P. 1
ISA 315

ISA 315

|Views: 875|Likes:
Published by dianaighian

More info:

Published by: dianaighian on Oct 18, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/25/2013

pdf

text

original

ISA 315 “Identificarea şi evaluarea riscurilor de denaturare semnificativă prin înţelegerea entităţii şi a mediului sau”

• ISA 315 prezintă responsabilitatea auditorului de a identifica şi evalua riscurile de denaturare semnificativă din situaţiile financiare, prin înţelegerea entităţii şi a mediului său, inclusiv a controlului intern al entităţii. • Este aplicabil pentru auditarea situațiilor financiare aferente perioadelor care încep la sau după 15 decembrie 2009

Obiectivul auditorului Identificarea şi evaluarea riscurilor de denaturare semnificativă a informaţiilor, în măsura în care se datorează fraudei sau erorii, la nivelul situaţiilor financiare şi al afirmaţiilor, prin înţelegerea entităţii şi a mediului său, inclusiv a controlului intern al entităţii.

• proceduri analitice.• Auditorul trebuie să ajungă să obţină o cunoaştere a entităţii şi a mediului său. ISA 315 identifică trei proceduri de evaluare a riscului • investigarea conducerii si altor persoane din cadrul entității. suficient pentru a identifica şi evalua riscurile existenţei denaturărilor semnificative ale situaţiilor financiare fie că acestea se datorează fraudei. inclusiv controlul intern al acesteia. fie erorilor şi suficient pentru a pune la punct şi aplica proceduri de audit suplimentare. . • observația si inspecția.

tendinţele vânzărilor sau acordurile contractuale cu clienţii săi . procesarea sau înregistrarea tranzacţiilor complexe sau neobişnuite îl pot ajuta pe auditor să evalueze gradul de adecvare al selectării şi aplicării unor anumite politici contabile • interogări adresate consilierului juridic intern pot oferi informaţii despre aspecte cum ar fi litigiile.Investigarea conducerii si altor persoane din cadrul entității • interogări îndreptate către cei însărcinaţi cu guvernanţa îl pot ajuta pe auditor să înţeleagă mediul în care sunt întocmite situaţiile financiare • interogări ale angajaţilor implicaţi în iniţierea. respectarea legilor şi reglementărilor • interogări adresate personalului de marketing sau din departamentul de vânzări pot oferi informaţii despre modificările intervenite în strategiile de marketing ale entităţii.

sumele.Proceduri analitice Pot ajuta la identificarea existenţei unor tranzacţii sau evenimente neobişnuite. indicii şi tendinţele care ar putea indica aspecte care au implicaţii semnificative pentru audit. în special a riscurilor de denaturări semnificative datorate fraudei. Relaţiile neobişnuite sau neaşteptate care sunt identificate pot ajuta auditorul în identificarea riscurilor de denaturări semnificative. .

Exemple de astfel de proceduri de audit includ observarea şi inspectarea următoarelor: operaţiilor entităţii documentelor (cum ar fi planurile de afaceri şi strategiile). înregistrărilor şi manualelor de control intern rapoartelor întocmite de conducere (cum ar fi rapoartele trimestriale ale conducerii şi situaţiile financiare intermediare) şi ale celor însărcinaţi cu guvernanţa (cum ar fi minutele şedinţelor consiliilor de administraţie) sediile entităţii şi facilităţile instalaţiilor • • • • . informaţii despre entitate şi despre mediul său.Observare şi inspecţie • Observarea şi inspecţia pot susţine interogările conducerii şi a altor persoane şi pot oferi de asemenea.

partenerul misiunii va lua în consideraţie dacă informaţiile obţinute sunt relevante pentru identificarea riscurilor unor denaturări semnificative. • Atunci când auditorul intenţionează să folosească observaţii obţinute din experienţa anterioară cu entitatea respectivă şi din procedurile de audit efectuate în auditurile anterioare.• Acolo unde partenerul de misiune a efectuat alte misiuni pentru entitate. auditorul va determina dacă de la auditul anterior au apărut modificări care pot afecta relevanţa pentru auditul curent .

şi controlul intern al entităţii • schimbări semnificative pe care entitatea sau operaţiile sale le-au efectuat faţă de perioada financiară precedentă. care îl pot ajuta pe auditor să obţină o înţelegere adecvată a entităţiii pentru a identifica şi evalua riscurile de denaturări semnificative ale informațiilor .Experienţa anterioară a auditorului în ceea ce priveşte entitatea şi procedurile de audit efectuate în auditurile anterioare pot oferi auditorului informaţii despre asepecte precum: • • denaturări din trecut şi dacă ele au fost corectate la timp • natura entităţii şi a mediului său.

să îți împărtăşească opiniile în baza informațiilor pe care le dețin despre entitate permite membrilor echipei misiunii să facă schimb de informaţii despre riscurile de afaceri cu care se confruntă entitatea şi modul în care informaţiile financiare ar putea fi susceptibile de denaturări semnificative datorate fraudei sau erorii şi a locului în care acestea pot apărea. oferă o bază pentru comunicarea şi schimbul de informaţii noi între membrii echipei misiunii pe care le-au obținut pe parcursul auditului care pot afecta evaluarea riscului de denaturări semnificative sau procedurile de audit efectuate pentru a aborda aceste riscuri. inclusiv partenerul de misiune.• • • • Partenerul de misiune sau un alt membru cheie al echipei misiunii vor discuta susceptibilitatea unor denaturări semnificative în situaţiile financiare ale entităţii deoarece aceasta oferă ocazia ca membrii cu mai multă experineţă din cadrul echipei misiunii. . momentul şi întinderea procedurilor ulterioare de audit. ajută membrii echipei misiunii să obţină o mai bună înţelegere a potenţialului existenţei unor denaturări semnificative în situaţiile financiare în domenii specifice care le-au fost repartizate şi să înţeleagă modul în care procedurile de audit pe care le efectuează pot afecta alte aspecte ale auditului inclusiv deciziile despre natura.

Ințelegerea entității şi a mediului în care aceasta îşi desfăşoară activitatea Auditorul va obţine o înţelegere a următoarelor: • (a) sectorul relevant de activitate. şi • (iv) modului în care este structurată entitatea şi a modului în care este ea finanţată. inclusiv a cadrului de raportare financiară aplicabil • (b) natura entităţii. inclusiv a: • (i) operaţiilor sale. cadrului de reglementare şi a altor factori externi relevanţi. • (c) alegerea politicilor contabile selectate și aplicarea lor de către entitate • (d) obiectivele și strategiile entității • (e) evaluarea și analizarea performanțelor financiare ale entității . • (ii) structurilor sale de deţinere şi de guvernanţă • (iii) tipurilor de investiţii pe care le face entitatea sau pe care planifică să le facă.

Exemple de aspecte pe care auditorul le poate lua în consideraţie includ: piaţa şi concurenţa. de reglementare și alți factori externi Factorii relevanţi referitori la domeniul de activitate includ condiţiile din domeniu cum ar fi mediul concurenţial.• • • • Factori ce țin de domeniul de activitate. relaţiile cu clienţii şi furnizorii şi evoluţiile tehnologice. inclusiv cererea şi preţurile concurenţei activitate ciclică sau sezonieră tehnologia produsului referitoare la produsele entităţii furnizarea de energie electrică și costuri .

Mediul de reglementare include. Exemple de aspecte pe care auditorul le poate lua în consideraţie includ: principiile contabile şi practicile specifice din domeniu cadrul general de reglementare pentru un domeniu reglementat legislaţia şi reglementările care afectează în mod semnificativ operaţiile entităţii. cum ar fi stimulentele monetare. cadrul general de raportare financiară aplicabil şi mediul legal şi politic. stimulente fiscale. financiare . inclusiv activităţile de supraveghere directă impozitare politicile guvernamentale care afectează în prezent derularea activității entității.• • • • • Factorii relevanţi ce ţin de reglementare includ mediul de reglementare. printre alte aspecte.

standarde de raportare financiară şi legi sau reglementări care sunt noi pentru entitate şi când sau cum va adopta entitatea astfel de cerinţe. modificări ale politicilor contabile ale entităţii.Selectarea şi aplicarea politicilor contabile de ale entității O înţelegere a selectării şi aplicării de către entitate a politicilor contabile poate cuprinde aspecte precum: metodele pe care le foloseşte entitatea pentru tranzacţiile neobişnuite şi semnificative. efectul politicilor contabile semnificative în domeniile contrversate sau care apar pe parcurs pentru care există o lipsă de îndrumări sau de consens semnificative. • • • • .

chiar dacă este dezvoltată cu succces. spre exemplu.  o piaţă care. sau  defecte ale produsului sau serviciului care pot avea ca rezultat atragerea răspunderii și riscul reputațional .Obiectivele şi strategiile şi riscurile aferente pentru întreprindere • Riscul pentru întreprindere este mai vast decât riscul unor denanturări semnificative ale informațiilor dinsituaţiilor financiare. nu este adecvată pentu a susţine produsul sau serviciul respectiv. din:  dezvoltarea de noi produse sau servici care pot înregistra eşec. • Riscul pentru întreprindere poate apărea. deși îl include şi pe acesta din urmă.

sau costuri sporite) . strategiilor şi riscurilor aferente entităţii care pot avea ca rezultat un risc de denaturări semnificative ale informațiilor din situaţiilor financiare includ: progresele din domeniu (un risc potenţial al afacerii ar putea fi. de exemplu. faptul că entitatea nu are personal sau experienţă pentru a face faţă schimbărilor care au loc în domeniul de activitate) produse sau servicii noi (un risc potenţial al afacerii ar putea fi spre exemplu. spre exemplu.•     Exemple de aspecte pe care auditorul le poate lua în consideraţie atunci când obţine o înţelegere a obiectivelor. faptul că cererea nu a fost estimată cu precizie) noi cerințe contabile (un potențial risc al afacerii ar putea. implica implementarea incompletă sau necorespunzătoare. spre exemplu. faptul că există o cerințe mai mari aferente produsului respectiv) extinderea activității (un risc potenţial pentru afacere ar putea fi.

faptul că sistemele şi procesele sunt incompatibile)  efectele implementării unei strategii. spre exemplu. spre exemplu. faptul că există o expunere legală mai mare)  cerinţe curente sau posibile de finanţare (un risc potenţial pentruafacere ar putea fi. cerinţele de reglementare (un risc potenţial pentru afacere ar putea fi. implementarea incorectă sau neadecvată) . spre exemplu. pierderea finanţării din cauza incapacităţii entităţii de a respecta cerinţele)  folosirea echipamentelor IT (un risc potenţial pentru afacere ar putea fi. în special orice efecte care vor duce la noi cerinţe contabile (un risc potenţial pentru afacere ar putea fi. spre exemplu.

Evaluarea și analiza performanțelor financiare ale entității Evaluarea performanţelor. pot motiva conducerea să ia măsuri pentru îmbunătăţirea performanţei entităţii sau să denatureze informațiile din situaţiile financiare. creează presiuni asupra entităţii. În consecinţă. . în schimb. Aceste presiuni. o înţelegere a modului de măsurare a performanţei entităţii îl ajută pe auditor să stabilească dacă presiunile pentru atingerea indicatorilor de performanţă poate avea ca rezultat acţiuni ale conducerii care sporesc riscurile de denaturări semnificative ale informațiilor. indiferent dacă sunt externe sau interne.

analize ale performanţei financiare de la o perioadă la alta informații privind bugetele.      . informaţii pe segmente de activitate şi divizii. includ: principalii indicatori de performanţă (financiari şi nefinanciari) şi principalele ponderi. previziuni.Evaluarea și analiza performanțelor financiare ale entității Exemple de informaţii generate intern folosite de conducere pentru evaluarea și analiza performanţei financiare. departamente sau alte rapoarte pe nivele ale performanţei măsurări ale performanţei angajaţilor şi politici de acordare a unor stimulente comparaţii ale performanţei entităţii cu cele ale concurenţei. tendinţe şi statistici operaţionale. şi pe care auditorul le poate lua în consideraţie. analize ale variaţiilor.

Ţine de raţionamentul auditorului profesionist dacă controlul. Deşi majoritatea controalelor relevante pentru audit este posibil să aibă legătură cu raportarea financiară. fie individual. nu toate controalele care au legătură cu raportarea financiară sunt relevante pentru audit. fie în combinaţie cu alte metode. . este relevant pentru audit.Controlul intern al entităţii Auditorul va trebui să înţeleagă activitatea de control intern relevantă pentru audit.

Natura şi caracteristicile generale ale controlului intern Controlul intern este proiectat. implementat şi realizat pentru a aborda riscurile afaderii identificate care ameninţă atingerea oricăruia dintre obiectivele entităţii cu privire la:  credibilitatea raportării financiare a entităţii  eficienţa şi eficacitatea operaţiilor sale. implementat şi menţinut controlul intern variază în funcţie de mărimea şi complexitatea entităţii. şi  respectarea de către aceasta a legilor şi reglementărilor aplicabile Modul în care este proiectat. .

şi (e) monitorizarea controalelor . pentru scopurile Standardelor Internaţionale de Audit oferă un cadru general util pentru ca auditorii să ia în considerare modul în care diferite aspecte ale controlului intern al entităţii poate afecta auditul: (a) mediul de control (b) procesul de evaluare a riscurilor entităţii (c) sistemul informaţional. inclusiv procesele comerciale aferente. relevante pentru raportarea financiară şi pentru comunicare (d) activităţile de control.• • • • • Structurarea controlului intern în următoarele cinci componente.

• Un sistem de control intren al unei entităţi conţine elemente manuale şi adesea conţine elemente automate. Caracteristicile elementelor manuale sau automate sunt relevante pentru evaluarea de către auditor a riscului şi proceduri ulterioare de audit pe baza acestora. • Combinarea elementelor manuale și automate de control intern ale unei entități diferă în funcție de natura și complexitatea modului de utilizare a sistemului informatic de către entitate. .

Controale relevante pentru audit Factorii relevanţi pentru opinia auditorului în legătură cu faptul dacă un control. inclusiv organizarea sa şi cele privind forma de proprietate • diversitatea şi complexitatea operaţiilor entităţii • cerinţele de reglementare şi legale aplicabile • împrejurările şi componentele aplicabile ale controlului intern • natura şi complexitatea sistemelor care fac parte din controlul intern al entităţii. este relevant pentru aduit poate include aspecte precum următoarele: • pragul de semnificaţie • semnificaţia riscurilor aferente • mărimea entităţii • natura afacerii entităţii. sau detectează şi corectează denaturările semnificative ale informațiilor . individual sau în combinaţie cu altele. luat individual sau în combinaţie cu altele. inclusiv folosirea de organizaţii prestatoare de servicii • dacă şi cum un anumit control specific. previne.

doar interogarea nu este suficientă pentru astfel de scopuri. .Natura şi întinderea înţelegerii controalelor relevante Procedurile de evaluare a riscului pentru a obţine probe de audit despre conceperea şi implementarea controalelor relevante pot include: • interogarea personalului entităţii • observarea aplicării controalelor specifice • analizarea documentelor şi a rapoartelor • urmărirea tranzacţiilor prin sistemul informaţional relevant pentru raportarea financiară Totuşi.

atributele persoanelor care sunt însărcinate cu guvernanţa cum ar fi:  independenţa lor față de conducere  experienţa şi statutul lor  gradul de implicare  gradul de adecvare al acţiunilor lor.Componentele Controlului Intern – Mediul de control Elementele mediului de control care pot fi relevante atunci când se obţine o înţelegere a mediului de control includ următoarele: • Comunicarea şi aplicarea valorilor de integritate si etică – acestea sunt elemente esenţiale care influenţează eficienţa proiectării. administrării şi monitorozării controalelor • Asumarea competenţei – aspecte cum ar fi opinia conducerii cu privire la nivelele de competenţă pentru anumite funcţii şi modul în care acestea se transpun în abilități şi cunoştinţe necesare pentru funcţia respectivă • participarea celor însărcinaţi cu guvernanţa . inclusiv gradul în care sunt puse în discuție problemele dificile şi cum sunt ele urmărite de către conducere şi inetracţiunea acestora cu auditorii interni şi externi .

• Folosofia conducerii și modul de lucru – Caracteristici ale conducerii cum ar fi:  modul de abordare în ceea ce priveşte asumarea şi administrarea riscurilor afacerii  atitudinile şi acţiunile cu privire la raportarea financiară  atitudinile cu privire la procesarea informaţiilor şi funcţiilor şi personalului contabil • Structura organizaţională –cadrul general în care sunt planificate. controlate şi revizuite activităţile unei entităţi pentru atingerea obiectivelor sale. pregătirea. executate. la recrutarea. • Politicile şi practicile de resurse umane – politicile şi practicile care se referă la. consilierea. orientarea. . promovarea personalului şi acţiunile corective. evaluarea. spre exemplu. • Desemnarea autorităţii şi responsabilităţii – aspecte cum ar fi modul în care sunt desemnate autoritatea şi responsabilitatea pentru derularea activităților şi modul în care sunt stabilite relaţiile de raportare şi ierarhiile de autorizare.

punctele slabe în mediul de control poate submina eficienţa controalelor. în special în ceea ce priveşte frauda. nealocarea de către conducere a unor resurse suficiente pentru abordarea riscurilor de securitate a sistemului informatic poate afecta în mod negativ controlul intern prin permiterea unor operări inadecvate în cadrul programelor informatice sau ale datelor. Totuşi. sau procesarea unor tranzacţii neatorizate. deşi acesta poate ajuta la reducerea riscului de fraudă.Existenţa unui mediu de control satisfăcător poate fi un factor pozitiv atunci când auditorul evaluzează riscul de denaturări semnificative a informațiilor. un mediu de control satisfăcător nu reprezintă un mijloc absolut de descurajare a fraudei. Spre exemplu. Invers. .

constau din proceduri şi înregistrări menite şi stabilite pentru: • a iniţia. rezumate şi raportate în mod adecvat în situaţiile financiare. cum ar fi deprecierea şi amortizarea activelor şi schimbările în gradul de recuperare a creanţelor. relevante pentru raportarea financiară şi comunicare Sistemele informaţionale relevante pentru obiectivele de raportare financiară. procesa şi raporta tranzacţiile entităţii şi de a menţine responsabilitatea pentru activele. pasivele şi capitalurile proprii aferente. şi • a asigura că informaţiile cerute pentru a fi prezentate de cadrul de raportare aplicabil sunt acumulate. • a soluţiona procesarea incorectă a tranzacţiilor • a transfera informaţiile din sistemele de procesare a tranzacţiilor în registrul cartea mare • a colecta informaţii relevante pentru raportarea financiară pentru evenimentele şi condiţiile. înregistra. . care includ sistemul contabil. înregistrate. altele decât tranzacţiile. procesate. inclusiv procesele comerciale aferente.• • • • • Componentele controlului intern – sistemul informaţional.

Procesele comerciale au ca rezultat tranzacţii care sunt înregistrate. inclusiv informaţiile contabile şi de raportare financiară. îl ajută pe auditor să înţeleagă sistemele informaţionale ale entităţii care sunt relevante pentru raportarea financiară potrivit circumstanțelor în care se găsește entitatea. Ințelegerea proceselor comerciale ale unei entităţi. produce. care includ modul în care sunt iniţiate tranzacţiile. comercializa şi distribui produsele şi serviciile unei entităţi asigura respectarea legilor şi reglementărilor înregistra informaţiile. achiziţiona. . procesate şi raportate de sistemele informaţionale.• • • Procesele comerciale ale unei entităţi sunt activităţile concepute pentru a: dezvolta.

Ea implică evaluarea eficienţei controalelor la timp şi luarea măsurilor de corecţie necesare. .Componentele controlului intern – monitorizarea controalelor • Monitorizarea controalelor este un proces de evaluare a eficienţei performanţei controlului intern în timp .

• Înţelegerea de către auditor a controlului intern poate ridica semne de întrebare cu privire la capacitatea de auditare a situaţiilor financiare ale entităţii. . Spre exemplu: o Problemele legate de integritatea conducerii entităţii pot fi destul de serioase încât să-l determine pe auditor să ajungă la concluzia că riscul de declaraţii denaturate ale conducerii în situaţiile financiare este de o asemenea natură încât nu poate fi efectuat un audit. o Problemele legate de credibilitatea evidențelor entităţii îl pot face pe auditor să ajungă la concluzia că este puţin probabil să fie disponibile suficiente probe de audit adecvate pentru a susţine o opinie fără rezerve cu privire la situaţiile financiare.Identificarea şi evaluarea riscurilor de denaturări semnificative ale informațiilor • Riscurile de denaturări semnificative la nivelul situaţiilor financiare se referă la riscurile care au legătură în mod special cu situaţiile financiare ca întreg şi care pot afecta numeroase afirmaţii.

prezentarea şi evidenţierea diverselor elemente ale situaţiilor financiare Afirmaţiile folosite de auditor pentru a lua în consideraţie diferitele tipuri de posibile denaturări care pot apărea se împart în următoarele trei categorii şi pot lua următoarele forme: • (a) afirmaţii în legătură cu clasele de tranzacţii şi evenimente pentru perioada supusă auditului: (i) apariţie – tranzacţiile şi evenimentele care au fost înregistrate au apărut şi ţin de entitate. (ii) exhaustivitate – toate tranzacţiile şi evenimentele care ar fi trebui înregistrate au fost înregistrate (iii) exactitate – sumele şi alte date referitoare la tranzacţiile şi evenimentele înregistrate au fost înregistrate în mod adecvat. conducerea face afirmaţii explicite sau implicite cu privire la recunoaşterea. (v) clasificare – tranzacţiile şi evenimentele au fost înregistrate în conturile adecvate. (iv) corectitudine – tranzacţiile şi evenimentele au fost înregistrate în perioada contabilă corectă.Utilizarea afirmaţiilor Declarând faptul că situaţiile financiare sunt în conformitate cu cadrul general de raportare financiară aplicabil. măsurarea. .

.Afirmaţii despre soldurile conturilor la sfârşitul perioadei: (i) existenţă – activele. pasivele şi participațiile la capitalul propriu sunt incluse în situaţiile financiare la sumele adecvate şi orice ajustări de evaluare sau alocare sunt înregistrate corespunzător. iar pasivele sunt obligaţii ale entităţii (iii) exhaustivitate – toate activele. pasivele şi participațiile la capitalul propriu care ar fi trebuit să fie înregistrate au fost înregistrate (iv) evaluare şi alocare – activele. pasivele şi participațiile la capitalul propriu există (ii) drepturi şi obligaţii – entitatea deţine sau controlează drepturile asupra activelor.

(iv) Exactitate şi evaluare – informaţiile financiare şi alte informaţii sunt prezentate în mod corect şi la sumele adecvate. .• Afirmaţii privind prezentarea şi specificarea: (i) apariţia şi drepturile şi obligaţiile – evenimentele. Auditorul poate folosi afirmaţiile aşa cum au fost ele descrise mai sus sau le poate exprima în mod diferit cu condiţia ca toate aspectele descrise mai sus să fie acoperite. De exemplu. (iii) clasificarea și gradul de înțelegere – informaţiile financiare şi alte informaţii sunt prezentate și descrise în mod corespunzător iar prezentările de informații sunt făcute clar. auditorul poate alege să combine afirmaţiile despre tranzacţii şi evenimente cu afirmaţiile referitoare la soldurile conturilor. tranzacţiile şi alte aspecte evidenţiate au avut loc şi sunt specifice entității (ii) exhaustivitate – toate evidenţierile care ar fi trebuit să fie incluse în situaţiile financiare au fost incluse.

Riscuri semnificative • Riscurile de denaturări semnificative ale informațiilor pot fi mai mari pentru tranzacţiile neobișnuite semnificative care decurg din aspecte cum ar fi următoarele:  o mai mare intervenţie a conducerii pentru a specifica tratamentul contabil  o mai mare intervenţie manuală pentru colectarea şi procesarea datelor  calcule sau principii contabile complexe  natura tranzacţiilor neobișnuite. care pot îngreuna implementarea pentru entitate a controalelor eficiente privind riscurile. .

b) Elementele semnificative privind înțelegerea fiecăruia dintre aspectele entității c) riscurile identificate și evaluate privind denaturarea semnificativă a informațiilor nivelul situaţiilor financiare şi la nivelul afirmaţiilor d) Riscurile identificate de către auditor aferente controalelor • Forma şi mărimea documentaţiei sunt influenţate de natura.Documentația Auditorul va înregistra: a) Discuţiile dintre membrii echipei misiunii și deciziile semnificative icare au fost luate. de disponibilitatea informaţiilor furnizate de entitate şi de metodologia de audit şi tehnologia folosită pe parcursul auditului. mărimea şi complexitatea entităţii şi a controlului său intern. .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->