GHIDUL DE STUDIU Catedra PSIHIATRIE PEDIATRICĂ § § Titlul cursului: PSIHIATRIE PEDIATRICĂ

Introducere − Tipul cursului: obligatoriu − Se adreseazã studenţilor anului VI Medicinã şi îşi propune însuşirea de cãtre aceştia a unui nucleu informaţional privind Psihiatria pediatricã, precum şi dobândirea unor competenţe aupra examenului psihic la copii şi adolescenţi prin care să fie capabili să prescrie medicamentele adecvate sau sã îndrume cazurile la psihiatru după evaluarea bolnavului. − Pot participa: Studenţii anului VI Medicinã. Importanta cursului; probleme abordate Vor fi abordate principalele tulburãri psihice întâlnite în practica curentã la copil şi adolescent care trebuie identificate de orice medic. − Locul pe care il ocupa cursul in programa analitica si corelatiile acestuia cu alte discipline si notiuni studiate anterior Acest curs face parte din modulul de pregatire asociat cu Psihiatria adultului . Parcurgerea cursului asigură (1) familiarizarea studenţilor cu particularităţile psihiatriei copilului şi adolescentului, (2) învăţarea factorilor importanţi în diagnosticul tulburărilor psihopatologice la copii şi adolescenţi, (3) învăţarea unor tehnici de bază în terapia copiilor şi adolescenţilor cu tulburări psihice , (4) familiarizarea studenţilor cu unele instrumente de evaluare şi diagnostic clinic şi familiarizarea lor cu munca în echipă în acest domeniu. Cunostinte si abilitati anterioare: Cursul necesitã ca şi condiţii preliminare cunoştinţe de Psihologie medicalã şi Neurologie pediatricã, precum şi noţiuni de semiologie , în special privind anamneza. Resurse bibliografice utile pentru reactualizarea cunostintelor: 1.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.

1

2.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială, Ed.Medicală universitară Cluj-Napoca. 4.Lupu V.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului ,Ed.ASCR,Cluj-Napoca. 5. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).Clinical descriptions and diagnostic guidelines.WHO.All Educational,Bucureşti. Perioada de desfasurare a cursului si programul diferitelor activitati : Cursul şi stagiul clinic se desfãşoarã în sistem modular liniar , pe parcursul a 7+2 sãptãmâni începând cu data de 5 octombrie 2009.Cursul va avea loc Luni între orele 15-17 , pentru seria V, respectiv Miercuri între orele 15-17 pentru seria VI ,iar stagiul clinic Miercuri , respectiv Vineri de la orele 12-14 ,la sediul disciplinei de Psihiatrie pediatricã ,Cluj-Napoca ,Str. Ospãtãriei F.N. Perioada de desfasurare a cursului: 05.10.2009 – 20.11.2009 - locul de desfasurare: la sediul disciplinei de Psihiatrie pediatricã ,Cluj-Napoca ,Str. Ospãtãriei F.N. - orar: Cursul va avea loc Luni între orele 15-17, pentru seria V, respectiv Miercuri între orele 15-17 pentru seria VI ,iar stagiul clinic Miercuri pentru seria VI , respectiv Vineri de la orele 12-14, pentru seria V. - program de consultatii: Viorel Lupu: joi, 12-14 Sãndica Bianca Andreica: luni, 12-14 Elena Predescu: joi, 12-14 Roxana Şipoş: joi, 12-14 § Tabla de materii: 1)Normalitate, boalã psihicã,nedezvoltare,dezorganizare.Principiile psihiatriei pediatrice.Examenul psihic la copil şi adolescent; 2)ADHD(Tulburarea hiperkineticã cu deficit atenţional); 3)Întârzierile în dezvoltarea mintalã.Tulburãrile nevrotice la copii şi adolescenţi :particularitãţi; 4)Tulburãrile de conduitã la copii şi adolescenţi.Dezvoltãrile dizarmonice de personalitate.Delincvenţa juvenilã; 5)Ipsaţia(Masturbaţia).Ticurile.Balbismul.Enurezisul şi encoprezisul.Tulburãrile de somn.Tulburãrile de alimentaţie(Anorexia mentalã şi Bulimia); 2 §

6)Tulburãrile psihotice la copii şi adolecenţi.Autismul infantil şi alte tulburãri din spectrul autist; 7)Schizofrenia la copii şi adolescenţi.Particularitaţile tulburãrii bipolare la copii şi adolescenţi; 8)Abuzul sexual asupra copiilor şi adolescenţilor; 9)Noţiuni de psihoterapie la copii şi adolescenţi. §

Evaluarea cunostintelor si abilitatilor practice − Conditii pentru acceptarea la examen: frecvenţa 100% la stagii şi de minimum 70% la cursuri. − Conditii pentru promovare: minimum nota 5. − Calendarul evaluarilor pe parcurs, al examenului final: Examenul final este scris şi se susţine împreunã cu Psihiatria adulţi ,reprezentând 25% din nota finalã, Calendarul examenelor ulterioare in caz de nepromovare: Sesiunea toamna I si toamna II. Modul de desfasurare a evaluarilor: Examenul teoretic final va fi in scris cu rãspunsuri redactionale , din aspectele predate la curs si la demonstratiile clinice. − Modul de notare: Nota acordata va fi de la 1 la 10 si va reprezenta 25% din media finala la Psihiatria adultului +Psihiatriaa pediatrica § Cadrele didactice de predare: − Titular curs:

Viorel Lupu tel: 0722325366; e-mail: violupu@yahoo.com − stagii clinice Bianca Sãndica Andreica sbandreica@yahoo.com Elena Predescu elenepredescu@yahoo.com Roxana Şipoş rocsiana@yahoo.com

3

2. 4 . boalã psihicã.Boala psihică 1.3.1Norma mediei statistice 1.6Defectul 1.1.dezorganizare.Normal şi patologic în viaţa psihică 1.1.3.principiul unităţii organismului .4Anormalitatea 1.principiul homeostaziei organismului .Norma ideală sau valorică 1.Principiile care guvernează particularităţile activităţii în domeniul pedopsihiatriei : .Evaluarea diagnostică în psihiatria copilului şi adolescentului (particularităţi faţă de evaluarea adultului cu probleme psihice) ♦ Ce trebuie sa stiti − Sa definiti normalitatea in cele 3 acceptiuni:statistica.1.principiul dezvoltării longitudinale.principiul individualizării 1.5.Examenul psihic la copil şi adolescent.1.nedezvoltare.1.Capitol 1.1.1. dinamice a activităţii psihice la copil . ♦ Tabla de materii 1. necesare parcurgerii capitolului) − Psihologie medicala − Puericultura − Neurologie pediatrica − Semiologie medicala Bibliografia obligatorie si facultativa:vezi bibliografia generala.ideala si functionala − Sa definiti anormalitatea.boala psihica si defectul − Sa cunoasteti cele 4 principii ale psihiatriei copilului si adolescentului − Sa cunoasteti particularitatile examenului psihic la copil si − adolescent fata de cel al adultului ♦ Ce trebuie sa faceti − Examenul psihic al copilului mic − Examenul psihic al adolescentului ♦ Ce trebuie sa revedeti (Cunostinte si abilitati clinice anterioare.Principiile psihiatriei pediatrice. Normalitate.Norma funcţională 1.2.

abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza. PATOGENEZA S-au descris trei modele neurobologice de producere a ADHD. această afecţiune poate genera dificultăţi de adaptare a copilului cu nerespectarea regulilor şi a liniştii în clasă. la care se adaugă perturbări ale sistemului catecolaminergic din trunchiul cerebral. tulburarea se manifestă înaintea vârstei de 7 ani. prescurtat ADHD) este o tulburare de dezvoltare datorată unei condiţii neurobiologice particulare cu impact asupra capacităţii individului de a-şi modula nivelul activităţii. Cele 3 modele au câteva diferenţe. 2004). Netratată.Capitolul 2. dar în mare parte se suprapun. Puncte comune privesc structurile implicate în patogenie: disfuncţia cortico-prefrontală. rezultate academice nesatisfăcătoare. la copiii ajunşi la vârsta şcolară. posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica. conflicte cu colegii şi profesorii.. referat teoretic. Prin definiţie. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale. anamneza. plus deficitele majore din ADHD de inhibare a 5 . examen psihic. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential DEFINITIE Tulburarea de atenţie şi/sau hiperacrtivitate (Attention Deficit Hyperactivity Disorder.ADHD (Tulburarea hiperkinetica cu deficit atentional) ADHD (Tulburarea hiperkinetica cu deficit atentional) Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia. slabă capacitate de control al impulsivităţii şi de concentrare a atenţiei. dar simptomele pot fi identificate cu uşurinţa începând cu vârsta de 5 ani şi adesea înainte de 2 ani (Taylor si colab.

institutionalizarea copiilor.Prevalenţa cuprinsă între 3 şi 5 % se raportează la populaţia generală . PREVALENTA .fuge 3. DIAGNOSTIC COMPARATIE ÎNTRE TULBURAREA HIPERHINETICA DIN ICD-10 SI SINDROAMELE AD / HD DIN DSM-IV 1.răspunsurilor. otita medie recurenta si expunerea la nivele toxice de plumb. fumatul la mama. toxemia din preeclampsie. DETERMINISM GENETIC –grad inalt de heritabilitate FACTORII DE MEDIU . reactiile idiosincrazice la alimente. Modelul lui ARNSTEN). rata scazuta a batailor cordului fetal in timpul nasterii.bolile care afecteaza creierul. sunt de asemenea cunoscute ca fiind asociate comportamentului hiperactiv (cu importanta etiologica) . de funcţie executivă (Modelul lui HEILMAN. Modelul lui PLISZKA. Impulsivitate .afectarea baietilor este mai mare decât a fetelor ( 4:1) . Hiperactivitate .afectarea fetelor este in special de tip inatent (mai putin recunoscuta si tratata).vorbeste excesiv (ICD–10) . circumferinta scazuta a capului fatului la nastere (factori asociati cu comportamentul hiperactiv) .îsi pierde cumpatul usor .nu poate astepta 6 .neastâmparat . şi aproximativ 4% liceeni şi adulţi.efectele expunerii fatului la alcool si benzodiazepine.Se presupune că între 4% până la 12% dintre copiii de vârstă şcolară sunt afectaţi. SEX RATIO .îsi paraseate locul . Neatentie nu este atent lipseste concentrarea nu asculta ce se 2. pe când la baieti domina hiperactivitatea si impulsivitatea.calitatea relatiei dintre familie si scoala are valoare predictiva asupra rezultatelor si poate fi considerata factor de protectie sau factor de mentinere a tulburarii.

raportata si de scoala si de parinti) fata de hiperactivitatea situationala (raportata doar de parinti). nesiguranta (esecurilor in relatiile interumane) . 3. Tulburari emotionale: anxietatea. 4.risc mai crescut la copii mai mari (11-12 ani) fata de copii de 7-8 ani si comorbiditatea este mai frecventa daca hiperactivitatea este pervaziva (adica.3simptome din 5///3. depresia. coordonarea motorie nesigura. Ticurile. Tulburari de comportament (studii longitudinale: hiperactivitatea la copiii de vârsta scolii primare este un factor de risc) 2. Dificultati specifice de invatare.galagios (DSM-IV) -dificultati în pastrarea linistii (ICD-10) . stima de sine scazuta. 7 . 1 din 4 simptome COMORBIDITATI 1.întrerupe orice activitate ICD-10: 1. fata de vârsta cronologica. Probleme in controlul impulsurilor apar uneori si sunt parte caracteristica a Sindromului Tourette. Posibil diferite grade de intârziere a dezvoltarii neuropsihice. scrisul si abilitatea de a citii sunt sub asteptari. 6 simptome din 8////2.vorbeste nu-si termina lectiile este dezorganizat îsi pierde lucrurile este distrat uita usor .vorbeste excesiv . exprimare simpla.

cu reevaluare a simptomelor gasirea explicatiilor alternative pentru simptomele copilului sau orice tulburare comorbida echipa multidisciplinara - Teste psihometrice . Disfunctia cerebrala nu este un diagnostic diferential (posibila cauza) Retardul mental poate coexista (nu exclude diagnosticul) Tulburarile de comportament fara deficit de atentie ETAPE IN DIAGNOSTIC Asistenta primara de sanatate: detectare simptome de AD / HD examen fizic complet.teste pentru atentie. pentru a exclude o afectiune fizica daca simptomele de AD / HD cauzeaza probleme in viata sociala a copilului Asistenta psihiatrica: trebuie sa furnizeze un sfat adecvat evaluare diagnostica amanuntita copilul trebuie vazut de mai multe ori. alte forme de tulburari pervazive de dezvoltare Anxietatea si modificarile de dispozitie sunt uneori cauza hiperactivitatii Tulburarili de adaptare.teste de vorbire si de limbaj daca exista dificultati de comunicare . impulsivitate Alte examinari trebuie ghidate de antecedentele si examenul fizic al copilului auzul copilului 8 . tulburarile de atasament Sindroamele cerebrale cronice pot fi prezente concomitent cu comportamentul hiperactiv.DIAGNOSTIC DIFERENTIAL - - Hiperchinezia cu stereotipii.testul pentru coeficientul de inteligenta .

educati sa se autoobserve si sa se autoevalueze.EEG. 2. etiologie. social va fi diminuat 3. profesorul. teste genetice pentru TRATAMENT Educatia si consilierea .). Dextroamphetamine. 9 .. familial. Se vor evita costurile mari medico-sociale determinate de asistarea incorectă sau depistarea tardivă a cazurilor. Prevenirea apariţiei comorbidităţilor. prognostic si tratament . educatorul despre tulburarile hiperkinetice. . Clomipramina ISRS: Fluoxetina Bupropion Antipsihotice: Haloperidol.antrenarea parintilor si interventiile comportamentale in familie Tratamentul farmacologic Medicaţie stimulată: Methylphenidate (Ritalin. cu scoala. Amitriptilina. daca este o tulburare de dezvoltare.examinatorul informeaza parintii copilului. complicaţiilor. transferul copilului intr-o clasa speciala sau schimbarea scolii. condus corect. Pemolin Medicaţie antidepresivă: Anitdepresive triciclice: Imipramina. Tioridazin. Dextroamphetamine. evolutie clinica. in special simptome.Concerta. Impactul ocupaţional.copiii cu varsta suficient de mare. .consultarea examinatorului cu parintii.- imaturitate in functiile motorii fine sau grosiere ticuri daca exista antecedente sugestive . cu consecvenţă va duce la: 1. Acid valproic şi valproat de sodiu Alte medicamente: Clonidina PROGNOSTIC Aplicarea unui tratament precoce. Risperidona Anticonvulsivante: Carbamazepin.

ro Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1.psych.ASCR.4.ki.org www. Metode de interventie multimodala. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 2.Cluj-Napoca. 6.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .Lupu V. Informatii www.WHO.aacap. Particularităţile de răspuns la tratament ale adultului duc rezultate modeste în aceste situaţii. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. 2. Caz clinic .Clinical descriptions and diagnostic guidelines. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).Medicală universitară Cluj-Napoca. Prognostic.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului . anamneza. 5. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 1.. 4. Evolutie. 10 . Cluj-Napoca.se www.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă.Bucuresti. discutia comuna a cazului.Ed. sublinierea particularitatilor.All Educational.org http://iacapap.internare aflata pe sectie cu diagnostic de ADHD.Bucureşti.autismromania. 3.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului.

11 . anamneza. Aceasta forma de insuficienta. Intarzierile in dezvoltarea mintala Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential DEFINITIE Retardarea mintala presupune o stare psihica defectuala. examen psihic. cu caracter global si omogen. Defectualitatea psihica se va repercuta asupra tuturor cerintelor adaptative impuse copilului în crestere. permanenta. posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica. pâna la 3-4 ani ca vârsta limita în maturarea creierului. asa cum reiesea din vechea definitie a oligofreniei (Ghiran. disproportionata. Este considerata ca un nivel insuficient de dezvoltare. Întârzierea mintala usoara. lipsita de progredienta. Chiar si în forma usoara. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale. ca o retardare cu posibilitati de ameliorare. înainte de 18 luni de viata extrauterina. nu mai este considerata azi ca boala.Capitolul 3. abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza. 1998). ale carei cauze au actionat în etapele timpurii ale ontogenezei sau postnatal. retardatul mintal este lipsit de posibilitatea organizarii independente a vietii sale fara sprijin dinafara. cu coeficientul intelectual (QI) care oscileaza între 50 si 69. Încadrare nozologica I. desi asociata de cele mai multe ori cu tulburari somato-endocrine sau neurologice. dar al caror început de actiune sa situat înaintea conturarii elementare a functiilor psihice.Intarzierile in dezvoltarea mintala. lipsita de orice posibilitate de ameliorare. Întârzierea mintala usoara. referat teoretic.

Influente organice în retardul mintal Atribuirea retardului psihic unei cauze organice presupune demonstrarea asocierii lui cu disfunctia cerebrala. deficienta mintala. Se subîmparte în: a.24% retardul mintal mediu si sever. arieratie mintala usoara. nu presupune practic viata psihica. 0. sau poate fi indirecta. corespunde imbecilitatii inferioare. QI=35-49. Etiopatogeneza Cauzalitatea retardului psihic este complexa. aparuta odata cu încarcarea programelor scolare. intelectul de limita propriu-zis.06% retardul mintal profund). Întârzierea mintala severa. debilitate mintala. Întârzierea mintala profunda. Asocierea poate fi directa. epilepsie. III. în sindroamele congenitale cu trasaturi dismorfe care acompaniaza retardul mintal. Este semnificativ momentul actiunii insultului: aceeasi cauza poate determina tulburari diferite în functie de stadiul dezvoltarii ontogenetice în momentul actiunii ei. a capacitatii de socializare. Prevalenta În urma cercetarilor OMS si UNESCO a fost gasita în populatia infantila o frecventa a intelectului de limita de 7%. ci doar vegetativa. c.Aceasta categorie este neomogena sub raportul posibilitatilor de instructie. QI<20. corespunde imbecilitatii superioare din vechea clasificare. Din acest motiv se poate împarti în trei subgrupe: a. 12 . asa cum se întâmpla în paralizia cerebrala. b. a frecventei cu care se manifesta si alte tulburari pe lânga cele psihice. Ca notiune relativ recenta. b. QI=20-34.5-3% retardul mintal usor. IV. Întârzierea mintala moderata. înapoiere mintala (reala sau aparenta). c. II. hidrocefalie. 0.3% retardul mintal grav (0. intelectul de limita prezinta un QI cuprins între 70-85. 2. deficienta mintala usoara.

aprecierea psihomotricitatii). În aceasta perioada exista riscul unor suferinte de ordin anoxic. a potentialului convulsivant modificat sau a suferintelor neurologice. S-a observat ca nivelul mediu de inteligenta creste odata cu statutul socio-economic. biologice. dislalie. parazitologice. Diagnosticul diferential se impune. ambliopie. Factorii psihosociali. usor de stabilit la copilul mai mare. etc. dislexie. hidrocefalia. Dintre cauzele cu actiune prenatala. între diferitele forme ale retardului psihic. microcefalia. disritmiile dezvoltarii. vârsta mintala. distocii de dinamica uterina. se diferentiaza de insuficienta psihica primara prin faptul ca ea survine dupa o perioada de dezvoltare psihica normala. în primul rând. bolile genetice de metabolism. etc. în ordinea frecventei: cromozomopatiile. Diagnosticul. embriofetopatiile. tomografie computerizata. edematos. bolile multifactoriale (în care exista si componenta ereditara). electroencefalograma. deficiente diverse (hipoacuzie. cele mai comune sunt. Retardul. nasteri precipitate sau prelungite. discalculie. icter nuclear postincompatibilitate Rh. examinari genetice. prezentatii vicioase. Patologie dobândita postnatal Boli dobândite în perioada perinatala. lezional. ridica probleme deosebite de încadrare în cazul vârstei mici si a handicapului modest. nivel de dezvoltare al limbajului. dupa ce procesul de maturizare a sistemului nervos central s-a considerat încheiat. impune cautarea sistematica a eventualelor malformatii sau afectiuni somatice asociate. disgrafie. Diagnostic pozitiv si diferential Pentru stabilirea cât mai precoce a diagnosticului pozitiv este necesara cunoasterea parametrilor normali de dezvoltare psiho-motorie a copilului pe etape de vârsta. circulara de cordon. evaluat prin examen de specialitate pe functii psihice si prin testari psihologice (QI. când si posibilitatile terapeutice sunt depasite. psihozele infantile. Pentru stabilirea diagnosticului etiologic sunt necesare examinari radiologice. tulburari de spatialitate. tulburari emotionale). determinate de prematuritate sau sarcina suprapurtata. imunologice. 13 . displaziile neuroectodermale. Se face cu: afectiuni somatice diverse. Insuficienta psihica secundara (dementa).Patologie conditionata prenatal. ADHD. Carentele socioculturale sunt considerate astazi ca factori generatori de performante slabe.

ameliorarea metabolismului cerebral. cresterea posibilitatilor de memorare. severitatea handicapului mental. endocrinolog. reprezinta obstacole de care trebuie tinut seama în aprecierea evolutiei si prognosticului copilului cu întârziere mintala. gimnastica medicala sistematizata. roborare. în conditiile implicarii nemijlocite a familiei. Prognosticul psihopedagogic va depinde de capacitatea de instructie si posibilitatea încadrarii în familie si în societate. cure balneare în sanatorii specializate. masaj galvanic.Tratamentul medicamentos vizeaza: corectarea instabilitatii psihomotorii si a reactiilor emotionale exagerate. încarcata de nerabdarea familiei sau dimpotriva. tratamentul bolilor somatice asociate. abandonul. în anumite conditii si cu anumite limite. educatia prin munca vizeaza ergoterapia si initierea profesionala în vederea integrarii socio-profesionale. logoped. existenta unor afectiuni între care epilepsia este cel mai frecvent întâlnita. ionizari. psiholog. atitudinea rejectiva. cu respectarea regulilor generale de asigurare a eficacitatii maxime cu doze minime si evitarea efectelor secundare. kinetoterapeut. deficientele motorii necesita.Evolutie si prognostic Daca am definit insuficienta psihica primara ca pe o stare defectuala neprogredienta. familia. atitudinea hiperprotectiva. Principii terapeutice . interventii chirurgicale (tenotomii). înseamna ca. însusirea deprinderilor de autoservire si munca. pe lânga terapia antispastica. Prezenta unor deficiente senzoriale. psihostimulare. educatia fizica. 14 . asimilarea cunostintelor scolare posibile si a celor necesare unei adaptari sociale si profesionale optime. ea are posibilitati de recuperabilitate. pediatru. neurolog. 1. fizioterapie. mergând spre ameliorarea tabloului clinic. adaptate deficientelor motorii.Încadrarea familiala. scris. 2. educator-defectolog. cultura fizica medicala care implica tehnici complexe de reabilitare.Metode de instructive: educatia intelectuala (citit.Tratamentul complex medico-psiho-pedagogic poate fi realizat doar de o echipa formata din: pedopsihiatru. terapia manifestarilor convulsivante epileptice. Tratamentul retardului psihic presupune instituirea unui complex de masuri medico-psiho-pedagogice. calcul). mediul subcultural. maistri. diferentiate si individualizate. 3. aplicate precoce cu perseverenta. motorii sau afectivcomportamentale. educatia morala se face prin psihoterapie comportamentala si socioterapie. Obiectivul terapeutic principal consta în stimularea si dezvoltarea la maximum a capacitatilor disponibile.

Cazurile severe de epilepsie duc. incluzând memoria. insuficienta endocrina. la deraparea de la posibilitatile cognitive initiale. de obicei de natura cronica sau progresiva. limbajul si judecata. dispensarizarea gravidei. Tumorile cerebrale.educatia estetica se face sub forma art-terapiei si a muzicoterapiei. în cel mai bun caz apare o stationare a simptomatologiei de deficit. consultul si sfatul genetic). orientarea. gândirea. 4. calculul. în timp. etc. înrautatirii tabloului clinic. intoxicatiile acute urmate de stari comatoase (ciuperci. suferintele circulatorii cerebrale. pot duce la aparitia sindromului demential. capacitatea de a învata. dezvoltarea tehnicilor de diagnostic antenatal. întelegerea. encefalita subacuta Van Bogaert si alte boli degenerative specifice copilului se caracterizeaza prin aparitia unui regres psihic. institutionalizare. alcool. nou-nascutului si a copilului. 15 . Infectiile (meningoencefalite). dar momentul actiunii insultului este diferit. encefalita demielinizanta difuza SchilderFoix. în care exista o deteriorare a multiplelor functii corticale superioare. social si cultural sau pentru sanatatea parintilor (examenul medical prenuptial. încadrare în munca. Posibilitati de integrare sociala a copiilor cu retard psihic: acordarea ajutorului material cuvenit prin lege. indicate în terapia deficientului mintal. vaccinarile. medicamente). alergiile. Se datoreaza unei boli a creierului. progresiunii procesului de degradare a personalitatii. în functie de gradul handicapului. traumatismele cranio-cerebrale (encefalopatie posttraumatica). orientare profesionala. Insuficienta psihica secundara (dementa) este rezultatul unei denivelari de la valorile normale ale personalitatii atinse dupa încheierea procesului de maturare a sistemului nervos central. Profilaxie Axata pe depistarea si îndepartarea factorilor de risc: grija pentru ridicarea nivelului de educatie sanitara si a standardului de viata economic. preocuparea pentru prevenirea suferintei fetale. Spre deosebire de retardul psihic primar. în cel secundar exista posibilitatea agravarii. orientarea spre o forma de învatamânt corespunzatoare. oxid de carbon. Etiologia Este in mare parte asemanatoare cu cea a insuficientei psihice primare cu determinism postnatal.

Delincventa juvenila.. Dezvoltarile dizarmonice de personalitate. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 4. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). Cluj-Napoca.Lupu V.2. 6.Caz clinic . Metode de interventie multimodala.internare aflata pe sectie cu diagnostic de Retard psihic. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. Casa Cărţii de Ştiinţă. Clasificarea retardului psihic 6. Tulburarile de conduita la copii si adolescenti.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.ro Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. 2.ASCR.aacap.org http://iacapap.3. 5.Medicală universitară Cluj-Napoca.Cluj-Napoca. discutia comuna a cazului.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . 4. Informatii www.psych.Ed.All Educational.WHO.autismromania.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. Expertiza medico-legala psihiatrica la copil si adolescent 16 . Delincventa juvenila. Dezvoltarile dizarmonice de personalitate 4.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. Ed. Tabla de materii 4.Bucureşti. anamneza. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 5.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului.ki. sublinierea particularitatilor.1.se www.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .Clinical descriptions and diagnostic guidelines. Capitolul 4.Bucuresti.org www. Tulburarile de conduita la copii si adolescenti 4.

fiind in dezacord cu legile 17 . Investigatii Nici un test specific de laborator sau patologie neurologica nu ajuta la stabilirea diagnosticului in tulburarea de conduita. au niveluri scazute la unele persoane cu istoric de comportament hetero sau autoagresiv si violent. Comportamentul trebuie sa persiste cel putin sase luni pentru a putea fi diagnosticat. parinti). criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale.Expertiza medico-legala psihiatrica la copil si adolecent. asistent social. psihologica. psihologici si sociali contribuie la dezvoltarea ei. Unele date sugereaza ca anumiti neurotransmitatori. psihopedagog. referat teoretic. psiholog. Delincventa juvenila este un termen juridic ce presupune abateri de la normele morale acceptate de o anumita comunitate. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential Definitie Trasatura esentiala a tulburarilor de comportament este reprezentata de un tipar de comportament repetitiv si persistent in care drepturile celorlalti sau normele sociale sunt incalcate. pentru o anumita varsta. Discernamantul.Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia. anamneza. examen psihic. terapie de familie. abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza. ci doar ca o varietate de factori biologici. Tablou clinic Criteriile de diagnostic DSM-IV/ICD 10. Etiologie Nu se pote spune ca un singur factor este determinant pentru aparitia tulburarii de conduita si a comportamentului antisocial la copii. posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica. Se uitilizeaza tehnici de consiliere psihiatrica. Terapie Interventia este multidisciplinara (medic psihiatru. psihoterapie individuala sau de grup. cum ar fi serotonina.

Ea este chemata sa stabileasca daca infractorul este suferind de o boala psihica.aacap.Cluj-Napoca.WHO. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru.Bucureşti. anamneza. 2. 2. 5. medic legist. Ed.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. Enurezisul si encoprezisul.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. Comisia de expertiza medico-legala include un psihiatru.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . sublinierea particularitatilor Informatii www. psiholog.statului respectiv. Cluj-Napoca. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 1. 4. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). Caz clinic .ASCR. Tulburarile de somn.org http://iacapap.Lupu V. daca area discernamantul general.Ed. Tulburarile de alimentative (Anorexia mentala si Bulimia) 18 .se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. 3. discutia comuna a cazului. Casa Cărţii de Ştiinţă. 6.Clinical descriptions and diagnostic guidelines.psych.All Educational.ki.org www. 5. corespunzator unei varste mintale minime de 14 ani si daca discernamantul fapei a fost prezent.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal tulburare de conduita.Bucuresti.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. In psihiatria adolescentului se efectueaza expertize medico legale tinerilor infractori care au varsta cuprinsa intre 14 si 16 ani.Ipsatia (Masturbatia). Ticurile. Clasificarea tulburarilor de conduita Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 Metode de interventie multimodala Discernamantul Principiile expertizei medico-legale psihiatrice la copil si adolescent Capitolul 5.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului . 4.Medicală universitară Cluj-Napoca.. Balbismul.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.

1.Ticurile.3. Ipsatia (Masturbatia) Definitie Ipsatia = manifestari critice neepileptice caracterizate prin încrucisarea membrelor. încordare generala. dar si în conditii de plictiseala.2.6. 5.Tabla de materii 5.Tulburarile de alimentative (Anorexia mentala si Bulimia) Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia.1.5. Diagnostic diferential Se impun investigatii suplimentare pentru excluderea epilepsiei (ca si în spasmul hohotului de plâns) 19 . 5.4. referat teoretic. Apare la copilul neglijat cu vârsta de 1-3 ani. pâna la paroxism.Tulburarile de somn. examen psihic. 5. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential 5. Ipsatia (Masturbatia). 5.cel mai frecvent la adormire. posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica. agitatie. plâns daca se deranjeaza copilul în momentele respective. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale. 5. abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza. Enurezisul si encoprezisul.Balbismul. anamneza. tulburari vegetative intense.

sau productiuni verbale.Medicală universitară Cluj-Napoca.internare aflata pe sectie cu diagnostic de Ipsatie. discutia comuna a cazului. neadecvate situatiei.Ed.org http://iacapap.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului . Ticurile Definitie Ticurile sunt descarcari motorii rapide. ginecologic. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 7.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. cu stimulare corespunzatoare. urocultura). Casa Cărţii de Ştiinţă. distragerea atentiei prin joc. eventual administrarea unor doze mici de Tioridazin sau Diazepam. Caz clinic .aacap. Cluj-Napoca.2. 6.(electroencefalograma).org www. Tratament Tratamentul vizeaza corectarea mediului în care traieste copilul. sublinierea particularitatilor. 4.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. recurente. Informatii www. 5.Lupu V.Clinical descriptions and diagnostic guidelines.psych.Cluj-Napoca. 5. Ed. sau al unui factor iritativ local (examen coproparazitologic.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.ASCR. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). irezistibile (dar care pot fi controlate voluntar scurte perioade de timp).ki.se www.Bucuresti. neritmice. anamneza. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru.autismromania.ro Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1.Bucureşti. implicând grupe musculare circumscrise.. Metode de tratament 9.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.WHO. cu debut brusc 20 .All Educational. 2. Diagnostic diferential. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 8.

cu agravare în adolescenta si persistenta în viata adulta). Ticuri motorii mai frecvent întâlnite: clipit.). grimase faciale. prematuritate. miscari de pronatie-supinatie la nivelul mâinilor. ICD-10 • tulburarea tranzitorie a ticului (durata sub 12 luni) • tulburarea cronica a ticului motor sau vocal (durata peste un an) • tulburarea combinata a ticului de tip vocal si motor multiplu-sindromul Gilles de la Tourette (ticuri motorii multiple si unul sau mai multe ticuri vocale.a. Ticurile vocale au intensitate variabila. inspiratul sau expiratul fortat de aer pe nas. Alte ticuri includ ecokinezia. murmuratul. ridicarea umerilor.stressul matern din timpul nasterii. Diagnosticul diferential Diagnosticul diferential al ticurilor se impune cu: . repetarea propriilor sunete sau cuvinte (paralalia). care dispar în somn. serotonina.un mecanism poligenic care implica genele neurotransmitatorilor (dopamina.si fara un scop aparent.cuprind mai multe grupuri musculare.suferinte perinatale. de la tuse. atunci când se atrage atentia asupra lor. tragerea nasului. icter neonatal prelungit cu afectarea nucleilor bazali si disfunctie în sistemul extrapiramidal Clasificare Ticurile simple -localizate la un singur grup muscular. repetarea ultimului cuvânt sau sunet rostit de o alta persoana (ecolalia). strigate. ecopraxie gestuala si copropraxie. transmise de la ambii parinti. influente hormonale . ecopraxia (imitarea miscarilor unor persoane din anturaj).spasmele musculare determinate de un proces iritativ la nivelul sistemului nervos periferic (nevrite. cu 21 . emisie de sunete. pâna la repetarea unor cuvinte obscene (coprolalie). Se accentueaza la emotii. traumatismul obstetrical.determinism genetic al bolii . sau când copilul se concentreaza în directia unei activitati (televizor. care sunt localizate la un anumit grup muscular. s. Ticurile complexe. miscarile de afirmatie si negatie la nivelul extremitatii cefalice. radiculite). joc de sah). dresul vocii. Localizarea este variabila. Etiopatogeneza . . oftat. pâna la fraze obscene.

intermitente. de mare amplitudine. fiind strict legate de procesul inflamator. roborante. miscarile hemibalistice sunt miscari unilaterale ale membrelor. - - - - Tratamentul Tratamentul este individualizat. miscarile coreice apar pe un fond de hipotonie. absurd. Clorzoxazon). a elementului psihotraumatizant. Zoloft). El nu tinteste doar ticul ca simptom. Benzodiazepinele (Diazepam. ele nu pot fi produse sau reprimate voluntar. grosiere. eventual decontracturante (Mydocalm. lipsit de sens. suportul social si familial. miscarile mioclonice sunt contractii musculare simple care pot afecta portiuni musculare. de exemplu atingerea unor obiecte. Unele studii au comunicat rezultate optime cu Clonidina (agonist alfa-2 adrenergic). . ele nu pot fi controlate voluntar. stereotipiile din schizofrenie se diferentiaza de ticuri prin caracterul lor metapsihic.respectarea unor legi anatomice. ci si bolile asociate. se mentin si în somn si apar în cadrul clinic general de coree (emotional. dar difera prin scopul lor precis. repetitive. Rispolept). activitatile obsesiv. Xanax) pot genera efecte 22 . la acestia din urma. miscarile distonice sunt miscari de torsiune mai lente. fiind adesea mai complexe. dar nu sinergic. localizate distal. prin contextul clinic general si absenta. au un caracter mai amplu si mai grotesc. combinate cu stari prelungite de tensiune musculara. spasmul hemifacial consta în contractii unilaterale. miscarile atetozice sunt lente. stereotipiile copiilor cu retard psihic. capacitatile adaptative ale copilului. controlul impulsurilor. comorbiditatii. miscarile coreice presupun o atingere inflamatorie a sistemului nervos central. relatii interpersonale. Diazepam). anxiolitice (Tioridazin. asocierea ticurilor. altele cu Orap. antidepresive (Amitriptilina. fara a pierde din vedere istoria naturala a bolii. vascular). vermiculare. neregulate ale muschilor faciali.compulsive se aseamana cu tipuri ale ticurilor. pornind de la gradul deficitului functional. capacitatile interne si externe de ajutor si de gradul de copiere a unor comportamente. sedative. fara posibilitatea controlului voluntar.farmacologic: neuroleptice (Haloperidol.

Bucureşti. 23 . Cluj-Napoca. incapacitanta. . rusinea. oboseala.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. Sindromul Tourette este o tulburare cronica.Cluj-Napoca. dispozitia depresiva. schimbându-si topografia. dependenta fizica si psihologica. ataxie. complexându-se. disparând lungi perioade de timp. sah. dar se pot asocia cu fenomene obsesionale. Caz clinic . nici activitatile care cer concentrare atentionala (televizor.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. sau cu tulburari specifice de dezvoltare. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. Ed.ki. 2. hipocondriace.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.All Educational. polimorfe. adesea. gimnastica.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. Prognostic Ticurile au adesea amploare scazuta.psych. În cazurile severe.Medicală universitară Cluj-Napoca. kinetoterapie.Clinical descriptions and diagnostic guidelines.WHO. 6. Pot deveni însa intense. sunt pasagere si foarte mobile.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal de Ticuri sau Tulb. discutia comuna a cazului. Apare adesea disconfortul în situatii sociale. 5.nu se atrage copilului atentia asupra defectului.secundare de tipul somnolenta. Casa Cărţii de Ştiinţă.Bucuresti. ticurile pot interfera cu activitatile cotidiene ca scrisul si cititul. Activitatea sociala. renale.Ed. ciocolata.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului . sau a anxietatii de a prezenta defectul în situatii sociale. jena. sublinierea particularitatilor. fizio. scolara si profesionala poate fi deteriorata din cauza rejectarii de catre ceilalti. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).aacap. . 4. perturbari ale functiei hepatice. ca forme izolate.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.psihoterapie comportamentala si de relaxare.org http://iacapap.ASCR. Informatii www. Ticurile apar. Tourette. cacao).org www. anamneza. calculator)..Lupu V. nu sunt indicate alimentele excitante (Cola.

de compensare a deficitului din exprimare (sincinezii). fiind mai frecventa la baieti. încarcatura vegetativa intensa (transpiratii. Se adauga tulburarea de tonalitate. eritem). la emotii. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 12. Clasificarea ticurilor 11. Balbismul Definitie Balbismul (bâlbâiala) este o tulburare functionala motorie care are la baza dissinergia musculaturii care participa la actul vorbirii si al respiratiei. Prevalenta Frecventa tulburarii în populatia infantila este de 0. în semiîntuneric.5-5 % . într-o atmosfera familiala. depasind cu greu anumite cuvinte. Apar miscari ample. când lumina este puternica. de 24 . cu pronuntarea exploziva a cuvintelor. Este mai putin intensa când copilul vorbeste cu persoane cunoscute.factor psihotraumatizant Tablou clinic Forme: balbism tonic. clonic. Embolalia este adesea prezenta. Pacientul se opreste blocat în fata cuvântului (balbism tonic). Tulburarea de vorbire se accentueaza atunci când copilul vorbeste în public. boli somatice) . embolul verbal fiind utilizat pentru anticiparea unor cuvinte mai greu de exprimat. Pe lânga tulburarea de vorbire apare si tulburarea de respiratie evidenta numai în timpul elocutiunii. epuizare. anancast) . linistita. Metode de tratament 13. tonico-clonic. 5.3. Diagnostic diferential. când i se atrage atentia asupra defectului.factori favorizanti (suferinta perinatala.factori predispozanti (debilitate motorie-fonatorie si trasaturi de personalitate pe model anxios. obsesiv. repeta sacadat primele silabe (balbism clonic). prematuritate. incompatibilitate Rh. debilitate în sistemul extrapiramidal. gesturi largi. Etiologie . Cea mai frecventa forma de balbism este cea tonico-clonica (mixta).Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 10. când vorbeste cu necunoscuti.

Bucuresti.Ed. anxiolitice si sedative (Tioridazin. evitarea raspunsului verbal.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.WHO.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. cu multe cuvinte parazite.psych. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 14. Diazepam. sublinierea particularitatilor.org www.ASCR. evitarea stresului. oboselii. .Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. .corectarea mediului înconjurator (nu se apreciaza copilul balbic prin ascultare în fata clasei.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal de tulburare de vorbire. de a nu face fata exprimarii. 4. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. anamneza.corectarea modului de viata.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .exemplu: "asa". Cluj-Napoca.All Educational.Lupu V. teama de a repeta. se instaleaza logofobia. Ed. Xanax). "deci". 2. "pai da".. 5. . Metode de tratament 25 . Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 16.Medicală universitară Cluj-Napoca. 6.Clinical descriptions and diagnostic guidelines.Cluj-Napoca. discutia comuna a cazului. ci numai în scris).***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .Bucureşti. sau raspunsuri scurte.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială.logoterapie. Levomepromazin. În timp. Napoton. Tratamentul . Casa Cărţii de Ştiinţă. . Informatii www. Clasificarea tulburarilor de vorbire 15. laconice. Caz clinic .psihoterapie de relaxare.org http://iacapap. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). antidepresive (Imipramina).aacap.medicamentos: decontracturante (Mydocalm).ki.

In jurul vârstei de 5 ani.factorul ereditar. pe parcurs. diurna si nocturna. copilul mic pâna la 4 -5 ani sa aiba "în mod fiziologic’’ pierderi de urina nocturne sau diurne. sau instabile. traume psihice diverse. 1982). crizelor epileptice. beneficiu 26 . sugarul. Se considera "normal" ca nou –nascutul. sau care prezinta mictiuni involuntare în timpul zilei (în DSM IV. se corecteaza. Cei mai multi autori îl definesc ca fiind o "tulburare caracterizata printr-o mictiune involuntara. deficitul de inhibitie în procesul mictional. infectiile urinare (consecinte ale enurezei prin staza).1. cu trasaturi de personalitate anxios-fobice. -alte opinii: nedezvoltarea structurilor (vezica infantiloida. greselile în educatia sfincteriana..A. senzitive. Cele mai multe cercetari arata ca baietii sunt de aproximativ doua ori mai frecvent afectati decât fetele. sau rude apropiate. Enurezisul Definitie În literatura de specialitate exista numeroase definitii ale enurezisului. date de imaturitatea în dezvoltarea sistemului nervos care. .4. instalandu-se controlul voluntar al mictiunii (Rutter. sau de o anomalie organica a tractului urinar’’ (CIM 10). cresterea sensibilitatii receptorilor vezicali). Este "enuretic" copilul care pierde urina în somn dupa vârsta de 5 –6 ani. în exclusivitate noaptea). Prevalenta Enurezisul este întâlnit la ambele sexe si se apreciaza ca procentul copiilor cu aceasta tulburare. anormala tinând seama de vârsta mentala a copilului si care nu este legata de controlul vezical de origine neurologica.4. Etiopatogenie -antecedente de suferinta perinatala. La vârsta de 14 ani 1% dintre baieti si 0.in ~75% din cazuri exista antecedente familiale de enurezis la parinti. Enurezisul si encoprezisul 5. 14% dintre baieti si fete prezinta cel putin o emisie involuntara de urina pe luna.5% dintre fete ramân enuretici (majoritatea. în tara noastra este de 12-15% din numarul total al acestora.U.consecinte).5. psihiatrii americani considera vârsta limita de instalare a controlului sfincterian urinar de 5 ani la fetite si 6 ani la baieti). care cuprinde punctul de vedere oficial S. In alte tari prevalenta se situeaza între 5 si 35%. hipotonia si malfunctia (cuduri. dilatari ureterale. dereglarile endocrine.

sau de veghe. elementul esential al tulburarii îl constituie emisia repetata. daca noptile în care are emisiuni de urina alterneaza cu cele în care copilul nu se uda. iar enurezisul diurn este prezent doar la 3% din cazuri si de cele mai multe ori. ca accident secundar si aparent întâmplator.. în timpul noptii. Enurezisul nocturn apare în cursul somnului. se delimiteaza: enurezisul nocturn (hipnic). ecografie. clinice. densitatea urinei. urocultura. în care se produce pierderea de urina. apare din când în când. Conform criteriilor de diagnostic acceptate pe plan mondial. evaluarea capacitatii vezicale spontane.. examinari paraclinice pentru evidentierea eventualului substrat organic: cistourografie.). în care copilul a prezentat control sfincterian urinar. electroencefalografice. suferinte cerebrale (disfunctie pe rinencefal. caracterul epileptic (crize grand-mal produse în somn sau vegetative). sau cu vârsta mentala sub 4 ani. forma mixta. În ceea ce priveste frecventa si ritmul mictiunilor involuntare. pielografie. despartite de intervale libere si relativ lungi. etc. enurezisul sporadic.secundar. enurezisul periodic. iar unde contextul clinic sugereaza. examinari coproparazitologice repetate. în pat sau în pantaloni.. Enurezisul nu trebuie diagnosticat la copii sub 5 ani pentru baieti si 6 ani pentru fetite. 1994). ca o continuare a perioadei fiziologice de incontinenta. se disting: enurezisul continuu. nocturna si pe 24 de ore. Tratament 27 . urografie. în care tulburarea este prezenta noapte de noapte si chiar de mai multe ori în intervalul dintre seara si dimineata. ci doar a unor cantitati mici. care apare în salve grupate. dupa Paule 1969). Enurezisul secundar apare dupa o perioada de cel putin un an (DSM IV. diureza diurna. În raport cu perioada de somn. enurezisul diurn. sau suprapus (prin examenul sumar de urina. care raspunde de controlul comportamentelor emotionale si vegetative). involuntara. sau al zilei. psihologice. enurezisul intermitent. nu presupune o golire completa a vezici urinare. Diagnostic pozitiv Diagnosticul de enurezis nocturn se pune pe baza datelor anamnestice. spina bifida. Este definit ca o stare de neînsusire a controlului sfincterian. Tablou clinic Enurezisul primar este cel mai frecvent întâlnit (75-80% din cazuri. tulburarea fiind de la nastere. glicemie. sau intentionata de urina. dupa o etate la care continenta este de asteptat (DSM IV). numai dupa ce s-a exclus prezenta unui factor organic posibil declansator.

recompense.psihoterapia urmareste: deculpabilizarea copilului. -medicamentos urmareste: combaterea hipertoniei si spasmelor musculaturii vezicii urinare.4. reducerea diurezei . inhibarea hipertoniei parasimpatice.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal de enurezis/encoprezis. Enurezisul ridica importante probleme medico-sociale. Evolutie si prognostic De cele mai multe ori. enurezisul are o evolutie spontana favorabila.în special a celei nocturne. discutia comuna a cazului. gimnastica mictionala. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. comportamentului si adaptarii acestuia în familie si colectivul de copii. atenuarea sentimentului de vinovatie si rusine. evitarea consumului de excitante (ciocolata. prin amprenta negativa pe care si-o pun asupra dezvoltarii personalitatii copilului. alaturi de psihoterapia comportamentala. cocacola.la copiii anxiosi. Pericolul evolutiv îl constituie suprapunerea infectiilor urinare. agitati (cu simptome accentuate de nevroza . anamneza. Psihoterapia familiala urmareste tocmai transformarea anturajului într-un participant activ. emotivi. foarte putini din copii enuretici ramânând cu aceasta tulburare si la vârsta adulta. combaterea infectiilor urinare. Encoprezisul este pierderea controlului sfincterian pentru materii fecale. sedare .reactii nevrotice). Imipramina. cacao). cel mai adesea nocturn. pepsi cola. rabdator si optimist în procesul terapeutic. calendar cu cruciulite. prin frecventa lor deosebita. lauda.gimnastica mictionala urmareste marirea capacitatii de contentie a vezicii urinare si cresterea tonusului sfincterului uretral extern supus controlului voluntar.-crearea unui climat securizant cu rezolvarea conflictelor existente. 5. Tratamentul cu Imipramina are efecte bune. Caz clinic . mobilizarea lui în terapie prin conditionare pozitiva. Dintre medicamentele utilizate mai frecvent în tratamentul enurezisului amintim: Driptane. .2. Adiuretin. . sublinierea particularitatilor 28 . care pot autoîntretine tulburarea. Cisrelax. asupra randamentului scolar. a hipotoniei si malfunctiei.

Cluj-Napoca. tulburari ale ritmului veghe-somn. Tulburarile de somn Definitie Asociatia Americana de Psihiatrie în Manualul pentru diagnosticul si statistica bolilor mintale (DSM IV).Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. clasifica tulburarile de somn în tulburari primare ale somnului (dissomnii. 6.ki. 5. calitatii.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. tulburari de somn corelate cu respiratia. fiind caracterizate printr-o perturbare a cantitatii.Bucuresti.psych. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). narcolepsia. Aceasta sectiune cuprinde: insomnia primara. sau a ritmului somnului.Medicală universitară Cluj-Napoca.Ed. 29 .***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .5. tulburari de somn asociate altor tulburari mintale (care rezulta dintr-o boala psihica diagnosticata).org http://iacapap. 4.WHO. Clasificarea tulburarilor de eliminare 7.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 8.All Educational.Bucureşti..Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. Ed. tulburari de somn datorate unor conditii medicale generale. Dissomniile sunt tulburari primare de initiere sau mentinere a somnului. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 6.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. Casa Cărţii de Ştiinţă.Cluj-Napoca.ASCR. sau de somnolenta excesiva. Metode de tratament 5.aacap.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .Informatii www.Lupu V.org www. hipersomnia primara. 2.Clinical descriptions and diagnostic guidelines. parasomnii).

acuza predominanta se concentreaza asupra acestei perturbari si nu asupra efectelor sale asupra somnului si vigilitatii. Tulburari de inducere si mentinere a somnului Insomnia se caracterizeaza prin dificultati de adormire sau trezire matinala. antihistaminicele si corticosteroizii). C. în timpul perioadelor de hiperestrogenie. boli musculoscheletale (artrita reumatoida. somn scurt si superficial.Parasomniile au ca element esential un eveniment anormal care survine fie în timpul somnului. În debutul psihozelor endogene (schizofrenie. Tulburarile de somn datorate unei conditii medicale generale includ boli neurologice degenerative (boala Parkinson. fiind suficient de severa pentru a produce fatigabilitate marcata în timpul zilei. boala Huntington). al unei alte boli mintale. ocupational sau în alte sectoare functionale importante. cofeina. Perturbarea survine de cel putin trei ori pe saptamâna. Simptomul este mai frecvent dupa vârsta de 10 ani. Trasatura esentiala a insomniei primare este dificultatea initierii sau mentinerii somnului. asociata cu cefalee sau la adolescentii cu nevroza astenica. 1. cocaina. opioidele. ai dopaminei. sedativele. anxioliticele si altele (agonistii si antagonistii adrenergici. cauzeaza distress sau o perturbare semnificativa în domeniul social. fie la pragul dintre vigilitate si somn. hipertiroidismul. teroarea de somn (pavorul nocturn). boli pulmonare (bronsita cronica). acetilcolinei si serotoninei. obsesivo-fobica. DSM IV considera urmatoarele criterii diagnostice pentru insomnia primara: A. tulburare afectiva episod maniacal) exista întotdeauna insomnii severe. hipnoticele. somnambulismul (automatismul ambulator nocturn). depresiva. enurezisul nocturn. E. isterica. hipo sau hiperadrenocorticismul). Trezirea nocturna este prezenta în procent de 37% la copiii cu vârsta de un an (trezire ocazionala) si 61% la cei de 30 . Nu este datorata efectului fiziologic direct al unei substante exogene sau al administrarii unui medicament. iritabilitate. sau D. boli endocrine (hipo. sau deteriorarea activitatii diurne. sau somn neodihnitor cu durata de cel putin 1 luna si care: B. Perturbarea de somn nu apare exclusiv în cursul unei alte tulburari de somn. fibromialgia). amfetaminele si stimulante înrudite. Aceasta clasa cuprinde: anxietatea de vis (cosmarul). Alte tulburari de somn sunt induse de consumul anumitor substante ca: alcoolul. cu precadere la fetite. infectii virale sau bacteriene (hipersomnia din encefalita virala). boli cerebrovasculare.

dar perioadele de trezire nu reprezinta.1. C. de regula. stadiile 3 si 4 de somn. dar care obliga la înregistrari electroencefalografice de somn cu monitorizare video (pentru diagnostic diferential). 3. sau dezorientare). Cei mai multi adolescenti se trezesc în mod tranzitoriu noaptea. sau de a comunica cu ea si poate fi trezita cu mare dificultate. tinde sa se cronicizeze. 31 . 2. mai pot apare miscari motorii perseverative (ciupitul unei paturi. mersul la baie. In timpul mersului în somn. Automatism ambulator nocturn survine.cinci ani (unul din 5 copii se trezeste în fiecare noapte). este relativ areactiva la eforturile altora de a influenta mersul în somn. sau al unui cearsaf). persoana respectiva are fata palida. Tulburarea ritmului veghe-somn presupune o dereglare între ritmul cerut de ambianta persoanei si ritmul circadian al persoanei. Pe lânga mers. Somnambulismul începe în jurul vârstei de 6-12 ani. initial. mâncatul. Manifestarile episodice nocturne de tip somnambulism se considera astazi ca manifestari psihogene neepileptice. îmbracatul. mai mult de 5% din durata somnului nocturn. survenind. în cursul primei treimi a perioadei de somn major. Criteriile de diagnostic DSM IV sunt: A. Daca debuteaza la adult.5%. se întinde pe perioada adolescentei. D. spre sfârsitul careia dispare. Dereglari tranzitorii ale ritmului veghe-somn survin când oamenii îsi schimba rapid fusul orar. fie în dimineata urmatoare) persoana are amnezie pentru episod. de regula. B. deschiderea usilor. de regula. La trezire (fie din episodul de automatism ambulator nocturn. 3. poate exista o scurta perioada de confuzie. la adolescenti frecventa somnambulismului fiind de 2. în timpul primei treimi a perioadei de somn major NREM. imobila. tulburarile de acest gen se pot perpetua. care contine o activitate delta. Dupa trezirea din episodul de somnambulism nu exista nici o deteriorare în activitatea sa mentala. Debutate în copilaria timpurie. Episoade repetate de ridicare din pat în timpul somnului si de mers împrejur. sau în comportament (desi. Parasomniile presupun existenta unui eveniment anormal în timpul somnului. Se estimeaza ca peste 30% dintre copii au avut cel putin un episod.

undele electroencefalografice delta de somn pot fi mai crescute în amplitudine decât sunt în mod uzual pentru faza NREM de somn. pavorul nocturn se considera a fi o disociatie a mecanismelor de somn. Pavorul nocturn (teroarea de somn) este tot o descarcare nocturna anxioasa. dar daca se trezesc ei au o explicatie. Nu poate fi stabilit ca un factor organic a initiat si mentinut tulburarea. Anxietate intensa si semne de excitatie vegetativa în cursul fiecarui episod. prezinta miscari dezordonate de aparare. Se deosebeste de cosmar. de obicei în ultima parte a noptii. începând cu un tipat de panica. Durata este de câteva minute. povestind visul. Etiopatogenetic. cum sunt tahicardia. anxietati. care se datoreaza viselor fragmentate ce au loc pe durata somnului REM. antideprinul administrat seara având rolul de a ameliora somnul si fenomenele nocturne (atât în pavor cât si în somnambulism. Agitatia în perioada critica este mare. Apare la 3% din copiii sanatosi.E. transpirat. brusca. Tulburare episodica recurenta. dar s-au trezit numai aparent. 3. Se impune diagnosticul diferential cu epilepsia morfeica. Se ridica în sezut. iar respiratia si bataile inimii mai lente. B. Criterii de diagnostic pentru pavorul nocturn: A. cu durata de 1-10 minute. C. dar nici un vis detaliat nu este evocat. tipa. solicita ajutor. respiratia rapida si transpiratia. de exemplu epilepsia.2. ambele fiind considerate ca patologie de somn si de anxietate). 32 . desi individul continua sa doarma. dramatica. Înaintea unui episod sever. Copiii se pot trezi sau nu în urma cosmarului. fiind mai frecventa la baieti. Prognosticul este bun. faciesul congestionat. Traseul bioelectric este de trezire. cu linistire ulterioara si amnezie asupra episodului. Areactivitate relativa la eforturile altora de a calma persoana în timpul episodului si aproape invariabil. Debutul episodului este acompaniat de o dedublare pâna la o cvadruplare a ritmului cardiac. copiii cu pavor nocturn striga. cu caracter critic. aparuta în primele 2-3 ore de la adormire. Conduita terapeutica de electie este cu Imipramina (dupa control obligatoriu EEG). ochii sunt larg deschisi. în timpul fazei profunde NREM. care survine în cursul primei treimi a perioadei de somn major. În contrast.

securitate sau stima de sine. tulburarea este mai frecventa la femei. fiind absent în somnul profund. Rezolvarea situatiei psihotraumatizante. însotit de anxietate si de o senzatie de opresiune respiratorie. Se încadreaza între fenomenele care produc modificari importante în electrogeneza cerebrala hipnica. Prezenta la 5-6% din populatie. Anxietatea de vis (cosmarul) este un vis terifiant. în unele forme de retard mental.4. cosmaruri. dezorientare si miscari motorii perseverative. Tulburarea este caracteristica copiilor mici. sau a unor teme similare. în timp ce copilul se trezeste sau se pregateste pentru somn. poate apare si în stari anxioase. Abstinenta brusca de medicamente care suprima somnul REM (triciclicele). psihoterapia cognitiva si de relaxare. în etiologia ei fiind propuse mai multe ipoteze: deprivarea materna. care poate fi asociat cu cresterea în intensitate a onirismului si cu posibila aparitie a cosmarurilor. melancolia de involutie. Intensitatea miscarilor variaza de la usoare. s-au raportat a cauza. Se asociaza adesea cu pavorul nocturn si cu alte manifestari de stress posttraumatic. sau condus cu constiinciozitate. caracterizate prin balansarea ritmica a capului cu o frecventa de 1-2 cicli/secunda. de exemplu o tumora cerebrala. Adesea se produce o recurenta a aceleiasi teme. mesoridazina. cu aparitie înainte de adormire. la hiperkinetici. 3.3. De aceea. debutul oniric al schizofreniei. 33 . Comportamentul poate fi ritualistic. realizând un episod de "trezire electroencefalografica" (Gaustaud). induce în general un rebound REM. antidepresivele triciclice. la viguroase. tratamentul vizeaza o psihoterapie comportamentala. 3. satisfacerea erotica. Desi cosmarul este caracteristic perioadei de impregnatie alcoolica cronica si perioadei de sevraj din farmacodependente.cel putin câteva minute de confuzie. Aceste vise înfricosatoare se petrec în cursul somnului REM. Jacto capitis nocturna (lovirea cu capul si rotirea lui) presupune existenta unor automatisme habituale hipnice. la subiecti cu anxietate generalizata. ocazional. depresive. Apare la copiii normali. de obicei în ultima parte a noptii. care conduce frecvent la trezirea subiectului. D. stimularea insuficienta. Nu poate fi stabilit ca un factor organic a initiat si mentinut tulburarea. Anumite medicamente ca reserpina. administrarea scurta perioada de hipnotice si anxiolitice duce la disparitia tulburarilor. cu amenintari la supravietuire. sau în faza de somn superficial. nu adolescentilor. tioridazina. benzodiazepinele.

3. sau în alte arii importante.7. 4. însotite de nevoia imperioasa de a misca gambele. 34 . reprezentata de o vorbire inteligibila sau nu. Sunt fiziologice. sau în alte tulburari mintale. sau sa evolueze spre coma. Se poate manifesta intermitent sau tranzitoriu. În sindromul picioarelor nelinistite apar parestezii la nivelul membrelor inferioare. apar în stadiile superficiale ale somnului lent. afectiuni ale sistemului nervos. Hipersomnia este o stare intermediara între cea de veghe si somn. care cuprind toata musculatura. în conformitate cu DSM IV urmatoarelor criterii de diagnostic: A.8. Miscarile musculaturii masticatorii (în special a celei care închide gura) sunt coordonate. care afecteaza circa 5% din populatia generala. Miscarile gestuale nocturne de tip mângâiat. ocupationale. cunoscuta si sub denumirea de automatism verbal nocturn. repetate. nejustificate. Poate avea cauze organice.3. suprafetele ocluzale ale dintilor. sau spre starea de veghe. în care constienta nu este suspendata complet. Tulburarea debuteaza la scolar. Tresaririle hipnagogice sunt secuse musculare intense. Somnolenta excesiva cel putin o luna. Hipersomnia primara raspunde. Somnolenta excesiva trebuie sa fie suficient de severa pentru a cauza un distress clinic semnificativ sau o înrautatire a functiilor sociale. de a freca un picior de altul. fie episoade de somn în timpul zilei. C. apare atât în somnul lent. intoxicatii. poate fi reversibila. producând un zgomot de scrâsnire. 3. cât si în somnul REM. Somnilocvia este o manifestare episodica nocturna neconvulsivanta. Hipesomniile includ tendinta generala de somnolenta diurna. D. scarpinat. 3. Bruxismul. boli infectioase febrile.1. considerat ca facând parte din automatismele masticatorii. cu aparitie aproape zilnica. cu instalare progresiva. Ele pun în contact în afara masticatiei. B. fiind însotita adesea de enurezis si somnilocvie. A fost definit ca o miscare de frecare a dintilor într-un alt moment decât masticatia alimentelor. fie ca episoade de somn prelungit. rapide si involuntare. cu aparitie în perioada de tranzitie dintre somnul profund spre somnul superficial.5.6. Somnolenta excesiva nu apare exclusiv în alte tulburari de somn. 4.

sau unei conditii medicale generale. care poate apare si la persoane sanatoase. Prevalenta tulburarii în populatia generala este sub 1%. dar poate afecta si toata musculatura 35 . Prezenta a una sau doua din: catalepsie. nu se datoreaza efectelor psihologice directe ale unei substante. dar exista si forme secundare (postencefalitic. Calitatea actuala a somnului nocturn este normala. Lipsa unei suferinte organice. cum ar fi. Afectiunea se asociaza cu manifestari patologice ale somnului REM. cu durata de ordinul minutelor. C. lectura. a unei nevoi irezistibile de somn. statul în clasa. de scurta durata. elemente de somn REM în perioada de tranzitie între somn si veghe. pentru a reveni câteva ore mai târziu. Vârsta debutului se situeaza la pubertate.E. Atacurile de somn trebuie sa apara zilnic pe o perioada de cel putin 3 luni. se poate limita numai la muschii capului si gâtului. la câtiva ani de la debutul somnolentei. La indivizii cu hipersomnie primara. ce reprezinta simptomul fundamental. Criterii de diagnostic DSM IV: A. privitul la televizor. Episoadele de somn dureaza de la secunde la 30 de minute si chiar mai mult. de exemplu. durata episodului major de somn (pentru cei mai multi somn nocturn) poate dura de la 8 la 12 ore si este de multe ori urmata de dificultate la trezire dimineata. iar diagnosticul nu poate fi confirmat decât în pubertatea tardiva. Somnolenta descreste tipic dupa un atac de somn. fara a trece prin fazele 3-4 ale somnului. Clinic. conducerea automobilului (situatiile de hipoactivitate exagereaza tipic gradul de somnolenta). Pierderea tonusului muscular nu afecteaza muschii respiratori si pe cei ai globilor oculari.2. 4. se manifesta în principal prin atacul de narcolepsie. Atacurile necontrolabile de somn diurn apar în timpul unor activitati monotone sedentare. de obicei. favorizata uneori de circumstante emotionale. sau halucinatii oniroide. la aproximativ 70% din subiecti. Cataplexia apare. Boala Gelineanu este definita ca o hipersomnie cu caracter primitiv. posttraumatism cerebral). respectiv criza de somn. sau chiar orelor. sau a unui consum de medicamente care sa explice simptomatologia. Ocazional. Narcolepsia se caracterizeaza printr-un acces brusc. B.

4. Tulburarile de somn legate de respiratie (apneea repetata în timpul somnului) duce la hipersomnolenta diurna.6. Asociaza hipersomnie periodica cu bulimie. vise terifiante. În unele cazuri s-au obtinut rezultate bune cu Carbonat de litiu. 4.2. Unii psihiatri recomanda stimulante (Amfetamine. unde sunt însa asociate insomnii de adormire. ca si cum nu ar fi dormit deloc. Etiologia este necunoscuta.org http://iacapap. hipogonadism.aacap. statura mica. Methilphenidate). Poate debuta prin cianoza datorata apneei de somn. Starea de constienta este pastrata în timpul episodului cataleptic. Somnolenta este considerata ca un simptom important al sindromului. dar prognosticul este bun. somn neodihnitor. Somnolenta diurna apare ce simptom constant în nevroze. Tulburarea de somn se datoreaza conditiilor de ventilatie din timpul somnului (de exemplu apneea de somn. agresivitate. Sindromul Kleine Levin este rar. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. anamneza. somn superficial.psych. iritabilitate. discutia comuna a cazului. 4.ki.voluntara. Exista similaritati cu sindromul Pickwickian. Caz clinic . sublinierea particularitatilor Informatii www. hipotonie neonatala. cosmaruri. hiperfagie. mai ales la pacientii cu obezitate severa. Tratamentul puseelor se face cu neuroleptice (clorpromazina). Sindromul Prader Willi se caracterizeaza prin somn excesiv.org www.5. datorate disfunctiei hipotalamice. retardare mintala.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal tulburare de somn. tulburarile rezolvânduse totdeauna la sfârsitul adolescentei. sau hipoventilatia alveolara centrala).3. 4. obezitate. dezinhibitie sexuala. apare la baieti spre sfârsitul pubertatii. bolnavul trezindu-se cu senzatia penibila de oboseala. Crizele survin de 2-4 ori/an si pot dura zile sau saptamâni.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului 36 .

5. examen psihic.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 11.Clinical descriptions and diagnostic guidelines. Casa Cărţii de Ştiinţă. − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica.Bibliografia obligatorie si facultativã 1.2.6. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .Bucureşti. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential 37 . Metode de interventie terapeutica Capitolul 5.ASCR. anamneza.Lupu V.Ed.WHO. referat teoretic. 2.6. Bulimia Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia. 4.Bucuresti. Cluj-Napoca.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială.Cluj-Napoca. 6. Clasificarea tulburarilor de somn 10. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale.6.All Educational.Medicală universitară Cluj-Napoca.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 9.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. Tulburari de alimentatie (anorexie si bulimie) Tabla de materii 5. Ed. Anorexia mintala 5.1..

pacientul poate pierde 38 . Dieta tipica începe cu o reducere a dulciurilor si a caloriilor. D. Persoana cântareste mai putin de 85% din greutatea normala corespunzatoare vârstei si înaltimii. în absenta administrarii anticonceptionalelor) la femeile postmenarha (Collier. care a descrie un caz tipic de anorexie mentla (S. reducerea greutatii se realizeaza mai întâi prin reducerea totala a alimentelor ingerate. la adolescenta) si femeile tinere. Tablou clinic Criteriile de diagnostic DSM-IV/ICD 10. Tulburari de imagine corporala.6. 1997). O alternativa si un ghid ceva mai strict (utilizat în ICD-10) îl reprezinta BMI (calculat ca greutatea în kilograme raportata la patratul înaltimii exprimate în metri) care trebuie sa fie mai mica sau egala cu 17. la fetele adolescente (perioada de tranzitie de la copilarie. Milea 1988). de obicei. Saptamâni. chiar luni pot trece pâna când acest comportament e observat de ceilalti. Garner. oprirea sau încetinirea cresterii si a dezvoltarii). Amenoree (absenta a mai mult de 3 cicluri consecutive. Hedgetts. secundara unui factor psihotraumatizant. 1991). socioculturali. Levellyn-Jones. biologici si precipitanti. Tulburarea apare.1. Acest model e bazat pe urmatorii factori de risc: individuali. Teorii curente sustin o etiologie multifactoriala cu numerosi factori determinanti si factori de risc ce interactioneaza (Garfinkle. 1997). mai rar fiind afectati adolescentii baieti si barbatii tineri (Meila. un singur factor etiologic cu greu poate fi implicat. Conform criteriilor de mai sus. În acest interval. chiar si atunci când este subponderal.Anorexia mintala Definitie Termenul a fost utilizat pentru prima oara de medicul englez William Gull în 1873. Definitia OMS (Organizarea Mondiala a Sanatatii): anorexia mentala este afectiunea caracterizata prin pierderea deliberata în greutate (sau în cazul copiilor la prepubertate. familiali. individul mentine o greutate corporala care este sub nivelul minimal normal corespunzator vârstei si înaltimii criteriul 1). Anorexia mentala este o tulburare caracterizata prim pierderea deliberata de greutate. Frica intensa de a nu deveni obez. 1982).5 kg/m2. De obicei. Exista patru criterii diagnostice: Greutatea corporala mai mica de 85 (din greutatea ideala). Longmore. indusa si/sau sustinuta de pacient. tulburari de imagine corporala si o tulburare endocrina generalizata care include axul hipotalamo-pituitar-gonadal ce determina întârzierea menarhei sau amenoree secundara (Graham. alimentelor bogate în carbohidrati si curând pacientul devine un expert cu privire la continutul caloric al diferitelor tipuri de alimente si bauturi. Abraham. Etiologie Tinând cont de complexitatea anorexiei.5.

Investigatii Lipsa aportului alimentar precum si provocarea varsaturilor pot afecta serios stare generala a persoanelor cu anorexie. • cresterea ureei sanguine secundar deshidratarii. afectarea functiei renale (secundar deshidratarii cronice si hipokalemiei). hiperamilazemie ocazional. cum ar fi: cântarirea excesiva. Ei pot folosi o mare varietate de tehnici pentru a estima greutatea sau dimensiunile corpului. de obicei nu dispare odata cu reducerea greutatii. În perioada de prepubertate. hipocalcemie. • bradicardie sinusala sau aritmie (pe EKG). în stadiile avansate ale bolii. • tulburari difuze reflectând o encefalopatie metabolica. menarha poate fi întârziata de anorexie. 39 . • nivel seric al estrogenilor scazut la femei iar la barbati nivel seric scazut al testosteronului. probleme dentare si osteoporoza (secundar nivelului scazut al calciului ingerat si absorbit. Metode suplimentare de reducere a greutatii includ: provocarea varsaturilor. • hipomagnezemie. secretiei scazute de estrogeni si secretiei crescute de cortizol). • acidoza metabolica secundar abuzului de laxative. • alcaloza metabolica. dar tot sunt preocupate ca anumite parti ale corpului sunt prea grase. • nivel seric al tiroxinei (T4) scazut sau normal iar al triiodotironinei (T3) scazut. abuzul de laxative sau diuretice si exercitiile fizice excesive. subnutritia poate avea efecte majore asupra sistemelor si organelor si poate produce o serie de tulburari. masurarea obsesiva a partilor corpului folosirea intensiva a oglinzii pentru a verifica zonele "grase". Amenoreea este de obicei consecinta reducerii greutatii dar la unele persoane poate sa o preceada. Provocarea varsaturilor si abuzul de laxative si diuretice pot determina: • leucopenie si anemie usoara (trombocitopenia e rara). Aceasta fobie de a nu fi gras. Persoanele cu aceste tulburari se tem de cresterea greutatii (criteriul 2). altele realizeaza ca sunt slabe.. hipocloruremie secundar varsaturilor. • hipercolesterolemie. Unele persoane se simt supraponderale. probleme cardiovasculare (hipotensiune arteriala severa. aritmii). Cu toate ca unii pacienti cu anorexie nu prezinta modificari de laborator. hipofosfatemie. Tulburarile de imagine corporala sunt de asemenea prezente la aceste persoane (criteriul 3). Pot sa apara: anemie normocroma.controlul acestei diete. normocitara. amenoreea (secundara nivelului scazut al secretiei de estrogeni datorat secretiei reduse de FSH si LH) este un indicator al disfunctiei endocrine din anorexie (criteriul 4). La femeile postmenarha.

***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . 5.org http://iacapap. sublinierea particularitatilor. Ed. • Câstigarea insight-ului asupra comportamentului alimentar si întelegerea cauzelor care-l fac sa persiste.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. Informatii www.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .Bucureşti. Pe primul loc ar fi psihoterapia cu metodele cognitiv-comportamentala. corespunzând unui indice al masei corporale.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal anorexie si /sau bulimie..Medicală universitară Cluj-Napoca. varsaturile autoinduse. suportiva si interpersonala. • Eliminarea comportamentelor periculoase de mentinere a greutatii ca: abuzul de diuretice. Terapie farmacologica si daca este cazul terapia comorbiditatilor. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).ASCR.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. • Ajutarea pacientului sa-si schimbe modul de viata.Clinical descriptions and diagnostic guidelines.9. • Educatia pacientei asupra alimentatiei normale si eliminarea falselor mituri despre alimente si alimentatie. laxative.psych.org www.aacap. sau într-o limita realista daca este obeza. dietele extrem de stricte. • Abordarea terapeutica a altor probleme care pot întretine si agrava tulburarile alimentare.Ed.Terapie Obiectivele tratamentului • Determinarea pacientei sa obtina o greutate în limite normale. 6.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială.WHO.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. discutia comuna a cazului. 4. anamneza. BMI 19-24.Cluj-Napoca. 2.ki. Casa Cărţii de Ştiinţă. Pentru obtinerea acestor obiective exista mai multe metode terapeutice.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 40 .Lupu V. Caz clinic . Cluj-Napoca.All Educational.Bucuresti. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru.

Într-o corespondenta ce a devenit clasica în domeniu. . conducând pacientul la adoptarea de masuri extreme pentru a diminua îngrasarea datorita alimentelor ingerate (Thompson. 1993). Conform criteriilor de mai sus. ambele fiind rezultatul fricii de a nu se îngrasa (Rutter.1. Majoritatea pacientelor nu au tulburari de personalitate dar exista unele la care anumite trasaturi aparte pot fi identificate. . nutritia excesiva e definita ca: consumarea într-o "perioada discreta de timp" (o perioada limitata. declansarea varsaturilor.Preocupare excesiva permanenta cu privire la greutatea corporala.6. Persoanele cu bulimie sunt. în general mai putin de 2 ore) a unei cantitati de alimente care e considerata ca fiind mai mare decât ar consuma majoritatea indivizilor în conditii similare (criteriul 1).Greutate corporala mai mare decât cea inclusa în diagnosticul anorexiei (diagnosticul de anorexie îl devanseaza pe cel de bulimie). laxative. Criteriile de diagnostic ale bulimiei mentale sunt: . în special de tip instabil-emotional impulsiv sau border-line.Episoade repetate de excese alimentare. Principii de tratament 5. sau prajiturile. Tipul de alimente consumate în timpul unui "puseu" include: dulciuri. . familiali. Tablou clinic Criteriile de diagnostic DSM-IV/ICD 10. socioculturali si biologici. alimente hipercalorice.Bulimia mentala Definitie Bulimia mentala a fost considerata initial o varianta a anorexiei mentale. efort fizic excesiv). ca si înghetata.Lipsa sentimentului de control în cursul exceselor alimentare.Folosirea regulata a mecanismelor de învingere a efectelor de crestere ponderala determinate de excesele alimentare (de ex. de obicei. factorii precipitanti si favorizanti. Abuzul alimentar se petrece în general în secret sau cât mai 41 . Bulimia mentala este un sindrom caracterizat prin repetate pusee de supraalimentare si o preocupare excesiva privind controlul greutatii corporale. 1994). Russell (1979) a introdus termenul de bulimie mentala pentru a descrie o varianta de anorexie mentala. Etiologie Factorii etiologiei ai bulimiei mentale se suprapun în mare parte cu cei ai anorexiei mentale. Excesele alimentare par a fi mai mult o alimentare cu o cantitate mare de mâncare decât preferinta pentru anumite alimente cum ar fi carbohidratii. În majoritatea cazurilor este vorba despre acesti factori: individuali. rusinate de tulburarile lor alimentare si încearca sa ascunda simptomele lor. . Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 2.2. Au fost descrisi o serie de pacienti ce prezentau 2 caracteristici: o nevoie imperioasa de a se supraalimenta urmata de provocarea varsaturilor.

greutate si mâncare. .învatarea unui program strict cu 3 mese/zi + 2 gustari.dezvoltarea unei noi atitudini fata de mâncare si propriul corp. Informatii www. sublinierea particularitatilor. . discutia comuna a cazului. . în dorinta de a slabi si în nivelul de insatisfactie privind corpurile lor.mentinerea greutatii în limite normale.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal anorexie si /sau bulimie. Nutritia excesiva e declansata de o stare de depresie.rezolvarea prin alte mijloace a starilor de tensiune si indispozitie. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. Caz clinic . Oricum diagnosticul de bulimie nu trebuie pus când tulburarile apar numai în timpul episoadelor de anorexie mentala (criteriul 5).aacap. O alta caracteristica esentiala a bulimiei mentale este utilizarea de comportamente compensatorii inadecvate pentru a preveni cresterea în greutate (criteriul 3).cresterea stimei de sine.înlaturarea comportamentului de mentinere a greutatii. Casa Cărţii de Ştiinţă. Persoanele cu bulimie mentala acorda o importanta deosebita formei corpului si a greutatii. Cea mai frecventa metoda este autoinducerea varsaturilor dupa un episod de exces alimentar.org http://iacapap. stres. Cluj-Napoca. anamneza. .org www. a varsaturilor provocate si a altor abuzuri. acesti factori fiind cei mai importanti în autoevaluare (criteriul 4). Terapie Obiectivele tratamentului Obiectivele tratamentului.scaderea preocuparii excesive fata de mâncare. .ki. .. Tratamentul practic al bulimiei mentale include monitorizarea zilnica si auto-monitorizarea comportamentului alimentar si a meselor. . foame intensa secundara unei diete restrictive sau sentimente legate de forma corpului. Indivizii cu aceste tulburari se pot asemana cu cei cu anorexie mentala în teama lor de a creste în greutate.psych. . "Îndoparea" poate scadea disforia.retras posibil. Un episod de alimentatie excesiva e de asemenea acompaniat de lipsa de control (criteriul 2). 42 .recunoasterea factorilor precipitanti ai puseului. dar în general prin discreditarea autocriticii pot urma stari depresive. Terapia farmacologica.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1.

Medicală universitară Cluj-Napoca. Principii de tratament Capitolul 6. Sindromul Asperger 6. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 4.. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). Tulburarile de spectru autist (TSA) la copii si adolescenti. Clasificarea tulburarilor de spectru autist la copii si adolescenti.Clinical descriptions and diagnostic guidelines. Sindromul Rett Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia.2.Bucureşti.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .4. Autismul clasic 6. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale.All Educational. 5.2. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 3. 6.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in 43 .Bucuresti.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .Ed.Cluj-Napoca. Ed.ASCR. 6. Tabla de materii 6.Lupu V. 4.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.1.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială.3. clasificarea.WHO.

Prin interventie specializata pot fi insa ameliorate semnificativ. autistii sunt clasificati in “low-functioning” (“triada Wing”. editia a IV-a. Criteriile de diagnostic folosite în prezent sînt în primul rînd rezultatul lucrărilor lui Creak (1961). Ele pot aparea din cea mai mica copilarie pana la varsta de cinci ani. examen psihic. Ambele sisteme de diagnostic (ICD 10Clasificarea Internationala a Maladiilor elaborata de Organizatia Mondiala a Sanatatii şi DSM IV-TR -Manual de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor mentale. Exista multe similaritati intre autistii cu functionalitate buna si sindromul Asperger. in Austria. a descris in acelasi timp o forma atenuata a tulburarii. repetitive. posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica. 1993). “Spectrul autist” (numit si “continuum autist”) se refera la conceptia ca tulburarile autiste nu s-ar deosebi calitativ. text revizuit. Uneori. ci doar cantitativ (gradul de severitate a tulburarii) – aici intra “trasaturile autiste”. Aceste interferari calitative caracterizeaza profund persoana afectata.nespecificată altfel/PDDNOS. Toate sunt caracterizate de afectarea capacitatii de comunicare si a interactiunilor sociale. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential Definitie În 1943 doctorul Leo Kanner la Johns Hopkins Hospital a descris pentru prima data 11 copii care s-au prezentat la clinica sa cu o combinatie de grave deficite de vorbire.patogeneza. Hans Asperger. 2000 elaborat de Asociatia Americana de Psihiatrie) conţin categoria “Tulburări pervazive de dezvoltare” (Pervasive Developmental Disorders) care cuprinde 5 diagnostice: Tulburarea autistă. si nu se remit niciodata. Tulburarea dezintegrativă a copilăriei şi Tulburarea pervazivă de dezvoltare. referat teoretic. Sindromul Asperger. Sindromul Rett. 44 . anomalii în interactiunea sociala si o înclinatie spre comportamente stereotipe. in toate situatiile de viata. in diferite grade. anamneza. cu retard mintal mediu/sever) si “relativ highfunctioning” – acestia din urma neavand asociat si retard mintal. manifestandu-se. fenotipul autist mai larg. cunoscuta azi drept sindrom Asperger. precum si de comportamente repetitive si stereotipe. Rutter (1978) şi Wing (1979.

Tipic prezinta o lipsa a 45 . A doua mare arie evaluata de clinician e comunicarea. dar de obicei nu compenseaza lipsa limbajului prin forme alternative de comunicare. pediatru. Etiologie Nu s-au descoperit încă factorii biologici specifici care ar provoca apariţia autismului. aptitudinile de comunicare sau prezenta unui comportament. Deteriorarile calitative care definesc aceste conditii sunt clar deviante in raport cu nivelul de dezvoltare sau varsta mentala a individului. asistent social) care să utilizeze instrumente validate de diagnostic: chestionare. Ii pot conduce pe altii de mana spre lucrurile dorite. gesturilor sau alte comportamente non-verbale in interactiune cu alti oameni. deşi cercetările din ultimii ani au relevat existenţa anomaliilor şi disfunctionalităţilor în diverse regiuni şi sisteme ale creierului. comunicarii. Cei care dezvolta limbaj prezinta ciudatenii ca de exemplu ecolalia (imitarea imediata sau intarziata a frazelor auzite sau repetitia unor cuvinte sau fraze care nu au o functie comunicativa. Tulburarile in oricare din aceste domenii pot fi subclinice. interesele sau realizarile cu altii. interviuri. Unii achizitioneaza o cantitate insemnata de cuvinte. Allen. Tablou clinic Criteriile de diagnostic DSM-IV/ICD 10. psiholog clinician. Pot exista deficiente in folosirea contactului vizual. Tipic prezinta o intarziere sau o lipsa de dezvoltare a limbajului. logoped. Aproximativ 70% dintre copiii afectati au grade diferite de retard psihic. scale de observaţie. expresiei faciale. dar le lipsesc deprinderile necesare pentru a initia sau sustine o conversatie sociala. Presupune o alterare marcata si persistenta in timp a interactiunii sociale. Autismul infantil este de departe cea mai cunoscuta tulburare pervaziva de dezvoltare. profesor de educaţie specială. Tulburările din spectrul autismului trebuie diagnosticate de către echipe multidisciplinare (psihiatru. usoare. In ceea ce priveste interactiune sociala clinicianul trebuie sa evalueze folosirea comportamentului non-verbal in interactiunea cu altii. funcţionale sau chimice.Tulburarile de dezvoltare pervaziva sunt caracterizate prin deteriorare severa si pervaziva in diverse domenii de dezvoltare: aptitudinile de interactiune sociala reciproca. Evaluarea presupune aprecierea comportamentului si cognitiei individului in cele trei arii de interes. diferenţe structurale. marcate sau oriunde intre. comportamente si interese restrictive sau stereotipe. aceasta fiind cea mai comuna comorbiditate. Multi autisti nu-si impartasesc entuziasmul. Aceste anomalii trebuie sa fie prezente inaintea varstei de trei ani.1988). O lipsa a dezvoltarii relatiilor interumane e frecvent prezenta si poate rezulta din dezinteresul total in socializare sau din absenta deprinderilor nesesare socializarii. de exemplu folosirea gesturilor. interese si activitati stereotipe.

colectionarea de obiecte inutile sau au un interes neobisnuit pentru anumite obiecte. Scala de diagnostic şi observare a autismului (Autism Diagnostic Observation Scales/ADOS) este un instrument semistructurat de observare. Acestea includ. iar cand deprinderile jocului sunt prezente. Intregul interviu dureaza aproximativ 90 minute. Exista 4 module. interactiunile sunt mai putin structurate. Interviul pentru diagnosticul autismului (Autism Diagnostic Interview/ADI) poate stabili prezenta autismului la copiii în vârsta de peste 2 ani. Durata unei examinari este de aproximativ 20 minute. posturi ale corpului. daca sunt pusi sa stea in alte banci la scoala sau daca o piesa de mobilier e mutata. interesele si activitatile individului autist. scuturarea bratelor si alte manierisme. interactiunii sociale sau jocului imaginativ la copil si adolescent. in functie de nivelul de dezvoltare si de capacitatea de exprimare lingvistica a copilului. leganat. numite frecvent “stereotipii” sau comportamente “autostimulatoare”. miscari ale degetelor si mainilor. ca aliniera obiectelor. Activitatile sunt structurate ca materiale.spontaneitatii in joc sau un deficit al jocului imititativ. pentru analiza comunicarii. Se creeaza situatii sociale “tintite”. in care probabilitatea aparitiei unui anumit comportament este mare. repetitiv. Aceste persoane pot prezenta atasamente anormale fata de diferite obiecte (de exemplu o lingura de lemn) si/sau preocupari fata de obiecte sau parti parti din obiecte (fascinatie pentru clante). Instrumente frecvente utilizate: 1. Persoanele cu autism prezinta miscari repetitive ale corpului. A treia arie e reprezentata de modelele comportamentale. Unii autisti arata o preocupare pentru unul sau mai multe comportamente repetitive. Aptitudinile verbal expresive trebuie sa fie la un nivel de cel putin 3 ani pentru ca un clinician pregatit in acest instrument sa poata evalua comportamentul 46 . acesta tinde sa fie solitar. Au fost construite numeroase scale observationale. Este un interviu standardizat semistructurat pentru persoanele care ingrijesc copiii si adultii cu autism. Copilul poate deveni foarte suparat daca apare o schimbare brusca in activitatea cotidiana. dar putine din aceste sunt considerate “gold standards”. dar nu se limiteaza la ele. caracterizat de comportamente repetitive si atasament fata de rutina. El consta intr-un algoritm de diagnostic schitand criteriile din DSM-IV sau ICD-10 si furnizeaza o structura pentru intrebari si interpretarea raspunsurilor 2. Ei au de obicei un repertoriu de interese si activitati relativ limitat. de exemplu trenuri sau lifturi.

dezvoltarea unor aptitudini pentru functionarea independenta. presupune o instruire intensiva cu un specialist. in identificarea dificultatilor comportamentale ale copilului si in elaborarea obiectivelor 47 .Treatment and Education of Autistic and Communication Handicapped Children (TEACCH) A fost elaborat in 1980 de Schopler si colaboratorii sai care au implicat parintii ca si co-terapeuti in programele educationale.varsta limbajului 4. agresivitatea sau hiperactivitatea). 3. comunicare 5. Stabilirea problemelor specifice ale aptitudinilor sociale. Etape de diagnostic 1. Printre cele mai cunoscute programe de interventie care tintesc ameliorarea sau rezolvarea dificultăţilor sociale. Determinarea nivelului cognitiv (nonverbal si verbal) 2. consilierea familiei.varsta mentala . Reichler. Determinarea abilitatii de utilizare a limbajului 3.Analiza comportamentală aplicată . de obicei unu la unu pentru minim 20 ore pe saptamana si un training parental pantru ca parintii sa poata oferi interventie aditionala. Stabilirea corespondentei comportamentale cu: .varsta cronologica . DeVellis & Daly (1980) si consistenta interna a scalei pare a fi adecvata pentru a fi considerata o masura valida.social si functionalitatea copilului. Identificarea conditiilor medicale 6. joc. ascultare. de limbaj sau comunicare şi comportamentale sunt: . Programul pune pe primul plan educatia si nu psihoterapia. A fost dezvoltata de Schopler. adaptarea la schimbare. relatia cu alti oameni. diminuarea problemelor comportamentale (comportamentul ritualic. Se urmareste ajutarea parintilor in sustinerea interventiilor efectuate de specialisti si in monitorizarea activitatilor de stimulare la domiciliu. comunicare verbala. Cele trei componente principale sunt utilizarea sistematica a tehnicilor comportamentale. . Stabilirea altor factori psihosociali relevanti Terapie Obiectivele tratamentului sunt facilitarea dezvoltarii sociale si a limbajului. sa demonstreze cum se face un anumit lucru. sa se joace cu jucarii sau sa poarte o conversatie. Acesta trebuie sa ceara ajutor.Applied Behavioral Analysis (ABA) A fost dezvoltata de Lovaas si implica un stimul (o sarcina care necesita raspuns) si o intarire pozitiva de fiecare data cand copilul raspunde corect. sa spuna o poveste. Scala de evaluare a autismului infantil (Childhood Autism Rating Scale/ CARS) evalueaza miscarile corpului.

Interventia personalizata presupune stabilirea prioritatilor impreuna cu parintii in diferite domenii. pot avea un partener de viata. autonomia. mai ales daca beneficiaza de suport educational difentiat. . copii. joburi limitate. Dupa o perioada de antrenament parintii sunt implicati in munca de echipa fiind asistati si apoi evaluati. dar studiile pe termen lung au raportat ca majoritatea vor continua sa prezinte caracteristici ale spectrului autist de-a lungul intregii vieti. mediu si lung. frecvent care nu implica un nivel ridicat de inteligenta sociala. Evolutie Exista afirmatii conform carora unii dintre copiii cu diagnostic de autism recupereaza retardul in achizitii si ca pe parcurs tulburarea nu mai este evidenta. Unii adulti ajung sa traiasca independent. Nu sunt protejati pentru dezvoltarea altor tulburari psihice. Acest progres continua pe parcursul vietii adulte. comportamentul. coordonarea oculo-manuala. Multi vor continua sa locuiasca cu familia sau in locuinte protejate si vor atinge un nivel elementar de educatie. performantele cognitive. Activitatile propuse vizeaza imitatia.ASSQ.Picture Exchange Communication Sistem (PECS) A fost dezvoltat in SUA de Bond si Frost (1994). cu suport din partea familiei sau serviciilor de asistenta sociala. competenta verbala. sociabilitatea. Drepturile persoanelor cu autism Persoanele cu autism sufera de o tulburare cronica si constituie un grup vulnerabil aparte chiar printre cei cu alte disabilitati din cauza nevoilor lor speciale. motricitatea fina. astfel ca tulburarea este mult mai greu de identificat decat in copilarie. Pe masura ce copilul creste incepe sa inteleaga si sa foloseasca un comportament social mai adecvat si prezinta o imbunatatire a abilitatilor sale sociale.pedagogice sau comportamentale. Altii pot locui singuri. Se fixeaza in scris obiectivele pe termen scurt. MCHAT. perceptia. Detectarea precoce a tulburarilor pervazive de dezvoltare Instrumente de screening recomandate in protocoalele internationale: CHAT. Copilul trebuie sa ofere o pictura in schimbul a ceea ce doreste. semiindependent. Tinta este de a incuraja copilul sa initieze dialogul si poate sa foloseasca propozitii in imagini pentru a face comentarii sau a cere ceva. o profesie. Autism Spectrum Screening Questionairre. Este de remarcat ca cei care evolueaza bine sunt adesea supusi unui stres imens pentru a se mentine “conformi” si vor continua sa aiba nevoie de suport si ajutor in dezvoltarea strategiilor de coping. Totusi ele nu trebuie tratate in mod diferit sau ca o populatie care nu este capabila sa atinga 48 . motricitatea generala. dar pot dispune de programe speciale pentru timpul liber. Conduitele educative sunt invatate de catre parinti dupa o observare prealabila a celor specializati. in special tulburari depresive si vor avea nevoie de ajutor specializat pentru acestea.

Informatii www.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. Caz clinic . anamneza. 5.. Clasificarea tulburarilor de spectru autist 18. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). Cluj-Napoca.ki.All Educational. Au aceleasi valori umane ca noi toti si aceleasi drepturi.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. Casa Cărţii de Ştiinţă. Semne precoce si instrumente de screening Capitolul 7.aacap. discutia comuna a cazului.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.org www.psych.autismromania.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . Ed. Drepturi stabilite cu ocazia celui de al VIII-lea congres Autisme-Europe (2007).Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului.org http://iacapap. Schizofrenia la copii si adolescenti.Bucureşti. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 17.Clinical descriptions and diagnostic guidelines. 4. Particularitatile tulburarilor afective la copii si adolescenti.Ed.ro Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1.obiective ca independenta. Tabla de materii 49 .autismtransilvania.WHO.se www.ro www. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. internare aflata pe sectie cu diagnostic principal sindrom asperger. autodeterminarea si demnitatea.Lupu V.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal autism clasic fara retard psihic asociat si un caz cu retard psihic mediu/sever. Metode de interventie multidisciplinara 20.Cluj-Napoca. sublinierea particularitatilor. 6.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .ASCR. Principalele tehnici de interventie validate stiintific 21. 2.Medicală universitară Cluj-Napoca. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 autism clasic si sindromul Asperger 19.Bucuresti.

7.1.Schizofrenia la copii si adolescenti 7.2. Tulburarile afective la copii si adolescenti Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia, criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale, inclusiv cele legate de suportul social si reintegrarea sociala − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza, − Facultativ: protocoale de abordare terapeutica o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica, anamneza, examen psihic, referat teoretic, participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential 7.1. Schizofrenia Definitie Schizofrenia reuneşte toate stările mintale patologice cu caracter evolutiv, care grupează un ansamblu de simptome asociate, dominate de discordanţă ideo-afectivă, incoerenţa proceselor de gândire, ambivalenţă, halucinaţii, idei delirante, cu evoluţie spre disociaţie psihică, cu o gravă dezorganizare a personalităţii şi deficit de integrare în ambianţă (M.Lăzărescu, 1993). Abordarea teoriilor privind mecanismele etiopatogenice si clasificarea tablourilor clinice ale lui Bleuler, K.Schneider, H.Ey, Crow, Jens. Etiologie Sisteme si mecanisme neurobiologice implicate in aparitia simptomatologiei: teorii legate de structuri si functii cerebrale si ipotezele legate de neuromediatori. Tablou clinic În conformitate cu sistemele de clasificare actuale (DSM IV şi ICD 10), criteriile de diagnostic în copilărie sunt aceleaşi ca pentru vârsta adultului. Particularităţile vârstei mici fac însă ca, multe din tablourile psihotice să nu satisfacă aceste criterii de diagnostic, deşi în timp, aceiaşi pacienţi dezvoltă tablouri tipice de schizofrenie, progresiv cu maturizarea lor. Schizofrenia cu debut precoce este o formă severă, asociată cu o dezvoltare cognitivă fărâmiţată, la fel şi dezvoltarea lingvistică şi socială, apărută cu mult înainte de conturarea tabloului clinic cu simptome psihotice (J. Rappot, 1998). La adolescenti intalnim frecvent schizofrenia hebefrenica si schizofrenia simpla. Evoluţie. 50

Cele mai corecte previziuni asupra evoluţiei nefavorabile a schizofreniei par a fi date de criteriile de diagnostic utilizate de DSM IV, deşi nu în totalitate, pentru că acestea stipulează faptul că sindromul trebuie să fie prezent timp de 6 luni înainte de a putea pune diagnosticul. Evaluarea funcţiilor cognitive, arată că recăderile sunt dese în primii ani de boală. Evoluţia bolii are ca şi caracteristică definitorie tendinţa fie spre desfăşurare continuă şi progresivă, fie spre exacerbări urmate de perioade variabile de atenuare sau dispariţie a fenomenelor psihopatologice, fie regresie, deteriorare tipică a personalităţii sau raportului bolnavului cu realitatea, reversibilitatea (totală sau parţială) fiind posibilă doar în condiţii afective şi sociale deosebite. Evoluţia clasică este cea cu perioade de exacerbare alternativ cu perioade de remisie relativă., diferenţa dintre schizofrenie şi alte psihoze fiind lipsa de revenire la nivelul iniţial al funcţiilor psihice după fiecare recădere. Evoluţia schizofreniei poate fi continua, ondulantă şi atipică. Caz clinic - internare aflata pe sectie cu diagnostic principal schizofrenie; anamneza, examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru; discutia comuna a cazului, sublinierea particularitatilor Informatii www.psych.org www.aacap.org http://iacapap.ki.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte:
1. 2. 3. 4. Clasificarea ICD a formelor de schizofrenie Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 Simptome pozitive si negative Particularitatile schizofreniei la adolescenti

7.2. Tulburarea depresiva Tabla de materii 7.2.1. Tulburarea depresiva la copii si adolescenti 7.2.2. Clasificarea tulburarii depresive si a tulburarii bipolare 7.2.3. Medicatia antidepresiva la copil si adolescent 7.2.4. Principiile psihoterapiei cognitiv comportamentale in tulburarile afective la adolescenti 7.2.5. Suicidul. Interventia in criza

51

Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia, criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale, abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica, anamneza, examen psihic, referat teoretic, participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential Definitie Tulburarile de tip depresiv sunt cauza numarul unu in lume privind suferinta emotionala si cauza numarul patru de handicap si dizabilitate sociala (OMS, 2000). De asemenea tulburarile de tip depresiv sunt cauza principala pentru suicid. Tinand cont ca prevalenta pe parcursul vietii a acestor tulburari in populatie ajunge pana la 15-20%, costurile de tratament si recuperare suportate sunt uriase. Prevalenţa depresiei la copil este de 6% în zona geografică a ţării noastre cu o rată a suicidului de 104 la 100 000 subiecţi cu vârsta între 15-19 ani în România (Wasserman D. si colab., 2005). Etiologie Studiile efectuate pana in prezent in domeniul etiopatogeniei depresiei nu au evidentiat un mecanism bine definit, insa este acceptata ideea implicarii monoaminelor (sistemul serotoninergic, sistemul noradrenergic si sistemul dopaminergic). Exista studii care sustin asocierea unor aspecte ale tabloului clinic cu nivelul scazut al diferitilor neurotransmitatori si descriu subtipuri clinice de depresie in functie de aceste nivele. Cercetatorii afirma ca deficitul de serotonina cauzeaza iritabilitate, modificari ale somnului si anxietatea asociata depresiei. Deficitul de serotonină de la nivelul fantei sinaptice este considerat un factor important în determinismul depresiei. Inhibiţia pompei de recaptare a serotoninei creşte cantitatea de serotonină. Restabilirea cantităţii de serotonină poate restabili un bun nivel afectiv. Disfuncţia serotoninică este legată de asemenea de tulburările de anxietate. Pe de alta parte, deficitul de noradrenalina poate cauza oboseala si tristetea din tabloul depresiei. Tablou clinic Depresia la adult a fost indelung studiata dar in momentul actual accentul este pus pe depresia la copil si adolescent, lucru 52

siguranta si obiectivele terapeutice. Functinarea globala se apreciaza pe diverse scale. Se pot formula intrebari care sa vizeze itemii de diagnostic din DSM sau ICD. profesori. Terapie Algoritm de abordare Pasul nr. 1 Confidentialitatea Clinicianul trebuie sa asigure confidentialitatea relatiei cu copilul/adolescentul chiar daca colaboreaza cu parintii. Se aplica un examen complet psihiatric incercand sa obtinem increderea copilului si complianta acestuia. iritabilitate. Medicul trebuie sa ceara acordul pentru comunicarea cu persoanele implicate in planul de tratament (personal medical. Interviul se realizeaza impreuna cu parintii in cazul copiilor mici si de preferat singur cu adolescentul.indreptatit de aspectele clinice particulare. pericolul suicidului. refuzul alimentatiei. personalul de ingrijire. 2 Screeningul Chestionar de screening privind simptomatologia depresiva. interes pentru moarte. in special in ceea ce priveste raportarea cazurilor de abuz. religia). parinti. Pasul nr. cultura. Copilul trebuie sa stie ca riscul de suicid sau violenta va fi comunicat parintilor. La scolar pot sa apara simptome psihosomatice. sensibilizarea produsa de episodul depresiv pentru depresii ulterioare si alegerea tratamentului. Parintii primesc informatii despre planul de tratament. scale de autoevaluare sau pentru parinti. scaderea randamentului scolar. in diferite state fiind reglementata juridic. costul developmental. cea mai utilizata fiind Global Assessment of Functioning. Este utila initierea jurnalului dispozitiei (notarea de la foarte vesel la foarte trist) cu evenimentele declansatoare si schema terapeutica concomitenta. varsaturi. conditiile comorbide si triggerii depresiei. 53 . Se evalueaza relatiile intrafamiliale si conditiile de mediu sau viata (inclusiv gradul de educatie. evalueaza severitatea afectarii si masurile care sunt indicate (ex spitalizarea). impreuna cu copilul si parintii. profesori). Simptomatologia la adolescent se suprapune in mare parte criteriilor DSM IV SI ICD 10 pentru adult. alti profesionisti din domeniul medical. apatie. Particularitatile neurodezvoltarii la copil isi pun amprenta asupra tabloului clinic al depresiei la aceste varste. dureri abdominale. Pasul nr. In final clinicianul. diaree. Confidentialitatea si limitele ei se stabilesc la primul contact. Se pot utiliza scale standardizate si validate in functie de varsta. Este utila trasarea liniara a dispozitiei in timp pentru a ajuta copilul si parintii sa vizualizeze cursul temporal al dispozitiei. 3 Evaluarea Daca screeningul indica prezenta simptomatologiei depresive medicul trebuie sa efectueze evaluarea tabloului clinic psihiatric sau somatic. se descurajeaza usor. distantare fata de prieteni si familie. scadere in greutate. intarziere in dezvoltare. Astfel la prescolar se intalneste mai frecvent interesul scazut pentru joc.

antecedentele heredocolaterale psihiatrice. Pasul nr. adesea aceste cognitii regasindu-se impreuna cu cele de suicid. episod depresiv cronic sau recurent. dependenta de droguri. cu afectare functionare moderata si fara comorbiditati Pasul nr. prezenta ideatiei suicidare. Depinde de severitatea simptomelor. simptome psihotice. antisociale care cresc nivelul de stres. agitatie. psihopatologia parintilor si conditiile din mediul extern. Pasul nr. egalii. Pasul nr. Se asigura un mediu securizant prin limitarea accesului la diversi agenti care pot fi utilizati pentru autoagresare (arme de foc. 4 Evaluarea include aprecierea riscului de pericol pentru pacient si cei din jur Se aplica diverse scale pentru evaluarea riscului de suicid. prezenta comorbiditatilor. Pasul nr. disponibilitatea si expertiza in farmacologie/psihoterapie. Se identifica intensitatea ideatiei suicidare prezente si momentul de intensitate maxima din cadrul episodului actual si cel din intreaga evolutie. 6 Tratamentul include o faza acuta si una cronica. complianta la terapie a copilului si a parintilor. profesorii. Terapia cognitiv comportamentala este forma de psihoterapie cu cele mai bune evidente. se apreciaza factorii de risc si cei de protectie. Medicatie: SSRIs • Zoloft® (sertraline) • Prozac® (fluoxetine) 54 . dezvoltarea cognitiva. ideatie suicidara. 5 Evaluarea trebuie sa cuprinda identificarea evenimentelor negative trecute si prezente. Suportul si managemnetul cazului pot fi suficiente la copii cu episod depresiv usor. etc) si asigurarea unei supravegheri permanente. simptome psihotice.Gradul restrictiv este dat de nivelul de functionare si siguranta pentru el si cei din jur. Acestea pot conduce rejectie si la aderarea de grupuri cu comportamente deviante. afectarea importanta a functionarii. Simptomatologia depresiva survine frecvent in contextul conflictelor cu parintii. Pasul nr. Se creaza un cerc vicios cu accentuarea simptomatologiei depresive. mediul social si familial. medicamente. 7 Fiecare faza a terapiei include psihoeducatie. unii copii pot necesita o faza de mentinere Alegerea terapiei se face in functie de varsta copilului. Se face diagnosticul diferential cu alt tip de patologia care implica autoagresiunea. 9 La cei care nu raspund masurilor anterioare se indica o forma de psihoterapie sau medicatie Indicatii: episod depresiv mediu si sever. mediul de viata al copilului. istoricul familial. Se identifica ideatia de homicid. cronicitatea. severitatea simptomelor. 8 Educatia. suport si implicarea familiei si a scolii. Aproximativ 1/3 din adolescentii cu ideatie suicidara au avut ideatie de homicid cu o saptamana inainte. existenta suportului familial. preferinta copilului sau a parintilor. agitatie.

Credinţele raţionale duc la consecinţe funcţionale. gânduri) adaptative (ex. Efectele secundare al ISRS: . comportamentale şi cognitive. în timp ce credinţele iraţionale duc la consecinţe disfuncţionale. 55 .stimularea receptorilor 5HT3 (proiectia spre hipotalamus si trunchiul cerebral: greata. Terapia cognitiv-comportamentală cuprinde două forme principale: terapia raţional emotivă şi comportamentală (REBT) şi terapia cognitivă (TC) Terapia raţional-emotivă şi comportamentală (REBT) este prima formă de terapie cognitiv-comportamentală (TCC) şi a fost creată de Dr. . 1992). raţionale. Potrivit modelului REBT oamenii experienţiează evenimente activatoare indezirabile despre care au credinţe raţionale (CR) şi credinţe iraţionale (CI). despre care au credinţe (i. Procedura de Psihoterapie Cognitiv-Comportamentală Intervenţia TC constă din 16 săptămâni de terapie controlată. proiectia spre ganglionii bazali: akatisia. 1994. oamenii experienţiază evenimente activatoare indezirabile. Substratul anatomic al efectului antidepresiv: proiectiile neuronilor serotoninergici de la nivelul rafeului spre cortexul frontal. Walen. Albert Ellis în 1955.stimularea receptorilor 5HT4 (stimularea la nivelul tubului digestiv: cresterea motricitatii intestinale. Potrivit modelului TC (foarte similar cu cel REBT). et al. atacuri de panica. Astfel. REBT-ul este o teorie psihologică şi un tratament care constă din combinarea a 3 tipuri diferite de tehnici (cognitive. Aaron Beck în anii ‘60. Aceste credinţe duc apoi la consecinţe emoţionale. Terapia cognitivă (TC) este o formă de terapie cognitivcomportamentală (CBT) creată de dr. . 1962. în care sunt incluse maximum 16 şedinţe cu o durată de aproximativ 50 de minute fiecare.stimularea receptorilor 5 HT2A (proiectia la nivelul sistemului imbic: anxietate. agitatie. lentoarea psihomotorie.e. crampe si diaree). funcţionale. Clienţii care se angajează în terapie REBT sunt încurajaţi să îşi confrunte activ propriile credinţe iraţionale şi să asimileze credinţe raţionale mai eficiente şi mai adaptative. miscarile distonice). voma). comportamentale şi emoţionale). cu un impact pozitiv asupra răspunsurilor lor emoţionale.. pe care le puteţi folosi ca să vă simţiţi mai bine fizic şi emoţional şi ca să vă angajaţi în comportamente mai sănătoase.• Seroxat® (paroxetine) • Celexa® (citalopram) • CipralexTM (escitalopram) • Fevarin® (fluvoxamine) Mecanism de acţiune: ISRS produc o hipersensibilizare a receptorilor serotoninei si blocheaza imediat pompa de recaptare a acesteia. sindromul parkinsonian usor. cognitive şi comportamentale (Ellis.

2003. ca şi REBT. TC este. Se concepe “contractul de siguranta” care presupune asigurarea ca pacientul nu isi va face rau pana la urmatoarea sedinta Obiectivele interventiei in criza n Evaluarea globala a situatiei de criza n Flexibilitatea echipei terapeutice (adaptarea la nevoile pacientului) n Tratarea individului si nu a bolii n Alianta terapeutica n Utilizarea resurselor pacientului si ale contextului Episodul maniacal 56 • . Evoluţie clinică • Remisiune: ameliorarea severităţii simptomelor • Recidivă: simptomele reapar în timpul remisiunii parţiale sau integrale.sănătoase. Astfel. adaptative şi raţionale. folositoare) sau dezadaptative (ex. cognitive şi comportamentale) pe care le puteţi folosi pentru a vă simţi mai bine fizic şi emoţional şi pentru a putea adopta comportamente mai sănătoase. Clienţii care se angajează în terapia cognitivă sunt încurajaţi să-şi modifice activ credinţele dezadaptative şi să asimileze credinţe mai eficiente. iraţionale. cognitive şi comportamentale. dar înainte de recuperarea completă • Vindecare / recuperare: dispariţia completă a simptomelor după remisiunea acestora • Recurenţă: un nou episod depresiv Managementul riscului suicidar Gestul suicidar reflecta o situatie de criza. iar 1 din 2 recidive survine in anul consecutiv primei tentative. nefolositoare. 2002). care ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra răspunsurilor lor emoţionale. o teorie psihologică şi o abordare terapeutică care se bazează pe combinarea a trei tipuri diferite de tehnici (de exemplu. Aceste credinţe duc apoi la consecinţe emoţionale. mai ridicat decat in orice alt tip de psihopatologie (Beautrais. • Prima masura in managementul riscului suicidar este spitalizarea (faciliteaza supravegerea atenta si introducerea terapiei medicamentoase). disfuncţionale. Pfeffer. în timp ce credinţele dezadaptative duc la credinţe disfuncţionale. comportamentale şi cognitive. 1 tentativa autolitica din 2 este o recidiva. nesănătoase). Credinţele adaptative duc la consecinţe funcţionale. Tentativa autolitica in antecedente este factorul de risc cel mai semnificativ si singurul cu valoare predictiva reala.

fara a afecta grav capacitatea generala de efort. halucinatii. dispozitie elevata. Tinuta este extravaganta. lipsesc convenientele. conform ICD-10 trebuie sa fie de cel putin o saptamâna. Casa Cărţii de Ştiinţă. insomnii. vindecarea fiind completa între episoade. preocupare pentru detaliile fine ale materialelor. inhibitii sociale scazute.org http://iacapap. cu o simptomatologie caracteristica.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. fuga de idei. autoapreciere exagerata.org www. aparent fara semnificatie. însotita de hiperactivitate. evoluând cu delir expansiv. Exista polipragmazie dezordonata. cu posibila crestere a suspiciozitatii si iritabilitatii. în medie 6 luni. daca au existat episoade afective anterioare. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal tulburare depresiva si tulburare bipolara. elevatie usoara. reducerea nevoii de somn. logoree. sau. Caz clinic . de tulburare bipolara. grandoare. Cluj-Napoca.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. insomnii. iar intensitatea suficient de mare pentru a întrerupe munca si activitatile sociale. Ca si entitate clinica. cum ar fi aprecierea culorilor ca fiind extrem de vii.Episodul maniacal îmbraca trei grade de severitate. dezinteres fata de scoala Hipomania este un grad usor de manie. Mania fara simptome psihotice se caracterizeaza printr-o dispozitie care poate varia de la jovialitate nepasatoare la o stare de excitatie aproape incontrolabila. adesea. exista vulnerabilitate la boala conditionata genetic. logoree. logoree.psych. cresterea volumului si vitezei activitatii fizice si mentale. de grandoare sau religios. discutia comuna a cazului. anamneza. Mania cu simptome psihotice este o forma severa de boala. coprolalie. energie si volum crescut al activitatii. Durata episodului. 57 . Pot apare tulburari perceptive. Fiecare episod maniacal dureaza. În tulburarea afectiva bipolara incidenta pe sexe este egala. glume necontrolate. La vârste mici exista. de identitate sau de rol. atentie hipotenace. vorbim de episod maniacal unic.aacap. prin: hiperkinezie pe spatiu larg. hiperacuzie subiectiva. optimism excesiv.ki. este declansat de anumite evenimente stressante de viata (neesentiale pentru diagnostic). ajungând pâna la delir persecutor. pacientii devenind uneori iritabili si suspiciosi. glumele nepotrivite. aceeasi maniera de intrare în puseu. sublinierea particularitatilor Informatii www. sociabilitate si comunicare verbala crescute. lipsa de rusine. hipervigila. iritabilitate. o anume personalitate premorbida cu oscilatii afective nemotivate în timp.

4.Cluj-Napoca.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. Clasificarea tulburarii depresive si bipolare Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 Particularitati ale tabloului clinic la adolescenti Medicatia antidepresiva si timostabilizatoare la adolescenti Principiile psihoterapiei cognitiv comportamentale la adolescenti Capitolul 8.Bucureşti.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .Lupu V. 2. referat teoretic. anamneza. abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 1. posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica..ASCR. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).Clinical descriptions and diagnostic guidelines.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .All Educational. 5. 3.Bucuresti.Abuzul sexual asupra copiilor si adolescentilor Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia. 4.WHO.2. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. 6.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială.Ed. examen psihic. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential 58 . Ed.Medicală universitară Cluj-Napoca. 5.

dar de foarte multe ori este posibil ca acesta sa nu fie crezut de mama sau ajunge sa povesteasca medicului cele întâmplate mult mai târziu. 4. îi afecteaza sanatatea fizico-psihica cu consecinte negative temporare sau definitive. buze. Neglijarea: lipsa unui ajutor fizic si medical. Pot apare sângerari vaginale prepubertare. în special în zonele unde apar de obicei dupa un abuz violent sau viol: în jurul gurii (adesea pentru a împiedeca copilul sa plânga). Tabloul clinic al abuzului sexual este complex si medicul trebuie sa realizeze un examen clinic si paraclinic atent pentru a putea pune un diagnostic corect. Abuzul emotional: ostilitatea. contuzii. infectii recurente ale tractului urinar. a afectivitatii. abuzul este încalcarea normelor legale care apara relatiile sociale ce asigura o buna si normala crestere si dezvoltare psiho-fizico-sociala a copilului. arsuri si opariri. Contuziile importante pot sa nu apara imediat dupa agresiune si în consecinta reexaminarea în urmatoarele 24 de ore va fi foarte importanta. 2. retard psihosomatic si în consecinta ramânerea la o statura scunda (nanism). incestul si violul. Clasificarea abuzului Tipurile de maltratare includ: 1.loviri la cap. enurezisul sau encoprezisul. a unei supravegheri. O examinare atenta trebuie 59 . fracturi. alte simptome vaginale inexplicabile.Definirea abuzului asupra copilului Termenul de abuz se poate defini din mai multe puncte de vedere: . Copilul poate relata mamei abuzul si sa fie adus la medic într-un timp scurt de la comiterea lui. . abuzul este o actiune sau inactiune. cerinte improprii. O evaluare a maturitatii sexuale (Tanner) si istoricul menstruatiei pot ajuta la determinarea unei posibile sarcini. Victimele abuzului sexual sunt aduse de obicei în camera de urgenta într-un stress acut. extrafamilial. accidental. Trebuie urmarite contuziile. la fete si la baieti Tabloul clinic Definitia legala a abuzului sexual include: molestarea copilului. etc. care fiind orientata asupra copilului. 3.din punct de vedere juridic. Abuzul fizic: vatamare intentionala . gât. intrafamilial. fapta ilegala. nonpenetrativ. abuzul este definit ca: încalcare a legalitatii. .din punct de vedere medical. sau datorita prezentei în spital pentru alte afectiuni. cazurile de abandon. lipsa atentiei. a stimularii.în sens general. Abuzul sexual: penetrativ.

despre persoana pe care copilul o agreeaza cel mai mult si pe cea pe care copilul nu o agreeaza. sperma. Investigarea trebuie facuta cu copilul singur. . Se urmareste determinarea fosfatazei acide prostatice sau a glicoproteinei P30 din mostrele de sperma. Evaluare În cazul abuzului sexual examinarile de laborator trebuie sa includa: . copilului îi va fi teama sa vorbeasca de frica consecintelor. acolo unde este posibil. Exista masuri care trebuie luate. De exemplu. cervix la cele postpubere. Dupa o serie de discutii despre lucrurile din casa. parul (inclusiv cel prelevat din parul pubian) si fotografii. santajul emotional. canal anal sau rect în concordanta cu istoricul sau constatarile fizice). Daca copilul nu este deranjat. Investigarea unui abuz sexual trebuie facuta cu atentie (cu grija) daca suspiciunile nu sunt întemeiate. si este bine sa se ceara sfatul unui coleg mai în vârsta cu experienta în acest domeniu. Aceste mostre pot fi de îmbracaminte si pot prezenta urme de sânge.culturi pentru gonococ si Clamydia trachomatis din zone specifice (uretra. dar ele vor confirma daca parintii sunt îngrijorati. Întrebarile pot contine secrete pe care copilul nu este în stare sa le spuna. Alte tipuri de mostre folosite în expertiza medico-legala sunt unghiile. În cazul unei adolescente însarcinate care nu ofera date despre tatal copilului. sau printr-o ancheta daca ele sunt întemeiate. dar daca copilul da semne de neliniste sau exista circumstante speciale cum ar fi instabilitatea sau vârsta foarte mica. cine îi face baie.facuta în zona perineala la fete si a organelor genitale si regiunii anale la baieti.teste de sarcina când evaluarea maturitatii sexuale o indica. sau frica copilului ca în momentul în care va vorbi îsi va pierde parintii. asistentii sociali pot participa la ancheta. . se vor putea afla lucruri cum ar fi: cine îl culca. etc. Examinarea microscopica a probelor obtinute din gura. deoarece în cazul în care unul dintre membrii familiei a comis abuzul. secretie vaginala. Este nevoie pentru anumite mostre de o expertiza medico-legala care trebuie facuta în concordanta cu legile în vigoare si detaliile fiecarui caz.examinarea unui preparat de secretie vaginala în solutie salina izotona pentru identificarea spermatozoizilor si a Chlamydiei.teste screening pentru sifilis. atunci trebuie implicat un specialist psihiatru. poate fi suspectat incestul. daca cineva i-a facut ceva sau l-a atins într-un mod care sa nu-i placa. uretra si rect poate fi de ajutor. Cauza principala a bolilor venerice la copii este transmiterea pe cale sexuala de la adulti. Investigatii. . Investigatiile complete includ etape specializate si se fac 60 . vagin la fetele prepubere. se vor depista agresiunile fizice.

În unele cazuri copilul nu necesita spitalizare. la arderea cu tigari. trebuie protejat pâna când familia îi poate oferi din nou siguranta completa. vinovatie. Tratament Un copil suspectat ca a fost abuzat sau neglijat trebuie de obicei sa fie spitalizat. Emotional. vagabondaj.evenimentele ulterioare plecarii de la domiciliu.durata abuzului. alte suferinte somatice si un comportament autodistructiv.relatia cu cel care a abuzat (cum ar fi o persoana de încredere. revictimizare. incluzând contactul sexual si dorinta de seductie fata de copiii straini. Baietii care au fost abuzati de homosexuali pot avea confuzii privind identitatea lor sexuala. un ordin judecatoresc sau al politiei se impune a fi obtinut. dar în special la baieti. Efectele pe termen lung ale abuzului sexual asupra copilului: Probleme psihologice:depresie. cum ar fi în Anglia si în alte tari unde înregistrarile sunt admise ca probe în instanta. Fetele sunt mult mai predispuse la automutilare. . dar cu siguranta exista. Incapacitatea de a învata Tulburari psihiatrice: tulburari de alimentare. Exista simptome de stress posttraumatic cu idei referitoare la abuz si care pot duce la evitarea oamenilor si izolare. autorespect redus. prostitutie. Trauma unui abuz poate duce la insomnii. consum de droguri.natura si severitatea abuzului. Factorii de agravare a impactului sexual includ: . . De obicei sunt înregistrate video. tulburari de somatizare. inclusiv penetrarea. ei suferind o multime de consecinte negative care adesea dureaza multi ani. . dar el 61 . . Evolutie Rezultatele studiilor bazate pe probe clinice indica o lipsa a reintegrarii copiilor abuzati sexual. tulburari de stress posttraumatic. agresivitatea si actiunile antisociale apar la ambele sexe victime ale unui abuz. Pe masura ce cresc sunt predispusi la prostitutie. Comportamente problema: autoagresiune.gradul de constrângere si violenta folosita. Multi copii au un comportament sexual necorespunzator. facându-i-se un control amanuntit al leziunilor. tulburari de somn.Comportamentele negative. anxietate.împreuna cu politia. de exemplu tatal). promiscuitate sexuala. cosmaruri. neascultarea. Probleme relationale si sexuale: izolare sociala. în special daca ele l-au provocat. care destrama familia. Pot fi folosite papusi pentru a-i aduce aminte copilului ce s-a întâmplat. Daca parintii refuza spitalizarea copilului. lipsa poftei de mâncare. victimele adesea se simt vinovate si responsabile de abuz. Proportia celor care vor abuza la rândul lor este incerta.

examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. Terapia cognitiva abordeaza acest cerc vicios analizând gândurile. Ideea fundamentala este aceea ca starea psihica si gândurile pot forma un cerc vicios. pentru a decide ce este mai bine pentru copil si sa stabileasca un proiect pe termen lung (Codul familiei). Copiii peste sase ani.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. Trebuie sa existe legaturi între institutiile de ocrotire.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. Terapia de grup. anxietatea sau depresia usoara. Dupa cel putin o saptamâna evaluarile vor fi complete iar echipa se va întâlni cu psihiatrul si asistentul social care s-au ocupat de copil.org www. Aceasta ofera ajutor pe termen scurt pentru rezolvarea crizelor si restabilirea capacitatii de control a pacientului. Cluj-Napoca. -Psihoterapie. cu leziuni minore. trebuie rezolvate problemele medicale si chirurgicale. unde persoana care l-a traumatizat sa nu aiba acces.trebuie internat în institutii care sa-l protejeze.psych. Casa Cărţii de Ştiinţă. rapoarte scrise sunt trimise regulat. Copiii trebuie examinati complet pâna la cel mult 12 ore de la raportarea abuzului. sublinierea particularitatilor Informatii www. Caz clinic . judecatori si consultantii legali. pot fi supravegheati acasa. Terapia prin joc. de autoacuzare.org http://iacapap. Odata ce copilul este internat în spital.aacap. 62 . discutia comuna a cazului. Psihoterapia de sustinere Psihoterapia pe termen lung Psihoterapia structurata a familiei. Terapia cognitiva. Interventia în criza. Psihiatrul are obligatia sa comunice parintilor cauza vatamarii si sa raporteze cazul forurilor competente.ki. Institutia de protectie a copilului se contactateaza telefonic imediat. un reprezentant al institutiei de ocrotire implicata.internare aflata pe sectie cu diagnostic de abuz sexual.tipuri de psihoterapii: Terapia comportamentala: este destinata sa trateze simptome precum fobii. anamneza. obsesii. Întâlnirea cu copiii din grup timp mai îndelungat îl poate face pe acesta sa vorbeasca despre propriile sale emotii. În cazul unui copil abuzat aceasta are ca scop eliberarea lui de vina. Aici copilul-victima poate sa primeasca suport de la altii care au trait experiente asemanatoare. tulburari de alimentatie si sexuale.

7.2. Particularitatile psihoterapiei la copii si adolescenti 9.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .WHO.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.2.Noile tendinta in psihoterapia copilului si adolescentuluiPsihoterapiile de scurta durata de sorginte cognitivcomportamentala 9. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). Ed. ♦ Obiective educationale ♦ Ce trebuie sa stiti -Psihoterapia copilului şi adolescentului a luat un mare avânt prin apariţia psihanalizei şi terapiei analitice. Noţiuni de psihoterapie la copii şi adolescenţi.4. Capitolul 9.3.Bucuresti.All Educational.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială..Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. 5.Dificultati intalnite in psihoterapia cu copiii si adolescentii 9.Investigatii si evaluare in cazurile de abuz sexual 3.ASCR.5.Ed. care consideră că tulburările psihice au la bază mecanisme de natură inconştientă şi care pun accent pe realizarea “insight-ului” în ceea ce priveşte conflictele de natură inconştientă.Medicală universitară Cluj-Napoca.Studiu de caz de interventie cognitiv-comportamentala la o adolescenta de 15 ani cu hidrofobie. Condiţii pentru desfăşurarea corectă a psihoterapiei 9. 4.Cluj-Napoca.Particularitatile psihoterapiei la adolescenti 9. există forme particulare cum sunt psihanaliza sugarului şi psihodrama psihanalitică.Alegerea formei adecvate de psihoterapie pentru copil sau adolescent 9. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 1.Notiuni de psihanaliza copilului si adolescentului 9.Casificarea abuzului.Clinical descriptions and diagnostic guidelines. ♦ Tabla de materii 9. 63 . 6. În cadrul acestei direcţii psihoterapeutice.8.Lupu V.6.Bucureşti.Metode de interventie multimodala.1. 2.

cât şi prin sprijinirea maturizării. psihoterapeutul bazându-se şi pe forţa curativă a familiei. -Elementele ce influenţează puternic desfăşurarea corectă a psihoterapiei sunt: vârsta pacientului.Ca particularitate.. atât prin eliminarea stagnării. (4) eşecul terapeutului în a-şi adapta limbajul şi modul de a gândi tempoului şi intereselor copilului/adolescentului. Prin psihoterapiile de scurtă durată (hipnoza. -Evaluarea riguroasă a situaţiei copilului se face prin: (1) obţinerea unor informaţii despre copil din mai multe surse (părinţi. ca substitut al asociaţilor libere utilizate la adulţi. educatori. (4) alegerea celui mai potrivit cadru terapeutic. rolul conflictelor de natură conştientă şi importanţa relaţiei terapeutice au determinat trecerea la terapiile de scurtă durată. stabilindu-se scopuri realiste pentru strategia terapeutică. nivelul său cognitiv. prin observaţie directă). (2) compararea acuzelor actuale cu comportamente considerate normale pentru vârsta copilului. învăţători. -În psihoterapia copilului şi adolescentului. ♦ Ce trebuie sa faceti − Examenul psihic al copilului mic si sa stabiliti necesitatea aplicarii psihoterapiei − Examenul psihic al adolescentului si sa stabiliti necesitatea aplicarii psihoterapiei 64 . precizia diagnosticului. -Constrângerile legate de durata psihoterapiei. eşecul poate proveni din: (1) faptul că tânărul sau copilul este adus la psihoterapie. (3) nepotrivirea între expectanţele şi dorinţele terapeutului şi aparţinătorilor. (3) evaluarea dacă tratamentul copilului trebuie iniţiat sau dacă sunt şanse ca problemele să se rezolve de la sine. -Linia principală de acţiune a psihoterapuetului la adolescent constă în promovarea în continuare a formării şi dezvoltării personalităţii. impactul mediului familial. direct de la copil. la copii se utilizează desenul şi jocul. -O metaanaliză efectuată pe 108 studii controlate a investigat tratamentele aplicate copiilor. (2) neconcordanţa între părerea aparţinătorului care-l aduce la psihoterapie şi părerea copilului/adolescentului. nivelul de culturalitate. regresiei. arătând că rezultatele psihoterapiilor de factură cognitiv-comportamentală au fost superioare tehnicilor non-comportamentale. psihoterapia cognitiv-comportamentală) se realizează o focalizare clară a obiectivelor. (5) alegerea celei mai bune tehnici pentru problemele prezentate de copil.

− Care sunt caracteristicile intervenţiei terapeutice în cazul unui băieţel de 5 ani şi 3 luni cu enurezis primar nocturn? − Cum credeţi că ar trebui abordată (în primele minute de contact cu terapeutul) o adolescentă cu probleme de comportament.Ed. adusă la psihoterapie împotriva voinţei ei? ♦ Ce trebuie sa revedeti (Cunostinte si abilitati clinice anterioare.ASCR.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului . necesare parcurgerii capitolului) − Psihologie medicala − Cursurile de Psihiatrie pediatrica Bibliografia obligatorie : Lupu V.Cluj-Napoca. 65 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful