GHIDUL DE STUDIU Catedra PSIHIATRIE PEDIATRICĂ § § Titlul cursului: PSIHIATRIE PEDIATRICĂ

Introducere − Tipul cursului: obligatoriu − Se adreseazã studenţilor anului VI Medicinã şi îşi propune însuşirea de cãtre aceştia a unui nucleu informaţional privind Psihiatria pediatricã, precum şi dobândirea unor competenţe aupra examenului psihic la copii şi adolescenţi prin care să fie capabili să prescrie medicamentele adecvate sau sã îndrume cazurile la psihiatru după evaluarea bolnavului. − Pot participa: Studenţii anului VI Medicinã. Importanta cursului; probleme abordate Vor fi abordate principalele tulburãri psihice întâlnite în practica curentã la copil şi adolescent care trebuie identificate de orice medic. − Locul pe care il ocupa cursul in programa analitica si corelatiile acestuia cu alte discipline si notiuni studiate anterior Acest curs face parte din modulul de pregatire asociat cu Psihiatria adultului . Parcurgerea cursului asigură (1) familiarizarea studenţilor cu particularităţile psihiatriei copilului şi adolescentului, (2) învăţarea factorilor importanţi în diagnosticul tulburărilor psihopatologice la copii şi adolescenţi, (3) învăţarea unor tehnici de bază în terapia copiilor şi adolescenţilor cu tulburări psihice , (4) familiarizarea studenţilor cu unele instrumente de evaluare şi diagnostic clinic şi familiarizarea lor cu munca în echipă în acest domeniu. Cunostinte si abilitati anterioare: Cursul necesitã ca şi condiţii preliminare cunoştinţe de Psihologie medicalã şi Neurologie pediatricã, precum şi noţiuni de semiologie , în special privind anamneza. Resurse bibliografice utile pentru reactualizarea cunostintelor: 1.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.

1

2.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială, Ed.Medicală universitară Cluj-Napoca. 4.Lupu V.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului ,Ed.ASCR,Cluj-Napoca. 5. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).Clinical descriptions and diagnostic guidelines.WHO.All Educational,Bucureşti. Perioada de desfasurare a cursului si programul diferitelor activitati : Cursul şi stagiul clinic se desfãşoarã în sistem modular liniar , pe parcursul a 7+2 sãptãmâni începând cu data de 5 octombrie 2009.Cursul va avea loc Luni între orele 15-17 , pentru seria V, respectiv Miercuri între orele 15-17 pentru seria VI ,iar stagiul clinic Miercuri , respectiv Vineri de la orele 12-14 ,la sediul disciplinei de Psihiatrie pediatricã ,Cluj-Napoca ,Str. Ospãtãriei F.N. Perioada de desfasurare a cursului: 05.10.2009 – 20.11.2009 - locul de desfasurare: la sediul disciplinei de Psihiatrie pediatricã ,Cluj-Napoca ,Str. Ospãtãriei F.N. - orar: Cursul va avea loc Luni între orele 15-17, pentru seria V, respectiv Miercuri între orele 15-17 pentru seria VI ,iar stagiul clinic Miercuri pentru seria VI , respectiv Vineri de la orele 12-14, pentru seria V. - program de consultatii: Viorel Lupu: joi, 12-14 Sãndica Bianca Andreica: luni, 12-14 Elena Predescu: joi, 12-14 Roxana Şipoş: joi, 12-14 § Tabla de materii: 1)Normalitate, boalã psihicã,nedezvoltare,dezorganizare.Principiile psihiatriei pediatrice.Examenul psihic la copil şi adolescent; 2)ADHD(Tulburarea hiperkineticã cu deficit atenţional); 3)Întârzierile în dezvoltarea mintalã.Tulburãrile nevrotice la copii şi adolescenţi :particularitãţi; 4)Tulburãrile de conduitã la copii şi adolescenţi.Dezvoltãrile dizarmonice de personalitate.Delincvenţa juvenilã; 5)Ipsaţia(Masturbaţia).Ticurile.Balbismul.Enurezisul şi encoprezisul.Tulburãrile de somn.Tulburãrile de alimentaţie(Anorexia mentalã şi Bulimia); 2 §

6)Tulburãrile psihotice la copii şi adolecenţi.Autismul infantil şi alte tulburãri din spectrul autist; 7)Schizofrenia la copii şi adolescenţi.Particularitaţile tulburãrii bipolare la copii şi adolescenţi; 8)Abuzul sexual asupra copiilor şi adolescenţilor; 9)Noţiuni de psihoterapie la copii şi adolescenţi. §

Evaluarea cunostintelor si abilitatilor practice − Conditii pentru acceptarea la examen: frecvenţa 100% la stagii şi de minimum 70% la cursuri. − Conditii pentru promovare: minimum nota 5. − Calendarul evaluarilor pe parcurs, al examenului final: Examenul final este scris şi se susţine împreunã cu Psihiatria adulţi ,reprezentând 25% din nota finalã, Calendarul examenelor ulterioare in caz de nepromovare: Sesiunea toamna I si toamna II. Modul de desfasurare a evaluarilor: Examenul teoretic final va fi in scris cu rãspunsuri redactionale , din aspectele predate la curs si la demonstratiile clinice. − Modul de notare: Nota acordata va fi de la 1 la 10 si va reprezenta 25% din media finala la Psihiatria adultului +Psihiatriaa pediatrica § Cadrele didactice de predare: − Titular curs:

Viorel Lupu tel: 0722325366; e-mail: violupu@yahoo.com − stagii clinice Bianca Sãndica Andreica sbandreica@yahoo.com Elena Predescu elenepredescu@yahoo.com Roxana Şipoş rocsiana@yahoo.com

3

Normal şi patologic în viaţa psihică 1. ♦ Tabla de materii 1.2.1.Norma funcţională 1.Principiile psihiatriei pediatrice.1.2.6Defectul 1.Boala psihică 1. necesare parcurgerii capitolului) − Psihologie medicala − Puericultura − Neurologie pediatrica − Semiologie medicala Bibliografia obligatorie si facultativa:vezi bibliografia generala.3.1.4Anormalitatea 1.1. Normalitate. 4 .1Norma mediei statistice 1.5.principiul individualizării 1.ideala si functionala − Sa definiti anormalitatea.Norma ideală sau valorică 1.principiul unităţii organismului .1.principiul dezvoltării longitudinale.3.dezorganizare. boalã psihicã.principiul homeostaziei organismului .1.nedezvoltare.Evaluarea diagnostică în psihiatria copilului şi adolescentului (particularităţi faţă de evaluarea adultului cu probleme psihice) ♦ Ce trebuie sa stiti − Sa definiti normalitatea in cele 3 acceptiuni:statistica.Capitol 1.boala psihica si defectul − Sa cunoasteti cele 4 principii ale psihiatriei copilului si adolescentului − Sa cunoasteti particularitatile examenului psihic la copil si − adolescent fata de cel al adultului ♦ Ce trebuie sa faceti − Examenul psihic al copilului mic − Examenul psihic al adolescentului ♦ Ce trebuie sa revedeti (Cunostinte si abilitati clinice anterioare.1. dinamice a activităţii psihice la copil .Examenul psihic la copil şi adolescent.Principiile care guvernează particularităţile activităţii în domeniul pedopsihiatriei : .

participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential DEFINITIE Tulburarea de atenţie şi/sau hiperacrtivitate (Attention Deficit Hyperactivity Disorder.. Cele 3 modele au câteva diferenţe. conflicte cu colegii şi profesorii. 2004). plus deficitele majore din ADHD de inhibare a 5 .ADHD (Tulburarea hiperkinetica cu deficit atentional) ADHD (Tulburarea hiperkinetica cu deficit atentional) Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia. slabă capacitate de control al impulsivităţii şi de concentrare a atenţiei. abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza. la copiii ajunşi la vârsta şcolară. referat teoretic. prescurtat ADHD) este o tulburare de dezvoltare datorată unei condiţii neurobiologice particulare cu impact asupra capacităţii individului de a-şi modula nivelul activităţii. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale. posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica. această afecţiune poate genera dificultăţi de adaptare a copilului cu nerespectarea regulilor şi a liniştii în clasă. Puncte comune privesc structurile implicate în patogenie: disfuncţia cortico-prefrontală.Capitolul 2. dar în mare parte se suprapun. dar simptomele pot fi identificate cu uşurinţa începând cu vârsta de 5 ani şi adesea înainte de 2 ani (Taylor si colab. rezultate academice nesatisfăcătoare. Prin definiţie. anamneza. PATOGENEZA S-au descris trei modele neurobologice de producere a ADHD. examen psihic. tulburarea se manifestă înaintea vârstei de 7 ani. Netratată. la care se adaugă perturbări ale sistemului catecolaminergic din trunchiul cerebral.

Hiperactivitate . şi aproximativ 4% liceeni şi adulţi.vorbeste excesiv (ICD–10) . toxemia din preeclampsie.răspunsurilor. DIAGNOSTIC COMPARATIE ÎNTRE TULBURAREA HIPERHINETICA DIN ICD-10 SI SINDROAMELE AD / HD DIN DSM-IV 1.nu poate astepta 6 .calitatea relatiei dintre familie si scoala are valoare predictiva asupra rezultatelor si poate fi considerata factor de protectie sau factor de mentinere a tulburarii. Modelul lui ARNSTEN).îsi paraseate locul .Se presupune că între 4% până la 12% dintre copiii de vârstă şcolară sunt afectaţi.îsi pierde cumpatul usor . circumferinta scazuta a capului fatului la nastere (factori asociati cu comportamentul hiperactiv) . otita medie recurenta si expunerea la nivele toxice de plumb.Prevalenţa cuprinsă între 3 şi 5 % se raportează la populaţia generală . PREVALENTA . pe când la baieti domina hiperactivitatea si impulsivitatea. Modelul lui PLISZKA.fuge 3. rata scazuta a batailor cordului fetal in timpul nasterii. sunt de asemenea cunoscute ca fiind asociate comportamentului hiperactiv (cu importanta etiologica) . institutionalizarea copiilor.afectarea baietilor este mai mare decât a fetelor ( 4:1) .bolile care afecteaza creierul. DETERMINISM GENETIC –grad inalt de heritabilitate FACTORII DE MEDIU . Impulsivitate . reactiile idiosincrazice la alimente. fumatul la mama.afectarea fetelor este in special de tip inatent (mai putin recunoscuta si tratata).efectele expunerii fatului la alcool si benzodiazepine. Neatentie nu este atent lipseste concentrarea nu asculta ce se 2.neastâmparat . de funcţie executivă (Modelul lui HEILMAN. SEX RATIO .

galagios (DSM-IV) -dificultati în pastrarea linistii (ICD-10) . Tulburari emotionale: anxietatea. scrisul si abilitatea de a citii sunt sub asteptari. exprimare simpla. depresia. 1 din 4 simptome COMORBIDITATI 1. nesiguranta (esecurilor in relatiile interumane) .risc mai crescut la copii mai mari (11-12 ani) fata de copii de 7-8 ani si comorbiditatea este mai frecventa daca hiperactivitatea este pervaziva (adica.3simptome din 5///3. raportata si de scoala si de parinti) fata de hiperactivitatea situationala (raportata doar de parinti). Ticurile. coordonarea motorie nesigura. 6 simptome din 8////2. 7 .vorbeste nu-si termina lectiile este dezorganizat îsi pierde lucrurile este distrat uita usor . Posibil diferite grade de intârziere a dezvoltarii neuropsihice. 3. Probleme in controlul impulsurilor apar uneori si sunt parte caracteristica a Sindromului Tourette. stima de sine scazuta.întrerupe orice activitate ICD-10: 1. Dificultati specifice de invatare. fata de vârsta cronologica.vorbeste excesiv . Tulburari de comportament (studii longitudinale: hiperactivitatea la copiii de vârsta scolii primare este un factor de risc) 2. 4.

Disfunctia cerebrala nu este un diagnostic diferential (posibila cauza) Retardul mental poate coexista (nu exclude diagnosticul) Tulburarile de comportament fara deficit de atentie ETAPE IN DIAGNOSTIC Asistenta primara de sanatate: detectare simptome de AD / HD examen fizic complet. impulsivitate Alte examinari trebuie ghidate de antecedentele si examenul fizic al copilului auzul copilului 8 .teste de vorbire si de limbaj daca exista dificultati de comunicare . cu reevaluare a simptomelor gasirea explicatiilor alternative pentru simptomele copilului sau orice tulburare comorbida echipa multidisciplinara - Teste psihometrice . alte forme de tulburari pervazive de dezvoltare Anxietatea si modificarile de dispozitie sunt uneori cauza hiperactivitatii Tulburarili de adaptare. tulburarile de atasament Sindroamele cerebrale cronice pot fi prezente concomitent cu comportamentul hiperactiv.teste pentru atentie.testul pentru coeficientul de inteligenta . pentru a exclude o afectiune fizica daca simptomele de AD / HD cauzeaza probleme in viata sociala a copilului Asistenta psihiatrica: trebuie sa furnizeze un sfat adecvat evaluare diagnostica amanuntita copilul trebuie vazut de mai multe ori.DIAGNOSTIC DIFERENTIAL - - Hiperchinezia cu stereotipii.

Acid valproic şi valproat de sodiu Alte medicamente: Clonidina PROGNOSTIC Aplicarea unui tratament precoce. familial. Risperidona Anticonvulsivante: Carbamazepin.consultarea examinatorului cu parintii. educati sa se autoobserve si sa se autoevalueze.EEG.antrenarea parintilor si interventiile comportamentale in familie Tratamentul farmacologic Medicaţie stimulată: Methylphenidate (Ritalin. Amitriptilina. social va fi diminuat 3. evolutie clinica. Tioridazin. 2. Dextroamphetamine. teste genetice pentru TRATAMENT Educatia si consilierea . etiologie.). cu scoala. in special simptome.. complicaţiilor.examinatorul informeaza parintii copilului. cu consecvenţă va duce la: 1. Clomipramina ISRS: Fluoxetina Bupropion Antipsihotice: Haloperidol.Concerta. Impactul ocupaţional. transferul copilului intr-o clasa speciala sau schimbarea scolii. daca este o tulburare de dezvoltare. educatorul despre tulburarile hiperkinetice.copiii cu varsta suficient de mare. . Pemolin Medicaţie antidepresivă: Anitdepresive triciclice: Imipramina. profesorul. .- imaturitate in functiile motorii fine sau grosiere ticuri daca exista antecedente sugestive . 9 . prognostic si tratament . Se vor evita costurile mari medico-sociale determinate de asistarea incorectă sau depistarea tardivă a cazurilor. Prevenirea apariţiei comorbidităţilor. condus corect. Dextroamphetamine.

Clinical descriptions and diagnostic guidelines.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială.Bucuresti.org www.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 2.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . Informatii www.ro Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. Casa Cărţii de Ştiinţă.All Educational.WHO.internare aflata pe sectie cu diagnostic de ADHD.aacap. Ed. Metode de interventie multimodala. Caz clinic .4.ki.Ed. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.. anamneza. 5.Medicală universitară Cluj-Napoca.Lupu V.psych. sublinierea particularitatilor.Cluj-Napoca. Particularităţile de răspuns la tratament ale adultului duc rezultate modeste în aceste situaţii. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). Evolutie. 10 . 2. 3.autismromania.ASCR.se www. 4. 6.Bucureşti. Cluj-Napoca.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 1. Prognostic.org http://iacapap. discutia comuna a cazului.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .

disproportionata. Aceasta forma de insuficienta. abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza. pâna la 3-4 ani ca vârsta limita în maturarea creierului. referat teoretic. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale. retardatul mintal este lipsit de posibilitatea organizarii independente a vietii sale fara sprijin dinafara.Intarzierile in dezvoltarea mintala. dar al caror început de actiune sa situat înaintea conturarii elementare a functiilor psihice. cu coeficientul intelectual (QI) care oscileaza între 50 si 69. asa cum reiesea din vechea definitie a oligofreniei (Ghiran. Chiar si în forma usoara. ca o retardare cu posibilitati de ameliorare. lipsita de orice posibilitate de ameliorare. 11 . Defectualitatea psihica se va repercuta asupra tuturor cerintelor adaptative impuse copilului în crestere. Întârzierea mintala usoara. ale carei cauze au actionat în etapele timpurii ale ontogenezei sau postnatal.Capitolul 3. anamneza. Este considerata ca un nivel insuficient de dezvoltare. examen psihic. Intarzierile in dezvoltarea mintala Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia. posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica. Întârzierea mintala usoara. cu caracter global si omogen. lipsita de progredienta. nu mai este considerata azi ca boala. înainte de 18 luni de viata extrauterina. permanenta. desi asociata de cele mai multe ori cu tulburari somato-endocrine sau neurologice. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential DEFINITIE Retardarea mintala presupune o stare psihica defectuala. Încadrare nozologica I. 1998).

c. Influente organice în retardul mintal Atribuirea retardului psihic unei cauze organice presupune demonstrarea asocierii lui cu disfunctia cerebrala. 12 . asa cum se întâmpla în paralizia cerebrala. aparuta odata cu încarcarea programelor scolare. III. epilepsie. arieratie mintala usoara. corespunde imbecilitatii inferioare. Ca notiune relativ recenta.3% retardul mintal grav (0. c. intelectul de limita propriu-zis. deficienta mintala. QI=35-49.5-3% retardul mintal usor. Este semnificativ momentul actiunii insultului: aceeasi cauza poate determina tulburari diferite în functie de stadiul dezvoltarii ontogenetice în momentul actiunii ei. Din acest motiv se poate împarti în trei subgrupe: a. Se subîmparte în: a. nu presupune practic viata psihica. deficienta mintala usoara. QI=20-34. 0. Prevalenta În urma cercetarilor OMS si UNESCO a fost gasita în populatia infantila o frecventa a intelectului de limita de 7%.06% retardul mintal profund). Întârzierea mintala severa. Etiopatogeneza Cauzalitatea retardului psihic este complexa. a frecventei cu care se manifesta si alte tulburari pe lânga cele psihice. în sindroamele congenitale cu trasaturi dismorfe care acompaniaza retardul mintal. 0. Întârzierea mintala profunda. IV. sau poate fi indirecta. Întârzierea mintala moderata. corespunde imbecilitatii superioare din vechea clasificare. Asocierea poate fi directa. ci doar vegetativa. b. b.Aceasta categorie este neomogena sub raportul posibilitatilor de instructie.24% retardul mintal mediu si sever. înapoiere mintala (reala sau aparenta). QI<20. hidrocefalie. II. debilitate mintala. intelectul de limita prezinta un QI cuprins între 70-85. 2. a capacitatii de socializare.

13 . tomografie computerizata. ambliopie. microcefalia. ADHD. dislalie. în primul rând. când si posibilitatile terapeutice sunt depasite. usor de stabilit la copilul mai mare. Diagnosticul. Diagnostic pozitiv si diferential Pentru stabilirea cât mai precoce a diagnosticului pozitiv este necesara cunoasterea parametrilor normali de dezvoltare psiho-motorie a copilului pe etape de vârsta. vârsta mintala. Patologie dobândita postnatal Boli dobândite în perioada perinatala. nasteri precipitate sau prelungite. psihozele infantile. circulara de cordon. tulburari emotionale). Insuficienta psihica secundara (dementa). Diagnosticul diferential se impune. impune cautarea sistematica a eventualelor malformatii sau afectiuni somatice asociate. nivel de dezvoltare al limbajului. parazitologice. Carentele socioculturale sunt considerate astazi ca factori generatori de performante slabe. în ordinea frecventei: cromozomopatiile. lezional. prezentatii vicioase. tulburari de spatialitate. edematos. Retardul. embriofetopatiile. distocii de dinamica uterina. electroencefalograma. displaziile neuroectodermale. aprecierea psihomotricitatii). disgrafie. biologice. etc. se diferentiaza de insuficienta psihica primara prin faptul ca ea survine dupa o perioada de dezvoltare psihica normala. etc. deficiente diverse (hipoacuzie. disritmiile dezvoltarii. între diferitele forme ale retardului psihic. hidrocefalia. bolile genetice de metabolism. icter nuclear postincompatibilitate Rh. Factorii psihosociali. imunologice. În aceasta perioada exista riscul unor suferinte de ordin anoxic. a potentialului convulsivant modificat sau a suferintelor neurologice. dupa ce procesul de maturizare a sistemului nervos central s-a considerat încheiat. discalculie. ridica probleme deosebite de încadrare în cazul vârstei mici si a handicapului modest. Pentru stabilirea diagnosticului etiologic sunt necesare examinari radiologice. evaluat prin examen de specialitate pe functii psihice si prin testari psihologice (QI. examinari genetice. dislexie. bolile multifactoriale (în care exista si componenta ereditara). cele mai comune sunt. S-a observat ca nivelul mediu de inteligenta creste odata cu statutul socio-economic. Se face cu: afectiuni somatice diverse. Dintre cauzele cu actiune prenatala. determinate de prematuritate sau sarcina suprapurtata.Patologie conditionata prenatal.

înseamna ca. în anumite conditii si cu anumite limite. ea are posibilitati de recuperabilitate. educatia prin munca vizeaza ergoterapia si initierea profesionala în vederea integrarii socio-profesionale. mergând spre ameliorarea tabloului clinic. familia. endocrinolog. pediatru. fizioterapie. 14 . pe lânga terapia antispastica. asimilarea cunostintelor scolare posibile si a celor necesare unei adaptari sociale si profesionale optime. gimnastica medicala sistematizata. maistri. însusirea deprinderilor de autoservire si munca. Tratamentul retardului psihic presupune instituirea unui complex de masuri medico-psiho-pedagogice. calcul). ionizari. abandonul. diferentiate si individualizate. cresterea posibilitatilor de memorare. cure balneare în sanatorii specializate.Tratamentul medicamentos vizeaza: corectarea instabilitatii psihomotorii si a reactiilor emotionale exagerate. atitudinea rejectiva.Tratamentul complex medico-psiho-pedagogic poate fi realizat doar de o echipa formata din: pedopsihiatru. tratamentul bolilor somatice asociate. psihostimulare. Prognosticul psihopedagogic va depinde de capacitatea de instructie si posibilitatea încadrarii în familie si în societate. ameliorarea metabolismului cerebral. deficientele motorii necesita. existenta unor afectiuni între care epilepsia este cel mai frecvent întâlnita. interventii chirurgicale (tenotomii). masaj galvanic. 2. aplicate precoce cu perseverenta. psiholog. scris. încarcata de nerabdarea familiei sau dimpotriva. cu respectarea regulilor generale de asigurare a eficacitatii maxime cu doze minime si evitarea efectelor secundare.Evolutie si prognostic Daca am definit insuficienta psihica primara ca pe o stare defectuala neprogredienta. cultura fizica medicala care implica tehnici complexe de reabilitare. atitudinea hiperprotectiva. Obiectivul terapeutic principal consta în stimularea si dezvoltarea la maximum a capacitatilor disponibile.Metode de instructive: educatia intelectuala (citit. educatia fizica. mediul subcultural. kinetoterapeut. 1. reprezinta obstacole de care trebuie tinut seama în aprecierea evolutiei si prognosticului copilului cu întârziere mintala. în conditiile implicarii nemijlocite a familiei. adaptate deficientelor motorii.Încadrarea familiala. educatia morala se face prin psihoterapie comportamentala si socioterapie. educator-defectolog. Principii terapeutice . severitatea handicapului mental. terapia manifestarilor convulsivante epileptice. logoped. 3. motorii sau afectivcomportamentale. roborare. neurolog. Prezenta unor deficiente senzoriale.

alcool. în care exista o deteriorare a multiplelor functii corticale superioare. insuficienta endocrina. traumatismele cranio-cerebrale (encefalopatie posttraumatica). encefalita demielinizanta difuza SchilderFoix. nou-nascutului si a copilului. limbajul si judecata. Tumorile cerebrale. orientare profesionala. în timp. Spre deosebire de retardul psihic primar. Cazurile severe de epilepsie duc. Se datoreaza unei boli a creierului. înrautatirii tabloului clinic. Insuficienta psihica secundara (dementa) este rezultatul unei denivelari de la valorile normale ale personalitatii atinse dupa încheierea procesului de maturare a sistemului nervos central. dispensarizarea gravidei. dar momentul actiunii insultului este diferit. consultul si sfatul genetic). progresiunii procesului de degradare a personalitatii. preocuparea pentru prevenirea suferintei fetale. orientarea. încadrare în munca. Posibilitati de integrare sociala a copiilor cu retard psihic: acordarea ajutorului material cuvenit prin lege. orientarea spre o forma de învatamânt corespunzatoare. la deraparea de la posibilitatile cognitive initiale. alergiile. Profilaxie Axata pe depistarea si îndepartarea factorilor de risc: grija pentru ridicarea nivelului de educatie sanitara si a standardului de viata economic. institutionalizare. în cel mai bun caz apare o stationare a simptomatologiei de deficit. în cel secundar exista posibilitatea agravarii. Etiologia Este in mare parte asemanatoare cu cea a insuficientei psihice primare cu determinism postnatal. pot duce la aparitia sindromului demential. oxid de carbon. Infectiile (meningoencefalite). calculul. în functie de gradul handicapului. 4. întelegerea. gândirea. incluzând memoria. 15 . intoxicatiile acute urmate de stari comatoase (ciuperci. encefalita subacuta Van Bogaert si alte boli degenerative specifice copilului se caracterizeaza prin aparitia unui regres psihic. social si cultural sau pentru sanatatea parintilor (examenul medical prenuptial. medicamente). vaccinarile. capacitatea de a învata. dezvoltarea tehnicilor de diagnostic antenatal. indicate în terapia deficientului mintal. suferintele circulatorii cerebrale. etc. de obicei de natura cronica sau progresiva.educatia estetica se face sub forma art-terapiei si a muzicoterapiei.

Medicală universitară Cluj-Napoca. Capitolul 4. Informatii www. Tulburarile de conduita la copii si adolescenti 4. Clasificarea retardului psihic 6. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).All Educational.Cluj-Napoca. Casa Cărţii de Ştiinţă.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. Delincventa juvenila. 5. sublinierea particularitatilor. Tulburarile de conduita la copii si adolescenti. 2.Caz clinic .autismromania.Clinical descriptions and diagnostic guidelines. Delincventa juvenila. Metode de interventie multimodala.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.2.ro Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. Dezvoltarile dizarmonice de personalitate 4. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 4.se www. discutia comuna a cazului.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .Lupu V.WHO.ASCR.Bucureşti. anamneza. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru.. 4.3. Tabla de materii 4. Expertiza medico-legala psihiatrica la copil si adolescent 16 . Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 5.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului.Bucuresti.aacap.ki.1.org http://iacapap.Ed.org www. Ed.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. Dezvoltarile dizarmonice de personalitate.psych. 6. Cluj-Napoca.internare aflata pe sectie cu diagnostic de Retard psihic.

psihopedagog. abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza. au niveluri scazute la unele persoane cu istoric de comportament hetero sau autoagresiv si violent. psiholog. psihologici si sociali contribuie la dezvoltarea ei. fiind in dezacord cu legile 17 . Comportamentul trebuie sa persiste cel putin sase luni pentru a putea fi diagnosticat. pentru o anumita varsta. Etiologie Nu se pote spune ca un singur factor este determinant pentru aparitia tulburarii de conduita si a comportamentului antisocial la copii. Se uitilizeaza tehnici de consiliere psihiatrica. parinti). ci doar ca o varietate de factori biologici.Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia. anamneza. cum ar fi serotonina. Delincventa juvenila este un termen juridic ce presupune abateri de la normele morale acceptate de o anumita comunitate. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential Definitie Trasatura esentiala a tulburarilor de comportament este reprezentata de un tipar de comportament repetitiv si persistent in care drepturile celorlalti sau normele sociale sunt incalcate.Expertiza medico-legala psihiatrica la copil si adolecent. referat teoretic. Investigatii Nici un test specific de laborator sau patologie neurologica nu ajuta la stabilirea diagnosticului in tulburarea de conduita. examen psihic. psihologica. terapie de familie. Unele date sugereaza ca anumiti neurotransmitatori. psihoterapie individuala sau de grup. Tablou clinic Criteriile de diagnostic DSM-IV/ICD 10. Terapie Interventia este multidisciplinara (medic psihiatru. posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica. asistent social. Discernamantul.

5.. Comisia de expertiza medico-legala include un psihiatru. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru.psych. discutia comuna a cazului. Ticurile. Balbismul. 4.ASCR.Bucureşti. sublinierea particularitatilor Informatii www. psiholog. Tulburarile de alimentative (Anorexia mentala si Bulimia) 18 .WHO.All Educational.Cluj-Napoca. Tulburarile de somn.Bucuresti. daca area discernamantul general.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. Ea este chemata sa stabileasca daca infractorul este suferind de o boala psihica. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 1.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. 2. anamneza. Enurezisul si encoprezisul. 6. In psihiatria adolescentului se efectueaza expertize medico legale tinerilor infractori care au varsta cuprinsa intre 14 si 16 ani. Clasificarea tulburarilor de conduita Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 Metode de interventie multimodala Discernamantul Principiile expertizei medico-legale psihiatrice la copil si adolescent Capitolul 5. 3.aacap.Ed.Lupu V.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . Cluj-Napoca.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.org www.org http://iacapap. 5.Medicală universitară Cluj-Napoca. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).Clinical descriptions and diagnostic guidelines.ki.Ipsatia (Masturbatia).statului respectiv. medic legist. Casa Cărţii de Ştiinţă. Caz clinic . corespunzator unei varste mintale minime de 14 ani si daca discernamantul fapei a fost prezent. 2. 4.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal tulburare de conduita. Ed.

posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica.3. examen psihic. pâna la paroxism. Apare la copilul neglijat cu vârsta de 1-3 ani.Ticurile. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential 5. 5.6.cel mai frecvent la adormire. încordare generala.1. 5.Tabla de materii 5. plâns daca se deranjeaza copilul în momentele respective. anamneza. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale.4. tulburari vegetative intense.Tulburarile de somn. Ipsatia (Masturbatia). agitatie.5.Tulburarile de alimentative (Anorexia mentala si Bulimia) Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia.Balbismul. Ipsatia (Masturbatia) Definitie Ipsatia = manifestari critice neepileptice caracterizate prin încrucisarea membrelor. abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza. Diagnostic diferential Se impun investigatii suplimentare pentru excluderea epilepsiei (ca si în spasmul hohotului de plâns) 19 . 5. referat teoretic. dar si în conditii de plictiseala. Enurezisul si encoprezisul.1. 5. 5.2.

cu debut brusc 20 . eventual administrarea unor doze mici de Tioridazin sau Diazepam.Bucuresti. urocultura). neadecvate situatiei.Lupu V. Ticurile Definitie Ticurile sunt descarcari motorii rapide. cu stimulare corespunzatoare. ginecologic.aacap.internare aflata pe sectie cu diagnostic de Ipsatie. Casa Cărţii de Ştiinţă.org www. discutia comuna a cazului. sublinierea particularitatilor. Ed.Medicală universitară Cluj-Napoca. Caz clinic . 5.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.Bucureşti.ASCR. Diagnostic diferential.(electroencefalograma).2. irezistibile (dar care pot fi controlate voluntar scurte perioade de timp).autismromania. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). sau al unui factor iritativ local (examen coproparazitologic. 6. implicând grupe musculare circumscrise. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 7.Ed. distragerea atentiei prin joc. 4.org http://iacapap. Tratament Tratamentul vizeaza corectarea mediului în care traieste copilul.Clinical descriptions and diagnostic guidelines.Cluj-Napoca. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. Informatii www.. recurente.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. neritmice. Cluj-Napoca. sau productiuni verbale. 5. Metode de tratament 9.All Educational.ki. 2.psych.ro Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1.WHO.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. anamneza.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială.se www. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 8.

. cu agravare în adolescenta si persistenta în viata adulta).si fara un scop aparent. care dispar în somn. ridicarea umerilor. Ticurile vocale au intensitate variabila. serotonina.cuprind mai multe grupuri musculare. ICD-10 • tulburarea tranzitorie a ticului (durata sub 12 luni) • tulburarea cronica a ticului motor sau vocal (durata peste un an) • tulburarea combinata a ticului de tip vocal si motor multiplu-sindromul Gilles de la Tourette (ticuri motorii multiple si unul sau mai multe ticuri vocale. s. Ticurile complexe. care sunt localizate la un anumit grup muscular.). influente hormonale . oftat. pâna la repetarea unor cuvinte obscene (coprolalie). icter neonatal prelungit cu afectarea nucleilor bazali si disfunctie în sistemul extrapiramidal Clasificare Ticurile simple -localizate la un singur grup muscular. pâna la fraze obscene.stressul matern din timpul nasterii. miscarile de afirmatie si negatie la nivelul extremitatii cefalice. repetarea propriilor sunete sau cuvinte (paralalia). radiculite).un mecanism poligenic care implica genele neurotransmitatorilor (dopamina. Se accentueaza la emotii. Ticuri motorii mai frecvent întâlnite: clipit. strigate.determinism genetic al bolii . tragerea nasului. ecopraxia (imitarea miscarilor unor persoane din anturaj).a.spasmele musculare determinate de un proces iritativ la nivelul sistemului nervos periferic (nevrite. emisie de sunete. atunci când se atrage atentia asupra lor. murmuratul. repetarea ultimului cuvânt sau sunet rostit de o alta persoana (ecolalia). Alte ticuri includ ecokinezia. de la tuse. Localizarea este variabila. inspiratul sau expiratul fortat de aer pe nas. Etiopatogeneza . traumatismul obstetrical. grimase faciale. joc de sah). sau când copilul se concentreaza în directia unei activitati (televizor. ecopraxie gestuala si copropraxie. dresul vocii. transmise de la ambii parinti. miscari de pronatie-supinatie la nivelul mâinilor. prematuritate. cu 21 .suferinte perinatale. Diagnosticul diferential Diagnosticul diferential al ticurilor se impune cu: .

de mare amplitudine. la acestia din urma. miscarile coreice presupun o atingere inflamatorie a sistemului nervos central. Clorzoxazon). miscarile hemibalistice sunt miscari unilaterale ale membrelor. absurd. grosiere. capacitatile interne si externe de ajutor si de gradul de copiere a unor comportamente. au un caracter mai amplu si mai grotesc. miscarile coreice apar pe un fond de hipotonie. se mentin si în somn si apar în cadrul clinic general de coree (emotional. activitatile obsesiv. suportul social si familial. combinate cu stari prelungite de tensiune musculara. roborante. Zoloft). vascular). vermiculare. comorbiditatii. miscarile distonice sunt miscari de torsiune mai lente. relatii interpersonale. lipsit de sens.compulsive se aseamana cu tipuri ale ticurilor. fara a pierde din vedere istoria naturala a bolii. fara posibilitatea controlului voluntar. repetitive. ele nu pot fi produse sau reprimate voluntar. neregulate ale muschilor faciali. altele cu Orap. Benzodiazepinele (Diazepam. fiind adesea mai complexe. controlul impulsurilor. localizate distal. Diazepam). de exemplu atingerea unor obiecte. ele nu pot fi controlate voluntar. Unele studii au comunicat rezultate optime cu Clonidina (agonist alfa-2 adrenergic). El nu tinteste doar ticul ca simptom. intermitente. Rispolept). - - - - Tratamentul Tratamentul este individualizat. anxiolitice (Tioridazin. . miscarile mioclonice sunt contractii musculare simple care pot afecta portiuni musculare. dar difera prin scopul lor precis. eventual decontracturante (Mydocalm.farmacologic: neuroleptice (Haloperidol. asocierea ticurilor. pornind de la gradul deficitului functional. prin contextul clinic general si absenta. spasmul hemifacial consta în contractii unilaterale. dar nu sinergic. ci si bolile asociate. capacitatile adaptative ale copilului. stereotipiile copiilor cu retard psihic. fiind strict legate de procesul inflamator. a elementului psihotraumatizant. miscarile atetozice sunt lente. Xanax) pot genera efecte 22 . sedative. stereotipiile din schizofrenie se diferentiaza de ticuri prin caracterul lor metapsihic.respectarea unor legi anatomice. antidepresive (Amitriptilina.

complexându-se. . schimbându-si topografia. perturbari ale functiei hepatice.org www. sah.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului . ticurile pot interfera cu activitatile cotidiene ca scrisul si cititul. disparând lungi perioade de timp.WHO. oboseala. 2.Bucuresti. renale. sublinierea particularitatilor. 4. fizio. Apare adesea disconfortul în situatii sociale.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . incapacitanta.Cluj-Napoca. hipocondriace.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. În cazurile severe. adesea.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. polimorfe. sau a anxietatii de a prezenta defectul în situatii sociale.ki.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal de Ticuri sau Tulb. . Sindromul Tourette este o tulburare cronica. ciocolata. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru.nu se atrage copilului atentia asupra defectului. Tourette. Pot deveni însa intense. Prognostic Ticurile au adesea amploare scazuta. Caz clinic .. dispozitia depresiva. Informatii www.psihoterapie comportamentala si de relaxare. Casa Cărţii de Ştiinţă. Ed.Medicală universitară Cluj-Napoca. jena. anamneza.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. calculator).Lupu V. 5. kinetoterapie.aacap. Activitatea sociala.All Educational. 23 . nici activitatile care cer concentrare atentionala (televizor. dependenta fizica si psihologica.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. gimnastica. sau cu tulburari specifice de dezvoltare. nu sunt indicate alimentele excitante (Cola. ca forme izolate. ataxie. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). Ticurile apar.psych. rusinea. Cluj-Napoca. 6. scolara si profesionala poate fi deteriorata din cauza rejectarii de catre ceilalti. discutia comuna a cazului. dar se pot asocia cu fenomene obsesionale.secundare de tipul somnolenta. cacao). sunt pasagere si foarte mobile.org http://iacapap.Clinical descriptions and diagnostic guidelines.Ed.ASCR.Bucureşti.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului.

Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 12. Apar miscari ample. de 24 . embolul verbal fiind utilizat pentru anticiparea unor cuvinte mai greu de exprimat. Clasificarea ticurilor 11. Pacientul se opreste blocat în fata cuvântului (balbism tonic). Tulburarea de vorbire se accentueaza atunci când copilul vorbeste în public. într-o atmosfera familiala. eritem).3. Se adauga tulburarea de tonalitate. Metode de tratament 13. când vorbeste cu necunoscuti. anancast) . linistita. 5. cu pronuntarea exploziva a cuvintelor. Pe lânga tulburarea de vorbire apare si tulburarea de respiratie evidenta numai în timpul elocutiunii. epuizare. repeta sacadat primele silabe (balbism clonic). gesturi largi.factori favorizanti (suferinta perinatala. Diagnostic diferential. Etiologie . de compensare a deficitului din exprimare (sincinezii). în semiîntuneric.factori predispozanti (debilitate motorie-fonatorie si trasaturi de personalitate pe model anxios. boli somatice) .factor psihotraumatizant Tablou clinic Forme: balbism tonic. prematuritate. depasind cu greu anumite cuvinte. când i se atrage atentia asupra defectului. clonic. la emotii. incompatibilitate Rh. Prevalenta Frecventa tulburarii în populatia infantila este de 0.5-5 % . Cea mai frecventa forma de balbism este cea tonico-clonica (mixta). tonico-clonic. încarcatura vegetativa intensa (transpiratii. Embolalia este adesea prezenta. când lumina este puternica. debilitate în sistemul extrapiramidal. Balbismul Definitie Balbismul (bâlbâiala) este o tulburare functionala motorie care are la baza dissinergia musculaturii care participa la actul vorbirii si al respiratiei. obsesiv.Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 10. Este mai putin intensa când copilul vorbeste cu persoane cunoscute. fiind mai frecventa la baieti.

All Educational. discutia comuna a cazului.org www.ki. anamneza. Informatii www.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .medicamentos: decontracturante (Mydocalm).Clinical descriptions and diagnostic guidelines.Bucuresti. . cu multe cuvinte parazite.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal de tulburare de vorbire. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). . Metode de tratament 25 .. ci numai în scris). 2.ASCR. laconice.psych.org http://iacapap. evitarea raspunsului verbal. . Xanax). În timp. Cluj-Napoca.logoterapie.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 16.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului . teama de a repeta.WHO. antidepresive (Imipramina).Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. Casa Cărţii de Ştiinţă. oboselii. Napoton.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. 6. 5.exemplu: "asa". 4. Levomepromazin. anxiolitice si sedative (Tioridazin. "deci". sublinierea particularitatilor. se instaleaza logofobia. Clasificarea tulburarilor de vorbire 15.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. Tratamentul . Caz clinic . "pai da".Bucureşti. evitarea stresului. de a nu face fata exprimarii.corectarea mediului înconjurator (nu se apreciaza copilul balbic prin ascultare în fata clasei.psihoterapie de relaxare. sau raspunsuri scurte.Ed. Diazepam.aacap.Lupu V.corectarea modului de viata.Cluj-Napoca. . Ed.Medicală universitară Cluj-Napoca.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 14.

dereglarile endocrine. sau care prezinta mictiuni involuntare în timpul zilei (în DSM IV. date de imaturitatea în dezvoltarea sistemului nervos care. Se considera "normal" ca nou –nascutul. pe parcurs. hipotonia si malfunctia (cuduri. anormala tinând seama de vârsta mentala a copilului si care nu este legata de controlul vezical de origine neurologica. Cele mai multe cercetari arata ca baietii sunt de aproximativ doua ori mai frecvent afectati decât fetele. în tara noastra este de 12-15% din numarul total al acestora. La vârsta de 14 ani 1% dintre baieti si 0.consecinte). senzitive.4. se corecteaza. . deficitul de inhibitie în procesul mictional. cresterea sensibilitatii receptorilor vezicali). crizelor epileptice. Prevalenta Enurezisul este întâlnit la ambele sexe si se apreciaza ca procentul copiilor cu aceasta tulburare.U. sugarul. Cei mai multi autori îl definesc ca fiind o "tulburare caracterizata printr-o mictiune involuntara. diurna si nocturna. 14% dintre baieti si fete prezinta cel putin o emisie involuntara de urina pe luna.4. în exclusivitate noaptea). cu trasaturi de personalitate anxios-fobice. beneficiu 26 . sau de o anomalie organica a tractului urinar’’ (CIM 10). instalandu-se controlul voluntar al mictiunii (Rutter. In alte tari prevalenta se situeaza între 5 si 35%. psihiatrii americani considera vârsta limita de instalare a controlului sfincterian urinar de 5 ani la fetite si 6 ani la baieti). copilul mic pâna la 4 -5 ani sa aiba "în mod fiziologic’’ pierderi de urina nocturne sau diurne. Este "enuretic" copilul care pierde urina în somn dupa vârsta de 5 –6 ani. Etiopatogenie -antecedente de suferinta perinatala. sau rude apropiate. traume psihice diverse. dilatari ureterale. infectiile urinare (consecinte ale enurezei prin staza). greselile în educatia sfincteriana.5% dintre fete ramân enuretici (majoritatea.1..A.factorul ereditar. -alte opinii: nedezvoltarea structurilor (vezica infantiloida.5. 1982). Enurezisul Definitie În literatura de specialitate exista numeroase definitii ale enurezisului. care cuprinde punctul de vedere oficial S. sau instabile. Enurezisul si encoprezisul 5.in ~75% din cazuri exista antecedente familiale de enurezis la parinti. In jurul vârstei de 5 ani.

numai dupa ce s-a exclus prezenta unui factor organic posibil declansator. clinice. sau intentionata de urina. în care se produce pierderea de urina. În ceea ce priveste frecventa si ritmul mictiunilor involuntare.secundar.). iar unde contextul clinic sugereaza. suferinte cerebrale (disfunctie pe rinencefal. 1994). Este definit ca o stare de neînsusire a controlului sfincterian. sau al zilei.. examinari paraclinice pentru evidentierea eventualului substrat organic: cistourografie. dupa o etate la care continenta este de asteptat (DSM IV). psihologice. care apare în salve grupate. Tratament 27 . Diagnostic pozitiv Diagnosticul de enurezis nocturn se pune pe baza datelor anamnestice. caracterul epileptic (crize grand-mal produse în somn sau vegetative). involuntara. glicemie. enurezisul sporadic. densitatea urinei.. nu presupune o golire completa a vezici urinare. etc. tulburarea fiind de la nastere. sau cu vârsta mentala sub 4 ani. electroencefalografice. dupa Paule 1969). enurezisul diurn. elementul esential al tulburarii îl constituie emisia repetata. iar enurezisul diurn este prezent doar la 3% din cazuri si de cele mai multe ori. în care copilul a prezentat control sfincterian urinar. în care tulburarea este prezenta noapte de noapte si chiar de mai multe ori în intervalul dintre seara si dimineata. ci doar a unor cantitati mici. sau suprapus (prin examenul sumar de urina. pielografie. examinari coproparazitologice repetate. forma mixta. urocultura. despartite de intervale libere si relativ lungi. sau de veghe. se delimiteaza: enurezisul nocturn (hipnic). apare din când în când. enurezisul intermitent. daca noptile în care are emisiuni de urina alterneaza cu cele în care copilul nu se uda. Enurezisul secundar apare dupa o perioada de cel putin un an (DSM IV. nocturna si pe 24 de ore. în timpul noptii. evaluarea capacitatii vezicale spontane. ca o continuare a perioadei fiziologice de incontinenta. ca accident secundar si aparent întâmplator. Tablou clinic Enurezisul primar este cel mai frecvent întâlnit (75-80% din cazuri. În raport cu perioada de somn. care raspunde de controlul comportamentelor emotionale si vegetative). urografie.. în pat sau în pantaloni. Conform criteriilor de diagnostic acceptate pe plan mondial. Enurezisul nu trebuie diagnosticat la copii sub 5 ani pentru baieti si 6 ani pentru fetite. spina bifida. enurezisul periodic. se disting: enurezisul continuu. ecografie. Enurezisul nocturn apare în cursul somnului. diureza diurna.

reducerea diurezei . Pericolul evolutiv îl constituie suprapunerea infectiilor urinare. gimnastica mictionala.la copiii anxiosi. anamneza. inhibarea hipertoniei parasimpatice. Evolutie si prognostic De cele mai multe ori. lauda. emotivi. agitati (cu simptome accentuate de nevroza . -medicamentos urmareste: combaterea hipertoniei si spasmelor musculaturii vezicii urinare. calendar cu cruciulite. asupra randamentului scolar. 5. care pot autoîntretine tulburarea.în special a celei nocturne. evitarea consumului de excitante (ciocolata.reactii nevrotice). . atenuarea sentimentului de vinovatie si rusine.4. prin amprenta negativa pe care si-o pun asupra dezvoltarii personalitatii copilului. rabdator si optimist în procesul terapeutic. recompense. Caz clinic . cocacola. Dintre medicamentele utilizate mai frecvent în tratamentul enurezisului amintim: Driptane. Enurezisul ridica importante probleme medico-sociale.psihoterapia urmareste: deculpabilizarea copilului. Encoprezisul este pierderea controlului sfincterian pentru materii fecale. alaturi de psihoterapia comportamentala. cacao).2. Psihoterapia familiala urmareste tocmai transformarea anturajului într-un participant activ. Cisrelax. Tratamentul cu Imipramina are efecte bune. mobilizarea lui în terapie prin conditionare pozitiva. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. . comportamentului si adaptarii acestuia în familie si colectivul de copii. Adiuretin.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal de enurezis/encoprezis. discutia comuna a cazului. foarte putini din copii enuretici ramânând cu aceasta tulburare si la vârsta adulta.gimnastica mictionala urmareste marirea capacitatii de contentie a vezicii urinare si cresterea tonusului sfincterului uretral extern supus controlului voluntar. sublinierea particularitatilor 28 . enurezisul are o evolutie spontana favorabila. prin frecventa lor deosebita. Imipramina. sedare . pepsi cola.-crearea unui climat securizant cu rezolvarea conflictelor existente. combaterea infectiilor urinare. a hipotoniei si malfunctiei. cel mai adesea nocturn.

tulburari de somn corelate cu respiratia. sau de somnolenta excesiva. Clasificarea tulburarilor de eliminare 7. Ed.Medicală universitară Cluj-Napoca. narcolepsia.Cluj-Napoca.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .org http://iacapap. Dissomniile sunt tulburari primare de initiere sau mentinere a somnului. 29 .Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului.ki.org www.WHO. sau a ritmului somnului.Bucuresti.Bucureşti. tulburari de somn datorate unor conditii medicale generale. hipersomnia primara.Ed.psych. fiind caracterizate printr-o perturbare a cantitatii.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). Metode de tratament 5. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 8..Lupu V.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. 4. clasifica tulburarile de somn în tulburari primare ale somnului (dissomnii. 2.aacap. 5.All Educational. Casa Cărţii de Ştiinţă. parasomnii).Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. Tulburarile de somn Definitie Asociatia Americana de Psihiatrie în Manualul pentru diagnosticul si statistica bolilor mintale (DSM IV).Clinical descriptions and diagnostic guidelines.ASCR. tulburari de somn asociate altor tulburari mintale (care rezulta dintr-o boala psihica diagnosticata). Aceasta sectiune cuprinde: insomnia primara. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 6. 6.5. tulburari ale ritmului veghe-somn. Cluj-Napoca.Informatii www. calitatii.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .

sau deteriorarea activitatii diurne. teroarea de somn (pavorul nocturn). fiind suficient de severa pentru a produce fatigabilitate marcata în timpul zilei. În debutul psihozelor endogene (schizofrenie. hipnoticele. sau somn neodihnitor cu durata de cel putin 1 luna si care: B. iritabilitate. boala Huntington). sedativele. depresiva. al unei alte boli mintale.Parasomniile au ca element esential un eveniment anormal care survine fie în timpul somnului. hipertiroidismul. Alte tulburari de somn sunt induse de consumul anumitor substante ca: alcoolul. fibromialgia). acetilcolinei si serotoninei. cauzeaza distress sau o perturbare semnificativa în domeniul social. opioidele. boli cerebrovasculare. somnambulismul (automatismul ambulator nocturn). Tulburari de inducere si mentinere a somnului Insomnia se caracterizeaza prin dificultati de adormire sau trezire matinala. E. infectii virale sau bacteriene (hipersomnia din encefalita virala). boli endocrine (hipo. DSM IV considera urmatoarele criterii diagnostice pentru insomnia primara: A. boli musculoscheletale (artrita reumatoida. Perturbarea survine de cel putin trei ori pe saptamâna. enurezisul nocturn. isterica. Perturbarea de somn nu apare exclusiv în cursul unei alte tulburari de somn. Trasatura esentiala a insomniei primare este dificultatea initierii sau mentinerii somnului. Tulburarile de somn datorate unei conditii medicale generale includ boli neurologice degenerative (boala Parkinson. sau D. fie la pragul dintre vigilitate si somn. hipo sau hiperadrenocorticismul). acuza predominanta se concentreaza asupra acestei perturbari si nu asupra efectelor sale asupra somnului si vigilitatii. C. în timpul perioadelor de hiperestrogenie. asociata cu cefalee sau la adolescentii cu nevroza astenica. Simptomul este mai frecvent dupa vârsta de 10 ani. boli pulmonare (bronsita cronica). tulburare afectiva episod maniacal) exista întotdeauna insomnii severe. Trezirea nocturna este prezenta în procent de 37% la copiii cu vârsta de un an (trezire ocazionala) si 61% la cei de 30 . Nu este datorata efectului fiziologic direct al unei substante exogene sau al administrarii unui medicament. Aceasta clasa cuprinde: anxietatea de vis (cosmarul). antihistaminicele si corticosteroizii). amfetaminele si stimulante înrudite. anxioliticele si altele (agonistii si antagonistii adrenergici. cocaina. cu precadere la fetite. 1. ai dopaminei. cofeina. ocupational sau în alte sectoare functionale importante. somn scurt si superficial. obsesivo-fobica.

persoana respectiva are fata palida. Somnambulismul începe în jurul vârstei de 6-12 ani. imobila. 3. la adolescenti frecventa somnambulismului fiind de 2.cinci ani (unul din 5 copii se trezeste în fiecare noapte). se întinde pe perioada adolescentei. mai mult de 5% din durata somnului nocturn. fie în dimineata urmatoare) persoana are amnezie pentru episod. Automatism ambulator nocturn survine. poate exista o scurta perioada de confuzie. spre sfârsitul careia dispare.5%. Cei mai multi adolescenti se trezesc în mod tranzitoriu noaptea. Dupa trezirea din episodul de somnambulism nu exista nici o deteriorare în activitatea sa mentala. Manifestarile episodice nocturne de tip somnambulism se considera astazi ca manifestari psihogene neepileptice. sau în comportament (desi. stadiile 3 si 4 de somn. care contine o activitate delta. Tulburarea ritmului veghe-somn presupune o dereglare între ritmul cerut de ambianta persoanei si ritmul circadian al persoanei. Criteriile de diagnostic DSM IV sunt: A. tinde sa se cronicizeze. tulburarile de acest gen se pot perpetua. Pe lânga mers. Episoade repetate de ridicare din pat în timpul somnului si de mers împrejur. îmbracatul. în timpul primei treimi a perioadei de somn major NREM. Dereglari tranzitorii ale ritmului veghe-somn survin când oamenii îsi schimba rapid fusul orar. de regula. initial. dar care obliga la înregistrari electroencefalografice de somn cu monitorizare video (pentru diagnostic diferential). dar perioadele de trezire nu reprezinta. de regula. mai pot apare miscari motorii perseverative (ciupitul unei paturi. Se estimeaza ca peste 30% dintre copii au avut cel putin un episod. mâncatul. deschiderea usilor. sau al unui cearsaf). de regula. Debutate în copilaria timpurie. La trezire (fie din episodul de automatism ambulator nocturn.1. 2. în cursul primei treimi a perioadei de somn major. sau dezorientare). C. In timpul mersului în somn. B. Parasomniile presupun existenta unui eveniment anormal în timpul somnului. Daca debuteaza la adult. 3. 31 . sau de a comunica cu ea si poate fi trezita cu mare dificultate. mersul la baie. survenind. este relativ areactiva la eforturile altora de a influenta mersul în somn. D.

în timpul fazei profunde NREM.2. Tulburare episodica recurenta. povestind visul. B. dramatica. Nu poate fi stabilit ca un factor organic a initiat si mentinut tulburarea. Se impune diagnosticul diferential cu epilepsia morfeica. fiind mai frecventa la baieti. dar daca se trezesc ei au o explicatie. antideprinul administrat seara având rolul de a ameliora somnul si fenomenele nocturne (atât în pavor cât si în somnambulism. anxietati. aparuta în primele 2-3 ore de la adormire. respiratia rapida si transpiratia. dar s-au trezit numai aparent. de exemplu epilepsia. brusca. ochii sunt larg deschisi. începând cu un tipat de panica. Se ridica în sezut. Agitatia în perioada critica este mare. În contrast. Areactivitate relativa la eforturile altora de a calma persoana în timpul episodului si aproape invariabil. faciesul congestionat. Conduita terapeutica de electie este cu Imipramina (dupa control obligatoriu EEG). Debutul episodului este acompaniat de o dedublare pâna la o cvadruplare a ritmului cardiac.E. solicita ajutor. cu caracter critic. Copiii se pot trezi sau nu în urma cosmarului. tipa. Etiopatogenetic. care survine în cursul primei treimi a perioadei de somn major. cum sunt tahicardia. Anxietate intensa si semne de excitatie vegetativa în cursul fiecarui episod. de obicei în ultima parte a noptii. Apare la 3% din copiii sanatosi. 32 . desi individul continua sa doarma. copiii cu pavor nocturn striga. ambele fiind considerate ca patologie de somn si de anxietate). Se deosebeste de cosmar. Durata este de câteva minute. prezinta miscari dezordonate de aparare. Traseul bioelectric este de trezire. cu linistire ulterioara si amnezie asupra episodului. iar respiratia si bataile inimii mai lente. pavorul nocturn se considera a fi o disociatie a mecanismelor de somn. transpirat. cu durata de 1-10 minute. undele electroencefalografice delta de somn pot fi mai crescute în amplitudine decât sunt în mod uzual pentru faza NREM de somn. Pavorul nocturn (teroarea de somn) este tot o descarcare nocturna anxioasa. 3. C. care se datoreaza viselor fragmentate ce au loc pe durata somnului REM. Prognosticul este bun. Criterii de diagnostic pentru pavorul nocturn: A. Înaintea unui episod sever. dar nici un vis detaliat nu este evocat.

poate apare si în stari anxioase. în etiologia ei fiind propuse mai multe ipoteze: deprivarea materna. Comportamentul poate fi ritualistic. depresive. administrarea scurta perioada de hipnotice si anxiolitice duce la disparitia tulburarilor. satisfacerea erotica. Anxietatea de vis (cosmarul) este un vis terifiant. Se asociaza adesea cu pavorul nocturn si cu alte manifestari de stress posttraumatic. ocazional. securitate sau stima de sine. cu aparitie înainte de adormire. melancolia de involutie. realizând un episod de "trezire electroencefalografica" (Gaustaud). Apare la copiii normali. sau a unor teme similare.4. sau în faza de somn superficial. tulburarea este mai frecventa la femei. Prezenta la 5-6% din populatie. Nu poate fi stabilit ca un factor organic a initiat si mentinut tulburarea. care conduce frecvent la trezirea subiectului. la subiecti cu anxietate generalizata. stimularea insuficienta. benzodiazepinele. însotit de anxietate si de o senzatie de opresiune respiratorie. psihoterapia cognitiva si de relaxare. Anumite medicamente ca reserpina. fiind absent în somnul profund. Se încadreaza între fenomenele care produc modificari importante în electrogeneza cerebrala hipnica. în unele forme de retard mental. De aceea. Desi cosmarul este caracteristic perioadei de impregnatie alcoolica cronica si perioadei de sevraj din farmacodependente. 3. Jacto capitis nocturna (lovirea cu capul si rotirea lui) presupune existenta unor automatisme habituale hipnice. nu adolescentilor. în timp ce copilul se trezeste sau se pregateste pentru somn. Abstinenta brusca de medicamente care suprima somnul REM (triciclicele). Tulburarea este caracteristica copiilor mici. Adesea se produce o recurenta a aceleiasi teme. Aceste vise înfricosatoare se petrec în cursul somnului REM. Rezolvarea situatiei psihotraumatizante. cu amenintari la supravietuire. la hiperkinetici. antidepresivele triciclice. 3. tratamentul vizeaza o psihoterapie comportamentala. D. de obicei în ultima parte a noptii. care poate fi asociat cu cresterea în intensitate a onirismului si cu posibila aparitie a cosmarurilor. dezorientare si miscari motorii perseverative. Intensitatea miscarilor variaza de la usoare. la viguroase. debutul oniric al schizofreniei. sau condus cu constiinciozitate. tioridazina.3. cosmaruri. de exemplu o tumora cerebrala. caracterizate prin balansarea ritmica a capului cu o frecventa de 1-2 cicli/secunda. 33 . induce în general un rebound REM.cel putin câteva minute de confuzie. mesoridazina. s-au raportat a cauza.

1. 3.8. 4. sau spre starea de veghe. B. apare atât în somnul lent. intoxicatii. producând un zgomot de scrâsnire. în care constienta nu este suspendata complet. 34 . Somnilocvia este o manifestare episodica nocturna neconvulsivanta. Hipersomnia primara raspunde.6. cu instalare progresiva. fie ca episoade de somn prelungit. Ele pun în contact în afara masticatiei. Se poate manifesta intermitent sau tranzitoriu. nejustificate. ocupationale. boli infectioase febrile. 3. sau în alte arii importante. sau în alte tulburari mintale. repetate. sau sa evolueze spre coma. fiind însotita adesea de enurezis si somnilocvie. Bruxismul.7.5. reprezentata de o vorbire inteligibila sau nu. apar în stadiile superficiale ale somnului lent. poate fi reversibila. scarpinat. Tulburarea debuteaza la scolar. D. În sindromul picioarelor nelinistite apar parestezii la nivelul membrelor inferioare.3. Hipersomnia este o stare intermediara între cea de veghe si somn. C. Poate avea cauze organice. Somnolenta excesiva nu apare exclusiv în alte tulburari de somn. 4. Sunt fiziologice. suprafetele ocluzale ale dintilor. cunoscuta si sub denumirea de automatism verbal nocturn. Somnolenta excesiva trebuie sa fie suficient de severa pentru a cauza un distress clinic semnificativ sau o înrautatire a functiilor sociale. Somnolenta excesiva cel putin o luna. cu aparitie în perioada de tranzitie dintre somnul profund spre somnul superficial. care cuprind toata musculatura. în conformitate cu DSM IV urmatoarelor criterii de diagnostic: A. considerat ca facând parte din automatismele masticatorii. care afecteaza circa 5% din populatia generala. Miscarile musculaturii masticatorii (în special a celei care închide gura) sunt coordonate. de a freca un picior de altul. afectiuni ale sistemului nervos. A fost definit ca o miscare de frecare a dintilor într-un alt moment decât masticatia alimentelor. cât si în somnul REM. rapide si involuntare. fie episoade de somn în timpul zilei. Miscarile gestuale nocturne de tip mângâiat. Hipesomniile includ tendinta generala de somnolenta diurna. Tresaririle hipnagogice sunt secuse musculare intense. 3. însotite de nevoia imperioasa de a misca gambele. cu aparitie aproape zilnica.

Calitatea actuala a somnului nocturn este normala. Narcolepsia se caracterizeaza printr-un acces brusc. sau halucinatii oniroide. iar diagnosticul nu poate fi confirmat decât în pubertatea tardiva. la câtiva ani de la debutul somnolentei. Atacurile necontrolabile de somn diurn apar în timpul unor activitati monotone sedentare. ce reprezinta simptomul fundamental. C.2. Pierderea tonusului muscular nu afecteaza muschii respiratori si pe cei ai globilor oculari. pentru a reveni câteva ore mai târziu. sau unei conditii medicale generale. dar poate afecta si toata musculatura 35 . lectura. Criterii de diagnostic DSM IV: A. Vârsta debutului se situeaza la pubertate. Clinic. Lipsa unei suferinte organice. Atacurile de somn trebuie sa apara zilnic pe o perioada de cel putin 3 luni. Somnolenta descreste tipic dupa un atac de somn. privitul la televizor. Prevalenta tulburarii în populatia generala este sub 1%. care poate apare si la persoane sanatoase. cum ar fi. la aproximativ 70% din subiecti. 4. elemente de somn REM în perioada de tranzitie între somn si veghe. Afectiunea se asociaza cu manifestari patologice ale somnului REM. se poate limita numai la muschii capului si gâtului. favorizata uneori de circumstante emotionale. de obicei. respectiv criza de somn. Episoadele de somn dureaza de la secunde la 30 de minute si chiar mai mult.E. se manifesta în principal prin atacul de narcolepsie. posttraumatism cerebral). Boala Gelineanu este definita ca o hipersomnie cu caracter primitiv. nu se datoreaza efectelor psihologice directe ale unei substante. durata episodului major de somn (pentru cei mai multi somn nocturn) poate dura de la 8 la 12 ore si este de multe ori urmata de dificultate la trezire dimineata. dar exista si forme secundare (postencefalitic. sau a unui consum de medicamente care sa explice simptomatologia. sau chiar orelor. Prezenta a una sau doua din: catalepsie. de exemplu. Cataplexia apare. cu durata de ordinul minutelor. statul în clasa. fara a trece prin fazele 3-4 ale somnului. a unei nevoi irezistibile de somn. de scurta durata. conducerea automobilului (situatiile de hipoactivitate exagereaza tipic gradul de somnolenta). B. La indivizii cu hipersomnie primara. Ocazional.

se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului 36 . tulburarile rezolvânduse totdeauna la sfârsitul adolescentei. somn neodihnitor.5. Starea de constienta este pastrata în timpul episodului cataleptic. hiperfagie. Somnolenta este considerata ca un simptom important al sindromului. Methilphenidate). bolnavul trezindu-se cu senzatia penibila de oboseala. datorate disfunctiei hipotalamice. Exista similaritati cu sindromul Pickwickian.2. Tulburarea de somn se datoreaza conditiilor de ventilatie din timpul somnului (de exemplu apneea de somn. somn superficial. 4.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal tulburare de somn. 4.org www. sau hipoventilatia alveolara centrala).ki. mai ales la pacientii cu obezitate severa.voluntara. 4. iritabilitate. Etiologia este necunoscuta. hipogonadism.aacap. agresivitate. ca si cum nu ar fi dormit deloc. unde sunt însa asociate insomnii de adormire. cosmaruri. Asociaza hipersomnie periodica cu bulimie. Somnolenta diurna apare ce simptom constant în nevroze. Unii psihiatri recomanda stimulante (Amfetamine. Sindromul Prader Willi se caracterizeaza prin somn excesiv. 4. dezinhibitie sexuala. hipotonie neonatala. În unele cazuri s-au obtinut rezultate bune cu Carbonat de litiu.3. apare la baieti spre sfârsitul pubertatii.6. Tulburarile de somn legate de respiratie (apneea repetata în timpul somnului) duce la hipersomnolenta diurna.psych. Caz clinic . vise terifiante. Sindromul Kleine Levin este rar. Crizele survin de 2-4 ori/an si pot dura zile sau saptamâni. anamneza. retardare mintala. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. dar prognosticul este bun. sublinierea particularitatilor Informatii www. obezitate. Poate debuta prin cianoza datorata apneei de somn. statura mica. Tratamentul puseelor se face cu neuroleptice (clorpromazina). discutia comuna a cazului.org http://iacapap.

6.1. 4. 2.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .Bibliografia obligatorie si facultativã 1. anamneza. Cluj-Napoca.. Ed.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială.6.2. Metode de interventie terapeutica Capitolul 5. Anorexia mintala 5.ASCR. 6. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 11. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).Bucuresti.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica.Lupu V.Ed. referat teoretic.Clinical descriptions and diagnostic guidelines. examen psihic.Bucureşti.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. 5. Casa Cărţii de Ştiinţă.Cluj-Napoca. Tulburari de alimentatie (anorexie si bulimie) Tabla de materii 5. Bulimia Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 9.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. Clasificarea tulburarilor de somn 10.All Educational.6. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential 37 .WHO.Medicală universitară Cluj-Napoca.

Abraham.6. indusa si/sau sustinuta de pacient. Persoana cântareste mai putin de 85% din greutatea normala corespunzatoare vârstei si înaltimii. Frica intensa de a nu deveni obez. Amenoree (absenta a mai mult de 3 cicluri consecutive. Longmore. care a descrie un caz tipic de anorexie mentla (S. 1997). la fetele adolescente (perioada de tranzitie de la copilarie. familiali. În acest interval. mai rar fiind afectati adolescentii baieti si barbatii tineri (Meila. Etiologie Tinând cont de complexitatea anorexiei.Anorexia mintala Definitie Termenul a fost utilizat pentru prima oara de medicul englez William Gull în 1873. Conform criteriilor de mai sus. un singur factor etiologic cu greu poate fi implicat. De obicei. de obicei. 1997). Tulburarea apare. pacientul poate pierde 38 . individul mentine o greutate corporala care este sub nivelul minimal normal corespunzator vârstei si înaltimii criteriul 1). Tablou clinic Criteriile de diagnostic DSM-IV/ICD 10. la adolescenta) si femeile tinere. în absenta administrarii anticonceptionalelor) la femeile postmenarha (Collier. reducerea greutatii se realizeaza mai întâi prin reducerea totala a alimentelor ingerate. Teorii curente sustin o etiologie multifactoriala cu numerosi factori determinanti si factori de risc ce interactioneaza (Garfinkle. Saptamâni. Acest model e bazat pe urmatorii factori de risc: individuali. chiar luni pot trece pâna când acest comportament e observat de ceilalti. Anorexia mentala este o tulburare caracterizata prim pierderea deliberata de greutate. Levellyn-Jones. 1991).1. biologici si precipitanti. O alternativa si un ghid ceva mai strict (utilizat în ICD-10) îl reprezinta BMI (calculat ca greutatea în kilograme raportata la patratul înaltimii exprimate în metri) care trebuie sa fie mai mica sau egala cu 17. oprirea sau încetinirea cresterii si a dezvoltarii). Tulburari de imagine corporala.5. socioculturali. chiar si atunci când este subponderal. Milea 1988). Garner. 1982). alimentelor bogate în carbohidrati si curând pacientul devine un expert cu privire la continutul caloric al diferitelor tipuri de alimente si bauturi. Dieta tipica începe cu o reducere a dulciurilor si a caloriilor. Exista patru criterii diagnostice: Greutatea corporala mai mica de 85 (din greutatea ideala). Hedgetts. tulburari de imagine corporala si o tulburare endocrina generalizata care include axul hipotalamo-pituitar-gonadal ce determina întârzierea menarhei sau amenoree secundara (Graham. secundara unui factor psihotraumatizant. Definitia OMS (Organizarea Mondiala a Sanatatii): anorexia mentala este afectiunea caracterizata prin pierderea deliberata în greutate (sau în cazul copiilor la prepubertate.5 kg/m2. D.

Cu toate ca unii pacienti cu anorexie nu prezinta modificari de laborator. secretiei scazute de estrogeni si secretiei crescute de cortizol). Pot sa apara: anemie normocroma. • bradicardie sinusala sau aritmie (pe EKG). menarha poate fi întârziata de anorexie. de obicei nu dispare odata cu reducerea greutatii. Metode suplimentare de reducere a greutatii includ: provocarea varsaturilor. • nivel seric al estrogenilor scazut la femei iar la barbati nivel seric scazut al testosteronului. hiperamilazemie ocazional. Ei pot folosi o mare varietate de tehnici pentru a estima greutatea sau dimensiunile corpului. • tulburari difuze reflectând o encefalopatie metabolica. altele realizeaza ca sunt slabe. amenoreea (secundara nivelului scazut al secretiei de estrogeni datorat secretiei reduse de FSH si LH) este un indicator al disfunctiei endocrine din anorexie (criteriul 4). hipocloruremie secundar varsaturilor. • acidoza metabolica secundar abuzului de laxative. Persoanele cu aceste tulburari se tem de cresterea greutatii (criteriul 2). aritmii). în stadiile avansate ale bolii. abuzul de laxative sau diuretice si exercitiile fizice excesive. masurarea obsesiva a partilor corpului folosirea intensiva a oglinzii pentru a verifica zonele "grase". cum ar fi: cântarirea excesiva. probleme cardiovasculare (hipotensiune arteriala severa. • alcaloza metabolica.. Investigatii Lipsa aportului alimentar precum si provocarea varsaturilor pot afecta serios stare generala a persoanelor cu anorexie. • nivel seric al tiroxinei (T4) scazut sau normal iar al triiodotironinei (T3) scazut. dar tot sunt preocupate ca anumite parti ale corpului sunt prea grase. Amenoreea este de obicei consecinta reducerii greutatii dar la unele persoane poate sa o preceada. • hipercolesterolemie. Unele persoane se simt supraponderale. probleme dentare si osteoporoza (secundar nivelului scazut al calciului ingerat si absorbit. • cresterea ureei sanguine secundar deshidratarii. Provocarea varsaturilor si abuzul de laxative si diuretice pot determina: • leucopenie si anemie usoara (trombocitopenia e rara). La femeile postmenarha. 39 . În perioada de prepubertate. subnutritia poate avea efecte majore asupra sistemelor si organelor si poate produce o serie de tulburari. Tulburarile de imagine corporala sunt de asemenea prezente la aceste persoane (criteriul 3). hipocalcemie.controlul acestei diete. Aceasta fobie de a nu fi gras. hipofosfatemie. afectarea functiei renale (secundar deshidratarii cronice si hipokalemiei). normocitara. • hipomagnezemie.

Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului.Cluj-Napoca.ki. Pentru obtinerea acestor obiective exista mai multe metode terapeutice.org http://iacapap. dietele extrem de stricte.Clinical descriptions and diagnostic guidelines. Terapie farmacologica si daca este cazul terapia comorbiditatilor.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. Caz clinic . 2.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială.ASCR.Medicală universitară Cluj-Napoca. suportiva si interpersonala.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .org www.Lupu V.Bucureşti.Terapie Obiectivele tratamentului • Determinarea pacientei sa obtina o greutate în limite normale.9. 5.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . corespunzând unui indice al masei corporale. anamneza.aacap. • Eliminarea comportamentelor periculoase de mentinere a greutatii ca: abuzul de diuretice. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. 6.WHO.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal anorexie si /sau bulimie.. discutia comuna a cazului.Ed. • Ajutarea pacientului sa-si schimbe modul de viata. laxative. Informatii www. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 40 . 4.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. Pe primul loc ar fi psihoterapia cu metodele cognitiv-comportamentala. Ed. • Educatia pacientei asupra alimentatiei normale si eliminarea falselor mituri despre alimente si alimentatie. • Abordarea terapeutica a altor probleme care pot întretine si agrava tulburarile alimentare.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.psych.All Educational. Casa Cărţii de Ştiinţă. • Câstigarea insight-ului asupra comportamentului alimentar si întelegerea cauzelor care-l fac sa persiste. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). varsaturile autoinduse. Cluj-Napoca. sau într-o limita realista daca este obeza. sublinierea particularitatilor. BMI 19-24.Bucuresti.

Episoade repetate de excese alimentare.1. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 2. Etiologie Factorii etiologiei ai bulimiei mentale se suprapun în mare parte cu cei ai anorexiei mentale. 1993). . Conform criteriilor de mai sus. Criteriile de diagnostic ale bulimiei mentale sunt: . familiali.Lipsa sentimentului de control în cursul exceselor alimentare.Greutate corporala mai mare decât cea inclusa în diagnosticul anorexiei (diagnosticul de anorexie îl devanseaza pe cel de bulimie). alimente hipercalorice. ambele fiind rezultatul fricii de a nu se îngrasa (Rutter. în general mai putin de 2 ore) a unei cantitati de alimente care e considerata ca fiind mai mare decât ar consuma majoritatea indivizilor în conditii similare (criteriul 1). Tablou clinic Criteriile de diagnostic DSM-IV/ICD 10. factorii precipitanti si favorizanti. Bulimia mentala este un sindrom caracterizat prin repetate pusee de supraalimentare si o preocupare excesiva privind controlul greutatii corporale. Majoritatea pacientelor nu au tulburari de personalitate dar exista unele la care anumite trasaturi aparte pot fi identificate. .Folosirea regulata a mecanismelor de învingere a efectelor de crestere ponderala determinate de excesele alimentare (de ex.2. laxative. Excesele alimentare par a fi mai mult o alimentare cu o cantitate mare de mâncare decât preferinta pentru anumite alimente cum ar fi carbohidratii. Principii de tratament 5. nutritia excesiva e definita ca: consumarea într-o "perioada discreta de timp" (o perioada limitata. În majoritatea cazurilor este vorba despre acesti factori: individuali. în special de tip instabil-emotional impulsiv sau border-line. . ca si înghetata.Bulimia mentala Definitie Bulimia mentala a fost considerata initial o varianta a anorexiei mentale. rusinate de tulburarile lor alimentare si încearca sa ascunda simptomele lor. efort fizic excesiv).Preocupare excesiva permanenta cu privire la greutatea corporala.6. conducând pacientul la adoptarea de masuri extreme pentru a diminua îngrasarea datorita alimentelor ingerate (Thompson. Tipul de alimente consumate în timpul unui "puseu" include: dulciuri. declansarea varsaturilor. socioculturali si biologici. Într-o corespondenta ce a devenit clasica în domeniu. Au fost descrisi o serie de pacienti ce prezentau 2 caracteristici: o nevoie imperioasa de a se supraalimenta urmata de provocarea varsaturilor. Persoanele cu bulimie sunt. . Russell (1979) a introdus termenul de bulimie mentala pentru a descrie o varianta de anorexie mentala. sau prajiturile. Abuzul alimentar se petrece în general în secret sau cât mai 41 . 1994). de obicei.

. acesti factori fiind cei mai importanti în autoevaluare (criteriul 4).cresterea stimei de sine.scaderea preocuparii excesive fata de mâncare. Tratamentul practic al bulimiei mentale include monitorizarea zilnica si auto-monitorizarea comportamentului alimentar si a meselor.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1.învatarea unui program strict cu 3 mese/zi + 2 gustari. 42 .ki. Caz clinic .internare aflata pe sectie cu diagnostic principal anorexie si /sau bulimie. sublinierea particularitatilor. a varsaturilor provocate si a altor abuzuri.org http://iacapap.org www. Cluj-Napoca. anamneza. Terapia farmacologica. foame intensa secundara unei diete restrictive sau sentimente legate de forma corpului. .mentinerea greutatii în limite normale.înlaturarea comportamentului de mentinere a greutatii. greutate si mâncare. . examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. .dezvoltarea unei noi atitudini fata de mâncare si propriul corp. "Îndoparea" poate scadea disforia. dar în general prin discreditarea autocriticii pot urma stari depresive. . Nutritia excesiva e declansata de o stare de depresie.recunoasterea factorilor precipitanti ai puseului. Oricum diagnosticul de bulimie nu trebuie pus când tulburarile apar numai în timpul episoadelor de anorexie mentala (criteriul 5). . Un episod de alimentatie excesiva e de asemenea acompaniat de lipsa de control (criteriul 2). Informatii www. . . . Indivizii cu aceste tulburari se pot asemana cu cei cu anorexie mentala în teama lor de a creste în greutate.psych. O alta caracteristica esentiala a bulimiei mentale este utilizarea de comportamente compensatorii inadecvate pentru a preveni cresterea în greutate (criteriul 3).aacap.rezolvarea prin alte mijloace a starilor de tensiune si indispozitie. în dorinta de a slabi si în nivelul de insatisfactie privind corpurile lor. Casa Cărţii de Ştiinţă.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. Cea mai frecventa metoda este autoinducerea varsaturilor dupa un episod de exces alimentar. stres. Persoanele cu bulimie mentala acorda o importanta deosebita formei corpului si a greutatii. Terapie Obiectivele tratamentului Obiectivele tratamentului.retras posibil. discutia comuna a cazului.

Ed.4. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. 4.Bucureşti.Clinical descriptions and diagnostic guidelines.Medicală universitară Cluj-Napoca.All Educational.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . 5.3. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 4. Tabla de materii 6. clasificarea. Sindromul Asperger 6. Sindromul Rett Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia. 6.WHO.Lupu V. Principii de tratament Capitolul 6. Clasificarea tulburarilor de spectru autist la copii si adolescenti.Bucuresti.1.. Autismul clasic 6.2.ASCR.2. 6.Ed. abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in 43 .Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 3. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .Cluj-Napoca. Tulburarile de spectru autist (TSA) la copii si adolescenti.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.

si nu se remit niciodata. posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica. in toate situatiile de viata. “Spectrul autist” (numit si “continuum autist”) se refera la conceptia ca tulburarile autiste nu s-ar deosebi calitativ. Hans Asperger. Ele pot aparea din cea mai mica copilarie pana la varsta de cinci ani.nespecificată altfel/PDDNOS. Rutter (1978) şi Wing (1979. a descris in acelasi timp o forma atenuata a tulburarii. autistii sunt clasificati in “low-functioning” (“triada Wing”. cu retard mintal mediu/sever) si “relativ highfunctioning” – acestia din urma neavand asociat si retard mintal. Sindromul Rett. text revizuit. fenotipul autist mai larg. manifestandu-se. ci doar cantitativ (gradul de severitate a tulburarii) – aici intra “trasaturile autiste”. 2000 elaborat de Asociatia Americana de Psihiatrie) conţin categoria “Tulburări pervazive de dezvoltare” (Pervasive Developmental Disorders) care cuprinde 5 diagnostice: Tulburarea autistă. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential Definitie În 1943 doctorul Leo Kanner la Johns Hopkins Hospital a descris pentru prima data 11 copii care s-au prezentat la clinica sa cu o combinatie de grave deficite de vorbire. precum si de comportamente repetitive si stereotipe. anomalii în interactiunea sociala si o înclinatie spre comportamente stereotipe. 44 . Ambele sisteme de diagnostic (ICD 10Clasificarea Internationala a Maladiilor elaborata de Organizatia Mondiala a Sanatatii şi DSM IV-TR -Manual de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor mentale. Toate sunt caracterizate de afectarea capacitatii de comunicare si a interactiunilor sociale. Prin interventie specializata pot fi insa ameliorate semnificativ. 1993). Tulburarea dezintegrativă a copilăriei şi Tulburarea pervazivă de dezvoltare. Uneori. repetitive. cunoscuta azi drept sindrom Asperger. examen psihic. in diferite grade. referat teoretic. Criteriile de diagnostic folosite în prezent sînt în primul rînd rezultatul lucrărilor lui Creak (1961). Sindromul Asperger. Exista multe similaritati intre autistii cu functionalitate buna si sindromul Asperger. editia a IV-a. in Austria. Aceste interferari calitative caracterizeaza profund persoana afectata.patogeneza. anamneza.

Aproximativ 70% dintre copiii afectati au grade diferite de retard psihic. funcţionale sau chimice. Autismul infantil este de departe cea mai cunoscuta tulburare pervaziva de dezvoltare. interesele sau realizarile cu altii. O lipsa a dezvoltarii relatiilor interumane e frecvent prezenta si poate rezulta din dezinteresul total in socializare sau din absenta deprinderilor nesesare socializarii. In ceea ce priveste interactiune sociala clinicianul trebuie sa evalueze folosirea comportamentului non-verbal in interactiunea cu altii. Tulburarile in oricare din aceste domenii pot fi subclinice. comportamente si interese restrictive sau stereotipe. dar de obicei nu compenseaza lipsa limbajului prin forme alternative de comunicare. scale de observaţie. interviuri. gesturilor sau alte comportamente non-verbale in interactiune cu alti oameni. A doua mare arie evaluata de clinician e comunicarea. comunicarii. aptitudinile de comunicare sau prezenta unui comportament. Unii achizitioneaza o cantitate insemnata de cuvinte. Tipic prezinta o lipsa a 45 . Tulburările din spectrul autismului trebuie diagnosticate de către echipe multidisciplinare (psihiatru. aceasta fiind cea mai comuna comorbiditate. diferenţe structurale. Cei care dezvolta limbaj prezinta ciudatenii ca de exemplu ecolalia (imitarea imediata sau intarziata a frazelor auzite sau repetitia unor cuvinte sau fraze care nu au o functie comunicativa. Etiologie Nu s-au descoperit încă factorii biologici specifici care ar provoca apariţia autismului. Aceste anomalii trebuie sa fie prezente inaintea varstei de trei ani. Ii pot conduce pe altii de mana spre lucrurile dorite. Tipic prezinta o intarziere sau o lipsa de dezvoltare a limbajului. dar le lipsesc deprinderile necesare pentru a initia sau sustine o conversatie sociala. psiholog clinician. deşi cercetările din ultimii ani au relevat existenţa anomaliilor şi disfunctionalităţilor în diverse regiuni şi sisteme ale creierului. Evaluarea presupune aprecierea comportamentului si cognitiei individului in cele trei arii de interes. de exemplu folosirea gesturilor. pediatru. Deteriorarile calitative care definesc aceste conditii sunt clar deviante in raport cu nivelul de dezvoltare sau varsta mentala a individului. Allen. usoare. marcate sau oriunde intre. asistent social) care să utilizeze instrumente validate de diagnostic: chestionare.1988). logoped.Tulburarile de dezvoltare pervaziva sunt caracterizate prin deteriorare severa si pervaziva in diverse domenii de dezvoltare: aptitudinile de interactiune sociala reciproca. profesor de educaţie specială. expresiei faciale. Pot exista deficiente in folosirea contactului vizual. Presupune o alterare marcata si persistenta in timp a interactiunii sociale. Multi autisti nu-si impartasesc entuziasmul. Tablou clinic Criteriile de diagnostic DSM-IV/ICD 10. interese si activitati stereotipe.

repetitiv. miscari ale degetelor si mainilor. Copilul poate deveni foarte suparat daca apare o schimbare brusca in activitatea cotidiana. Persoanele cu autism prezinta miscari repetitive ale corpului. A treia arie e reprezentata de modelele comportamentale. Se creeaza situatii sociale “tintite”. Aptitudinile verbal expresive trebuie sa fie la un nivel de cel putin 3 ani pentru ca un clinician pregatit in acest instrument sa poata evalua comportamentul 46 . interactiunii sociale sau jocului imaginativ la copil si adolescent. in care probabilitatea aparitiei unui anumit comportament este mare. Interviul pentru diagnosticul autismului (Autism Diagnostic Interview/ADI) poate stabili prezenta autismului la copiii în vârsta de peste 2 ani. acesta tinde sa fie solitar. Ei au de obicei un repertoriu de interese si activitati relativ limitat. Intregul interviu dureaza aproximativ 90 minute. Aceste persoane pot prezenta atasamente anormale fata de diferite obiecte (de exemplu o lingura de lemn) si/sau preocupari fata de obiecte sau parti parti din obiecte (fascinatie pentru clante). Scala de diagnostic şi observare a autismului (Autism Diagnostic Observation Scales/ADOS) este un instrument semistructurat de observare. interactiunile sunt mai putin structurate. colectionarea de obiecte inutile sau au un interes neobisnuit pentru anumite obiecte. Instrumente frecvente utilizate: 1. posturi ale corpului. interesele si activitatile individului autist. leganat. Unii autisti arata o preocupare pentru unul sau mai multe comportamente repetitive.spontaneitatii in joc sau un deficit al jocului imititativ. dar nu se limiteaza la ele. Exista 4 module. dar putine din aceste sunt considerate “gold standards”. caracterizat de comportamente repetitive si atasament fata de rutina. Activitatile sunt structurate ca materiale. Durata unei examinari este de aproximativ 20 minute. de exemplu trenuri sau lifturi. pentru analiza comunicarii. Au fost construite numeroase scale observationale. numite frecvent “stereotipii” sau comportamente “autostimulatoare”. Este un interviu standardizat semistructurat pentru persoanele care ingrijesc copiii si adultii cu autism. daca sunt pusi sa stea in alte banci la scoala sau daca o piesa de mobilier e mutata. iar cand deprinderile jocului sunt prezente. Acestea includ. ca aliniera obiectelor. El consta intr-un algoritm de diagnostic schitand criteriile din DSM-IV sau ICD-10 si furnizeaza o structura pentru intrebari si interpretarea raspunsurilor 2. in functie de nivelul de dezvoltare si de capacitatea de exprimare lingvistica a copilului. scuturarea bratelor si alte manierisme.

Cele trei componente principale sunt utilizarea sistematica a tehnicilor comportamentale. Scala de evaluare a autismului infantil (Childhood Autism Rating Scale/ CARS) evalueaza miscarile corpului. sa se joace cu jucarii sau sa poarte o conversatie.varsta limbajului 4. DeVellis & Daly (1980) si consistenta interna a scalei pare a fi adecvata pentru a fi considerata o masura valida. Programul pune pe primul plan educatia si nu psihoterapia. A fost dezvoltata de Schopler. comunicare 5.varsta mentala . . adaptarea la schimbare. agresivitatea sau hiperactivitatea). relatia cu alti oameni. Reichler. Printre cele mai cunoscute programe de interventie care tintesc ameliorarea sau rezolvarea dificultăţilor sociale. joc. in identificarea dificultatilor comportamentale ale copilului si in elaborarea obiectivelor 47 . Determinarea abilitatii de utilizare a limbajului 3.Analiza comportamentală aplicată . dezvoltarea unor aptitudini pentru functionarea independenta. Stabilirea altor factori psihosociali relevanti Terapie Obiectivele tratamentului sunt facilitarea dezvoltarii sociale si a limbajului.Applied Behavioral Analysis (ABA) A fost dezvoltata de Lovaas si implica un stimul (o sarcina care necesita raspuns) si o intarire pozitiva de fiecare data cand copilul raspunde corect. Etape de diagnostic 1. ascultare. presupune o instruire intensiva cu un specialist. Stabilirea corespondentei comportamentale cu: . consilierea familiei. sa spuna o poveste.social si functionalitatea copilului. de obicei unu la unu pentru minim 20 ore pe saptamana si un training parental pantru ca parintii sa poata oferi interventie aditionala. diminuarea problemelor comportamentale (comportamentul ritualic. de limbaj sau comunicare şi comportamentale sunt: .varsta cronologica . Identificarea conditiilor medicale 6. comunicare verbala. sa demonstreze cum se face un anumit lucru. Se urmareste ajutarea parintilor in sustinerea interventiilor efectuate de specialisti si in monitorizarea activitatilor de stimulare la domiciliu.Treatment and Education of Autistic and Communication Handicapped Children (TEACCH) A fost elaborat in 1980 de Schopler si colaboratorii sai care au implicat parintii ca si co-terapeuti in programele educationale. Stabilirea problemelor specifice ale aptitudinilor sociale. 3. Determinarea nivelului cognitiv (nonverbal si verbal) 2. Acesta trebuie sa ceara ajutor.

performantele cognitive. Conduitele educative sunt invatate de catre parinti dupa o observare prealabila a celor specializati. motricitatea generala. Autism Spectrum Screening Questionairre. Interventia personalizata presupune stabilirea prioritatilor impreuna cu parintii in diferite domenii. Pe masura ce copilul creste incepe sa inteleaga si sa foloseasca un comportament social mai adecvat si prezinta o imbunatatire a abilitatilor sale sociale. MCHAT. dar studiile pe termen lung au raportat ca majoritatea vor continua sa prezinte caracteristici ale spectrului autist de-a lungul intregii vieti. Activitatile propuse vizeaza imitatia. Acest progres continua pe parcursul vietii adulte. mediu si lung. Nu sunt protejati pentru dezvoltarea altor tulburari psihice. dar pot dispune de programe speciale pentru timpul liber. Totusi ele nu trebuie tratate in mod diferit sau ca o populatie care nu este capabila sa atinga 48 . Copilul trebuie sa ofere o pictura in schimbul a ceea ce doreste. autonomia. Multi vor continua sa locuiasca cu familia sau in locuinte protejate si vor atinge un nivel elementar de educatie. perceptia. o profesie. .pedagogice sau comportamentale. Altii pot locui singuri. Se fixeaza in scris obiectivele pe termen scurt. coordonarea oculo-manuala. Detectarea precoce a tulburarilor pervazive de dezvoltare Instrumente de screening recomandate in protocoalele internationale: CHAT. Dupa o perioada de antrenament parintii sunt implicati in munca de echipa fiind asistati si apoi evaluati. in special tulburari depresive si vor avea nevoie de ajutor specializat pentru acestea. joburi limitate.Picture Exchange Communication Sistem (PECS) A fost dezvoltat in SUA de Bond si Frost (1994). Tinta este de a incuraja copilul sa initieze dialogul si poate sa foloseasca propozitii in imagini pentru a face comentarii sau a cere ceva. Drepturile persoanelor cu autism Persoanele cu autism sufera de o tulburare cronica si constituie un grup vulnerabil aparte chiar printre cei cu alte disabilitati din cauza nevoilor lor speciale. cu suport din partea familiei sau serviciilor de asistenta sociala. semiindependent. sociabilitatea. astfel ca tulburarea este mult mai greu de identificat decat in copilarie. motricitatea fina. mai ales daca beneficiaza de suport educational difentiat. copii.ASSQ. Unii adulti ajung sa traiasca independent. frecvent care nu implica un nivel ridicat de inteligenta sociala. pot avea un partener de viata. Este de remarcat ca cei care evolueaza bine sunt adesea supusi unui stres imens pentru a se mentine “conformi” si vor continua sa aiba nevoie de suport si ajutor in dezvoltarea strategiilor de coping. comportamentul. Evolutie Exista afirmatii conform carora unii dintre copiii cu diagnostic de autism recupereaza retardul in achizitii si ca pe parcurs tulburarea nu mai este evidenta. competenta verbala.

Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. sublinierea particularitatilor. anamneza.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului.autismromania. autodeterminarea si demnitatea.org www. Metode de interventie multidisciplinara 20.psych.Lupu V.autismtransilvania. 2.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.ki.aacap. Caz clinic .All Educational.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . 4. Semne precoce si instrumente de screening Capitolul 7.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .Bucuresti.Ed. Schizofrenia la copii si adolescenti.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. Particularitatile tulburarilor afective la copii si adolescenti. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru.ro Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1.Clinical descriptions and diagnostic guidelines. Tabla de materii 49 . Au aceleasi valori umane ca noi toti si aceleasi drepturi.Cluj-Napoca. Principalele tehnici de interventie validate stiintific 21.obiective ca independenta.org http://iacapap. Ed. Clasificarea tulburarilor de spectru autist 18. Drepturi stabilite cu ocazia celui de al VIII-lea congres Autisme-Europe (2007). Informatii www. Cluj-Napoca. 6.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal autism clasic fara retard psihic asociat si un caz cu retard psihic mediu/sever.WHO. Casa Cărţii de Ştiinţă. 5.ASCR.ro www.Medicală universitară Cluj-Napoca. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).. internare aflata pe sectie cu diagnostic principal sindrom asperger. discutia comuna a cazului.se www. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 17. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 autism clasic si sindromul Asperger 19.Bucureşti.

7.1.Schizofrenia la copii si adolescenti 7.2. Tulburarile afective la copii si adolescenti Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia, criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale, inclusiv cele legate de suportul social si reintegrarea sociala − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza, − Facultativ: protocoale de abordare terapeutica o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica, anamneza, examen psihic, referat teoretic, participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential 7.1. Schizofrenia Definitie Schizofrenia reuneşte toate stările mintale patologice cu caracter evolutiv, care grupează un ansamblu de simptome asociate, dominate de discordanţă ideo-afectivă, incoerenţa proceselor de gândire, ambivalenţă, halucinaţii, idei delirante, cu evoluţie spre disociaţie psihică, cu o gravă dezorganizare a personalităţii şi deficit de integrare în ambianţă (M.Lăzărescu, 1993). Abordarea teoriilor privind mecanismele etiopatogenice si clasificarea tablourilor clinice ale lui Bleuler, K.Schneider, H.Ey, Crow, Jens. Etiologie Sisteme si mecanisme neurobiologice implicate in aparitia simptomatologiei: teorii legate de structuri si functii cerebrale si ipotezele legate de neuromediatori. Tablou clinic În conformitate cu sistemele de clasificare actuale (DSM IV şi ICD 10), criteriile de diagnostic în copilărie sunt aceleaşi ca pentru vârsta adultului. Particularităţile vârstei mici fac însă ca, multe din tablourile psihotice să nu satisfacă aceste criterii de diagnostic, deşi în timp, aceiaşi pacienţi dezvoltă tablouri tipice de schizofrenie, progresiv cu maturizarea lor. Schizofrenia cu debut precoce este o formă severă, asociată cu o dezvoltare cognitivă fărâmiţată, la fel şi dezvoltarea lingvistică şi socială, apărută cu mult înainte de conturarea tabloului clinic cu simptome psihotice (J. Rappot, 1998). La adolescenti intalnim frecvent schizofrenia hebefrenica si schizofrenia simpla. Evoluţie. 50

Cele mai corecte previziuni asupra evoluţiei nefavorabile a schizofreniei par a fi date de criteriile de diagnostic utilizate de DSM IV, deşi nu în totalitate, pentru că acestea stipulează faptul că sindromul trebuie să fie prezent timp de 6 luni înainte de a putea pune diagnosticul. Evaluarea funcţiilor cognitive, arată că recăderile sunt dese în primii ani de boală. Evoluţia bolii are ca şi caracteristică definitorie tendinţa fie spre desfăşurare continuă şi progresivă, fie spre exacerbări urmate de perioade variabile de atenuare sau dispariţie a fenomenelor psihopatologice, fie regresie, deteriorare tipică a personalităţii sau raportului bolnavului cu realitatea, reversibilitatea (totală sau parţială) fiind posibilă doar în condiţii afective şi sociale deosebite. Evoluţia clasică este cea cu perioade de exacerbare alternativ cu perioade de remisie relativă., diferenţa dintre schizofrenie şi alte psihoze fiind lipsa de revenire la nivelul iniţial al funcţiilor psihice după fiecare recădere. Evoluţia schizofreniei poate fi continua, ondulantă şi atipică. Caz clinic - internare aflata pe sectie cu diagnostic principal schizofrenie; anamneza, examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru; discutia comuna a cazului, sublinierea particularitatilor Informatii www.psych.org www.aacap.org http://iacapap.ki.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte:
1. 2. 3. 4. Clasificarea ICD a formelor de schizofrenie Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 Simptome pozitive si negative Particularitatile schizofreniei la adolescenti

7.2. Tulburarea depresiva Tabla de materii 7.2.1. Tulburarea depresiva la copii si adolescenti 7.2.2. Clasificarea tulburarii depresive si a tulburarii bipolare 7.2.3. Medicatia antidepresiva la copil si adolescent 7.2.4. Principiile psihoterapiei cognitiv comportamentale in tulburarile afective la adolescenti 7.2.5. Suicidul. Interventia in criza

51

Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia, criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale, abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica, anamneza, examen psihic, referat teoretic, participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential Definitie Tulburarile de tip depresiv sunt cauza numarul unu in lume privind suferinta emotionala si cauza numarul patru de handicap si dizabilitate sociala (OMS, 2000). De asemenea tulburarile de tip depresiv sunt cauza principala pentru suicid. Tinand cont ca prevalenta pe parcursul vietii a acestor tulburari in populatie ajunge pana la 15-20%, costurile de tratament si recuperare suportate sunt uriase. Prevalenţa depresiei la copil este de 6% în zona geografică a ţării noastre cu o rată a suicidului de 104 la 100 000 subiecţi cu vârsta între 15-19 ani în România (Wasserman D. si colab., 2005). Etiologie Studiile efectuate pana in prezent in domeniul etiopatogeniei depresiei nu au evidentiat un mecanism bine definit, insa este acceptata ideea implicarii monoaminelor (sistemul serotoninergic, sistemul noradrenergic si sistemul dopaminergic). Exista studii care sustin asocierea unor aspecte ale tabloului clinic cu nivelul scazut al diferitilor neurotransmitatori si descriu subtipuri clinice de depresie in functie de aceste nivele. Cercetatorii afirma ca deficitul de serotonina cauzeaza iritabilitate, modificari ale somnului si anxietatea asociata depresiei. Deficitul de serotonină de la nivelul fantei sinaptice este considerat un factor important în determinismul depresiei. Inhibiţia pompei de recaptare a serotoninei creşte cantitatea de serotonină. Restabilirea cantităţii de serotonină poate restabili un bun nivel afectiv. Disfuncţia serotoninică este legată de asemenea de tulburările de anxietate. Pe de alta parte, deficitul de noradrenalina poate cauza oboseala si tristetea din tabloul depresiei. Tablou clinic Depresia la adult a fost indelung studiata dar in momentul actual accentul este pus pe depresia la copil si adolescent, lucru 52

impreuna cu copilul si parintii. se descurajeaza usor. distantare fata de prieteni si familie. Este utila trasarea liniara a dispozitiei in timp pentru a ajuta copilul si parintii sa vizualizeze cursul temporal al dispozitiei. Se pot formula intrebari care sa vizeze itemii de diagnostic din DSM sau ICD. Interviul se realizeaza impreuna cu parintii in cazul copiilor mici si de preferat singur cu adolescentul. personalul de ingrijire. alti profesionisti din domeniul medical. Functinarea globala se apreciaza pe diverse scale. Se pot utiliza scale standardizate si validate in functie de varsta. in diferite state fiind reglementata juridic. cea mai utilizata fiind Global Assessment of Functioning. conditiile comorbide si triggerii depresiei. refuzul alimentatiei. 2 Screeningul Chestionar de screening privind simptomatologia depresiva. dureri abdominale. Parintii primesc informatii despre planul de tratament. Simptomatologia la adolescent se suprapune in mare parte criteriilor DSM IV SI ICD 10 pentru adult. In final clinicianul. scale de autoevaluare sau pentru parinti. Se evalueaza relatiile intrafamiliale si conditiile de mediu sau viata (inclusiv gradul de educatie. varsaturi. apatie. evalueaza severitatea afectarii si masurile care sunt indicate (ex spitalizarea). 3 Evaluarea Daca screeningul indica prezenta simptomatologiei depresive medicul trebuie sa efectueze evaluarea tabloului clinic psihiatric sau somatic. scaderea randamentului scolar. profesori. parinti. interes pentru moarte. scadere in greutate. Pasul nr. intarziere in dezvoltare. 1 Confidentialitatea Clinicianul trebuie sa asigure confidentialitatea relatiei cu copilul/adolescentul chiar daca colaboreaza cu parintii. in special in ceea ce priveste raportarea cazurilor de abuz. Astfel la prescolar se intalneste mai frecvent interesul scazut pentru joc.indreptatit de aspectele clinice particulare. Medicul trebuie sa ceara acordul pentru comunicarea cu persoanele implicate in planul de tratament (personal medical. Pasul nr. profesori). pericolul suicidului. siguranta si obiectivele terapeutice. diaree. 53 . iritabilitate. Particularitatile neurodezvoltarii la copil isi pun amprenta asupra tabloului clinic al depresiei la aceste varste. Este utila initierea jurnalului dispozitiei (notarea de la foarte vesel la foarte trist) cu evenimentele declansatoare si schema terapeutica concomitenta. costul developmental. sensibilizarea produsa de episodul depresiv pentru depresii ulterioare si alegerea tratamentului. Se aplica un examen complet psihiatric incercand sa obtinem increderea copilului si complianta acestuia. Terapie Algoritm de abordare Pasul nr. religia). cultura. Copilul trebuie sa stie ca riscul de suicid sau violenta va fi comunicat parintilor. Confidentialitatea si limitele ei se stabilesc la primul contact. La scolar pot sa apara simptome psihosomatice.

Medicatie: SSRIs • Zoloft® (sertraline) • Prozac® (fluoxetine) 54 . psihopatologia parintilor si conditiile din mediul extern. simptome psihotice. adesea aceste cognitii regasindu-se impreuna cu cele de suicid. Se face diagnosticul diferential cu alt tip de patologia care implica autoagresiunea. existenta suportului familial.Gradul restrictiv este dat de nivelul de functionare si siguranta pentru el si cei din jur. severitatea simptomelor. Aproximativ 1/3 din adolescentii cu ideatie suicidara au avut ideatie de homicid cu o saptamana inainte. 6 Tratamentul include o faza acuta si una cronica. cronicitatea. preferinta copilului sau a parintilor. complianta la terapie a copilului si a parintilor. unii copii pot necesita o faza de mentinere Alegerea terapiei se face in functie de varsta copilului. mediul social si familial. Pasul nr. Pasul nr. 9 La cei care nu raspund masurilor anterioare se indica o forma de psihoterapie sau medicatie Indicatii: episod depresiv mediu si sever. agitatie. Pasul nr. ideatie suicidara. mediul de viata al copilului. antisociale care cresc nivelul de stres. etc) si asigurarea unei supravegheri permanente. disponibilitatea si expertiza in farmacologie/psihoterapie. suport si implicarea familiei si a scolii. istoricul familial. dezvoltarea cognitiva. Se identifica intensitatea ideatiei suicidare prezente si momentul de intensitate maxima din cadrul episodului actual si cel din intreaga evolutie. simptome psihotice. prezenta ideatiei suicidare. episod depresiv cronic sau recurent. egalii. Se identifica ideatia de homicid. Depinde de severitatea simptomelor. 8 Educatia. Suportul si managemnetul cazului pot fi suficiente la copii cu episod depresiv usor. Acestea pot conduce rejectie si la aderarea de grupuri cu comportamente deviante. Pasul nr. Pasul nr. 7 Fiecare faza a terapiei include psihoeducatie. Se asigura un mediu securizant prin limitarea accesului la diversi agenti care pot fi utilizati pentru autoagresare (arme de foc. se apreciaza factorii de risc si cei de protectie. medicamente. antecedentele heredocolaterale psihiatrice. afectarea importanta a functionarii. 5 Evaluarea trebuie sa cuprinda identificarea evenimentelor negative trecute si prezente. agitatie. prezenta comorbiditatilor. dependenta de droguri. Se creaza un cerc vicios cu accentuarea simptomatologiei depresive. Terapia cognitiv comportamentala este forma de psihoterapie cu cele mai bune evidente. 4 Evaluarea include aprecierea riscului de pericol pentru pacient si cei din jur Se aplica diverse scale pentru evaluarea riscului de suicid. profesorii. Simptomatologia depresiva survine frecvent in contextul conflictelor cu parintii. cu afectare functionare moderata si fara comorbiditati Pasul nr.

Albert Ellis în 1955. Walen. . Astfel. REBT-ul este o teorie psihologică şi un tratament care constă din combinarea a 3 tipuri diferite de tehnici (cognitive. . în timp ce credinţele iraţionale duc la consecinţe disfuncţionale.stimularea receptorilor 5HT3 (proiectia spre hipotalamus si trunchiul cerebral: greata. crampe si diaree). agitatie. funcţionale.e. 1994. Aceste credinţe duc apoi la consecinţe emoţionale. 1992). comportamentale şi emoţionale). Terapia cognitivă (TC) este o formă de terapie cognitivcomportamentală (CBT) creată de dr. Substratul anatomic al efectului antidepresiv: proiectiile neuronilor serotoninergici de la nivelul rafeului spre cortexul frontal. cognitive şi comportamentale (Ellis. comportamentale şi cognitive. cu un impact pozitiv asupra răspunsurilor lor emoţionale. miscarile distonice). 55 . raţionale. Credinţele raţionale duc la consecinţe funcţionale. despre care au credinţe (i. Potrivit modelului TC (foarte similar cu cel REBT). gânduri) adaptative (ex. voma). Efectele secundare al ISRS: .• Seroxat® (paroxetine) • Celexa® (citalopram) • CipralexTM (escitalopram) • Fevarin® (fluvoxamine) Mecanism de acţiune: ISRS produc o hipersensibilizare a receptorilor serotoninei si blocheaza imediat pompa de recaptare a acesteia. Clienţii care se angajează în terapie REBT sunt încurajaţi să îşi confrunte activ propriile credinţe iraţionale şi să asimileze credinţe raţionale mai eficiente şi mai adaptative. Terapia cognitiv-comportamentală cuprinde două forme principale: terapia raţional emotivă şi comportamentală (REBT) şi terapia cognitivă (TC) Terapia raţional-emotivă şi comportamentală (REBT) este prima formă de terapie cognitiv-comportamentală (TCC) şi a fost creată de Dr. Procedura de Psihoterapie Cognitiv-Comportamentală Intervenţia TC constă din 16 săptămâni de terapie controlată. Aaron Beck în anii ‘60. Potrivit modelului REBT oamenii experienţiează evenimente activatoare indezirabile despre care au credinţe raţionale (CR) şi credinţe iraţionale (CI). proiectia spre ganglionii bazali: akatisia.stimularea receptorilor 5HT4 (stimularea la nivelul tubului digestiv: cresterea motricitatii intestinale. oamenii experienţiază evenimente activatoare indezirabile.stimularea receptorilor 5 HT2A (proiectia la nivelul sistemului imbic: anxietate. 1962. et al. lentoarea psihomotorie. sindromul parkinsonian usor. pe care le puteţi folosi ca să vă simţiţi mai bine fizic şi emoţional şi ca să vă angajaţi în comportamente mai sănătoase. atacuri de panica.. în care sunt incluse maximum 16 şedinţe cu o durată de aproximativ 50 de minute fiecare.

2003.sănătoase. Aceste credinţe duc apoi la consecinţe emoţionale. comportamentale şi cognitive. disfuncţionale. iar 1 din 2 recidive survine in anul consecutiv primei tentative. adaptative şi raţionale. 2002). • Prima masura in managementul riscului suicidar este spitalizarea (faciliteaza supravegerea atenta si introducerea terapiei medicamentoase). nesănătoase). cognitive şi comportamentale. Astfel. în timp ce credinţele dezadaptative duc la credinţe disfuncţionale. care ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra răspunsurilor lor emoţionale. mai ridicat decat in orice alt tip de psihopatologie (Beautrais. TC este. ca şi REBT. Clienţii care se angajează în terapia cognitivă sunt încurajaţi să-şi modifice activ credinţele dezadaptative şi să asimileze credinţe mai eficiente. Pfeffer. iraţionale. dar înainte de recuperarea completă • Vindecare / recuperare: dispariţia completă a simptomelor după remisiunea acestora • Recurenţă: un nou episod depresiv Managementul riscului suicidar Gestul suicidar reflecta o situatie de criza. nefolositoare. folositoare) sau dezadaptative (ex. Tentativa autolitica in antecedente este factorul de risc cel mai semnificativ si singurul cu valoare predictiva reala. o teorie psihologică şi o abordare terapeutică care se bazează pe combinarea a trei tipuri diferite de tehnici (de exemplu. Evoluţie clinică • Remisiune: ameliorarea severităţii simptomelor • Recidivă: simptomele reapar în timpul remisiunii parţiale sau integrale. Credinţele adaptative duc la consecinţe funcţionale. cognitive şi comportamentale) pe care le puteţi folosi pentru a vă simţi mai bine fizic şi emoţional şi pentru a putea adopta comportamente mai sănătoase. 1 tentativa autolitica din 2 este o recidiva. Se concepe “contractul de siguranta” care presupune asigurarea ca pacientul nu isi va face rau pana la urmatoarea sedinta Obiectivele interventiei in criza n Evaluarea globala a situatiei de criza n Flexibilitatea echipei terapeutice (adaptarea la nevoile pacientului) n Tratarea individului si nu a bolii n Alianta terapeutica n Utilizarea resurselor pacientului si ale contextului Episodul maniacal 56 • .

exista vulnerabilitate la boala conditionata genetic. de tulburare bipolara. sociabilitate si comunicare verbala crescute. Cluj-Napoca. insomnii. discutia comuna a cazului. aceeasi maniera de intrare în puseu. coprolalie. autoapreciere exagerata. prin: hiperkinezie pe spatiu larg. lipsesc convenientele. o anume personalitate premorbida cu oscilatii afective nemotivate în timp. lipsa de rusine.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului.ki. În tulburarea afectiva bipolara incidenta pe sexe este egala. sau. insomnii. optimism excesiv. Mania fara simptome psihotice se caracterizeaza printr-o dispozitie care poate varia de la jovialitate nepasatoare la o stare de excitatie aproape incontrolabila. Caz clinic . dezinteres fata de scoala Hipomania este un grad usor de manie. fara a afecta grav capacitatea generala de efort. preocupare pentru detaliile fine ale materialelor. conform ICD-10 trebuie sa fie de cel putin o saptamâna. anamneza. halucinatii.Episodul maniacal îmbraca trei grade de severitate. Ca si entitate clinica. Exista polipragmazie dezordonata. vindecarea fiind completa între episoade. Tinuta este extravaganta. însotita de hiperactivitate. de identitate sau de rol. elevatie usoara. adesea. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. reducerea nevoii de somn. Mania cu simptome psihotice este o forma severa de boala. cresterea volumului si vitezei activitatii fizice si mentale. iritabilitate.aacap.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. Fiecare episod maniacal dureaza. ajungând pâna la delir persecutor.org http://iacapap. glume necontrolate. hiperacuzie subiectiva.psych. glumele nepotrivite. în medie 6 luni. sublinierea particularitatilor Informatii www. Durata episodului. iar intensitatea suficient de mare pentru a întrerupe munca si activitatile sociale. pacientii devenind uneori iritabili si suspiciosi. daca au existat episoade afective anterioare.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal tulburare depresiva si tulburare bipolara. aparent fara semnificatie. vorbim de episod maniacal unic. cu posibila crestere a suspiciozitatii si iritabilitatii. fuga de idei. logoree. evoluând cu delir expansiv. Casa Cărţii de Ştiinţă. logoree. hipervigila. cum ar fi aprecierea culorilor ca fiind extrem de vii. energie si volum crescut al activitatii. 57 . de grandoare sau religios. atentie hipotenace. inhibitii sociale scazute. logoree. este declansat de anumite evenimente stressante de viata (neesentiale pentru diagnostic).org www. La vârste mici exista. dispozitie elevata. grandoare. cu o simptomatologie caracteristica. Pot apare tulburari perceptive.

Clinical descriptions and diagnostic guidelines.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. anamneza.Ed.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului . Ed.Cluj-Napoca.WHO.All Educational. 2.Bucuresti.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. 3. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential 58 . Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 1. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). 4. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale. abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza. referat teoretic. examen psihic. 5.Lupu V.ASCR.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .Abuzul sexual asupra copiilor si adolescentilor Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia. 5.Medicală universitară Cluj-Napoca. 6.Bucureşti.. Clasificarea tulburarii depresive si bipolare Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 Particularitati ale tabloului clinic la adolescenti Medicatia antidepresiva si timostabilizatoare la adolescenti Principiile psihoterapiei cognitiv comportamentale la adolescenti Capitolul 8. 4.2.

Contuziile importante pot sa nu apara imediat dupa agresiune si în consecinta reexaminarea în urmatoarele 24 de ore va fi foarte importanta. în special în zonele unde apar de obicei dupa un abuz violent sau viol: în jurul gurii (adesea pentru a împiedeca copilul sa plânga). O examinare atenta trebuie 59 . a unei supravegheri. Abuzul emotional: ostilitatea. Trebuie urmarite contuziile. O evaluare a maturitatii sexuale (Tanner) si istoricul menstruatiei pot ajuta la determinarea unei posibile sarcini. contuzii. abuzul este încalcarea normelor legale care apara relatiile sociale ce asigura o buna si normala crestere si dezvoltare psiho-fizico-sociala a copilului.loviri la cap. fracturi.din punct de vedere medical. lipsa atentiei. etc. Abuzul fizic: vatamare intentionala . .în sens general. accidental. enurezisul sau encoprezisul. dar de foarte multe ori este posibil ca acesta sa nu fie crezut de mama sau ajunge sa povesteasca medicului cele întâmplate mult mai târziu. retard psihosomatic si în consecinta ramânerea la o statura scunda (nanism). Copilul poate relata mamei abuzul si sa fie adus la medic într-un timp scurt de la comiterea lui. îi afecteaza sanatatea fizico-psihica cu consecinte negative temporare sau definitive. intrafamilial.Definirea abuzului asupra copilului Termenul de abuz se poate defini din mai multe puncte de vedere: . a afectivitatii. Tabloul clinic al abuzului sexual este complex si medicul trebuie sa realizeze un examen clinic si paraclinic atent pentru a putea pune un diagnostic corect. incestul si violul. 3. Pot apare sângerari vaginale prepubertare. abuzul este definit ca: încalcare a legalitatii. buze. cazurile de abandon. fapta ilegala. Neglijarea: lipsa unui ajutor fizic si medical. Clasificarea abuzului Tipurile de maltratare includ: 1. a stimularii. . cerinte improprii. la fete si la baieti Tabloul clinic Definitia legala a abuzului sexual include: molestarea copilului. alte simptome vaginale inexplicabile. arsuri si opariri. gât. care fiind orientata asupra copilului. sau datorita prezentei în spital pentru alte afectiuni. infectii recurente ale tractului urinar. Abuzul sexual: penetrativ. 4. abuzul este o actiune sau inactiune. extrafamilial. 2.din punct de vedere juridic. nonpenetrativ. Victimele abuzului sexual sunt aduse de obicei în camera de urgenta într-un stress acut.

Investigarea unui abuz sexual trebuie facuta cu atentie (cu grija) daca suspiciunile nu sunt întemeiate. sau printr-o ancheta daca ele sunt întemeiate. .teste screening pentru sifilis.culturi pentru gonococ si Clamydia trachomatis din zone specifice (uretra. sperma. sau frica copilului ca în momentul în care va vorbi îsi va pierde parintii. Aceste mostre pot fi de îmbracaminte si pot prezenta urme de sânge. Alte tipuri de mostre folosite în expertiza medico-legala sunt unghiile. dar ele vor confirma daca parintii sunt îngrijorati. despre persoana pe care copilul o agreeaza cel mai mult si pe cea pe care copilul nu o agreeaza. În cazul unei adolescente însarcinate care nu ofera date despre tatal copilului. se vor depista agresiunile fizice. cine îi face baie. acolo unde este posibil.teste de sarcina când evaluarea maturitatii sexuale o indica. Investigarea trebuie facuta cu copilul singur. canal anal sau rect în concordanta cu istoricul sau constatarile fizice). Investigatii. Este nevoie pentru anumite mostre de o expertiza medico-legala care trebuie facuta în concordanta cu legile în vigoare si detaliile fiecarui caz. Investigatiile complete includ etape specializate si se fac 60 . Examinarea microscopica a probelor obtinute din gura. poate fi suspectat incestul. vagin la fetele prepubere. asistentii sociali pot participa la ancheta. secretie vaginala. copilului îi va fi teama sa vorbeasca de frica consecintelor. . etc.facuta în zona perineala la fete si a organelor genitale si regiunii anale la baieti. si este bine sa se ceara sfatul unui coleg mai în vârsta cu experienta în acest domeniu. Dupa o serie de discutii despre lucrurile din casa. Evaluare În cazul abuzului sexual examinarile de laborator trebuie sa includa: . De exemplu. deoarece în cazul în care unul dintre membrii familiei a comis abuzul.examinarea unui preparat de secretie vaginala în solutie salina izotona pentru identificarea spermatozoizilor si a Chlamydiei. santajul emotional. se vor putea afla lucruri cum ar fi: cine îl culca. Se urmareste determinarea fosfatazei acide prostatice sau a glicoproteinei P30 din mostrele de sperma. Exista masuri care trebuie luate. Daca copilul nu este deranjat. uretra si rect poate fi de ajutor. dar daca copilul da semne de neliniste sau exista circumstante speciale cum ar fi instabilitatea sau vârsta foarte mica. Întrebarile pot contine secrete pe care copilul nu este în stare sa le spuna. parul (inclusiv cel prelevat din parul pubian) si fotografii. . daca cineva i-a facut ceva sau l-a atins într-un mod care sa nu-i placa. atunci trebuie implicat un specialist psihiatru. Cauza principala a bolilor venerice la copii este transmiterea pe cale sexuala de la adulti. cervix la cele postpubere.

anxietate.natura si severitatea abuzului. tulburari de stress posttraumatic. dar cu siguranta exista. revictimizare. Baietii care au fost abuzati de homosexuali pot avea confuzii privind identitatea lor sexuala. lipsa poftei de mâncare.durata abuzului. inclusiv penetrarea. Pot fi folosite papusi pentru a-i aduce aminte copilului ce s-a întâmplat. dar în special la baieti. . consum de droguri. Incapacitatea de a învata Tulburari psihiatrice: tulburari de alimentare. Evolutie Rezultatele studiilor bazate pe probe clinice indica o lipsa a reintegrarii copiilor abuzati sexual. incluzând contactul sexual si dorinta de seductie fata de copiii straini. Probleme relationale si sexuale: izolare sociala. Emotional. facându-i-se un control amanuntit al leziunilor. cum ar fi în Anglia si în alte tari unde înregistrarile sunt admise ca probe în instanta. Fetele sunt mult mai predispuse la automutilare. tulburari de somatizare. Daca parintii refuza spitalizarea copilului. Multi copii au un comportament sexual necorespunzator.evenimentele ulterioare plecarii de la domiciliu. Exista simptome de stress posttraumatic cu idei referitoare la abuz si care pot duce la evitarea oamenilor si izolare. autorespect redus. . la arderea cu tigari. tulburari de somn.împreuna cu politia. neascultarea. Pe masura ce cresc sunt predispusi la prostitutie. promiscuitate sexuala. care destrama familia. ei suferind o multime de consecinte negative care adesea dureaza multi ani. în special daca ele l-au provocat. prostitutie.Comportamentele negative. Efectele pe termen lung ale abuzului sexual asupra copilului: Probleme psihologice:depresie. un ordin judecatoresc sau al politiei se impune a fi obtinut. cosmaruri. alte suferinte somatice si un comportament autodistructiv. Factorii de agravare a impactului sexual includ: . vinovatie. victimele adesea se simt vinovate si responsabile de abuz. vagabondaj. De obicei sunt înregistrate video. În unele cazuri copilul nu necesita spitalizare. Tratament Un copil suspectat ca a fost abuzat sau neglijat trebuie de obicei sa fie spitalizat. de exemplu tatal). Trauma unui abuz poate duce la insomnii.relatia cu cel care a abuzat (cum ar fi o persoana de încredere. Comportamente problema: autoagresiune. Proportia celor care vor abuza la rândul lor este incerta. . . trebuie protejat pâna când familia îi poate oferi din nou siguranta completa.gradul de constrângere si violenta folosita. dar el 61 . agresivitatea si actiunile antisociale apar la ambele sexe victime ale unui abuz.

Odata ce copilul este internat în spital. Întâlnirea cu copiii din grup timp mai îndelungat îl poate face pe acesta sa vorbeasca despre propriile sale emotii. discutia comuna a cazului. Interventia în criza. unde persoana care l-a traumatizat sa nu aiba acces.tipuri de psihoterapii: Terapia comportamentala: este destinata sa trateze simptome precum fobii. Casa Cărţii de Ştiinţă. Terapia cognitiva.psych. Copiii trebuie examinati complet pâna la cel mult 12 ore de la raportarea abuzului. Institutia de protectie a copilului se contactateaza telefonic imediat. Dupa cel putin o saptamâna evaluarile vor fi complete iar echipa se va întâlni cu psihiatrul si asistentul social care s-au ocupat de copil.aacap. Terapia de grup. Aici copilul-victima poate sa primeasca suport de la altii care au trait experiente asemanatoare. obsesii. sublinierea particularitatilor Informatii www.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. Ideea fundamentala este aceea ca starea psihica si gândurile pot forma un cerc vicios. Aceasta ofera ajutor pe termen scurt pentru rezolvarea crizelor si restabilirea capacitatii de control a pacientului. Terapia prin joc. de autoacuzare.org http://iacapap. tulburari de alimentatie si sexuale. rapoarte scrise sunt trimise regulat. Terapia cognitiva abordeaza acest cerc vicios analizând gândurile. Caz clinic .ki.org www. Trebuie sa existe legaturi între institutiile de ocrotire. pot fi supravegheati acasa.internare aflata pe sectie cu diagnostic de abuz sexual. Copiii peste sase ani. un reprezentant al institutiei de ocrotire implicata. -Psihoterapie. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. trebuie rezolvate problemele medicale si chirurgicale. Psihiatrul are obligatia sa comunice parintilor cauza vatamarii si sa raporteze cazul forurilor competente.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. Cluj-Napoca. cu leziuni minore. Psihoterapia de sustinere Psihoterapia pe termen lung Psihoterapia structurata a familiei. anamneza. În cazul unui copil abuzat aceasta are ca scop eliberarea lui de vina. judecatori si consultantii legali. pentru a decide ce este mai bine pentru copil si sa stabileasca un proiect pe termen lung (Codul familiei).trebuie internat în institutii care sa-l protejeze. anxietatea sau depresia usoara. 62 .

Clinical descriptions and diagnostic guidelines.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.Lupu V.6.5. 5. care consideră că tulburările psihice au la bază mecanisme de natură inconştientă şi care pun accent pe realizarea “insight-ului” în ceea ce priveşte conflictele de natură inconştientă.All Educational. Condiţii pentru desfăşurarea corectă a psihoterapiei 9.Dificultati intalnite in psihoterapia cu copiii si adolescentii 9. 4. 6.Particularitatile psihoterapiei la adolescenti 9.Casificarea abuzului. În cadrul acestei direcţii psihoterapeutice. ♦ Tabla de materii 9.Bucureşti.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.3.2.WHO.2. 63 . ♦ Obiective educationale ♦ Ce trebuie sa stiti -Psihoterapia copilului şi adolescentului a luat un mare avânt prin apariţia psihanalizei şi terapiei analitice. Ed.Alegerea formei adecvate de psihoterapie pentru copil sau adolescent 9.1. există forme particulare cum sunt psihanaliza sugarului şi psihodrama psihanalitică.7.Notiuni de psihanaliza copilului si adolescentului 9. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).Studiu de caz de interventie cognitiv-comportamentala la o adolescenta de 15 ani cu hidrofobie.Medicală universitară Cluj-Napoca.ASCR. Noţiuni de psihoterapie la copii şi adolescenţi.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială.Cluj-Napoca.Metode de interventie multimodala.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .4.Noile tendinta in psihoterapia copilului si adolescentuluiPsihoterapiile de scurta durata de sorginte cognitivcomportamentala 9.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .Investigatii si evaluare in cazurile de abuz sexual 3.. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 1.Ed. Particularitatile psihoterapiei la copii si adolescenti 9. 2.8.Bucuresti. Capitolul 9.

stabilindu-se scopuri realiste pentru strategia terapeutică. impactul mediului familial. -În psihoterapia copilului şi adolescentului. (3) evaluarea dacă tratamentul copilului trebuie iniţiat sau dacă sunt şanse ca problemele să se rezolve de la sine. psihoterapeutul bazându-se şi pe forţa curativă a familiei. cât şi prin sprijinirea maturizării. ♦ Ce trebuie sa faceti − Examenul psihic al copilului mic si sa stabiliti necesitatea aplicarii psihoterapiei − Examenul psihic al adolescentului si sa stabiliti necesitatea aplicarii psihoterapiei 64 . -Linia principală de acţiune a psihoterapuetului la adolescent constă în promovarea în continuare a formării şi dezvoltării personalităţii. (4) alegerea celui mai potrivit cadru terapeutic..Ca particularitate. ca substitut al asociaţilor libere utilizate la adulţi. (3) nepotrivirea între expectanţele şi dorinţele terapeutului şi aparţinătorilor. -Constrângerile legate de durata psihoterapiei. -O metaanaliză efectuată pe 108 studii controlate a investigat tratamentele aplicate copiilor. (4) eşecul terapeutului în a-şi adapta limbajul şi modul de a gândi tempoului şi intereselor copilului/adolescentului. precizia diagnosticului. rolul conflictelor de natură conştientă şi importanţa relaţiei terapeutice au determinat trecerea la terapiile de scurtă durată. la copii se utilizează desenul şi jocul. învăţători. Prin psihoterapiile de scurtă durată (hipnoza. (5) alegerea celei mai bune tehnici pentru problemele prezentate de copil. direct de la copil. -Evaluarea riguroasă a situaţiei copilului se face prin: (1) obţinerea unor informaţii despre copil din mai multe surse (părinţi. regresiei. nivelul de culturalitate. nivelul său cognitiv. psihoterapia cognitiv-comportamentală) se realizează o focalizare clară a obiectivelor. atât prin eliminarea stagnării. eşecul poate proveni din: (1) faptul că tânărul sau copilul este adus la psihoterapie. educatori. prin observaţie directă). (2) neconcordanţa între părerea aparţinătorului care-l aduce la psihoterapie şi părerea copilului/adolescentului. arătând că rezultatele psihoterapiilor de factură cognitiv-comportamentală au fost superioare tehnicilor non-comportamentale. (2) compararea acuzelor actuale cu comportamente considerate normale pentru vârsta copilului. -Elementele ce influenţează puternic desfăşurarea corectă a psihoterapiei sunt: vârsta pacientului.

− Care sunt caracteristicile intervenţiei terapeutice în cazul unui băieţel de 5 ani şi 3 luni cu enurezis primar nocturn? − Cum credeţi că ar trebui abordată (în primele minute de contact cu terapeutul) o adolescentă cu probleme de comportament.ASCR.Cluj-Napoca.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului . 65 .Ed. adusă la psihoterapie împotriva voinţei ei? ♦ Ce trebuie sa revedeti (Cunostinte si abilitati clinice anterioare. necesare parcurgerii capitolului) − Psihologie medicala − Cursurile de Psihiatrie pediatrica Bibliografia obligatorie : Lupu V.