GHIDUL DE STUDIU Catedra PSIHIATRIE PEDIATRICĂ § § Titlul cursului: PSIHIATRIE PEDIATRICĂ

Introducere − Tipul cursului: obligatoriu − Se adreseazã studenţilor anului VI Medicinã şi îşi propune însuşirea de cãtre aceştia a unui nucleu informaţional privind Psihiatria pediatricã, precum şi dobândirea unor competenţe aupra examenului psihic la copii şi adolescenţi prin care să fie capabili să prescrie medicamentele adecvate sau sã îndrume cazurile la psihiatru după evaluarea bolnavului. − Pot participa: Studenţii anului VI Medicinã. Importanta cursului; probleme abordate Vor fi abordate principalele tulburãri psihice întâlnite în practica curentã la copil şi adolescent care trebuie identificate de orice medic. − Locul pe care il ocupa cursul in programa analitica si corelatiile acestuia cu alte discipline si notiuni studiate anterior Acest curs face parte din modulul de pregatire asociat cu Psihiatria adultului . Parcurgerea cursului asigură (1) familiarizarea studenţilor cu particularităţile psihiatriei copilului şi adolescentului, (2) învăţarea factorilor importanţi în diagnosticul tulburărilor psihopatologice la copii şi adolescenţi, (3) învăţarea unor tehnici de bază în terapia copiilor şi adolescenţilor cu tulburări psihice , (4) familiarizarea studenţilor cu unele instrumente de evaluare şi diagnostic clinic şi familiarizarea lor cu munca în echipă în acest domeniu. Cunostinte si abilitati anterioare: Cursul necesitã ca şi condiţii preliminare cunoştinţe de Psihologie medicalã şi Neurologie pediatricã, precum şi noţiuni de semiologie , în special privind anamneza. Resurse bibliografice utile pentru reactualizarea cunostintelor: 1.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.

1

2.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială, Ed.Medicală universitară Cluj-Napoca. 4.Lupu V.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului ,Ed.ASCR,Cluj-Napoca. 5. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).Clinical descriptions and diagnostic guidelines.WHO.All Educational,Bucureşti. Perioada de desfasurare a cursului si programul diferitelor activitati : Cursul şi stagiul clinic se desfãşoarã în sistem modular liniar , pe parcursul a 7+2 sãptãmâni începând cu data de 5 octombrie 2009.Cursul va avea loc Luni între orele 15-17 , pentru seria V, respectiv Miercuri între orele 15-17 pentru seria VI ,iar stagiul clinic Miercuri , respectiv Vineri de la orele 12-14 ,la sediul disciplinei de Psihiatrie pediatricã ,Cluj-Napoca ,Str. Ospãtãriei F.N. Perioada de desfasurare a cursului: 05.10.2009 – 20.11.2009 - locul de desfasurare: la sediul disciplinei de Psihiatrie pediatricã ,Cluj-Napoca ,Str. Ospãtãriei F.N. - orar: Cursul va avea loc Luni între orele 15-17, pentru seria V, respectiv Miercuri între orele 15-17 pentru seria VI ,iar stagiul clinic Miercuri pentru seria VI , respectiv Vineri de la orele 12-14, pentru seria V. - program de consultatii: Viorel Lupu: joi, 12-14 Sãndica Bianca Andreica: luni, 12-14 Elena Predescu: joi, 12-14 Roxana Şipoş: joi, 12-14 § Tabla de materii: 1)Normalitate, boalã psihicã,nedezvoltare,dezorganizare.Principiile psihiatriei pediatrice.Examenul psihic la copil şi adolescent; 2)ADHD(Tulburarea hiperkineticã cu deficit atenţional); 3)Întârzierile în dezvoltarea mintalã.Tulburãrile nevrotice la copii şi adolescenţi :particularitãţi; 4)Tulburãrile de conduitã la copii şi adolescenţi.Dezvoltãrile dizarmonice de personalitate.Delincvenţa juvenilã; 5)Ipsaţia(Masturbaţia).Ticurile.Balbismul.Enurezisul şi encoprezisul.Tulburãrile de somn.Tulburãrile de alimentaţie(Anorexia mentalã şi Bulimia); 2 §

6)Tulburãrile psihotice la copii şi adolecenţi.Autismul infantil şi alte tulburãri din spectrul autist; 7)Schizofrenia la copii şi adolescenţi.Particularitaţile tulburãrii bipolare la copii şi adolescenţi; 8)Abuzul sexual asupra copiilor şi adolescenţilor; 9)Noţiuni de psihoterapie la copii şi adolescenţi. §

Evaluarea cunostintelor si abilitatilor practice − Conditii pentru acceptarea la examen: frecvenţa 100% la stagii şi de minimum 70% la cursuri. − Conditii pentru promovare: minimum nota 5. − Calendarul evaluarilor pe parcurs, al examenului final: Examenul final este scris şi se susţine împreunã cu Psihiatria adulţi ,reprezentând 25% din nota finalã, Calendarul examenelor ulterioare in caz de nepromovare: Sesiunea toamna I si toamna II. Modul de desfasurare a evaluarilor: Examenul teoretic final va fi in scris cu rãspunsuri redactionale , din aspectele predate la curs si la demonstratiile clinice. − Modul de notare: Nota acordata va fi de la 1 la 10 si va reprezenta 25% din media finala la Psihiatria adultului +Psihiatriaa pediatrica § Cadrele didactice de predare: − Titular curs:

Viorel Lupu tel: 0722325366; e-mail: violupu@yahoo.com − stagii clinice Bianca Sãndica Andreica sbandreica@yahoo.com Elena Predescu elenepredescu@yahoo.com Roxana Şipoş rocsiana@yahoo.com

3

Norma ideală sau valorică 1.Norma funcţională 1.principiul dezvoltării longitudinale.1.Examenul psihic la copil şi adolescent.Principiile psihiatriei pediatrice.1Norma mediei statistice 1.Normal şi patologic în viaţa psihică 1.principiul unităţii organismului . Normalitate.3.Principiile care guvernează particularităţile activităţii în domeniul pedopsihiatriei : . dinamice a activităţii psihice la copil .1.5.3.principiul individualizării 1.dezorganizare. boalã psihicã.4Anormalitatea 1.boala psihica si defectul − Sa cunoasteti cele 4 principii ale psihiatriei copilului si adolescentului − Sa cunoasteti particularitatile examenului psihic la copil si − adolescent fata de cel al adultului ♦ Ce trebuie sa faceti − Examenul psihic al copilului mic − Examenul psihic al adolescentului ♦ Ce trebuie sa revedeti (Cunostinte si abilitati clinice anterioare.2. necesare parcurgerii capitolului) − Psihologie medicala − Puericultura − Neurologie pediatrica − Semiologie medicala Bibliografia obligatorie si facultativa:vezi bibliografia generala.2.6Defectul 1.Evaluarea diagnostică în psihiatria copilului şi adolescentului (particularităţi faţă de evaluarea adultului cu probleme psihice) ♦ Ce trebuie sa stiti − Sa definiti normalitatea in cele 3 acceptiuni:statistica.1.ideala si functionala − Sa definiti anormalitatea.1.Boala psihică 1.nedezvoltare. 4 .1.principiul homeostaziei organismului .Capitol 1.1. ♦ Tabla de materii 1.1.

examen psihic. Puncte comune privesc structurile implicate în patogenie: disfuncţia cortico-prefrontală. plus deficitele majore din ADHD de inhibare a 5 . prescurtat ADHD) este o tulburare de dezvoltare datorată unei condiţii neurobiologice particulare cu impact asupra capacităţii individului de a-şi modula nivelul activităţii. rezultate academice nesatisfăcătoare. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale. PATOGENEZA S-au descris trei modele neurobologice de producere a ADHD. Cele 3 modele au câteva diferenţe. abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza. dar simptomele pot fi identificate cu uşurinţa începând cu vârsta de 5 ani şi adesea înainte de 2 ani (Taylor si colab. dar în mare parte se suprapun. 2004). această afecţiune poate genera dificultăţi de adaptare a copilului cu nerespectarea regulilor şi a liniştii în clasă. posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential DEFINITIE Tulburarea de atenţie şi/sau hiperacrtivitate (Attention Deficit Hyperactivity Disorder. Prin definiţie. slabă capacitate de control al impulsivităţii şi de concentrare a atenţiei. la copiii ajunşi la vârsta şcolară. referat teoretic. Netratată. la care se adaugă perturbări ale sistemului catecolaminergic din trunchiul cerebral.Capitolul 2.. anamneza.ADHD (Tulburarea hiperkinetica cu deficit atentional) ADHD (Tulburarea hiperkinetica cu deficit atentional) Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia. conflicte cu colegii şi profesorii. tulburarea se manifestă înaintea vârstei de 7 ani.

fumatul la mama.Se presupune că între 4% până la 12% dintre copiii de vârstă şcolară sunt afectaţi.neastâmparat . institutionalizarea copiilor.fuge 3. Hiperactivitate .răspunsurilor.afectarea fetelor este in special de tip inatent (mai putin recunoscuta si tratata).Prevalenţa cuprinsă între 3 şi 5 % se raportează la populaţia generală .afectarea baietilor este mai mare decât a fetelor ( 4:1) . sunt de asemenea cunoscute ca fiind asociate comportamentului hiperactiv (cu importanta etiologica) . DETERMINISM GENETIC –grad inalt de heritabilitate FACTORII DE MEDIU .efectele expunerii fatului la alcool si benzodiazepine. Neatentie nu este atent lipseste concentrarea nu asculta ce se 2. SEX RATIO . şi aproximativ 4% liceeni şi adulţi.calitatea relatiei dintre familie si scoala are valoare predictiva asupra rezultatelor si poate fi considerata factor de protectie sau factor de mentinere a tulburarii.nu poate astepta 6 . rata scazuta a batailor cordului fetal in timpul nasterii. otita medie recurenta si expunerea la nivele toxice de plumb. PREVALENTA . de funcţie executivă (Modelul lui HEILMAN.vorbeste excesiv (ICD–10) .bolile care afecteaza creierul. toxemia din preeclampsie.îsi pierde cumpatul usor . Modelul lui ARNSTEN). Impulsivitate . circumferinta scazuta a capului fatului la nastere (factori asociati cu comportamentul hiperactiv) . reactiile idiosincrazice la alimente. Modelul lui PLISZKA. DIAGNOSTIC COMPARATIE ÎNTRE TULBURAREA HIPERHINETICA DIN ICD-10 SI SINDROAMELE AD / HD DIN DSM-IV 1. pe când la baieti domina hiperactivitatea si impulsivitatea.îsi paraseate locul .

exprimare simpla.vorbeste excesiv . Dificultati specifice de invatare. Probleme in controlul impulsurilor apar uneori si sunt parte caracteristica a Sindromului Tourette. depresia.galagios (DSM-IV) -dificultati în pastrarea linistii (ICD-10) . Posibil diferite grade de intârziere a dezvoltarii neuropsihice. Ticurile.3simptome din 5///3. Tulburari emotionale: anxietatea. raportata si de scoala si de parinti) fata de hiperactivitatea situationala (raportata doar de parinti). 4. coordonarea motorie nesigura. Tulburari de comportament (studii longitudinale: hiperactivitatea la copiii de vârsta scolii primare este un factor de risc) 2. nesiguranta (esecurilor in relatiile interumane) .întrerupe orice activitate ICD-10: 1.vorbeste nu-si termina lectiile este dezorganizat îsi pierde lucrurile este distrat uita usor . 1 din 4 simptome COMORBIDITATI 1. scrisul si abilitatea de a citii sunt sub asteptari.risc mai crescut la copii mai mari (11-12 ani) fata de copii de 7-8 ani si comorbiditatea este mai frecventa daca hiperactivitatea este pervaziva (adica. stima de sine scazuta. fata de vârsta cronologica. 6 simptome din 8////2. 3. 7 .

alte forme de tulburari pervazive de dezvoltare Anxietatea si modificarile de dispozitie sunt uneori cauza hiperactivitatii Tulburarili de adaptare.DIAGNOSTIC DIFERENTIAL - - Hiperchinezia cu stereotipii. cu reevaluare a simptomelor gasirea explicatiilor alternative pentru simptomele copilului sau orice tulburare comorbida echipa multidisciplinara - Teste psihometrice . Disfunctia cerebrala nu este un diagnostic diferential (posibila cauza) Retardul mental poate coexista (nu exclude diagnosticul) Tulburarile de comportament fara deficit de atentie ETAPE IN DIAGNOSTIC Asistenta primara de sanatate: detectare simptome de AD / HD examen fizic complet. tulburarile de atasament Sindroamele cerebrale cronice pot fi prezente concomitent cu comportamentul hiperactiv.teste de vorbire si de limbaj daca exista dificultati de comunicare . pentru a exclude o afectiune fizica daca simptomele de AD / HD cauzeaza probleme in viata sociala a copilului Asistenta psihiatrica: trebuie sa furnizeze un sfat adecvat evaluare diagnostica amanuntita copilul trebuie vazut de mai multe ori.teste pentru atentie. impulsivitate Alte examinari trebuie ghidate de antecedentele si examenul fizic al copilului auzul copilului 8 .testul pentru coeficientul de inteligenta .

familial. Pemolin Medicaţie antidepresivă: Anitdepresive triciclice: Imipramina. transferul copilului intr-o clasa speciala sau schimbarea scolii. evolutie clinica. Amitriptilina. profesorul. social va fi diminuat 3. Dextroamphetamine. in special simptome. daca este o tulburare de dezvoltare. prognostic si tratament . etiologie. Prevenirea apariţiei comorbidităţilor. . Acid valproic şi valproat de sodiu Alte medicamente: Clonidina PROGNOSTIC Aplicarea unui tratament precoce. Risperidona Anticonvulsivante: Carbamazepin.consultarea examinatorului cu parintii.- imaturitate in functiile motorii fine sau grosiere ticuri daca exista antecedente sugestive . Tioridazin.).antrenarea parintilor si interventiile comportamentale in familie Tratamentul farmacologic Medicaţie stimulată: Methylphenidate (Ritalin. condus corect. Clomipramina ISRS: Fluoxetina Bupropion Antipsihotice: Haloperidol.EEG. complicaţiilor. Dextroamphetamine. .copiii cu varsta suficient de mare. educati sa se autoobserve si sa se autoevalueze. Impactul ocupaţional.. Se vor evita costurile mari medico-sociale determinate de asistarea incorectă sau depistarea tardivă a cazurilor. 2.Concerta. 9 . teste genetice pentru TRATAMENT Educatia si consilierea . cu scoala.examinatorul informeaza parintii copilului. cu consecvenţă va duce la: 1. educatorul despre tulburarile hiperkinetice.

org www.Medicală universitară Cluj-Napoca. sublinierea particularitatilor. anamneza. Prognostic. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 1.autismromania.Bucureşti.Ed. 6.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului . discutia comuna a cazului. 10 .ro Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. Casa Cărţii de Ştiinţă.Lupu V. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. 4.. Evolutie.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.Bucuresti. Cluj-Napoca.org http://iacapap.ASCR.4. Ed.Cluj-Napoca.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului.WHO.psych. Caz clinic . 5.Clinical descriptions and diagnostic guidelines.se www. 3. 2.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.All Educational. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). Metode de interventie multimodala.internare aflata pe sectie cu diagnostic de ADHD.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 2.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .ki. Particularităţile de răspuns la tratament ale adultului duc rezultate modeste în aceste situaţii. Informatii www.aacap.

1998).Capitolul 3. Defectualitatea psihica se va repercuta asupra tuturor cerintelor adaptative impuse copilului în crestere. abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza. Chiar si în forma usoara. disproportionata. înainte de 18 luni de viata extrauterina. retardatul mintal este lipsit de posibilitatea organizarii independente a vietii sale fara sprijin dinafara. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale. pâna la 3-4 ani ca vârsta limita în maturarea creierului. Este considerata ca un nivel insuficient de dezvoltare. Încadrare nozologica I. Întârzierea mintala usoara. lipsita de progredienta. ca o retardare cu posibilitati de ameliorare. cu caracter global si omogen. Intarzierile in dezvoltarea mintala Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia. 11 . cu coeficientul intelectual (QI) care oscileaza între 50 si 69. dar al caror început de actiune sa situat înaintea conturarii elementare a functiilor psihice. referat teoretic.Intarzierile in dezvoltarea mintala. nu mai este considerata azi ca boala. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential DEFINITIE Retardarea mintala presupune o stare psihica defectuala. desi asociata de cele mai multe ori cu tulburari somato-endocrine sau neurologice. lipsita de orice posibilitate de ameliorare. posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica. anamneza. ale carei cauze au actionat în etapele timpurii ale ontogenezei sau postnatal. Întârzierea mintala usoara. asa cum reiesea din vechea definitie a oligofreniei (Ghiran. examen psihic. Aceasta forma de insuficienta. permanenta.

aparuta odata cu încarcarea programelor scolare. 2. 0. a capacitatii de socializare. înapoiere mintala (reala sau aparenta). Asocierea poate fi directa. intelectul de limita prezinta un QI cuprins între 70-85. a frecventei cu care se manifesta si alte tulburari pe lânga cele psihice. sau poate fi indirecta. c.3% retardul mintal grav (0. c. deficienta mintala usoara. intelectul de limita propriu-zis. Etiopatogeneza Cauzalitatea retardului psihic este complexa. III. nu presupune practic viata psihica. ci doar vegetativa. Ca notiune relativ recenta. QI=20-34. în sindroamele congenitale cu trasaturi dismorfe care acompaniaza retardul mintal. hidrocefalie. Din acest motiv se poate împarti în trei subgrupe: a. corespunde imbecilitatii superioare din vechea clasificare. asa cum se întâmpla în paralizia cerebrala.5-3% retardul mintal usor. Este semnificativ momentul actiunii insultului: aceeasi cauza poate determina tulburari diferite în functie de stadiul dezvoltarii ontogenetice în momentul actiunii ei.Aceasta categorie este neomogena sub raportul posibilitatilor de instructie. deficienta mintala. Întârzierea mintala moderata. Influente organice în retardul mintal Atribuirea retardului psihic unei cauze organice presupune demonstrarea asocierii lui cu disfunctia cerebrala. IV. QI<20. Întârzierea mintala profunda.24% retardul mintal mediu si sever. Prevalenta În urma cercetarilor OMS si UNESCO a fost gasita în populatia infantila o frecventa a intelectului de limita de 7%. II. b. b.06% retardul mintal profund). Se subîmparte în: a. 0. Întârzierea mintala severa. corespunde imbecilitatii inferioare. QI=35-49. debilitate mintala. 12 . arieratie mintala usoara. epilepsie.

parazitologice. deficiente diverse (hipoacuzie. dislalie. circulara de cordon. evaluat prin examen de specialitate pe functii psihice si prin testari psihologice (QI. etc. 13 . nivel de dezvoltare al limbajului. icter nuclear postincompatibilitate Rh. Pentru stabilirea diagnosticului etiologic sunt necesare examinari radiologice. tulburari de spatialitate. În aceasta perioada exista riscul unor suferinte de ordin anoxic. psihozele infantile. când si posibilitatile terapeutice sunt depasite. Factorii psihosociali. tulburari emotionale). microcefalia. Dintre cauzele cu actiune prenatala. biologice. între diferitele forme ale retardului psihic. Diagnosticul diferential se impune. impune cautarea sistematica a eventualelor malformatii sau afectiuni somatice asociate. distocii de dinamica uterina. Diagnosticul. tomografie computerizata. lezional. displaziile neuroectodermale. Retardul. examinari genetice. aprecierea psihomotricitatii). determinate de prematuritate sau sarcina suprapurtata. disgrafie. electroencefalograma. Se face cu: afectiuni somatice diverse. Patologie dobândita postnatal Boli dobândite în perioada perinatala. în primul rând. vârsta mintala. bolile multifactoriale (în care exista si componenta ereditara). Carentele socioculturale sunt considerate astazi ca factori generatori de performante slabe. a potentialului convulsivant modificat sau a suferintelor neurologice. S-a observat ca nivelul mediu de inteligenta creste odata cu statutul socio-economic. Diagnostic pozitiv si diferential Pentru stabilirea cât mai precoce a diagnosticului pozitiv este necesara cunoasterea parametrilor normali de dezvoltare psiho-motorie a copilului pe etape de vârsta. se diferentiaza de insuficienta psihica primara prin faptul ca ea survine dupa o perioada de dezvoltare psihica normala. edematos. ADHD. embriofetopatiile.Patologie conditionata prenatal. bolile genetice de metabolism. prezentatii vicioase. Insuficienta psihica secundara (dementa). etc. ridica probleme deosebite de încadrare în cazul vârstei mici si a handicapului modest. dislexie. disritmiile dezvoltarii. usor de stabilit la copilul mai mare. în ordinea frecventei: cromozomopatiile. ambliopie. discalculie. cele mai comune sunt. imunologice. nasteri precipitate sau prelungite. hidrocefalia. dupa ce procesul de maturizare a sistemului nervos central s-a considerat încheiat.

deficientele motorii necesita. înseamna ca. kinetoterapeut. neurolog. severitatea handicapului mental. psihostimulare.Tratamentul complex medico-psiho-pedagogic poate fi realizat doar de o echipa formata din: pedopsihiatru. logoped. terapia manifestarilor convulsivante epileptice. endocrinolog. încarcata de nerabdarea familiei sau dimpotriva. pe lânga terapia antispastica. Tratamentul retardului psihic presupune instituirea unui complex de masuri medico-psiho-pedagogice. asimilarea cunostintelor scolare posibile si a celor necesare unei adaptari sociale si profesionale optime. cure balneare în sanatorii specializate. familia. cu respectarea regulilor generale de asigurare a eficacitatii maxime cu doze minime si evitarea efectelor secundare. educator-defectolog. calcul). educatia prin munca vizeaza ergoterapia si initierea profesionala în vederea integrarii socio-profesionale. însusirea deprinderilor de autoservire si munca.Încadrarea familiala. masaj galvanic. reprezinta obstacole de care trebuie tinut seama în aprecierea evolutiei si prognosticului copilului cu întârziere mintala. aplicate precoce cu perseverenta. 2. existenta unor afectiuni între care epilepsia este cel mai frecvent întâlnita. adaptate deficientelor motorii. ea are posibilitati de recuperabilitate. cultura fizica medicala care implica tehnici complexe de reabilitare. Prognosticul psihopedagogic va depinde de capacitatea de instructie si posibilitatea încadrarii în familie si în societate. Principii terapeutice . 1. interventii chirurgicale (tenotomii). scris. psiholog.Tratamentul medicamentos vizeaza: corectarea instabilitatii psihomotorii si a reactiilor emotionale exagerate. mediul subcultural. în conditiile implicarii nemijlocite a familiei. maistri. atitudinea hiperprotectiva. Obiectivul terapeutic principal consta în stimularea si dezvoltarea la maximum a capacitatilor disponibile. 3.Metode de instructive: educatia intelectuala (citit. abandonul. cresterea posibilitatilor de memorare. motorii sau afectivcomportamentale. gimnastica medicala sistematizata. educatia morala se face prin psihoterapie comportamentala si socioterapie. ameliorarea metabolismului cerebral. 14 . diferentiate si individualizate. tratamentul bolilor somatice asociate. educatia fizica. pediatru. Prezenta unor deficiente senzoriale. ionizari. fizioterapie. în anumite conditii si cu anumite limite. atitudinea rejectiva. roborare.Evolutie si prognostic Daca am definit insuficienta psihica primara ca pe o stare defectuala neprogredienta. mergând spre ameliorarea tabloului clinic.

15 . dezvoltarea tehnicilor de diagnostic antenatal. Tumorile cerebrale. suferintele circulatorii cerebrale. Cazurile severe de epilepsie duc. Posibilitati de integrare sociala a copiilor cu retard psihic: acordarea ajutorului material cuvenit prin lege. medicamente). în timp. încadrare în munca. limbajul si judecata. Se datoreaza unei boli a creierului. social si cultural sau pentru sanatatea parintilor (examenul medical prenuptial. capacitatea de a învata. progresiunii procesului de degradare a personalitatii. traumatismele cranio-cerebrale (encefalopatie posttraumatica). intoxicatiile acute urmate de stari comatoase (ciuperci. Etiologia Este in mare parte asemanatoare cu cea a insuficientei psihice primare cu determinism postnatal. dispensarizarea gravidei. encefalita demielinizanta difuza SchilderFoix. insuficienta endocrina.educatia estetica se face sub forma art-terapiei si a muzicoterapiei. Infectiile (meningoencefalite). Spre deosebire de retardul psihic primar. gândirea. etc. orientare profesionala. întelegerea. nou-nascutului si a copilului. alergiile. Profilaxie Axata pe depistarea si îndepartarea factorilor de risc: grija pentru ridicarea nivelului de educatie sanitara si a standardului de viata economic. orientarea spre o forma de învatamânt corespunzatoare. la deraparea de la posibilitatile cognitive initiale. orientarea. encefalita subacuta Van Bogaert si alte boli degenerative specifice copilului se caracterizeaza prin aparitia unui regres psihic. preocuparea pentru prevenirea suferintei fetale. pot duce la aparitia sindromului demential. 4. institutionalizare. în cel secundar exista posibilitatea agravarii. dar momentul actiunii insultului este diferit. înrautatirii tabloului clinic. în functie de gradul handicapului. calculul. incluzând memoria. în cel mai bun caz apare o stationare a simptomatologiei de deficit. alcool. de obicei de natura cronica sau progresiva. oxid de carbon. vaccinarile. în care exista o deteriorare a multiplelor functii corticale superioare. consultul si sfatul genetic). indicate în terapia deficientului mintal. Insuficienta psihica secundara (dementa) este rezultatul unei denivelari de la valorile normale ale personalitatii atinse dupa încheierea procesului de maturare a sistemului nervos central.

Bucuresti.ki. 4.Clinical descriptions and diagnostic guidelines.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .1.aacap.Cluj-Napoca. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).Ed.ro Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. Cluj-Napoca.org http://iacapap. Casa Cărţii de Ştiinţă.Lupu V. 6. 2. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 5. Tabla de materii 4.internare aflata pe sectie cu diagnostic de Retard psihic.se www.2.psych. Metode de interventie multimodala.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .Caz clinic . Ed.org www. 5.Medicală universitară Cluj-Napoca.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. Dezvoltarile dizarmonice de personalitate 4.Bucureşti.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. Capitolul 4. Delincventa juvenila. discutia comuna a cazului.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. anamneza.All Educational.3. Expertiza medico-legala psihiatrica la copil si adolescent 16 . Tulburarile de conduita la copii si adolescenti 4.ASCR.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. Informatii www. Dezvoltarile dizarmonice de personalitate.WHO.autismromania. Clasificarea retardului psihic 6. sublinierea particularitatilor. Delincventa juvenila.. Tulburarile de conduita la copii si adolescenti. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 4.

ci doar ca o varietate de factori biologici.Expertiza medico-legala psihiatrica la copil si adolecent. psihopedagog. Se uitilizeaza tehnici de consiliere psihiatrica. Terapie Interventia este multidisciplinara (medic psihiatru. Delincventa juvenila este un termen juridic ce presupune abateri de la normele morale acceptate de o anumita comunitate. anamneza. psihoterapie individuala sau de grup. fiind in dezacord cu legile 17 . pentru o anumita varsta. terapie de familie. posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica. Etiologie Nu se pote spune ca un singur factor este determinant pentru aparitia tulburarii de conduita si a comportamentului antisocial la copii. au niveluri scazute la unele persoane cu istoric de comportament hetero sau autoagresiv si violent. Unele date sugereaza ca anumiti neurotransmitatori. Comportamentul trebuie sa persiste cel putin sase luni pentru a putea fi diagnosticat. Discernamantul. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale. referat teoretic. Tablou clinic Criteriile de diagnostic DSM-IV/ICD 10. psihologici si sociali contribuie la dezvoltarea ei. asistent social. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential Definitie Trasatura esentiala a tulburarilor de comportament este reprezentata de un tipar de comportament repetitiv si persistent in care drepturile celorlalti sau normele sociale sunt incalcate. cum ar fi serotonina. psihologica. Investigatii Nici un test specific de laborator sau patologie neurologica nu ajuta la stabilirea diagnosticului in tulburarea de conduita. parinti). examen psihic. abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza.Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia. psiholog.

In psihiatria adolescentului se efectueaza expertize medico legale tinerilor infractori care au varsta cuprinsa intre 14 si 16 ani.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . 5.aacap. Ticurile.Medicală universitară Cluj-Napoca.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. discutia comuna a cazului. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).Clinical descriptions and diagnostic guidelines.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. Tulburarile de somn.Ed.Bucureşti.Bucuresti.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal tulburare de conduita. 4. Caz clinic . Casa Cărţii de Ştiinţă. Clasificarea tulburarilor de conduita Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 Metode de interventie multimodala Discernamantul Principiile expertizei medico-legale psihiatrice la copil si adolescent Capitolul 5.All Educational. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru.Lupu V.org www. Balbismul. daca area discernamantul general.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. sublinierea particularitatilor Informatii www. Cluj-Napoca.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .. 6. Tulburarile de alimentative (Anorexia mentala si Bulimia) 18 .Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. medic legist. 2. anamneza. 2.psych. 5.ki.org http://iacapap.Cluj-Napoca. Enurezisul si encoprezisul.statului respectiv. psiholog. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 1. Ed.Ipsatia (Masturbatia). corespunzator unei varste mintale minime de 14 ani si daca discernamantul fapei a fost prezent. 4.ASCR.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1.WHO. 3. Ea este chemata sa stabileasca daca infractorul este suferind de o boala psihica. Comisia de expertiza medico-legala include un psihiatru.

1. 5. abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza.Ticurile.3.5.Tabla de materii 5. dar si în conditii de plictiseala. încordare generala. Ipsatia (Masturbatia) Definitie Ipsatia = manifestari critice neepileptice caracterizate prin încrucisarea membrelor. Enurezisul si encoprezisul. Ipsatia (Masturbatia). 5. 5. anamneza.cel mai frecvent la adormire.1.2.Tulburarile de alimentative (Anorexia mentala si Bulimia) Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia. referat teoretic. tulburari vegetative intense.6.Tulburarile de somn. 5. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale. agitatie. posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica.4. pâna la paroxism. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential 5. Diagnostic diferential Se impun investigatii suplimentare pentru excluderea epilepsiei (ca si în spasmul hohotului de plâns) 19 . 5. Apare la copilul neglijat cu vârsta de 1-3 ani.Balbismul. examen psihic. plâns daca se deranjeaza copilul în momentele respective.

anamneza. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 8.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. Ed. urocultura). 4. 5.psych. Metode de tratament 9.Medicală universitară Cluj-Napoca. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. 5.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .2.Cluj-Napoca..ro Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. Casa Cărţii de Ştiinţă. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. discutia comuna a cazului. recurente.ASCR.Bucureşti.internare aflata pe sectie cu diagnostic de Ipsatie. 6.ki.Ed. ginecologic. implicând grupe musculare circumscrise.org http://iacapap.(electroencefalograma).autismromania. Cluj-Napoca. Informatii www. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 7.Clinical descriptions and diagnostic guidelines. neritmice.org www.WHO. Diagnostic diferential. irezistibile (dar care pot fi controlate voluntar scurte perioade de timp).Lupu V. 2.All Educational. Tratament Tratamentul vizeaza corectarea mediului în care traieste copilul. sau al unui factor iritativ local (examen coproparazitologic. neadecvate situatiei. eventual administrarea unor doze mici de Tioridazin sau Diazepam.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului.se www. Caz clinic . sublinierea particularitatilor. Ticurile Definitie Ticurile sunt descarcari motorii rapide.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului . cu stimulare corespunzatoare.aacap. distragerea atentiei prin joc. cu debut brusc 20 .Bucuresti. sau productiuni verbale.

suferinte perinatale. serotonina. s. dresul vocii. oftat. cu agravare în adolescenta si persistenta în viata adulta). ridicarea umerilor. prematuritate. ecopraxie gestuala si copropraxie. cu 21 .). transmise de la ambii parinti.stressul matern din timpul nasterii.determinism genetic al bolii . de la tuse. pâna la repetarea unor cuvinte obscene (coprolalie).si fara un scop aparent. Ticurile complexe. Diagnosticul diferential Diagnosticul diferential al ticurilor se impune cu: . atunci când se atrage atentia asupra lor. Se accentueaza la emotii. miscari de pronatie-supinatie la nivelul mâinilor.cuprind mai multe grupuri musculare. care dispar în somn. radiculite). inspiratul sau expiratul fortat de aer pe nas. care sunt localizate la un anumit grup muscular. . repetarea propriilor sunete sau cuvinte (paralalia). ecopraxia (imitarea miscarilor unor persoane din anturaj). Alte ticuri includ ecokinezia. Etiopatogeneza . emisie de sunete. grimase faciale. pâna la fraze obscene. influente hormonale . repetarea ultimului cuvânt sau sunet rostit de o alta persoana (ecolalia).a. Ticurile vocale au intensitate variabila. tragerea nasului.spasmele musculare determinate de un proces iritativ la nivelul sistemului nervos periferic (nevrite. joc de sah). icter neonatal prelungit cu afectarea nucleilor bazali si disfunctie în sistemul extrapiramidal Clasificare Ticurile simple -localizate la un singur grup muscular. Localizarea este variabila. sau când copilul se concentreaza în directia unei activitati (televizor.un mecanism poligenic care implica genele neurotransmitatorilor (dopamina. miscarile de afirmatie si negatie la nivelul extremitatii cefalice. murmuratul. ICD-10 • tulburarea tranzitorie a ticului (durata sub 12 luni) • tulburarea cronica a ticului motor sau vocal (durata peste un an) • tulburarea combinata a ticului de tip vocal si motor multiplu-sindromul Gilles de la Tourette (ticuri motorii multiple si unul sau mai multe ticuri vocale. traumatismul obstetrical. strigate. Ticuri motorii mai frecvent întâlnite: clipit.

absurd. la acestia din urma. stereotipiile din schizofrenie se diferentiaza de ticuri prin caracterul lor metapsihic. altele cu Orap. Diazepam). Clorzoxazon). dar nu sinergic. vermiculare. relatii interpersonale. fara a pierde din vedere istoria naturala a bolii. roborante. ci si bolile asociate. Zoloft). activitatile obsesiv. stereotipiile copiilor cu retard psihic. prin contextul clinic general si absenta. combinate cu stari prelungite de tensiune musculara. miscarile hemibalistice sunt miscari unilaterale ale membrelor. Benzodiazepinele (Diazepam. repetitive. ele nu pot fi controlate voluntar. ele nu pot fi produse sau reprimate voluntar. miscarile coreice apar pe un fond de hipotonie. miscarile coreice presupun o atingere inflamatorie a sistemului nervos central. a elementului psihotraumatizant. capacitatile adaptative ale copilului.respectarea unor legi anatomice. au un caracter mai amplu si mai grotesc. localizate distal. intermitente. comorbiditatii. miscarile mioclonice sunt contractii musculare simple care pot afecta portiuni musculare. pornind de la gradul deficitului functional. vascular). asocierea ticurilor. de exemplu atingerea unor obiecte. spasmul hemifacial consta în contractii unilaterale. . capacitatile interne si externe de ajutor si de gradul de copiere a unor comportamente. grosiere. miscarile atetozice sunt lente. antidepresive (Amitriptilina. El nu tinteste doar ticul ca simptom. fara posibilitatea controlului voluntar. de mare amplitudine. lipsit de sens. fiind adesea mai complexe. fiind strict legate de procesul inflamator. Unele studii au comunicat rezultate optime cu Clonidina (agonist alfa-2 adrenergic). miscarile distonice sunt miscari de torsiune mai lente.compulsive se aseamana cu tipuri ale ticurilor. suportul social si familial. Xanax) pot genera efecte 22 . anxiolitice (Tioridazin. - - - - Tratamentul Tratamentul este individualizat. se mentin si în somn si apar în cadrul clinic general de coree (emotional.farmacologic: neuroleptice (Haloperidol. sedative. eventual decontracturante (Mydocalm. Rispolept). neregulate ale muschilor faciali. controlul impulsurilor. dar difera prin scopul lor precis.

rusinea. schimbându-si topografia. renale.Cluj-Napoca. ticurile pot interfera cu activitatile cotidiene ca scrisul si cititul.Ed..Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. dispozitia depresiva. kinetoterapie. sunt pasagere si foarte mobile. dependenta fizica si psihologica. scolara si profesionala poate fi deteriorata din cauza rejectarii de catre ceilalti. anamneza. cacao). 5.Lupu V.org http://iacapap. Sindromul Tourette este o tulburare cronica. disparând lungi perioade de timp. 6.Bucureşti. oboseala.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului . ciocolata. dar se pot asocia cu fenomene obsesionale.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. În cazurile severe.org www. fizio. 2. 23 .Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. calculator). Prognostic Ticurile au adesea amploare scazuta. Caz clinic . complexându-se.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. nu sunt indicate alimentele excitante (Cola.ki.nu se atrage copilului atentia asupra defectului. . jena. sah.Clinical descriptions and diagnostic guidelines. hipocondriace. incapacitanta.Bucuresti. . 4. Apare adesea disconfortul în situatii sociale. perturbari ale functiei hepatice.psihoterapie comportamentala si de relaxare.ASCR.WHO. discutia comuna a cazului. sau a anxietatii de a prezenta defectul în situatii sociale.secundare de tipul somnolenta.All Educational. Informatii www. Cluj-Napoca. Casa Cărţii de Ştiinţă.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. Tourette.Medicală universitară Cluj-Napoca. gimnastica. polimorfe. adesea. nici activitatile care cer concentrare atentionala (televizor. Ticurile apar.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal de Ticuri sau Tulb. Pot deveni însa intense. sau cu tulburari specifice de dezvoltare. ataxie.psych. sublinierea particularitatilor. Ed. Activitatea sociala.aacap. ca forme izolate.

Embolalia este adesea prezenta. obsesiv. depasind cu greu anumite cuvinte. când vorbeste cu necunoscuti. anancast) . gesturi largi. Clasificarea ticurilor 11.factor psihotraumatizant Tablou clinic Forme: balbism tonic. incompatibilitate Rh. repeta sacadat primele silabe (balbism clonic). Etiologie . în semiîntuneric.factori favorizanti (suferinta perinatala. Pe lânga tulburarea de vorbire apare si tulburarea de respiratie evidenta numai în timpul elocutiunii. 5. Cea mai frecventa forma de balbism este cea tonico-clonica (mixta). de compensare a deficitului din exprimare (sincinezii). eritem). Este mai putin intensa când copilul vorbeste cu persoane cunoscute. tonico-clonic. Se adauga tulburarea de tonalitate. într-o atmosfera familiala. prematuritate. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 12. epuizare.3. boli somatice) .Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 10.5-5 % . Pacientul se opreste blocat în fata cuvântului (balbism tonic). Tulburarea de vorbire se accentueaza atunci când copilul vorbeste în public. Balbismul Definitie Balbismul (bâlbâiala) este o tulburare functionala motorie care are la baza dissinergia musculaturii care participa la actul vorbirii si al respiratiei. clonic. încarcatura vegetativa intensa (transpiratii. Metode de tratament 13. Prevalenta Frecventa tulburarii în populatia infantila este de 0. când lumina este puternica. Diagnostic diferential. de 24 . Apar miscari ample. fiind mai frecventa la baieti. embolul verbal fiind utilizat pentru anticiparea unor cuvinte mai greu de exprimat. la emotii. linistita.factori predispozanti (debilitate motorie-fonatorie si trasaturi de personalitate pe model anxios. debilitate în sistemul extrapiramidal. cu pronuntarea exploziva a cuvintelor. când i se atrage atentia asupra defectului.

Metode de tratament 25 .medicamentos: decontracturante (Mydocalm). Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 16. laconice. anamneza. . evitarea stresului.aacap.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1.Clinical descriptions and diagnostic guidelines.logoterapie..ki. "deci". sau raspunsuri scurte.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . Casa Cărţii de Ştiinţă. de a nu face fata exprimarii.Medicală universitară Cluj-Napoca. Diazepam. teama de a repeta. Informatii www.Bucureşti.org http://iacapap. anxiolitice si sedative (Tioridazin. cu multe cuvinte parazite. 4.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. oboselii. sublinierea particularitatilor. 2. Caz clinic . Napoton.corectarea mediului înconjurator (nu se apreciaza copilul balbic prin ascultare în fata clasei. . 6. antidepresive (Imipramina).Ed. Levomepromazin.Bucuresti.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului.org www. ci numai în scris).Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. discutia comuna a cazului. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 14.psihoterapie de relaxare.Cluj-Napoca.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.psych. . se instaleaza logofobia.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .All Educational. evitarea raspunsului verbal. . Cluj-Napoca. Clasificarea tulburarilor de vorbire 15. 5. Ed.exemplu: "asa".WHO. Xanax).corectarea modului de viata. În timp.ASCR.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal de tulburare de vorbire. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). "pai da".Lupu V. Tratamentul .

consecinte).. senzitive. Cei mai multi autori îl definesc ca fiind o "tulburare caracterizata printr-o mictiune involuntara. Este "enuretic" copilul care pierde urina în somn dupa vârsta de 5 –6 ani. care cuprinde punctul de vedere oficial S. sau de o anomalie organica a tractului urinar’’ (CIM 10). Enurezisul Definitie În literatura de specialitate exista numeroase definitii ale enurezisului. dereglarile endocrine. cresterea sensibilitatii receptorilor vezicali). Cele mai multe cercetari arata ca baietii sunt de aproximativ doua ori mai frecvent afectati decât fetele. instalandu-se controlul voluntar al mictiunii (Rutter.U. greselile în educatia sfincteriana. se corecteaza.5. diurna si nocturna.5% dintre fete ramân enuretici (majoritatea. -alte opinii: nedezvoltarea structurilor (vezica infantiloida. infectiile urinare (consecinte ale enurezei prin staza). cu trasaturi de personalitate anxios-fobice. 14% dintre baieti si fete prezinta cel putin o emisie involuntara de urina pe luna.factorul ereditar. In jurul vârstei de 5 ani. In alte tari prevalenta se situeaza între 5 si 35%.1. Enurezisul si encoprezisul 5. . hipotonia si malfunctia (cuduri. 1982). sau care prezinta mictiuni involuntare în timpul zilei (în DSM IV. sugarul. psihiatrii americani considera vârsta limita de instalare a controlului sfincterian urinar de 5 ani la fetite si 6 ani la baieti).A. sau instabile. date de imaturitatea în dezvoltarea sistemului nervos care. La vârsta de 14 ani 1% dintre baieti si 0. crizelor epileptice.4. beneficiu 26 . în tara noastra este de 12-15% din numarul total al acestora. Prevalenta Enurezisul este întâlnit la ambele sexe si se apreciaza ca procentul copiilor cu aceasta tulburare. în exclusivitate noaptea). anormala tinând seama de vârsta mentala a copilului si care nu este legata de controlul vezical de origine neurologica. sau rude apropiate. Se considera "normal" ca nou –nascutul.in ~75% din cazuri exista antecedente familiale de enurezis la parinti. Etiopatogenie -antecedente de suferinta perinatala. deficitul de inhibitie în procesul mictional. dilatari ureterale. traume psihice diverse.4. pe parcurs. copilul mic pâna la 4 -5 ani sa aiba "în mod fiziologic’’ pierderi de urina nocturne sau diurne.

în timpul noptii. Conform criteriilor de diagnostic acceptate pe plan mondial. sau cu vârsta mentala sub 4 ani. Tratament 27 . enurezisul sporadic. În ceea ce priveste frecventa si ritmul mictiunilor involuntare. involuntara. evaluarea capacitatii vezicale spontane. daca noptile în care are emisiuni de urina alterneaza cu cele în care copilul nu se uda. se delimiteaza: enurezisul nocturn (hipnic). Tablou clinic Enurezisul primar este cel mai frecvent întâlnit (75-80% din cazuri.. sau suprapus (prin examenul sumar de urina. se disting: enurezisul continuu. în care tulburarea este prezenta noapte de noapte si chiar de mai multe ori în intervalul dintre seara si dimineata. Enurezisul nocturn apare în cursul somnului. etc. ca o continuare a perioadei fiziologice de incontinenta. ci doar a unor cantitati mici. enurezisul periodic. urografie. iar unde contextul clinic sugereaza. ecografie. psihologice. tulburarea fiind de la nastere. care apare în salve grupate. densitatea urinei. dupa Paule 1969). sau al zilei. În raport cu perioada de somn. sau intentionata de urina. diureza diurna. despartite de intervale libere si relativ lungi. în care se produce pierderea de urina. pielografie. Enurezisul secundar apare dupa o perioada de cel putin un an (DSM IV. Enurezisul nu trebuie diagnosticat la copii sub 5 ani pentru baieti si 6 ani pentru fetite. elementul esential al tulburarii îl constituie emisia repetata. examinari paraclinice pentru evidentierea eventualului substrat organic: cistourografie. forma mixta. examinari coproparazitologice repetate. glicemie. spina bifida. clinice. dupa o etate la care continenta este de asteptat (DSM IV). caracterul epileptic (crize grand-mal produse în somn sau vegetative). urocultura. nocturna si pe 24 de ore.). numai dupa ce s-a exclus prezenta unui factor organic posibil declansator.. care raspunde de controlul comportamentelor emotionale si vegetative). ca accident secundar si aparent întâmplator. 1994). Diagnostic pozitiv Diagnosticul de enurezis nocturn se pune pe baza datelor anamnestice. apare din când în când. în pat sau în pantaloni. sau de veghe. nu presupune o golire completa a vezici urinare. iar enurezisul diurn este prezent doar la 3% din cazuri si de cele mai multe ori.secundar. enurezisul intermitent. în care copilul a prezentat control sfincterian urinar.. Este definit ca o stare de neînsusire a controlului sfincterian. electroencefalografice. suferinte cerebrale (disfunctie pe rinencefal. enurezisul diurn.

Cisrelax. alaturi de psihoterapia comportamentala.2. lauda.psihoterapia urmareste: deculpabilizarea copilului. pepsi cola. evitarea consumului de excitante (ciocolata. emotivi. foarte putini din copii enuretici ramânând cu aceasta tulburare si la vârsta adulta.reactii nevrotice). rabdator si optimist în procesul terapeutic. enurezisul are o evolutie spontana favorabila. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. cacao). recompense. Enurezisul ridica importante probleme medico-sociale.la copiii anxiosi.gimnastica mictionala urmareste marirea capacitatii de contentie a vezicii urinare si cresterea tonusului sfincterului uretral extern supus controlului voluntar. care pot autoîntretine tulburarea. agitati (cu simptome accentuate de nevroza . Encoprezisul este pierderea controlului sfincterian pentru materii fecale. asupra randamentului scolar. -medicamentos urmareste: combaterea hipertoniei si spasmelor musculaturii vezicii urinare.-crearea unui climat securizant cu rezolvarea conflictelor existente. sedare . . comportamentului si adaptarii acestuia în familie si colectivul de copii. reducerea diurezei . Tratamentul cu Imipramina are efecte bune. calendar cu cruciulite. sublinierea particularitatilor 28 . prin frecventa lor deosebita. a hipotoniei si malfunctiei. cel mai adesea nocturn. Adiuretin.4.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal de enurezis/encoprezis. Pericolul evolutiv îl constituie suprapunerea infectiilor urinare. Psihoterapia familiala urmareste tocmai transformarea anturajului într-un participant activ. 5. combaterea infectiilor urinare. prin amprenta negativa pe care si-o pun asupra dezvoltarii personalitatii copilului. anamneza. Evolutie si prognostic De cele mai multe ori. Dintre medicamentele utilizate mai frecvent în tratamentul enurezisului amintim: Driptane. inhibarea hipertoniei parasimpatice. gimnastica mictionala. discutia comuna a cazului. . atenuarea sentimentului de vinovatie si rusine.în special a celei nocturne. mobilizarea lui în terapie prin conditionare pozitiva. cocacola. Imipramina. Caz clinic .

org http://iacapap.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. tulburari de somn datorate unor conditii medicale generale.Medicală universitară Cluj-Napoca.psych. Clasificarea tulburarilor de eliminare 7.Lupu V. fiind caracterizate printr-o perturbare a cantitatii.Informatii www.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .WHO. narcolepsia.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. tulburari ale ritmului veghe-somn. Cluj-Napoca.Bucureşti. hipersomnia primara. clasifica tulburarile de somn în tulburari primare ale somnului (dissomnii..Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.ASCR. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 6.org www. Aceasta sectiune cuprinde: insomnia primara. 6.5. sau a ritmului somnului. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 8. calitatii. Ed. 29 .All Educational.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială.aacap. tulburari de somn asociate altor tulburari mintale (care rezulta dintr-o boala psihica diagnosticata). 5.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului . parasomnii).ki.Bucuresti. Tulburarile de somn Definitie Asociatia Americana de Psihiatrie în Manualul pentru diagnosticul si statistica bolilor mintale (DSM IV). ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).Cluj-Napoca. Dissomniile sunt tulburari primare de initiere sau mentinere a somnului.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1.Ed. sau de somnolenta excesiva. 4. 2.Clinical descriptions and diagnostic guidelines. Casa Cărţii de Ştiinţă. Metode de tratament 5. tulburari de somn corelate cu respiratia.

sau deteriorarea activitatii diurne.Parasomniile au ca element esential un eveniment anormal care survine fie în timpul somnului. anxioliticele si altele (agonistii si antagonistii adrenergici. asociata cu cefalee sau la adolescentii cu nevroza astenica. cofeina. În debutul psihozelor endogene (schizofrenie. antihistaminicele si corticosteroizii). hipo sau hiperadrenocorticismul). tulburare afectiva episod maniacal) exista întotdeauna insomnii severe. boala Huntington). teroarea de somn (pavorul nocturn). ai dopaminei. hipnoticele. sau somn neodihnitor cu durata de cel putin 1 luna si care: B. cocaina. Trezirea nocturna este prezenta în procent de 37% la copiii cu vârsta de un an (trezire ocazionala) si 61% la cei de 30 . în timpul perioadelor de hiperestrogenie. E. isterica. 1. Perturbarea de somn nu apare exclusiv în cursul unei alte tulburari de somn. depresiva. enurezisul nocturn. obsesivo-fobica. boli pulmonare (bronsita cronica). Nu este datorata efectului fiziologic direct al unei substante exogene sau al administrarii unui medicament. Tulburari de inducere si mentinere a somnului Insomnia se caracterizeaza prin dificultati de adormire sau trezire matinala. Trasatura esentiala a insomniei primare este dificultatea initierii sau mentinerii somnului. Alte tulburari de somn sunt induse de consumul anumitor substante ca: alcoolul. fie la pragul dintre vigilitate si somn. Aceasta clasa cuprinde: anxietatea de vis (cosmarul). ocupational sau în alte sectoare functionale importante. al unei alte boli mintale. DSM IV considera urmatoarele criterii diagnostice pentru insomnia primara: A. fibromialgia). acuza predominanta se concentreaza asupra acestei perturbari si nu asupra efectelor sale asupra somnului si vigilitatii. sau D. somnambulismul (automatismul ambulator nocturn). opioidele. fiind suficient de severa pentru a produce fatigabilitate marcata în timpul zilei. Tulburarile de somn datorate unei conditii medicale generale includ boli neurologice degenerative (boala Parkinson. acetilcolinei si serotoninei. amfetaminele si stimulante înrudite. somn scurt si superficial. Simptomul este mai frecvent dupa vârsta de 10 ani. cu precadere la fetite. boli cerebrovasculare. iritabilitate. Perturbarea survine de cel putin trei ori pe saptamâna. cauzeaza distress sau o perturbare semnificativa în domeniul social. C. hipertiroidismul. infectii virale sau bacteriene (hipersomnia din encefalita virala). boli musculoscheletale (artrita reumatoida. sedativele. boli endocrine (hipo.

în timpul primei treimi a perioadei de somn major NREM. mai mult de 5% din durata somnului nocturn. La trezire (fie din episodul de automatism ambulator nocturn. 3. Automatism ambulator nocturn survine. de regula. initial. mersul la baie. îmbracatul. deschiderea usilor. stadiile 3 si 4 de somn. 31 .5%. poate exista o scurta perioada de confuzie. 3. Somnambulismul începe în jurul vârstei de 6-12 ani. D. sau al unui cearsaf). dar perioadele de trezire nu reprezinta. sau de a comunica cu ea si poate fi trezita cu mare dificultate. mai pot apare miscari motorii perseverative (ciupitul unei paturi. la adolescenti frecventa somnambulismului fiind de 2. Tulburarea ritmului veghe-somn presupune o dereglare între ritmul cerut de ambianta persoanei si ritmul circadian al persoanei. In timpul mersului în somn. Dupa trezirea din episodul de somnambulism nu exista nici o deteriorare în activitatea sa mentala. 2. Manifestarile episodice nocturne de tip somnambulism se considera astazi ca manifestari psihogene neepileptice. de regula. în cursul primei treimi a perioadei de somn major. fie în dimineata urmatoare) persoana are amnezie pentru episod. se întinde pe perioada adolescentei. persoana respectiva are fata palida. de regula. sau dezorientare).cinci ani (unul din 5 copii se trezeste în fiecare noapte). Se estimeaza ca peste 30% dintre copii au avut cel putin un episod. C. tinde sa se cronicizeze. Daca debuteaza la adult. Parasomniile presupun existenta unui eveniment anormal în timpul somnului. Dereglari tranzitorii ale ritmului veghe-somn survin când oamenii îsi schimba rapid fusul orar. spre sfârsitul careia dispare. Criteriile de diagnostic DSM IV sunt: A. sau în comportament (desi. dar care obliga la înregistrari electroencefalografice de somn cu monitorizare video (pentru diagnostic diferential). este relativ areactiva la eforturile altora de a influenta mersul în somn. Cei mai multi adolescenti se trezesc în mod tranzitoriu noaptea. B. tulburarile de acest gen se pot perpetua. mâncatul. survenind. Episoade repetate de ridicare din pat în timpul somnului si de mers împrejur. Pe lânga mers. imobila.1. care contine o activitate delta. Debutate în copilaria timpurie.

Criterii de diagnostic pentru pavorul nocturn: A. care survine în cursul primei treimi a perioadei de somn major. anxietati. În contrast. Se ridica în sezut. Durata este de câteva minute. de exemplu epilepsia. fiind mai frecventa la baieti. Anxietate intensa si semne de excitatie vegetativa în cursul fiecarui episod. faciesul congestionat. solicita ajutor. de obicei în ultima parte a noptii. undele electroencefalografice delta de somn pot fi mai crescute în amplitudine decât sunt în mod uzual pentru faza NREM de somn. 3. brusca. Înaintea unui episod sever. începând cu un tipat de panica. C. Apare la 3% din copiii sanatosi. Tulburare episodica recurenta. ambele fiind considerate ca patologie de somn si de anxietate). Traseul bioelectric este de trezire. Se impune diagnosticul diferential cu epilepsia morfeica. iar respiratia si bataile inimii mai lente. 32 . Conduita terapeutica de electie este cu Imipramina (dupa control obligatoriu EEG). B. Se deosebeste de cosmar. Agitatia în perioada critica este mare. respiratia rapida si transpiratia. ochii sunt larg deschisi. copiii cu pavor nocturn striga. cu durata de 1-10 minute. care se datoreaza viselor fragmentate ce au loc pe durata somnului REM. Pavorul nocturn (teroarea de somn) este tot o descarcare nocturna anxioasa. desi individul continua sa doarma.2. dar daca se trezesc ei au o explicatie. Copiii se pot trezi sau nu în urma cosmarului. cu linistire ulterioara si amnezie asupra episodului. dar nici un vis detaliat nu este evocat. în timpul fazei profunde NREM. Debutul episodului este acompaniat de o dedublare pâna la o cvadruplare a ritmului cardiac. Etiopatogenetic. Nu poate fi stabilit ca un factor organic a initiat si mentinut tulburarea. povestind visul. cum sunt tahicardia. Areactivitate relativa la eforturile altora de a calma persoana în timpul episodului si aproape invariabil. aparuta în primele 2-3 ore de la adormire.E. dramatica. transpirat. Prognosticul este bun. antideprinul administrat seara având rolul de a ameliora somnul si fenomenele nocturne (atât în pavor cât si în somnambulism. cu caracter critic. dar s-au trezit numai aparent. pavorul nocturn se considera a fi o disociatie a mecanismelor de somn. tipa. prezinta miscari dezordonate de aparare.

de obicei în ultima parte a noptii. s-au raportat a cauza. induce în general un rebound REM. Aceste vise înfricosatoare se petrec în cursul somnului REM. cu amenintari la supravietuire. De aceea. poate apare si în stari anxioase. sau în faza de somn superficial. benzodiazepinele. debutul oniric al schizofreniei. sau condus cu constiinciozitate. 3.4. realizând un episod de "trezire electroencefalografica" (Gaustaud). Intensitatea miscarilor variaza de la usoare. Prezenta la 5-6% din populatie. Se încadreaza între fenomenele care produc modificari importante în electrogeneza cerebrala hipnica. Abstinenta brusca de medicamente care suprima somnul REM (triciclicele). în unele forme de retard mental. care conduce frecvent la trezirea subiectului. de exemplu o tumora cerebrala. Rezolvarea situatiei psihotraumatizante. Jacto capitis nocturna (lovirea cu capul si rotirea lui) presupune existenta unor automatisme habituale hipnice. nu adolescentilor. administrarea scurta perioada de hipnotice si anxiolitice duce la disparitia tulburarilor. tioridazina. dezorientare si miscari motorii perseverative. ocazional. în timp ce copilul se trezeste sau se pregateste pentru somn. securitate sau stima de sine. D. sau a unor teme similare. în etiologia ei fiind propuse mai multe ipoteze: deprivarea materna. caracterizate prin balansarea ritmica a capului cu o frecventa de 1-2 cicli/secunda. Anumite medicamente ca reserpina. care poate fi asociat cu cresterea în intensitate a onirismului si cu posibila aparitie a cosmarurilor. fiind absent în somnul profund. psihoterapia cognitiva si de relaxare. Comportamentul poate fi ritualistic. depresive.3. tulburarea este mai frecventa la femei. Nu poate fi stabilit ca un factor organic a initiat si mentinut tulburarea. 3. mesoridazina. Anxietatea de vis (cosmarul) este un vis terifiant. la hiperkinetici. însotit de anxietate si de o senzatie de opresiune respiratorie. Tulburarea este caracteristica copiilor mici. Desi cosmarul este caracteristic perioadei de impregnatie alcoolica cronica si perioadei de sevraj din farmacodependente. Adesea se produce o recurenta a aceleiasi teme. Apare la copiii normali.cel putin câteva minute de confuzie. 33 . cosmaruri. melancolia de involutie. la viguroase. stimularea insuficienta. antidepresivele triciclice. satisfacerea erotica. tratamentul vizeaza o psihoterapie comportamentala. Se asociaza adesea cu pavorul nocturn si cu alte manifestari de stress posttraumatic. la subiecti cu anxietate generalizata. cu aparitie înainte de adormire.

cu aparitie în perioada de tranzitie dintre somnul profund spre somnul superficial.8. care afecteaza circa 5% din populatia generala. scarpinat. Somnilocvia este o manifestare episodica nocturna neconvulsivanta. 3.3. sau spre starea de veghe. Bruxismul. cu instalare progresiva.6. în conformitate cu DSM IV urmatoarelor criterii de diagnostic: A. cunoscuta si sub denumirea de automatism verbal nocturn. cu aparitie aproape zilnica. cât si în somnul REM. ocupationale. Tresaririle hipnagogice sunt secuse musculare intense. 34 . Hipesomniile includ tendinta generala de somnolenta diurna. 4. Tulburarea debuteaza la scolar. boli infectioase febrile. Hipersomnia este o stare intermediara între cea de veghe si somn. 3. suprafetele ocluzale ale dintilor.7. rapide si involuntare. însotite de nevoia imperioasa de a misca gambele. fie episoade de somn în timpul zilei. B. Se poate manifesta intermitent sau tranzitoriu. 3. D. nejustificate. Somnolenta excesiva trebuie sa fie suficient de severa pentru a cauza un distress clinic semnificativ sau o înrautatire a functiilor sociale. Miscarile musculaturii masticatorii (în special a celei care închide gura) sunt coordonate. sau în alte arii importante. În sindromul picioarelor nelinistite apar parestezii la nivelul membrelor inferioare. Miscarile gestuale nocturne de tip mângâiat. producând un zgomot de scrâsnire. poate fi reversibila. fie ca episoade de somn prelungit. A fost definit ca o miscare de frecare a dintilor într-un alt moment decât masticatia alimentelor. sau sa evolueze spre coma. fiind însotita adesea de enurezis si somnilocvie. Somnolenta excesiva cel putin o luna. apare atât în somnul lent. intoxicatii. care cuprind toata musculatura. considerat ca facând parte din automatismele masticatorii. Hipersomnia primara raspunde. în care constienta nu este suspendata complet. Sunt fiziologice. Ele pun în contact în afara masticatiei. sau în alte tulburari mintale. de a freca un picior de altul. Somnolenta excesiva nu apare exclusiv în alte tulburari de somn. reprezentata de o vorbire inteligibila sau nu. 4. afectiuni ale sistemului nervos. repetate. Poate avea cauze organice.1.5. apar în stadiile superficiale ale somnului lent. C.

de scurta durata. dar exista si forme secundare (postencefalitic. sau halucinatii oniroide. de exemplu. 4. cum ar fi. durata episodului major de somn (pentru cei mai multi somn nocturn) poate dura de la 8 la 12 ore si este de multe ori urmata de dificultate la trezire dimineata. Clinic. Prezenta a una sau doua din: catalepsie. Afectiunea se asociaza cu manifestari patologice ale somnului REM. Pierderea tonusului muscular nu afecteaza muschii respiratori si pe cei ai globilor oculari. respectiv criza de somn. La indivizii cu hipersomnie primara. Calitatea actuala a somnului nocturn este normala. Lipsa unei suferinte organice. sau chiar orelor. la câtiva ani de la debutul somnolentei. Episoadele de somn dureaza de la secunde la 30 de minute si chiar mai mult. iar diagnosticul nu poate fi confirmat decât în pubertatea tardiva. Ocazional. Somnolenta descreste tipic dupa un atac de somn. a unei nevoi irezistibile de somn. dar poate afecta si toata musculatura 35 . de obicei. Atacurile de somn trebuie sa apara zilnic pe o perioada de cel putin 3 luni. B. conducerea automobilului (situatiile de hipoactivitate exagereaza tipic gradul de somnolenta). lectura.2. privitul la televizor. elemente de somn REM în perioada de tranzitie între somn si veghe. Prevalenta tulburarii în populatia generala este sub 1%. la aproximativ 70% din subiecti. se manifesta în principal prin atacul de narcolepsie. fara a trece prin fazele 3-4 ale somnului. se poate limita numai la muschii capului si gâtului. sau a unui consum de medicamente care sa explice simptomatologia. Atacurile necontrolabile de somn diurn apar în timpul unor activitati monotone sedentare. favorizata uneori de circumstante emotionale. posttraumatism cerebral). ce reprezinta simptomul fundamental. Vârsta debutului se situeaza la pubertate. Cataplexia apare. nu se datoreaza efectelor psihologice directe ale unei substante. cu durata de ordinul minutelor. Narcolepsia se caracterizeaza printr-un acces brusc. sau unei conditii medicale generale. care poate apare si la persoane sanatoase. Criterii de diagnostic DSM IV: A. statul în clasa. Boala Gelineanu este definita ca o hipersomnie cu caracter primitiv.E. pentru a reveni câteva ore mai târziu. C.

3. Unii psihiatri recomanda stimulante (Amfetamine. apare la baieti spre sfârsitul pubertatii. Somnolenta este considerata ca un simptom important al sindromului. Sindromul Kleine Levin este rar. Sindromul Prader Willi se caracterizeaza prin somn excesiv. sau hipoventilatia alveolara centrala).psych. retardare mintala. statura mica.ki. Tratamentul puseelor se face cu neuroleptice (clorpromazina).se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului 36 . cosmaruri. sublinierea particularitatilor Informatii www. hipotonie neonatala. tulburarile rezolvânduse totdeauna la sfârsitul adolescentei. vise terifiante. Caz clinic .aacap.org www. Somnolenta diurna apare ce simptom constant în nevroze.2. iritabilitate. somn neodihnitor.voluntara. hiperfagie. mai ales la pacientii cu obezitate severa. unde sunt însa asociate insomnii de adormire.org http://iacapap. Etiologia este necunoscuta. anamneza. agresivitate. dezinhibitie sexuala. 4. hipogonadism. Exista similaritati cu sindromul Pickwickian. discutia comuna a cazului.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal tulburare de somn. bolnavul trezindu-se cu senzatia penibila de oboseala. Poate debuta prin cianoza datorata apneei de somn. În unele cazuri s-au obtinut rezultate bune cu Carbonat de litiu. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. Methilphenidate). Tulburarile de somn legate de respiratie (apneea repetata în timpul somnului) duce la hipersomnolenta diurna. ca si cum nu ar fi dormit deloc. 4.5. 4. Crizele survin de 2-4 ori/an si pot dura zile sau saptamâni. obezitate. Starea de constienta este pastrata în timpul episodului cataleptic. somn superficial. datorate disfunctiei hipotalamice. dar prognosticul este bun.6. Asociaza hipersomnie periodica cu bulimie. 4. Tulburarea de somn se datoreaza conditiilor de ventilatie din timpul somnului (de exemplu apneea de somn.

Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 9. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale.6. Tulburari de alimentatie (anorexie si bulimie) Tabla de materii 5. Ed.Bibliografia obligatorie si facultativã 1. Cluj-Napoca. Casa Cărţii de Ştiinţă.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului . 5. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 11. 6.6.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).Ed.Cluj-Napoca.2. Bulimia Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia.Medicală universitară Cluj-Napoca. Metode de interventie terapeutica Capitolul 5.ASCR. examen psihic. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential 37 . anamneza.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. referat teoretic.6. Clasificarea tulburarilor de somn 10.WHO.Lupu V. 4.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica.Bucureşti.All Educational. 2.Clinical descriptions and diagnostic guidelines.Bucuresti. Anorexia mintala 5.1.

Amenoree (absenta a mai mult de 3 cicluri consecutive. reducerea greutatii se realizeaza mai întâi prin reducerea totala a alimentelor ingerate. De obicei. Conform criteriilor de mai sus. Persoana cântareste mai putin de 85% din greutatea normala corespunzatoare vârstei si înaltimii. biologici si precipitanti. socioculturali. Definitia OMS (Organizarea Mondiala a Sanatatii): anorexia mentala este afectiunea caracterizata prin pierderea deliberata în greutate (sau în cazul copiilor la prepubertate. Hedgetts. 1997).1. 1982). individul mentine o greutate corporala care este sub nivelul minimal normal corespunzator vârstei si înaltimii criteriul 1). oprirea sau încetinirea cresterii si a dezvoltarii). mai rar fiind afectati adolescentii baieti si barbatii tineri (Meila. alimentelor bogate în carbohidrati si curând pacientul devine un expert cu privire la continutul caloric al diferitelor tipuri de alimente si bauturi. care a descrie un caz tipic de anorexie mentla (S. indusa si/sau sustinuta de pacient. Saptamâni. pacientul poate pierde 38 . de obicei. În acest interval. la adolescenta) si femeile tinere. un singur factor etiologic cu greu poate fi implicat. Dieta tipica începe cu o reducere a dulciurilor si a caloriilor. Etiologie Tinând cont de complexitatea anorexiei. 1997). Longmore. O alternativa si un ghid ceva mai strict (utilizat în ICD-10) îl reprezinta BMI (calculat ca greutatea în kilograme raportata la patratul înaltimii exprimate în metri) care trebuie sa fie mai mica sau egala cu 17. Acest model e bazat pe urmatorii factori de risc: individuali. tulburari de imagine corporala si o tulburare endocrina generalizata care include axul hipotalamo-pituitar-gonadal ce determina întârzierea menarhei sau amenoree secundara (Graham. în absenta administrarii anticonceptionalelor) la femeile postmenarha (Collier.5 kg/m2. familiali. Teorii curente sustin o etiologie multifactoriala cu numerosi factori determinanti si factori de risc ce interactioneaza (Garfinkle. Anorexia mentala este o tulburare caracterizata prim pierderea deliberata de greutate. Levellyn-Jones.5. chiar si atunci când este subponderal. Tablou clinic Criteriile de diagnostic DSM-IV/ICD 10. la fetele adolescente (perioada de tranzitie de la copilarie. chiar luni pot trece pâna când acest comportament e observat de ceilalti. secundara unui factor psihotraumatizant. D. Milea 1988).Anorexia mintala Definitie Termenul a fost utilizat pentru prima oara de medicul englez William Gull în 1873. 1991).6. Frica intensa de a nu deveni obez. Tulburari de imagine corporala. Garner. Exista patru criterii diagnostice: Greutatea corporala mai mica de 85 (din greutatea ideala). Tulburarea apare. Abraham.

Pot sa apara: anemie normocroma. Tulburarile de imagine corporala sunt de asemenea prezente la aceste persoane (criteriul 3). • tulburari difuze reflectând o encefalopatie metabolica. abuzul de laxative sau diuretice si exercitiile fizice excesive. • nivel seric al tiroxinei (T4) scazut sau normal iar al triiodotironinei (T3) scazut. normocitara. Persoanele cu aceste tulburari se tem de cresterea greutatii (criteriul 2). amenoreea (secundara nivelului scazut al secretiei de estrogeni datorat secretiei reduse de FSH si LH) este un indicator al disfunctiei endocrine din anorexie (criteriul 4). hiperamilazemie ocazional. Provocarea varsaturilor si abuzul de laxative si diuretice pot determina: • leucopenie si anemie usoara (trombocitopenia e rara). Cu toate ca unii pacienti cu anorexie nu prezinta modificari de laborator. altele realizeaza ca sunt slabe. cum ar fi: cântarirea excesiva. Investigatii Lipsa aportului alimentar precum si provocarea varsaturilor pot afecta serios stare generala a persoanelor cu anorexie. aritmii). • cresterea ureei sanguine secundar deshidratarii. Unele persoane se simt supraponderale. de obicei nu dispare odata cu reducerea greutatii. probleme dentare si osteoporoza (secundar nivelului scazut al calciului ingerat si absorbit. hipocalcemie. • hipercolesterolemie. 39 . hipocloruremie secundar varsaturilor.. subnutritia poate avea efecte majore asupra sistemelor si organelor si poate produce o serie de tulburari. • nivel seric al estrogenilor scazut la femei iar la barbati nivel seric scazut al testosteronului. Metode suplimentare de reducere a greutatii includ: provocarea varsaturilor. Aceasta fobie de a nu fi gras. În perioada de prepubertate. • acidoza metabolica secundar abuzului de laxative. afectarea functiei renale (secundar deshidratarii cronice si hipokalemiei). masurarea obsesiva a partilor corpului folosirea intensiva a oglinzii pentru a verifica zonele "grase". în stadiile avansate ale bolii. probleme cardiovasculare (hipotensiune arteriala severa. hipofosfatemie. Amenoreea este de obicei consecinta reducerii greutatii dar la unele persoane poate sa o preceada. • alcaloza metabolica.controlul acestei diete. La femeile postmenarha. • hipomagnezemie. • bradicardie sinusala sau aritmie (pe EKG). secretiei scazute de estrogeni si secretiei crescute de cortizol). menarha poate fi întârziata de anorexie. Ei pot folosi o mare varietate de tehnici pentru a estima greutatea sau dimensiunile corpului. dar tot sunt preocupate ca anumite parti ale corpului sunt prea grase.

Medicală universitară Cluj-Napoca.WHO. • Ajutarea pacientului sa-si schimbe modul de viata.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. sau într-o limita realista daca este obeza.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal anorexie si /sau bulimie. varsaturile autoinduse. Ed. 5. sublinierea particularitatilor. Pentru obtinerea acestor obiective exista mai multe metode terapeutice.Bucureşti. discutia comuna a cazului.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. Caz clinic . Cluj-Napoca.Cluj-Napoca. Informatii www. Terapie farmacologica si daca este cazul terapia comorbiditatilor. • Abordarea terapeutica a altor probleme care pot întretine si agrava tulburarile alimentare.psych. suportiva si interpersonala.org www.9.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1..Ed.All Educational. • Eliminarea comportamentelor periculoase de mentinere a greutatii ca: abuzul de diuretice. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 40 .Bucuresti. corespunzând unui indice al masei corporale.Terapie Obiectivele tratamentului • Determinarea pacientei sa obtina o greutate în limite normale. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. dietele extrem de stricte.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. Pe primul loc ar fi psihoterapia cu metodele cognitiv-comportamentala.ASCR.org http://iacapap.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului . 4. laxative.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. 6. • Educatia pacientei asupra alimentatiei normale si eliminarea falselor mituri despre alimente si alimentatie. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . anamneza. • Câstigarea insight-ului asupra comportamentului alimentar si întelegerea cauzelor care-l fac sa persiste.aacap. 2. Casa Cărţii de Ştiinţă. BMI 19-24.ki.Lupu V.Clinical descriptions and diagnostic guidelines.

alimente hipercalorice. nutritia excesiva e definita ca: consumarea într-o "perioada discreta de timp" (o perioada limitata. ca si înghetata. . factorii precipitanti si favorizanti.Episoade repetate de excese alimentare. Persoanele cu bulimie sunt. Etiologie Factorii etiologiei ai bulimiei mentale se suprapun în mare parte cu cei ai anorexiei mentale.Folosirea regulata a mecanismelor de învingere a efectelor de crestere ponderala determinate de excesele alimentare (de ex. efort fizic excesiv). Tablou clinic Criteriile de diagnostic DSM-IV/ICD 10. .1. laxative.Lipsa sentimentului de control în cursul exceselor alimentare. 1994). În majoritatea cazurilor este vorba despre acesti factori: individuali. . de obicei.Preocupare excesiva permanenta cu privire la greutatea corporala.2. Criteriile de diagnostic ale bulimiei mentale sunt: . Într-o corespondenta ce a devenit clasica în domeniu. în general mai putin de 2 ore) a unei cantitati de alimente care e considerata ca fiind mai mare decât ar consuma majoritatea indivizilor în conditii similare (criteriul 1). Principii de tratament 5. rusinate de tulburarile lor alimentare si încearca sa ascunda simptomele lor. Russell (1979) a introdus termenul de bulimie mentala pentru a descrie o varianta de anorexie mentala. Bulimia mentala este un sindrom caracterizat prin repetate pusee de supraalimentare si o preocupare excesiva privind controlul greutatii corporale. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 2.Bulimia mentala Definitie Bulimia mentala a fost considerata initial o varianta a anorexiei mentale. Conform criteriilor de mai sus. 1993).Greutate corporala mai mare decât cea inclusa în diagnosticul anorexiei (diagnosticul de anorexie îl devanseaza pe cel de bulimie). declansarea varsaturilor. Excesele alimentare par a fi mai mult o alimentare cu o cantitate mare de mâncare decât preferinta pentru anumite alimente cum ar fi carbohidratii. în special de tip instabil-emotional impulsiv sau border-line. Tipul de alimente consumate în timpul unui "puseu" include: dulciuri. Au fost descrisi o serie de pacienti ce prezentau 2 caracteristici: o nevoie imperioasa de a se supraalimenta urmata de provocarea varsaturilor. ambele fiind rezultatul fricii de a nu se îngrasa (Rutter. conducând pacientul la adoptarea de masuri extreme pentru a diminua îngrasarea datorita alimentelor ingerate (Thompson. familiali. Majoritatea pacientelor nu au tulburari de personalitate dar exista unele la care anumite trasaturi aparte pot fi identificate. sau prajiturile. .6. socioculturali si biologici. Abuzul alimentar se petrece în general în secret sau cât mai 41 .

Tratamentul practic al bulimiei mentale include monitorizarea zilnica si auto-monitorizarea comportamentului alimentar si a meselor. Oricum diagnosticul de bulimie nu trebuie pus când tulburarile apar numai în timpul episoadelor de anorexie mentala (criteriul 5). . în dorinta de a slabi si în nivelul de insatisfactie privind corpurile lor.ki. greutate si mâncare. O alta caracteristica esentiala a bulimiei mentale este utilizarea de comportamente compensatorii inadecvate pentru a preveni cresterea în greutate (criteriul 3).cresterea stimei de sine. discutia comuna a cazului. Terapie Obiectivele tratamentului Obiectivele tratamentului. Cluj-Napoca. Nutritia excesiva e declansata de o stare de depresie. . . "Îndoparea" poate scadea disforia.mentinerea greutatii în limite normale. anamneza.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal anorexie si /sau bulimie. Casa Cărţii de Ştiinţă. .Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. 42 .psych. foame intensa secundara unei diete restrictive sau sentimente legate de forma corpului.învatarea unui program strict cu 3 mese/zi + 2 gustari. .. Persoanele cu bulimie mentala acorda o importanta deosebita formei corpului si a greutatii. . dar în general prin discreditarea autocriticii pot urma stari depresive.scaderea preocuparii excesive fata de mâncare. .înlaturarea comportamentului de mentinere a greutatii. stres.recunoasterea factorilor precipitanti ai puseului. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. Indivizii cu aceste tulburari se pot asemana cu cei cu anorexie mentala în teama lor de a creste în greutate. Informatii www.dezvoltarea unei noi atitudini fata de mâncare si propriul corp.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. a varsaturilor provocate si a altor abuzuri. Terapia farmacologica.org http://iacapap.rezolvarea prin alte mijloace a starilor de tensiune si indispozitie. Cea mai frecventa metoda este autoinducerea varsaturilor dupa un episod de exces alimentar. . Un episod de alimentatie excesiva e de asemenea acompaniat de lipsa de control (criteriul 2).org www.retras posibil. acesti factori fiind cei mai importanti în autoevaluare (criteriul 4).aacap. Caz clinic . sublinierea particularitatilor.

Principii de tratament Capitolul 6. Sindromul Rett Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia.Lupu V. 5.Medicală universitară Cluj-Napoca.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. Tulburarile de spectru autist (TSA) la copii si adolescenti. 6. Tabla de materii 6. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale.Cluj-Napoca.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .3. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 4. Autismul clasic 6. clasificarea. Clasificarea tulburarilor de spectru autist la copii si adolescenti.Bucuresti.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . 6.2. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 3. abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in 43 .Clinical descriptions and diagnostic guidelines. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).Ed.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. Sindromul Asperger 6. 4.All Educational.WHO.Bucureşti.ASCR. Ed.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.4.2..1.

referat teoretic. in diferite grade. Exista multe similaritati intre autistii cu functionalitate buna si sindromul Asperger. Uneori. fenotipul autist mai larg. Toate sunt caracterizate de afectarea capacitatii de comunicare si a interactiunilor sociale.nespecificată altfel/PDDNOS. Hans Asperger. a descris in acelasi timp o forma atenuata a tulburarii. editia a IV-a. ci doar cantitativ (gradul de severitate a tulburarii) – aici intra “trasaturile autiste”. “Spectrul autist” (numit si “continuum autist”) se refera la conceptia ca tulburarile autiste nu s-ar deosebi calitativ. Prin interventie specializata pot fi insa ameliorate semnificativ. Criteriile de diagnostic folosite în prezent sînt în primul rînd rezultatul lucrărilor lui Creak (1961). 44 . participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential Definitie În 1943 doctorul Leo Kanner la Johns Hopkins Hospital a descris pentru prima data 11 copii care s-au prezentat la clinica sa cu o combinatie de grave deficite de vorbire. anomalii în interactiunea sociala si o înclinatie spre comportamente stereotipe. Tulburarea dezintegrativă a copilăriei şi Tulburarea pervazivă de dezvoltare. 1993). cu retard mintal mediu/sever) si “relativ highfunctioning” – acestia din urma neavand asociat si retard mintal. Ele pot aparea din cea mai mica copilarie pana la varsta de cinci ani. in toate situatiile de viata. in Austria. repetitive. Sindromul Asperger. cunoscuta azi drept sindrom Asperger. 2000 elaborat de Asociatia Americana de Psihiatrie) conţin categoria “Tulburări pervazive de dezvoltare” (Pervasive Developmental Disorders) care cuprinde 5 diagnostice: Tulburarea autistă. Sindromul Rett. text revizuit. Ambele sisteme de diagnostic (ICD 10Clasificarea Internationala a Maladiilor elaborata de Organizatia Mondiala a Sanatatii şi DSM IV-TR -Manual de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor mentale. anamneza. posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica. Rutter (1978) şi Wing (1979. precum si de comportamente repetitive si stereotipe.patogeneza. Aceste interferari calitative caracterizeaza profund persoana afectata. autistii sunt clasificati in “low-functioning” (“triada Wing”. si nu se remit niciodata. examen psihic. manifestandu-se.

scale de observaţie. pediatru. Aceste anomalii trebuie sa fie prezente inaintea varstei de trei ani. diferenţe structurale. usoare. comportamente si interese restrictive sau stereotipe. interviuri. dar le lipsesc deprinderile necesare pentru a initia sau sustine o conversatie sociala. Aproximativ 70% dintre copiii afectati au grade diferite de retard psihic. Pot exista deficiente in folosirea contactului vizual. Deteriorarile calitative care definesc aceste conditii sunt clar deviante in raport cu nivelul de dezvoltare sau varsta mentala a individului. asistent social) care să utilizeze instrumente validate de diagnostic: chestionare. Unii achizitioneaza o cantitate insemnata de cuvinte. Tipic prezinta o lipsa a 45 . aptitudinile de comunicare sau prezenta unui comportament. interesele sau realizarile cu altii. aceasta fiind cea mai comuna comorbiditate. psiholog clinician. Multi autisti nu-si impartasesc entuziasmul. comunicarii. profesor de educaţie specială. logoped. A doua mare arie evaluata de clinician e comunicarea. de exemplu folosirea gesturilor.1988). In ceea ce priveste interactiune sociala clinicianul trebuie sa evalueze folosirea comportamentului non-verbal in interactiunea cu altii. Allen. Tipic prezinta o intarziere sau o lipsa de dezvoltare a limbajului. dar de obicei nu compenseaza lipsa limbajului prin forme alternative de comunicare. Tulburările din spectrul autismului trebuie diagnosticate de către echipe multidisciplinare (psihiatru. marcate sau oriunde intre. deşi cercetările din ultimii ani au relevat existenţa anomaliilor şi disfunctionalităţilor în diverse regiuni şi sisteme ale creierului. gesturilor sau alte comportamente non-verbale in interactiune cu alti oameni. Ii pot conduce pe altii de mana spre lucrurile dorite.Tulburarile de dezvoltare pervaziva sunt caracterizate prin deteriorare severa si pervaziva in diverse domenii de dezvoltare: aptitudinile de interactiune sociala reciproca. Tulburarile in oricare din aceste domenii pot fi subclinice. Evaluarea presupune aprecierea comportamentului si cognitiei individului in cele trei arii de interes. O lipsa a dezvoltarii relatiilor interumane e frecvent prezenta si poate rezulta din dezinteresul total in socializare sau din absenta deprinderilor nesesare socializarii. funcţionale sau chimice. Cei care dezvolta limbaj prezinta ciudatenii ca de exemplu ecolalia (imitarea imediata sau intarziata a frazelor auzite sau repetitia unor cuvinte sau fraze care nu au o functie comunicativa. interese si activitati stereotipe. Etiologie Nu s-au descoperit încă factorii biologici specifici care ar provoca apariţia autismului. Tablou clinic Criteriile de diagnostic DSM-IV/ICD 10. Presupune o alterare marcata si persistenta in timp a interactiunii sociale. expresiei faciale. Autismul infantil este de departe cea mai cunoscuta tulburare pervaziva de dezvoltare.

Activitatile sunt structurate ca materiale. Este un interviu standardizat semistructurat pentru persoanele care ingrijesc copiii si adultii cu autism. pentru analiza comunicarii. Se creeaza situatii sociale “tintite”. Scala de diagnostic şi observare a autismului (Autism Diagnostic Observation Scales/ADOS) este un instrument semistructurat de observare. Acestea includ. Durata unei examinari este de aproximativ 20 minute. numite frecvent “stereotipii” sau comportamente “autostimulatoare”. dar putine din aceste sunt considerate “gold standards”. Aceste persoane pot prezenta atasamente anormale fata de diferite obiecte (de exemplu o lingura de lemn) si/sau preocupari fata de obiecte sau parti parti din obiecte (fascinatie pentru clante).spontaneitatii in joc sau un deficit al jocului imititativ. scuturarea bratelor si alte manierisme. Intregul interviu dureaza aproximativ 90 minute. Copilul poate deveni foarte suparat daca apare o schimbare brusca in activitatea cotidiana. Instrumente frecvente utilizate: 1. acesta tinde sa fie solitar. A treia arie e reprezentata de modelele comportamentale. interactiunile sunt mai putin structurate. El consta intr-un algoritm de diagnostic schitand criteriile din DSM-IV sau ICD-10 si furnizeaza o structura pentru intrebari si interpretarea raspunsurilor 2. caracterizat de comportamente repetitive si atasament fata de rutina. ca aliniera obiectelor. Aptitudinile verbal expresive trebuie sa fie la un nivel de cel putin 3 ani pentru ca un clinician pregatit in acest instrument sa poata evalua comportamentul 46 . in functie de nivelul de dezvoltare si de capacitatea de exprimare lingvistica a copilului. daca sunt pusi sa stea in alte banci la scoala sau daca o piesa de mobilier e mutata. Au fost construite numeroase scale observationale. Persoanele cu autism prezinta miscari repetitive ale corpului. dar nu se limiteaza la ele. miscari ale degetelor si mainilor. repetitiv. Ei au de obicei un repertoriu de interese si activitati relativ limitat. interesele si activitatile individului autist. colectionarea de obiecte inutile sau au un interes neobisnuit pentru anumite obiecte. interactiunii sociale sau jocului imaginativ la copil si adolescent. posturi ale corpului. in care probabilitatea aparitiei unui anumit comportament este mare. Unii autisti arata o preocupare pentru unul sau mai multe comportamente repetitive. Interviul pentru diagnosticul autismului (Autism Diagnostic Interview/ADI) poate stabili prezenta autismului la copiii în vârsta de peste 2 ani. de exemplu trenuri sau lifturi. leganat. Exista 4 module. iar cand deprinderile jocului sunt prezente.

Treatment and Education of Autistic and Communication Handicapped Children (TEACCH) A fost elaborat in 1980 de Schopler si colaboratorii sai care au implicat parintii ca si co-terapeuti in programele educationale. Reichler. dezvoltarea unor aptitudini pentru functionarea independenta.varsta mentala . Stabilirea corespondentei comportamentale cu: .Analiza comportamentală aplicată . adaptarea la schimbare. ascultare. Programul pune pe primul plan educatia si nu psihoterapia. DeVellis & Daly (1980) si consistenta interna a scalei pare a fi adecvata pentru a fi considerata o masura valida. Stabilirea altor factori psihosociali relevanti Terapie Obiectivele tratamentului sunt facilitarea dezvoltarii sociale si a limbajului. Determinarea abilitatii de utilizare a limbajului 3. . consilierea familiei. Stabilirea problemelor specifice ale aptitudinilor sociale. Acesta trebuie sa ceara ajutor.Applied Behavioral Analysis (ABA) A fost dezvoltata de Lovaas si implica un stimul (o sarcina care necesita raspuns) si o intarire pozitiva de fiecare data cand copilul raspunde corect.varsta cronologica . agresivitatea sau hiperactivitatea). sa demonstreze cum se face un anumit lucru.social si functionalitatea copilului. Identificarea conditiilor medicale 6. Scala de evaluare a autismului infantil (Childhood Autism Rating Scale/ CARS) evalueaza miscarile corpului. in identificarea dificultatilor comportamentale ale copilului si in elaborarea obiectivelor 47 . Printre cele mai cunoscute programe de interventie care tintesc ameliorarea sau rezolvarea dificultăţilor sociale. Cele trei componente principale sunt utilizarea sistematica a tehnicilor comportamentale. Etape de diagnostic 1. Determinarea nivelului cognitiv (nonverbal si verbal) 2. diminuarea problemelor comportamentale (comportamentul ritualic. presupune o instruire intensiva cu un specialist. sa spuna o poveste. de obicei unu la unu pentru minim 20 ore pe saptamana si un training parental pantru ca parintii sa poata oferi interventie aditionala. comunicare verbala.varsta limbajului 4. relatia cu alti oameni. comunicare 5. de limbaj sau comunicare şi comportamentale sunt: . 3. A fost dezvoltata de Schopler. joc. Se urmareste ajutarea parintilor in sustinerea interventiilor efectuate de specialisti si in monitorizarea activitatilor de stimulare la domiciliu. sa se joace cu jucarii sau sa poarte o conversatie.

cu suport din partea familiei sau serviciilor de asistenta sociala. dar studiile pe termen lung au raportat ca majoritatea vor continua sa prezinte caracteristici ale spectrului autist de-a lungul intregii vieti. dar pot dispune de programe speciale pentru timpul liber. Multi vor continua sa locuiasca cu familia sau in locuinte protejate si vor atinge un nivel elementar de educatie.Picture Exchange Communication Sistem (PECS) A fost dezvoltat in SUA de Bond si Frost (1994). Evolutie Exista afirmatii conform carora unii dintre copiii cu diagnostic de autism recupereaza retardul in achizitii si ca pe parcurs tulburarea nu mai este evidenta.ASSQ. joburi limitate. Altii pot locui singuri. Dupa o perioada de antrenament parintii sunt implicati in munca de echipa fiind asistati si apoi evaluati. Unii adulti ajung sa traiasca independent. competenta verbala. in special tulburari depresive si vor avea nevoie de ajutor specializat pentru acestea. frecvent care nu implica un nivel ridicat de inteligenta sociala.pedagogice sau comportamentale. Totusi ele nu trebuie tratate in mod diferit sau ca o populatie care nu este capabila sa atinga 48 . coordonarea oculo-manuala. Tinta este de a incuraja copilul sa initieze dialogul si poate sa foloseasca propozitii in imagini pentru a face comentarii sau a cere ceva. Conduitele educative sunt invatate de catre parinti dupa o observare prealabila a celor specializati. semiindependent. Copilul trebuie sa ofere o pictura in schimbul a ceea ce doreste. sociabilitatea. autonomia. o profesie. Detectarea precoce a tulburarilor pervazive de dezvoltare Instrumente de screening recomandate in protocoalele internationale: CHAT. performantele cognitive. Nu sunt protejati pentru dezvoltarea altor tulburari psihice. mediu si lung. Acest progres continua pe parcursul vietii adulte. Interventia personalizata presupune stabilirea prioritatilor impreuna cu parintii in diferite domenii. Este de remarcat ca cei care evolueaza bine sunt adesea supusi unui stres imens pentru a se mentine “conformi” si vor continua sa aiba nevoie de suport si ajutor in dezvoltarea strategiilor de coping. comportamentul. Activitatile propuse vizeaza imitatia. MCHAT. astfel ca tulburarea este mult mai greu de identificat decat in copilarie. motricitatea generala. motricitatea fina. mai ales daca beneficiaza de suport educational difentiat. . Pe masura ce copilul creste incepe sa inteleaga si sa foloseasca un comportament social mai adecvat si prezinta o imbunatatire a abilitatilor sale sociale. copii. pot avea un partener de viata. Se fixeaza in scris obiectivele pe termen scurt. perceptia. Drepturile persoanelor cu autism Persoanele cu autism sufera de o tulburare cronica si constituie un grup vulnerabil aparte chiar printre cei cu alte disabilitati din cauza nevoilor lor speciale. Autism Spectrum Screening Questionairre.

Principalele tehnici de interventie validate stiintific 21.ASCR.ro www.ro Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 autism clasic si sindromul Asperger 19.autismtransilvania.Cluj-Napoca. Semne precoce si instrumente de screening Capitolul 7. Particularitatile tulburarilor afective la copii si adolescenti.aacap.se www. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). Caz clinic .psych. sublinierea particularitatilor. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru.obiective ca independenta. Cluj-Napoca. Tabla de materii 49 . 6. 4.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal autism clasic fara retard psihic asociat si un caz cu retard psihic mediu/sever.Clinical descriptions and diagnostic guidelines.ki.Bucuresti. 5. Au aceleasi valori umane ca noi toti si aceleasi drepturi.WHO.Medicală universitară Cluj-Napoca.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 17.Bucureşti. Ed. autodeterminarea si demnitatea.All Educational.org www.org http://iacapap.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. anamneza. internare aflata pe sectie cu diagnostic principal sindrom asperger. Metode de interventie multidisciplinara 20. 2. Casa Cărţii de Ştiinţă.Ed.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. discutia comuna a cazului. Schizofrenia la copii si adolescenti. Clasificarea tulburarilor de spectru autist 18.Lupu V.autismromania. Informatii www..Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. Drepturi stabilite cu ocazia celui de al VIII-lea congres Autisme-Europe (2007).

7.1.Schizofrenia la copii si adolescenti 7.2. Tulburarile afective la copii si adolescenti Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia, criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale, inclusiv cele legate de suportul social si reintegrarea sociala − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza, − Facultativ: protocoale de abordare terapeutica o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica, anamneza, examen psihic, referat teoretic, participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential 7.1. Schizofrenia Definitie Schizofrenia reuneşte toate stările mintale patologice cu caracter evolutiv, care grupează un ansamblu de simptome asociate, dominate de discordanţă ideo-afectivă, incoerenţa proceselor de gândire, ambivalenţă, halucinaţii, idei delirante, cu evoluţie spre disociaţie psihică, cu o gravă dezorganizare a personalităţii şi deficit de integrare în ambianţă (M.Lăzărescu, 1993). Abordarea teoriilor privind mecanismele etiopatogenice si clasificarea tablourilor clinice ale lui Bleuler, K.Schneider, H.Ey, Crow, Jens. Etiologie Sisteme si mecanisme neurobiologice implicate in aparitia simptomatologiei: teorii legate de structuri si functii cerebrale si ipotezele legate de neuromediatori. Tablou clinic În conformitate cu sistemele de clasificare actuale (DSM IV şi ICD 10), criteriile de diagnostic în copilărie sunt aceleaşi ca pentru vârsta adultului. Particularităţile vârstei mici fac însă ca, multe din tablourile psihotice să nu satisfacă aceste criterii de diagnostic, deşi în timp, aceiaşi pacienţi dezvoltă tablouri tipice de schizofrenie, progresiv cu maturizarea lor. Schizofrenia cu debut precoce este o formă severă, asociată cu o dezvoltare cognitivă fărâmiţată, la fel şi dezvoltarea lingvistică şi socială, apărută cu mult înainte de conturarea tabloului clinic cu simptome psihotice (J. Rappot, 1998). La adolescenti intalnim frecvent schizofrenia hebefrenica si schizofrenia simpla. Evoluţie. 50

Cele mai corecte previziuni asupra evoluţiei nefavorabile a schizofreniei par a fi date de criteriile de diagnostic utilizate de DSM IV, deşi nu în totalitate, pentru că acestea stipulează faptul că sindromul trebuie să fie prezent timp de 6 luni înainte de a putea pune diagnosticul. Evaluarea funcţiilor cognitive, arată că recăderile sunt dese în primii ani de boală. Evoluţia bolii are ca şi caracteristică definitorie tendinţa fie spre desfăşurare continuă şi progresivă, fie spre exacerbări urmate de perioade variabile de atenuare sau dispariţie a fenomenelor psihopatologice, fie regresie, deteriorare tipică a personalităţii sau raportului bolnavului cu realitatea, reversibilitatea (totală sau parţială) fiind posibilă doar în condiţii afective şi sociale deosebite. Evoluţia clasică este cea cu perioade de exacerbare alternativ cu perioade de remisie relativă., diferenţa dintre schizofrenie şi alte psihoze fiind lipsa de revenire la nivelul iniţial al funcţiilor psihice după fiecare recădere. Evoluţia schizofreniei poate fi continua, ondulantă şi atipică. Caz clinic - internare aflata pe sectie cu diagnostic principal schizofrenie; anamneza, examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru; discutia comuna a cazului, sublinierea particularitatilor Informatii www.psych.org www.aacap.org http://iacapap.ki.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte:
1. 2. 3. 4. Clasificarea ICD a formelor de schizofrenie Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 Simptome pozitive si negative Particularitatile schizofreniei la adolescenti

7.2. Tulburarea depresiva Tabla de materii 7.2.1. Tulburarea depresiva la copii si adolescenti 7.2.2. Clasificarea tulburarii depresive si a tulburarii bipolare 7.2.3. Medicatia antidepresiva la copil si adolescent 7.2.4. Principiile psihoterapiei cognitiv comportamentale in tulburarile afective la adolescenti 7.2.5. Suicidul. Interventia in criza

51

Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia, criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale, abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica, anamneza, examen psihic, referat teoretic, participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential Definitie Tulburarile de tip depresiv sunt cauza numarul unu in lume privind suferinta emotionala si cauza numarul patru de handicap si dizabilitate sociala (OMS, 2000). De asemenea tulburarile de tip depresiv sunt cauza principala pentru suicid. Tinand cont ca prevalenta pe parcursul vietii a acestor tulburari in populatie ajunge pana la 15-20%, costurile de tratament si recuperare suportate sunt uriase. Prevalenţa depresiei la copil este de 6% în zona geografică a ţării noastre cu o rată a suicidului de 104 la 100 000 subiecţi cu vârsta între 15-19 ani în România (Wasserman D. si colab., 2005). Etiologie Studiile efectuate pana in prezent in domeniul etiopatogeniei depresiei nu au evidentiat un mecanism bine definit, insa este acceptata ideea implicarii monoaminelor (sistemul serotoninergic, sistemul noradrenergic si sistemul dopaminergic). Exista studii care sustin asocierea unor aspecte ale tabloului clinic cu nivelul scazut al diferitilor neurotransmitatori si descriu subtipuri clinice de depresie in functie de aceste nivele. Cercetatorii afirma ca deficitul de serotonina cauzeaza iritabilitate, modificari ale somnului si anxietatea asociata depresiei. Deficitul de serotonină de la nivelul fantei sinaptice este considerat un factor important în determinismul depresiei. Inhibiţia pompei de recaptare a serotoninei creşte cantitatea de serotonină. Restabilirea cantităţii de serotonină poate restabili un bun nivel afectiv. Disfuncţia serotoninică este legată de asemenea de tulburările de anxietate. Pe de alta parte, deficitul de noradrenalina poate cauza oboseala si tristetea din tabloul depresiei. Tablou clinic Depresia la adult a fost indelung studiata dar in momentul actual accentul este pus pe depresia la copil si adolescent, lucru 52

varsaturi. 1 Confidentialitatea Clinicianul trebuie sa asigure confidentialitatea relatiei cu copilul/adolescentul chiar daca colaboreaza cu parintii. diaree. Se evalueaza relatiile intrafamiliale si conditiile de mediu sau viata (inclusiv gradul de educatie. personalul de ingrijire. profesori. Medicul trebuie sa ceara acordul pentru comunicarea cu persoanele implicate in planul de tratament (personal medical. scale de autoevaluare sau pentru parinti. Pasul nr. in special in ceea ce priveste raportarea cazurilor de abuz. scadere in greutate. Interviul se realizeaza impreuna cu parintii in cazul copiilor mici si de preferat singur cu adolescentul.indreptatit de aspectele clinice particulare. Astfel la prescolar se intalneste mai frecvent interesul scazut pentru joc. In final clinicianul. Pasul nr. religia). Particularitatile neurodezvoltarii la copil isi pun amprenta asupra tabloului clinic al depresiei la aceste varste. siguranta si obiectivele terapeutice. scaderea randamentului scolar. Confidentialitatea si limitele ei se stabilesc la primul contact. Se aplica un examen complet psihiatric incercand sa obtinem increderea copilului si complianta acestuia. pericolul suicidului. Este utila initierea jurnalului dispozitiei (notarea de la foarte vesel la foarte trist) cu evenimentele declansatoare si schema terapeutica concomitenta. 2 Screeningul Chestionar de screening privind simptomatologia depresiva. Terapie Algoritm de abordare Pasul nr. costul developmental. Se pot formula intrebari care sa vizeze itemii de diagnostic din DSM sau ICD. profesori). La scolar pot sa apara simptome psihosomatice. conditiile comorbide si triggerii depresiei. evalueaza severitatea afectarii si masurile care sunt indicate (ex spitalizarea). Parintii primesc informatii despre planul de tratament. Simptomatologia la adolescent se suprapune in mare parte criteriilor DSM IV SI ICD 10 pentru adult. in diferite state fiind reglementata juridic. parinti. Este utila trasarea liniara a dispozitiei in timp pentru a ajuta copilul si parintii sa vizualizeze cursul temporal al dispozitiei. Copilul trebuie sa stie ca riscul de suicid sau violenta va fi comunicat parintilor. cultura. cea mai utilizata fiind Global Assessment of Functioning. dureri abdominale. iritabilitate. refuzul alimentatiei. sensibilizarea produsa de episodul depresiv pentru depresii ulterioare si alegerea tratamentului. Se pot utiliza scale standardizate si validate in functie de varsta. apatie. impreuna cu copilul si parintii. alti profesionisti din domeniul medical. interes pentru moarte. se descurajeaza usor. 3 Evaluarea Daca screeningul indica prezenta simptomatologiei depresive medicul trebuie sa efectueze evaluarea tabloului clinic psihiatric sau somatic. intarziere in dezvoltare. distantare fata de prieteni si familie. Functinarea globala se apreciaza pe diverse scale. 53 .

prezenta comorbiditatilor. prezenta ideatiei suicidare. Pasul nr. suport si implicarea familiei si a scolii. Se asigura un mediu securizant prin limitarea accesului la diversi agenti care pot fi utilizati pentru autoagresare (arme de foc. unii copii pot necesita o faza de mentinere Alegerea terapiei se face in functie de varsta copilului. antecedentele heredocolaterale psihiatrice. complianta la terapie a copilului si a parintilor. Acestea pot conduce rejectie si la aderarea de grupuri cu comportamente deviante. antisociale care cresc nivelul de stres. existenta suportului familial. cu afectare functionare moderata si fara comorbiditati Pasul nr. episod depresiv cronic sau recurent. afectarea importanta a functionarii. Depinde de severitatea simptomelor. Suportul si managemnetul cazului pot fi suficiente la copii cu episod depresiv usor. 7 Fiecare faza a terapiei include psihoeducatie. cronicitatea. dezvoltarea cognitiva. ideatie suicidara. Se identifica ideatia de homicid. agitatie. Se face diagnosticul diferential cu alt tip de patologia care implica autoagresiunea. istoricul familial. se apreciaza factorii de risc si cei de protectie. profesorii. Medicatie: SSRIs • Zoloft® (sertraline) • Prozac® (fluoxetine) 54 .Gradul restrictiv este dat de nivelul de functionare si siguranta pentru el si cei din jur. simptome psihotice. disponibilitatea si expertiza in farmacologie/psihoterapie. psihopatologia parintilor si conditiile din mediul extern. dependenta de droguri. adesea aceste cognitii regasindu-se impreuna cu cele de suicid. Se identifica intensitatea ideatiei suicidare prezente si momentul de intensitate maxima din cadrul episodului actual si cel din intreaga evolutie. simptome psihotice. 8 Educatia. 6 Tratamentul include o faza acuta si una cronica. severitatea simptomelor. Se creaza un cerc vicios cu accentuarea simptomatologiei depresive. Pasul nr. agitatie. etc) si asigurarea unei supravegheri permanente. Terapia cognitiv comportamentala este forma de psihoterapie cu cele mai bune evidente. preferinta copilului sau a parintilor. Pasul nr. mediul de viata al copilului. medicamente. egalii. 9 La cei care nu raspund masurilor anterioare se indica o forma de psihoterapie sau medicatie Indicatii: episod depresiv mediu si sever. Simptomatologia depresiva survine frecvent in contextul conflictelor cu parintii. 4 Evaluarea include aprecierea riscului de pericol pentru pacient si cei din jur Se aplica diverse scale pentru evaluarea riscului de suicid. Pasul nr. 5 Evaluarea trebuie sa cuprinda identificarea evenimentelor negative trecute si prezente. Pasul nr. mediul social si familial. Aproximativ 1/3 din adolescentii cu ideatie suicidara au avut ideatie de homicid cu o saptamana inainte.

Aaron Beck în anii ‘60. oamenii experienţiază evenimente activatoare indezirabile. comportamentale şi emoţionale). Clienţii care se angajează în terapie REBT sunt încurajaţi să îşi confrunte activ propriile credinţe iraţionale şi să asimileze credinţe raţionale mai eficiente şi mai adaptative. cu un impact pozitiv asupra răspunsurilor lor emoţionale.• Seroxat® (paroxetine) • Celexa® (citalopram) • CipralexTM (escitalopram) • Fevarin® (fluvoxamine) Mecanism de acţiune: ISRS produc o hipersensibilizare a receptorilor serotoninei si blocheaza imediat pompa de recaptare a acesteia. lentoarea psihomotorie. cognitive şi comportamentale (Ellis. miscarile distonice). Procedura de Psihoterapie Cognitiv-Comportamentală Intervenţia TC constă din 16 săptămâni de terapie controlată. pe care le puteţi folosi ca să vă simţiţi mai bine fizic şi emoţional şi ca să vă angajaţi în comportamente mai sănătoase. Astfel. Albert Ellis în 1955. crampe si diaree).. et al. 55 . sindromul parkinsonian usor. Walen. Terapia cognitivă (TC) este o formă de terapie cognitivcomportamentală (CBT) creată de dr. atacuri de panica. voma). comportamentale şi cognitive. proiectia spre ganglionii bazali: akatisia. 1994. Credinţele raţionale duc la consecinţe funcţionale. REBT-ul este o teorie psihologică şi un tratament care constă din combinarea a 3 tipuri diferite de tehnici (cognitive. . Terapia cognitiv-comportamentală cuprinde două forme principale: terapia raţional emotivă şi comportamentală (REBT) şi terapia cognitivă (TC) Terapia raţional-emotivă şi comportamentală (REBT) este prima formă de terapie cognitiv-comportamentală (TCC) şi a fost creată de Dr.stimularea receptorilor 5HT3 (proiectia spre hipotalamus si trunchiul cerebral: greata. Potrivit modelului TC (foarte similar cu cel REBT). . Substratul anatomic al efectului antidepresiv: proiectiile neuronilor serotoninergici de la nivelul rafeului spre cortexul frontal. despre care au credinţe (i. 1992). în timp ce credinţele iraţionale duc la consecinţe disfuncţionale. gânduri) adaptative (ex. agitatie.stimularea receptorilor 5HT4 (stimularea la nivelul tubului digestiv: cresterea motricitatii intestinale. în care sunt incluse maximum 16 şedinţe cu o durată de aproximativ 50 de minute fiecare. Aceste credinţe duc apoi la consecinţe emoţionale.e.stimularea receptorilor 5 HT2A (proiectia la nivelul sistemului imbic: anxietate. Potrivit modelului REBT oamenii experienţiează evenimente activatoare indezirabile despre care au credinţe raţionale (CR) şi credinţe iraţionale (CI). raţionale. Efectele secundare al ISRS: . funcţionale. 1962.

care ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra răspunsurilor lor emoţionale. folositoare) sau dezadaptative (ex. nesănătoase). mai ridicat decat in orice alt tip de psihopatologie (Beautrais. TC este. 2003. 2002). în timp ce credinţele dezadaptative duc la credinţe disfuncţionale.sănătoase. Se concepe “contractul de siguranta” care presupune asigurarea ca pacientul nu isi va face rau pana la urmatoarea sedinta Obiectivele interventiei in criza n Evaluarea globala a situatiei de criza n Flexibilitatea echipei terapeutice (adaptarea la nevoile pacientului) n Tratarea individului si nu a bolii n Alianta terapeutica n Utilizarea resurselor pacientului si ale contextului Episodul maniacal 56 • . iraţionale. comportamentale şi cognitive. Tentativa autolitica in antecedente este factorul de risc cel mai semnificativ si singurul cu valoare predictiva reala. 1 tentativa autolitica din 2 este o recidiva. Astfel. ca şi REBT. cognitive şi comportamentale. Evoluţie clinică • Remisiune: ameliorarea severităţii simptomelor • Recidivă: simptomele reapar în timpul remisiunii parţiale sau integrale. cognitive şi comportamentale) pe care le puteţi folosi pentru a vă simţi mai bine fizic şi emoţional şi pentru a putea adopta comportamente mai sănătoase. Pfeffer. disfuncţionale. iar 1 din 2 recidive survine in anul consecutiv primei tentative. o teorie psihologică şi o abordare terapeutică care se bazează pe combinarea a trei tipuri diferite de tehnici (de exemplu. nefolositoare. • Prima masura in managementul riscului suicidar este spitalizarea (faciliteaza supravegerea atenta si introducerea terapiei medicamentoase). Clienţii care se angajează în terapia cognitivă sunt încurajaţi să-şi modifice activ credinţele dezadaptative şi să asimileze credinţe mai eficiente. adaptative şi raţionale. dar înainte de recuperarea completă • Vindecare / recuperare: dispariţia completă a simptomelor după remisiunea acestora • Recurenţă: un nou episod depresiv Managementul riscului suicidar Gestul suicidar reflecta o situatie de criza. Aceste credinţe duc apoi la consecinţe emoţionale. Credinţele adaptative duc la consecinţe funcţionale.

Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. aceeasi maniera de intrare în puseu. discutia comuna a cazului. autoapreciere exagerata. glume necontrolate. prin: hiperkinezie pe spatiu larg.aacap. logoree. coprolalie. însotita de hiperactivitate. iritabilitate. de grandoare sau religios. hiperacuzie subiectiva. dispozitie elevata. Exista polipragmazie dezordonata. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. de tulburare bipolara.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. daca au existat episoade afective anterioare. 57 .org http://iacapap.org www. Cluj-Napoca. Casa Cărţii de Ştiinţă. o anume personalitate premorbida cu oscilatii afective nemotivate în timp. hipervigila. pacientii devenind uneori iritabili si suspiciosi. sociabilitate si comunicare verbala crescute. Pot apare tulburari perceptive. Ca si entitate clinica. logoree. reducerea nevoii de somn. Mania cu simptome psihotice este o forma severa de boala. vindecarea fiind completa între episoade. lipsa de rusine. este declansat de anumite evenimente stressante de viata (neesentiale pentru diagnostic). fara a afecta grav capacitatea generala de efort. exista vulnerabilitate la boala conditionata genetic.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal tulburare depresiva si tulburare bipolara. în medie 6 luni. ajungând pâna la delir persecutor. adesea.Episodul maniacal îmbraca trei grade de severitate. cum ar fi aprecierea culorilor ca fiind extrem de vii. logoree. atentie hipotenace. preocupare pentru detaliile fine ale materialelor. cu posibila crestere a suspiciozitatii si iritabilitatii. de identitate sau de rol. Durata episodului. sau. anamneza. lipsesc convenientele. inhibitii sociale scazute. optimism excesiv. iar intensitatea suficient de mare pentru a întrerupe munca si activitatile sociale. energie si volum crescut al activitatii. Fiecare episod maniacal dureaza. vorbim de episod maniacal unic.psych. halucinatii. dezinteres fata de scoala Hipomania este un grad usor de manie. elevatie usoara. aparent fara semnificatie. conform ICD-10 trebuie sa fie de cel putin o saptamâna. cu o simptomatologie caracteristica. cresterea volumului si vitezei activitatii fizice si mentale. La vârste mici exista. Mania fara simptome psihotice se caracterizeaza printr-o dispozitie care poate varia de la jovialitate nepasatoare la o stare de excitatie aproape incontrolabila.ki. Tinuta este extravaganta. grandoare. sublinierea particularitatilor Informatii www. insomnii. glumele nepotrivite. În tulburarea afectiva bipolara incidenta pe sexe este egala. insomnii. evoluând cu delir expansiv. fuga de idei. Caz clinic .

ASCR. Ed. 6.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .All Educational. referat teoretic.2.Bucureşti.Lupu V. posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica. 4.Medicală universitară Cluj-Napoca. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential 58 .WHO. abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza. anamneza.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.Clinical descriptions and diagnostic guidelines. examen psihic.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 1.Bucuresti. 5. Clasificarea tulburarii depresive si bipolare Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 Particularitati ale tabloului clinic la adolescenti Medicatia antidepresiva si timostabilizatoare la adolescenti Principiile psihoterapiei cognitiv comportamentale la adolescenti Capitolul 8.Ed. 3. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale.Cluj-Napoca.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). 2. 4. 5.Abuzul sexual asupra copiilor si adolescentilor Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială.

Contuziile importante pot sa nu apara imediat dupa agresiune si în consecinta reexaminarea în urmatoarele 24 de ore va fi foarte importanta. . Neglijarea: lipsa unui ajutor fizic si medical. Pot apare sângerari vaginale prepubertare. 2. retard psihosomatic si în consecinta ramânerea la o statura scunda (nanism). în special în zonele unde apar de obicei dupa un abuz violent sau viol: în jurul gurii (adesea pentru a împiedeca copilul sa plânga). Victimele abuzului sexual sunt aduse de obicei în camera de urgenta într-un stress acut. Abuzul sexual: penetrativ. cerinte improprii. alte simptome vaginale inexplicabile. O evaluare a maturitatii sexuale (Tanner) si istoricul menstruatiei pot ajuta la determinarea unei posibile sarcini. fapta ilegala. Copilul poate relata mamei abuzul si sa fie adus la medic într-un timp scurt de la comiterea lui. Clasificarea abuzului Tipurile de maltratare includ: 1.din punct de vedere juridic. abuzul este o actiune sau inactiune. arsuri si opariri. buze. Tabloul clinic al abuzului sexual este complex si medicul trebuie sa realizeze un examen clinic si paraclinic atent pentru a putea pune un diagnostic corect. la fete si la baieti Tabloul clinic Definitia legala a abuzului sexual include: molestarea copilului. care fiind orientata asupra copilului. sau datorita prezentei în spital pentru alte afectiuni. intrafamilial. îi afecteaza sanatatea fizico-psihica cu consecinte negative temporare sau definitive. gât. contuzii. a afectivitatii.în sens general. enurezisul sau encoprezisul. etc. abuzul este definit ca: încalcare a legalitatii. 3. lipsa atentiei. abuzul este încalcarea normelor legale care apara relatiile sociale ce asigura o buna si normala crestere si dezvoltare psiho-fizico-sociala a copilului. a unei supravegheri. dar de foarte multe ori este posibil ca acesta sa nu fie crezut de mama sau ajunge sa povesteasca medicului cele întâmplate mult mai târziu.Definirea abuzului asupra copilului Termenul de abuz se poate defini din mai multe puncte de vedere: .din punct de vedere medical. incestul si violul. infectii recurente ale tractului urinar. extrafamilial. a stimularii. nonpenetrativ. fracturi. Trebuie urmarite contuziile. Abuzul fizic: vatamare intentionala . Abuzul emotional: ostilitatea. . O examinare atenta trebuie 59 .loviri la cap. cazurile de abandon. 4. accidental.

. Cauza principala a bolilor venerice la copii este transmiterea pe cale sexuala de la adulti. În cazul unei adolescente însarcinate care nu ofera date despre tatal copilului. poate fi suspectat incestul. Se urmareste determinarea fosfatazei acide prostatice sau a glicoproteinei P30 din mostrele de sperma. Daca copilul nu este deranjat. Este nevoie pentru anumite mostre de o expertiza medico-legala care trebuie facuta în concordanta cu legile în vigoare si detaliile fiecarui caz. cervix la cele postpubere. vagin la fetele prepubere. Investigarea trebuie facuta cu copilul singur. etc. sperma. acolo unde este posibil. atunci trebuie implicat un specialist psihiatru. Investigarea unui abuz sexual trebuie facuta cu atentie (cu grija) daca suspiciunile nu sunt întemeiate. dar ele vor confirma daca parintii sunt îngrijorati. Examinarea microscopica a probelor obtinute din gura. si este bine sa se ceara sfatul unui coleg mai în vârsta cu experienta în acest domeniu. parul (inclusiv cel prelevat din parul pubian) si fotografii. santajul emotional. deoarece în cazul în care unul dintre membrii familiei a comis abuzul. secretie vaginala. Aceste mostre pot fi de îmbracaminte si pot prezenta urme de sânge. Evaluare În cazul abuzului sexual examinarile de laborator trebuie sa includa: . uretra si rect poate fi de ajutor. . sau frica copilului ca în momentul în care va vorbi îsi va pierde parintii. Investigatii.examinarea unui preparat de secretie vaginala în solutie salina izotona pentru identificarea spermatozoizilor si a Chlamydiei. copilului îi va fi teama sa vorbeasca de frica consecintelor. asistentii sociali pot participa la ancheta. canal anal sau rect în concordanta cu istoricul sau constatarile fizice). Exista masuri care trebuie luate. De exemplu. Investigatiile complete includ etape specializate si se fac 60 . sau printr-o ancheta daca ele sunt întemeiate. despre persoana pe care copilul o agreeaza cel mai mult si pe cea pe care copilul nu o agreeaza.facuta în zona perineala la fete si a organelor genitale si regiunii anale la baieti. Întrebarile pot contine secrete pe care copilul nu este în stare sa le spuna.teste de sarcina când evaluarea maturitatii sexuale o indica. . Dupa o serie de discutii despre lucrurile din casa. dar daca copilul da semne de neliniste sau exista circumstante speciale cum ar fi instabilitatea sau vârsta foarte mica. cine îi face baie. daca cineva i-a facut ceva sau l-a atins într-un mod care sa nu-i placa.culturi pentru gonococ si Clamydia trachomatis din zone specifice (uretra. se vor putea afla lucruri cum ar fi: cine îl culca. se vor depista agresiunile fizice.teste screening pentru sifilis. Alte tipuri de mostre folosite în expertiza medico-legala sunt unghiile.

Comportamente problema: autoagresiune. În unele cazuri copilul nu necesita spitalizare.natura si severitatea abuzului. Emotional. victimele adesea se simt vinovate si responsabile de abuz. autorespect redus. dar în special la baieti. Factorii de agravare a impactului sexual includ: . Tratament Un copil suspectat ca a fost abuzat sau neglijat trebuie de obicei sa fie spitalizat. Pe masura ce cresc sunt predispusi la prostitutie. facându-i-se un control amanuntit al leziunilor. alte suferinte somatice si un comportament autodistructiv. . . prostitutie. dar cu siguranta exista. lipsa poftei de mâncare. Incapacitatea de a învata Tulburari psihiatrice: tulburari de alimentare. incluzând contactul sexual si dorinta de seductie fata de copiii straini. Efectele pe termen lung ale abuzului sexual asupra copilului: Probleme psihologice:depresie. De obicei sunt înregistrate video. tulburari de somatizare.împreuna cu politia. consum de droguri.Comportamentele negative. Fetele sunt mult mai predispuse la automutilare. Multi copii au un comportament sexual necorespunzator. tulburari de stress posttraumatic. în special daca ele l-au provocat. de exemplu tatal).evenimentele ulterioare plecarii de la domiciliu.durata abuzului. promiscuitate sexuala. agresivitatea si actiunile antisociale apar la ambele sexe victime ale unui abuz. Trauma unui abuz poate duce la insomnii. cum ar fi în Anglia si în alte tari unde înregistrarile sunt admise ca probe în instanta. Evolutie Rezultatele studiilor bazate pe probe clinice indica o lipsa a reintegrarii copiilor abuzati sexual. ei suferind o multime de consecinte negative care adesea dureaza multi ani. vinovatie. cosmaruri. care destrama familia. Baietii care au fost abuzati de homosexuali pot avea confuzii privind identitatea lor sexuala. un ordin judecatoresc sau al politiei se impune a fi obtinut. anxietate. Exista simptome de stress posttraumatic cu idei referitoare la abuz si care pot duce la evitarea oamenilor si izolare.gradul de constrângere si violenta folosita. vagabondaj. la arderea cu tigari. Daca parintii refuza spitalizarea copilului. . Probleme relationale si sexuale: izolare sociala. tulburari de somn. inclusiv penetrarea. neascultarea. Pot fi folosite papusi pentru a-i aduce aminte copilului ce s-a întâmplat.relatia cu cel care a abuzat (cum ar fi o persoana de încredere. Proportia celor care vor abuza la rândul lor este incerta. trebuie protejat pâna când familia îi poate oferi din nou siguranta completa. dar el 61 . . revictimizare.

Ideea fundamentala este aceea ca starea psihica si gândurile pot forma un cerc vicios. anxietatea sau depresia usoara. Aici copilul-victima poate sa primeasca suport de la altii care au trait experiente asemanatoare. de autoacuzare.org www. Întâlnirea cu copiii din grup timp mai îndelungat îl poate face pe acesta sa vorbeasca despre propriile sale emotii. rapoarte scrise sunt trimise regulat. Interventia în criza. tulburari de alimentatie si sexuale.aacap. În cazul unui copil abuzat aceasta are ca scop eliberarea lui de vina. Terapia cognitiva. Terapia de grup. Cluj-Napoca. obsesii.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului.trebuie internat în institutii care sa-l protejeze. discutia comuna a cazului. Psihoterapia de sustinere Psihoterapia pe termen lung Psihoterapia structurata a familiei. cu leziuni minore. anamneza. un reprezentant al institutiei de ocrotire implicata. Copiii trebuie examinati complet pâna la cel mult 12 ore de la raportarea abuzului. Aceasta ofera ajutor pe termen scurt pentru rezolvarea crizelor si restabilirea capacitatii de control a pacientului. Casa Cărţii de Ştiinţă. pentru a decide ce este mai bine pentru copil si sa stabileasca un proiect pe termen lung (Codul familiei).internare aflata pe sectie cu diagnostic de abuz sexual.psych. pot fi supravegheati acasa.tipuri de psihoterapii: Terapia comportamentala: este destinata sa trateze simptome precum fobii. Terapia prin joc. Caz clinic .org http://iacapap. -Psihoterapie. judecatori si consultantii legali. Dupa cel putin o saptamâna evaluarile vor fi complete iar echipa se va întâlni cu psihiatrul si asistentul social care s-au ocupat de copil. Terapia cognitiva abordeaza acest cerc vicios analizând gândurile. Odata ce copilul este internat în spital. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. 62 .se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. trebuie rezolvate problemele medicale si chirurgicale. Psihiatrul are obligatia sa comunice parintilor cauza vatamarii si sa raporteze cazul forurilor competente. sublinierea particularitatilor Informatii www. unde persoana care l-a traumatizat sa nu aiba acces. Institutia de protectie a copilului se contactateaza telefonic imediat. Trebuie sa existe legaturi între institutiile de ocrotire.ki. Copiii peste sase ani.

Condiţii pentru desfăşurarea corectă a psihoterapiei 9.Casificarea abuzului.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . În cadrul acestei direcţii psihoterapeutice.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. Particularitatile psihoterapiei la copii si adolescenti 9. 63 .Bucureşti. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 1.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială.All Educational. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).2.Ed. Capitolul 9.Bucuresti.Alegerea formei adecvate de psihoterapie pentru copil sau adolescent 9.4.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului . Ed. care consideră că tulburările psihice au la bază mecanisme de natură inconştientă şi care pun accent pe realizarea “insight-ului” în ceea ce priveşte conflictele de natură inconştientă.Investigatii si evaluare in cazurile de abuz sexual 3. există forme particulare cum sunt psihanaliza sugarului şi psihodrama psihanalitică.2.Noile tendinta in psihoterapia copilului si adolescentuluiPsihoterapiile de scurta durata de sorginte cognitivcomportamentala 9. 4. ♦ Tabla de materii 9..Lupu V. 2. Noţiuni de psihoterapie la copii şi adolescenţi.ASCR. ♦ Obiective educationale ♦ Ce trebuie sa stiti -Psihoterapia copilului şi adolescentului a luat un mare avânt prin apariţia psihanalizei şi terapiei analitice.Notiuni de psihanaliza copilului si adolescentului 9.Particularitatile psihoterapiei la adolescenti 9.7.5.6.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.Dificultati intalnite in psihoterapia cu copiii si adolescentii 9.Studiu de caz de interventie cognitiv-comportamentala la o adolescenta de 15 ani cu hidrofobie.1.3.Clinical descriptions and diagnostic guidelines.8. 6.Cluj-Napoca.Medicală universitară Cluj-Napoca.Metode de interventie multimodala.WHO. 5.

nivelul său cognitiv. (5) alegerea celei mai bune tehnici pentru problemele prezentate de copil. stabilindu-se scopuri realiste pentru strategia terapeutică. -Constrângerile legate de durata psihoterapiei. învăţători. (3) evaluarea dacă tratamentul copilului trebuie iniţiat sau dacă sunt şanse ca problemele să se rezolve de la sine. ♦ Ce trebuie sa faceti − Examenul psihic al copilului mic si sa stabiliti necesitatea aplicarii psihoterapiei − Examenul psihic al adolescentului si sa stabiliti necesitatea aplicarii psihoterapiei 64 . -Linia principală de acţiune a psihoterapuetului la adolescent constă în promovarea în continuare a formării şi dezvoltării personalităţii. cât şi prin sprijinirea maturizării. Prin psihoterapiile de scurtă durată (hipnoza. rolul conflictelor de natură conştientă şi importanţa relaţiei terapeutice au determinat trecerea la terapiile de scurtă durată. (2) compararea acuzelor actuale cu comportamente considerate normale pentru vârsta copilului. psihoterapia cognitiv-comportamentală) se realizează o focalizare clară a obiectivelor. (4) eşecul terapeutului în a-şi adapta limbajul şi modul de a gândi tempoului şi intereselor copilului/adolescentului.. (3) nepotrivirea între expectanţele şi dorinţele terapeutului şi aparţinătorilor. ca substitut al asociaţilor libere utilizate la adulţi. regresiei. psihoterapeutul bazându-se şi pe forţa curativă a familiei. -În psihoterapia copilului şi adolescentului. -Evaluarea riguroasă a situaţiei copilului se face prin: (1) obţinerea unor informaţii despre copil din mai multe surse (părinţi. eşecul poate proveni din: (1) faptul că tânărul sau copilul este adus la psihoterapie.Ca particularitate. nivelul de culturalitate. -Elementele ce influenţează puternic desfăşurarea corectă a psihoterapiei sunt: vârsta pacientului. -O metaanaliză efectuată pe 108 studii controlate a investigat tratamentele aplicate copiilor. atât prin eliminarea stagnării. arătând că rezultatele psihoterapiilor de factură cognitiv-comportamentală au fost superioare tehnicilor non-comportamentale. educatori. (2) neconcordanţa între părerea aparţinătorului care-l aduce la psihoterapie şi părerea copilului/adolescentului. (4) alegerea celui mai potrivit cadru terapeutic. la copii se utilizează desenul şi jocul. impactul mediului familial. precizia diagnosticului. prin observaţie directă). direct de la copil.

65 .− Care sunt caracteristicile intervenţiei terapeutice în cazul unui băieţel de 5 ani şi 3 luni cu enurezis primar nocturn? − Cum credeţi că ar trebui abordată (în primele minute de contact cu terapeutul) o adolescentă cu probleme de comportament. necesare parcurgerii capitolului) − Psihologie medicala − Cursurile de Psihiatrie pediatrica Bibliografia obligatorie : Lupu V.Cluj-Napoca.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .Ed. adusă la psihoterapie împotriva voinţei ei? ♦ Ce trebuie sa revedeti (Cunostinte si abilitati clinice anterioare.ASCR.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful