Sunteți pe pagina 1din 41

Capitolul IV

REPERE METODOLOGICE

128
4.1. TEHNICI DE INVESTIGARE
Practica în asistenţă socială necesită utilizarea unor metode,
tehnici şi instrumente specifice. În afara acestei game de cunoştinţe
acumulate în timpul pregătirii academice, practica e inoperabilă.
Asistentul social trebuie să se orienteze spre perfectarea instruirii
Şi educării profesionale prin intermediul cunoaşterii fundamentelor
teoretico-metodologice.

4.1.1. Studiul de caz


Asistenţa socială acordată familiei a fost cunoscută sub numele de
'’family case work" (studiu de caz familial). Aceasta a fost justificată de
obiectivul serviciilor sociale de a asigura bunăstarea şi protecţia
copiilor din familia considerată drept sistem.
Dinamica sistemului familial a determinat asistenţii sociali să-şi
adapteze şi să-şi actualizeze metodologia.
Teoria sistemelor în combinaţie cu modelele din terapia familiaIă
asigură baza teoretică a tehnicilor utilizate în munca cu familia.
Observaţia, la fel ca şi ascultarea activă, dobândesc semnificaţii
metodologice oferind informaţii despre: comportamentul membrilor
familiei adoptive, capacitatea lor de a face faţă crizelor şi dificultăţilor,
modelele comunicării în familie etc.
lnterviul, ancheta socială, istoricul social, utilizarea hărţii eco,
documentarea, matricea ciclului de viaţă, evaluarea sprijinului social,
întocmirea listei cu probleme, cartea vieţii completează gama
instrumentelor şi tehnicilor de lucru cu familiile.
O formă reprezentativă a studiului de caz ar putea fi următoarea 1 :
1. Prezentarea problemelor:
a) Identificarea sistemului clientului (persoana, familia);
b) specificarea problemelor aşa cum au fost ele prezentate
de client, precum şi a altor probleme importante;
c) precizarea problemelor asupra cărora se lucrează.
2. lstoria problemelor
3. Evaluarea capacităţii, punctelor slabe; modele şi caracteristici:
a) sisteme interpersonale:

1
Mariana Spânu, op. cit., pp.152-154

129
- fizic (biologic)
- mental (cognitiv)
- psihologic (emoţional)
- stadiu de viaţă (probleme de dezvoltare)
b) alte tipuri de sisteme:
- modul de funcţionare al sistemului social (familia
sau alte persoane importante, munca, educaţia,
reţeaua suportului social, situaţia financiară);
- contexte ecologice relevante, determinarea
caracteristicilor mediului urban sau rural,
determinarea sistemului economico-social;
- probleme ale diferenţelor care influenţează
situaţia clientului, definirea resurselor şi a imaginii
de ansamblu, a modului de ajutor (etnic, rasial,
cultural, variabila sex, variabila vârstă, statut
socio-economic).
4. Evaluarea
a) cum trebuie definită problema;
b) ce probleme suplimentare s-au perceput;
c) ce factori bio-socio-economici şi de mediu influenţează
problema prezentată;
d) ce defecte ale sistemului clientului sau ale contextului în
care acesta funcţionează vor afecta rezolvarea
problemei.
5. Roluri
a) roluri de intervenţie:
- scopul clientului;
- scopul asistentului social;
- resursele agentiei şi limitele acesteia.
b) pentru fiecare scop sunt precizate obiectivele
c) durata de intervenţie aşteptată şi planificată
d) anticiparea obstacolelor şi cum vor fi ele depăşite
6. Planul de intervenţie
a) metode pentru intervenţie (individ, familie)

130
b) sarcini de implementare: de către cine, cum şi în ce
ordine (sunt precizate persoane fizice şi juridice cu care
se colaborează).
7. Evaluarea planului, a rezultatelor şi a metodelor de măsurare
şi documentare.
8. Problemele etnice, identificarea lipsurilor financiare şi a
deficienţelor de sistem.

4.1.2. Interviul
Interviurile folosite în asistenţa socială se împart, după modurile în
care sunt conduse şi structurate, conform următoarelor clasificări:
- interviul informaţional (de culegere a datelor)
- interviul de diagnostic
- interviul terapeutic
Trebuie precizat faptul că realizarea interviului fără un ghid
reprezintă una dintre gravele erori pe care Ie poate face un asistent
social. În planificarea interviului sau realizarea ghidului de interviu
prezintă importanta întrebări ca de exemplu:
- Care sunt obiectivele intervenţiei asistentului social şi cum vor
fi ele atinse prin intermediul întâlnirilor lui cu clientul?
- Ce decizii sunt vizate pentru a fi formulate în timp?
- Sunt implicaţi în procesul ajutorării clientului şi aIţi
profesionişti?
- Cât timp va dura interviul?
- Unde se va desfăşura?
- Ce tehnici pot fi aplicate în timpul interviului?
- Ce factori trebuie luaţi în consideraţie pentru pregătirea
interviului (culturali, etnici, religioşi etc.)?
- Ce stări ale clientului trebuie avute în vedere pentru pregătirea
interviului (anxietate, furie, confuzie, etc)?
- Ce documentaţie este necesară pentru pregătirea interviului?
lnterviul informaţional este desemnat să obţină materialul necesar
realizării anchetei şi istoricului social al clientului cu care relaţionează
asistentul social. Scopul acestui tip de interviu constă în obţinerea

131
informaţiilor care să-l ajute pe asistentul social să înţeleagă cât mai
bine clientul şi problemele lui.
Pentru acest scop trebuie să se cunoască clientul la el acasă, spre
a-i cunoaşte mentalitatea şi caracterul, să se vadă cum se încadrează
familia lui în mediul social în care trăieşte (care este atitudinea lui faţă
de membrii familiei, rude, prieteni, vecini, faţă de biserică, activitatea
pe care o desfăşoară etc.) Toate aceste informaţii se obţin de la
clientul respectiv printr-o convorbire/interviu în căminul său, de la
membrii familiei, de la rude, vecini, prieteni şi alte persoane cu care
vine în contact.
În realizarea vizitei la domiciliul clientului asistentul social
urmăreşte:
- Comportamentul clientului în mediul familial (schimbările de
comportament într-un cadru familial corespund realităţii
familiale studiate mai mult decât schimbările dintr-un cadru
neutru);
- Cunoaşterea clientului în propria locuinţă constituie premisa
înţelegerii nuanţate a personalităţii clientului pentru care casa
reprezintă un spaţiu sacru;
- Primul impact al asistentului social cu locuinţa c1ientului nu
trebuie să determine exteriorizarea impresiilor negative; de
asemenea este important să fie apreciate lucrurile
semnificative pentru personalitatea clientului chiar dacă ele nu
reprezinta o valoare;
- Clientul poate fi surprins de asistentul social în timpul vizitelor
sale discutând cu prietenii, ascultând sau vizionând programe
radio-tv, supraveghind copiii.
- Chiar dacă aceste aspecte par a distrage atenţia clientului, ele
sugereazâ viaţa reală de familie.
- Clientul are dreptul ca în timpul interviului să opteze pentru
prezenţa unei rude foarte apropiate, pentru a se simţi protejat
din punct de vedere emoţional.
În ceea ce priveşte contactul cu rudele clientului este indicat să
se discute cu fiecare membru al familiei în parte. "Cu rudele se
lucrează în general foarte greu, fiindcă acestea aproape niciodată nu

132
sunt obiective. În orice caz, asistentul social trebuie să fie foarte atent
cu datele furnizate de către rude, deoarece acestea uneori pot da peste
cap toată ancheta socială." 2
lnterviul de diagnostic se deosebeşte de cel informaţional prin
natura întrebărilor, acestea fiind orientate spre decizii specifice care
pot justifica tipuri de servicii oferite clientului în functie de problemele
identificate. De exemplu, dacă asistentul social lucrează pe un program
de asistenţă maternaIă, el va trebui să-şi organizeze interviul de
diagnostic pentru a decide dacă copilul ai căror părinti au depus cerere
pentru plasament, va fi sau nu admis în acest tip de serviciu.

4.1.3. Istoricul social


Conţine date brute despre client precum şi aprecierea acestora de
către asistentul social.
Structura istoricului social:
a) informaţii de identificare a subiectului (nume, prenume, data
naşterii, adresa, telefon, statut marital, religie);
b) motivarea întocmirii istoricului social de către asistentul social;
c) prezentarea succintă a problemei subiectului;
d) prezentarea familiei subiectului (relaţii între membrii familiei,
raporturi intergeneraţionale);
e) date despre sănătatea fizică şi mentală a subiectului;
f) date despre educaţia subiectului şi performanţa intelectuală;
g) date despre situaţia economică a subiectului;
h) date despre rezidenţa şi posibilitatea de deplasare a subiectului;
i) date despre resursele comunităţii necesare sprijinirii subiectului;
j) observaţii şi recomandări.
Istoricul social poate varia, ca informaţie continută, în funcţie de
client şi de circumstanţele în care se află acesta.
Realizarea istoricului social satisface exigenţele metodologice ale
muncii asistentului social cu copilul şi cu familia întrucât cunoaşterea
cu precizie a tuturor elementelor referitoare la viaţa trecută şi prezentă

2
Florica Mănoiu, Viorica Epureanu, Asistenţa socială în România, Editura, All Educaţional, S.A., Bucureşti,
1996, p. 100

133
a subiectului influenţează rezolvarea problemelor şi dificultăţilor
acestora.

4.1.4. Ancheta socială


Ca şi istoricul social, ancheta socială are scopul de a furniza
cuiva informaţii. Acest cineva poate fi statuI sau o organizaţie
nonguvernamentală din domeniul protecţiei copilului, ambele acreditate
spre a lua decizii în domeniul asistenţei sociale ca: alocarea unor
ajutoare materiale sau în bani unor familii aflate în dificultate,
plasament în asistenţă maternală, internare în centrul de plasament,
adopţie etc.
Sursa de informaţie provine în principal tot din declaraţiile
persoanei anchetate cât şi a celor din vecinătate.
Exemple de anchetă socială realizată pentru evaluarea unei familii
de îngrijire temporală/asistent maternal (structură): 3
1. Contacte cu familia
- numele familiei, adresa, număr de telefon;
- data la care s-a primit cererea pentru a deveni asistent
maternal;
- datele interviurilor;
- atitudinea cuplului faţă de procedura de îngrijire sau
plasament;
2. Motivaţia care stă la baza cererii de îngrijire sau plasament
- care dintre părinţi a avansat ideea cererii, dacă sunt amândoi
motivaţi cât timp au cântărit opţiunea;
- experienţe de ordin social şi psihologic care au influenţat
această dorinţă ezitări şi preocupări;
- atitudinea cuplului în legătură cu abandonul, adopţia,
încredinţarea şi faţă de copiii născuţi din" flori";
- atitudinea altor membrii de familie faţă de aceleaşi probleme
planuri pentru îngrijirea copilului;
- ce fel de copil doresc (vârstă, sex, handicap) şi de ce; cât de
flexibilă este familia.

3
B. Bradford, O. Chirilă, M. Popescu, N. Neguţu, M. Tobias, L. Costache, lnstruire şi proceduri pentru asistenţi
maternali. Manual, Hold International Children's services Romania, 1999, pp. 83-85

134
3. Prezentarea tatălui
- cadrul familial privit din punct de vedere al relaţiilor şi dinamicii
familiale;
- experienţe familiale din copilărie şi perioada de maturitate
relaţii cu părintii, fraţii, surori şi alţi oameni;
- climatul vieţii de familie în perioada copilăriei şi adolescenţei ;
- descrierea fizică şi a personalităţii;
- pregătire (studii);
- ocupaţia de bază şi un istoric al activităţii profesionale;
- cazier judiciar.
4. Prezentarea mamei
- aceeaşi ca pentru tată
5. Relaţiile maritale
- relaţiile înainte de căsătorie;
- data căsătoriei;
- cum au evoluat relaţiile dintre soţi;
- cum au rezolvat perioadele de stres, conflict, schimbare;
- calitatea comunicării între parteneri;
- compatibilitatea rolurilor;
- cum îşi petrec vacanţele şi perioadele de recreere (separat sau
împreună);
- căsătorii şi divorţuri anterioare.
6. Copiii în familie
- descrierea dezvoltării şi personalităţii copiilor;
- relaţiile acestora cu părinţii, fraţii, colegii;
- nivelul educaţiei şi rezultatele şcolare;
- hobby-uri, interes pentru o anumită activitate;
- atitudinea copiilor faţă de planurile de plasament şi
încredinţare.
7. Experienţa de părinte, experienţa cu alţi copii
- ce ştiu despre meseria de părinte;
- diverse teorii legate de creşterea şi educarea copiilor metode
de a impune disciplina;
- relaţiile actuale dintre părinţi şi copii

135
- la ce fel de activităti participă împreună cu copiii.
8. Starea de sanătate
- istoric al stării de sănătate al fiecărui membru de familie.
9. Starea materială
- venitul anual, economii, alte bunuri materiale, datorii, rate cum
işi gospodăresc venitul (bugetul de familie).
10. Religia
- ce cred despre religie şi ce religie practică.
- cum consideră valorile spirituale, materiale şi statutul
social.
11. Familia şi comunitatea
- descrierea casei;
- descrierea comunităţii;
- compoziţia etnică a comunităţii;
- atitudinea comunităţii fata de persoanele ce provin din etnii
şi culte diferite.
I2. Rezumat şi recomandări
- un rezultat al caracteristicilor solicitantului care-i conferă
sau nu posibilitatea de a acorda îngrijire unui copil.

4.1.5. Documentarea
Asistentul social utilizează tehnica documentării folosind diverse
surse de informare privitoare la client (instituţii, agenţii asociaţii etc).
Aceste informaţii constau în fişe medicale, rapoarte de examinare
psihologică şi psihiatrică, proces verbal întocmite de poliţie, sentinţe
penale, pe care asistentul social Ie va solicita numai după ce a primit o
aprobare din partea clientului.

4.1.6. Observaţia
Scopul observaţiei constă în identificarea naturii şi structurii
interacţiunilor care se stabilesc între membrii familiei. Utilizarea unui
ghid de observaţie, ca şi în cazul interviului, reprezintă o necesitate
pentru abordarea coerentă, logică şi organizată a dinamicii familiei.
Întrebarile care ar putea să orienteze asistentul social în obţinerea

136
informaţiilor despre funcţionarea familiei şi despre structura relaţiilor
din interiorul acestuia pot avea următoarea succesiune:
- Cum pot fi definite raporturile din cadrul familiei? Există
numeroase modalităţi de a aprecia aceste raporturi; asistentul social
face evaluarea în funcţie de răspunsurile obţinute la întrebări precum:
care sunt membrii familiei biologice (părinţi naturali, copii naturali),
care sunt membrii familiei legale declarate prin căsătorie, divorţ sau
adopţie, ori prin ordine de plasament şi îngrijire temporară, cum sunt
împărţite responsabilităţile de îngrijire a copilului sau cum sunt
îndeplinite sarcinile pentru supravieţuirea şi funcţionarea familiei;
- Ce fapte sau evenimente pot descrie familia? Aici răspunsul
diferă în funcţie de o serie de informaţii referitoare la numele, sexul,
vârsta membrilor, etape de dezvoltare a acestora, dacă familia resimte
necesitatea de a evidenţia identitatea religioasă, etnică sau culturală,
care este contextul de vecinatate în care trăieşte familia, care sunt
sursele veniturilor, care este istoria divorţului, a abandonului şi cum au
afectat boala şi dizabilităţile funcţionarea familiei;
- Cum sunt performate funcţiile familiei: cum funcţionează familia
ca unitate economică, cum sunt îndeplinite sarcinile zilnice de igienă
personală şi la nivelul familiei; cum realizează familia socializarea
copiilor şi care sunt metodele de educaţie utilizate, oferă familia
membrilor săi sentimentul identităţii şi al apartenenţei, este familia
aceea care dezvolta sentimente de permanenţă, intimitate, dragoste şi
identitate?;
- Care sunt graniţele subsistemelor, regulile şi rolurile care
guvernează interacţiunile din familie? Într-o familie funcţională graniţele
subsistemelor sunt bine precizate şi normele care reglează
interacţiunea şi funcţionarea subsistemelor sunt clare; structurile de
comunicare şi de putere sau structurile de comportament sunt definite
în termeni accesibili pentru toţi membrii familiei. Prin contrast, într-o
familie cu probleme asemenea reguli nu sunt respectate şi nu
delimitează subsistemele în mod corect. De asemenea, rolurile
pe care părinţii Ie îndeplinesc în familie reprezintă un semn al modului
în care suint îndeplinite sarcinile zilnice prin abilităţi parentale de
îngrijire şi educare a copiilor. Gradul de îndeplinire a rolurilor în cadrul

137
familiei reprezintă un indicator cert pe care asistenţii sociali trebuie să-l
supună observaţiei;
- Care sunt demersurile morale şi etice ale familiei? Aici apar
noţiuni ca: obligaţie, fidelitate, corectitudine, sacrificiu, respect faţă de
standardele morale, credinţe religioase, convingeri spirituale;
- Cum sunt luate deciziile în familie? Toate familiile dezvoltă
structuri şi stiluri de decizie, familiile clasificându-se în funcţie de
modul în care membrii participă la acest proces;
- Care sunt problemele emoţionale ale familiei? Membrii familiei
pot fi predominant anxioşi, trişti, furioşi, suspicioşi dar şi degajaţi,
caracterizati de gândire flexibilă, adaptabili, cu o stare de spirit care să
Ie permită angajarea în diferite activităţi şi interacţiuni social-umane;
cum acceptă membrii familiei diferenţa? Pornind de la premisa că
fiecare reprezintă o unicitate este de aşteptat ca şi în interiorul familiei
să se manifeste
contradicţii între personalităţi, între unicităţi şi chiar să apară dificultăţi
în acceptarea diferenţei.
"În cursul observaţiei suntem nevoiţi să întrebăm şi să ascultăm ce
spun şi mai ales cum spun, cum prezintă evenimentele şi faptele,
subiecţii observaţi. Ce spun trebuie notat, dar şi verificat; cum spun
(adică mimica, gesturile, reacţiile spontane, etc.) trebuie descris în cele
mai mici amănunte, pentru a nu pierde elemente semnificative." 4
Observaţia face referire cu precădere la comportamentul nonverbal şi la
concordanţa dintre acesta şi comportamentul verbal. Uneori mesajele
nonverbale pot exprima cu mult mai mare claritate adevaratele trăiri pe
care Ie încearcă o persoană la un moment dat. Tocmai de aceea,
observaţia este o metodă des folosită în asistenţa socială.
De exemplu pentru copiii instituţionalizaţi se întocmesc fişe de
observaţie. Acestea sunt repetate avându-se în atenţie întreaga
personalitate a copilului.
Desfăşurându-se astfel în timp, observaţia depăşeşte caracterul
fragmentar şi incomplet al observaţiei empirice.
În concluzie, scopul observaţiei în asistenţa socială e acela ca
sporeşte cantitatea şi calitatea informaţiilor.
4
Vasile Miftode, Metodologia sociologică, Metode şi tehnici de cercetare sociologică, Editura PortoFranco,
Galaţi, 1995, p. 143

138
4.1.7. Evaluarea sprijinului social
Sprijinul social este o componentă a reţelei sociale cu care
fiecare individ sau grup interacţionează în contextul vieţii comunitare
sau sociale.
S-a constatat ca familiile care au nevoie de sprijin social. Sunt
adesea izolate de rude sau prieteni, fiind în incapacitatea de a-şi
rezolva problemele legate de satisfacerea necesităţilor fundamentale.
Acordarea sprijinului social necesită întocmirea unei mape a
reţelei de relaţii sociale care foloseşte drept instrument în atingerea
obiectivului propus de către asistentul social: dezvoltarea de către
client a capacităţii de auto-percepere şi de auto-evaluare realistă.

Mapa reţelei de relaţii sociale; proiectul de sprijinire socială a familiei 5


Data...
Asistentul social...

Şcoală,
loc de
muncă
Alte
Prieteni familii

Biserică,
Vecini cluburi,
organizaţii
Servicii
formale

4.1.8. Întocmirea listei de probleme


Realizarea acestei liste determină obţinerea unui plus de informaţii
de la client, iar lista în sine constituie un element de lucru pe care
asistentul social îşi structurează ghidul de interviu. Unul dintre
dezavantajele listei se referă la faptul că nu subliniază punctele forte
ale personalităţii clientului, ci dezechilibrele create.

5
E.M.Tracy, J.K.Whittaker, Families in Society, The Journal of Contemporany Human Services, 1990 apud.
Mariana Spânu, op. cit., p. 169

139
Ex. listă de probleme (pentru un copil abandonat într-un centru de
plasament):
- condiţii materiale precare (mama stă într-o locuinţă închiriată
formată din 2 încăperi/camere mici);
- resurse financiare limitate (salariul concubinului mamei-
1 000 000 lei pe lună);
- mama minorului (divorţată în prezent) locuieşte cu concubinul,
având în îngrijire încă patru copii;
- ambii consumă băuturi alcoolice;
- dezinteresul mamei faţă de copil (nu I-a vizitat niciodată în
centrul de plasament);
- mediul instituţional (lipsa de afectivitate, retard în ceea ce
priveşte limbajul).
- întreruperea legăturii cu fratii şi tatăl natural.

4.1.9. Matricea ciclului de viaţă


Cunoaşterea de către asistentul social a ciclului de viaţă familial
pentru fiecare caz este importantă în lucrul cu familia, deoarece
membrii familiilor se află în etape diferite ale acestui ciclu. Utilizarea
unei matrici poate ajuta pe asistentul social să organizeze abordarea
fiecărei probleme şi a fiecărui membru în funcţie de aspecte fizice,
psihologice, sociale, precum şi în legătură cu necesităţile asociate
etapelor vieţii.
Membrii familiei Etapele de vârstă
0-1 2-4 5-7 8-12 13-17 18-22 23-34 35-60 >60
Bunica ‫٭٭‬
Tatăl ‫٭٭‬
Mama ‫٭٭‬
Fiul ‫٭٭‬
Fiica ‫٭٭‬
Fiica ‫٭٭‬

4.1.10. Genograma
Genograma sau arborele familial descrie tipurile de relaţii şi
evenimentele care s-au desfăşurat de-a lungul generaţiilor. Naşterea,
decesele, divorţurile, crizele şi aIte evenimente semnificative de viaţă

140
pot fi înregistrate pe scurt. O prezentare de caz de mai muIte pagini
poate fi condensată în câteva pagini.
Genograma se completează de către asistentul social împreună
cu familia şi ajută la dezvăluirea regulilor nescrise ale familiei,
secretelor, tabu-urilor. Citirea unei genograme pe mai muIte generaţii
poate conduce la sesizarea anumitor evenimente care se repetă în
familia respectivă cu o anumită frecvenţă (creşterea copilului de către
mame singure, abuzul fizic, divorţul etc.)
Simbolurile folosite vor fi menţionate într-o legendă.
Ex.

Bărbat Femeie

Căsătorie Relaţie Separare Divorţ


Relaţie solidă tranzitorie

Deces
- Relaţie solidă
- Persoana care se implică mai mult
- Relaţie tranzitorie
- Relaţie conflictuală

Genogramă-exemplu:
70 60

30 45 40 42

5 3

4.1.11. Harta Eco


Harta Eco precizează locul unei persoane sau a familiei sale în
contextul social. Ca şi în cazul genogramei la întocmirea hărţii Eco se

141
va folosi un set de coduri-menţionat în legendă. Harta Eco oferă
răspunsuri la următoarele întrebări:
- Care sunt relaţiile dintre membrii familiei?
- Cum interacţionează familia cu rudele, prietenii şi cu vecinii?
- Membrii familiei au locuri de muncă?
- Copii au acces la sistemul educaţional?
- Care sunt performanţele intelectuale ale membrilor familiei?
- Familia are un venit suficient pentru a acoperi cheltuielile de
întreţinere, hrană, transport, educaţie?
- Familia participă la activităţi religioase, sociale, politice,
culturale?
- Membrii familiei sunt marcaţi de stress?

Hartă Eco - exemplu

Relaţii
conflictuale Legături cu
prietenii Apreciază
cu foştii socri practica Şofer
casnică
religioasă
Nu fumează, nu
bea
40 35 38
Legături cu
prietenii
Munceşte la
negru în
străinătate Relaţii bune cu
4 3 bunicii materni

Nu apreciază Nu are Hiperactiv Prietenoasă


practica nici un
religioasă prieten

Se află într-un
centru de Comportament
plasament violent

4.1.12. Cartea Vieţii


Cartea Vieţii reprezintă un instrument cu valoare terapeutică. El
este folosit cu scopul de a ajuta un copil dat spre îngrijire sau adoptat

142
de a-şi dezvolta un sens al identităţii şi de a-şi înţelege experienţele
generate de separare sau plasament. Cartea Vieţii este folosită pentru
a ajuta un copil:
- să dezvolte un sens al continuităţii şi al identităţii;
- să înţeleagă separările din trecut şi plasamentele actuale
reducând confuzia şi neînţelegerea asupra acestor experienţe;
- să evite să folosească într-un mod nesănătos fanteziile în
încercarea de a coopera cu experienţele dureroase ale vieţii
sale;
- să-şi amintească persoane semnificative şi evenimente din
copilărie;
- să menţină o evidenţă a celor mai importante informaţii
personale (certificat de naştere, informaţii medicale, fotografii
cu membrii familiei, premii şcolare ).
"Cartea Vieţtii e o carte realizată în mod individual acoperind perioada
de la naştere până în prezent scrisă de către copil cu propriile sale
cuvinte. în general cuprinde o descriere a ceea ce i se întâmplă
copilului, unde, de ce, dar şi a sentimentelor copilului despre ceea ce
se întamplă. În carte pot fi incluse fotografii, desene, premii, certificate,
scrisori de la părinţii de Îngrijire anteriori sau părinţii adoptivi şi părinţii
naturali, certificatul de naştere, genograma şi orice altceva care ar
putea fi inclus de către copil în mod particular." 6

4.1.13. Consilierea
"În sensul promovat de asociaţia britanică în domeniu, consilierea
include acţiunea desfăşurată individual sau cu mai muIte persoane,
orientată spre:
- dezvoltare personală
- sprijin în situaţiile de criză
- ajutor psihoterapeutic
- rezolvarea problemelor" 7
Din perspectiva clientului pot fi abordate opt stadii ale consilierii:

6
K. Backhaus, Last book: Tools for working with children in placement, Social Work, 29 nov. dec., 1984, pp.
551-554 apud. Mariana Spânu, op. cit., pp. 184-185.
7
Daniela T. Gârleanu, Consiliere în asistenţa socială. Curs, editura Universităţii "AI. I. Cuza", Iaşi, 2002, p.1

143
1. Conştientizarea problemei: "Am o problemă!" sau "cred că sunt
într-o dificultate!";
2. Construirea unei relaţii cu consilierul: "Cred că acest consilier
mă poate ajuta";
3. Motivaţia: "Cred că pot să-mi îmbunătăţesc situaţia!"
4. Conceptualizarea problemei: "Problema mea nu este de
nerezolvat, dar are o serie de componente care nu pot fi
schimbate";
5. Explorarea strategiilor: "Înteleg că sunt câteva planuri de
acţiune pe care pot să Ie încerc pentru a-mi ameliora situaţia";
6. Selecţionarea strategiei: "Cred că această abordare m-ar ajuta
şi sunt gata să o încerc";
7. Implementarea: "Aceasta abordare mă ajută foarte mult!"
8. Evaluarea: "Deşi aceasta abordare mi-a luat o parte din timp şi
a solicitat efort, consider că a meritat."
După evaluarea situaţiei clientului, asistentul social trebuie să ia
o decizie. Decizia înseamnă, de cele mai multe ori, o alegere între mai
multe posibilităţi, variante, scenarii. în cazul unui copil semi-
abandonat/abandonat poate fi adoptată una din următoarele soluţii:

COPILUL PROBLEMĂ Decizii


posibile

Reinserţia familială Internarea socială

În familia de În familia Pe termen Pe termen


origine substitut lung scurt

Cu efecte Cu efecte Adopţie sistem Cu relaţii Fără relaţii


pozitive negative parentale
foster parentale

"Imaginea" -ipoteză a unui "arbore decizional" 8


Pentru fiecare decizie asistentul social trebuie să prezinte
argumente şi totodată să identifice efectele, consecinţele negative
posibile întrucât e vorba de protecţia şi destinul unei fiinţe umane.

8
Vasile Miftode. op. cit, p.108

144
4.2. STUDIU DE CAZ nr. 1

4.2.1. Prezentarea cazului

145
Familia D., formată din D.E.I. şi D.E.V., s-au căsătorit la 2 iulie
1992. Decoperind că, din motive medicale, nu pot avea copii au hotărât
să adopte unul şi anume o fetiţă.
La 11.09.2000, familia D. a telefonat la organizaţia Holt pentru a
cere informaţii cu privire la procesul de adopţie. Aceştia au aflat despre
serviciile oferite de Holt prin intermediul mass-mediei.
La 28.09.2000 a avut loc prima întâlnire cu familia în care aceasta
şi-a exprimat dorinţa de a începe demersurile în vederea atestării ca
familie aptă să adopte. Aceştia doreau o fetiţă între 3 şi 12 luni. Li s-a
explicat că, în continuare, se va identifica un copil adoptabil dar că nu
ei sunt aceia care aleg, ci asistentul social Ie va prezenta un copil
potrivit.
Deşi soţul a mai fost căsătorit, având un copil din căsătoria
anterioară, în vârstă de 14 ani, acesta a fost de acord cu adopţia
întrucât işi doreşte un copil la fel de mult ca şi soţia sa. Familia D.
consideră că numai un copil îi va face să se simtă împliniţi.
Familia D.E.I. şi D.E.V. a hotărât să înceapă procesul de adopţie
din aceI moment întrucât şi-a cumpărat un apartament şi consideră că e
momentul optim pentru demararea procedurilor de adopţie.
La data de 17.10.2000 s-a realizat o vizită la această familie. Au
avut lor discuţii despre cum s-au decis să adopte, istoric personal,
relaţia de cuplu şi alte informaţii necesare raportului de evaluare în
vederea atestării ca familie adoptatoare.
La 21.11.2000 familia D. a fost atestată ca familie adoptatoare de
către Comisia Pentru Protectia Copilului Bacău.
Copilul identificat ca fiind potrivit pentru această familie a fost
H.I., născută la 4.01.2001, eligibilă pentru adopţie prin consimţământ.
Mama acesteia, încă din perioada sarcinii şi-a exprimat dorinţa ca acest
copil pe care-l va naşte să fie adoptat.
Timp de o lună fetiţa a fost crescută de mama naturalăa iar la o
lună şi trei zile a fost plasată la un asistent maternal (la data de
6.02.2001).
La 21.03.2001 asistenţii sociali au realizat matching-ul teoretic
pentru copilul H.I.. S-a prezentat familiei D. raportul psiho-social al
fetiţei, s-a discutat despre istoricul medico-social etc. Deşi fetiţa

146
prezenta miopie (moştenită de la mama sa naturală) familia D. a fost
deschisă şi nu s-a îngrijorat considerând că nu este o tragedie dacă
aceasta va purta ochelari. S-au arătat fotografii cu fetiţa iar familia D. a
plăcut-o, dorind să o vadă.
În data de 23.03.2001 familia D. împreună cu asistentul social au
mers la asistentul maternal să vadă fetiţa. Soţii s-au decis să continue
procesul de adopţie. S-a stabilit un program de vizite astfel încât
adaptarea (in mometul plasării) să fie bună.
Doamna D.E.V. a fost zilnic la asistentul maternal, participând la
hrănirea copilului, la momentele de joacă, la activităţi privind igiena
fetiţei, la vaccinare etc.
În urma anchetei sociale s-a revocat hotărârea de plasament la
asistentul maternal şi s-a încredinţat în vederea adopţiei copilul H.I. la
această familie. În data de 4.04.2001 a avut loc, deci, plasarea efectivă
a copilului la familia D.
Între 4.04.2001 şi 13.07.2001 asistentul social a realizat vizite în
familia adoptatoare, discuţii la telefon şi diferite întâlniri care au vizat
adaptarea copilului în familie. Mai mult chiar, la 28.04.2001 doamna
D.E.V. a venit cu fetiţa la training-ul pentru familiile adoptatoare care a
avul loc la sediul organizaţiei Holt. Aceasta a împărtăşit experienţa
familiei sale în procesul de adopţie, precum şi modificările produse
în viaţa de cuplu prin venirea copilului.
La 17.07.2001, în urma raportului final de evaluare privind
evoluţia copilului H.I. şi a relaţiilor dintre acesta şi familia D., a fost
eliberat avizul favorabil necesar finalizarii procesului de adopţie.

4.2.2.Raport asupra situaţiei psiho-sociale a familiei D.E.I. şi D.E.V.


Data :20.11.2000
Raport efectuat în vederea cererii depusă la Holt, Centrul Bacău,
înregistrată la data de 28.09.2000, prin care familia solicită efectuarea
demersurilor pentru a intra în posesia atestatului prin care se certifică
capacitatea de familie aptă să adopte.

I. Contacte cu familia
Data Locul întâlnirii Persoane Scopul întâlnirii

147
întâlnirii prezente
11.09.2000 -sediul organizaţiei -asistent -prezentarea
Holt social serviciilor
-d-na D.E.V. organizaţiei Holt
28.09.2000 -sediul organizaţiei -asistent -prima întâlnire cu
Holt social familia
-familia D. -prezentarea
programului şi a
procesului de adopţie
17.10.2000 -domiciliul familiei D. -asistent -discuţii pentru
social completarea
-familia D. raportului de
evaluare în vederea
atestării ca familie
adoptatoare
20.10.2000 -întocmirea
- - certificatelor
medicale tip adopţie
19.11.2000 -sediul organizaţiei -asistent -pregătirea familiei
Holt social pentru prezentarea în
-familia D. şedinţa C.P.C. Bacău

S-a vorbit la telefon ori de câte ori a fost nevoie.

II. Componenţa familiei solicitante


a) Solicitantul D.E.I., născut la 27.12.1962 în comuna Galbeni,
judeţul Bacău;
b) Solicitanta D.E.V., născută la 25.05.1967 în municipiu Piatra
Neamţ, judetul Neamţ

III. Prezentarea familiei potenţial adoptatoare şi a motivaţiei care a


stat la baza cererii de adopţie
Familia D. s-a constituit legal la 2 iulie 1992; d-na D.E.V. e la prima
căsătorie iar d-nul D.E.I. a mai fost căsătorit între 1985 şi 1990. Motivul
divorţului a fost acela că fosta soţtie îşi neglija îndatoririle. Din prima
căsătorie, dl. are un băiat de 14 ani; relaţia cu el nu e foarte apropiată
şi datorită faptului că a crescut alături de mama de mic, aceasta

148
locuind cu concubinul cu care are o fetiţă, având condiţii materiale
foarte bune. Dl. îl vizitează pe R. periodic; băiatul o cunoaşte pe d-na
D. şi înţelege situaţia actuală a părinţilor.
Soţii D. se cunoşteau aproximativ de 6 luni în momentul în care
au decis să se căsătorească. La un an după căsătorie au descoperit că,
din motive medicale, nu pot avea copii. Doamna D iubeşte copiii şi
domnul a acceptat imediat ideea de a adopta, pentru a simţi că sunt o
familie împlinită. Au amânat începutul demersurilor datorită lipsei unei
locuinţe; au văzut în mass-media anunţul prin care această organizaţie
oferă sprijin familiilor care doresc să adopte şi astfel au contactat
organizaţia Holt.

IV. Prezentarea tatălui potenţial adoptator


Părinţii săi s-au despărţit când avea doi ani şi până în clasa a II-a a
locuit la bunicii materni deoarece mama sa făcea naveta în Bacău.
Relaţia cu tatăl este bună; mama s-a re căsătorit la un an după ce s-au
mutat în Bacău şi solicitantul are o soră vitregă mai mică cu 12 ani,
căsătorită şi care are o fetiţă. Domnul D. se înţelege bine cu tatăl
vitreg. Copilăria solicitantului a fost fericită. Perioada petrecută la
bunici este aceea pe care şi-o aminteşte cu cea mai multă plăcere.
După ce a venit în Bacău a avut şansa unei familii adevărate; tatăl
vitreg i-a asigurat o atmosferă armonioasă dezvoltării şi o educaţie
corespunzătoare.
D-nul D. nu are cazier judiciar.
Ruta profesional ă : a absolvit în 1986 cursurile Liceului de
Construcţii Bacău laseral, fiind angajat la RENEL unde a lucrat până în
1990. Din 1990 s-a angajat în cadrul Ministerului de Interne, ca şi cadru
civil - energetician. Solicitantul consideră că locul de muncă este stabil.
Personalitate:
Personalitate d-nul D. este o persoană introvertită, nu foarte
comunicativ, dar sociabil şi amabil. Soţia îl caracterizează ca fiind o
persoană încăpăţânată în sens pozitiv; greutăţile vieţii nu-l sperie, e
optimist şi e convins că atâta timp cât va putea munci, nimic nu-l poate
descuraja.

V. Prezentarea mamei potenţial adoptatoare

149
E născută la 21.05.1967 în Piatra Neamţ. Părinţii sunt pensionari
de stat. Are o soră mai mare cu 6 ani, căsătorită şi care are un băieţel,
locuind în Piatra Neam!.
Copilăria solicitantei a fost fericită, fără evenimente deosebite
care să-i marcheze evoluţia personală. Relaţiile d-nei D. cu membrii
familiei lărgite sunt foarte bune; vorbesc la telefon frecvent şi se
vizitează ori de câte ori au posibilitatea. Ştiu despre decizia soţilor D.
de a adopta şi îi susţin atât moral, cât şi material (dacă va fi nevoie); nu
au reticenţe în ceea ce priveşte implicaţiile sociale ale procesului de
adopţie.
Ruta profesional ă : a absolvit cursurile Liceului Teoretic din Piatra
Neamţ, apoi a urmat trei ani cursurile Facultăţii de Chimie din Iaşi,
întrerupând din motive medicale. În acest moment solicitanta e înscrisă
la Colegiul de Institutori cu durata de 3 ani, fiind în primul an de studiu.
La începutul activităţii sale profesionale, d-na D. a fost
învăţătoare - suplinitoare făcând naveta în Moineşti. A renunţat la
navetă din motive medicale. Locul de muncă de acum (contabiIă la o
agenţie imobiliară) e relativ stabil, dar d-na D. nu e îngrijorată deoarece
lucrează în particular, face meditaţii cu copiii.
Personalitate:
Personalitate este o persoană amabilă, sociabilă, comunicativă;
Işi face prieteni cu uşurinţă; e caracterizată de altruism; i se solicită
ajutorul şi e considerată persoana de încredere. Iubeşte foarte mult
copiii. Este o bună gospodină; e echilibrată şi calculată; are bun gust.

VI. Relaţiile maritale


Familia D. s-a constituit legal la 2 iulie 1992. D-nul D. a mai fost
căsătorit şi are un băieţel din prima căsătorie, care locuieşte cu mama
sa.
Solicitanţii formează un cuplu unit; toate deciziile Ie iau împreună.
D-na e mai impulsivă iar sotul mai calm astfel încât stările conflictuale
se rezolvă foarte repede, prin calm şi comunicare.

VII. Experienţa lor cu alţi copii


Iubesc foarte mult copiii şi îşi doresc din tot sufletul o fetiţă care
să Ie împlinească viaţa. D-na a mai îngrijit copilul unor prieteni de când

150
acesta avea 8 luni şi până la un an şi jumătate deoarece părinţii
acestuia aveau un servici solicitant. D-nul D. are un băiat din prima
căsătorie, dar are disponibilitatea de a mai creşte şi îngriji un copil şi
doreşte acest lucru. Solicitanţii sunt încrezători în posibilitatea lor de a
creşte şi educa un copil; vor fi sprijiniţi şi de familia lărgită.

VIII.Starea de sănătate
Solicitanţii nu au probleme deosebite de sănătate, nu sunt
înregistraţi cu boli cronice sau venerice. D-na e diagnosticată din 1993
cu astm bronşic.
Din certificatele medicale rezultă că soţii D. sunt clinic sănătoşi,
apţi să adopte un copil.

IX. Starea materială a familiei


Soţii D. au în proprietate personală un apartament cu două
camere, îngrijit. Nu au datorii sau rate şi sunt pregătiţi material pentru
venirea unui copil în familie.
Venitul lunar este de aproximativ 3 milioane de lei, dar d-na are
câştiguri suplimentare din activităţile particulare pe care Ie desfăşoară.

X. Religie
Sunt creştini ortodocşi, dar nu merg regulat la biserică datorită
timpului liber limitat. Respectă sărbătorile religioase şi n-au reticenţă
faţă de cei care practică altă religie.

XI. Familia şi comunitatea


Soţii D. sunt o familie respectată în comunitate, de încredere. Au
un singur grup de prieteni cu care se vizitează. În general, timpul liber
îl petrec împreună, preferând activităţi statice şi uneori merg în
excursie în afara oraşului.
Apartamentul familiei D. e situat într-o zonă liniştită, cu acces
uşor la unităţi medicale sau de învăţământ.

151
Concluzii şi recomandări
Familia D.E.I. şi D.E.V. îndeplinesc condiţiile morale şi materiale
necesare dezvoltării armonioase a unui copil.
Se consideră că, în conformitate cu art. 6 alin.(1) din Legea nr.
87/1998 pentru aprobarea O.U. nr. 25/1997 cu privire la regimul juridic
al adopţiei, familia e aptă să adopte.

4.2.3. Raportul psiho-social al minorei H.I.


Data raportului: 20.03.2001
I. Datele de identificare ale copilului:
Nume şi prenume:
prenume H.I. Vârsta copilului: 2,2 luni
Greutate:
Greutate 5 100 g
Date despre na ştere:
ştere greutate la naştere 3200g; născut la 9 luni;
naştere spontană, fără suferinţe fetale la naştere; al patrulea născut;
Statut juridic:
juridic eligibil pentru adopţie prin consimţământ.

II. Istoricul copilului


I.H. s-a născut la 4.01.2001 în Maternitatea din Bacău.
La 5 zile de la naştere mama s-a externat împreună cu fetiţa. Timp de o
lună copilul a locuit împreună cu mama în casa bunicilor materni. Cât a
stat cu mama copilul a fost hrănit la sân.
Mama lui I. H. a fost luată în evidenţa asistentului social din luna
a patra de sarcină. Înca de atunci, mama şi-a exprimat dorinţa că acest
copil să fie adoptat. Până în luna a patra mama n-a fost la nici un
consult medical. La intervenţia asistentului social, aceasta a fost Iuată
în evidenţa unui medic de familie.
Mama nu a făcut nici certificat de naştere copilului; asistentul
social, însă, a obţinut certificatul.
Fetiţa este clinic sănătoasă. Testele HIV şi Ag Hbs sunt negative.
La o lună şi 3 zile a fost plasată în asistenţă maternală.

III. Date despre părinţi


Mama fetiţei are 21 de ani. De la 16 ani aceasta întreţine relaţii
de concubinaj cu acelaşi bărbat. Împreună au 2 fete ( de 4, respectiv 3

152
ani) recunoscute legal de tată. Mama mai are o fetiţă de 1 an şi 6 luni
care este adoptată de o familie din România.
Fetiţa nu a fost recunoscută de concubin. De altfel, şi mama a
declarat că tatăl lui H.L. nu este actualul concubin.
La 14 ani mama a fost diagnosticată cu toxoplasmoză şi miopie
forte.

IV. Dezvoltarea şi adaptarea a copilului


a) Starea de s ănătate
A doua zi după plasarea în asistenţă maternală copilul a fost
diagnosticat cu rinofaringită şi colici. După efectuarea tratamentului i s-
a vindecat dar primeşte în continuare sirop pentru colici. Pe perioada
plasamentului fetiţa a făcut otită şi a primit tratamentul de rigoare. În
prezent I. e clinic sănătoasă. Vaccinările sunt făcute la zi.
b) Dezvoltarea generală a copilului
I. este un copil vioi. Îşi ţine capul; încearcă să se ridice susţinută
de mânuţe şi împinge cu forţă în picioare. Şi-a descoperit mânuţele şi
se joacă cu ele. Este atentă când i se vorbeşte şi priveşte în faţă
persoana. Se uită atent cum se schimbă imaginea la TV; se întoarce
după sunetul jucăriei. I. poate apuca cu mânuţele degetele adultului.
Simţul tactil e dezvoltat; reacţionează normal la rece, fierbinte.
A început să gângurească şi există momente când râde. Îi place
compania, să fie ţinută în braţe şi să i se vorbească, să fie mângâiatâ şi
îmbrăţişată. Fetiţa este dependentă de asistentul maternal.

V. Rutina zilnică
Trezirea are loc între 6.30-7.00 dimineaţa; urmează toaleta şi
masa. Ziua doarme de 4 ori iar somnul e scurt şi liniştit. Culcarea se
face la ora 20.30. Noaptea se trezeşte pentru o masă.
Alimentaţia este bazată pe lapte praf Nan şi primeşte supliment
făină de orez. Fetiţei îi place la baie şi să i se facă masaj. În general, I.
e un copil cuminte care nu plânge mult.

153
4.2.4. Ancheta socială
Data: 3.04.2001
I. Date despre copil:
Nume şi prenume:
prenume H.I.
Data naşterii:
naşterii 4.01.2001
Statut juridic:
juridic eligibilă pentru adopţie prin consimţământul definitiv şi
irevocabil al mamei naturale
Plasată în asistenţă maternală din 6.02.2001

II. Date despre familia solicitantă.


Famila D. s-a constituit legal în 1992. Soţia D.E.V. e la prima
căsătorie iar soţul D.E.I. la a doua. Acesta a mai fost căsătorit având un
băiat în vârsta de 14 ani care locuieşte cu mama şi concubinul acesteia.
Soţii au descoperit că nu pot avea copii la un an de la căsătorie.
Deoarece iubesc copiii foarte mult, ei au hotarât să adopte o fetiţă.
Ambii lucrează, deţin un apartament proprietate personală. Îndeplinesc,
deci, toate condiţiile morale şi materiale pentru creşterea unui copil.
Familia lărgită îi sprijină în decizia de a adopta.
Familia D a fost atestată ca familie adoptatoare la data de 21.11.2000.

III. Istoric medico-social al copilului


H.I. s-a născut la 4.01.2001 în Maternitatea Bacău. Mama şi-a
exprimat dorinţa ca acest copil să fie dat spre adopţie încă din luna a
patra de sarcină.
La o lună şi 3 zile copilul a fost plasat la un asistent maternal
după ce timp de o lună a locuit cu mama naturală.
Mama lui H.I. are 21 de ani, trăind în concubinaj cu acelaşi bărbat
de la 16 ani. Împreună au două fete recunoscute legal de tată. Mama
mai are o fetiţă de 1,6 ani care e adoptată. Aceasta din urmă, ca şi H.I.,
nu a fost recunoscută de concubin.
După ce a fost plasată în asistenţă maternală, H.I. a fost
diagnosticată cu rinofaringită şi colici, primind tratament.
În prezent e clinic sănătoasă.

IV. Date despre dezvoltarea copilului

154
H.I. e un copil vioi, încearcă să se ridice susţinută de mânuţe; e
atentă când i se vorbeşte privind persoana în faţă; simţul tactil e
dezvoltat; gângureşte, râde; îi place să fieţinută în braţe, să i se
vorbească şi să fie alintată.
Fetiţa e dependentă de asistenta maternală.

V. Concluzii şi propuneri
Familia D. îndeplineşte condiţiile morale şi materiale privind
creşterea şi educarea unui copil. E atestată ca familie adoptatoare de
către Comisia Pentru Protecţia Copilului, Bacău, în data de 21.11.2000.
Se propune către CPC Bacău revocarea hotărârii de plasament la
asistentul maternal din 6.02.2001 şi încredinţarea în vederea adopţiei a
copilului H.I. la familia D.E.I. şi D.E.V.
Din 4.04.2001, când a avut loc plasarea efectivă a fetiţei la familia
D. au avut loc numeroase vizite şi întâlniri între familia D. şi asistentul
social, consemnate astfel:
10.04.2001 -vizită la familia adoptatoare
-discuţii referitoare la adaptarea fetiţei în familie
25.04.2001 -vizită la familia adoptatoare
-adaptare foarte bună: fetiţa îşi recunoaşte părinţii
adoptivi, plânge când e singură
-d-nul D.E.I. îşi sprijină soţia în tot ceea ce înseamnă
îngrijirea copilului
28.04.2001 -vizită la sediul organizaţiei Holt a mamei adoptive şi a
fetiţei
-training-ul pentru familia adoptatoare
5.05.2001 -fetiţa a fost botezată I.
25.05.2001 -vizită la domiciliul familiei adoptatoare
5.06.2001 -convorbire la telefon
-d-na D. a început sesiunea iar mama acesteia o ajută la
îngrijirea fetiţei
28.06.2001 -vizită la familia adoptatoare
-rudele s-au ataşat de fetiţă
-familia D. doreşte să ia legătura cu părintii adoptivi ai
A.G., sora biologică a fetiţei
13.07.2001 -vizită la familia adoptatoare
-s-a stabilit să se meargă la CPC Bacău la 17.07.2001, cu

155
propunerea de eliberare a avizului favorabil

4.2.5. Raport final de evaluare privind evoluţia copilului H.I.şi a


relaţiilor dintre acesta şi familia D.E.I. şi D.E.V.
Data: 10.07.2001
I. Date de identificare ale copilului:
Nume şi prenume:
prenume H.I.
Data naşterii:
naşterii 4.01.2001
Statut juridic:
juridic eligibilă pentru adopţie princonsimţământul definitiv şi
irevocabil al mamei naturale.
Plasată în asistenţă maternală din 6.02.2001

II. Date despre părinţi


Soţii D. s-au căsătorit în 1992. În 1993 au descoperit că nu pot
avea copii. S-au hotărât să adopte o fetiţă întrucât iubesc foarte mult
copiii.
Soţul D.E.I. a mai fost căsătorit având un băiat de 14 ani din
aceasta căsătorie; relaţiile cu acesta nu sunt foarte apropiate întrucât a
crescut la mamă împreună cu concubinul acesteia. Ambii lucrează
îndeplinind toate condiţiile morale şi materiale.
Familia D. a fost atestată ca familie adoptatoare la 21.11.2000.

III. Date despre dezvoltarea şi adaptarea în familia D.


Dezvoltarea motorie generală
H.I. este un copil vioi; îşi ţine capul; încearcă să se ridice
susţinută de mânuţe şi împinge cu forţă în picioare.

Dezvoltarea motorie fină


Fetiţa şi-a descoperit mânuţele şi se joacă cu ele. Poate apuca cu
mânuţele degetele adultului; manipulează obiectele, apasă pe
întrerupătoare; întinde mânuţele după jucăria de deasupra patului care
cântă.

Dezvoltarea senzorială

156
H.I. este un copil atent; aude şi vede bine; întoarce capu!,
urmăreşte persoanele din jur; caută cu privirea sursa sunetelor.

Dezvoltarea comunicării
Fetiţa gângureşte mult; comunică prin sunete; leagă primele
silabe; răspunde când o persoană i se adresează; se uită la cei care îi
vorbesc.

Dezvoltarea social-emoţionaIă
H.I. e un copil sociabil şi comunicativ. Îşi recunoaşte părinţii şi se
simte în siguranţă alături de ei; devine agitată şi plânge daca unul din
părinţi nu e cu ea. Zâmbeşte spontan când i se adresează persoane
străine.

Dezvoltarea cognitivă
Fetiţa e atentă când i se pronunţă numele, întorcând capu!. Copie
unele acţiuni ale adulţilor. Face asociaţii simple: când vede cădiţa, ştie
că va face baie.

IV. Concluzii şi recomandări


Familia D. îndeplineşte toate condiţiile pentru creşterea copilului
H.I.
În cele trei luni, fetiţa s-a dezvoltat corespunzător, fiind îngrijită
cu dragoste şi atenţie. Adaptarea reciprocă familie-copil este foarte
bună.
Se propune către CPC Bacău eliberarea avizului favorabil necesar
finalizării procesului de adopţie.

4.2.6. Genograma

37 39 35

16 1,5

157
Legendă
Copil adoptat
Căsătorie
Divorţ

4.2.7. Matricea ciclului de viaţă

Membrii Etape de vârstă


0-1 2-4 5-7 8-12 13-17 18-22 23-24 35-60 >60
familiei
D.E.V.-Mama
adoptivă ‫٭٭‬
D.E.I.
Tatăl adoptiv ‫٭٭‬
D.I.-Fiica
adoptivă ‫٭٭‬

4.2.8. Evaluarea sprijinului social

Organizaţia
Holt
Rudele
Asistent
familiei
social
adoptive
H.I.
Familia Asistent
adoptivă maternal
Prietenii
familiei
adoptive

158
4.2.9. Harta Eco

Angajat în cadrul Ministerului de


interne (cadru civil-energetician)
suplinitoare
trăieşte în nu poate avea proprii
părinţii au divorţat copiii din motive
concubinaj când avea 2 ani medicale

relaţii bune cu
familia de origine iubeşte foarte
are o soră vitregă mai
are o fiică cu mult copiii
mică cu 12 ani
concubinul
relaţii foarte bune cu
37 39 35 membrii familiei
lărgite
înţelege situaţia
actuală a părinţilor
dependentă de diagnosticată cu astm
16 părinţi adoptivi 1,5 bronşic
are o soră vitregă

miopie
relaţiile cu tatăl nu sunt mama naturală şi-a
moştenită de
foarte apropiate exprimat dorinţa ca I. să
la mama
crescut alături de fie adoptată (încă din luna
biologică
mamă de mic a IV-a de sarcină)
are trei surori dintre
care una e şi ea
Legendă: adoptată
plasată în asistenţă
Relaţie conflictuală maternală la o lună şi trei
zile
Relaţie tranzitorie
. Persoana care se implică mai mult

4.3. STUDIU DE CAZ nr. 2

4.3.1. Prezentarea cazului


Minora C.M.G., născută la 2.10.1992, se află în centrul de
plasament Budăi din anul 1996.
Aceasta este rezultatul legăturii de concubinaj dintre C.J. şi L.E.,
fetiţei fiindu-i recunoscută paternitatea. Tot din această relaţie de
concubinaj a rezultat şi C.A.A., născut la 17.04.1995.
În urma destrămării acestei relaţii,mama minorei a luat în îngrijire
fiuI C.A.A. Acesta a fost apoi internat într-un centru de plasament din
judeţul Suceava, de unde a fost adoptat de o familie din judeţul Vaslui.
Tatăl, C.J., a luat în îngrijire minora în cauză, internând-o apoi în
centrul de plasament Budăi.

159
În timpul plasamentului, fetiţa a fost vizitată de mama, bunica
maternă şi tată.
Prin consiliere şi sprijin moral din partea asistentului social,
mama şi celelalte rude din partea acesteia au conştientizat faptul că
singura şansă pentru acest copil o reprezintă familia lărgită.
Argumentele folosite de asistentul social au fost cele trei evenimente
nefericite din viaţa acestei fetiţe: separarea părinţilor, separarea de
frate şi părăsirea în centrul de plasament.
Întrucât până la patru ani minora a fost crescută de bunicii
materni, bunica maternă şi-a exprimat dorinţa de a o lua în plasament
cu alocaţie. Singurul impediment pentru reintegrarea în familia lărgită a
fost tatăl fetei care a dat o declaraţie prin care a afirmat că nu este de
acord cu nici un fel de plasament. Fetiţa C.M.G. a fost astfel
condamnată să stea în centrul de plasament până la 18 ani.
Avându-se însă în vedere interesul superior al copilului, s-a trecut
peste declaraţia tatălui. Asistenul social a întocmit o anchetă socială în
urma căreia Comisia pentru Protecţia Copilului a hotărât reintegrarea
fetiţei în familia lărgită.
Din 10 ianuarie 2001 şi până în martie, asistenul social a avut
numeroase întâIniri atât cu fetiţa cât şi cu familia lărgită a acesteia
pentru a putea clarifica situaţia acesteia şi dacă sunt condiţii privind
integrarea în familie.
Nr. raport Data Locul Informaţii obţinute
intervenţie întâlnirii
1. 5.01.2001 Centrul de -tatăl fetei a fost şi el internat în
plasament acest centru de plasament
Budăi -contactează telefonic fetiţa şi a
luat-o de câteva ori acasă
-minora are un frate care a fost
adoptat
-mama fetitei e recăsătorită şi
mai are un copil
-tatăl s-a exprimat la un moment
dat că şi-ar da consimţământul
pentru adopţie
2. 25.01.2001 Centrul de -discuţii cu secretara din acest
160
plasament centru
Budăi -mama a vizitat fetiţa pe
24.01.2001
-tatăl nu a mai contactat fetiţa
nici telefonic şi nici nu a luat-o
în vacanţa de Crăciun acasă
-C.M.G. este o fetiţă cuminte şi
ascultătoare
3. 25.01.2001 Centrul de -discutii cu minora
plasament -a fost vizitată de mamă care i-a
Budăi promis că o va lua acasă de tot
-se va pregăti dosarul de
reintegrare pentru C.P.C.
4. 30.01.2001 Domiciliul -mama şi noul ei soţ vor să ia
mamei sat fetiţa acasă, dar socrii nu sunt
Perieni, de acord
comuna -locuiesc în aceeaşi curte cu
Probota socrii
-venitul.
1 milion lei/lună+alocaţia
copilului
-sora vitregă a minorei (1,5 ani)
e bine îngrijită, e un copil vesel
şi cuminte
-mama i-a trimis un pachet fetiţei
cu hainuţe şi dulciuri
5. 13.03.2001 Domiciliul -bunica maternă doreşte să ia
bunicilor fetiţa în plasament cu alocaţie
materni, -a discutat eu directorul
sat Pietriş, centrului de plasament despre
comuna reintegrare
Dolheşti -bunicul matern e de acord cu
venirea fetiţei
6. 13.03.2001 Domiciliul -bunicii materni nu sunt în relaţii
bunicilor bune cu bunicii paterni
paterni, - mătuşa paternă nu e de acord

161
sat Pietriş, cu plasamentul fetiţei
comuna la bunica maternă, afirmând ca e
Dolheşti mai bine să fie data la un străin
decât la aceasta
-e nevoie de o declaraţie de la
tată, privind acordul la
reintegrare, dar acesta nu a
vizitat fata din octombrie 2000
7. 14.03.2001 Centrul de -tatal a vizitat fetiţa pe
plasament 11.03.2001
Budăi -a dat o declaraţie prin care nu
este de acord cu adopţia şi nici
cu plasamentul fetei

4.3.2. Ancheta psiho-socială


Perioada: ianuarie-martie
Scop: prezentarea cazului în C.P.C în vederea propunerii spre
aprobare a reintegrării copilului C.G.M. în familia lărgită
Locaţia actuală a copilului: Centrul de plasament Budăi
Data primului contatct cu copilul: ianuarie 2001
Contacte colaterale: 5.01.2001, 25.01.2002., 30.01.2001,
13.03.2001, 14.03.2001

I. Copilul
a) Descriere fizică
C.G.M. născută la 2.10.1992 este dezvoltată din punct de vedere
fizic conform vârstei de 8 ani. Are o greutate de 25 kg şi 1,23 m
înaItime; este brunetă, are ochi căprui, fără caracteristici fizice
neobişnuite.

b) lstoricul dezvoltării de la naştere până în prezent


162
Minora a fost născută la Maternitatea Bacău, având la naştere
3 800 g. A fost alimentată natural până la vârsta de 2 ani. Copilul este
armonios dezvoltat, neavând probleme deosebite de sănătate. Având în
vedere că a fost crescută în familie până la 4 ani, fetiţa este ataşată de
bunicii materni, unchii materni, resimţind lipsa familiei şi exprimându-şi
nevoia de a locui împreună cu familia lărgită.

c) lstoria educaţiei
Fetiţa este înscrisă în prezent la şcoala generală din comuna
Podu-Turcului judeţul Bacău, elevă în clasa a doua. Din caracterizarea
facută de educatoare rezultă că este un copil cu o dorinţă mare de
afirmare care o determină să înveţe; se bazează foarte mult pe ea şi
pe puterile ei.
S-a remarcat că bună solistă făcând parte din Corul centrului de
plasament. De asemenea are un talent deosebit la desen, este înscrisă
în Cercul de Pictură al centrului de plasament Budăi.

d) Probleme de comportament
C.G.M. este normal dezvoltată din punct de vedere psiho-social şi
nu crează probleme personalului din centrul de plasament; chiar s-a
ataşat foarte mult de educatori, asistentul social şi secretara de aici. A
fost descrisă de psiholog ca fiind comunicativă, deschisă, energică,
afectivă, cu o atenţie distributivă şi capacitate de înţelegere, cu
aptitudini spre domeniul artistico-cultural.
Îi place sa fie ingrijită, ordonată, respectată şi încearcă să
multumească persoanele din jurul ei. S-a remarcat dorinţa de a se
reîntoarce la bunicii materni, fetiţa vorbind foarte des despre acest
lucru.

e) Naţionalitate şi religie
Naţionalitatea e româna iar religia este ortodoxă. Afirmă că îi
place să meargă la biserică pentru a se ruga să vină mama ei mai des
la ea şi poate să o ia acasă.
.

163
f) Plasamente efectuate până în prezent
Instituţii
Copilul se află în centrul de plasament Budăi, fiind
internată aici în 1996. Este înscrisă în clasa a doua în şcoala generală
Budăi având rezultate bune la învăţătură. În timpul plasamentului a fost
vizitată de mamă, bunica maternă şi tată iar în vacanţele de vară a
mers la bunicii materni.

II. Istoricul intervenţiilor


a) Status-ul copilului şi al familiei
Minorei C.G.M. îi este recunoscută paternitatea, fiind rezultatul
legăturii de concubinaj dintre C.J. şi L.E. De aici a mai rezultat un copil,
C.A.A., de 6 ani, care e adoptat în judeţul Vaslui. Mama minorei s-a
recăsătorit cu M.A. din comuna Probota sat Perieni, judetul Bacău unde
domiciliază actualmente. Din aceasta căsătorie a rezultat o fetiţă
M.A. de un an şi 10 luni. Soţii se înţeleg foarte bine. Ei locuiesc cu
socrii care nu sunt de acord cu venirea fetei în familie. Tocmai de
aceea, bunica maternă şi-a asumat aceasta responsabilitate.

b) Motivul separării de familia biologică


C.J. şi L.E. au avut o relaţie de concubinaj timp de 4 ani în urma
căreia au rezultat doi copii. În 1996 C.J. a văndut apartamentul pe care-
l deţinea fără a-i cere părerea doamnei L.E. Acest lucru a dus la
destramarea relaţiei.
L.E. a luat în îngrijire băiatul, care a fost internat într-un centru de
plasament din judeţul Suceava, de unde a fost adoptat de o familie din
judeţul Vaslui.
C.J. a luat în îngrijire fetiţa. Deoarece aceasta a crescut în centrul
de plasament Budăi, s-a hotărât s-o integreze şi pe C.M.G. în centrul de
plasament. Minora a fost vizitată de părinţi, bunici şi alte rude la un
interval de 2 săptămâni.

c) Status-ul familiei lărgite


În prezent, mama copilului are legături foarte strănse cu familia
de origine. Aceasta provine dintr-o familie cu 4 frati: o fată şi 3 băieţi.

164
Cei trei fraţi, domiciliază în satul natal Pietriş, comuna Dolheşti în
apropierea părinţilor. Bunicii materni au crescut-o pe C.M.G. până la 4
ani. În această perioadă, mama locuia cu bunicii materni deoarece nu
avea locuinţă.
Actualmente, doamna L.M. s-a recăsătorit iar familia e de acord
cu acest mariaj. Fratii doamnei M. o susţin moral pe mamă şi sora lor în
această decizie, pentru ca fetiţa să revină în familie.
Bunicii paterni domiciliază in acelaşi sat cu cei materni. Familia
C. a avut 8 copii. Datorită faptului că bunicul patern, C.!. era orb, 4
copii au fost internati în centrul de plasament Budăi. Bunicul patern s-a
sinucis în anul 2000 după ce a încercat să-şi omoare soţia.

III. Istoricul familiei


a) Istoricul mamei
Mama
M.E, născută la 18.05.1977 are studii elementare de 8 clase şi nu
lucrează. În urma relaţiei de concubinaj cu C.J. care a durat 4 ani au
rezultat 2 copii: C.M.G. şi C.A.A. Momentan, mama e căsătorită cu M.A.
din 1997 şi cu care are un copil, M.A. de un an şi 10 luni. Soţul este
vănzător la magazinul din satul Perieni, comuna Probota, avănd un
venit lunar de un milion de lei. Familia M. locuieşte în aceeaşi casă cu
socrii. Deoarece domnul M.A. este singurul lor băiat, căsătorit pentru
prima dată iar A. este prima nepoată a familiei M, socrii nu acceptă
ideea ca doamna M.E. să-şi aducă copiii din alte relaţii la ei în casă.
Mama doreşte foarte mult ca fetiţa să revină în familie. Nesuportând
aceasta situaţie, a apelat la mama ei pentru a o ajuta (ca bunicii
materni să ia în îngrijire fata).

Bunicii materni
L.S. născut la 28.09.1951 în comuna Dolheşti, sat Pietriş, Bacău,
din părinţii LM. şi L.D.
LM. născută la 1.01.1956 în acelaşi sat din părinţii B.G. şi B.M.
În 1972 cei doi s-au căsătorit. în urma căsătoriei au rezultat 4
copii: L.E., L.C., L.I. şi L.S:
-L.E. este căsătorită şi e plecată din localitate.

165
-L.C.are 25 de ani, căsătorit şi care are casă proprietate
personală
-L.I. are 21 de ani
-LS. de 14 ani, elev in clasa a VII-a
Lucrează îin agricultură deţinând teren agricol. Nu beneficiază de
pensii. Sunt de religie ortodoxă. Membrii familiei au o comportare bună
atât în familie cât şi în societate. Doamna L.M. are abilitati parentale
avănd experienţa în creşerea _i educarea copilului.
LS., bunicul patern al fetiţei, este un om liniştit, cu un
comportament bun în familie şi societate; nu a fost sancţionat de la
regulile de convieţuire socială. De asemenea, e un om muncitor lucrând
pământul.
Date cu privire la condiţiile de locuit: locuinţa e formată din 3
camere, mobilată şi întreţinută corespunzător. Casa e construită din
pământ şi lemn, racordată la reţeaua electrică şi încălzită cu
combustibil solid.

Unchii materni
LC. în vârstă de 25 de ani, căsatorit, având doi copii deţine casă
proprietate personală.
LI. în vârstă de 21 de ani locuieşte cu părinţii.
LS. de 14 ani elev în clasa a VII-a locuieste cu părinţii. Cei doi
unchi stau împreuna şi sunt încântaţi de venirea fetiţei.

b) Istoricul tatălui
Tatăl C.J. născut pe 25.02.1970 în centrul de plasament Budăi nu i
se cunoaşte domiciliul actual. La familia sa din satul Pietriş, com.
Dolheşti, n-a fost din toamna anului 2000. Nici familia lui C.J. nu ştie
unde locuieşte acesta.

IV. Istoricul medical


a) Istoricul medical al copilului
Copilul nu este înregistrat cu boli cronice.

166
b) Istoricul medical al familiei
Membrii familiei sunt clinic sănătoşi fără boli cronice, psihice,
transmisibile.

V. Pregătirea copilului şi deschiderea lui pentru întoarcerea acasă


Din evaluarea asistentului social, rezultă că bunicii materni au
posibilităţi de creştere şi educare; bunica maternă are abilităţi
parentale, astfel încăt fetiţa ar putea găsi la bunici un mediu familial
propice dezvoltării ei.
Se consideră că nu vor exista probleme de adaptare datorită
faptului că fetiţa a fost crescută de bunicii materni până la 4 ani, dar şi
datorită faptului că aceasta este un copil sociabil.

VI. Concluzii si recomandări


Se recomandă plasarea cu plata unei alocaţii a copilului C.M.G. la
bunieii materni.
După prezentarea în Comisia Pentru Protecţia Copilului la data de
27.03.2001, s-a ridicat hotărârea privind reintegrarea în familia lărgită
15.05.2001 -fetiţa s-a adaptat foarte repede în familia largită
-de Paşte, tatăl a vizitat fetiţa, iar familia I-a primit cu
afectivitate
12.06.2001 -fetiţa are rezultate mai bune la şcoală decât atuni cănd
era în centrul de plasament
10.07.2001 -minora se dezvoltă foarte bine în continuare
7.08.2001 -fetiţa îşi ajută bunicii în gospodărie
-se înţelege foarte bine cu verişoarele şi unchii
-tatăl a vizitat-o o singură dată
4.02.2002 -minora este şefă de clasă
-este vizitată frecvent de mamă
.

4.3.3. Genogramă
26 32

9 7

28
167
2
Legendă:
căsătorie
concubinaj
copil dat spre adoptie

4.3.4. Harta Eco


prieteni asistent social
tată vitreg
tată şcoala
C.M.G. biserica
bunici materni
mama
Legendă:
relaţie slabă bunici paterni unchi materni

relaţie solidă
persoană care se implică mai mult

168