alczrtuiPrograma
in general, de educalie este: copiii trebuie educati nu potrivit cu starea
prezentd, ci cu stare a mai bunir, posibild in viitor, a genului
rate, fdrA u-u.t, adici potrivit cu ideea umanitatii 9i cu menirea ei
guvernare intreagd. Acest principiu e de mare importantd. Parintii iqi cresc
!radictoriu copiii de obicei numai aga ca sa se adapleze lumii prezente,
fie ea gi corupti. Ei ar trebui insi sd le dea o educatie mai
>oziIiunile bund, prin care si se infdptuiascd o stare mai buni. Dar aici
: la o stare intAmpinam doud Piedici:
n barbarie l) Pdrintii n-au, de obicei, alta grija decit ca odraslelor lor
tificili), qi sd li se netezeasca bine drumul in lume, 2) iar domnitorii ii
le stare, a considerir pe supugii lor numai drept instrumente pentru
ou din ea. intentiile lor.
$
$
rq
22 Immanuel Kant $
:il
,,.d
Piirinfiigrijesc pentru casd, domnitorii- pentru stat. gi unii, cunogtintelor c
gi ceilalti nu-qi propun ca scop ultim binele suprem universal, cel mult. Dar a
gi nici perfectiunea pentru care e menitd omenirea gi pentru pentru fisc ch
care ea posedd chiar dispozitiuni. schifarea unui plan de fdcut-o PdnA a
educafie insii trebuie ficutd din punct de vedere cosmopolit. nadejde nicicd
$i este oare, in acest caz, supremul bine universal o idee care Prin urmar
ne poate pdgubi in ceea ce consideram a fi binere nostru dejudecata ce
suprem particular? Niciodata! caci, degi se pare ci ar trebui sii de la omulPai
aducem oarecari jertfe pentru aceasta idee, adevarul este ci prin strdduinfz
prin ea sporim totdeauna gi bundstarea noastrii actuala. pentru binele t
$i,
apoi, ce mdrefe urmari o insofesc! Buna educafie e tocmai stiri viitoare t
izvorul din care iese tot binele in lume. Germenii ce se gasesc umane de sco
in om trebuie numai si fie dezvortali tot mai murt. cici ici gi colo cdte
temeiurile raului nu le gisim in dispozifiunile naturale ale numai ca o Pa
omului. cauza rdului nu este alta decdt ca natura nu este adusd inmulIirea lui.
sub reguli. in om nu se afl6 decdt germenii pentru bine. a-l intrebuinta
464 Dar de unde si vina oare starea mai buna a lumii? De Ia intentiile sale.
domnitori, sau de ra supugi? ca acegtia din urmi anume sa se in vedere sco
indrepte mai intai pe sine, gi intatnind, aga_zictnd, pe bunii primul rdnd d
cirmuitori la jumatate de cale? Daca ar fi ca domnitorii s-o numai abild, t
infaptuiascd, atunci mai intai educafia prinfilor trebuie sd devini mai mare, ca
mai bund, care de runga vreme mai are inca marea ripsd ca in cu un pas mal
tinerete nu li se opune nici o rezistenlzr. un arbore insa care sti Prin educ
singur in cdmp deschis creqte strdmb gi igi intinde larg ramurile I ) disciP
sale; un arbore insa care sta in mijlocul padurii creqte, deoarece anima
arborii de langa er ii opun rezistenfi, drept in sus, gi cauti aer qi individ
soare deasupra sa. Aga e gi cu domnitorii. Dar e tot mai bine ca numai
ei sd fie educafi de cineva dintre supugi, decit daca ar fi educafi 2) omul I
de unul de-ai lor. Binele il putem agtepta sa vini de sus numai instruc
in cazul ciind educatia este acolo mai bund! De aceea, in aceasta posesi
, chestiune, va hotari in primul rand striduinfa particularii, iar posibil
nu, cum credeau Basedow gi artii, ajutorur domnitorilor, cdci aceasL
experienta ne invata cd ei nu au in vedere mai intdi binele Unele
suprem universal, ci numai binele statului ror, ca sii,gi atinga citirea
scopurile proprii. Dacd insd dau banii necesari pentru educafie, de Pilt
atunci trebuie sd aibd gi dreptul de a stabili planul ei. Aga e cu Din c
tot ce privegte formarea spiriturui omenesc aga-zi<
ai rdrgirea
$
$
Despre pedagogie 23
:;
,,,
26 Immanuel Kant $
ii{
,l$
anumit fel unica gcoali unde invdfatorii aveau libertatea sd ajut
lucreze dupi metode gi planuri proprii, stAnd in legaturd at6t che
intreolaltd, cat qi cu toti savanlii din Germania. ince
bun
une
Educatia cuprinde in sine ingrijirea qi formarea. Aceasta pen
este I ) negatiud, disciplina care impiedicd numai gregelile; ace
2) pozitiud, instructiune gi conducere, gi aparfine, din acest eit
punct de vedere, culturii. conducerea este indrumarea in indt
aplicarea a ceea ce s-a invafat. De aici rezultddeosebirea dintre toa
instructor, care este numai invafdtor, qi educator, care este un sar
conducdtor. cel dintai dd educalie numai pentru gcoala, cel
din urmdr - pentru viafd. de
Prima epocdra elevului este aceea in care trebuie sa arate ger
supunere gi ascultare pasivd; a doua, in care i se ingdduie sd la,
facd intrebuintare de reflexiunea gi de libertatea sa, dar sub ava
legi. in cea dintdi avem o constrdngere mecanicd, in cealaltd - prc
o constrdngere morald.
Educatia este sau particulard, sau publici. Cea din urmd na1
priveqte numai informafiunea, qi aceasta poate rdmane ins
totdeauna publica. practicarea preceptelor se lasd in seama tat
celei dintiii. o educatie publica completd este aceea care gai
reuneqte amiindouzr laturile, instructia gi formarea morald. mi
scopul este: inlesnirea unei bune educafii particulare. o qcoald dt
in care se face acest lucru se numegte institut de educafie. i-s
Astfel de institute nu pot fi numeroase, iar numarul elevilor d
468 primiti in ele nu poate fi mare, deoarece ele sunt foarte scumpe, sir
chiar numai organizarea lor cerdnd foarte mulli bani. cu ele e qe
aqa ca qi cu azilele de siraci qi cu spitalele. cladirile necesare,
d
salariul directorului, al supraveghetorilor qi servitorilor inghit q
jumdtate din banii menifi pentru acest scop, gi e constatat cdt,
d
dacd s-ar trimite acegti bani sdracilor acasi, ei ar fi ingrijifi cu
mult mai bine. De aceea e gi greu ca in acele institute de if
educatie si intre alti copii decit ai unor oameni bogafi. G[
scopul unor atari institute pubrice este perfecfionarea
educafiei domestice. Daca numai parinfii, sau allii care Ie dau
s{
q
J
:$
'*l
Despre pedagogie 27
2B
d
Immanuel Kant
Iwtx
tctiuneasa nu
rd tipa sau igi
ci el supdri pe
scopurile sale
rscopurile lor,
: ce vrem noi,
:d i se impune
a propriei sale
liber, adicd sd
:e cel mai din
:fel,maitArziu,
lor. Ei cred ci
pita mancare
Fari aplicarea
ririnti bogafi,
n Tahiti, toata
rre avant4jele
;oare puterile,
se bucuri de
tfi, deoarece
rceleaza prin
nd imagine a
-...c
o edt
gher<
folos
incel
numl
casa
el art
dea
doar
acee
J
pirit
den
laptt
,,Ast
prejt
man
extrr
laPt
Pen
mai
insd
$ ;
lrucdt se
priceapa
zi numai
nfie chiar
Itminteri,
.oatd arta
rudentei,
ldreascd,
in felul
Dnrrueebuctgtfizici,
ii mintea
rll
-,t!
, ,i!
.i
:i!
$
,':N
'l$
34 Immanuel Kant s
iH
.S
prim lapte nu i,ar putea prii qi copilului, dat fiind ca natura n-a si nu dir
intocmit doar nimic in zadar. gi s-a aflat, intr-adevir, cd acest sare etc. I
lapte inldturi cel mai bine necurdfenia ce se gisegte la copiii pofta duP
nou-ndscuti gi pe care medicii o numesc meconiu, gi cd deci invioreazi
primul lapte le prieqte foarte mult copiilor. in Rusia,
473 s-a ridicat chestiunea daca copilul n-ar putea fi hrrinit tot beau cu t
aga de bine cu lapte cle animale. Laptele omenesc e foafte rugii sun
deosebit de cel animal. Laptele tuturor animalelor erbivore, rezistirur
traind din vegetale, se serbezegte foarte repede c6nd addugim dar gi mu
ceva acid, de pildi acid tartric, citric, sau mai ales acid din trdi. Circ
stomacul viteilor, numit cheag. Laptele omenesc insi nu se tulburdri
serbezegte deloc. Dacd insd mamele sau doicile maniinci pZrzimcc
cdteva zile numai hrani vegetald, laptele lor se serbezegte tot Ede
aga ca gi cel de vaca etc.; dacd minAncZr insa apoi numai citva mare cZ
vreme iaraqi carne, gi laptele devine tot aga de bun ca inainte. decAt al
De aici s-a tras concluzia cZrcel mai bine gi cel mai priincios termom
pentru copil este ca mamele gi doicile, in timpul cdnd numai 9
alipteazd, sit mindnce carne. Cici, dacd copiii varsd laptele, in virsti
vedem ca el e serbezit. Acidul in stomacul copiilor trebuie sd general
producii deci, chiar mai mult decdt tofi ceilalfi acizi, serbezirea imbrace
laptelui, deoarece laptele omenesc nu poate fi serbezit, bZrutur
altminteri, in nici un chip. Cu atdt mai riu ar fi deci dacd i-am racoros
da copilului lapte care se serbezegtechiar de la sine. Dar vedem nici un t
la alte natiuni cd nu numai acest fapt e hotirdtor. Tungugii de si fie t<
pddure, de pilda, nu mandnci aproape nimic altceva deciit NU VOIT
carne, gi sunt oameni puternici qi sandtogi. Dar astfel de mod int
popoare n-au viafi lungd, qi pe un tinar inalt 9i bine crescut il este bit
putem ridica fdrA mare opinteali, degi la o primd vedere n-am infi
crede cd e ugor. Suedezii insa, dar mai ales nafiunile din Indii, Natiun
nu mindncd aproape deloc carne, qi totuqi oamenii cresc acolo lor mic
foarte bine. Se pare deci cd totul depinde numai de buna arbori ;
sdndtate a doicii, gi ci acea hrani este cea mai buna, care-i 9i coPii
priegte ei mai bine. altmin
Aici se ivegte intrebarea ce hrani ddm mai tirziu copilului, membt
cdnd inceteazdlaptele mamei. s-a incercat de la o vreme incoace daci ir
cu fel de fel de paste fdinoase. Dar nu e bine si hrinim copiii de seama
la inceput cu astfel de alimente. Mai ales trebuie sd avem griji totuqi,
Despre pedagogie 35
s
$;$
'!t
:i8
Despre pedagogie 37
:znddejde, dat
ceva, cum fac doicile, sau in alt fel. Asta este cea dintii
,tuncise crede
depravare a copilului; cici, vdzAnd ci la strigdtul sdu toatd
,e tare. Dar sd
lumea alearga la el, va repeta strigitul mai adeseori.
:a daci nu va
Se poate zice cu adevdrratci copiii oamenilor de rind sunt
alintafi cu mult mai mult decdt copiii aristocratilor. Cici oamenii
ttie nu trebuie
de rdnd se joacd cu copiii lor ca maimutele. tri le cdntZr,ii
tu mai trebuie
dezmiardir, ii sdrutd, danseazi cu ei. Ei cred deci a face
burim natura
copilului un bine alergdnd indati ce fipd copilul 9i jucdndu-se
:atie, atunci e
cu el etc. Cu atdt mai adeseori insZrfipa. Dar, dacir nu bdgam in
ant. gi pentru
seama fipetele lor, ei inceLeazd dupi un timp a tipa. Caci nici o
otugi vrem sd
creatura nu'gi face muncd zadarnicA. Dacd insZrii obignuim sd 476
mai potrivit e
vada implinindu-li-se toate toanele, frdngerea vointei vine apoi
lrag curele in
prea tdrziu. Ldsdndu-i insi sa tipe, ei inqiEi se satura de tipat.
tccio. Copilul
Dar, dacZr le implinim in prima tinerete toate toanele, noi le
e aliptat. Se
stricZrm qi inima, gi moravurile.
ea, in timp ce
Copilul n-are, firegte, nici o notiune despre moravuri, dar
. La noi' insa
dispoziliunea sa naturald se stricir prin asta in aqa fel incdt mai
lste deci mai
t?rziu trebuie aplicate pedepse foarte dure pentru a indrepta
ultii libertate,
iardgi riul pricinuit. Copiii manifesta in urma, cAnd i-am
ntiigarecopiii
dezobiqnuit ca la cererea lor sdr alergim totdeauna la ei, in
lipetele lor, o astfel de furie de care numai oamenii adulti sunt
narea.Modul
capabili, numai cd lor le lipsesc puterile de a-qi pune furia in
rnii farani. Ei
aplicare. in acest timp ei nu trebuie decdt sa strige, 9i toati lumea
:d nu trebuie
vine in grabd; ei domnesc deci ca nigte adevdrafi despofi. Cand
re.Leganarea
insd aceastd domnie inceteazd, fireqte cdrsunt suparati. Cici, 9i
clo gi-ncoace
cdnd oamenii adulti au fost o bucatd de vreme in posesia unei
lmenii adulti
puteri, le vine foarte greu si se dezobiqnuiascd repede de ea.
gi amefealii.
in primul timp, cam in primele trei luni, copiii nu prea vid
tipe. lipatul bine. Firegte cd ei au senzalia luminii, insd nu pot deosebi
namei,unde
obiectele unele de altele. Ne putem convinge despre aceasta
lia sangelui daci le tinem ceva strdlucitor dinainte; ei nu urmaresc acest
r dureroasd.
obiect cu ochii. Cu vizul se ivegte qi facultatea de a rdde gi de
mult pdrfite
a pldnge. Cdnd ajunge in aceastd stare, copilul tipit cu
te pdgubitor
reflexiune, fie ea incd oricit de obscurd. El crede atunci
u-i,de pilda,
totdeauna cd i s-a fdcut vreun rdru. Rousseau zicet daci unui
copil, in vdrsti de cam gase luni, ii dam peste mind, el fipd ca
gi cum i-ar fi cdzut un jdratec pe mdni. El leagd de acest fapt,
N
s
$if"!
ll
58 Immanuel Kant ,{
-T
. .,
intr-adevdr, notiunea unei ofense. Pdrintii vorbesc de obicei negativi, cir
foarte mult de frdngerea vointei la copii. Nu trebuie si le copilul are n
frdngem voinfa, dacir nu le,am fi stricat-o mai intdi. Asta insd mdinile, Pe
este prima depravare, ciind cediim vointei despotice a copiilor, inaintea sa.
ei putdnd dobandi totul cu de-a sila prin fipatul lor. trxtrem de artificiale, cr
dificil e incd in urma de a indrepta acest lucru, qi cu greu vom in gener
reugi candva s-o facem. Se poate face ca copilul sii tacd, dar mai Putine it
in el fierbe fierea, gi cu atdt mai tare e furia sa lduntrica. il atunci ei ar I
obignuim prin aceasta cu prefdcitoria gi cu emofiile interioare. pildZt, s-ar P
477 Aqa, de pilda, e foarte straniu cind pirintii cer de la copii sd le scrie. Cici c
sarute mdna dupd ce i-au bdtut cu varga. li obignuiesc in felul aga de mart
acesta la prefdcdtorie qi fatarnicie. Cdci varga nu este tocmai intrebdm: ,,
un dar chiar aqa de frumos, pentru care ar trebui sd mai gi Copilul ar t
mulfumim, gi ne putem lesne imagina cu ce inimd siruti cA nu gtim t
copilul apoi mina. gi coPilul a
Pentru ca copiii si invefe a umbla, se intrebuinleazd de inventa cu
obicei o cingdtoare gi un cdrucior. Dar totugi e un lucru curios inlocuiascZ
ca vrem sa-i invatam pe copii sd umble, ca gi cum vreun om Unii col
din lipsa de invataturA n-ar fi putut umbla. Mai ales cingdtorile mijloace dt
sunt foarte vdtdmdtoare. Un scriitor se plAngea de ingustimea cirPZrcita?
pieptului siu, defect ce-l atribuia numai cingdtorii. Cici, cum ca aici nu
un copil vrea si prindd toate gi ridicd toate de jos, el se lasa cu numai, qi n
pieptul pe cingatoare. Dar, pieptul sdu fiind inca moale, el se gi a sucur
subtiazi prin apdsare gi pdstreazaapoi aceast6 formd. Cu astfel pdrfilor ext
de ajutoare copilul nici nu invafd a umbla aga de sigur cum e liber, el ig
cazul cdnd invata singur. Cel mai bine este cind ii ldsim sd se corset estr
tiirasci pe pdmdnt pand ce, incetul cu incetul, invati singuri nu l'a imbt
sd umble. Pentru precautiune, podeaua camerei poate fi putea ajut
acoperitd cu pituri de lina, ca sa nu se rdneasca cu agchii qi puternici t
sa nu cadi pe corpuri tari. cZrci care
Se spune de obicei ci copiii pot cidea foarte greu. Dar, coPilul sit
facand abstractie de faptul cd ei nici nu pot cddea greu, lor este suPZ
nici nu le strici daca gi cad citeodata. Ei invald cu atit mai Toate
bine sd-gi giseascd echilibrul gi si se intoarcd aga incAt prin pdgubitoc
cddere sa nu se vateme. Li se pune de obicei pe cap o scufie naturii int
cu margini cdptuqite gi foarte proeminente, incit copilul nu trebuie sZ
poate cddea nicicAnd pe fatd. Dar asta este tocmai o educatie in educat
,,
Despre pedagogie 59
agaiirimaneqiinurmioanumitZrinclinatie.Trebuie,aqadar'
saimpiedicamcauncopilsasedeprinddcuceva;nutrebuie
si ingdduim sd se dezvolte in el vreo obignuintd' I:*
.H
Mulli parinli vor sd-gi deprindd copiii cu toate cele. Dar asta :s
nu-i de nici un folos. cdci natura umani in general, in parte 9i $
,.j
:#ffi'
Despre pedagogie 4l
#
.f
,,.
,,
Despre pedagogie 43
.]*
-r-r
r;a
Despre pedagogie 45
s
H
w
q
46 Immanuel Kant
fie joc cu intenfie gi scop final. Cdci, cu cit in acest fel trupul sufletult
$
copilului va deveni mai putemic Ai mai rezistent, cu atdt este mai am€rndur
la addpost de consecintele vdtdmdtoare ale alintarii. gi gimnastica mai adau
nu trebuie decdt si-i dea naturii directia, agadar ea nu trebuie sd sufletulu
producd gr4ie silitd. Disciplina trebuie si intervind mai intdi, nu formarea
insa informatia. Dar aici se va avea in vedere sd'i formdm pe copii Acea
in cuftura trupului lor gi pentru societate. Rousseau zice: cea morz
,,Nu veti forma niciodati bdrbati de isprava daci nu faceti mai cea dint6
intai gtrengari!". Mai degrabi poate deveni dintr-un bdiat vioi un in privinl
barbat bun, decdt dintr-un tiindr impertinent care-gi dir aere de toate ac<
om degtept. Copilului i se cere numai si nu fie supdrdtor in fi o crea
societate, dar nici nu trebuie sa se arate insinuant. La chemarea Cultt
altora trebuie sd fie prietenos fara impertinentd, sincer fCrrd aceasta
obriznicie. Mijlocul pentru dobdndirea acestui rezultat este: moralizi
numai sa nu stricim nimic, sd nu-i ddm notiuni de bund purtare Cultt
care nu l-ar face decit sd devind timid gi sperios, sau care, pe de scolasti
altd parte, i-ar sugera ideea de a vrea si se impuna. Nimic nu e scolasti
mai ridicol decat cumintenia bdtrdneasci sau infatuarea trebuie t
obraznicd a copilului. in cazul din urmi noi trebuie si facem ca elevul e
copilul sd simtd cu atdt mai mult sldbiciunile sale, dar totugi nici in joc, ct
prea tare superioritatea gi dominatia noastrir, pentru ca el si se fi ocupi
formeze, ce-i drept, prin sine insugi, dar numai ca un om ce trebuie scolasti
sa trdiascd in societate, unde lumea trebuie sd fie, fard indoiali, Aul
destul de incipatoare pentru dinsul, dar gi pentru altii. incerca,
Toby ziceinTristram Shandy cdtre o musci ce il supdrase buni in
lungi vreme, lisdnd-o sa zboare pe fereastrd: ,,Pleacd, animal lisa co;
riu, lumea este destul de mare pentru mine qi pentru tine!". Magazi
485 $i fiecare gi-ar putea lua asta drept devizA. Noi nu trebuie sd incearc
devenim nesuferiti unul altuia; lumea este destul de mare cd ei ar
pentru noi toti. in vede
Asta Pr
aibd ort
abilitati
Ajungem acum la cultura sufletului, pe care o putem numi, dar am
intr-un fel, de asemenea fizicit. Dar trebuie si distingem bine diferite
una de cealaltd natura gi libertatea. A da legi libertdtii este cu cale-afz
totul altceva decdt a forma natura. Natura corpului gi a mult, c
lr:
,:$
.,x
,!
s
q
.E
.d
Despre pedagogie 47
4A Immanuel Kant $
$
La muncd, ocupatia nu este in sine pldcutd, ci noi o el, gi
intreprindem de dragul altui scop. Ocupafia lajoc e, dimpotrivd, de it
pldcutd in sine, fdrd sir avem in vedere vreun scop. Cdnd ne vren
plimbdm, atunci plimbarea insigi este scopul, gi, cu cdt drumul mult
este mai lung, cu atdt ne place mai mult. Daci meryem insi totdr
incotrova, atunci societatea care se afla in acel loc sau vreun ace(
alt lucru este scopul drumului nostru, gi ne place sa alegem ean
drumul cel mai scutt. A$a e gi cu jocul de carfi. E, de fapt, straniu $1
sd vedem cum birbati in toatd mintea sunt in stare sd gadd inse
adeseori ore intregi gi sa amestece ca(i. De aici se vede ca mai
oamenii nu inceteazd aqa lesne de a fi copii. Cdci cu cdt oare e ina
mai bun acel joc decdt jocul de-a mingea al copiilor? Nu chiar iste
ca adultii ar cAlAn pe bdt, dar ei au totugi caii lor de bdtaie. este
E de cea mai mare importantd ca copiii sd invete a munci. sine
-nl
Omul este unicul animal care trebuie sd munceascd. Abia prin
multe pregitiri el poate 4junge sa se bucure de cele necesare
pentru subzistenta sa. Chestiunea dacd cerul n-ar fi ingrijit de de
noi cu mai multd bundvointa lisdndu-ne sa gdsim toate jud
pregatite de mai inainte, aga incdt sd nu mai fim nevoifi sd enc
muncim, va primi, fdra indoiali, un rdspuns negativ; cdci omul sun
cere ocupafii, chiar astfel de ocupatii care implica o anumitdt ma
constrdngere. Tot aga de gregita este ideea cd, daci Adam gi Istc
Eva ar fi rimas in rai, ei n-ar fi facut acolo nimic altceva decdt jud
sd mindnce, si cdnte cdrntece pastorale gi sd contemple jud
frumusetea naturii. Plictiseala i-ar fi torturat pe ei tot aga de fac
bine ca 9i pe alti oameni aflati intr-o situatie asemanatoare. Act
Omul trebuie sa fie ocupat in aga fel incAt scopul pe care-l in
are inaintea ochilor sd-i umple tot sufletul, ficdndu-l sZrnu se tAn
simta pe el insugi, gi cea mai bund odihna pentru dAnsul e cea ex(
4a7 dupi munci. Copilul trebuie deci deprins cu munca. $i in ce h
alt loc oare poate fi cultivati dragostea de muncir, decdt in 4
gcoald? $coala este o culturd siliti.t Este extrem de pdgubitor .:'
dacd deprindem copilul sd considere toate cele ca joc. 4
El trebuie s6 aiba ritgaz pentru recreare, dartrebuie sd fie, pentru 4
"4
t Kant deosebegte ,,silit" de -silnic'. ,,Silit' are sensul de -ducitor s
,$
la scop" - Zwangsmiissig (n.tr.).
l
Despre pedagogie 49
inoio el, gi un timp in care muncegte. Chiar dacd copilul n-ar intelege
potrivi, de indatd folosul acestei constrdngeri, totuqi va observa cu
)dndne vremea marele ei folos. in general n-ar fi decdt sd [inem prea
drumul mult seama de curiozitatea indiscretd a copiilor, rdspunzdnd
:m insir totdeauna la intrebarea lor: ,,pentru ce e asta?" 9i ,,pentru ce e
I vreun aceea?". Silitd trebuie sd fie educatia, dar din aceasta cauzA
alegem ea n-are voie sZrfie silnicd.t
straniu in ce priveqte cultura liberi a fortelor sufletegti, e de
;d gadd insemnat cA eainainteazd mereu. Ea trebuie si aibi in vedere
'ede ca mai ales facultatile superioare. Cele inferioare se cultivi qi aqa
:oare e in aceeagi vreme, dar numai in considerarea celor superioare;
lu chiar istefimea, de pilda, in vederea inteligentei' Aici regula principali
ile. este ca nici o facultate mintald nu trebuie cultivatd izolat pentru
munci. sine, ci fiecare numai in raportare la cealalti, de pildd imaginatia
ria prin - numai in folosul inteligenfei.
)cesare Facultdtile inferioare izolate n-au pentru sine nici o valoare,
lrijit de de pilda un om care are multi memorie, dar nici o putere de
r toate judecare. Un astfel de om nu este, in acest caz, decAt o
toiti sd enciclopedie vie. $i astfel de mdgari de povarZr ai Parnasului
:i omul sunt utili; cici, degi nu pot produce nimic de seama, totuqi cari
numitd materiale pentru ca altii si infdptuiasci ceva bun din ele.
dam gi Iste[imea produce numai prostii daci lipseqte puterea de
r decdt judecare. Inteligenta este cunoaqterea universalului. Puterea de
emple judecare este aplicarea universalului la particular. Ratiunea este
aqa de facultatea de a inlelege legarea universalului cu particularul.
)are. Aceasta culturZr liberd igi urmeazi cursul ei de la copildrie pinit
: care-l in vremea cind tdndrul gi-a terminat toati educatia. Cdnd un
Inuse tAnAr, de pilda, citeazA o reguli generald, il putem face sa arate
lecea exemple din istorie, fabule in care e imbrdcatd aceasti reguli,
iince locuri din poeli unde ea e exprimatd, ddndu'i-se astfel prilejul
:cit in de a-qi exercita istetimea, memoria etc.
i1i
lubitor , Zicala Tantum scimus quantum memoria tenemus2
a joc. are, firegte, adevdrul siu, gi de aceea cultura memoriei e foarte
pentru necesara. Toate lucrurile sunt aga ficute incdt inteligenfa
,;
;{
52 Immanuel Kant :"
,s
,:tr
"
.$
'1
i.j.
.s
Despre pedagogie 53
d
Despre pedagogie 55
,elegem copiii, mai ales bdietii, il iubesc mai mult pe htnl lor decdt pe
crul cel mami. Asta se explicd, fdrd indoiala, prin faptul cd mamele
>dulcel nu-i lasa sd zburde, sd alerge etc., de teamir sd nu li se intdmple
vAldm, ceva. Tata, care ii ceartd, qi chiar ii bate daca n-au fost cuminti,
sunt in ii ia totuqi uneori la cdmp gi ii lasi aici sa alerge, sd se joace qi
si se veseleascd dupd cum e felul biietesc.
ocratic. Se crede ci se poate exercita rirbdarea copiilor prin aceea
ilor sdi, ci-i lisam sd agtepte lungi vreme un lucru dorit. Dar asta n'ar
:r-un fel fi tocmai necesar. Firegte insd cd ei au nevoie de rdbdare cdnd
>ameni sunt bolnavi etc. Ribdarea are doud infdfiqdri. Ea consta sau
r multe in faptul cd pierdem orice speranta, sau in faptul cd dobdndim
buie si curaj nou. Prima infatigare nu e necesarA dacA cerem
noasci totdeauna numai posibilul. Iar cur4j nou putem dobandi daci
afi, dar dorim numai ceea ce e just. La boald, insd, lipsa de nddejde
noascZr strici tot atat de mult cdt e in stare sa indrepte tiria curajului'
:sdnu Cine insi il mai poate dobandi, cu privire la starea sa fizicdr
r din ei sau morali, acela nici nu renuntd la sperantd.
rstituie Copiii nu trebuie fdcuti nici timizi. Ei devin astfel mai ales
rtd,qie daci iegim impotriva lor cu vorbe grele gi ii rugindm adeseori.
rcam a Amintim aici mai ales strigitul multor pirinti: ,,Sa-tifie ruqinel".
[e 9i ei Nu se prea vede de ce adicd ar avea si se rugineze copiii, cdnd,
ste, de de pildi, baga degetul in gura etc. ,,Nu se obiqnuiegte, nu se
religiei cuvine", asta le putem spune, dar nu trebuie sd le strigdm
netoda niciodatd: ,,Sa'ti fie ruginel", decdt in cazul in care mint. Natura
l punct i-a dat omului ruginea ca sd se trAdeze cdnd minte. Dacd deci
rate fi pdrintii nu le vorbesc copiilor niciodati despre rugine decit
atunci cdnd mint, ei in toati viata lor ar rogi totdeauna de ruEine
cere gi atunci cdnd mint. Dacd insd ii facem mereu sd se ruqineze, se
insuqi inradicineazA la ei o timiditate care nu-i va p6rasi niciodati.
tru om Vointa copiilor nu trebuie, cum am sPus-o mai sus, frAntd,
>ortant ci trebuie numai condusir aqa incdt si cedeze in fala piedicilor
u sunt naturale. La inceput, fireqte, copilul trebuie sZrasculte orbeqte.
rseala, E impotriva naturii ca copilul sa comande prin tipntul sdu 9i ca
rivegte cel tare sZrasculte de cel slab. De aceea nu trebuie sd ceddm
rebuie copiilor nici chiar in prima copilirie la tipatul lor, lisdndu-i si
fr prea stoarcdr ceva prin sili. De obicei pdrintii greqesc aici qi se
xvd cA incdpdfaneazd,apoi sd indrepte lucrurile, refuzdnd copiilor, mai
,i*
,1
,d
w
Y
ffi
.H
56 Immanuel Kant l
$
tdrziu, tot ce cer ei. insi e foarte absurd si le refuzdm fdrit modul de git
494 cauza ceea ce agteapti ei de la buniitatea parinlilor, gi asta a actiona du
numai pentru a le opune rezistenld gi a-i face pe ei, cei slabi, disciplind nu
sFrsimti superioritatea pdrinfilor. totuqi cu anii
Copiii sunt alintati cand li se intri in voie, dar sunt cu a cZrrorechitz
desdviirqire rau educafi cind ne impotrivim de-a dreptul voinfei mici acest lu
gi dorintelor lor. Alintarea se face de obicei atiftavreme cdt sunt cere deci de
ojucdrie a parinfilor, mai ales in timput cdnd incep sd vorbeascd. Cdnd co
Din alintare insd rezultir o prea mare paguba pentru toatd viafa. sd-l intimPir
cind ne impotrivim vointei copiilor, ii impiedicdm totodatd, ce-i da crezare e
drept, sd-qi manifeste supdrarea, ceea ce, firegte, trebuie sd se qi il rasplatir
intdmple, dar cu atat mai mult sunt ei furioqi in interiorul lor. avea bine. (
Modul in care ar trebui si se poarte, in acest caz, incA nu l_au cZrciputem f
cunoscut. Regula ce trebuie sd o observiim deci la copiii de pedeapsd, a
viirsti frageda este ca, atunci cind ei lipa gi noi credem ca lise la altceva d<
intampla ceva neplacut, sir le venim in 4iutor, dar atunci cind o bun sau rau
fac din simpld supdrare si-i lasdm sa !ipe. gi aceeagi atitudine Maxime
trebuie observatzr neintrerupt gi mai in urma. Rezistenfa ce o morala treb
intdlnegte copilul in acest caz este foarte naturald, gi este, la copiilor noti
drept vorbind, negativd, intrucilt doar nu facem decdt sd nu le sZrintemeie
intrdm in voie. Unii copii insd capdta de la parinli tot ce cer, este ceva a
daca ii roaga cu stdruinti. Dacd lisdm copiii sd dobdndeascd aruncam ag
totul prin tipete, ei devin rauticiogi; dacd dobandesc insd totul Prima strddt
prin rugdminte, ei devin molegili. De aceea, daca nu intervine o Caracterul
cauza importantd pentru a proceda altfel, noi trebuie sd inceput ne ;
indeplinim rugdmintea copilului. Gasind insd o cauza sa nu o ale umanitZ
indeplinim, noi nu ne vom lisa induplecali nici prin multa rugare. sunt qi ele
orice refuz trebuie sd fie irevocabil. Acest refuz are apoi efectul inteligentd:
nemijlocit cd nu trebuie sA refuzAm adeseori. sa treaci n<
Presupundndu-se, ceea ce totugi nu putem admite decdt potriviti grt
foarte arareori, ci copilul are o predispozilie naturali pentru Dacd vt
incapafanare, atunci e cel mai bine sd proceddm in felul cd, daca dZrmbine st
el nu ne face nimic pe plac, nici noi, la rdndul nostru, nu-i facem anumit plan
lui nimic pe plac. Fringerea voinlei produce o mentalitate de exactitate.
sclav, pe cdnd rezistenfa naturald produce docilitate. pentru mur
Cultura morald trebuie sdrse intemeieze pe maxime, nu pe nici prelunl
disciplind. Aceasta impiedicd necuviinlele, cealaltd formeaza lisa copiilol
i$
'a
,S
.q
.!
Despre pedagogie J/
{
i
d
5B Immanuel Kant
$
{
' il
ceea ce gi-au fixat o dati ca lege. La copii insi nu trebuie si putea int
formdm caracterul unui cetdfean, ci caracterul unui copil. la o virsl
496 Oamenii care nu gi-au propus anumite reguli sunt govditori; Orict
adeseori nu gtim cum sa-i luam, gi nicicdnd nu putem gti bine ascultare
ce trebuie si credem despre ei. D drept ca adeseori ii dojenim calcare z
pe acei oameni care acfioneazAtotdeauna dupi reguli, de pilda de priso:
pe omul care, dupd ceas, a fixat pentru fiecare acfiune un timp Pede
anumit; dar de multe ori aceasta dojana e nedreaptd, gi aceastd a fi onot
regularitate, deqi pare a fi pedanterie, este o dispozilie spre cdnd un
formarea caracterului. inclinatii
De caracterul unui copil, mai ales al unui elev, tine inainte fel de pt
de toate ascultarea. Aceasta este de douii feluri: mai intdi o moralitdt
ascultare falA de de uoin[a absolutd, apoi, in al doilea rdnd, gi este o p
fafa de uoin[a cunoscutd ca ra[ionati pi bund a unui Ped
conducdtor. Ascultarea poate fi dedusd din constringere, gi sau in a!
atunci ea e absolutd, sau din incredere, qi atunci ea e de celdlalt morali I
fel. Aceastd din urmi ascultare, uoluntard, e foarte importanti; luare-ar
dar qi cea dintai e foarte necesara, deoarece pregdtegte copilul (dispozi
pentru indeplinirea acelor legi pe care trebuie sd le indeplineasca caci ace
in viitor ca cetdtean, degi poate cd nu-i sunt pe plac. (dispozi
De aceea copiii trebuie sii stea sub o anumiti lege a Asct
constrdngerii. Aceastd lege insa trebuie sd fie universala, ceea a adolet
ce e de observat mai ales in qcoli. invitdtorul n-are voie sd este sau
arate, intre mai mulfi copii, nici o predilectie, nici o preferinla singur p
fafa de un copil in mod deosebit. Caci altfel legea inceteaza dacAmi
de a fi universala. indati ce copilul vede cd nu toli ceilalli deoarec
trebuie sa se supund gi ei aceleiaqi legi, el devine rebel. numai i
Se tot vorbegte ci copiilor trebuie si li se infaliqeze toate deafi
in aga fel incat ei sa le faca din inclinafie-plicere. in unele pedepsi
cazuri, firegte cd e bine aga, dar sunt multe lucruri pe care nu treb
trebuie sa le prescriem qi ca datorie. Asta aduce apoi mare pedePs
folos pentru intreaga viafd. Cici cu privire ta ddrile publice, la pedePs
munca avutd in diferitele funcfiuni gi in multe alte cazuri, ne caracte
poate conduce numai datoria, nu inclinatia. presupundndu-se inlocuia
chiar cd copilul n-ar pricepe datoria, totuqi e mai bine aqa, gi Ped
copilul va intelege, credem, totugi, ci ceva este datoria sa ca negativ
copil, mai greu, insd, ci ceva este datoria sa ca om. Dacd ar asupra
d
,s
Despre pedagogie 59
,'d
Despre pedagogie 6l
.,
t$
1ft
ttt
{}H
lii;
]T 62 Immanuel Kant :.$
ir;
:\
e sunt
piii lor
sd nu
egtept
nitator
rtrivite U espre ^Pt^ctic\
ebuca{i
u face
igenta
rpilnu
enind.
: chiar
ngete,
Educalia practici cuprinde: l) abilitatea' 2) prudenta'
ifigare ea si
5) moralitat.u. it ce priveqte abititatea, sd avem griji ca
ii este Nu trebuie sd avem aParenla ca
fie temeinicd, qi nu trecitoare.
urma, gi cum am avea cunoqtinfe despre lucruri Pe care totugi mai
t buni apoi nu le putem infdptui. Temeinicia trebuie si se arate
in
ruiesi utititut. gi szrdevinir cuincetul obignuinlzr in modul de gdndire.
i cdnd unui
TemeiniCia constituie elementul esenlial al caracterului
umoqi barbat. Abilitatea e necesard 9i talentului'
pune
loaba, in ce privegte pruden[a, ea rezida in arta de a
rabele cum putem sd ne servim
abilitatea in practica, adicd de a vedea
nevoie
destd, de oameni pentru scopurile noastre' Pentru aceasta e
e cea din urmd
ririntii de multe lucruri. La drept vorbind, prudenla
doilea'
llindd, insugire a omului; insa, dupd valoare, ea ocupd locul al
rici qi Daci ar fi si lisam copilul in seama prudenlei' el ar deveni
Mai ales
inchis qi nepitruns, dar ar putea pitrunde pe ceilalti'
artrebuisdfiedenepZrtrunscuprivirelacaracterulsdu.Arta
aparenleiexterioareestebuna'cuviinfi.$iaceastdartdtrebuie
necesar si
s-o posedim. A pdtrunde pe allii e dificil' dar e
pe noi
pricepem aceastd arti 9i, pL a" aftd parte' si ne facem
adicdr
inqinl impenetrabili. pentru asta se cere disimulare,
acea aparenld exterioari'
ascunderea propriilor defecte 9i
ingaduiti
Disimularea nu este totdeauna fdlamicie, qi poate fi
uneori,darseapropietotugidenesinceritate.Fatdrmiciaeste
indati
un mijloc foarte uracios' Prudenla cere si nu ne iegim
$
q
l ,
t,
t
i
i
i
-t
64 Immanuel Kant
il
din fire; dar nici nu trebuie sd fim prea nepdsitori. Nu
I #
trebuie apoi in exec
deci si fim vehemenfi, dar trebuie totugi si fim hotarafi. zice Horatiu
A fi
hotarat se deosebegte de a fi vehement. un om cdnd am fd
hotdrilt
(strenuus) este acera care are prdrcere pentru chiar dacd n
a voi. Aceasta
contribuie la moderarea afecturui. prudenfa e necesara pentru ceva, dar nu
temperament. de pildi, cd
5ol Moraritatea privegte caracterur. susfine et abstine dimineata P
este
pregdtirea pentru o moderalie infereaptd. Daca vrem lucru, sau p
sa formim
un caracter bun, trebuie sd inliturdm mai intdi pasiunile. dimineata e
omul
trebuie sd se deprindi cu privire ra incrinafiile sare aga diminea[ast
incdt sd
nu devina pasionat, ci el trebuie sd invefe a se lipsi de amdndnd a
ceva dacd
i se refuzd. susfine inseamnd ,,rabdagi deprinde-te a acest fel, Pt
supoftar,,.
se cere curai 9i inclinafie daca vrem sd invdfdm a ne ripsi Ceea ct
de ceva. Trebuie sa ne obignuim cu refuzuri, rezistenf-r hotirdri. La
etc.
Temperamenturui ii aparfine simpatia. o simpatie duioasd mai numeq
gi languroasi trebuie evitatd la copii; ea se potrivegte igi infaPtui<
numai
unui caracter sensibir. simpatia se mai deosebeqte bine daci s
de milii gi
este un rau care constd in a te tot vdicdri despre un rucru Cel ce
sau
altul. Ar trebui sa ddm copiilor bani de buzunar din pliteqte mt
care sii
poatd qiuta pe cei nevoiagi, aici am vedea dacdr omul care I
9i sunt milostivi
sau ba; dacdr sunt insd totdeauna darnici numai intr-o cliPi
cu banii
parintilor lor, asta nu inseamnd nimic. nu se Poa
Maxima Festina tenfe indicd o activitate continu d ra care ceea ce es
trebuie sa ne grabim foarte, pentru a invafa murt, deci avut totdea
festina.
Dar trebuie si invafam gi cu temei, gi deci sd avem timp pentru nimic nici ,
fiecare lucru, deci lente. Or, se pune chestiunea: pricepe cul
' preferabil, ce este
sa avem o mare cantitate de cunogtinfe, sau numai dintr-o dati
una mai micd, dar temeinica? E mai bine sa gtim pufin, Ce folc
dar
acest pufin cu temei, decit murt gi superficiar, caci in sfirgit ziua, iar na
tot se observii ripsa de profunzime, in cazur din urmd. Dar cind imPu
copilul nu gtie, firegte, in ce imprejuriri se poate afla, pentru nimic la sc
a avea nevoie de cutare sau cutare fet de cunoqtinfe; gi, Pentru
de
aceea' cel mai bine este sd gtie din toate cdte ceva temeinic, insemndm
cdci altminteri er ingari pe arlii cu cunoqtinlere sare invdfate Trebui
doar la suprafatd. cdt se Poi
Lucrul cel mai important este intemeierea caracterurui.
. Acesta rezidd in hotirdrea necrintitd a voinfei de a face ceva, gi I ,,Omul ne
:a
q
s
,;*
Despre pedagogte 65
.$
is
.H
6B Immanuel Kant f
cunoasca gi sd iubeascd din suflet dreptul oamenilor, acest de posibili
'
ochi al lui Dumnezeu pe pdmdnt. la un copil
in ce privegte obligatia de binefacere, ea este o obligatie in nici
numai imperfecti. Nu trebuie si facem inima copiilor moale, rugineze 1
pentru afiafectatd de soarta altuia, ci s-o facem hotaratd. Inima norocului
lor sd nu fie plind de sentiment, ci plina de ideea datoriei. Multi trebuie si
oameni devenird intr-adevdr neindurdrtori pentru cd, dupi ce incredere
se ardtasera milogi, sevdzurd adeseori ingelati. A vrea si facem de a-gi ard
1r'''*';;:
ca un copil sd infeleagd latura meritorie a faptelor este in zadar. fie bine d<
Preotii gregesc foarte adeseori prezentdnd operele de de judeca
binefacere ca ceva merituos. Fdrd a ne gdndi la faptul cd in Toate
fata lui Dumnezeu nu putem face niciodatd mai mult decdt putere), sz
5o5 datoria noastrdr, este, de asemenea, numai datoria noastrd de sau delec
a face bine celui sirac. Cici inegalitatea bunistirii oamenilor amdndurc
rezult6, numai din imprejurdri intdmpldtoare. Poseddnd avere, Dorint
eu n-am s'o multumesc decdt faptului ci eu sau predecesorul de avere.
meu am avut norocul sd profitam de acele imprejurdri, iar plicerea 1
considerarea falA de totalitate ram6ne totugi oricdnd aceeagi. pentru co
Invidia se degteapti cAnd facem copilul atent sa se dragostea
pretuiascd pe sine dupd valoarea altora. El artrebui, dimpotrivd, scutire de
si se pretuiasca dupd ideile rafiunii sale. De aceea, umilinta Vicii it
nu este, intr-adevdrt nimic altceva decdt comparafia valorii sau cele
proprii cu perfectiunea morala. Astfel, de pilda, religia creqtind nemultun
invafi nu atdt umilinta, cdt mai vdrtos il face pe om umil, doilea: ne
deoarece, in temeiul ei, el trebuie sii se compare cu supremul in risipa
model al perfectiunii. Foarte gregit este de a face sd stea onoarei.
umilinta in a se pretui pe sine mai prejos de altii. ,,Vezicum se zgdrcenia
poarti cutare sau cutare copil!" etc. - un apel de acest fel nu Virtut
produce decit un fel de gdndire prea putin nobild. Cand omul obliga{ie
pretuiegte valoarea sa proprie dupd altii, el cautd sau si se mirinimiz
inalte deasupra celuilalt, sau sd scadd valoarea celuilalt. Acest cat gi in
lucru din urmi insd este invidia. in acest caz citutAm sd stipdnirei
ndscocim totdeauna in sarcina altuia o gregeald; cdci, daci qi dragost
acel om n-ar exista, nici n-am putea fi comparati cu el, noi am gi cumpdl
fi cei mai buni. Prin reaua aplicare a spiritului de emulatie, nu intreb
se face decdt sd se trezeasci invidia. Cazul in care emulatia ar de vedert
mai putea servi pentru ceva este acela de a convinge pe cineva este nicid
$ ;
,]fr
Despre pedagogie 69
I
I
t, acest de posibilitatea infdptuirii unui lucru, de pildd cind cerem de
la un copil sd invele o leclie aritdndu-i ci altii o pot face.
rbligatie in nici un fel nu ne este ingaduit sd lasdm ca un copil sA
'moale,
rugineze pe alt copil. Toatd trufia intemeiatd pe avantajele
i.lnima norocului trebuie sd cdutdm a o inldtura. ln acelagi timp ins.t
ei, Multi trebuie si ciutdm sZrintemeiem la copii franchetea. Ea este o
lupd ce incredere modesta in sine insugi. Prin ea omul e pus in starea
d facem de a-gi ardta toate talentele intr-un mod cuvenit. Ea trebuie sd,
nzadar, fie bine deosebiti de insolenfd, care constir in indiferenlafalir
rele de de judecata altora.
ul cd in Toate dorinlele omenegti sunt sau formale (libertate ;i
It deciit putere), sau materiale (raportate la un obiect), dorinte ale iluziei
astrd de sau delectZrrii, sau, in sfirgit, ele se referA la simpla durali a
menilor amandurora ca elemente ale fericirii.
C avere, Dorinle de primul fel sunt: ambilia, setea de dominatie 9i
:cesorul de avere. Cele de felul al doilea: plircerea sexuala (voluptatea),
rdri, iar plicerea pentru lucruri (trai bun) sau plZrcerea sociald (gust
lceeagi. pentru conversafie). Dorinle de felul al treilea, in sfdrqit, sunt:
tsise dragostea de via[d, de sdndtate, de comoditate (pentru viitor,
rpotrivi, scutire de grUi).
rmilinta Vicii insA sunt sau cele ale rautafii, sau cele ale josniciei,
r valorii sau cele ale prostiei. Celor dintai le apartin: invidia;
cregtini nemullumirea gi bucuria de paguba altuia; celor de felul al
m umil, doilea: nedreptatea, necredinfa (fatdrnicia), desfrdnarea, at2ft
rpremul in risipa bunurilor, cat 9i a sindtdtii (lipsa de mdsuri) qi a
si stea onoarei. Vicii de categoria a treia sunt lipsa de dragoste,
cum se zg?rcenia, lenea (moleqeala)'
st fel nu Virtulile sunt sau virtuti ale meritului, sau numai ale
rd omul obliga[iei, sau ale neuinoudsiei. Celor dintai le apartine
ru sa se mirinimia (care std in a se invinge pe sine, atdt in rAzbunare,
It. Acest cat gi in comoditate qi in setea de bogdfie), binefacerea,
ttdm si stdpdnirea de sine; la categoria a doua: probitatea, buna'cuviinfi
ci, dacd gi dragostea de pace; la atreia, in sfdrqit, onestitatea, modestia
, noi am gi cump6tarea.
lafie,nu intrebarea e daci omul este din naturi bun sau rdu din punct
ulalia ar de vedere moral. Nici una din amdndoui, cdci din naturd el nu
e cineva este nicidecum o fiinld morald; el devine o fiintd morald numai
I '{
i&i H
70 Immanuel Kant lt$
daca rafiunea sa se inalfa pdna la nofiunile datoriei qi legii. putem umane gi
totugi afirma cd de la origine el are in sine impulsuri spre toate lor de jud
.iiil
viciile, cdci el are inclinatii gi instincte care il imping, deqi rafiunea operelor n
'iti
il mdna in directia opusa. De aceea el nu poate deveni bun din a structuri
punct de vedere moral decat prin virtute, deci prin constrdngere pricepere
proprie, degi poate fi nevinovat ciind lipsesc imboldurile. Cum insi,
Viciile rezultAmai ales din faptul ca starea civilizatAviolenteazd posibil, fa
natura, iar menirea noastra ca oameni este doar de a iegi din Dumneze
starea naturald barbard, in care nu suntem dec6t animale. servindu-
in educalie totul depinde de faptut de a stabili pretutindeni de pildi fi
principii exacte, fdcandu-i pe copii sa le inleleagd qi sd le cZr aceast
primeasca cu pliicere. Ei trebuie si invele a pune in locul trebuie sd
disprefului, urii, oroarea de ceea ce-i revoltdtor gi absurd; religioase
a pune numai oroarea interioara in loc de cea exteioara, falit simpla in
de oameni qi fafa de pedepsele divine; stimd de sine qi demnitate alegem trr
interioard - in locul opiniei oameniror, varoare interioara a acliunii . notiuniab
5o7 9i a faptuirii - in loc de vorbe gi emofii, inteligenld - in toc de sau rea-p
sentiment, qi veselie qi pietate cu buni-dispozifie - in loc de ci nu col
devofiune morocanoasa, timidri gi intunecatd. universal,
lnainte de toate, insd, trebuie sd ferim copiii gi de 6}
y invdtAtoru
.s
primejdia de a pretui prea din cale,afard merita fortunae g Mai ir
(meritele norocului). aceas
*P"
'Lintii totu
*
F echilibrar
,;lPoatdder
in ce privegte educafia copiilor in raportul ei cu religia, se ) Notiu
Rr
ivegte mai intiii chestiunea dacii e posibil sa intipdrim copiilor bine prin
de timpuriu idei religioase. Asupra acestui lucru s-a discutat in acest fr
foarte mult in pedagogie. Ideile religioase presupun totdeauna {*- oamenilo
ceva teologie. Or, ar fi oare sa se poatd preda o teologie { lf-- Dar cr
tineretului , care nu cunoa$te lumea, care nu se cunoaqte incd *'f$
grimeqte
nici pe sine? E oare posibil ca tineretul, care nu cunoagte inci
5 [&t esteo
datoria, sd fie in stare a intelege o datorie nemijlocitd cdtre g E i n u u n l ml
Dumnezeu? Atata e ceft, cd, dacd s-ar putea face ca copiii sd qF a solic
-E [.;
nu fie martori la nici un act de venerafie a fiinlei supreme, 2- '' fugaclunl
chiar sd nuaudi nici numele lui Dumn ezeu, ar fi atunci potrivit dea omul
cu ordinea lucrurilor sd-i conducem mai intai spre scopurile expresia
$
Despre pedagogie
sunt decdt pregitiri la fapte bune, dar nu sunt ele insele fapte consti in
$
bune, gi nu putem deveni pldcuti fiintei supreme in alt mod trebuie sZ
decdt devenind mai buni. precum gi
f,ffi Trebuie sd incepem mai intdi la copil cu legea pe care o in degert a
,ftill poartd in sine. Omul se dispretuiegte pe sine insugi dacFr e ba chiar it
:ilffi
rfrl
nfti
vicios. Acest dispret iqi are temeiul in omul insugi, gi el nu se
dispretuiegte numai din cauzd cd Dumnezeu a oprit rdul. Cdci
nu e necesar ca legiuitorul si fie totodatd autorul legii. Astfel,
Dumneze
pronuntZr
intrebuinf
un principe poate opri in lara sa furtul, fZrA sA poatd fi numit si invete
din aceastd, cauza autorul opririi furtului. De aici omul invafi stipdnulul
sa inteleagd ci numai buna sa purtare il face demn de fericire. ce poarta 1
.1r
r,!i l,egea divind trebuie sii apard totodatd ca lege naturala, caci
ea nu este arbitrara. De aceea religia intrd in orice moralitate.
judecdtort
pronunta
,:i
' Dar nu trebuie si incepem cu teologia. O religie care e Limut
.,j clddita numai pe teologie nu poate conline niciodatZr ceva datorie, c<
moral. Vom gdsi in ea numai fricd, pe de o parte, 9i nddejde 9i divind pe
straduinta de risplatd, pe de altA parte, gi acestea nu produc distrugere
apoi decdt un cult superstifios. Moralitatea deci trebuie sd maltratart
premeargi, iar teologia sd-i urmeze, qi asta se numeqte religie. povdtuim
Legea in noi se numeqte conqtiinfa. Congtiinla este, insecteles
propriu-zis, aplicarea actiunilor noastre la aceastd lege. binele leg
Reprogurile congtiintei vor fi fdrA efect dacd nu ne-o gandim Trebu
ca reprezentdnd pe Dumnezeu, care gi-a stabilit tronul sZru suprema,
sublim deasupra noastrd, dar gi in noi - tribunalul sdu. Dacd cui se roa
religia nu se adaugd la congtiinla moralA, ea este fara efect. decdt puti
Religie fara congtiinfd moralir este un cult superstifios. Vrem Dar trebu
si servim lui Dumnezeu, de pilda cdnd il laudam, cind tinerete, I
preamirim puterea sa, intelepciunea sa, firAsd ne gAndim cum oamenii c
sd implinim legile divine, ba chiar fArAa cunoagte gi a cerceta religiilor, r
puterea sa, intelepciunea sa etc. Aceste preamariri sunt un
narcotic pentru conqtiinta unor astfel de oameni gi o pernZr pe .{
care ea si poatd dormi liniqtitd. .:.
Copiii nu pot pricepe toate notiunile religioase, unele insd Aici, I
trebuie sd li se intipdreascdr, cu toate acestea, numai cd trebuie trebui sd
sd fie mai mult negative decdt pozitive. A-i face pe copii sa adolescet
recite formule, asta nu servegte la nimic qi nu produce decdt o deosebiri
idee gregitd despre pietate. Adevirata veneralie a lui Dumnezeu deosebire
$
,;s
Despre pedagogie 75
sele fapte constZr in a faptui dupi vointa lui Dumnezeu, gi acest lucru
n alt mod trebuie sd-l invefe copiii. Trebuie sd ludm aminte, la copii
precum qi la noi ingine, ca numele lui Dumnezeu sa nu fie luat
pe care o in deqert atdt de adeseori. Chiar dacd il intrebuintdm la felicitiri,
rqi dacd e ba chiar in intentie pioasd, gi acesta este un abuz. Ideea de
gi el nu se Dumnezeu ar trebui sd-l patrundi pe om, ori de cite ori
raul. Cdci pronuntd numele sdu, cu respect, gi de aceea ar trebui sd-l
;gii.Astfel, intrebuinfeze arareori, gi niciodati cu ugurinti. Copilul trebuie
:d fi numit sd invete a simti cu respect pentru Dumnezeu, ca inaintea
nul invati stdpdnului vietii 9i al intregii lumi; mai departe, ca inaintea celui
le fericire. ce poaftd grija de om, gi, in al treilea rind, in sfarqit, ca inaintea
rrald, cZrci judecitorului sdu. Se istorisegte ci Newton, totdeauna cdnd
roralitate. pronunta numele lui Dumnezeu, se oprea o clipi gi reflecta.
gie care e Ldmurindu-i-sein acelagi timp notiunea de Dumnezeu gi de
datd ceva datorie, copilul invati cu atdt mai bine a respecta prevederea
nddejde9i divina pentru creaturi, gi e ferit prin asta de tendinfa spre
nu produc distrugere qi cruzime care se manifesti aqa de multe ori in
:rebuie sZr maltratarea unor animale mici. TotodatA ar mai trebui sd
gtereligie. povdfuim tineretul sd descopere binele in rdu; de pildd, fiarele,
inta este, insectele sunt modele de curdtenie gi sarguinfd. OameniiriiaraLA
lsti lege. binele legii. Pasirile care vdneaza viermi apAra gridina etc.
-o gdndim Trebuie sd le ddm deci copiilor unele notiuni despre fiinta
;ronul sdu supremd, pentru ca ei, vAzdnd pe altii rugdndu-se etc., sd gtie
sdu. Dacd cui se roagd gi de ce o fac. Aceste notiuni trebuie insd sd nu fie
fira efect. decdt putine la numdr qi sd fie, cum s-a spus, numai negative. 5lo
;ios. Vrem Dar trebuie si incepem a le intipiri copiilor chiar din prima
im, cdnd tinerete, ludnd insi totodati bine seama ca ei sd nu stimeze
ndim cum oamenii dupi practica religiei lor, cdci, cu toata diversitatea
i a cerceta religiilor, existi totugi pretutindeni o unitate a religiei.
ri sunt un
) perna pe
iH
,s
Despre pedagogie 75
fl
$
$
.;
.i,$
Despre pedagogie 77
ispozitie.
eprogam
exercitiu
lua parte
datorie.
ntru ca e
lasta imi
gi apoi qi
: ceva ce
:ntru altii
Jat 5) un
copiii sd
sufletele
Copri*
Prefa[dde prof.univ.dr.Constantin
STROE ....................5
Notatraducitorului . . . . . . . . . . . . . . .l.5. .
Introducere.............. . . . . . . . . . . . . . .l .5. .
Tratat .......29
Despreeducatiafizicir ..........35
Despre educatia practicd ......65