GHIDUL DE STUDIU Catedra PSIHIATRIE PEDIATRICĂ § § Titlul cursului: PSIHIATRIE PEDIATRICĂ

Introducere − Tipul cursului: obligatoriu − Se adreseazã studenţilor anului VI Medicinã şi îşi propune însuşirea de cãtre aceştia a unui nucleu informaţional privind Psihiatria pediatricã, precum şi dobândirea unor competenţe aupra examenului psihic la copii şi adolescenţi prin care să fie capabili să prescrie medicamentele adecvate sau sã îndrume cazurile la psihiatru după evaluarea bolnavului. − Pot participa: Studenţii anului VI Medicinã. Importanta cursului; probleme abordate Vor fi abordate principalele tulburãri psihice întâlnite în practica curentã la copil şi adolescent care trebuie identificate de orice medic. − Locul pe care il ocupa cursul in programa analitica si corelatiile acestuia cu alte discipline si notiuni studiate anterior Acest curs face parte din modulul de pregatire asociat cu Psihiatria adultului . Parcurgerea cursului asigură (1) familiarizarea studenţilor cu particularităţile psihiatriei copilului şi adolescentului, (2) învăţarea factorilor importanţi în diagnosticul tulburărilor psihopatologice la copii şi adolescenţi, (3) învăţarea unor tehnici de bază în terapia copiilor şi adolescenţilor cu tulburări psihice , (4) familiarizarea studenţilor cu unele instrumente de evaluare şi diagnostic clinic şi familiarizarea lor cu munca în echipă în acest domeniu. Cunostinte si abilitati anterioare: Cursul necesitã ca şi condiţii preliminare cunoştinţe de Psihologie medicalã şi Neurologie pediatricã, precum şi noţiuni de semiologie , în special privind anamneza. Resurse bibliografice utile pentru reactualizarea cunostintelor: 1.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.

1

2.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială, Ed.Medicală universitară Cluj-Napoca. 4.Lupu V.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului ,Ed.ASCR,Cluj-Napoca. 5. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).Clinical descriptions and diagnostic guidelines.WHO.All Educational,Bucureşti. Perioada de desfasurare a cursului si programul diferitelor activitati : Cursul şi stagiul clinic se desfãşoarã în sistem modular liniar , pe parcursul a 7+2 sãptãmâni începând cu data de 5 octombrie 2009.Cursul va avea loc Luni între orele 15-17 , pentru seria V, respectiv Miercuri între orele 15-17 pentru seria VI ,iar stagiul clinic Miercuri , respectiv Vineri de la orele 12-14 ,la sediul disciplinei de Psihiatrie pediatricã ,Cluj-Napoca ,Str. Ospãtãriei F.N. Perioada de desfasurare a cursului: 05.10.2009 – 20.11.2009 - locul de desfasurare: la sediul disciplinei de Psihiatrie pediatricã ,Cluj-Napoca ,Str. Ospãtãriei F.N. - orar: Cursul va avea loc Luni între orele 15-17, pentru seria V, respectiv Miercuri între orele 15-17 pentru seria VI ,iar stagiul clinic Miercuri pentru seria VI , respectiv Vineri de la orele 12-14, pentru seria V. - program de consultatii: Viorel Lupu: joi, 12-14 Sãndica Bianca Andreica: luni, 12-14 Elena Predescu: joi, 12-14 Roxana Şipoş: joi, 12-14 § Tabla de materii: 1)Normalitate, boalã psihicã,nedezvoltare,dezorganizare.Principiile psihiatriei pediatrice.Examenul psihic la copil şi adolescent; 2)ADHD(Tulburarea hiperkineticã cu deficit atenţional); 3)Întârzierile în dezvoltarea mintalã.Tulburãrile nevrotice la copii şi adolescenţi :particularitãţi; 4)Tulburãrile de conduitã la copii şi adolescenţi.Dezvoltãrile dizarmonice de personalitate.Delincvenţa juvenilã; 5)Ipsaţia(Masturbaţia).Ticurile.Balbismul.Enurezisul şi encoprezisul.Tulburãrile de somn.Tulburãrile de alimentaţie(Anorexia mentalã şi Bulimia); 2 §

6)Tulburãrile psihotice la copii şi adolecenţi.Autismul infantil şi alte tulburãri din spectrul autist; 7)Schizofrenia la copii şi adolescenţi.Particularitaţile tulburãrii bipolare la copii şi adolescenţi; 8)Abuzul sexual asupra copiilor şi adolescenţilor; 9)Noţiuni de psihoterapie la copii şi adolescenţi. §

Evaluarea cunostintelor si abilitatilor practice − Conditii pentru acceptarea la examen: frecvenţa 100% la stagii şi de minimum 70% la cursuri. − Conditii pentru promovare: minimum nota 5. − Calendarul evaluarilor pe parcurs, al examenului final: Examenul final este scris şi se susţine împreunã cu Psihiatria adulţi ,reprezentând 25% din nota finalã, Calendarul examenelor ulterioare in caz de nepromovare: Sesiunea toamna I si toamna II. Modul de desfasurare a evaluarilor: Examenul teoretic final va fi in scris cu rãspunsuri redactionale , din aspectele predate la curs si la demonstratiile clinice. − Modul de notare: Nota acordata va fi de la 1 la 10 si va reprezenta 25% din media finala la Psihiatria adultului +Psihiatriaa pediatrica § Cadrele didactice de predare: − Titular curs:

Viorel Lupu tel: 0722325366; e-mail: violupu@yahoo.com − stagii clinice Bianca Sãndica Andreica sbandreica@yahoo.com Elena Predescu elenepredescu@yahoo.com Roxana Şipoş rocsiana@yahoo.com

3

4 .1.1.Normal şi patologic în viaţa psihică 1.1.6Defectul 1.1Norma mediei statistice 1.Capitol 1.Norma ideală sau valorică 1. boalã psihicã.principiul homeostaziei organismului . necesare parcurgerii capitolului) − Psihologie medicala − Puericultura − Neurologie pediatrica − Semiologie medicala Bibliografia obligatorie si facultativa:vezi bibliografia generala.2.Boala psihică 1.Norma funcţională 1.Principiile care guvernează particularităţile activităţii în domeniul pedopsihiatriei : .3.nedezvoltare. dinamice a activităţii psihice la copil .1.principiul dezvoltării longitudinale.1.4Anormalitatea 1.Examenul psihic la copil şi adolescent.2. ♦ Tabla de materii 1.1.1.ideala si functionala − Sa definiti anormalitatea.3.principiul unităţii organismului .5.Evaluarea diagnostică în psihiatria copilului şi adolescentului (particularităţi faţă de evaluarea adultului cu probleme psihice) ♦ Ce trebuie sa stiti − Sa definiti normalitatea in cele 3 acceptiuni:statistica. Normalitate.Principiile psihiatriei pediatrice.boala psihica si defectul − Sa cunoasteti cele 4 principii ale psihiatriei copilului si adolescentului − Sa cunoasteti particularitatile examenului psihic la copil si − adolescent fata de cel al adultului ♦ Ce trebuie sa faceti − Examenul psihic al copilului mic − Examenul psihic al adolescentului ♦ Ce trebuie sa revedeti (Cunostinte si abilitati clinice anterioare.principiul individualizării 1.dezorganizare.

conflicte cu colegii şi profesorii. posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica. referat teoretic. plus deficitele majore din ADHD de inhibare a 5 . abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza. prescurtat ADHD) este o tulburare de dezvoltare datorată unei condiţii neurobiologice particulare cu impact asupra capacităţii individului de a-şi modula nivelul activităţii. rezultate academice nesatisfăcătoare.. la copiii ajunşi la vârsta şcolară. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale. Cele 3 modele au câteva diferenţe. Prin definiţie. 2004). anamneza. slabă capacitate de control al impulsivităţii şi de concentrare a atenţiei. examen psihic. la care se adaugă perturbări ale sistemului catecolaminergic din trunchiul cerebral.ADHD (Tulburarea hiperkinetica cu deficit atentional) ADHD (Tulburarea hiperkinetica cu deficit atentional) Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia. această afecţiune poate genera dificultăţi de adaptare a copilului cu nerespectarea regulilor şi a liniştii în clasă.Capitolul 2. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential DEFINITIE Tulburarea de atenţie şi/sau hiperacrtivitate (Attention Deficit Hyperactivity Disorder. Netratată. Puncte comune privesc structurile implicate în patogenie: disfuncţia cortico-prefrontală. PATOGENEZA S-au descris trei modele neurobologice de producere a ADHD. dar simptomele pot fi identificate cu uşurinţa începând cu vârsta de 5 ani şi adesea înainte de 2 ani (Taylor si colab. dar în mare parte se suprapun. tulburarea se manifestă înaintea vârstei de 7 ani.

Neatentie nu este atent lipseste concentrarea nu asculta ce se 2. Modelul lui ARNSTEN).efectele expunerii fatului la alcool si benzodiazepine. circumferinta scazuta a capului fatului la nastere (factori asociati cu comportamentul hiperactiv) . pe când la baieti domina hiperactivitatea si impulsivitatea. reactiile idiosincrazice la alimente. SEX RATIO .calitatea relatiei dintre familie si scoala are valoare predictiva asupra rezultatelor si poate fi considerata factor de protectie sau factor de mentinere a tulburarii. şi aproximativ 4% liceeni şi adulţi.răspunsurilor. fumatul la mama. Impulsivitate . institutionalizarea copiilor.fuge 3.Prevalenţa cuprinsă între 3 şi 5 % se raportează la populaţia generală . sunt de asemenea cunoscute ca fiind asociate comportamentului hiperactiv (cu importanta etiologica) . DETERMINISM GENETIC –grad inalt de heritabilitate FACTORII DE MEDIU .Se presupune că între 4% până la 12% dintre copiii de vârstă şcolară sunt afectaţi. rata scazuta a batailor cordului fetal in timpul nasterii. otita medie recurenta si expunerea la nivele toxice de plumb. PREVALENTA .afectarea fetelor este in special de tip inatent (mai putin recunoscuta si tratata). DIAGNOSTIC COMPARATIE ÎNTRE TULBURAREA HIPERHINETICA DIN ICD-10 SI SINDROAMELE AD / HD DIN DSM-IV 1. toxemia din preeclampsie. Hiperactivitate .neastâmparat .afectarea baietilor este mai mare decât a fetelor ( 4:1) .nu poate astepta 6 . de funcţie executivă (Modelul lui HEILMAN.îsi pierde cumpatul usor .îsi paraseate locul .bolile care afecteaza creierul.vorbeste excesiv (ICD–10) . Modelul lui PLISZKA.

exprimare simpla. scrisul si abilitatea de a citii sunt sub asteptari. fata de vârsta cronologica.vorbeste nu-si termina lectiile este dezorganizat îsi pierde lucrurile este distrat uita usor .3simptome din 5///3. Probleme in controlul impulsurilor apar uneori si sunt parte caracteristica a Sindromului Tourette. 3. nesiguranta (esecurilor in relatiile interumane) . coordonarea motorie nesigura. 1 din 4 simptome COMORBIDITATI 1. Tulburari emotionale: anxietatea. raportata si de scoala si de parinti) fata de hiperactivitatea situationala (raportata doar de parinti).vorbeste excesiv .risc mai crescut la copii mai mari (11-12 ani) fata de copii de 7-8 ani si comorbiditatea este mai frecventa daca hiperactivitatea este pervaziva (adica. 6 simptome din 8////2. 4. Tulburari de comportament (studii longitudinale: hiperactivitatea la copiii de vârsta scolii primare este un factor de risc) 2.galagios (DSM-IV) -dificultati în pastrarea linistii (ICD-10) . Ticurile.întrerupe orice activitate ICD-10: 1. stima de sine scazuta. depresia. Dificultati specifice de invatare. 7 . Posibil diferite grade de intârziere a dezvoltarii neuropsihice.

alte forme de tulburari pervazive de dezvoltare Anxietatea si modificarile de dispozitie sunt uneori cauza hiperactivitatii Tulburarili de adaptare.testul pentru coeficientul de inteligenta . pentru a exclude o afectiune fizica daca simptomele de AD / HD cauzeaza probleme in viata sociala a copilului Asistenta psihiatrica: trebuie sa furnizeze un sfat adecvat evaluare diagnostica amanuntita copilul trebuie vazut de mai multe ori. cu reevaluare a simptomelor gasirea explicatiilor alternative pentru simptomele copilului sau orice tulburare comorbida echipa multidisciplinara - Teste psihometrice .teste pentru atentie. impulsivitate Alte examinari trebuie ghidate de antecedentele si examenul fizic al copilului auzul copilului 8 . tulburarile de atasament Sindroamele cerebrale cronice pot fi prezente concomitent cu comportamentul hiperactiv.teste de vorbire si de limbaj daca exista dificultati de comunicare . Disfunctia cerebrala nu este un diagnostic diferential (posibila cauza) Retardul mental poate coexista (nu exclude diagnosticul) Tulburarile de comportament fara deficit de atentie ETAPE IN DIAGNOSTIC Asistenta primara de sanatate: detectare simptome de AD / HD examen fizic complet.DIAGNOSTIC DIFERENTIAL - - Hiperchinezia cu stereotipii.

. 9 . social va fi diminuat 3.). Impactul ocupaţional. teste genetice pentru TRATAMENT Educatia si consilierea . prognostic si tratament . familial. . Dextroamphetamine. profesorul. transferul copilului intr-o clasa speciala sau schimbarea scolii. Tioridazin.EEG.examinatorul informeaza parintii copilului. Amitriptilina.Concerta.consultarea examinatorului cu parintii. Risperidona Anticonvulsivante: Carbamazepin. Se vor evita costurile mari medico-sociale determinate de asistarea incorectă sau depistarea tardivă a cazurilor. complicaţiilor. .copiii cu varsta suficient de mare. cu consecvenţă va duce la: 1. cu scoala. 2. daca este o tulburare de dezvoltare. Dextroamphetamine. Acid valproic şi valproat de sodiu Alte medicamente: Clonidina PROGNOSTIC Aplicarea unui tratament precoce. educatorul despre tulburarile hiperkinetice. in special simptome. condus corect. Pemolin Medicaţie antidepresivă: Anitdepresive triciclice: Imipramina. etiologie.- imaturitate in functiile motorii fine sau grosiere ticuri daca exista antecedente sugestive . educati sa se autoobserve si sa se autoevalueze. Clomipramina ISRS: Fluoxetina Bupropion Antipsihotice: Haloperidol. Prevenirea apariţiei comorbidităţilor.antrenarea parintilor si interventiile comportamentale in familie Tratamentul farmacologic Medicaţie stimulată: Methylphenidate (Ritalin. evolutie clinica.

5.Medicală universitară Cluj-Napoca.ro Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. Cluj-Napoca. 6. Evolutie.WHO. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru.psych.ASCR. Ed. Metode de interventie multimodala.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului . Prognostic.Cluj-Napoca. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului.org www.Bucuresti.ki.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. Particularităţile de răspuns la tratament ale adultului duc rezultate modeste în aceste situaţii.se www.Ed.Bucureşti.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .aacap. sublinierea particularitatilor. 4.autismromania.internare aflata pe sectie cu diagnostic de ADHD.org http://iacapap.Clinical descriptions and diagnostic guidelines.Lupu V. discutia comuna a cazului. 3. Informatii www. 10 . Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 2. 2.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială..All Educational. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 1. anamneza. Caz clinic .4. Casa Cărţii de Ştiinţă.

referat teoretic. disproportionata. cu coeficientul intelectual (QI) care oscileaza între 50 si 69. posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica. permanenta. anamneza. abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza. nu mai este considerata azi ca boala. dar al caror început de actiune sa situat înaintea conturarii elementare a functiilor psihice. 11 . desi asociata de cele mai multe ori cu tulburari somato-endocrine sau neurologice. lipsita de orice posibilitate de ameliorare. pâna la 3-4 ani ca vârsta limita în maturarea creierului. Defectualitatea psihica se va repercuta asupra tuturor cerintelor adaptative impuse copilului în crestere. cu caracter global si omogen. ale carei cauze au actionat în etapele timpurii ale ontogenezei sau postnatal. retardatul mintal este lipsit de posibilitatea organizarii independente a vietii sale fara sprijin dinafara. examen psihic. înainte de 18 luni de viata extrauterina. lipsita de progredienta.Capitolul 3. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale. asa cum reiesea din vechea definitie a oligofreniei (Ghiran.Intarzierile in dezvoltarea mintala. 1998). Întârzierea mintala usoara. Intarzierile in dezvoltarea mintala Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia. Aceasta forma de insuficienta. Întârzierea mintala usoara. Încadrare nozologica I. Este considerata ca un nivel insuficient de dezvoltare. Chiar si în forma usoara. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential DEFINITIE Retardarea mintala presupune o stare psihica defectuala. ca o retardare cu posibilitati de ameliorare.

II. 12 . Influente organice în retardul mintal Atribuirea retardului psihic unei cauze organice presupune demonstrarea asocierii lui cu disfunctia cerebrala. Din acest motiv se poate împarti în trei subgrupe: a. în sindroamele congenitale cu trasaturi dismorfe care acompaniaza retardul mintal. 0. Întârzierea mintala profunda. epilepsie. arieratie mintala usoara. c. deficienta mintala.5-3% retardul mintal usor. aparuta odata cu încarcarea programelor scolare. înapoiere mintala (reala sau aparenta).3% retardul mintal grav (0. Se subîmparte în: a. corespunde imbecilitatii superioare din vechea clasificare. Prevalenta În urma cercetarilor OMS si UNESCO a fost gasita în populatia infantila o frecventa a intelectului de limita de 7%. deficienta mintala usoara. QI=20-34. asa cum se întâmpla în paralizia cerebrala. Este semnificativ momentul actiunii insultului: aceeasi cauza poate determina tulburari diferite în functie de stadiul dezvoltarii ontogenetice în momentul actiunii ei. debilitate mintala.Aceasta categorie este neomogena sub raportul posibilitatilor de instructie.06% retardul mintal profund). 0. Întârzierea mintala moderata. nu presupune practic viata psihica. Asocierea poate fi directa.24% retardul mintal mediu si sever. a frecventei cu care se manifesta si alte tulburari pe lânga cele psihice. ci doar vegetativa. c. IV. QI=35-49. intelectul de limita propriu-zis. b. Etiopatogeneza Cauzalitatea retardului psihic este complexa. b. Ca notiune relativ recenta. III. a capacitatii de socializare. sau poate fi indirecta. intelectul de limita prezinta un QI cuprins între 70-85. 2. hidrocefalie. Întârzierea mintala severa. corespunde imbecilitatii inferioare. QI<20.

circulara de cordon. lezional. se diferentiaza de insuficienta psihica primara prin faptul ca ea survine dupa o perioada de dezvoltare psihica normala. dislalie. examinari genetice. ambliopie. etc. Se face cu: afectiuni somatice diverse. tulburari emotionale). parazitologice. cele mai comune sunt. Diagnosticul. prezentatii vicioase. disritmiile dezvoltarii. edematos. dislexie. tomografie computerizata.Patologie conditionata prenatal. S-a observat ca nivelul mediu de inteligenta creste odata cu statutul socio-economic. distocii de dinamica uterina. în primul rând. Pentru stabilirea diagnosticului etiologic sunt necesare examinari radiologice. ridica probleme deosebite de încadrare în cazul vârstei mici si a handicapului modest. Insuficienta psihica secundara (dementa). bolile multifactoriale (în care exista si componenta ereditara). icter nuclear postincompatibilitate Rh. biologice. nasteri precipitate sau prelungite. aprecierea psihomotricitatii). 13 . etc. evaluat prin examen de specialitate pe functii psihice si prin testari psihologice (QI. în ordinea frecventei: cromozomopatiile. dupa ce procesul de maturizare a sistemului nervos central s-a considerat încheiat. între diferitele forme ale retardului psihic. ADHD. Carentele socioculturale sunt considerate astazi ca factori generatori de performante slabe. Dintre cauzele cu actiune prenatala. Diagnostic pozitiv si diferential Pentru stabilirea cât mai precoce a diagnosticului pozitiv este necesara cunoasterea parametrilor normali de dezvoltare psiho-motorie a copilului pe etape de vârsta. Patologie dobândita postnatal Boli dobândite în perioada perinatala. electroencefalograma. imunologice. a potentialului convulsivant modificat sau a suferintelor neurologice. discalculie. vârsta mintala. determinate de prematuritate sau sarcina suprapurtata. când si posibilitatile terapeutice sunt depasite. impune cautarea sistematica a eventualelor malformatii sau afectiuni somatice asociate. Diagnosticul diferential se impune. În aceasta perioada exista riscul unor suferinte de ordin anoxic. disgrafie. tulburari de spatialitate. displaziile neuroectodermale. embriofetopatiile. hidrocefalia. usor de stabilit la copilul mai mare. psihozele infantile. Retardul. deficiente diverse (hipoacuzie. microcefalia. nivel de dezvoltare al limbajului. bolile genetice de metabolism. Factorii psihosociali.

pediatru. cure balneare în sanatorii specializate. 1. roborare. adaptate deficientelor motorii. familia. ameliorarea metabolismului cerebral. însusirea deprinderilor de autoservire si munca. abandonul. gimnastica medicala sistematizata. diferentiate si individualizate. ionizari. tratamentul bolilor somatice asociate. asimilarea cunostintelor scolare posibile si a celor necesare unei adaptari sociale si profesionale optime.Tratamentul medicamentos vizeaza: corectarea instabilitatii psihomotorii si a reactiilor emotionale exagerate. educatia prin munca vizeaza ergoterapia si initierea profesionala în vederea integrarii socio-profesionale. 3. existenta unor afectiuni între care epilepsia este cel mai frecvent întâlnita. educatia fizica. Tratamentul retardului psihic presupune instituirea unui complex de masuri medico-psiho-pedagogice. severitatea handicapului mental. kinetoterapeut. calcul). mediul subcultural. fizioterapie. cresterea posibilitatilor de memorare. încarcata de nerabdarea familiei sau dimpotriva. ea are posibilitati de recuperabilitate. terapia manifestarilor convulsivante epileptice. mergând spre ameliorarea tabloului clinic. maistri. Obiectivul terapeutic principal consta în stimularea si dezvoltarea la maximum a capacitatilor disponibile. cultura fizica medicala care implica tehnici complexe de reabilitare. Prognosticul psihopedagogic va depinde de capacitatea de instructie si posibilitatea încadrarii în familie si în societate. interventii chirurgicale (tenotomii). motorii sau afectivcomportamentale. aplicate precoce cu perseverenta. înseamna ca. în anumite conditii si cu anumite limite. masaj galvanic. atitudinea hiperprotectiva. deficientele motorii necesita. educator-defectolog. educatia morala se face prin psihoterapie comportamentala si socioterapie. pe lânga terapia antispastica.Evolutie si prognostic Daca am definit insuficienta psihica primara ca pe o stare defectuala neprogredienta. Principii terapeutice .Încadrarea familiala. cu respectarea regulilor generale de asigurare a eficacitatii maxime cu doze minime si evitarea efectelor secundare. Prezenta unor deficiente senzoriale. 2. logoped. în conditiile implicarii nemijlocite a familiei. reprezinta obstacole de care trebuie tinut seama în aprecierea evolutiei si prognosticului copilului cu întârziere mintala. psihostimulare. neurolog.Metode de instructive: educatia intelectuala (citit.Tratamentul complex medico-psiho-pedagogic poate fi realizat doar de o echipa formata din: pedopsihiatru. psiholog. endocrinolog. atitudinea rejectiva. scris. 14 .

encefalita subacuta Van Bogaert si alte boli degenerative specifice copilului se caracterizeaza prin aparitia unui regres psihic. medicamente). de obicei de natura cronica sau progresiva. Se datoreaza unei boli a creierului. 4. social si cultural sau pentru sanatatea parintilor (examenul medical prenuptial. preocuparea pentru prevenirea suferintei fetale. suferintele circulatorii cerebrale. indicate în terapia deficientului mintal. orientarea spre o forma de învatamânt corespunzatoare. limbajul si judecata. Etiologia Este in mare parte asemanatoare cu cea a insuficientei psihice primare cu determinism postnatal. intoxicatiile acute urmate de stari comatoase (ciuperci. traumatismele cranio-cerebrale (encefalopatie posttraumatica). Spre deosebire de retardul psihic primar. encefalita demielinizanta difuza SchilderFoix. încadrare în munca. gândirea. orientarea. calculul. în timp. consultul si sfatul genetic). pot duce la aparitia sindromului demential. întelegerea. dezvoltarea tehnicilor de diagnostic antenatal. la deraparea de la posibilitatile cognitive initiale. în cel mai bun caz apare o stationare a simptomatologiei de deficit. dispensarizarea gravidei. insuficienta endocrina. capacitatea de a învata. 15 . alergiile. Cazurile severe de epilepsie duc. etc. progresiunii procesului de degradare a personalitatii. oxid de carbon. în functie de gradul handicapului. nou-nascutului si a copilului. alcool. Tumorile cerebrale.educatia estetica se face sub forma art-terapiei si a muzicoterapiei. incluzând memoria. Profilaxie Axata pe depistarea si îndepartarea factorilor de risc: grija pentru ridicarea nivelului de educatie sanitara si a standardului de viata economic. în care exista o deteriorare a multiplelor functii corticale superioare. vaccinarile. în cel secundar exista posibilitatea agravarii. Insuficienta psihica secundara (dementa) este rezultatul unei denivelari de la valorile normale ale personalitatii atinse dupa încheierea procesului de maturare a sistemului nervos central. dar momentul actiunii insultului este diferit. institutionalizare. Infectiile (meningoencefalite). orientare profesionala. înrautatirii tabloului clinic. Posibilitati de integrare sociala a copiilor cu retard psihic: acordarea ajutorului material cuvenit prin lege.

Casa Cărţii de Ştiinţă.Lupu V..Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. Clasificarea retardului psihic 6. Ed.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .psych.Bucureşti. 4.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.WHO.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. Metode de interventie multimodala.ki.Cluj-Napoca.ASCR.Medicală universitară Cluj-Napoca. 5.org www.3. 6. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). Tabla de materii 4.1. Delincventa juvenila. Delincventa juvenila.Ed. Expertiza medico-legala psihiatrica la copil si adolescent 16 . Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 5.Bucuresti. Dezvoltarile dizarmonice de personalitate. Informatii www. discutia comuna a cazului. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru.aacap. Tulburarile de conduita la copii si adolescenti 4.org http://iacapap.2.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.Caz clinic . sublinierea particularitatilor. 2. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 4. anamneza. Dezvoltarile dizarmonice de personalitate 4. Tulburarile de conduita la copii si adolescenti.All Educational.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .internare aflata pe sectie cu diagnostic de Retard psihic. Cluj-Napoca.se www.autismromania.ro Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1.Clinical descriptions and diagnostic guidelines. Capitolul 4.

psiholog. psihologica.Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia. posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica. terapie de familie. Comportamentul trebuie sa persiste cel putin sase luni pentru a putea fi diagnosticat. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential Definitie Trasatura esentiala a tulburarilor de comportament este reprezentata de un tipar de comportament repetitiv si persistent in care drepturile celorlalti sau normele sociale sunt incalcate. Terapie Interventia este multidisciplinara (medic psihiatru. Discernamantul. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale. Se uitilizeaza tehnici de consiliere psihiatrica. abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza. psihologici si sociali contribuie la dezvoltarea ei. Tablou clinic Criteriile de diagnostic DSM-IV/ICD 10. Investigatii Nici un test specific de laborator sau patologie neurologica nu ajuta la stabilirea diagnosticului in tulburarea de conduita.Expertiza medico-legala psihiatrica la copil si adolecent. Etiologie Nu se pote spune ca un singur factor este determinant pentru aparitia tulburarii de conduita si a comportamentului antisocial la copii. parinti). psihoterapie individuala sau de grup. au niveluri scazute la unele persoane cu istoric de comportament hetero sau autoagresiv si violent. asistent social. ci doar ca o varietate de factori biologici. referat teoretic. anamneza. Delincventa juvenila este un termen juridic ce presupune abateri de la normele morale acceptate de o anumita comunitate. cum ar fi serotonina. fiind in dezacord cu legile 17 . pentru o anumita varsta. Unele date sugereaza ca anumiti neurotransmitatori. examen psihic. psihopedagog.

Cluj-Napoca.org http://iacapap.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului . 3. psiholog.Ed.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal tulburare de conduita. corespunzator unei varste mintale minime de 14 ani si daca discernamantul fapei a fost prezent. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. discutia comuna a cazului.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. Clasificarea tulburarilor de conduita Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 Metode de interventie multimodala Discernamantul Principiile expertizei medico-legale psihiatrice la copil si adolescent Capitolul 5.Medicală universitară Cluj-Napoca. 5. Tulburarile de somn. 6. daca area discernamantul general.Lupu V. Ea este chemata sa stabileasca daca infractorul este suferind de o boala psihica.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. Enurezisul si encoprezisul.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .WHO.ki. 2.Bucureşti. 5. Ed. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 1. Cluj-Napoca.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. Comisia de expertiza medico-legala include un psihiatru.Bucuresti.aacap. Tulburarile de alimentative (Anorexia mentala si Bulimia) 18 . Ticurile. 2. Caz clinic . sublinierea particularitatilor Informatii www.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.All Educational. Casa Cărţii de Ştiinţă. medic legist.. 4.org www.ASCR.psych. Balbismul. In psihiatria adolescentului se efectueaza expertize medico legale tinerilor infractori care au varsta cuprinsa intre 14 si 16 ani. anamneza. 4.statului respectiv. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).Ipsatia (Masturbatia).Clinical descriptions and diagnostic guidelines.

Apare la copilul neglijat cu vârsta de 1-3 ani.2.Tabla de materii 5.1. anamneza.Tulburarile de alimentative (Anorexia mentala si Bulimia) Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia.4.1. pâna la paroxism. Enurezisul si encoprezisul. referat teoretic. plâns daca se deranjeaza copilul în momentele respective.Ticurile.Tulburarile de somn. tulburari vegetative intense. dar si în conditii de plictiseala. 5.3.6. 5. Ipsatia (Masturbatia). participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential 5. examen psihic. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale.5. Diagnostic diferential Se impun investigatii suplimentare pentru excluderea epilepsiei (ca si în spasmul hohotului de plâns) 19 . încordare generala. Ipsatia (Masturbatia) Definitie Ipsatia = manifestari critice neepileptice caracterizate prin încrucisarea membrelor. 5. abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza. 5. posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica.cel mai frecvent la adormire.Balbismul. 5. agitatie.

ki. Metode de tratament 9.ro Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 8. anamneza. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). recurente. Diagnostic diferential. 5.(electroencefalograma).internare aflata pe sectie cu diagnostic de Ipsatie.Medicală universitară Cluj-Napoca.Cluj-Napoca. neadecvate situatiei.All Educational.se www. sublinierea particularitatilor.Bucureşti. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . Informatii www.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului.WHO.ASCR.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială.org http://iacapap. implicând grupe musculare circumscrise.aacap. Tratament Tratamentul vizeaza corectarea mediului în care traieste copilul. 5. 6. sau al unui factor iritativ local (examen coproparazitologic.Bucuresti. irezistibile (dar care pot fi controlate voluntar scurte perioade de timp).Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. 4. cu stimulare corespunzatoare. distragerea atentiei prin joc. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 7. neritmice.org www. urocultura). cu debut brusc 20 . ginecologic. eventual administrarea unor doze mici de Tioridazin sau Diazepam.. Casa Cărţii de Ştiinţă.Lupu V. Ed.psych. 2.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului . Ticurile Definitie Ticurile sunt descarcari motorii rapide. Cluj-Napoca. discutia comuna a cazului.2.autismromania.Ed. sau productiuni verbale.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.Clinical descriptions and diagnostic guidelines. Caz clinic .

Diagnosticul diferential Diagnosticul diferential al ticurilor se impune cu: . strigate.suferinte perinatale. ICD-10 • tulburarea tranzitorie a ticului (durata sub 12 luni) • tulburarea cronica a ticului motor sau vocal (durata peste un an) • tulburarea combinata a ticului de tip vocal si motor multiplu-sindromul Gilles de la Tourette (ticuri motorii multiple si unul sau mai multe ticuri vocale. cu agravare în adolescenta si persistenta în viata adulta). Localizarea este variabila. serotonina. dresul vocii. . inspiratul sau expiratul fortat de aer pe nas. Ticurile complexe. icter neonatal prelungit cu afectarea nucleilor bazali si disfunctie în sistemul extrapiramidal Clasificare Ticurile simple -localizate la un singur grup muscular. oftat. transmise de la ambii parinti.si fara un scop aparent. s. miscari de pronatie-supinatie la nivelul mâinilor.spasmele musculare determinate de un proces iritativ la nivelul sistemului nervos periferic (nevrite. ridicarea umerilor. Alte ticuri includ ecokinezia. influente hormonale . pâna la repetarea unor cuvinte obscene (coprolalie). tragerea nasului. cu 21 .cuprind mai multe grupuri musculare. sau când copilul se concentreaza în directia unei activitati (televizor. grimase faciale. Ticurile vocale au intensitate variabila. murmuratul. repetarea propriilor sunete sau cuvinte (paralalia). care dispar în somn. atunci când se atrage atentia asupra lor. ecopraxie gestuala si copropraxie.a. traumatismul obstetrical. emisie de sunete.). prematuritate. ecopraxia (imitarea miscarilor unor persoane din anturaj). miscarile de afirmatie si negatie la nivelul extremitatii cefalice. de la tuse. Etiopatogeneza .determinism genetic al bolii . care sunt localizate la un anumit grup muscular. Se accentueaza la emotii. pâna la fraze obscene. joc de sah).stressul matern din timpul nasterii. radiculite).un mecanism poligenic care implica genele neurotransmitatorilor (dopamina. repetarea ultimului cuvânt sau sunet rostit de o alta persoana (ecolalia). Ticuri motorii mai frecvent întâlnite: clipit.

se mentin si în somn si apar în cadrul clinic general de coree (emotional. vascular). relatii interpersonale.compulsive se aseamana cu tipuri ale ticurilor. intermitente. Benzodiazepinele (Diazepam. eventual decontracturante (Mydocalm. - - - - Tratamentul Tratamentul este individualizat. Zoloft). fiind adesea mai complexe. stereotipiile copiilor cu retard psihic. asocierea ticurilor. pornind de la gradul deficitului functional. repetitive. de mare amplitudine. localizate distal. fara posibilitatea controlului voluntar. Rispolept). vermiculare. roborante.farmacologic: neuroleptice (Haloperidol. Diazepam). stereotipiile din schizofrenie se diferentiaza de ticuri prin caracterul lor metapsihic. a elementului psihotraumatizant. dar difera prin scopul lor precis. miscarile coreice apar pe un fond de hipotonie. miscarile mioclonice sunt contractii musculare simple care pot afecta portiuni musculare. comorbiditatii. anxiolitice (Tioridazin. ele nu pot fi produse sau reprimate voluntar. miscarile distonice sunt miscari de torsiune mai lente. antidepresive (Amitriptilina. ci si bolile asociate. grosiere. . Xanax) pot genera efecte 22 . capacitatile interne si externe de ajutor si de gradul de copiere a unor comportamente. au un caracter mai amplu si mai grotesc. de exemplu atingerea unor obiecte. ele nu pot fi controlate voluntar. neregulate ale muschilor faciali. sedative. Clorzoxazon). prin contextul clinic general si absenta. combinate cu stari prelungite de tensiune musculara. miscarile hemibalistice sunt miscari unilaterale ale membrelor. altele cu Orap. dar nu sinergic. fiind strict legate de procesul inflamator. absurd. spasmul hemifacial consta în contractii unilaterale. miscarile coreice presupun o atingere inflamatorie a sistemului nervos central. fara a pierde din vedere istoria naturala a bolii. controlul impulsurilor. activitatile obsesiv.respectarea unor legi anatomice. lipsit de sens. miscarile atetozice sunt lente. capacitatile adaptative ale copilului. Unele studii au comunicat rezultate optime cu Clonidina (agonist alfa-2 adrenergic). la acestia din urma. suportul social si familial. El nu tinteste doar ticul ca simptom.

ca forme izolate. Caz clinic . 6.ASCR. sah. discutia comuna a cazului. sau a anxietatii de a prezenta defectul în situatii sociale. Ed.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. dispozitia depresiva. perturbari ale functiei hepatice. adesea. nici activitatile care cer concentrare atentionala (televizor.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru.. Casa Cărţii de Ştiinţă.All Educational. complexându-se.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. ticurile pot interfera cu activitatile cotidiene ca scrisul si cititul. Pot deveni însa intense.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .Cluj-Napoca.ki.Bucuresti. .Lupu V. schimbându-si topografia. fizio. Ticurile apar. renale. În cazurile severe.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. gimnastica. Apare adesea disconfortul în situatii sociale. rusinea. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). hipocondriace.Ed. 5. jena.WHO. 2.Medicală universitară Cluj-Napoca. nu sunt indicate alimentele excitante (Cola. sunt pasagere si foarte mobile.Clinical descriptions and diagnostic guidelines. 23 .Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. Prognostic Ticurile au adesea amploare scazuta. calculator). cacao).aacap.psych.secundare de tipul somnolenta. Cluj-Napoca.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal de Ticuri sau Tulb. 4. dar se pot asocia cu fenomene obsesionale. kinetoterapie. anamneza. Sindromul Tourette este o tulburare cronica. oboseala. dependenta fizica si psihologica. polimorfe.Bucureşti. Activitatea sociala. . Tourette.org http://iacapap. ataxie. scolara si profesionala poate fi deteriorata din cauza rejectarii de catre ceilalti.org www.nu se atrage copilului atentia asupra defectului. sublinierea particularitatilor. ciocolata.psihoterapie comportamentala si de relaxare. incapacitanta. sau cu tulburari specifice de dezvoltare.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. Informatii www. disparând lungi perioade de timp.

obsesiv. Etiologie . tonico-clonic. Cea mai frecventa forma de balbism este cea tonico-clonica (mixta). încarcatura vegetativa intensa (transpiratii. în semiîntuneric. anancast) . la emotii. prematuritate. Apar miscari ample. Prevalenta Frecventa tulburarii în populatia infantila este de 0. Diagnostic diferential. embolul verbal fiind utilizat pentru anticiparea unor cuvinte mai greu de exprimat. clonic. când lumina este puternica. când i se atrage atentia asupra defectului. Embolalia este adesea prezenta. debilitate în sistemul extrapiramidal.factori favorizanti (suferinta perinatala. când vorbeste cu necunoscuti. Tulburarea de vorbire se accentueaza atunci când copilul vorbeste în public. Se adauga tulburarea de tonalitate. Pe lânga tulburarea de vorbire apare si tulburarea de respiratie evidenta numai în timpul elocutiunii. cu pronuntarea exploziva a cuvintelor.5-5 % . Balbismul Definitie Balbismul (bâlbâiala) este o tulburare functionala motorie care are la baza dissinergia musculaturii care participa la actul vorbirii si al respiratiei. într-o atmosfera familiala. eritem). Metode de tratament 13. boli somatice) . depasind cu greu anumite cuvinte. fiind mai frecventa la baieti. de 24 . gesturi largi.factor psihotraumatizant Tablou clinic Forme: balbism tonic. Pacientul se opreste blocat în fata cuvântului (balbism tonic).Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 10.3. linistita. Este mai putin intensa când copilul vorbeste cu persoane cunoscute. 5.factori predispozanti (debilitate motorie-fonatorie si trasaturi de personalitate pe model anxios. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 12. repeta sacadat primele silabe (balbism clonic). de compensare a deficitului din exprimare (sincinezii). epuizare. incompatibilitate Rh. Clasificarea ticurilor 11.

evitarea stresului.Clinical descriptions and diagnostic guidelines. Tratamentul .Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. evitarea raspunsului verbal.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului . anxiolitice si sedative (Tioridazin.All Educational. Xanax).Lupu V.corectarea modului de viata. Metode de tratament 25 . . Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 14.WHO. "pai da".***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . Ed. 5.ASCR.. sublinierea particularitatilor.Bucureşti. 4.medicamentos: decontracturante (Mydocalm).Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. Diazepam.ki.psych.org www. . Casa Cărţii de Ştiinţă. Caz clinic . "deci". se instaleaza logofobia. În timp.Medicală universitară Cluj-Napoca.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal de tulburare de vorbire.corectarea mediului înconjurator (nu se apreciaza copilul balbic prin ascultare în fata clasei. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). 6.org http://iacapap. Cluj-Napoca. cu multe cuvinte parazite. Levomepromazin.Bucuresti. .se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. ci numai în scris). laconice. Clasificarea tulburarilor de vorbire 15.Ed. antidepresive (Imipramina).psihoterapie de relaxare. sau raspunsuri scurte.logoterapie. discutia comuna a cazului.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. 2.Cluj-Napoca. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. .exemplu: "asa".aacap. Informatii www.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 16. Napoton. anamneza. de a nu face fata exprimarii. teama de a repeta. oboselii.

Etiopatogenie -antecedente de suferinta perinatala. cu trasaturi de personalitate anxios-fobice. . Enurezisul si encoprezisul 5. hipotonia si malfunctia (cuduri. dilatari ureterale. copilul mic pâna la 4 -5 ani sa aiba "în mod fiziologic’’ pierderi de urina nocturne sau diurne. sugarul. Se considera "normal" ca nou –nascutul.A.factorul ereditar. In alte tari prevalenta se situeaza între 5 si 35%. date de imaturitatea în dezvoltarea sistemului nervos care. -alte opinii: nedezvoltarea structurilor (vezica infantiloida.1. Cele mai multe cercetari arata ca baietii sunt de aproximativ doua ori mai frecvent afectati decât fetele. La vârsta de 14 ani 1% dintre baieti si 0.5% dintre fete ramân enuretici (majoritatea. greselile în educatia sfincteriana. In jurul vârstei de 5 ani.. 14% dintre baieti si fete prezinta cel putin o emisie involuntara de urina pe luna. psihiatrii americani considera vârsta limita de instalare a controlului sfincterian urinar de 5 ani la fetite si 6 ani la baieti).5. beneficiu 26 . Este "enuretic" copilul care pierde urina în somn dupa vârsta de 5 –6 ani.U.in ~75% din cazuri exista antecedente familiale de enurezis la parinti. senzitive. pe parcurs. crizelor epileptice. Cei mai multi autori îl definesc ca fiind o "tulburare caracterizata printr-o mictiune involuntara. dereglarile endocrine.4. Enurezisul Definitie În literatura de specialitate exista numeroase definitii ale enurezisului. deficitul de inhibitie în procesul mictional. sau rude apropiate. diurna si nocturna.4. sau instabile. sau care prezinta mictiuni involuntare în timpul zilei (în DSM IV. instalandu-se controlul voluntar al mictiunii (Rutter. 1982). infectiile urinare (consecinte ale enurezei prin staza). Prevalenta Enurezisul este întâlnit la ambele sexe si se apreciaza ca procentul copiilor cu aceasta tulburare. sau de o anomalie organica a tractului urinar’’ (CIM 10). care cuprinde punctul de vedere oficial S. cresterea sensibilitatii receptorilor vezicali). în exclusivitate noaptea).consecinte). anormala tinând seama de vârsta mentala a copilului si care nu este legata de controlul vezical de origine neurologica. în tara noastra este de 12-15% din numarul total al acestora. traume psihice diverse. se corecteaza.

sau de veghe. clinice. despartite de intervale libere si relativ lungi. Este definit ca o stare de neînsusire a controlului sfincterian. Conform criteriilor de diagnostic acceptate pe plan mondial.. ci doar a unor cantitati mici. dupa o etate la care continenta este de asteptat (DSM IV). În ceea ce priveste frecventa si ritmul mictiunilor involuntare.secundar. în timpul noptii. forma mixta. în care se produce pierderea de urina. care apare în salve grupate. examinari coproparazitologice repetate. spina bifida. În raport cu perioada de somn. dupa Paule 1969). elementul esential al tulburarii îl constituie emisia repetata. daca noptile în care are emisiuni de urina alterneaza cu cele în care copilul nu se uda. Tablou clinic Enurezisul primar este cel mai frecvent întâlnit (75-80% din cazuri. glicemie. tulburarea fiind de la nastere. iar unde contextul clinic sugereaza. Enurezisul nocturn apare în cursul somnului. evaluarea capacitatii vezicale spontane. pielografie.. Enurezisul secundar apare dupa o perioada de cel putin un an (DSM IV. caracterul epileptic (crize grand-mal produse în somn sau vegetative). urocultura. urografie.). în care copilul a prezentat control sfincterian urinar. în pat sau în pantaloni. numai dupa ce s-a exclus prezenta unui factor organic posibil declansator. diureza diurna. iar enurezisul diurn este prezent doar la 3% din cazuri si de cele mai multe ori. Tratament 27 . sau al zilei. sau suprapus (prin examenul sumar de urina. enurezisul sporadic. electroencefalografice. enurezisul periodic. enurezisul intermitent. involuntara. ecografie. Diagnostic pozitiv Diagnosticul de enurezis nocturn se pune pe baza datelor anamnestice. nu presupune o golire completa a vezici urinare.. densitatea urinei. examinari paraclinice pentru evidentierea eventualului substrat organic: cistourografie. ca o continuare a perioadei fiziologice de incontinenta. nocturna si pe 24 de ore. sau intentionata de urina. sau cu vârsta mentala sub 4 ani. ca accident secundar si aparent întâmplator. care raspunde de controlul comportamentelor emotionale si vegetative). se disting: enurezisul continuu. Enurezisul nu trebuie diagnosticat la copii sub 5 ani pentru baieti si 6 ani pentru fetite. suferinte cerebrale (disfunctie pe rinencefal. în care tulburarea este prezenta noapte de noapte si chiar de mai multe ori în intervalul dintre seara si dimineata. psihologice. apare din când în când. 1994). se delimiteaza: enurezisul nocturn (hipnic). enurezisul diurn. etc.

anamneza. foarte putini din copii enuretici ramânând cu aceasta tulburare si la vârsta adulta. atenuarea sentimentului de vinovatie si rusine.la copiii anxiosi. Pericolul evolutiv îl constituie suprapunerea infectiilor urinare. cacao).4. cocacola. sedare . reducerea diurezei .2. sublinierea particularitatilor 28 . Enurezisul ridica importante probleme medico-sociale. cel mai adesea nocturn. emotivi. lauda. prin amprenta negativa pe care si-o pun asupra dezvoltarii personalitatii copilului. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. a hipotoniei si malfunctiei. Cisrelax. prin frecventa lor deosebita. combaterea infectiilor urinare. Psihoterapia familiala urmareste tocmai transformarea anturajului într-un participant activ. care pot autoîntretine tulburarea. discutia comuna a cazului. Encoprezisul este pierderea controlului sfincterian pentru materii fecale.-crearea unui climat securizant cu rezolvarea conflictelor existente. . Imipramina. recompense. asupra randamentului scolar. enurezisul are o evolutie spontana favorabila. Adiuretin. 5. Tratamentul cu Imipramina are efecte bune. evitarea consumului de excitante (ciocolata. pepsi cola. -medicamentos urmareste: combaterea hipertoniei si spasmelor musculaturii vezicii urinare. Evolutie si prognostic De cele mai multe ori.în special a celei nocturne.reactii nevrotice). . comportamentului si adaptarii acestuia în familie si colectivul de copii. agitati (cu simptome accentuate de nevroza .gimnastica mictionala urmareste marirea capacitatii de contentie a vezicii urinare si cresterea tonusului sfincterului uretral extern supus controlului voluntar.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal de enurezis/encoprezis. alaturi de psihoterapia comportamentala.psihoterapia urmareste: deculpabilizarea copilului. Caz clinic . calendar cu cruciulite. mobilizarea lui în terapie prin conditionare pozitiva. gimnastica mictionala. rabdator si optimist în procesul terapeutic. Dintre medicamentele utilizate mai frecvent în tratamentul enurezisului amintim: Driptane. inhibarea hipertoniei parasimpatice.

Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 8.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. tulburari ale ritmului veghe-somn. sau a ritmului somnului. 5. tulburari de somn datorate unor conditii medicale generale. 6.Bucuresti.Ed.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. clasifica tulburarile de somn în tulburari primare ale somnului (dissomnii. Cluj-Napoca.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. Ed. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). 4.Lupu V. fiind caracterizate printr-o perturbare a cantitatii. parasomnii).***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .aacap. sau de somnolenta excesiva. hipersomnia primara.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .ASCR. tulburari de somn asociate altor tulburari mintale (care rezulta dintr-o boala psihica diagnosticata). Tulburarile de somn Definitie Asociatia Americana de Psihiatrie în Manualul pentru diagnosticul si statistica bolilor mintale (DSM IV)..WHO.org http://iacapap.All Educational. Casa Cărţii de Ştiinţă.Informatii www. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 6. calitatii.Clinical descriptions and diagnostic guidelines. Dissomniile sunt tulburari primare de initiere sau mentinere a somnului.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. narcolepsia. Metode de tratament 5. 29 . tulburari de somn corelate cu respiratia.psych.Bucureşti. 2.org www. Aceasta sectiune cuprinde: insomnia primara.5.ki.Medicală universitară Cluj-Napoca. Clasificarea tulburarilor de eliminare 7.Cluj-Napoca.

În debutul psihozelor endogene (schizofrenie. boli cerebrovasculare. enurezisul nocturn. cauzeaza distress sau o perturbare semnificativa în domeniul social. Alte tulburari de somn sunt induse de consumul anumitor substante ca: alcoolul. infectii virale sau bacteriene (hipersomnia din encefalita virala). sau somn neodihnitor cu durata de cel putin 1 luna si care: B. boli pulmonare (bronsita cronica). fie la pragul dintre vigilitate si somn. anxioliticele si altele (agonistii si antagonistii adrenergici. acetilcolinei si serotoninei. isterica. boli musculoscheletale (artrita reumatoida. ocupational sau în alte sectoare functionale importante. Trezirea nocturna este prezenta în procent de 37% la copiii cu vârsta de un an (trezire ocazionala) si 61% la cei de 30 . al unei alte boli mintale. somnambulismul (automatismul ambulator nocturn). somn scurt si superficial. obsesivo-fobica. Nu este datorata efectului fiziologic direct al unei substante exogene sau al administrarii unui medicament. hipertiroidismul. hipo sau hiperadrenocorticismul). tulburare afectiva episod maniacal) exista întotdeauna insomnii severe. amfetaminele si stimulante înrudite. cocaina. sedativele. asociata cu cefalee sau la adolescentii cu nevroza astenica.Parasomniile au ca element esential un eveniment anormal care survine fie în timpul somnului. boala Huntington). hipnoticele. opioidele. sau D. cofeina. Perturbarea survine de cel putin trei ori pe saptamâna. E. boli endocrine (hipo. cu precadere la fetite. fiind suficient de severa pentru a produce fatigabilitate marcata în timpul zilei. teroarea de somn (pavorul nocturn). în timpul perioadelor de hiperestrogenie. Trasatura esentiala a insomniei primare este dificultatea initierii sau mentinerii somnului. DSM IV considera urmatoarele criterii diagnostice pentru insomnia primara: A. iritabilitate. ai dopaminei. Perturbarea de somn nu apare exclusiv în cursul unei alte tulburari de somn. 1. Aceasta clasa cuprinde: anxietatea de vis (cosmarul). fibromialgia). sau deteriorarea activitatii diurne. depresiva. acuza predominanta se concentreaza asupra acestei perturbari si nu asupra efectelor sale asupra somnului si vigilitatii. Tulburari de inducere si mentinere a somnului Insomnia se caracterizeaza prin dificultati de adormire sau trezire matinala. Simptomul este mai frecvent dupa vârsta de 10 ani. C. antihistaminicele si corticosteroizii). Tulburarile de somn datorate unei conditii medicale generale includ boli neurologice degenerative (boala Parkinson.

sau de a comunica cu ea si poate fi trezita cu mare dificultate. persoana respectiva are fata palida. Se estimeaza ca peste 30% dintre copii au avut cel putin un episod. In timpul mersului în somn. sau în comportament (desi. Pe lânga mers. 31 . Episoade repetate de ridicare din pat în timpul somnului si de mers împrejur. Criteriile de diagnostic DSM IV sunt: A. mai pot apare miscari motorii perseverative (ciupitul unei paturi.5%. fie în dimineata urmatoare) persoana are amnezie pentru episod. dar perioadele de trezire nu reprezinta. Automatism ambulator nocturn survine. C. este relativ areactiva la eforturile altora de a influenta mersul în somn. sau al unui cearsaf). survenind. B. de regula. Tulburarea ritmului veghe-somn presupune o dereglare între ritmul cerut de ambianta persoanei si ritmul circadian al persoanei. tulburarile de acest gen se pot perpetua. 3. se întinde pe perioada adolescentei. La trezire (fie din episodul de automatism ambulator nocturn. Daca debuteaza la adult. îmbracatul.cinci ani (unul din 5 copii se trezeste în fiecare noapte). poate exista o scurta perioada de confuzie. stadiile 3 si 4 de somn. mai mult de 5% din durata somnului nocturn. Dupa trezirea din episodul de somnambulism nu exista nici o deteriorare în activitatea sa mentala. mâncatul. D. Parasomniile presupun existenta unui eveniment anormal în timpul somnului. de regula. tinde sa se cronicizeze. în timpul primei treimi a perioadei de somn major NREM. de regula. Debutate în copilaria timpurie. sau dezorientare). 3. initial. deschiderea usilor. mersul la baie. Cei mai multi adolescenti se trezesc în mod tranzitoriu noaptea. Manifestarile episodice nocturne de tip somnambulism se considera astazi ca manifestari psihogene neepileptice. în cursul primei treimi a perioadei de somn major. spre sfârsitul careia dispare. dar care obliga la înregistrari electroencefalografice de somn cu monitorizare video (pentru diagnostic diferential). 2.1. Dereglari tranzitorii ale ritmului veghe-somn survin când oamenii îsi schimba rapid fusul orar. la adolescenti frecventa somnambulismului fiind de 2. care contine o activitate delta. Somnambulismul începe în jurul vârstei de 6-12 ani. imobila.

Copiii se pot trezi sau nu în urma cosmarului. brusca. Agitatia în perioada critica este mare. respiratia rapida si transpiratia. faciesul congestionat. Tulburare episodica recurenta. copiii cu pavor nocturn striga. 3. ambele fiind considerate ca patologie de somn si de anxietate). Apare la 3% din copiii sanatosi. solicita ajutor. Traseul bioelectric este de trezire. Debutul episodului este acompaniat de o dedublare pâna la o cvadruplare a ritmului cardiac.E. Se impune diagnosticul diferential cu epilepsia morfeica. dar daca se trezesc ei au o explicatie. în timpul fazei profunde NREM. Se deosebeste de cosmar. prezinta miscari dezordonate de aparare. Pavorul nocturn (teroarea de somn) este tot o descarcare nocturna anxioasa. cu durata de 1-10 minute. povestind visul. fiind mai frecventa la baieti. Areactivitate relativa la eforturile altora de a calma persoana în timpul episodului si aproape invariabil. Anxietate intensa si semne de excitatie vegetativa în cursul fiecarui episod. cu caracter critic. Prognosticul este bun. undele electroencefalografice delta de somn pot fi mai crescute în amplitudine decât sunt în mod uzual pentru faza NREM de somn. Durata este de câteva minute. cu linistire ulterioara si amnezie asupra episodului.2. dar s-au trezit numai aparent. care survine în cursul primei treimi a perioadei de somn major. anxietati. cum sunt tahicardia. În contrast. aparuta în primele 2-3 ore de la adormire. ochii sunt larg deschisi. pavorul nocturn se considera a fi o disociatie a mecanismelor de somn. C. Nu poate fi stabilit ca un factor organic a initiat si mentinut tulburarea. Conduita terapeutica de electie este cu Imipramina (dupa control obligatoriu EEG). transpirat. de exemplu epilepsia. începând cu un tipat de panica. dar nici un vis detaliat nu este evocat. iar respiratia si bataile inimii mai lente. Etiopatogenetic. Înaintea unui episod sever. dramatica. Se ridica în sezut. antideprinul administrat seara având rolul de a ameliora somnul si fenomenele nocturne (atât în pavor cât si în somnambulism. de obicei în ultima parte a noptii. care se datoreaza viselor fragmentate ce au loc pe durata somnului REM. desi individul continua sa doarma. 32 . tipa. Criterii de diagnostic pentru pavorul nocturn: A. B.

dezorientare si miscari motorii perseverative. sau a unor teme similare. Desi cosmarul este caracteristic perioadei de impregnatie alcoolica cronica si perioadei de sevraj din farmacodependente. antidepresivele triciclice. psihoterapia cognitiva si de relaxare. satisfacerea erotica. cosmaruri. la viguroase. mesoridazina. Anumite medicamente ca reserpina. cu aparitie înainte de adormire. ocazional. Apare la copiii normali. 33 . Intensitatea miscarilor variaza de la usoare.cel putin câteva minute de confuzie. securitate sau stima de sine. realizând un episod de "trezire electroencefalografica" (Gaustaud). De aceea. tratamentul vizeaza o psihoterapie comportamentala. Jacto capitis nocturna (lovirea cu capul si rotirea lui) presupune existenta unor automatisme habituale hipnice. însotit de anxietate si de o senzatie de opresiune respiratorie. tulburarea este mai frecventa la femei. tioridazina. 3. la hiperkinetici.4. cu amenintari la supravietuire. Aceste vise înfricosatoare se petrec în cursul somnului REM. sau condus cu constiinciozitate. în unele forme de retard mental. în timp ce copilul se trezeste sau se pregateste pentru somn. Rezolvarea situatiei psihotraumatizante. benzodiazepinele. Nu poate fi stabilit ca un factor organic a initiat si mentinut tulburarea. administrarea scurta perioada de hipnotice si anxiolitice duce la disparitia tulburarilor. nu adolescentilor. de obicei în ultima parte a noptii.3. Prezenta la 5-6% din populatie. sau în faza de somn superficial. melancolia de involutie. stimularea insuficienta. care poate fi asociat cu cresterea în intensitate a onirismului si cu posibila aparitie a cosmarurilor. D. induce în general un rebound REM. Tulburarea este caracteristica copiilor mici. Adesea se produce o recurenta a aceleiasi teme. în etiologia ei fiind propuse mai multe ipoteze: deprivarea materna. Anxietatea de vis (cosmarul) este un vis terifiant. fiind absent în somnul profund. la subiecti cu anxietate generalizata. caracterizate prin balansarea ritmica a capului cu o frecventa de 1-2 cicli/secunda. s-au raportat a cauza. 3. Comportamentul poate fi ritualistic. poate apare si în stari anxioase. de exemplu o tumora cerebrala. Abstinenta brusca de medicamente care suprima somnul REM (triciclicele). depresive. Se asociaza adesea cu pavorul nocturn si cu alte manifestari de stress posttraumatic. care conduce frecvent la trezirea subiectului. Se încadreaza între fenomenele care produc modificari importante în electrogeneza cerebrala hipnica. debutul oniric al schizofreniei.

5. care afecteaza circa 5% din populatia generala. apar în stadiile superficiale ale somnului lent. ocupationale. Hipesomniile includ tendinta generala de somnolenta diurna. 4. Poate avea cauze organice. sau sa evolueze spre coma. sau în alte tulburari mintale. poate fi reversibila. intoxicatii. Tulburarea debuteaza la scolar. cu aparitie în perioada de tranzitie dintre somnul profund spre somnul superficial. repetate. cu aparitie aproape zilnica.1. Miscarile gestuale nocturne de tip mângâiat. Somnolenta excesiva nu apare exclusiv în alte tulburari de somn. care cuprind toata musculatura. considerat ca facând parte din automatismele masticatorii. B. apare atât în somnul lent. Bruxismul. 3. Somnolenta excesiva trebuie sa fie suficient de severa pentru a cauza un distress clinic semnificativ sau o înrautatire a functiilor sociale. Ele pun în contact în afara masticatiei. boli infectioase febrile. rapide si involuntare.7. cunoscuta si sub denumirea de automatism verbal nocturn. 4. A fost definit ca o miscare de frecare a dintilor într-un alt moment decât masticatia alimentelor. În sindromul picioarelor nelinistite apar parestezii la nivelul membrelor inferioare. în conformitate cu DSM IV urmatoarelor criterii de diagnostic: A. Se poate manifesta intermitent sau tranzitoriu. Hipersomnia primara raspunde. de a freca un picior de altul. Sunt fiziologice. cât si în somnul REM. Tresaririle hipnagogice sunt secuse musculare intense. scarpinat. sau în alte arii importante. producând un zgomot de scrâsnire. C. reprezentata de o vorbire inteligibila sau nu. fiind însotita adesea de enurezis si somnilocvie.6. 3. fie episoade de somn în timpul zilei. Hipersomnia este o stare intermediara între cea de veghe si somn. Somnilocvia este o manifestare episodica nocturna neconvulsivanta. fie ca episoade de somn prelungit.8.3. nejustificate. suprafetele ocluzale ale dintilor. 34 . Miscarile musculaturii masticatorii (în special a celei care închide gura) sunt coordonate. în care constienta nu este suspendata complet. Somnolenta excesiva cel putin o luna. afectiuni ale sistemului nervos. cu instalare progresiva. 3. însotite de nevoia imperioasa de a misca gambele. sau spre starea de veghe. D.

C. Pierderea tonusului muscular nu afecteaza muschii respiratori si pe cei ai globilor oculari. cum ar fi. posttraumatism cerebral). conducerea automobilului (situatiile de hipoactivitate exagereaza tipic gradul de somnolenta). a unei nevoi irezistibile de somn. iar diagnosticul nu poate fi confirmat decât în pubertatea tardiva. la câtiva ani de la debutul somnolentei. Prevalenta tulburarii în populatia generala este sub 1%. sau halucinatii oniroide. la aproximativ 70% din subiecti. dar exista si forme secundare (postencefalitic. sau chiar orelor. fara a trece prin fazele 3-4 ale somnului. Ocazional. se poate limita numai la muschii capului si gâtului. de scurta durata. La indivizii cu hipersomnie primara. nu se datoreaza efectelor psihologice directe ale unei substante. Criterii de diagnostic DSM IV: A. Afectiunea se asociaza cu manifestari patologice ale somnului REM. Cataplexia apare.E. sau unei conditii medicale generale. Vârsta debutului se situeaza la pubertate. de exemplu. durata episodului major de somn (pentru cei mai multi somn nocturn) poate dura de la 8 la 12 ore si este de multe ori urmata de dificultate la trezire dimineata. elemente de somn REM în perioada de tranzitie între somn si veghe. Clinic. B. Episoadele de somn dureaza de la secunde la 30 de minute si chiar mai mult. ce reprezinta simptomul fundamental. pentru a reveni câteva ore mai târziu. de obicei. lectura. privitul la televizor. Narcolepsia se caracterizeaza printr-un acces brusc. Atacurile de somn trebuie sa apara zilnic pe o perioada de cel putin 3 luni. sau a unui consum de medicamente care sa explice simptomatologia. cu durata de ordinul minutelor. Calitatea actuala a somnului nocturn este normala. care poate apare si la persoane sanatoase. Boala Gelineanu este definita ca o hipersomnie cu caracter primitiv. Somnolenta descreste tipic dupa un atac de somn. favorizata uneori de circumstante emotionale. Lipsa unei suferinte organice. se manifesta în principal prin atacul de narcolepsie. Atacurile necontrolabile de somn diurn apar în timpul unor activitati monotone sedentare. 4.2. dar poate afecta si toata musculatura 35 . respectiv criza de somn. Prezenta a una sau doua din: catalepsie. statul în clasa.

sau hipoventilatia alveolara centrala). datorate disfunctiei hipotalamice.psych. tulburarile rezolvânduse totdeauna la sfârsitul adolescentei. discutia comuna a cazului. Asociaza hipersomnie periodica cu bulimie. Sindromul Prader Willi se caracterizeaza prin somn excesiv.5. 4. anamneza. mai ales la pacientii cu obezitate severa. Caz clinic . Starea de constienta este pastrata în timpul episodului cataleptic.aacap. Unii psihiatri recomanda stimulante (Amfetamine. ca si cum nu ar fi dormit deloc. iritabilitate. vise terifiante. apare la baieti spre sfârsitul pubertatii. hipotonie neonatala. Methilphenidate). Tratamentul puseelor se face cu neuroleptice (clorpromazina). dar prognosticul este bun.ki.3. sublinierea particularitatilor Informatii www. hipogonadism. Poate debuta prin cianoza datorata apneei de somn.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului 36 . În unele cazuri s-au obtinut rezultate bune cu Carbonat de litiu. Crizele survin de 2-4 ori/an si pot dura zile sau saptamâni. Exista similaritati cu sindromul Pickwickian. Tulburarea de somn se datoreaza conditiilor de ventilatie din timpul somnului (de exemplu apneea de somn. somn superficial. retardare mintala. Somnolenta diurna apare ce simptom constant în nevroze. Etiologia este necunoscuta. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru.6.voluntara. 4. unde sunt însa asociate insomnii de adormire. dezinhibitie sexuala. Sindromul Kleine Levin este rar.2. hiperfagie. bolnavul trezindu-se cu senzatia penibila de oboseala. Tulburarile de somn legate de respiratie (apneea repetata în timpul somnului) duce la hipersomnolenta diurna. statura mica. Somnolenta este considerata ca un simptom important al sindromului.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal tulburare de somn. obezitate.org www. 4. cosmaruri.org http://iacapap. somn neodihnitor. agresivitate. 4.

ASCR. Metode de interventie terapeutica Capitolul 5.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. Tulburari de alimentatie (anorexie si bulimie) Tabla de materii 5. 2. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 9.Bucuresti..Clinical descriptions and diagnostic guidelines. 6. − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica.6. examen psihic.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului . Clasificarea tulburarilor de somn 10.Bucureşti.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .6.2.Ed. Cluj-Napoca. Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă. 5. Anorexia mintala 5.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială.WHO. referat teoretic.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.1.Cluj-Napoca. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential 37 .6. anamneza. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 11.All Educational. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale.Bibliografia obligatorie si facultativã 1. 4.Lupu V. Bulimia Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia.Medicală universitară Cluj-Napoca.

Definitia OMS (Organizarea Mondiala a Sanatatii): anorexia mentala este afectiunea caracterizata prin pierderea deliberata în greutate (sau în cazul copiilor la prepubertate. Levellyn-Jones. Longmore. individul mentine o greutate corporala care este sub nivelul minimal normal corespunzator vârstei si înaltimii criteriul 1). la fetele adolescente (perioada de tranzitie de la copilarie.Anorexia mintala Definitie Termenul a fost utilizat pentru prima oara de medicul englez William Gull în 1873. oprirea sau încetinirea cresterii si a dezvoltarii). tulburari de imagine corporala si o tulburare endocrina generalizata care include axul hipotalamo-pituitar-gonadal ce determina întârzierea menarhei sau amenoree secundara (Graham. secundara unui factor psihotraumatizant. reducerea greutatii se realizeaza mai întâi prin reducerea totala a alimentelor ingerate. care a descrie un caz tipic de anorexie mentla (S. Hedgetts. Acest model e bazat pe urmatorii factori de risc: individuali. O alternativa si un ghid ceva mai strict (utilizat în ICD-10) îl reprezinta BMI (calculat ca greutatea în kilograme raportata la patratul înaltimii exprimate în metri) care trebuie sa fie mai mica sau egala cu 17. Tablou clinic Criteriile de diagnostic DSM-IV/ICD 10. Exista patru criterii diagnostice: Greutatea corporala mai mica de 85 (din greutatea ideala). Amenoree (absenta a mai mult de 3 cicluri consecutive. 1997). Milea 1988). un singur factor etiologic cu greu poate fi implicat. Abraham.1. Tulburarea apare. În acest interval. la adolescenta) si femeile tinere. chiar luni pot trece pâna când acest comportament e observat de ceilalti. 1982). indusa si/sau sustinuta de pacient. De obicei. Etiologie Tinând cont de complexitatea anorexiei. Dieta tipica începe cu o reducere a dulciurilor si a caloriilor. familiali. pacientul poate pierde 38 . Teorii curente sustin o etiologie multifactoriala cu numerosi factori determinanti si factori de risc ce interactioneaza (Garfinkle. Conform criteriilor de mai sus. 1991). de obicei. biologici si precipitanti. în absenta administrarii anticonceptionalelor) la femeile postmenarha (Collier. Anorexia mentala este o tulburare caracterizata prim pierderea deliberata de greutate. Persoana cântareste mai putin de 85% din greutatea normala corespunzatoare vârstei si înaltimii. D. Saptamâni. Tulburari de imagine corporala. alimentelor bogate în carbohidrati si curând pacientul devine un expert cu privire la continutul caloric al diferitelor tipuri de alimente si bauturi.5. Garner. Frica intensa de a nu deveni obez. 1997). chiar si atunci când este subponderal. socioculturali. mai rar fiind afectati adolescentii baieti si barbatii tineri (Meila.6.5 kg/m2.

hipofosfatemie. aritmii). • cresterea ureei sanguine secundar deshidratarii. altele realizeaza ca sunt slabe. afectarea functiei renale (secundar deshidratarii cronice si hipokalemiei). de obicei nu dispare odata cu reducerea greutatii. 39 . • hipomagnezemie. Ei pot folosi o mare varietate de tehnici pentru a estima greutatea sau dimensiunile corpului. Persoanele cu aceste tulburari se tem de cresterea greutatii (criteriul 2). probleme cardiovasculare (hipotensiune arteriala severa. • alcaloza metabolica. hipocalcemie. Aceasta fobie de a nu fi gras. Pot sa apara: anemie normocroma. Provocarea varsaturilor si abuzul de laxative si diuretice pot determina: • leucopenie si anemie usoara (trombocitopenia e rara). abuzul de laxative sau diuretice si exercitiile fizice excesive. menarha poate fi întârziata de anorexie. probleme dentare si osteoporoza (secundar nivelului scazut al calciului ingerat si absorbit. Investigatii Lipsa aportului alimentar precum si provocarea varsaturilor pot afecta serios stare generala a persoanelor cu anorexie. • acidoza metabolica secundar abuzului de laxative. masurarea obsesiva a partilor corpului folosirea intensiva a oglinzii pentru a verifica zonele "grase". hiperamilazemie ocazional. • tulburari difuze reflectând o encefalopatie metabolica. cum ar fi: cântarirea excesiva. secretiei scazute de estrogeni si secretiei crescute de cortizol). dar tot sunt preocupate ca anumite parti ale corpului sunt prea grase. La femeile postmenarha. Tulburarile de imagine corporala sunt de asemenea prezente la aceste persoane (criteriul 3). • nivel seric al tiroxinei (T4) scazut sau normal iar al triiodotironinei (T3) scazut. în stadiile avansate ale bolii. • hipercolesterolemie. • bradicardie sinusala sau aritmie (pe EKG). amenoreea (secundara nivelului scazut al secretiei de estrogeni datorat secretiei reduse de FSH si LH) este un indicator al disfunctiei endocrine din anorexie (criteriul 4). Cu toate ca unii pacienti cu anorexie nu prezinta modificari de laborator. În perioada de prepubertate.controlul acestei diete. • nivel seric al estrogenilor scazut la femei iar la barbati nivel seric scazut al testosteronului. normocitara. hipocloruremie secundar varsaturilor. subnutritia poate avea efecte majore asupra sistemelor si organelor si poate produce o serie de tulburari. Metode suplimentare de reducere a greutatii includ: provocarea varsaturilor. Unele persoane se simt supraponderale. Amenoreea este de obicei consecinta reducerii greutatii dar la unele persoane poate sa o preceada..

Ed. Informatii www. • Eliminarea comportamentelor periculoase de mentinere a greutatii ca: abuzul de diuretice.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului . • Abordarea terapeutica a altor probleme care pot întretine si agrava tulburarile alimentare.aacap.Clinical descriptions and diagnostic guidelines. • Ajutarea pacientului sa-si schimbe modul de viata.psych.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal anorexie si /sau bulimie. 4.ASCR.All Educational.9. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru.Ed.Terapie Obiectivele tratamentului • Determinarea pacientei sa obtina o greutate în limite normale. Terapie farmacologica si daca este cazul terapia comorbiditatilor. sublinierea particularitatilor. Cluj-Napoca.org http://iacapap. BMI 19-24..***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). varsaturile autoinduse.org www.Bucureşti. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 40 . dietele extrem de stricte.ki. 6. Casa Cărţii de Ştiinţă. suportiva si interpersonala. 2.Cluj-Napoca. Pentru obtinerea acestor obiective exista mai multe metode terapeutice. 5.WHO. • Educatia pacientei asupra alimentatiei normale si eliminarea falselor mituri despre alimente si alimentatie. Caz clinic . anamneza. Pe primul loc ar fi psihoterapia cu metodele cognitiv-comportamentala.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului.Lupu V.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. discutia comuna a cazului.Medicală universitară Cluj-Napoca. sau într-o limita realista daca este obeza.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. corespunzând unui indice al masei corporale. laxative.Bucuresti. • Câstigarea insight-ului asupra comportamentului alimentar si întelegerea cauzelor care-l fac sa persiste.

6. . Conform criteriilor de mai sus. . 1994).Greutate corporala mai mare decât cea inclusa în diagnosticul anorexiei (diagnosticul de anorexie îl devanseaza pe cel de bulimie). în general mai putin de 2 ore) a unei cantitati de alimente care e considerata ca fiind mai mare decât ar consuma majoritatea indivizilor în conditii similare (criteriul 1). efort fizic excesiv). laxative. în special de tip instabil-emotional impulsiv sau border-line. Au fost descrisi o serie de pacienti ce prezentau 2 caracteristici: o nevoie imperioasa de a se supraalimenta urmata de provocarea varsaturilor. .Lipsa sentimentului de control în cursul exceselor alimentare. conducând pacientul la adoptarea de masuri extreme pentru a diminua îngrasarea datorita alimentelor ingerate (Thompson. Bulimia mentala este un sindrom caracterizat prin repetate pusee de supraalimentare si o preocupare excesiva privind controlul greutatii corporale. declansarea varsaturilor. familiali. Etiologie Factorii etiologiei ai bulimiei mentale se suprapun în mare parte cu cei ai anorexiei mentale. . nutritia excesiva e definita ca: consumarea într-o "perioada discreta de timp" (o perioada limitata. socioculturali si biologici. Majoritatea pacientelor nu au tulburari de personalitate dar exista unele la care anumite trasaturi aparte pot fi identificate. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 2.1. alimente hipercalorice.2.Bulimia mentala Definitie Bulimia mentala a fost considerata initial o varianta a anorexiei mentale. Într-o corespondenta ce a devenit clasica în domeniu. Tablou clinic Criteriile de diagnostic DSM-IV/ICD 10. Russell (1979) a introdus termenul de bulimie mentala pentru a descrie o varianta de anorexie mentala. sau prajiturile. ca si înghetata. factorii precipitanti si favorizanti. ambele fiind rezultatul fricii de a nu se îngrasa (Rutter. Criteriile de diagnostic ale bulimiei mentale sunt: . Abuzul alimentar se petrece în general în secret sau cât mai 41 . rusinate de tulburarile lor alimentare si încearca sa ascunda simptomele lor. Tipul de alimente consumate în timpul unui "puseu" include: dulciuri. În majoritatea cazurilor este vorba despre acesti factori: individuali. Persoanele cu bulimie sunt.Episoade repetate de excese alimentare.Folosirea regulata a mecanismelor de învingere a efectelor de crestere ponderala determinate de excesele alimentare (de ex. de obicei. 1993).Preocupare excesiva permanenta cu privire la greutatea corporala. Principii de tratament 5. Excesele alimentare par a fi mai mult o alimentare cu o cantitate mare de mâncare decât preferinta pentru anumite alimente cum ar fi carbohidratii.

. . . Casa Cărţii de Ştiinţă.scaderea preocuparii excesive fata de mâncare. "Îndoparea" poate scadea disforia. Un episod de alimentatie excesiva e de asemenea acompaniat de lipsa de control (criteriul 2).org http://iacapap. Caz clinic . Cluj-Napoca. greutate si mâncare. stres.dezvoltarea unei noi atitudini fata de mâncare si propriul corp. discutia comuna a cazului. Persoanele cu bulimie mentala acorda o importanta deosebita formei corpului si a greutatii. Terapia farmacologica.aacap. . anamneza.cresterea stimei de sine.ki. Tratamentul practic al bulimiei mentale include monitorizarea zilnica si auto-monitorizarea comportamentului alimentar si a meselor.retras posibil. Informatii www. în dorinta de a slabi si în nivelul de insatisfactie privind corpurile lor. Terapie Obiectivele tratamentului Obiectivele tratamentului. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. .recunoasterea factorilor precipitanti ai puseului. Oricum diagnosticul de bulimie nu trebuie pus când tulburarile apar numai în timpul episoadelor de anorexie mentala (criteriul 5). a varsaturilor provocate si a altor abuzuri. Nutritia excesiva e declansata de o stare de depresie.rezolvarea prin alte mijloace a starilor de tensiune si indispozitie.înlaturarea comportamentului de mentinere a greutatii. dar în general prin discreditarea autocriticii pot urma stari depresive.mentinerea greutatii în limite normale. . . acesti factori fiind cei mai importanti în autoevaluare (criteriul 4).. Cea mai frecventa metoda este autoinducerea varsaturilor dupa un episod de exces alimentar. sublinierea particularitatilor.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal anorexie si /sau bulimie. 42 . . foame intensa secundara unei diete restrictive sau sentimente legate de forma corpului.psych.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1.org www. Indivizii cu aceste tulburari se pot asemana cu cei cu anorexie mentala în teama lor de a creste în greutate.învatarea unui program strict cu 3 mese/zi + 2 gustari. O alta caracteristica esentiala a bulimiei mentale este utilizarea de comportamente compensatorii inadecvate pentru a preveni cresterea în greutate (criteriul 3).

Sindromul Rett Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia.Bucureşti. 6. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 4.Lupu V. Tabla de materii 6. Principii de tratament Capitolul 6. 4. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale. Ed.Clinical descriptions and diagnostic guidelines.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. Sindromul Asperger 6.1. Clasificarea tulburarilor de spectru autist la copii si adolescenti.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului . clasificarea.2.Medicală universitară Cluj-Napoca. 6. 5.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială.ASCR.. abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in 43 .Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.WHO. Autismul clasic 6. Tulburarile de spectru autist (TSA) la copii si adolescenti.4. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 3.All Educational.Bucuresti.3.Cluj-Napoca.Ed.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).2.

44 . si nu se remit niciodata. Prin interventie specializata pot fi insa ameliorate semnificativ. anamneza. Ele pot aparea din cea mai mica copilarie pana la varsta de cinci ani. autistii sunt clasificati in “low-functioning” (“triada Wing”. cunoscuta azi drept sindrom Asperger. in diferite grade.nespecificată altfel/PDDNOS. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential Definitie În 1943 doctorul Leo Kanner la Johns Hopkins Hospital a descris pentru prima data 11 copii care s-au prezentat la clinica sa cu o combinatie de grave deficite de vorbire. editia a IV-a. examen psihic. a descris in acelasi timp o forma atenuata a tulburarii. Sindromul Asperger. Sindromul Rett. cu retard mintal mediu/sever) si “relativ highfunctioning” – acestia din urma neavand asociat si retard mintal. repetitive. “Spectrul autist” (numit si “continuum autist”) se refera la conceptia ca tulburarile autiste nu s-ar deosebi calitativ. in Austria. Ambele sisteme de diagnostic (ICD 10Clasificarea Internationala a Maladiilor elaborata de Organizatia Mondiala a Sanatatii şi DSM IV-TR -Manual de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor mentale. ci doar cantitativ (gradul de severitate a tulburarii) – aici intra “trasaturile autiste”. fenotipul autist mai larg. Aceste interferari calitative caracterizeaza profund persoana afectata. Toate sunt caracterizate de afectarea capacitatii de comunicare si a interactiunilor sociale. anomalii în interactiunea sociala si o înclinatie spre comportamente stereotipe. text revizuit. Hans Asperger. precum si de comportamente repetitive si stereotipe. in toate situatiile de viata. Rutter (1978) şi Wing (1979. manifestandu-se. posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica. 2000 elaborat de Asociatia Americana de Psihiatrie) conţin categoria “Tulburări pervazive de dezvoltare” (Pervasive Developmental Disorders) care cuprinde 5 diagnostice: Tulburarea autistă.patogeneza. Criteriile de diagnostic folosite în prezent sînt în primul rînd rezultatul lucrărilor lui Creak (1961). Tulburarea dezintegrativă a copilăriei şi Tulburarea pervazivă de dezvoltare. Uneori. referat teoretic. Exista multe similaritati intre autistii cu functionalitate buna si sindromul Asperger. 1993).

gesturilor sau alte comportamente non-verbale in interactiune cu alti oameni. Etiologie Nu s-au descoperit încă factorii biologici specifici care ar provoca apariţia autismului. dar de obicei nu compenseaza lipsa limbajului prin forme alternative de comunicare. comunicarii. interese si activitati stereotipe. Multi autisti nu-si impartasesc entuziasmul. expresiei faciale. interviuri. funcţionale sau chimice. Pot exista deficiente in folosirea contactului vizual.Tulburarile de dezvoltare pervaziva sunt caracterizate prin deteriorare severa si pervaziva in diverse domenii de dezvoltare: aptitudinile de interactiune sociala reciproca. scale de observaţie. Deteriorarile calitative care definesc aceste conditii sunt clar deviante in raport cu nivelul de dezvoltare sau varsta mentala a individului. Tipic prezinta o intarziere sau o lipsa de dezvoltare a limbajului. psiholog clinician. deşi cercetările din ultimii ani au relevat existenţa anomaliilor şi disfunctionalităţilor în diverse regiuni şi sisteme ale creierului. logoped. dar le lipsesc deprinderile necesare pentru a initia sau sustine o conversatie sociala. aptitudinile de comunicare sau prezenta unui comportament. Evaluarea presupune aprecierea comportamentului si cognitiei individului in cele trei arii de interes. Ii pot conduce pe altii de mana spre lucrurile dorite. Tulburările din spectrul autismului trebuie diagnosticate de către echipe multidisciplinare (psihiatru. Aceste anomalii trebuie sa fie prezente inaintea varstei de trei ani. marcate sau oriunde intre. Tablou clinic Criteriile de diagnostic DSM-IV/ICD 10. Cei care dezvolta limbaj prezinta ciudatenii ca de exemplu ecolalia (imitarea imediata sau intarziata a frazelor auzite sau repetitia unor cuvinte sau fraze care nu au o functie comunicativa. Aproximativ 70% dintre copiii afectati au grade diferite de retard psihic. diferenţe structurale. de exemplu folosirea gesturilor. usoare. pediatru. Autismul infantil este de departe cea mai cunoscuta tulburare pervaziva de dezvoltare. O lipsa a dezvoltarii relatiilor interumane e frecvent prezenta si poate rezulta din dezinteresul total in socializare sau din absenta deprinderilor nesesare socializarii. In ceea ce priveste interactiune sociala clinicianul trebuie sa evalueze folosirea comportamentului non-verbal in interactiunea cu altii.1988). Tulburarile in oricare din aceste domenii pot fi subclinice. Presupune o alterare marcata si persistenta in timp a interactiunii sociale. Unii achizitioneaza o cantitate insemnata de cuvinte. Tipic prezinta o lipsa a 45 . interesele sau realizarile cu altii. aceasta fiind cea mai comuna comorbiditate. comportamente si interese restrictive sau stereotipe. A doua mare arie evaluata de clinician e comunicarea. profesor de educaţie specială. Allen. asistent social) care să utilizeze instrumente validate de diagnostic: chestionare.

interactiunile sunt mai putin structurate.spontaneitatii in joc sau un deficit al jocului imititativ. Copilul poate deveni foarte suparat daca apare o schimbare brusca in activitatea cotidiana. de exemplu trenuri sau lifturi. El consta intr-un algoritm de diagnostic schitand criteriile din DSM-IV sau ICD-10 si furnizeaza o structura pentru intrebari si interpretarea raspunsurilor 2. Au fost construite numeroase scale observationale. Exista 4 module. Activitatile sunt structurate ca materiale. miscari ale degetelor si mainilor. daca sunt pusi sa stea in alte banci la scoala sau daca o piesa de mobilier e mutata. colectionarea de obiecte inutile sau au un interes neobisnuit pentru anumite obiecte. Persoanele cu autism prezinta miscari repetitive ale corpului. Aceste persoane pot prezenta atasamente anormale fata de diferite obiecte (de exemplu o lingura de lemn) si/sau preocupari fata de obiecte sau parti parti din obiecte (fascinatie pentru clante). A treia arie e reprezentata de modelele comportamentale. dar nu se limiteaza la ele. dar putine din aceste sunt considerate “gold standards”. in care probabilitatea aparitiei unui anumit comportament este mare. pentru analiza comunicarii. leganat. Acestea includ. Ei au de obicei un repertoriu de interese si activitati relativ limitat. interactiunii sociale sau jocului imaginativ la copil si adolescent. Unii autisti arata o preocupare pentru unul sau mai multe comportamente repetitive. Instrumente frecvente utilizate: 1. Durata unei examinari este de aproximativ 20 minute. caracterizat de comportamente repetitive si atasament fata de rutina. ca aliniera obiectelor. repetitiv. acesta tinde sa fie solitar. iar cand deprinderile jocului sunt prezente. scuturarea bratelor si alte manierisme. Aptitudinile verbal expresive trebuie sa fie la un nivel de cel putin 3 ani pentru ca un clinician pregatit in acest instrument sa poata evalua comportamentul 46 . Interviul pentru diagnosticul autismului (Autism Diagnostic Interview/ADI) poate stabili prezenta autismului la copiii în vârsta de peste 2 ani. interesele si activitatile individului autist. posturi ale corpului. Scala de diagnostic şi observare a autismului (Autism Diagnostic Observation Scales/ADOS) este un instrument semistructurat de observare. Se creeaza situatii sociale “tintite”. Intregul interviu dureaza aproximativ 90 minute. in functie de nivelul de dezvoltare si de capacitatea de exprimare lingvistica a copilului. Este un interviu standardizat semistructurat pentru persoanele care ingrijesc copiii si adultii cu autism. numite frecvent “stereotipii” sau comportamente “autostimulatoare”.

. ascultare. in identificarea dificultatilor comportamentale ale copilului si in elaborarea obiectivelor 47 . presupune o instruire intensiva cu un specialist. Se urmareste ajutarea parintilor in sustinerea interventiilor efectuate de specialisti si in monitorizarea activitatilor de stimulare la domiciliu. A fost dezvoltata de Schopler. Determinarea abilitatii de utilizare a limbajului 3. DeVellis & Daly (1980) si consistenta interna a scalei pare a fi adecvata pentru a fi considerata o masura valida. Stabilirea corespondentei comportamentale cu: .varsta limbajului 4.social si functionalitatea copilului. Acesta trebuie sa ceara ajutor. agresivitatea sau hiperactivitatea).varsta mentala . comunicare 5.varsta cronologica . de obicei unu la unu pentru minim 20 ore pe saptamana si un training parental pantru ca parintii sa poata oferi interventie aditionala. comunicare verbala.Applied Behavioral Analysis (ABA) A fost dezvoltata de Lovaas si implica un stimul (o sarcina care necesita raspuns) si o intarire pozitiva de fiecare data cand copilul raspunde corect. dezvoltarea unor aptitudini pentru functionarea independenta. Identificarea conditiilor medicale 6.Analiza comportamentală aplicată . de limbaj sau comunicare şi comportamentale sunt: . consilierea familiei. relatia cu alti oameni. Etape de diagnostic 1. Printre cele mai cunoscute programe de interventie care tintesc ameliorarea sau rezolvarea dificultăţilor sociale. Cele trei componente principale sunt utilizarea sistematica a tehnicilor comportamentale. Determinarea nivelului cognitiv (nonverbal si verbal) 2.Treatment and Education of Autistic and Communication Handicapped Children (TEACCH) A fost elaborat in 1980 de Schopler si colaboratorii sai care au implicat parintii ca si co-terapeuti in programele educationale. Scala de evaluare a autismului infantil (Childhood Autism Rating Scale/ CARS) evalueaza miscarile corpului. Reichler. sa se joace cu jucarii sau sa poarte o conversatie. 3. Stabilirea altor factori psihosociali relevanti Terapie Obiectivele tratamentului sunt facilitarea dezvoltarii sociale si a limbajului. sa demonstreze cum se face un anumit lucru. joc. sa spuna o poveste. diminuarea problemelor comportamentale (comportamentul ritualic. adaptarea la schimbare. Stabilirea problemelor specifice ale aptitudinilor sociale. Programul pune pe primul plan educatia si nu psihoterapia.

mediu si lung. dar pot dispune de programe speciale pentru timpul liber.pedagogice sau comportamentale.Picture Exchange Communication Sistem (PECS) A fost dezvoltat in SUA de Bond si Frost (1994). Conduitele educative sunt invatate de catre parinti dupa o observare prealabila a celor specializati. Multi vor continua sa locuiasca cu familia sau in locuinte protejate si vor atinge un nivel elementar de educatie. perceptia. Totusi ele nu trebuie tratate in mod diferit sau ca o populatie care nu este capabila sa atinga 48 . motricitatea fina. Activitatile propuse vizeaza imitatia. dar studiile pe termen lung au raportat ca majoritatea vor continua sa prezinte caracteristici ale spectrului autist de-a lungul intregii vieti. . copii. Dupa o perioada de antrenament parintii sunt implicati in munca de echipa fiind asistati si apoi evaluati. cu suport din partea familiei sau serviciilor de asistenta sociala. Unii adulti ajung sa traiasca independent. Drepturile persoanelor cu autism Persoanele cu autism sufera de o tulburare cronica si constituie un grup vulnerabil aparte chiar printre cei cu alte disabilitati din cauza nevoilor lor speciale. semiindependent. Autism Spectrum Screening Questionairre. autonomia. Acest progres continua pe parcursul vietii adulte. joburi limitate. coordonarea oculo-manuala. Nu sunt protejati pentru dezvoltarea altor tulburari psihice. Altii pot locui singuri. frecvent care nu implica un nivel ridicat de inteligenta sociala. in special tulburari depresive si vor avea nevoie de ajutor specializat pentru acestea. Este de remarcat ca cei care evolueaza bine sunt adesea supusi unui stres imens pentru a se mentine “conformi” si vor continua sa aiba nevoie de suport si ajutor in dezvoltarea strategiilor de coping. Evolutie Exista afirmatii conform carora unii dintre copiii cu diagnostic de autism recupereaza retardul in achizitii si ca pe parcurs tulburarea nu mai este evidenta. Interventia personalizata presupune stabilirea prioritatilor impreuna cu parintii in diferite domenii.ASSQ. competenta verbala. MCHAT. motricitatea generala. mai ales daca beneficiaza de suport educational difentiat. Copilul trebuie sa ofere o pictura in schimbul a ceea ce doreste. Detectarea precoce a tulburarilor pervazive de dezvoltare Instrumente de screening recomandate in protocoalele internationale: CHAT. comportamentul. o profesie. Tinta este de a incuraja copilul sa initieze dialogul si poate sa foloseasca propozitii in imagini pentru a face comentarii sau a cere ceva. Se fixeaza in scris obiectivele pe termen scurt. Pe masura ce copilul creste incepe sa inteleaga si sa foloseasca un comportament social mai adecvat si prezinta o imbunatatire a abilitatilor sale sociale. sociabilitatea. astfel ca tulburarea este mult mai greu de identificat decat in copilarie. performantele cognitive. pot avea un partener de viata.

Tabla de materii 49 . discutia comuna a cazului.Cluj-Napoca. Caz clinic .Bucureşti. 4. 5.Lupu V.aacap.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). Cluj-Napoca. sublinierea particularitatilor.. Particularitatile tulburarilor afective la copii si adolescenti.ro www.se www. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 17.autismromania. Semne precoce si instrumente de screening Capitolul 7.obiective ca independenta.ki.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. Informatii www. Ed.ro Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. Clasificarea tulburarilor de spectru autist 18. Au aceleasi valori umane ca noi toti si aceleasi drepturi.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .WHO. autodeterminarea si demnitatea.autismtransilvania.psych. internare aflata pe sectie cu diagnostic principal sindrom asperger.Clinical descriptions and diagnostic guidelines.org www.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. Casa Cărţii de Ştiinţă.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . Schizofrenia la copii si adolescenti. Principalele tehnici de interventie validate stiintific 21.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal autism clasic fara retard psihic asociat si un caz cu retard psihic mediu/sever. Metode de interventie multidisciplinara 20.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului.Ed. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 autism clasic si sindromul Asperger 19. 2. Drepturi stabilite cu ocazia celui de al VIII-lea congres Autisme-Europe (2007).Medicală universitară Cluj-Napoca. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru.Bucuresti.ASCR. anamneza.All Educational.org http://iacapap. 6.

7.1.Schizofrenia la copii si adolescenti 7.2. Tulburarile afective la copii si adolescenti Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia, criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale, inclusiv cele legate de suportul social si reintegrarea sociala − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza, − Facultativ: protocoale de abordare terapeutica o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica, anamneza, examen psihic, referat teoretic, participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential 7.1. Schizofrenia Definitie Schizofrenia reuneşte toate stările mintale patologice cu caracter evolutiv, care grupează un ansamblu de simptome asociate, dominate de discordanţă ideo-afectivă, incoerenţa proceselor de gândire, ambivalenţă, halucinaţii, idei delirante, cu evoluţie spre disociaţie psihică, cu o gravă dezorganizare a personalităţii şi deficit de integrare în ambianţă (M.Lăzărescu, 1993). Abordarea teoriilor privind mecanismele etiopatogenice si clasificarea tablourilor clinice ale lui Bleuler, K.Schneider, H.Ey, Crow, Jens. Etiologie Sisteme si mecanisme neurobiologice implicate in aparitia simptomatologiei: teorii legate de structuri si functii cerebrale si ipotezele legate de neuromediatori. Tablou clinic În conformitate cu sistemele de clasificare actuale (DSM IV şi ICD 10), criteriile de diagnostic în copilărie sunt aceleaşi ca pentru vârsta adultului. Particularităţile vârstei mici fac însă ca, multe din tablourile psihotice să nu satisfacă aceste criterii de diagnostic, deşi în timp, aceiaşi pacienţi dezvoltă tablouri tipice de schizofrenie, progresiv cu maturizarea lor. Schizofrenia cu debut precoce este o formă severă, asociată cu o dezvoltare cognitivă fărâmiţată, la fel şi dezvoltarea lingvistică şi socială, apărută cu mult înainte de conturarea tabloului clinic cu simptome psihotice (J. Rappot, 1998). La adolescenti intalnim frecvent schizofrenia hebefrenica si schizofrenia simpla. Evoluţie. 50

Cele mai corecte previziuni asupra evoluţiei nefavorabile a schizofreniei par a fi date de criteriile de diagnostic utilizate de DSM IV, deşi nu în totalitate, pentru că acestea stipulează faptul că sindromul trebuie să fie prezent timp de 6 luni înainte de a putea pune diagnosticul. Evaluarea funcţiilor cognitive, arată că recăderile sunt dese în primii ani de boală. Evoluţia bolii are ca şi caracteristică definitorie tendinţa fie spre desfăşurare continuă şi progresivă, fie spre exacerbări urmate de perioade variabile de atenuare sau dispariţie a fenomenelor psihopatologice, fie regresie, deteriorare tipică a personalităţii sau raportului bolnavului cu realitatea, reversibilitatea (totală sau parţială) fiind posibilă doar în condiţii afective şi sociale deosebite. Evoluţia clasică este cea cu perioade de exacerbare alternativ cu perioade de remisie relativă., diferenţa dintre schizofrenie şi alte psihoze fiind lipsa de revenire la nivelul iniţial al funcţiilor psihice după fiecare recădere. Evoluţia schizofreniei poate fi continua, ondulantă şi atipică. Caz clinic - internare aflata pe sectie cu diagnostic principal schizofrenie; anamneza, examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru; discutia comuna a cazului, sublinierea particularitatilor Informatii www.psych.org www.aacap.org http://iacapap.ki.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte:
1. 2. 3. 4. Clasificarea ICD a formelor de schizofrenie Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 Simptome pozitive si negative Particularitatile schizofreniei la adolescenti

7.2. Tulburarea depresiva Tabla de materii 7.2.1. Tulburarea depresiva la copii si adolescenti 7.2.2. Clasificarea tulburarii depresive si a tulburarii bipolare 7.2.3. Medicatia antidepresiva la copil si adolescent 7.2.4. Principiile psihoterapiei cognitiv comportamentale in tulburarile afective la adolescenti 7.2.5. Suicidul. Interventia in criza

51

Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia, criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale, abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica, anamneza, examen psihic, referat teoretic, participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential Definitie Tulburarile de tip depresiv sunt cauza numarul unu in lume privind suferinta emotionala si cauza numarul patru de handicap si dizabilitate sociala (OMS, 2000). De asemenea tulburarile de tip depresiv sunt cauza principala pentru suicid. Tinand cont ca prevalenta pe parcursul vietii a acestor tulburari in populatie ajunge pana la 15-20%, costurile de tratament si recuperare suportate sunt uriase. Prevalenţa depresiei la copil este de 6% în zona geografică a ţării noastre cu o rată a suicidului de 104 la 100 000 subiecţi cu vârsta între 15-19 ani în România (Wasserman D. si colab., 2005). Etiologie Studiile efectuate pana in prezent in domeniul etiopatogeniei depresiei nu au evidentiat un mecanism bine definit, insa este acceptata ideea implicarii monoaminelor (sistemul serotoninergic, sistemul noradrenergic si sistemul dopaminergic). Exista studii care sustin asocierea unor aspecte ale tabloului clinic cu nivelul scazut al diferitilor neurotransmitatori si descriu subtipuri clinice de depresie in functie de aceste nivele. Cercetatorii afirma ca deficitul de serotonina cauzeaza iritabilitate, modificari ale somnului si anxietatea asociata depresiei. Deficitul de serotonină de la nivelul fantei sinaptice este considerat un factor important în determinismul depresiei. Inhibiţia pompei de recaptare a serotoninei creşte cantitatea de serotonină. Restabilirea cantităţii de serotonină poate restabili un bun nivel afectiv. Disfuncţia serotoninică este legată de asemenea de tulburările de anxietate. Pe de alta parte, deficitul de noradrenalina poate cauza oboseala si tristetea din tabloul depresiei. Tablou clinic Depresia la adult a fost indelung studiata dar in momentul actual accentul este pus pe depresia la copil si adolescent, lucru 52

in special in ceea ce priveste raportarea cazurilor de abuz. costul developmental. evalueaza severitatea afectarii si masurile care sunt indicate (ex spitalizarea). Se evalueaza relatiile intrafamiliale si conditiile de mediu sau viata (inclusiv gradul de educatie. scaderea randamentului scolar. religia). Medicul trebuie sa ceara acordul pentru comunicarea cu persoanele implicate in planul de tratament (personal medical. Astfel la prescolar se intalneste mai frecvent interesul scazut pentru joc. Este utila trasarea liniara a dispozitiei in timp pentru a ajuta copilul si parintii sa vizualizeze cursul temporal al dispozitiei. Parintii primesc informatii despre planul de tratament. profesori. alti profesionisti din domeniul medical. parinti. conditiile comorbide si triggerii depresiei. profesori). intarziere in dezvoltare. apatie. cea mai utilizata fiind Global Assessment of Functioning. interes pentru moarte. dureri abdominale. se descurajeaza usor. In final clinicianul. Copilul trebuie sa stie ca riscul de suicid sau violenta va fi comunicat parintilor. Este utila initierea jurnalului dispozitiei (notarea de la foarte vesel la foarte trist) cu evenimentele declansatoare si schema terapeutica concomitenta. personalul de ingrijire. sensibilizarea produsa de episodul depresiv pentru depresii ulterioare si alegerea tratamentului. Se pot formula intrebari care sa vizeze itemii de diagnostic din DSM sau ICD. Pasul nr. La scolar pot sa apara simptome psihosomatice. cultura. Se pot utiliza scale standardizate si validate in functie de varsta. impreuna cu copilul si parintii. Functinarea globala se apreciaza pe diverse scale. varsaturi. Simptomatologia la adolescent se suprapune in mare parte criteriilor DSM IV SI ICD 10 pentru adult. iritabilitate. Interviul se realizeaza impreuna cu parintii in cazul copiilor mici si de preferat singur cu adolescentul. 1 Confidentialitatea Clinicianul trebuie sa asigure confidentialitatea relatiei cu copilul/adolescentul chiar daca colaboreaza cu parintii. Particularitatile neurodezvoltarii la copil isi pun amprenta asupra tabloului clinic al depresiei la aceste varste. Confidentialitatea si limitele ei se stabilesc la primul contact. scadere in greutate. Pasul nr. siguranta si obiectivele terapeutice. 3 Evaluarea Daca screeningul indica prezenta simptomatologiei depresive medicul trebuie sa efectueze evaluarea tabloului clinic psihiatric sau somatic. scale de autoevaluare sau pentru parinti.indreptatit de aspectele clinice particulare. distantare fata de prieteni si familie. 53 . 2 Screeningul Chestionar de screening privind simptomatologia depresiva. pericolul suicidului. diaree. refuzul alimentatiei. in diferite state fiind reglementata juridic. Se aplica un examen complet psihiatric incercand sa obtinem increderea copilului si complianta acestuia. Terapie Algoritm de abordare Pasul nr.

etc) si asigurarea unei supravegheri permanente. 7 Fiecare faza a terapiei include psihoeducatie. se apreciaza factorii de risc si cei de protectie. Pasul nr. episod depresiv cronic sau recurent. Aproximativ 1/3 din adolescentii cu ideatie suicidara au avut ideatie de homicid cu o saptamana inainte. 8 Educatia. Terapia cognitiv comportamentala este forma de psihoterapie cu cele mai bune evidente. medicamente. Medicatie: SSRIs • Zoloft® (sertraline) • Prozac® (fluoxetine) 54 .Gradul restrictiv este dat de nivelul de functionare si siguranta pentru el si cei din jur. profesorii. agitatie. existenta suportului familial. Se asigura un mediu securizant prin limitarea accesului la diversi agenti care pot fi utilizati pentru autoagresare (arme de foc. Se creaza un cerc vicios cu accentuarea simptomatologiei depresive. egalii. suport si implicarea familiei si a scolii. Se identifica ideatia de homicid. agitatie. cronicitatea. unii copii pot necesita o faza de mentinere Alegerea terapiei se face in functie de varsta copilului. Pasul nr. Pasul nr. complianta la terapie a copilului si a parintilor. Pasul nr. adesea aceste cognitii regasindu-se impreuna cu cele de suicid. severitatea simptomelor. simptome psihotice. ideatie suicidara. mediul de viata al copilului. mediul social si familial. Pasul nr. 4 Evaluarea include aprecierea riscului de pericol pentru pacient si cei din jur Se aplica diverse scale pentru evaluarea riscului de suicid. dezvoltarea cognitiva. 6 Tratamentul include o faza acuta si una cronica. Simptomatologia depresiva survine frecvent in contextul conflictelor cu parintii. istoricul familial. antisociale care cresc nivelul de stres. disponibilitatea si expertiza in farmacologie/psihoterapie. prezenta comorbiditatilor. 9 La cei care nu raspund masurilor anterioare se indica o forma de psihoterapie sau medicatie Indicatii: episod depresiv mediu si sever. Suportul si managemnetul cazului pot fi suficiente la copii cu episod depresiv usor. preferinta copilului sau a parintilor. Se identifica intensitatea ideatiei suicidare prezente si momentul de intensitate maxima din cadrul episodului actual si cel din intreaga evolutie. prezenta ideatiei suicidare. dependenta de droguri. Se face diagnosticul diferential cu alt tip de patologia care implica autoagresiunea. Depinde de severitatea simptomelor. antecedentele heredocolaterale psihiatrice. afectarea importanta a functionarii. simptome psihotice. Acestea pot conduce rejectie si la aderarea de grupuri cu comportamente deviante. cu afectare functionare moderata si fara comorbiditati Pasul nr. 5 Evaluarea trebuie sa cuprinda identificarea evenimentelor negative trecute si prezente. psihopatologia parintilor si conditiile din mediul extern.

Aceste credinţe duc apoi la consecinţe emoţionale. sindromul parkinsonian usor. comportamentale şi emoţionale). 1994. .e.. Efectele secundare al ISRS: . Walen. Credinţele raţionale duc la consecinţe funcţionale.stimularea receptorilor 5HT4 (stimularea la nivelul tubului digestiv: cresterea motricitatii intestinale.stimularea receptorilor 5HT3 (proiectia spre hipotalamus si trunchiul cerebral: greata. agitatie. voma).stimularea receptorilor 5 HT2A (proiectia la nivelul sistemului imbic: anxietate. miscarile distonice). pe care le puteţi folosi ca să vă simţiţi mai bine fizic şi emoţional şi ca să vă angajaţi în comportamente mai sănătoase. Clienţii care se angajează în terapie REBT sunt încurajaţi să îşi confrunte activ propriile credinţe iraţionale şi să asimileze credinţe raţionale mai eficiente şi mai adaptative. proiectia spre ganglionii bazali: akatisia. Procedura de Psihoterapie Cognitiv-Comportamentală Intervenţia TC constă din 16 săptămâni de terapie controlată. în care sunt incluse maximum 16 şedinţe cu o durată de aproximativ 50 de minute fiecare. Terapia cognitiv-comportamentală cuprinde două forme principale: terapia raţional emotivă şi comportamentală (REBT) şi terapia cognitivă (TC) Terapia raţional-emotivă şi comportamentală (REBT) este prima formă de terapie cognitiv-comportamentală (TCC) şi a fost creată de Dr. în timp ce credinţele iraţionale duc la consecinţe disfuncţionale. raţionale. crampe si diaree). Terapia cognitivă (TC) este o formă de terapie cognitivcomportamentală (CBT) creată de dr. Potrivit modelului TC (foarte similar cu cel REBT). 55 . 1992). et al. funcţionale. atacuri de panica.• Seroxat® (paroxetine) • Celexa® (citalopram) • CipralexTM (escitalopram) • Fevarin® (fluvoxamine) Mecanism de acţiune: ISRS produc o hipersensibilizare a receptorilor serotoninei si blocheaza imediat pompa de recaptare a acesteia. Substratul anatomic al efectului antidepresiv: proiectiile neuronilor serotoninergici de la nivelul rafeului spre cortexul frontal. cu un impact pozitiv asupra răspunsurilor lor emoţionale. comportamentale şi cognitive. REBT-ul este o teorie psihologică şi un tratament care constă din combinarea a 3 tipuri diferite de tehnici (cognitive. 1962. lentoarea psihomotorie. Albert Ellis în 1955. . gânduri) adaptative (ex. Astfel. Aaron Beck în anii ‘60. oamenii experienţiază evenimente activatoare indezirabile. despre care au credinţe (i. Potrivit modelului REBT oamenii experienţiează evenimente activatoare indezirabile despre care au credinţe raţionale (CR) şi credinţe iraţionale (CI). cognitive şi comportamentale (Ellis.

disfuncţionale. în timp ce credinţele dezadaptative duc la credinţe disfuncţionale. nefolositoare. Clienţii care se angajează în terapia cognitivă sunt încurajaţi să-şi modifice activ credinţele dezadaptative şi să asimileze credinţe mai eficiente. adaptative şi raţionale. Tentativa autolitica in antecedente este factorul de risc cel mai semnificativ si singurul cu valoare predictiva reala. Se concepe “contractul de siguranta” care presupune asigurarea ca pacientul nu isi va face rau pana la urmatoarea sedinta Obiectivele interventiei in criza n Evaluarea globala a situatiei de criza n Flexibilitatea echipei terapeutice (adaptarea la nevoile pacientului) n Tratarea individului si nu a bolii n Alianta terapeutica n Utilizarea resurselor pacientului si ale contextului Episodul maniacal 56 • . dar înainte de recuperarea completă • Vindecare / recuperare: dispariţia completă a simptomelor după remisiunea acestora • Recurenţă: un nou episod depresiv Managementul riscului suicidar Gestul suicidar reflecta o situatie de criza. ca şi REBT.sănătoase. cognitive şi comportamentale. care ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra răspunsurilor lor emoţionale. nesănătoase). Aceste credinţe duc apoi la consecinţe emoţionale. Evoluţie clinică • Remisiune: ameliorarea severităţii simptomelor • Recidivă: simptomele reapar în timpul remisiunii parţiale sau integrale. Credinţele adaptative duc la consecinţe funcţionale. 1 tentativa autolitica din 2 este o recidiva. cognitive şi comportamentale) pe care le puteţi folosi pentru a vă simţi mai bine fizic şi emoţional şi pentru a putea adopta comportamente mai sănătoase. 2003. comportamentale şi cognitive. TC este. folositoare) sau dezadaptative (ex. • Prima masura in managementul riscului suicidar este spitalizarea (faciliteaza supravegerea atenta si introducerea terapiei medicamentoase). iraţionale. iar 1 din 2 recidive survine in anul consecutiv primei tentative. 2002). mai ridicat decat in orice alt tip de psihopatologie (Beautrais. Astfel. Pfeffer. o teorie psihologică şi o abordare terapeutică care se bazează pe combinarea a trei tipuri diferite de tehnici (de exemplu.

discutia comuna a cazului. aparent fara semnificatie. hiperacuzie subiectiva. Caz clinic . energie si volum crescut al activitatii. în medie 6 luni. atentie hipotenace.Episodul maniacal îmbraca trei grade de severitate.aacap. cresterea volumului si vitezei activitatii fizice si mentale. logoree. grandoare. este declansat de anumite evenimente stressante de viata (neesentiale pentru diagnostic). ajungând pâna la delir persecutor. glumele nepotrivite. reducerea nevoii de somn. halucinatii. dezinteres fata de scoala Hipomania este un grad usor de manie. Durata episodului. Cluj-Napoca. pacientii devenind uneori iritabili si suspiciosi. La vârste mici exista. Tinuta este extravaganta. Casa Cărţii de Ştiinţă. cu posibila crestere a suspiciozitatii si iritabilitatii. elevatie usoara. 57 . vindecarea fiind completa între episoade. Exista polipragmazie dezordonata.ki. glume necontrolate. însotita de hiperactivitate. inhibitii sociale scazute. cum ar fi aprecierea culorilor ca fiind extrem de vii.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal tulburare depresiva si tulburare bipolara. daca au existat episoade afective anterioare. prin: hiperkinezie pe spatiu larg. logoree. logoree. Mania fara simptome psihotice se caracterizeaza printr-o dispozitie care poate varia de la jovialitate nepasatoare la o stare de excitatie aproape incontrolabila. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. cu o simptomatologie caracteristica. insomnii. iar intensitatea suficient de mare pentru a întrerupe munca si activitatile sociale. evoluând cu delir expansiv. exista vulnerabilitate la boala conditionata genetic. adesea. dispozitie elevata. Mania cu simptome psihotice este o forma severa de boala. În tulburarea afectiva bipolara incidenta pe sexe este egala. conform ICD-10 trebuie sa fie de cel putin o saptamâna. sociabilitate si comunicare verbala crescute. iritabilitate.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. aceeasi maniera de intrare în puseu. de grandoare sau religios. coprolalie. fuga de idei. Ca si entitate clinica. anamneza.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. fara a afecta grav capacitatea generala de efort. Pot apare tulburari perceptive.psych. autoapreciere exagerata. Fiecare episod maniacal dureaza. vorbim de episod maniacal unic. optimism excesiv. de tulburare bipolara. insomnii. sau. sublinierea particularitatilor Informatii www. o anume personalitate premorbida cu oscilatii afective nemotivate în timp. preocupare pentru detaliile fine ale materialelor. lipsesc convenientele. lipsa de rusine. de identitate sau de rol.org http://iacapap. hipervigila.org www.

Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 1.Lupu V.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).Bucuresti. 4. Ed.Medicală universitară Cluj-Napoca.Cluj-Napoca. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. 4.Bucureşti.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului . 2.Clinical descriptions and diagnostic guidelines. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential 58 . examen psihic. Clasificarea tulburarii depresive si bipolare Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 Particularitati ale tabloului clinic la adolescenti Medicatia antidepresiva si timostabilizatoare la adolescenti Principiile psihoterapiei cognitiv comportamentale la adolescenti Capitolul 8.All Educational. 3.. anamneza.Abuzul sexual asupra copiilor si adolescentilor Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia. 6. posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. 5.ASCR.Ed.WHO.2. referat teoretic. 5.

O evaluare a maturitatii sexuale (Tanner) si istoricul menstruatiei pot ajuta la determinarea unei posibile sarcini. etc. arsuri si opariri. contuzii. abuzul este încalcarea normelor legale care apara relatiile sociale ce asigura o buna si normala crestere si dezvoltare psiho-fizico-sociala a copilului. Contuziile importante pot sa nu apara imediat dupa agresiune si în consecinta reexaminarea în urmatoarele 24 de ore va fi foarte importanta. fracturi. . abuzul este definit ca: încalcare a legalitatii. a afectivitatii. abuzul este o actiune sau inactiune.din punct de vedere juridic. enurezisul sau encoprezisul. Abuzul sexual: penetrativ. sau datorita prezentei în spital pentru alte afectiuni.loviri la cap. dar de foarte multe ori este posibil ca acesta sa nu fie crezut de mama sau ajunge sa povesteasca medicului cele întâmplate mult mai târziu. a stimularii. Clasificarea abuzului Tipurile de maltratare includ: 1. Victimele abuzului sexual sunt aduse de obicei în camera de urgenta într-un stress acut.în sens general. alte simptome vaginale inexplicabile. fapta ilegala. O examinare atenta trebuie 59 . retard psihosomatic si în consecinta ramânerea la o statura scunda (nanism). intrafamilial. Trebuie urmarite contuziile. Abuzul fizic: vatamare intentionala .Definirea abuzului asupra copilului Termenul de abuz se poate defini din mai multe puncte de vedere: . îi afecteaza sanatatea fizico-psihica cu consecinte negative temporare sau definitive. Copilul poate relata mamei abuzul si sa fie adus la medic într-un timp scurt de la comiterea lui. care fiind orientata asupra copilului. în special în zonele unde apar de obicei dupa un abuz violent sau viol: în jurul gurii (adesea pentru a împiedeca copilul sa plânga). 4. Neglijarea: lipsa unui ajutor fizic si medical. nonpenetrativ. gât. cerinte improprii. . a unei supravegheri. 3.din punct de vedere medical. Tabloul clinic al abuzului sexual este complex si medicul trebuie sa realizeze un examen clinic si paraclinic atent pentru a putea pune un diagnostic corect. Abuzul emotional: ostilitatea. accidental. extrafamilial. cazurile de abandon. infectii recurente ale tractului urinar. lipsa atentiei. 2. buze. la fete si la baieti Tabloul clinic Definitia legala a abuzului sexual include: molestarea copilului. Pot apare sângerari vaginale prepubertare. incestul si violul.

parul (inclusiv cel prelevat din parul pubian) si fotografii. copilului îi va fi teama sa vorbeasca de frica consecintelor. De exemplu. dar daca copilul da semne de neliniste sau exista circumstante speciale cum ar fi instabilitatea sau vârsta foarte mica. Examinarea microscopica a probelor obtinute din gura. Investigatii. si este bine sa se ceara sfatul unui coleg mai în vârsta cu experienta în acest domeniu. atunci trebuie implicat un specialist psihiatru. uretra si rect poate fi de ajutor. Dupa o serie de discutii despre lucrurile din casa. . Evaluare În cazul abuzului sexual examinarile de laborator trebuie sa includa: . deoarece în cazul în care unul dintre membrii familiei a comis abuzul. Întrebarile pot contine secrete pe care copilul nu este în stare sa le spuna. sau frica copilului ca în momentul în care va vorbi îsi va pierde parintii. despre persoana pe care copilul o agreeaza cel mai mult si pe cea pe care copilul nu o agreeaza. cine îi face baie.facuta în zona perineala la fete si a organelor genitale si regiunii anale la baieti. . . Investigarea trebuie facuta cu copilul singur. cervix la cele postpubere. secretie vaginala. Aceste mostre pot fi de îmbracaminte si pot prezenta urme de sânge. etc. Investigatiile complete includ etape specializate si se fac 60 . daca cineva i-a facut ceva sau l-a atins într-un mod care sa nu-i placa. Exista masuri care trebuie luate. Este nevoie pentru anumite mostre de o expertiza medico-legala care trebuie facuta în concordanta cu legile în vigoare si detaliile fiecarui caz.teste de sarcina când evaluarea maturitatii sexuale o indica. asistentii sociali pot participa la ancheta. Se urmareste determinarea fosfatazei acide prostatice sau a glicoproteinei P30 din mostrele de sperma.examinarea unui preparat de secretie vaginala în solutie salina izotona pentru identificarea spermatozoizilor si a Chlamydiei. Cauza principala a bolilor venerice la copii este transmiterea pe cale sexuala de la adulti. vagin la fetele prepubere. canal anal sau rect în concordanta cu istoricul sau constatarile fizice). santajul emotional. se vor depista agresiunile fizice. poate fi suspectat incestul. În cazul unei adolescente însarcinate care nu ofera date despre tatal copilului. sperma. dar ele vor confirma daca parintii sunt îngrijorati.culturi pentru gonococ si Clamydia trachomatis din zone specifice (uretra. Investigarea unui abuz sexual trebuie facuta cu atentie (cu grija) daca suspiciunile nu sunt întemeiate. acolo unde este posibil. sau printr-o ancheta daca ele sunt întemeiate. se vor putea afla lucruri cum ar fi: cine îl culca.teste screening pentru sifilis. Alte tipuri de mostre folosite în expertiza medico-legala sunt unghiile. Daca copilul nu este deranjat.

promiscuitate sexuala. revictimizare. la arderea cu tigari. inclusiv penetrarea.gradul de constrângere si violenta folosita.relatia cu cel care a abuzat (cum ar fi o persoana de încredere. vagabondaj. Pot fi folosite papusi pentru a-i aduce aminte copilului ce s-a întâmplat.Comportamentele negative. dar în special la baieti. prostitutie.evenimentele ulterioare plecarii de la domiciliu. tulburari de somn. neascultarea.natura si severitatea abuzului. Multi copii au un comportament sexual necorespunzator. anxietate. Evolutie Rezultatele studiilor bazate pe probe clinice indica o lipsa a reintegrarii copiilor abuzati sexual. în special daca ele l-au provocat. cosmaruri. Trauma unui abuz poate duce la insomnii. incluzând contactul sexual si dorinta de seductie fata de copiii straini. care destrama familia. lipsa poftei de mâncare. Fetele sunt mult mai predispuse la automutilare. victimele adesea se simt vinovate si responsabile de abuz. dar el 61 . Exista simptome de stress posttraumatic cu idei referitoare la abuz si care pot duce la evitarea oamenilor si izolare. consum de droguri. tulburari de stress posttraumatic. De obicei sunt înregistrate video. alte suferinte somatice si un comportament autodistructiv. Factorii de agravare a impactului sexual includ: . Baietii care au fost abuzati de homosexuali pot avea confuzii privind identitatea lor sexuala. cum ar fi în Anglia si în alte tari unde înregistrarile sunt admise ca probe în instanta.împreuna cu politia. . Efectele pe termen lung ale abuzului sexual asupra copilului: Probleme psihologice:depresie. autorespect redus. dar cu siguranta exista. Incapacitatea de a învata Tulburari psihiatrice: tulburari de alimentare. . de exemplu tatal). facându-i-se un control amanuntit al leziunilor. Pe masura ce cresc sunt predispusi la prostitutie. trebuie protejat pâna când familia îi poate oferi din nou siguranta completa. Tratament Un copil suspectat ca a fost abuzat sau neglijat trebuie de obicei sa fie spitalizat. Daca parintii refuza spitalizarea copilului. agresivitatea si actiunile antisociale apar la ambele sexe victime ale unui abuz. ei suferind o multime de consecinte negative care adesea dureaza multi ani. . În unele cazuri copilul nu necesita spitalizare. tulburari de somatizare. un ordin judecatoresc sau al politiei se impune a fi obtinut. Emotional. vinovatie. Comportamente problema: autoagresiune.durata abuzului. Proportia celor care vor abuza la rândul lor este incerta. . Probleme relationale si sexuale: izolare sociala.

org http://iacapap. obsesii. de autoacuzare. Interventia în criza. pentru a decide ce este mai bine pentru copil si sa stabileasca un proiect pe termen lung (Codul familiei).tipuri de psihoterapii: Terapia comportamentala: este destinata sa trateze simptome precum fobii. Casa Cărţii de Ştiinţă.aacap. tulburari de alimentatie si sexuale. cu leziuni minore.psych. În cazul unui copil abuzat aceasta are ca scop eliberarea lui de vina. anamneza. discutia comuna a cazului.internare aflata pe sectie cu diagnostic de abuz sexual. Copiii peste sase ani. rapoarte scrise sunt trimise regulat. Psihiatrul are obligatia sa comunice parintilor cauza vatamarii si sa raporteze cazul forurilor competente. unde persoana care l-a traumatizat sa nu aiba acces. Aceasta ofera ajutor pe termen scurt pentru rezolvarea crizelor si restabilirea capacitatii de control a pacientului. Cluj-Napoca. -Psihoterapie.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului.ki. anxietatea sau depresia usoara. Dupa cel putin o saptamâna evaluarile vor fi complete iar echipa se va întâlni cu psihiatrul si asistentul social care s-au ocupat de copil. Odata ce copilul este internat în spital. 62 . Copiii trebuie examinati complet pâna la cel mult 12 ore de la raportarea abuzului. Terapia cognitiva abordeaza acest cerc vicios analizând gândurile. Terapia cognitiva. Terapia de grup. trebuie rezolvate problemele medicale si chirurgicale. pot fi supravegheati acasa. judecatori si consultantii legali.trebuie internat în institutii care sa-l protejeze. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. Psihoterapia de sustinere Psihoterapia pe termen lung Psihoterapia structurata a familiei.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. Caz clinic . Întâlnirea cu copiii din grup timp mai îndelungat îl poate face pe acesta sa vorbeasca despre propriile sale emotii. Terapia prin joc. un reprezentant al institutiei de ocrotire implicata. Trebuie sa existe legaturi între institutiile de ocrotire. sublinierea particularitatilor Informatii www. Institutia de protectie a copilului se contactateaza telefonic imediat. Aici copilul-victima poate sa primeasca suport de la altii care au trait experiente asemanatoare.org www. Ideea fundamentala este aceea ca starea psihica si gândurile pot forma un cerc vicios.

Particularitatile psihoterapiei la copii si adolescenti 9. În cadrul acestei direcţii psihoterapeutice. Ed.Bucureşti. 63 .Alegerea formei adecvate de psihoterapie pentru copil sau adolescent 9.7.Medicală universitară Cluj-Napoca.2.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială.WHO. Capitolul 9. care consideră că tulburările psihice au la bază mecanisme de natură inconştientă şi care pun accent pe realizarea “insight-ului” în ceea ce priveşte conflictele de natură inconştientă. 6.4.2.Particularitatile psihoterapiei la adolescenti 9.8. 2.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . 4. ♦ Obiective educationale ♦ Ce trebuie sa stiti -Psihoterapia copilului şi adolescentului a luat un mare avânt prin apariţia psihanalizei şi terapiei analitice.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.ASCR.Studiu de caz de interventie cognitiv-comportamentala la o adolescenta de 15 ani cu hidrofobie.5.Dificultati intalnite in psihoterapia cu copiii si adolescentii 9.6.Bucuresti. ♦ Tabla de materii 9. există forme particulare cum sunt psihanaliza sugarului şi psihodrama psihanalitică.Metode de interventie multimodala. Noţiuni de psihoterapie la copii şi adolescenţi.Cluj-Napoca. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 1. Condiţii pentru desfăşurarea corectă a psihoterapiei 9.Clinical descriptions and diagnostic guidelines. 5. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).All Educational.Casificarea abuzului..Noile tendinta in psihoterapia copilului si adolescentuluiPsihoterapiile de scurta durata de sorginte cognitivcomportamentala 9.Ed.1.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.Lupu V.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .3.Investigatii si evaluare in cazurile de abuz sexual 3.Notiuni de psihanaliza copilului si adolescentului 9.

(3) nepotrivirea între expectanţele şi dorinţele terapeutului şi aparţinătorilor. nivelul de culturalitate. rolul conflictelor de natură conştientă şi importanţa relaţiei terapeutice au determinat trecerea la terapiile de scurtă durată. la copii se utilizează desenul şi jocul. atât prin eliminarea stagnării. -O metaanaliză efectuată pe 108 studii controlate a investigat tratamentele aplicate copiilor. (4) eşecul terapeutului în a-şi adapta limbajul şi modul de a gândi tempoului şi intereselor copilului/adolescentului.Ca particularitate. (2) neconcordanţa între părerea aparţinătorului care-l aduce la psihoterapie şi părerea copilului/adolescentului. psihoterapia cognitiv-comportamentală) se realizează o focalizare clară a obiectivelor. (4) alegerea celui mai potrivit cadru terapeutic. (5) alegerea celei mai bune tehnici pentru problemele prezentate de copil. (3) evaluarea dacă tratamentul copilului trebuie iniţiat sau dacă sunt şanse ca problemele să se rezolve de la sine. precizia diagnosticului. eşecul poate proveni din: (1) faptul că tânărul sau copilul este adus la psihoterapie. -Evaluarea riguroasă a situaţiei copilului se face prin: (1) obţinerea unor informaţii despre copil din mai multe surse (părinţi. regresiei. (2) compararea acuzelor actuale cu comportamente considerate normale pentru vârsta copilului. psihoterapeutul bazându-se şi pe forţa curativă a familiei.. nivelul său cognitiv. -Constrângerile legate de durata psihoterapiei. ca substitut al asociaţilor libere utilizate la adulţi. arătând că rezultatele psihoterapiilor de factură cognitiv-comportamentală au fost superioare tehnicilor non-comportamentale. stabilindu-se scopuri realiste pentru strategia terapeutică. Prin psihoterapiile de scurtă durată (hipnoza. direct de la copil. învăţători. -În psihoterapia copilului şi adolescentului. prin observaţie directă). ♦ Ce trebuie sa faceti − Examenul psihic al copilului mic si sa stabiliti necesitatea aplicarii psihoterapiei − Examenul psihic al adolescentului si sa stabiliti necesitatea aplicarii psihoterapiei 64 . cât şi prin sprijinirea maturizării. -Linia principală de acţiune a psihoterapuetului la adolescent constă în promovarea în continuare a formării şi dezvoltării personalităţii. educatori. -Elementele ce influenţează puternic desfăşurarea corectă a psihoterapiei sunt: vârsta pacientului. impactul mediului familial.

Cluj-Napoca. necesare parcurgerii capitolului) − Psihologie medicala − Cursurile de Psihiatrie pediatrica Bibliografia obligatorie : Lupu V.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .ASCR. adusă la psihoterapie împotriva voinţei ei? ♦ Ce trebuie sa revedeti (Cunostinte si abilitati clinice anterioare.Ed.− Care sunt caracteristicile intervenţiei terapeutice în cazul unui băieţel de 5 ani şi 3 luni cu enurezis primar nocturn? − Cum credeţi că ar trebui abordată (în primele minute de contact cu terapeutul) o adolescentă cu probleme de comportament. 65 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful