P. 1
ghid386

ghid386

|Views: 306|Likes:
Published by krokusoctopus

More info:

Published by: krokusoctopus on Nov 16, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/30/2012

pdf

text

original

GHIDUL DE STUDIU Catedra PSIHIATRIE PEDIATRICĂ § § Titlul cursului: PSIHIATRIE PEDIATRICĂ

Introducere − Tipul cursului: obligatoriu − Se adreseazã studenţilor anului VI Medicinã şi îşi propune însuşirea de cãtre aceştia a unui nucleu informaţional privind Psihiatria pediatricã, precum şi dobândirea unor competenţe aupra examenului psihic la copii şi adolescenţi prin care să fie capabili să prescrie medicamentele adecvate sau sã îndrume cazurile la psihiatru după evaluarea bolnavului. − Pot participa: Studenţii anului VI Medicinã. Importanta cursului; probleme abordate Vor fi abordate principalele tulburãri psihice întâlnite în practica curentã la copil şi adolescent care trebuie identificate de orice medic. − Locul pe care il ocupa cursul in programa analitica si corelatiile acestuia cu alte discipline si notiuni studiate anterior Acest curs face parte din modulul de pregatire asociat cu Psihiatria adultului . Parcurgerea cursului asigură (1) familiarizarea studenţilor cu particularităţile psihiatriei copilului şi adolescentului, (2) învăţarea factorilor importanţi în diagnosticul tulburărilor psihopatologice la copii şi adolescenţi, (3) învăţarea unor tehnici de bază în terapia copiilor şi adolescenţilor cu tulburări psihice , (4) familiarizarea studenţilor cu unele instrumente de evaluare şi diagnostic clinic şi familiarizarea lor cu munca în echipă în acest domeniu. Cunostinte si abilitati anterioare: Cursul necesitã ca şi condiţii preliminare cunoştinţe de Psihologie medicalã şi Neurologie pediatricã, precum şi noţiuni de semiologie , în special privind anamneza. Resurse bibliografice utile pentru reactualizarea cunostintelor: 1.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.

1

2.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială, Ed.Medicală universitară Cluj-Napoca. 4.Lupu V.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului ,Ed.ASCR,Cluj-Napoca. 5. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).Clinical descriptions and diagnostic guidelines.WHO.All Educational,Bucureşti. Perioada de desfasurare a cursului si programul diferitelor activitati : Cursul şi stagiul clinic se desfãşoarã în sistem modular liniar , pe parcursul a 7+2 sãptãmâni începând cu data de 5 octombrie 2009.Cursul va avea loc Luni între orele 15-17 , pentru seria V, respectiv Miercuri între orele 15-17 pentru seria VI ,iar stagiul clinic Miercuri , respectiv Vineri de la orele 12-14 ,la sediul disciplinei de Psihiatrie pediatricã ,Cluj-Napoca ,Str. Ospãtãriei F.N. Perioada de desfasurare a cursului: 05.10.2009 – 20.11.2009 - locul de desfasurare: la sediul disciplinei de Psihiatrie pediatricã ,Cluj-Napoca ,Str. Ospãtãriei F.N. - orar: Cursul va avea loc Luni între orele 15-17, pentru seria V, respectiv Miercuri între orele 15-17 pentru seria VI ,iar stagiul clinic Miercuri pentru seria VI , respectiv Vineri de la orele 12-14, pentru seria V. - program de consultatii: Viorel Lupu: joi, 12-14 Sãndica Bianca Andreica: luni, 12-14 Elena Predescu: joi, 12-14 Roxana Şipoş: joi, 12-14 § Tabla de materii: 1)Normalitate, boalã psihicã,nedezvoltare,dezorganizare.Principiile psihiatriei pediatrice.Examenul psihic la copil şi adolescent; 2)ADHD(Tulburarea hiperkineticã cu deficit atenţional); 3)Întârzierile în dezvoltarea mintalã.Tulburãrile nevrotice la copii şi adolescenţi :particularitãţi; 4)Tulburãrile de conduitã la copii şi adolescenţi.Dezvoltãrile dizarmonice de personalitate.Delincvenţa juvenilã; 5)Ipsaţia(Masturbaţia).Ticurile.Balbismul.Enurezisul şi encoprezisul.Tulburãrile de somn.Tulburãrile de alimentaţie(Anorexia mentalã şi Bulimia); 2 §

6)Tulburãrile psihotice la copii şi adolecenţi.Autismul infantil şi alte tulburãri din spectrul autist; 7)Schizofrenia la copii şi adolescenţi.Particularitaţile tulburãrii bipolare la copii şi adolescenţi; 8)Abuzul sexual asupra copiilor şi adolescenţilor; 9)Noţiuni de psihoterapie la copii şi adolescenţi. §

Evaluarea cunostintelor si abilitatilor practice − Conditii pentru acceptarea la examen: frecvenţa 100% la stagii şi de minimum 70% la cursuri. − Conditii pentru promovare: minimum nota 5. − Calendarul evaluarilor pe parcurs, al examenului final: Examenul final este scris şi se susţine împreunã cu Psihiatria adulţi ,reprezentând 25% din nota finalã, Calendarul examenelor ulterioare in caz de nepromovare: Sesiunea toamna I si toamna II. Modul de desfasurare a evaluarilor: Examenul teoretic final va fi in scris cu rãspunsuri redactionale , din aspectele predate la curs si la demonstratiile clinice. − Modul de notare: Nota acordata va fi de la 1 la 10 si va reprezenta 25% din media finala la Psihiatria adultului +Psihiatriaa pediatrica § Cadrele didactice de predare: − Titular curs:

Viorel Lupu tel: 0722325366; e-mail: violupu@yahoo.com − stagii clinice Bianca Sãndica Andreica sbandreica@yahoo.com Elena Predescu elenepredescu@yahoo.com Roxana Şipoş rocsiana@yahoo.com

3

principiul homeostaziei organismului . 4 .principiul individualizării 1.ideala si functionala − Sa definiti anormalitatea.principiul dezvoltării longitudinale. necesare parcurgerii capitolului) − Psihologie medicala − Puericultura − Neurologie pediatrica − Semiologie medicala Bibliografia obligatorie si facultativa:vezi bibliografia generala.Capitol 1.1.6Defectul 1.1. ♦ Tabla de materii 1.Principiile care guvernează particularităţile activităţii în domeniul pedopsihiatriei : .Examenul psihic la copil şi adolescent.Norma funcţională 1.2.Normal şi patologic în viaţa psihică 1.1.1.4Anormalitatea 1.Norma ideală sau valorică 1.2. Normalitate.boala psihica si defectul − Sa cunoasteti cele 4 principii ale psihiatriei copilului si adolescentului − Sa cunoasteti particularitatile examenului psihic la copil si − adolescent fata de cel al adultului ♦ Ce trebuie sa faceti − Examenul psihic al copilului mic − Examenul psihic al adolescentului ♦ Ce trebuie sa revedeti (Cunostinte si abilitati clinice anterioare. dinamice a activităţii psihice la copil .dezorganizare.1.Evaluarea diagnostică în psihiatria copilului şi adolescentului (particularităţi faţă de evaluarea adultului cu probleme psihice) ♦ Ce trebuie sa stiti − Sa definiti normalitatea in cele 3 acceptiuni:statistica.5.1.3.3. boalã psihicã.Boala psihică 1.1Norma mediei statistice 1.principiul unităţii organismului .nedezvoltare.Principiile psihiatriei pediatrice.1.

Cele 3 modele au câteva diferenţe. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential DEFINITIE Tulburarea de atenţie şi/sau hiperacrtivitate (Attention Deficit Hyperactivity Disorder. conflicte cu colegii şi profesorii.Capitolul 2. abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza. rezultate academice nesatisfăcătoare. referat teoretic. Puncte comune privesc structurile implicate în patogenie: disfuncţia cortico-prefrontală. plus deficitele majore din ADHD de inhibare a 5 . anamneza. slabă capacitate de control al impulsivităţii şi de concentrare a atenţiei.. PATOGENEZA S-au descris trei modele neurobologice de producere a ADHD. la care se adaugă perturbări ale sistemului catecolaminergic din trunchiul cerebral. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale. dar simptomele pot fi identificate cu uşurinţa începând cu vârsta de 5 ani şi adesea înainte de 2 ani (Taylor si colab. această afecţiune poate genera dificultăţi de adaptare a copilului cu nerespectarea regulilor şi a liniştii în clasă. la copiii ajunşi la vârsta şcolară. Netratată. examen psihic.ADHD (Tulburarea hiperkinetica cu deficit atentional) ADHD (Tulburarea hiperkinetica cu deficit atentional) Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia. Prin definiţie. 2004). dar în mare parte se suprapun. prescurtat ADHD) este o tulburare de dezvoltare datorată unei condiţii neurobiologice particulare cu impact asupra capacităţii individului de a-şi modula nivelul activităţii. tulburarea se manifestă înaintea vârstei de 7 ani. posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica.

şi aproximativ 4% liceeni şi adulţi. DETERMINISM GENETIC –grad inalt de heritabilitate FACTORII DE MEDIU . pe când la baieti domina hiperactivitatea si impulsivitatea.calitatea relatiei dintre familie si scoala are valoare predictiva asupra rezultatelor si poate fi considerata factor de protectie sau factor de mentinere a tulburarii. Impulsivitate . circumferinta scazuta a capului fatului la nastere (factori asociati cu comportamentul hiperactiv) .Prevalenţa cuprinsă între 3 şi 5 % se raportează la populaţia generală . institutionalizarea copiilor. PREVALENTA .efectele expunerii fatului la alcool si benzodiazepine. Hiperactivitate . SEX RATIO . Neatentie nu este atent lipseste concentrarea nu asculta ce se 2.bolile care afecteaza creierul.nu poate astepta 6 . DIAGNOSTIC COMPARATIE ÎNTRE TULBURAREA HIPERHINETICA DIN ICD-10 SI SINDROAMELE AD / HD DIN DSM-IV 1.neastâmparat .afectarea baietilor este mai mare decât a fetelor ( 4:1) . reactiile idiosincrazice la alimente.afectarea fetelor este in special de tip inatent (mai putin recunoscuta si tratata). rata scazuta a batailor cordului fetal in timpul nasterii.Se presupune că între 4% până la 12% dintre copiii de vârstă şcolară sunt afectaţi.îsi pierde cumpatul usor .îsi paraseate locul . de funcţie executivă (Modelul lui HEILMAN. Modelul lui PLISZKA. fumatul la mama.vorbeste excesiv (ICD–10) . toxemia din preeclampsie.răspunsurilor.fuge 3. sunt de asemenea cunoscute ca fiind asociate comportamentului hiperactiv (cu importanta etiologica) . Modelul lui ARNSTEN). otita medie recurenta si expunerea la nivele toxice de plumb.

întrerupe orice activitate ICD-10: 1. 7 . Tulburari de comportament (studii longitudinale: hiperactivitatea la copiii de vârsta scolii primare este un factor de risc) 2. 3. nesiguranta (esecurilor in relatiile interumane) . scrisul si abilitatea de a citii sunt sub asteptari.3simptome din 5///3. depresia. Posibil diferite grade de intârziere a dezvoltarii neuropsihice. raportata si de scoala si de parinti) fata de hiperactivitatea situationala (raportata doar de parinti). fata de vârsta cronologica.risc mai crescut la copii mai mari (11-12 ani) fata de copii de 7-8 ani si comorbiditatea este mai frecventa daca hiperactivitatea este pervaziva (adica.vorbeste nu-si termina lectiile este dezorganizat îsi pierde lucrurile este distrat uita usor . Ticurile.vorbeste excesiv . 6 simptome din 8////2.galagios (DSM-IV) -dificultati în pastrarea linistii (ICD-10) . exprimare simpla. coordonarea motorie nesigura. 4. stima de sine scazuta. 1 din 4 simptome COMORBIDITATI 1. Tulburari emotionale: anxietatea. Dificultati specifice de invatare. Probleme in controlul impulsurilor apar uneori si sunt parte caracteristica a Sindromului Tourette.

Disfunctia cerebrala nu este un diagnostic diferential (posibila cauza) Retardul mental poate coexista (nu exclude diagnosticul) Tulburarile de comportament fara deficit de atentie ETAPE IN DIAGNOSTIC Asistenta primara de sanatate: detectare simptome de AD / HD examen fizic complet.DIAGNOSTIC DIFERENTIAL - - Hiperchinezia cu stereotipii. cu reevaluare a simptomelor gasirea explicatiilor alternative pentru simptomele copilului sau orice tulburare comorbida echipa multidisciplinara - Teste psihometrice . pentru a exclude o afectiune fizica daca simptomele de AD / HD cauzeaza probleme in viata sociala a copilului Asistenta psihiatrica: trebuie sa furnizeze un sfat adecvat evaluare diagnostica amanuntita copilul trebuie vazut de mai multe ori.teste de vorbire si de limbaj daca exista dificultati de comunicare . alte forme de tulburari pervazive de dezvoltare Anxietatea si modificarile de dispozitie sunt uneori cauza hiperactivitatii Tulburarili de adaptare.teste pentru atentie. impulsivitate Alte examinari trebuie ghidate de antecedentele si examenul fizic al copilului auzul copilului 8 .testul pentru coeficientul de inteligenta . tulburarile de atasament Sindroamele cerebrale cronice pot fi prezente concomitent cu comportamentul hiperactiv.

Dextroamphetamine. 9 . daca este o tulburare de dezvoltare. Dextroamphetamine.). 2. Impactul ocupaţional. Se vor evita costurile mari medico-sociale determinate de asistarea incorectă sau depistarea tardivă a cazurilor..antrenarea parintilor si interventiile comportamentale in familie Tratamentul farmacologic Medicaţie stimulată: Methylphenidate (Ritalin. Risperidona Anticonvulsivante: Carbamazepin. evolutie clinica.- imaturitate in functiile motorii fine sau grosiere ticuri daca exista antecedente sugestive . educati sa se autoobserve si sa se autoevalueze.Concerta. in special simptome. familial. complicaţiilor. etiologie. cu consecvenţă va duce la: 1.EEG. transferul copilului intr-o clasa speciala sau schimbarea scolii. prognostic si tratament . . Acid valproic şi valproat de sodiu Alte medicamente: Clonidina PROGNOSTIC Aplicarea unui tratament precoce. Pemolin Medicaţie antidepresivă: Anitdepresive triciclice: Imipramina. condus corect. profesorul. Amitriptilina. . social va fi diminuat 3.examinatorul informeaza parintii copilului.consultarea examinatorului cu parintii.copiii cu varsta suficient de mare. Clomipramina ISRS: Fluoxetina Bupropion Antipsihotice: Haloperidol. teste genetice pentru TRATAMENT Educatia si consilierea . Tioridazin. Prevenirea apariţiei comorbidităţilor. cu scoala. educatorul despre tulburarile hiperkinetice.

Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 1.ki.Lupu V.internare aflata pe sectie cu diagnostic de ADHD.WHO.Bucureşti. anamneza. Cluj-Napoca.se www.Cluj-Napoca.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . 4. Casa Cărţii de Ştiinţă. discutia comuna a cazului. 2.autismromania. Metode de interventie multimodala. Particularităţile de răspuns la tratament ale adultului duc rezultate modeste în aceste situaţii. sublinierea particularitatilor.Ed.Clinical descriptions and diagnostic guidelines. Caz clinic .ASCR.Bucuresti. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. Informatii www. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).Medicală universitară Cluj-Napoca.org http://iacapap. 5.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului . 3.4.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului.psych. 10 . Prognostic. 6.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.ro Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. Evolutie.All Educational. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 2. Ed.org www..aacap.

desi asociata de cele mai multe ori cu tulburari somato-endocrine sau neurologice.Intarzierile in dezvoltarea mintala. nu mai este considerata azi ca boala.Capitolul 3. referat teoretic. permanenta. ale carei cauze au actionat în etapele timpurii ale ontogenezei sau postnatal. 11 . cu coeficientul intelectual (QI) care oscileaza între 50 si 69. asa cum reiesea din vechea definitie a oligofreniei (Ghiran. pâna la 3-4 ani ca vârsta limita în maturarea creierului. ca o retardare cu posibilitati de ameliorare. Aceasta forma de insuficienta. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale. lipsita de orice posibilitate de ameliorare. examen psihic. lipsita de progredienta. Întârzierea mintala usoara. cu caracter global si omogen. dar al caror început de actiune sa situat înaintea conturarii elementare a functiilor psihice. anamneza. posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica. retardatul mintal este lipsit de posibilitatea organizarii independente a vietii sale fara sprijin dinafara. Intarzierile in dezvoltarea mintala Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia. Defectualitatea psihica se va repercuta asupra tuturor cerintelor adaptative impuse copilului în crestere. abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza. înainte de 18 luni de viata extrauterina. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential DEFINITIE Retardarea mintala presupune o stare psihica defectuala. disproportionata. Întârzierea mintala usoara. Chiar si în forma usoara. 1998). Este considerata ca un nivel insuficient de dezvoltare. Încadrare nozologica I.

intelectul de limita prezinta un QI cuprins între 70-85. hidrocefalie. 0. QI=20-34. IV. b. Întârzierea mintala severa. Întârzierea mintala moderata. corespunde imbecilitatii inferioare. QI=35-49. epilepsie. debilitate mintala.24% retardul mintal mediu si sever. Asocierea poate fi directa. Ca notiune relativ recenta. înapoiere mintala (reala sau aparenta). a frecventei cu care se manifesta si alte tulburari pe lânga cele psihice. în sindroamele congenitale cu trasaturi dismorfe care acompaniaza retardul mintal. 0. Din acest motiv se poate împarti în trei subgrupe: a. deficienta mintala. II. deficienta mintala usoara. Prevalenta În urma cercetarilor OMS si UNESCO a fost gasita în populatia infantila o frecventa a intelectului de limita de 7%. a capacitatii de socializare. Etiopatogeneza Cauzalitatea retardului psihic este complexa. Întârzierea mintala profunda. aparuta odata cu încarcarea programelor scolare.06% retardul mintal profund). III. ci doar vegetativa. b. nu presupune practic viata psihica. arieratie mintala usoara. Se subîmparte în: a. sau poate fi indirecta. 12 . intelectul de limita propriu-zis.5-3% retardul mintal usor.3% retardul mintal grav (0. QI<20. Este semnificativ momentul actiunii insultului: aceeasi cauza poate determina tulburari diferite în functie de stadiul dezvoltarii ontogenetice în momentul actiunii ei. c. c. 2. corespunde imbecilitatii superioare din vechea clasificare. asa cum se întâmpla în paralizia cerebrala. Influente organice în retardul mintal Atribuirea retardului psihic unei cauze organice presupune demonstrarea asocierii lui cu disfunctia cerebrala.Aceasta categorie este neomogena sub raportul posibilitatilor de instructie.

etc. usor de stabilit la copilul mai mare. Dintre cauzele cu actiune prenatala. În aceasta perioada exista riscul unor suferinte de ordin anoxic. biologice. aprecierea psihomotricitatii). în ordinea frecventei: cromozomopatiile. lezional. bolile multifactoriale (în care exista si componenta ereditara). 13 . ambliopie. dupa ce procesul de maturizare a sistemului nervos central s-a considerat încheiat. microcefalia. între diferitele forme ale retardului psihic. bolile genetice de metabolism. examinari genetice. ADHD. se diferentiaza de insuficienta psihica primara prin faptul ca ea survine dupa o perioada de dezvoltare psihica normala. Carentele socioculturale sunt considerate astazi ca factori generatori de performante slabe. S-a observat ca nivelul mediu de inteligenta creste odata cu statutul socio-economic. Diagnosticul diferential se impune. hidrocefalia. Patologie dobândita postnatal Boli dobândite în perioada perinatala. Diagnostic pozitiv si diferential Pentru stabilirea cât mai precoce a diagnosticului pozitiv este necesara cunoasterea parametrilor normali de dezvoltare psiho-motorie a copilului pe etape de vârsta. vârsta mintala. dislexie. etc. prezentatii vicioase. tomografie computerizata. distocii de dinamica uterina. Factorii psihosociali. displaziile neuroectodermale. electroencefalograma. imunologice. determinate de prematuritate sau sarcina suprapurtata. deficiente diverse (hipoacuzie. circulara de cordon. Diagnosticul. Pentru stabilirea diagnosticului etiologic sunt necesare examinari radiologice. Retardul. parazitologice. a potentialului convulsivant modificat sau a suferintelor neurologice. tulburari de spatialitate. nivel de dezvoltare al limbajului. icter nuclear postincompatibilitate Rh. ridica probleme deosebite de încadrare în cazul vârstei mici si a handicapului modest. embriofetopatiile. disritmiile dezvoltarii. psihozele infantile. Se face cu: afectiuni somatice diverse. discalculie. disgrafie. când si posibilitatile terapeutice sunt depasite. evaluat prin examen de specialitate pe functii psihice si prin testari psihologice (QI.Patologie conditionata prenatal. în primul rând. dislalie. edematos. cele mai comune sunt. nasteri precipitate sau prelungite. tulburari emotionale). Insuficienta psihica secundara (dementa). impune cautarea sistematica a eventualelor malformatii sau afectiuni somatice asociate.

atitudinea hiperprotectiva. gimnastica medicala sistematizata. familia. aplicate precoce cu perseverenta. roborare. psiholog. endocrinolog. asimilarea cunostintelor scolare posibile si a celor necesare unei adaptari sociale si profesionale optime. în conditiile implicarii nemijlocite a familiei. cresterea posibilitatilor de memorare. ameliorarea metabolismului cerebral.Tratamentul medicamentos vizeaza: corectarea instabilitatii psihomotorii si a reactiilor emotionale exagerate. în anumite conditii si cu anumite limite. 3. cure balneare în sanatorii specializate. educatia fizica.Tratamentul complex medico-psiho-pedagogic poate fi realizat doar de o echipa formata din: pedopsihiatru. scris. kinetoterapeut.Evolutie si prognostic Daca am definit insuficienta psihica primara ca pe o stare defectuala neprogredienta. cu respectarea regulilor generale de asigurare a eficacitatii maxime cu doze minime si evitarea efectelor secundare. diferentiate si individualizate. masaj galvanic. neurolog. educator-defectolog. însusirea deprinderilor de autoservire si munca.Încadrarea familiala. ea are posibilitati de recuperabilitate. educatia morala se face prin psihoterapie comportamentala si socioterapie. psihostimulare. interventii chirurgicale (tenotomii). înseamna ca. calcul). pediatru. existenta unor afectiuni între care epilepsia este cel mai frecvent întâlnita.Metode de instructive: educatia intelectuala (citit. 14 . logoped. cultura fizica medicala care implica tehnici complexe de reabilitare. severitatea handicapului mental. maistri. atitudinea rejectiva. ionizari. Tratamentul retardului psihic presupune instituirea unui complex de masuri medico-psiho-pedagogice. 1. abandonul. Prognosticul psihopedagogic va depinde de capacitatea de instructie si posibilitatea încadrarii în familie si în societate. Prezenta unor deficiente senzoriale. mediul subcultural. Obiectivul terapeutic principal consta în stimularea si dezvoltarea la maximum a capacitatilor disponibile. tratamentul bolilor somatice asociate. reprezinta obstacole de care trebuie tinut seama în aprecierea evolutiei si prognosticului copilului cu întârziere mintala. terapia manifestarilor convulsivante epileptice. pe lânga terapia antispastica. adaptate deficientelor motorii. mergând spre ameliorarea tabloului clinic. educatia prin munca vizeaza ergoterapia si initierea profesionala în vederea integrarii socio-profesionale. fizioterapie. deficientele motorii necesita. încarcata de nerabdarea familiei sau dimpotriva. 2. Principii terapeutice . motorii sau afectivcomportamentale.

capacitatea de a învata. în care exista o deteriorare a multiplelor functii corticale superioare. în timp. Tumorile cerebrale. encefalita subacuta Van Bogaert si alte boli degenerative specifice copilului se caracterizeaza prin aparitia unui regres psihic. întelegerea. încadrare în munca. orientare profesionala. vaccinarile. în functie de gradul handicapului. incluzând memoria. orientarea. indicate în terapia deficientului mintal. social si cultural sau pentru sanatatea parintilor (examenul medical prenuptial. în cel secundar exista posibilitatea agravarii. 15 . Se datoreaza unei boli a creierului. alergiile. de obicei de natura cronica sau progresiva. preocuparea pentru prevenirea suferintei fetale. Profilaxie Axata pe depistarea si îndepartarea factorilor de risc: grija pentru ridicarea nivelului de educatie sanitara si a standardului de viata economic. Spre deosebire de retardul psihic primar. gândirea. Etiologia Este in mare parte asemanatoare cu cea a insuficientei psihice primare cu determinism postnatal. traumatismele cranio-cerebrale (encefalopatie posttraumatica). Infectiile (meningoencefalite). în cel mai bun caz apare o stationare a simptomatologiei de deficit.educatia estetica se face sub forma art-terapiei si a muzicoterapiei. oxid de carbon. Cazurile severe de epilepsie duc. institutionalizare. înrautatirii tabloului clinic. calculul. intoxicatiile acute urmate de stari comatoase (ciuperci. limbajul si judecata. la deraparea de la posibilitatile cognitive initiale. alcool. dezvoltarea tehnicilor de diagnostic antenatal. insuficienta endocrina. etc. medicamente). consultul si sfatul genetic). progresiunii procesului de degradare a personalitatii. dar momentul actiunii insultului este diferit. Insuficienta psihica secundara (dementa) este rezultatul unei denivelari de la valorile normale ale personalitatii atinse dupa încheierea procesului de maturare a sistemului nervos central. pot duce la aparitia sindromului demential. encefalita demielinizanta difuza SchilderFoix. dispensarizarea gravidei. nou-nascutului si a copilului. orientarea spre o forma de învatamânt corespunzatoare. suferintele circulatorii cerebrale. Posibilitati de integrare sociala a copiilor cu retard psihic: acordarea ajutorului material cuvenit prin lege. 4.

Ed. Informatii www. 4.autismromania.internare aflata pe sectie cu diagnostic de Retard psihic.aacap. Dezvoltarile dizarmonice de personalitate 4.org http://iacapap.3. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 4.Bucureşti. Tulburarile de conduita la copii si adolescenti 4.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială.Cluj-Napoca.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. 6. 5. Tulburarile de conduita la copii si adolescenti. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 5.org www. Casa Cărţii de Ştiinţă. anamneza.ki.WHO.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .Clinical descriptions and diagnostic guidelines.Caz clinic . 2.Bucuresti. Clasificarea retardului psihic 6. Tabla de materii 4.1. discutia comuna a cazului.All Educational.psych.ro Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. sublinierea particularitatilor.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. Cluj-Napoca.. Expertiza medico-legala psihiatrica la copil si adolescent 16 . Ed.Medicală universitară Cluj-Napoca. Dezvoltarile dizarmonice de personalitate.Lupu V. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).2. Metode de interventie multimodala.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului . Delincventa juvenila.se www. Delincventa juvenila. Capitolul 4.ASCR.

participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential Definitie Trasatura esentiala a tulburarilor de comportament este reprezentata de un tipar de comportament repetitiv si persistent in care drepturile celorlalti sau normele sociale sunt incalcate. asistent social. psihopedagog. Unele date sugereaza ca anumiti neurotransmitatori. Terapie Interventia este multidisciplinara (medic psihiatru. au niveluri scazute la unele persoane cu istoric de comportament hetero sau autoagresiv si violent. Delincventa juvenila este un termen juridic ce presupune abateri de la normele morale acceptate de o anumita comunitate. Etiologie Nu se pote spune ca un singur factor este determinant pentru aparitia tulburarii de conduita si a comportamentului antisocial la copii. ci doar ca o varietate de factori biologici. pentru o anumita varsta. terapie de familie. psihologici si sociali contribuie la dezvoltarea ei. Se uitilizeaza tehnici de consiliere psihiatrica. posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica. psiholog. examen psihic. referat teoretic. fiind in dezacord cu legile 17 . criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale. cum ar fi serotonina.Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia. anamneza. Comportamentul trebuie sa persiste cel putin sase luni pentru a putea fi diagnosticat. psihoterapie individuala sau de grup. Tablou clinic Criteriile de diagnostic DSM-IV/ICD 10.Expertiza medico-legala psihiatrica la copil si adolecent. abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza. psihologica. parinti). Discernamantul. Investigatii Nici un test specific de laborator sau patologie neurologica nu ajuta la stabilirea diagnosticului in tulburarea de conduita.

statului respectiv.ASCR.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. Comisia de expertiza medico-legala include un psihiatru. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 1. 5.aacap. Ticurile. 3.psych. Clasificarea tulburarilor de conduita Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 Metode de interventie multimodala Discernamantul Principiile expertizei medico-legale psihiatrice la copil si adolescent Capitolul 5.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. medic legist. psiholog. Ea este chemata sa stabileasca daca infractorul este suferind de o boala psihica. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).internare aflata pe sectie cu diagnostic principal tulburare de conduita. Tulburarile de alimentative (Anorexia mentala si Bulimia) 18 . daca area discernamantul general.Cluj-Napoca. Enurezisul si encoprezisul. Tulburarile de somn. Cluj-Napoca.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . 4.org http://iacapap.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.Bucureşti..WHO.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului . Caz clinic .Medicală universitară Cluj-Napoca. sublinierea particularitatilor Informatii www.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.Clinical descriptions and diagnostic guidelines.Ed. 2. In psihiatria adolescentului se efectueaza expertize medico legale tinerilor infractori care au varsta cuprinsa intre 14 si 16 ani. Casa Cărţii de Ştiinţă. Balbismul.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. discutia comuna a cazului.ki.Lupu V.Ipsatia (Masturbatia). corespunzator unei varste mintale minime de 14 ani si daca discernamantul fapei a fost prezent.All Educational. anamneza. 2. 6. Ed.Bucuresti. 4.org www. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. 5.

Diagnostic diferential Se impun investigatii suplimentare pentru excluderea epilepsiei (ca si în spasmul hohotului de plâns) 19 . posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica.cel mai frecvent la adormire.Balbismul. Ipsatia (Masturbatia) Definitie Ipsatia = manifestari critice neepileptice caracterizate prin încrucisarea membrelor.Ticurile.5. tulburari vegetative intense. 5.Tabla de materii 5. încordare generala. examen psihic. plâns daca se deranjeaza copilul în momentele respective. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale. anamneza.2.6.3. agitatie. dar si în conditii de plictiseala.Tulburarile de alimentative (Anorexia mentala si Bulimia) Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia.Tulburarile de somn.4. Enurezisul si encoprezisul. Apare la copilul neglijat cu vârsta de 1-3 ani. 5. abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential 5.1. Ipsatia (Masturbatia). 5. referat teoretic. 5.1. pâna la paroxism. 5.

Lupu V.internare aflata pe sectie cu diagnostic de Ipsatie. Metode de tratament 9.Cluj-Napoca. neritmice. 5. Ticurile Definitie Ticurile sunt descarcari motorii rapide. Informatii www. Cluj-Napoca.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială.org http://iacapap. sau al unui factor iritativ local (examen coproparazitologic.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. discutia comuna a cazului. 2. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 7. Casa Cărţii de Ştiinţă.aacap. urocultura).org www.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .All Educational. 5.Bucureşti. irezistibile (dar care pot fi controlate voluntar scurte perioade de timp). 4. cu debut brusc 20 . sublinierea particularitatilor.2. cu stimulare corespunzatoare.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.ki. neadecvate situatiei. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 8.(electroencefalograma).Bucuresti.Clinical descriptions and diagnostic guidelines.autismromania.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . eventual administrarea unor doze mici de Tioridazin sau Diazepam.Medicală universitară Cluj-Napoca. recurente. ginecologic.Ed. Diagnostic diferential. sau productiuni verbale.. anamneza. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. Caz clinic . ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). 6.ASCR. distragerea atentiei prin joc.se www.WHO. Ed. Tratament Tratamentul vizeaza corectarea mediului în care traieste copilul.psych.ro Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. implicând grupe musculare circumscrise.

prematuritate.suferinte perinatale. tragerea nasului. transmise de la ambii parinti. pâna la fraze obscene. dresul vocii.determinism genetic al bolii . Ticurile complexe. . Alte ticuri includ ecokinezia. care sunt localizate la un anumit grup muscular. Diagnosticul diferential Diagnosticul diferential al ticurilor se impune cu: . miscarile de afirmatie si negatie la nivelul extremitatii cefalice. repetarea ultimului cuvânt sau sunet rostit de o alta persoana (ecolalia). miscari de pronatie-supinatie la nivelul mâinilor. radiculite).a. Localizarea este variabila. murmuratul. de la tuse.stressul matern din timpul nasterii. joc de sah).si fara un scop aparent. grimase faciale. strigate. pâna la repetarea unor cuvinte obscene (coprolalie). influente hormonale . sau când copilul se concentreaza în directia unei activitati (televizor. atunci când se atrage atentia asupra lor. Ticuri motorii mai frecvent întâlnite: clipit. icter neonatal prelungit cu afectarea nucleilor bazali si disfunctie în sistemul extrapiramidal Clasificare Ticurile simple -localizate la un singur grup muscular. emisie de sunete. oftat. cu 21 . inspiratul sau expiratul fortat de aer pe nas. care dispar în somn.).cuprind mai multe grupuri musculare. traumatismul obstetrical. ecopraxie gestuala si copropraxie. ridicarea umerilor. ecopraxia (imitarea miscarilor unor persoane din anturaj).un mecanism poligenic care implica genele neurotransmitatorilor (dopamina. Se accentueaza la emotii. repetarea propriilor sunete sau cuvinte (paralalia). s.spasmele musculare determinate de un proces iritativ la nivelul sistemului nervos periferic (nevrite. serotonina. Ticurile vocale au intensitate variabila. cu agravare în adolescenta si persistenta în viata adulta). ICD-10 • tulburarea tranzitorie a ticului (durata sub 12 luni) • tulburarea cronica a ticului motor sau vocal (durata peste un an) • tulburarea combinata a ticului de tip vocal si motor multiplu-sindromul Gilles de la Tourette (ticuri motorii multiple si unul sau mai multe ticuri vocale. Etiopatogeneza .

controlul impulsurilor. Zoloft). combinate cu stari prelungite de tensiune musculara. suportul social si familial. altele cu Orap. a elementului psihotraumatizant. au un caracter mai amplu si mai grotesc. sedative. grosiere. dar nu sinergic. comorbiditatii. de exemplu atingerea unor obiecte. vermiculare. intermitente. repetitive. stereotipiile copiilor cu retard psihic. Unele studii au comunicat rezultate optime cu Clonidina (agonist alfa-2 adrenergic). miscarile mioclonice sunt contractii musculare simple care pot afecta portiuni musculare. Diazepam).compulsive se aseamana cu tipuri ale ticurilor. prin contextul clinic general si absenta.respectarea unor legi anatomice. de mare amplitudine. ele nu pot fi controlate voluntar. vascular). activitatile obsesiv. fiind strict legate de procesul inflamator. localizate distal. eventual decontracturante (Mydocalm. stereotipiile din schizofrenie se diferentiaza de ticuri prin caracterul lor metapsihic. roborante. miscarile coreice presupun o atingere inflamatorie a sistemului nervos central. anxiolitice (Tioridazin. . relatii interpersonale. Benzodiazepinele (Diazepam. antidepresive (Amitriptilina. miscarile atetozice sunt lente. Xanax) pot genera efecte 22 . fara a pierde din vedere istoria naturala a bolii. capacitatile adaptative ale copilului. lipsit de sens. fara posibilitatea controlului voluntar. pornind de la gradul deficitului functional. Rispolept). - - - - Tratamentul Tratamentul este individualizat. spasmul hemifacial consta în contractii unilaterale. neregulate ale muschilor faciali. miscarile coreice apar pe un fond de hipotonie. la acestia din urma. El nu tinteste doar ticul ca simptom.farmacologic: neuroleptice (Haloperidol. miscarile hemibalistice sunt miscari unilaterale ale membrelor. dar difera prin scopul lor precis. Clorzoxazon). absurd. ci si bolile asociate. fiind adesea mai complexe. asocierea ticurilor. capacitatile interne si externe de ajutor si de gradul de copiere a unor comportamente. ele nu pot fi produse sau reprimate voluntar. miscarile distonice sunt miscari de torsiune mai lente. se mentin si în somn si apar în cadrul clinic general de coree (emotional.

calculator). oboseala. Pot deveni însa intense.. nici activitatile care cer concentrare atentionala (televizor. . hipocondriace. incapacitanta. scolara si profesionala poate fi deteriorata din cauza rejectarii de catre ceilalti. Casa Cărţii de Ştiinţă.secundare de tipul somnolenta. ataxie. Ed. ciocolata. 6. complexându-se. 4.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială.nu se atrage copilului atentia asupra defectului.Cluj-Napoca. fizio.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. 23 . ticurile pot interfera cu activitatile cotidiene ca scrisul si cititul. dar se pot asocia cu fenomene obsesionale.All Educational. sunt pasagere si foarte mobile. perturbari ale functiei hepatice. kinetoterapie.Clinical descriptions and diagnostic guidelines.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. disparând lungi perioade de timp. dependenta fizica si psihologica. Cluj-Napoca. rusinea. renale. 5.org www.psych.Bucureşti. Tourette. sau cu tulburari specifice de dezvoltare.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .WHO.psihoterapie comportamentala si de relaxare. gimnastica. 2.org http://iacapap. dispozitia depresiva.Medicală universitară Cluj-Napoca.Lupu V. schimbându-si topografia. cacao). .(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .aacap. jena.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal de Ticuri sau Tulb. Sindromul Tourette este o tulburare cronica. sau a anxietatii de a prezenta defectul în situatii sociale.ASCR. anamneza. sublinierea particularitatilor. ca forme izolate. discutia comuna a cazului.Ed. În cazurile severe. adesea. polimorfe. nu sunt indicate alimentele excitante (Cola. Activitatea sociala. Prognostic Ticurile au adesea amploare scazuta.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.ki. Informatii www.Bucuresti. sah. Ticurile apar. Caz clinic . ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). Apare adesea disconfortul în situatii sociale.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului.

boli somatice) . 5. prematuritate. eritem). la emotii. gesturi largi.factori predispozanti (debilitate motorie-fonatorie si trasaturi de personalitate pe model anxios. Etiologie . tonico-clonic.3. Este mai putin intensa când copilul vorbeste cu persoane cunoscute. clonic. de 24 . cu pronuntarea exploziva a cuvintelor. depasind cu greu anumite cuvinte. încarcatura vegetativa intensa (transpiratii. Diagnostic diferential. Cea mai frecventa forma de balbism este cea tonico-clonica (mixta). embolul verbal fiind utilizat pentru anticiparea unor cuvinte mai greu de exprimat. obsesiv.5-5 % . de compensare a deficitului din exprimare (sincinezii). Pe lânga tulburarea de vorbire apare si tulburarea de respiratie evidenta numai în timpul elocutiunii. incompatibilitate Rh. Balbismul Definitie Balbismul (bâlbâiala) este o tulburare functionala motorie care are la baza dissinergia musculaturii care participa la actul vorbirii si al respiratiei. linistita. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 12. epuizare. în semiîntuneric. într-o atmosfera familiala. Tulburarea de vorbire se accentueaza atunci când copilul vorbeste în public. când lumina este puternica. fiind mai frecventa la baieti. anancast) . debilitate în sistemul extrapiramidal. repeta sacadat primele silabe (balbism clonic). Metode de tratament 13.factor psihotraumatizant Tablou clinic Forme: balbism tonic. Se adauga tulburarea de tonalitate. Pacientul se opreste blocat în fata cuvântului (balbism tonic). Embolalia este adesea prezenta. când vorbeste cu necunoscuti. când i se atrage atentia asupra defectului. Clasificarea ticurilor 11.factori favorizanti (suferinta perinatala. Apar miscari ample. Prevalenta Frecventa tulburarii în populatia infantila este de 0.Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 10.

(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .. 5.psihoterapie de relaxare.All Educational. teama de a repeta. ci numai în scris). Napoton. .ki.Lupu V. . Casa Cărţii de Ştiinţă. În timp.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială.WHO. evitarea stresului. anamneza. evitarea raspunsului verbal. "deci". Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 16.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.Cluj-Napoca.Medicală universitară Cluj-Napoca.corectarea modului de viata.Bucuresti. 4. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 14.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. Metode de tratament 25 . laconice. . ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).psych.ASCR. .Ed.exemplu: "asa". examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. cu multe cuvinte parazite.org http://iacapap. anxiolitice si sedative (Tioridazin.org www.corectarea mediului înconjurator (nu se apreciaza copilul balbic prin ascultare în fata clasei. antidepresive (Imipramina). Clasificarea tulburarilor de vorbire 15.logoterapie. Diazepam. Cluj-Napoca. 6.Clinical descriptions and diagnostic guidelines. discutia comuna a cazului. de a nu face fata exprimarii. sau raspunsuri scurte. se instaleaza logofobia.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal de tulburare de vorbire. Xanax). Ed. Caz clinic . Informatii www. oboselii.medicamentos: decontracturante (Mydocalm). "pai da". 2. Levomepromazin. sublinierea particularitatilor. Tratamentul .***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .Bucureşti.aacap.

dereglarile endocrine. în tara noastra este de 12-15% din numarul total al acestora. Prevalenta Enurezisul este întâlnit la ambele sexe si se apreciaza ca procentul copiilor cu aceasta tulburare. sau rude apropiate. cresterea sensibilitatii receptorilor vezicali). crizelor epileptice. Enurezisul Definitie În literatura de specialitate exista numeroase definitii ale enurezisului. diurna si nocturna. senzitive. instalandu-se controlul voluntar al mictiunii (Rutter.consecinte). se corecteaza. 14% dintre baieti si fete prezinta cel putin o emisie involuntara de urina pe luna.5% dintre fete ramân enuretici (majoritatea. traume psihice diverse. Cei mai multi autori îl definesc ca fiind o "tulburare caracterizata printr-o mictiune involuntara.. Cele mai multe cercetari arata ca baietii sunt de aproximativ doua ori mai frecvent afectati decât fetele. Etiopatogenie -antecedente de suferinta perinatala. Este "enuretic" copilul care pierde urina în somn dupa vârsta de 5 –6 ani. Se considera "normal" ca nou –nascutul. sugarul. cu trasaturi de personalitate anxios-fobice. greselile în educatia sfincteriana. care cuprinde punctul de vedere oficial S. date de imaturitatea în dezvoltarea sistemului nervos care. . La vârsta de 14 ani 1% dintre baieti si 0. infectiile urinare (consecinte ale enurezei prin staza).1.A. anormala tinând seama de vârsta mentala a copilului si care nu este legata de controlul vezical de origine neurologica. Enurezisul si encoprezisul 5. sau de o anomalie organica a tractului urinar’’ (CIM 10). psihiatrii americani considera vârsta limita de instalare a controlului sfincterian urinar de 5 ani la fetite si 6 ani la baieti).in ~75% din cazuri exista antecedente familiale de enurezis la parinti. pe parcurs. 1982). în exclusivitate noaptea). In jurul vârstei de 5 ani.5. beneficiu 26 . In alte tari prevalenta se situeaza între 5 si 35%. sau instabile.4. -alte opinii: nedezvoltarea structurilor (vezica infantiloida. sau care prezinta mictiuni involuntare în timpul zilei (în DSM IV.4. copilul mic pâna la 4 -5 ani sa aiba "în mod fiziologic’’ pierderi de urina nocturne sau diurne.U. dilatari ureterale.factorul ereditar. deficitul de inhibitie în procesul mictional. hipotonia si malfunctia (cuduri.

forma mixta. sau al zilei. tulburarea fiind de la nastere. caracterul epileptic (crize grand-mal produse în somn sau vegetative). densitatea urinei.secundar. enurezisul sporadic. se disting: enurezisul continuu. examinari paraclinice pentru evidentierea eventualului substrat organic: cistourografie. ecografie. Tratament 27 . numai dupa ce s-a exclus prezenta unui factor organic posibil declansator. sau intentionata de urina. enurezisul intermitent. examinari coproparazitologice repetate. Enurezisul nocturn apare în cursul somnului. nu presupune o golire completa a vezici urinare. evaluarea capacitatii vezicale spontane. pielografie. apare din când în când. în care copilul a prezentat control sfincterian urinar. urografie. psihologice. dupa o etate la care continenta este de asteptat (DSM IV). ci doar a unor cantitati mici.. elementul esential al tulburarii îl constituie emisia repetata. Enurezisul nu trebuie diagnosticat la copii sub 5 ani pentru baieti si 6 ani pentru fetite. urocultura. în care se produce pierderea de urina.. glicemie. care apare în salve grupate. În ceea ce priveste frecventa si ritmul mictiunilor involuntare. diureza diurna. Tablou clinic Enurezisul primar este cel mai frecvent întâlnit (75-80% din cazuri.. sau de veghe. enurezisul periodic. care raspunde de controlul comportamentelor emotionale si vegetative). sau cu vârsta mentala sub 4 ani.). În raport cu perioada de somn. suferinte cerebrale (disfunctie pe rinencefal. Este definit ca o stare de neînsusire a controlului sfincterian. nocturna si pe 24 de ore. dupa Paule 1969). spina bifida. etc. Diagnostic pozitiv Diagnosticul de enurezis nocturn se pune pe baza datelor anamnestice. enurezisul diurn. Enurezisul secundar apare dupa o perioada de cel putin un an (DSM IV. în pat sau în pantaloni. se delimiteaza: enurezisul nocturn (hipnic). Conform criteriilor de diagnostic acceptate pe plan mondial. daca noptile în care are emisiuni de urina alterneaza cu cele în care copilul nu se uda. iar unde contextul clinic sugereaza. 1994). electroencefalografice. ca accident secundar si aparent întâmplator. despartite de intervale libere si relativ lungi. în timpul noptii. involuntara. ca o continuare a perioadei fiziologice de incontinenta. iar enurezisul diurn este prezent doar la 3% din cazuri si de cele mai multe ori. clinice. sau suprapus (prin examenul sumar de urina. în care tulburarea este prezenta noapte de noapte si chiar de mai multe ori în intervalul dintre seara si dimineata.

cacao).în special a celei nocturne. calendar cu cruciulite. recompense. atenuarea sentimentului de vinovatie si rusine. prin amprenta negativa pe care si-o pun asupra dezvoltarii personalitatii copilului. anamneza. reducerea diurezei . lauda. pepsi cola. mobilizarea lui în terapie prin conditionare pozitiva.2. Tratamentul cu Imipramina are efecte bune. enurezisul are o evolutie spontana favorabila. 5.-crearea unui climat securizant cu rezolvarea conflictelor existente. Enurezisul ridica importante probleme medico-sociale. Cisrelax. cocacola.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal de enurezis/encoprezis.reactii nevrotice). foarte putini din copii enuretici ramânând cu aceasta tulburare si la vârsta adulta. . asupra randamentului scolar. sublinierea particularitatilor 28 .gimnastica mictionala urmareste marirea capacitatii de contentie a vezicii urinare si cresterea tonusului sfincterului uretral extern supus controlului voluntar. evitarea consumului de excitante (ciocolata. care pot autoîntretine tulburarea. discutia comuna a cazului. inhibarea hipertoniei parasimpatice. Psihoterapia familiala urmareste tocmai transformarea anturajului într-un participant activ. -medicamentos urmareste: combaterea hipertoniei si spasmelor musculaturii vezicii urinare. prin frecventa lor deosebita. comportamentului si adaptarii acestuia în familie si colectivul de copii. combaterea infectiilor urinare. Pericolul evolutiv îl constituie suprapunerea infectiilor urinare. Caz clinic . Evolutie si prognostic De cele mai multe ori. Adiuretin.la copiii anxiosi.4. emotivi. agitati (cu simptome accentuate de nevroza . alaturi de psihoterapia comportamentala. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. rabdator si optimist în procesul terapeutic. Dintre medicamentele utilizate mai frecvent în tratamentul enurezisului amintim: Driptane. Imipramina. cel mai adesea nocturn.psihoterapia urmareste: deculpabilizarea copilului. . gimnastica mictionala. sedare . a hipotoniei si malfunctiei. Encoprezisul este pierderea controlului sfincterian pentru materii fecale.

5.. clasifica tulburarile de somn în tulburari primare ale somnului (dissomnii.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. tulburari de somn asociate altor tulburari mintale (care rezulta dintr-o boala psihica diagnosticata).Bucureşti. sau de somnolenta excesiva. tulburari ale ritmului veghe-somn. Casa Cărţii de Ştiinţă.WHO. hipersomnia primara.Clinical descriptions and diagnostic guidelines.Informatii www. 29 .(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului . tulburari de somn datorate unor conditii medicale generale.Cluj-Napoca.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. Ed. tulburari de somn corelate cu respiratia.Ed.Medicală universitară Cluj-Napoca. sau a ritmului somnului. Dissomniile sunt tulburari primare de initiere sau mentinere a somnului. Clasificarea tulburarilor de eliminare 7.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. narcolepsia.ASCR.psych.Bucuresti. 6.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . parasomnii). Cluj-Napoca. 2.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). Tulburarile de somn Definitie Asociatia Americana de Psihiatrie în Manualul pentru diagnosticul si statistica bolilor mintale (DSM IV).Lupu V. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 6. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 8. calitatii.ki.All Educational.org http://iacapap. 5.aacap. Metode de tratament 5.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. Aceasta sectiune cuprinde: insomnia primara. fiind caracterizate printr-o perturbare a cantitatii. 4.org www.

Trasatura esentiala a insomniei primare este dificultatea initierii sau mentinerii somnului. boli endocrine (hipo. C. DSM IV considera urmatoarele criterii diagnostice pentru insomnia primara: A. Perturbarea de somn nu apare exclusiv în cursul unei alte tulburari de somn. amfetaminele si stimulante înrudite. fiind suficient de severa pentru a produce fatigabilitate marcata în timpul zilei. anxioliticele si altele (agonistii si antagonistii adrenergici. teroarea de somn (pavorul nocturn). boala Huntington). 1. hipo sau hiperadrenocorticismul). în timpul perioadelor de hiperestrogenie. cu precadere la fetite. opioidele. sau somn neodihnitor cu durata de cel putin 1 luna si care: B. boli musculoscheletale (artrita reumatoida. fibromialgia). ai dopaminei. enurezisul nocturn. Perturbarea survine de cel putin trei ori pe saptamâna. infectii virale sau bacteriene (hipersomnia din encefalita virala). asociata cu cefalee sau la adolescentii cu nevroza astenica. obsesivo-fobica. cofeina. Aceasta clasa cuprinde: anxietatea de vis (cosmarul). depresiva. E. sau deteriorarea activitatii diurne. Trezirea nocturna este prezenta în procent de 37% la copiii cu vârsta de un an (trezire ocazionala) si 61% la cei de 30 . În debutul psihozelor endogene (schizofrenie. boli cerebrovasculare. hipertiroidismul. cauzeaza distress sau o perturbare semnificativa în domeniul social. cocaina. acetilcolinei si serotoninei. Alte tulburari de somn sunt induse de consumul anumitor substante ca: alcoolul. acuza predominanta se concentreaza asupra acestei perturbari si nu asupra efectelor sale asupra somnului si vigilitatii. somnambulismul (automatismul ambulator nocturn). ocupational sau în alte sectoare functionale importante. Simptomul este mai frecvent dupa vârsta de 10 ani. Tulburari de inducere si mentinere a somnului Insomnia se caracterizeaza prin dificultati de adormire sau trezire matinala. hipnoticele. antihistaminicele si corticosteroizii). boli pulmonare (bronsita cronica). somn scurt si superficial. isterica. Tulburarile de somn datorate unei conditii medicale generale includ boli neurologice degenerative (boala Parkinson.Parasomniile au ca element esential un eveniment anormal care survine fie în timpul somnului. sedativele. iritabilitate. tulburare afectiva episod maniacal) exista întotdeauna insomnii severe. fie la pragul dintre vigilitate si somn. sau D. Nu este datorata efectului fiziologic direct al unei substante exogene sau al administrarii unui medicament. al unei alte boli mintale.

deschiderea usilor. de regula.1. care contine o activitate delta. mâncatul. stadiile 3 si 4 de somn. Pe lânga mers. 2. persoana respectiva are fata palida. sau de a comunica cu ea si poate fi trezita cu mare dificultate. fie în dimineata urmatoare) persoana are amnezie pentru episod. Se estimeaza ca peste 30% dintre copii au avut cel putin un episod. Dereglari tranzitorii ale ritmului veghe-somn survin când oamenii îsi schimba rapid fusul orar. 31 . La trezire (fie din episodul de automatism ambulator nocturn.5%. survenind. îmbracatul. Dupa trezirea din episodul de somnambulism nu exista nici o deteriorare în activitatea sa mentala. tinde sa se cronicizeze. sau în comportament (desi. mai pot apare miscari motorii perseverative (ciupitul unei paturi. dar care obliga la înregistrari electroencefalografice de somn cu monitorizare video (pentru diagnostic diferential). poate exista o scurta perioada de confuzie. Daca debuteaza la adult. spre sfârsitul careia dispare. mai mult de 5% din durata somnului nocturn. la adolescenti frecventa somnambulismului fiind de 2. tulburarile de acest gen se pot perpetua. Cei mai multi adolescenti se trezesc în mod tranzitoriu noaptea. dar perioadele de trezire nu reprezinta. de regula. D. Tulburarea ritmului veghe-somn presupune o dereglare între ritmul cerut de ambianta persoanei si ritmul circadian al persoanei. B. mersul la baie. C. în timpul primei treimi a perioadei de somn major NREM. Debutate în copilaria timpurie. In timpul mersului în somn. Somnambulismul începe în jurul vârstei de 6-12 ani. Automatism ambulator nocturn survine. Parasomniile presupun existenta unui eveniment anormal în timpul somnului. 3. initial. sau dezorientare). se întinde pe perioada adolescentei. sau al unui cearsaf). de regula. Criteriile de diagnostic DSM IV sunt: A. în cursul primei treimi a perioadei de somn major. Episoade repetate de ridicare din pat în timpul somnului si de mers împrejur. 3. Manifestarile episodice nocturne de tip somnambulism se considera astazi ca manifestari psihogene neepileptice. este relativ areactiva la eforturile altora de a influenta mersul în somn. imobila.cinci ani (unul din 5 copii se trezeste în fiecare noapte).

desi individul continua sa doarma. care survine în cursul primei treimi a perioadei de somn major. undele electroencefalografice delta de somn pot fi mai crescute în amplitudine decât sunt în mod uzual pentru faza NREM de somn. faciesul congestionat. de obicei în ultima parte a noptii. Conduita terapeutica de electie este cu Imipramina (dupa control obligatoriu EEG). Copiii se pot trezi sau nu în urma cosmarului. ochii sunt larg deschisi. Pavorul nocturn (teroarea de somn) este tot o descarcare nocturna anxioasa. cum sunt tahicardia. dar nici un vis detaliat nu este evocat. cu linistire ulterioara si amnezie asupra episodului. dramatica. Areactivitate relativa la eforturile altora de a calma persoana în timpul episodului si aproape invariabil. În contrast. copiii cu pavor nocturn striga. C. dar daca se trezesc ei au o explicatie. aparuta în primele 2-3 ore de la adormire. Tulburare episodica recurenta. dar s-au trezit numai aparent. solicita ajutor. antideprinul administrat seara având rolul de a ameliora somnul si fenomenele nocturne (atât în pavor cât si în somnambulism. Înaintea unui episod sever. iar respiratia si bataile inimii mai lente. Agitatia în perioada critica este mare. respiratia rapida si transpiratia. Criterii de diagnostic pentru pavorul nocturn: A. Nu poate fi stabilit ca un factor organic a initiat si mentinut tulburarea. Traseul bioelectric este de trezire. pavorul nocturn se considera a fi o disociatie a mecanismelor de somn. Prognosticul este bun. Anxietate intensa si semne de excitatie vegetativa în cursul fiecarui episod.2. Se ridica în sezut. B. brusca. 3. anxietati. Se deosebeste de cosmar. Durata este de câteva minute. cu durata de 1-10 minute. 32 . fiind mai frecventa la baieti. prezinta miscari dezordonate de aparare. cu caracter critic. povestind visul. Se impune diagnosticul diferential cu epilepsia morfeica. ambele fiind considerate ca patologie de somn si de anxietate). de exemplu epilepsia. Apare la 3% din copiii sanatosi. tipa. în timpul fazei profunde NREM.E. începând cu un tipat de panica. transpirat. care se datoreaza viselor fragmentate ce au loc pe durata somnului REM. Etiopatogenetic. Debutul episodului este acompaniat de o dedublare pâna la o cvadruplare a ritmului cardiac.

depresive. Desi cosmarul este caracteristic perioadei de impregnatie alcoolica cronica si perioadei de sevraj din farmacodependente. de obicei în ultima parte a noptii. la subiecti cu anxietate generalizata. Aceste vise înfricosatoare se petrec în cursul somnului REM. la hiperkinetici. 3. Tulburarea este caracteristica copiilor mici. care conduce frecvent la trezirea subiectului. s-au raportat a cauza. Intensitatea miscarilor variaza de la usoare. tulburarea este mai frecventa la femei. Se încadreaza între fenomenele care produc modificari importante în electrogeneza cerebrala hipnica. caracterizate prin balansarea ritmica a capului cu o frecventa de 1-2 cicli/secunda. dezorientare si miscari motorii perseverative. melancolia de involutie. Anumite medicamente ca reserpina. de exemplu o tumora cerebrala. Se asociaza adesea cu pavorul nocturn si cu alte manifestari de stress posttraumatic. Prezenta la 5-6% din populatie. Anxietatea de vis (cosmarul) este un vis terifiant. administrarea scurta perioada de hipnotice si anxiolitice duce la disparitia tulburarilor. induce în general un rebound REM. cosmaruri. stimularea insuficienta. în timp ce copilul se trezeste sau se pregateste pentru somn. cu aparitie înainte de adormire. debutul oniric al schizofreniei.4. Jacto capitis nocturna (lovirea cu capul si rotirea lui) presupune existenta unor automatisme habituale hipnice. nu adolescentilor. la viguroase. ocazional. sau în faza de somn superficial. Rezolvarea situatiei psihotraumatizante. antidepresivele triciclice. De aceea. tratamentul vizeaza o psihoterapie comportamentala. cu amenintari la supravietuire. tioridazina. Abstinenta brusca de medicamente care suprima somnul REM (triciclicele). poate apare si în stari anxioase. Adesea se produce o recurenta a aceleiasi teme. Apare la copiii normali.3. sau a unor teme similare. 3. D. satisfacerea erotica. psihoterapia cognitiva si de relaxare. benzodiazepinele. Nu poate fi stabilit ca un factor organic a initiat si mentinut tulburarea. în etiologia ei fiind propuse mai multe ipoteze: deprivarea materna. care poate fi asociat cu cresterea în intensitate a onirismului si cu posibila aparitie a cosmarurilor. însotit de anxietate si de o senzatie de opresiune respiratorie.cel putin câteva minute de confuzie. în unele forme de retard mental. securitate sau stima de sine. sau condus cu constiinciozitate. mesoridazina. 33 . realizând un episod de "trezire electroencefalografica" (Gaustaud). Comportamentul poate fi ritualistic. fiind absent în somnul profund.

sau sa evolueze spre coma. însotite de nevoia imperioasa de a misca gambele. cu instalare progresiva. A fost definit ca o miscare de frecare a dintilor într-un alt moment decât masticatia alimentelor. Miscarile gestuale nocturne de tip mângâiat. Bruxismul. repetate. Hipersomnia primara raspunde. boli infectioase febrile. 34 . 4. Hipesomniile includ tendinta generala de somnolenta diurna. producând un zgomot de scrâsnire.7. 3. 4. apar în stadiile superficiale ale somnului lent. Ele pun în contact în afara masticatiei. cunoscuta si sub denumirea de automatism verbal nocturn. În sindromul picioarelor nelinistite apar parestezii la nivelul membrelor inferioare. D. cu aparitie în perioada de tranzitie dintre somnul profund spre somnul superficial. Somnolenta excesiva cel putin o luna. fie ca episoade de somn prelungit. fiind însotita adesea de enurezis si somnilocvie.5. care cuprind toata musculatura. sau în alte tulburari mintale. rapide si involuntare. Se poate manifesta intermitent sau tranzitoriu. în conformitate cu DSM IV urmatoarelor criterii de diagnostic: A.8. Poate avea cauze organice. cât si în somnul REM. Somnilocvia este o manifestare episodica nocturna neconvulsivanta. Somnolenta excesiva nu apare exclusiv în alte tulburari de somn. nejustificate. 3. fie episoade de somn în timpul zilei. intoxicatii. Sunt fiziologice. cu aparitie aproape zilnica. Tulburarea debuteaza la scolar. Hipersomnia este o stare intermediara între cea de veghe si somn. care afecteaza circa 5% din populatia generala. ocupationale. suprafetele ocluzale ale dintilor. afectiuni ale sistemului nervos. considerat ca facând parte din automatismele masticatorii. Tresaririle hipnagogice sunt secuse musculare intense. de a freca un picior de altul. C. Somnolenta excesiva trebuie sa fie suficient de severa pentru a cauza un distress clinic semnificativ sau o înrautatire a functiilor sociale. apare atât în somnul lent. sau în alte arii importante. scarpinat. B. sau spre starea de veghe. poate fi reversibila.6. în care constienta nu este suspendata complet. 3. reprezentata de o vorbire inteligibila sau nu.3.1. Miscarile musculaturii masticatorii (în special a celei care închide gura) sunt coordonate.

Somnolenta descreste tipic dupa un atac de somn. conducerea automobilului (situatiile de hipoactivitate exagereaza tipic gradul de somnolenta). de obicei. La indivizii cu hipersomnie primara. lectura. sau a unui consum de medicamente care sa explice simptomatologia. Pierderea tonusului muscular nu afecteaza muschii respiratori si pe cei ai globilor oculari. Atacurile de somn trebuie sa apara zilnic pe o perioada de cel putin 3 luni. cum ar fi. se poate limita numai la muschii capului si gâtului. pentru a reveni câteva ore mai târziu. favorizata uneori de circumstante emotionale. Prezenta a una sau doua din: catalepsie. Prevalenta tulburarii în populatia generala este sub 1%. Calitatea actuala a somnului nocturn este normala. Clinic. 4. Atacurile necontrolabile de somn diurn apar în timpul unor activitati monotone sedentare. Cataplexia apare. elemente de somn REM în perioada de tranzitie între somn si veghe. Criterii de diagnostic DSM IV: A. statul în clasa. a unei nevoi irezistibile de somn. B. de exemplu.2. Episoadele de somn dureaza de la secunde la 30 de minute si chiar mai mult. fara a trece prin fazele 3-4 ale somnului. Narcolepsia se caracterizeaza printr-un acces brusc. se manifesta în principal prin atacul de narcolepsie. C. Lipsa unei suferinte organice. Afectiunea se asociaza cu manifestari patologice ale somnului REM. durata episodului major de somn (pentru cei mai multi somn nocturn) poate dura de la 8 la 12 ore si este de multe ori urmata de dificultate la trezire dimineata. nu se datoreaza efectelor psihologice directe ale unei substante. dar poate afecta si toata musculatura 35 . Vârsta debutului se situeaza la pubertate. respectiv criza de somn.E. sau chiar orelor. privitul la televizor. dar exista si forme secundare (postencefalitic. sau unei conditii medicale generale. Ocazional. posttraumatism cerebral). iar diagnosticul nu poate fi confirmat decât în pubertatea tardiva. la câtiva ani de la debutul somnolentei. sau halucinatii oniroide. de scurta durata. ce reprezinta simptomul fundamental. cu durata de ordinul minutelor. Boala Gelineanu este definita ca o hipersomnie cu caracter primitiv. la aproximativ 70% din subiecti. care poate apare si la persoane sanatoase.

ki. 4. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. retardare mintala.2. Exista similaritati cu sindromul Pickwickian. Crizele survin de 2-4 ori/an si pot dura zile sau saptamâni.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal tulburare de somn. somn superficial.org http://iacapap. dezinhibitie sexuala. Caz clinic . Starea de constienta este pastrata în timpul episodului cataleptic. agresivitate. Somnolenta este considerata ca un simptom important al sindromului. statura mica. Somnolenta diurna apare ce simptom constant în nevroze. tulburarile rezolvânduse totdeauna la sfârsitul adolescentei. ca si cum nu ar fi dormit deloc. discutia comuna a cazului. hipotonie neonatala. sau hipoventilatia alveolara centrala). somn neodihnitor.5. Poate debuta prin cianoza datorata apneei de somn. obezitate. Unii psihiatri recomanda stimulante (Amfetamine. cosmaruri.6.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului 36 . anamneza. hiperfagie. Asociaza hipersomnie periodica cu bulimie. Etiologia este necunoscuta. apare la baieti spre sfârsitul pubertatii.aacap. Sindromul Kleine Levin este rar.voluntara. 4. 4. datorate disfunctiei hipotalamice.3. dar prognosticul este bun. hipogonadism. iritabilitate. Tratamentul puseelor se face cu neuroleptice (clorpromazina). vise terifiante. bolnavul trezindu-se cu senzatia penibila de oboseala. În unele cazuri s-au obtinut rezultate bune cu Carbonat de litiu. unde sunt însa asociate insomnii de adormire.org www. Tulburarile de somn legate de respiratie (apneea repetata în timpul somnului) duce la hipersomnolenta diurna. Methilphenidate). 4. Tulburarea de somn se datoreaza conditiilor de ventilatie din timpul somnului (de exemplu apneea de somn. Sindromul Prader Willi se caracterizeaza prin somn excesiv. sublinierea particularitatilor Informatii www.psych. mai ales la pacientii cu obezitate severa.

Medicală universitară Cluj-Napoca. referat teoretic.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului . 5.Clinical descriptions and diagnostic guidelines.1.Ed. examen psihic. anamneza. Cluj-Napoca. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 9. Bulimia Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia.WHO. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). Casa Cărţii de Ştiinţă. 4. 6. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential 37 . Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 11. Clasificarea tulburarilor de somn 10. Tulburari de alimentatie (anorexie si bulimie) Tabla de materii 5. − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica. 2.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului.Bibliografia obligatorie si facultativã 1.Bucuresti.6.2.Lupu V. Anorexia mintala 5.All Educational.Bucureşti.6.ASCR. Ed.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”..Cluj-Napoca.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale.6. Metode de interventie terapeutica Capitolul 5.

la fetele adolescente (perioada de tranzitie de la copilarie.1. 1997). Teorii curente sustin o etiologie multifactoriala cu numerosi factori determinanti si factori de risc ce interactioneaza (Garfinkle. Milea 1988). 1991). oprirea sau încetinirea cresterii si a dezvoltarii). familiali. tulburari de imagine corporala si o tulburare endocrina generalizata care include axul hipotalamo-pituitar-gonadal ce determina întârzierea menarhei sau amenoree secundara (Graham. Saptamâni. Frica intensa de a nu deveni obez. Definitia OMS (Organizarea Mondiala a Sanatatii): anorexia mentala este afectiunea caracterizata prin pierderea deliberata în greutate (sau în cazul copiilor la prepubertate. secundara unui factor psihotraumatizant. O alternativa si un ghid ceva mai strict (utilizat în ICD-10) îl reprezinta BMI (calculat ca greutatea în kilograme raportata la patratul înaltimii exprimate în metri) care trebuie sa fie mai mica sau egala cu 17.Anorexia mintala Definitie Termenul a fost utilizat pentru prima oara de medicul englez William Gull în 1873. chiar si atunci când este subponderal. Dieta tipica începe cu o reducere a dulciurilor si a caloriilor. D. Persoana cântareste mai putin de 85% din greutatea normala corespunzatoare vârstei si înaltimii. de obicei. Tulburari de imagine corporala. Etiologie Tinând cont de complexitatea anorexiei. Conform criteriilor de mai sus. în absenta administrarii anticonceptionalelor) la femeile postmenarha (Collier. De obicei. Acest model e bazat pe urmatorii factori de risc: individuali. Levellyn-Jones. Longmore. un singur factor etiologic cu greu poate fi implicat. reducerea greutatii se realizeaza mai întâi prin reducerea totala a alimentelor ingerate. 1982). indusa si/sau sustinuta de pacient. individul mentine o greutate corporala care este sub nivelul minimal normal corespunzator vârstei si înaltimii criteriul 1).5. socioculturali. biologici si precipitanti. Garner. Anorexia mentala este o tulburare caracterizata prim pierderea deliberata de greutate.5 kg/m2. Tablou clinic Criteriile de diagnostic DSM-IV/ICD 10. Amenoree (absenta a mai mult de 3 cicluri consecutive.6. Tulburarea apare. În acest interval. alimentelor bogate în carbohidrati si curând pacientul devine un expert cu privire la continutul caloric al diferitelor tipuri de alimente si bauturi. pacientul poate pierde 38 . la adolescenta) si femeile tinere. mai rar fiind afectati adolescentii baieti si barbatii tineri (Meila. chiar luni pot trece pâna când acest comportament e observat de ceilalti. Abraham. Exista patru criterii diagnostice: Greutatea corporala mai mica de 85 (din greutatea ideala). Hedgetts. 1997). care a descrie un caz tipic de anorexie mentla (S.

Pot sa apara: anemie normocroma.. hiperamilazemie ocazional. hipocloruremie secundar varsaturilor. normocitara. altele realizeaza ca sunt slabe. Investigatii Lipsa aportului alimentar precum si provocarea varsaturilor pot afecta serios stare generala a persoanelor cu anorexie. probleme dentare si osteoporoza (secundar nivelului scazut al calciului ingerat si absorbit. Unele persoane se simt supraponderale. • nivel seric al estrogenilor scazut la femei iar la barbati nivel seric scazut al testosteronului. masurarea obsesiva a partilor corpului folosirea intensiva a oglinzii pentru a verifica zonele "grase". • hipercolesterolemie. În perioada de prepubertate. hipocalcemie. amenoreea (secundara nivelului scazut al secretiei de estrogeni datorat secretiei reduse de FSH si LH) este un indicator al disfunctiei endocrine din anorexie (criteriul 4). aritmii). secretiei scazute de estrogeni si secretiei crescute de cortizol). dar tot sunt preocupate ca anumite parti ale corpului sunt prea grase. Ei pot folosi o mare varietate de tehnici pentru a estima greutatea sau dimensiunile corpului. • nivel seric al tiroxinei (T4) scazut sau normal iar al triiodotironinei (T3) scazut. Cu toate ca unii pacienti cu anorexie nu prezinta modificari de laborator. probleme cardiovasculare (hipotensiune arteriala severa. • alcaloza metabolica.controlul acestei diete. Aceasta fobie de a nu fi gras. • bradicardie sinusala sau aritmie (pe EKG). Amenoreea este de obicei consecinta reducerii greutatii dar la unele persoane poate sa o preceada. subnutritia poate avea efecte majore asupra sistemelor si organelor si poate produce o serie de tulburari. • cresterea ureei sanguine secundar deshidratarii. Metode suplimentare de reducere a greutatii includ: provocarea varsaturilor. • acidoza metabolica secundar abuzului de laxative. Persoanele cu aceste tulburari se tem de cresterea greutatii (criteriul 2). • tulburari difuze reflectând o encefalopatie metabolica. Provocarea varsaturilor si abuzul de laxative si diuretice pot determina: • leucopenie si anemie usoara (trombocitopenia e rara). • hipomagnezemie. 39 . Tulburarile de imagine corporala sunt de asemenea prezente la aceste persoane (criteriul 3). în stadiile avansate ale bolii. menarha poate fi întârziata de anorexie. hipofosfatemie. de obicei nu dispare odata cu reducerea greutatii. afectarea functiei renale (secundar deshidratarii cronice si hipokalemiei). abuzul de laxative sau diuretice si exercitiile fizice excesive. cum ar fi: cântarirea excesiva. La femeile postmenarha.

***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . • Educatia pacientei asupra alimentatiei normale si eliminarea falselor mituri despre alimente si alimentatie. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 40 .ki. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). anamneza.Bucureşti. dietele extrem de stricte. Terapie farmacologica si daca este cazul terapia comorbiditatilor. sublinierea particularitatilor.aacap. Cluj-Napoca. Pe primul loc ar fi psihoterapia cu metodele cognitiv-comportamentala.Medicală universitară Cluj-Napoca. Pentru obtinerea acestor obiective exista mai multe metode terapeutice. varsaturile autoinduse. • Eliminarea comportamentelor periculoase de mentinere a greutatii ca: abuzul de diuretice.Cluj-Napoca.ASCR.. Caz clinic . • Câstigarea insight-ului asupra comportamentului alimentar si întelegerea cauzelor care-l fac sa persiste. • Ajutarea pacientului sa-si schimbe modul de viata. suportiva si interpersonala.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal anorexie si /sau bulimie.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. Informatii www.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială.Clinical descriptions and diagnostic guidelines. corespunzând unui indice al masei corporale. 4.Lupu V. sau într-o limita realista daca este obeza. BMI 19-24.Ed. Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă.psych.org http://iacapap.org www.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului . discutia comuna a cazului. 2. laxative.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.9. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. • Abordarea terapeutica a altor probleme care pot întretine si agrava tulburarile alimentare.All Educational.Terapie Obiectivele tratamentului • Determinarea pacientei sa obtina o greutate în limite normale. 5.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.WHO. 6.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului.Bucuresti.

Tipul de alimente consumate în timpul unui "puseu" include: dulciuri. conducând pacientul la adoptarea de masuri extreme pentru a diminua îngrasarea datorita alimentelor ingerate (Thompson.6. de obicei. Într-o corespondenta ce a devenit clasica în domeniu. nutritia excesiva e definita ca: consumarea într-o "perioada discreta de timp" (o perioada limitata. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 2. Etiologie Factorii etiologiei ai bulimiei mentale se suprapun în mare parte cu cei ai anorexiei mentale. Tablou clinic Criteriile de diagnostic DSM-IV/ICD 10. declansarea varsaturilor. alimente hipercalorice.Preocupare excesiva permanenta cu privire la greutatea corporala. . familiali. socioculturali si biologici. Conform criteriilor de mai sus. ca si înghetata.1. Abuzul alimentar se petrece în general în secret sau cât mai 41 . Au fost descrisi o serie de pacienti ce prezentau 2 caracteristici: o nevoie imperioasa de a se supraalimenta urmata de provocarea varsaturilor. 1994).Bulimia mentala Definitie Bulimia mentala a fost considerata initial o varianta a anorexiei mentale. laxative. factorii precipitanti si favorizanti. Russell (1979) a introdus termenul de bulimie mentala pentru a descrie o varianta de anorexie mentala.Lipsa sentimentului de control în cursul exceselor alimentare.Folosirea regulata a mecanismelor de învingere a efectelor de crestere ponderala determinate de excesele alimentare (de ex. sau prajiturile.Greutate corporala mai mare decât cea inclusa în diagnosticul anorexiei (diagnosticul de anorexie îl devanseaza pe cel de bulimie). Majoritatea pacientelor nu au tulburari de personalitate dar exista unele la care anumite trasaturi aparte pot fi identificate. . .Episoade repetate de excese alimentare. rusinate de tulburarile lor alimentare si încearca sa ascunda simptomele lor. în general mai putin de 2 ore) a unei cantitati de alimente care e considerata ca fiind mai mare decât ar consuma majoritatea indivizilor în conditii similare (criteriul 1). În majoritatea cazurilor este vorba despre acesti factori: individuali. Bulimia mentala este un sindrom caracterizat prin repetate pusee de supraalimentare si o preocupare excesiva privind controlul greutatii corporale. ambele fiind rezultatul fricii de a nu se îngrasa (Rutter. 1993). Criteriile de diagnostic ale bulimiei mentale sunt: . Excesele alimentare par a fi mai mult o alimentare cu o cantitate mare de mâncare decât preferinta pentru anumite alimente cum ar fi carbohidratii. în special de tip instabil-emotional impulsiv sau border-line. Persoanele cu bulimie sunt. . Principii de tratament 5. efort fizic excesiv).2.

Terapia farmacologica.org http://iacapap. "Îndoparea" poate scadea disforia..Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. Terapie Obiectivele tratamentului Obiectivele tratamentului. Informatii www. sublinierea particularitatilor.dezvoltarea unei noi atitudini fata de mâncare si propriul corp. . a varsaturilor provocate si a altor abuzuri. Persoanele cu bulimie mentala acorda o importanta deosebita formei corpului si a greutatii.recunoasterea factorilor precipitanti ai puseului. . . . Nutritia excesiva e declansata de o stare de depresie.înlaturarea comportamentului de mentinere a greutatii. .internare aflata pe sectie cu diagnostic principal anorexie si /sau bulimie. Caz clinic . Cluj-Napoca. stres.org www. greutate si mâncare. . Tratamentul practic al bulimiei mentale include monitorizarea zilnica si auto-monitorizarea comportamentului alimentar si a meselor. dar în general prin discreditarea autocriticii pot urma stari depresive. Cea mai frecventa metoda este autoinducerea varsaturilor dupa un episod de exces alimentar.scaderea preocuparii excesive fata de mâncare.ki.retras posibil.învatarea unui program strict cu 3 mese/zi + 2 gustari. discutia comuna a cazului. 42 . Casa Cărţii de Ştiinţă. anamneza.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. Oricum diagnosticul de bulimie nu trebuie pus când tulburarile apar numai în timpul episoadelor de anorexie mentala (criteriul 5). . O alta caracteristica esentiala a bulimiei mentale este utilizarea de comportamente compensatorii inadecvate pentru a preveni cresterea în greutate (criteriul 3).rezolvarea prin alte mijloace a starilor de tensiune si indispozitie.mentinerea greutatii în limite normale.psych. acesti factori fiind cei mai importanti în autoevaluare (criteriul 4).cresterea stimei de sine. foame intensa secundara unei diete restrictive sau sentimente legate de forma corpului. Indivizii cu aceste tulburari se pot asemana cu cei cu anorexie mentala în teama lor de a creste în greutate. Un episod de alimentatie excesiva e de asemenea acompaniat de lipsa de control (criteriul 2). . examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru.aacap. în dorinta de a slabi si în nivelul de insatisfactie privind corpurile lor.

.Clinical descriptions and diagnostic guidelines.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 4.WHO.Bucureşti. Principii de tratament Capitolul 6. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 3.1. 6.2.All Educational.Medicală universitară Cluj-Napoca.Lupu V. Sindromul Rett Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia.Bucuresti. Ed.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale. Sindromul Asperger 6. Clasificarea tulburarilor de spectru autist la copii si adolescenti. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului . Tulburarile de spectru autist (TSA) la copii si adolescenti. clasificarea. 5.2. abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in 43 .Ed.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . 6.4.3. Tabla de materii 6.Cluj-Napoca. 4. Autismul clasic 6.ASCR.

“Spectrul autist” (numit si “continuum autist”) se refera la conceptia ca tulburarile autiste nu s-ar deosebi calitativ. Criteriile de diagnostic folosite în prezent sînt în primul rînd rezultatul lucrărilor lui Creak (1961). precum si de comportamente repetitive si stereotipe. si nu se remit niciodata. ci doar cantitativ (gradul de severitate a tulburarii) – aici intra “trasaturile autiste”. Prin interventie specializata pot fi insa ameliorate semnificativ. a descris in acelasi timp o forma atenuata a tulburarii. text revizuit. cu retard mintal mediu/sever) si “relativ highfunctioning” – acestia din urma neavand asociat si retard mintal. 44 . Ambele sisteme de diagnostic (ICD 10Clasificarea Internationala a Maladiilor elaborata de Organizatia Mondiala a Sanatatii şi DSM IV-TR -Manual de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor mentale. repetitive. referat teoretic. Tulburarea dezintegrativă a copilăriei şi Tulburarea pervazivă de dezvoltare. Hans Asperger.nespecificată altfel/PDDNOS. Rutter (1978) şi Wing (1979. anamneza. in toate situatiile de viata.patogeneza. Toate sunt caracterizate de afectarea capacitatii de comunicare si a interactiunilor sociale. cunoscuta azi drept sindrom Asperger. in Austria. 1993). posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica. fenotipul autist mai larg. Uneori. Sindromul Rett. 2000 elaborat de Asociatia Americana de Psihiatrie) conţin categoria “Tulburări pervazive de dezvoltare” (Pervasive Developmental Disorders) care cuprinde 5 diagnostice: Tulburarea autistă. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential Definitie În 1943 doctorul Leo Kanner la Johns Hopkins Hospital a descris pentru prima data 11 copii care s-au prezentat la clinica sa cu o combinatie de grave deficite de vorbire. manifestandu-se. Sindromul Asperger. Ele pot aparea din cea mai mica copilarie pana la varsta de cinci ani. Exista multe similaritati intre autistii cu functionalitate buna si sindromul Asperger. autistii sunt clasificati in “low-functioning” (“triada Wing”. in diferite grade. anomalii în interactiunea sociala si o înclinatie spre comportamente stereotipe. examen psihic. editia a IV-a. Aceste interferari calitative caracterizeaza profund persoana afectata.

logoped. comportamente si interese restrictive sau stereotipe. Multi autisti nu-si impartasesc entuziasmul. Aproximativ 70% dintre copiii afectati au grade diferite de retard psihic. interviuri. A doua mare arie evaluata de clinician e comunicarea. Ii pot conduce pe altii de mana spre lucrurile dorite. asistent social) care să utilizeze instrumente validate de diagnostic: chestionare. Autismul infantil este de departe cea mai cunoscuta tulburare pervaziva de dezvoltare. gesturilor sau alte comportamente non-verbale in interactiune cu alti oameni. diferenţe structurale. de exemplu folosirea gesturilor.Tulburarile de dezvoltare pervaziva sunt caracterizate prin deteriorare severa si pervaziva in diverse domenii de dezvoltare: aptitudinile de interactiune sociala reciproca. Aceste anomalii trebuie sa fie prezente inaintea varstei de trei ani. psiholog clinician. comunicarii. dar le lipsesc deprinderile necesare pentru a initia sau sustine o conversatie sociala. O lipsa a dezvoltarii relatiilor interumane e frecvent prezenta si poate rezulta din dezinteresul total in socializare sau din absenta deprinderilor nesesare socializarii. Unii achizitioneaza o cantitate insemnata de cuvinte. Etiologie Nu s-au descoperit încă factorii biologici specifici care ar provoca apariţia autismului. Evaluarea presupune aprecierea comportamentului si cognitiei individului in cele trei arii de interes. Allen. Cei care dezvolta limbaj prezinta ciudatenii ca de exemplu ecolalia (imitarea imediata sau intarziata a frazelor auzite sau repetitia unor cuvinte sau fraze care nu au o functie comunicativa. profesor de educaţie specială. marcate sau oriunde intre. Presupune o alterare marcata si persistenta in timp a interactiunii sociale. interesele sau realizarile cu altii. Deteriorarile calitative care definesc aceste conditii sunt clar deviante in raport cu nivelul de dezvoltare sau varsta mentala a individului. aptitudinile de comunicare sau prezenta unui comportament. deşi cercetările din ultimii ani au relevat existenţa anomaliilor şi disfunctionalităţilor în diverse regiuni şi sisteme ale creierului. Pot exista deficiente in folosirea contactului vizual. Tulburările din spectrul autismului trebuie diagnosticate de către echipe multidisciplinare (psihiatru. Tipic prezinta o intarziere sau o lipsa de dezvoltare a limbajului. aceasta fiind cea mai comuna comorbiditate. scale de observaţie. In ceea ce priveste interactiune sociala clinicianul trebuie sa evalueze folosirea comportamentului non-verbal in interactiunea cu altii. Tablou clinic Criteriile de diagnostic DSM-IV/ICD 10. interese si activitati stereotipe. funcţionale sau chimice.1988). Tipic prezinta o lipsa a 45 . pediatru. dar de obicei nu compenseaza lipsa limbajului prin forme alternative de comunicare. expresiei faciale. usoare. Tulburarile in oricare din aceste domenii pot fi subclinice.

dar nu se limiteaza la ele. Au fost construite numeroase scale observationale. Copilul poate deveni foarte suparat daca apare o schimbare brusca in activitatea cotidiana. Scala de diagnostic şi observare a autismului (Autism Diagnostic Observation Scales/ADOS) este un instrument semistructurat de observare. Intregul interviu dureaza aproximativ 90 minute. in functie de nivelul de dezvoltare si de capacitatea de exprimare lingvistica a copilului. Aptitudinile verbal expresive trebuie sa fie la un nivel de cel putin 3 ani pentru ca un clinician pregatit in acest instrument sa poata evalua comportamentul 46 . pentru analiza comunicarii. repetitiv. acesta tinde sa fie solitar. colectionarea de obiecte inutile sau au un interes neobisnuit pentru anumite obiecte. numite frecvent “stereotipii” sau comportamente “autostimulatoare”. Activitatile sunt structurate ca materiale. A treia arie e reprezentata de modelele comportamentale. Ei au de obicei un repertoriu de interese si activitati relativ limitat.spontaneitatii in joc sau un deficit al jocului imititativ. miscari ale degetelor si mainilor. Este un interviu standardizat semistructurat pentru persoanele care ingrijesc copiii si adultii cu autism. Unii autisti arata o preocupare pentru unul sau mai multe comportamente repetitive. ca aliniera obiectelor. Durata unei examinari este de aproximativ 20 minute. Interviul pentru diagnosticul autismului (Autism Diagnostic Interview/ADI) poate stabili prezenta autismului la copiii în vârsta de peste 2 ani. interactiunii sociale sau jocului imaginativ la copil si adolescent. El consta intr-un algoritm de diagnostic schitand criteriile din DSM-IV sau ICD-10 si furnizeaza o structura pentru intrebari si interpretarea raspunsurilor 2. caracterizat de comportamente repetitive si atasament fata de rutina. leganat. Se creeaza situatii sociale “tintite”. Exista 4 module. daca sunt pusi sa stea in alte banci la scoala sau daca o piesa de mobilier e mutata. interesele si activitatile individului autist. Persoanele cu autism prezinta miscari repetitive ale corpului. posturi ale corpului. interactiunile sunt mai putin structurate. in care probabilitatea aparitiei unui anumit comportament este mare. Instrumente frecvente utilizate: 1. dar putine din aceste sunt considerate “gold standards”. Aceste persoane pot prezenta atasamente anormale fata de diferite obiecte (de exemplu o lingura de lemn) si/sau preocupari fata de obiecte sau parti parti din obiecte (fascinatie pentru clante). iar cand deprinderile jocului sunt prezente. de exemplu trenuri sau lifturi. scuturarea bratelor si alte manierisme. Acestea includ.

sa se joace cu jucarii sau sa poarte o conversatie. Se urmareste ajutarea parintilor in sustinerea interventiilor efectuate de specialisti si in monitorizarea activitatilor de stimulare la domiciliu. ascultare. Identificarea conditiilor medicale 6. . in identificarea dificultatilor comportamentale ale copilului si in elaborarea obiectivelor 47 .varsta mentala . consilierea familiei. diminuarea problemelor comportamentale (comportamentul ritualic.varsta cronologica . comunicare 5. sa demonstreze cum se face un anumit lucru. Stabilirea problemelor specifice ale aptitudinilor sociale.Treatment and Education of Autistic and Communication Handicapped Children (TEACCH) A fost elaborat in 1980 de Schopler si colaboratorii sai care au implicat parintii ca si co-terapeuti in programele educationale. presupune o instruire intensiva cu un specialist. DeVellis & Daly (1980) si consistenta interna a scalei pare a fi adecvata pentru a fi considerata o masura valida. Etape de diagnostic 1. Acesta trebuie sa ceara ajutor. Determinarea abilitatii de utilizare a limbajului 3. comunicare verbala. Programul pune pe primul plan educatia si nu psihoterapia. de limbaj sau comunicare şi comportamentale sunt: . Printre cele mai cunoscute programe de interventie care tintesc ameliorarea sau rezolvarea dificultăţilor sociale. joc. Cele trei componente principale sunt utilizarea sistematica a tehnicilor comportamentale. Scala de evaluare a autismului infantil (Childhood Autism Rating Scale/ CARS) evalueaza miscarile corpului. dezvoltarea unor aptitudini pentru functionarea independenta.varsta limbajului 4.Applied Behavioral Analysis (ABA) A fost dezvoltata de Lovaas si implica un stimul (o sarcina care necesita raspuns) si o intarire pozitiva de fiecare data cand copilul raspunde corect. 3. Reichler. agresivitatea sau hiperactivitatea). Stabilirea corespondentei comportamentale cu: .Analiza comportamentală aplicată . de obicei unu la unu pentru minim 20 ore pe saptamana si un training parental pantru ca parintii sa poata oferi interventie aditionala. relatia cu alti oameni. sa spuna o poveste. A fost dezvoltata de Schopler. Stabilirea altor factori psihosociali relevanti Terapie Obiectivele tratamentului sunt facilitarea dezvoltarii sociale si a limbajului. adaptarea la schimbare.social si functionalitatea copilului. Determinarea nivelului cognitiv (nonverbal si verbal) 2.

astfel ca tulburarea este mult mai greu de identificat decat in copilarie. performantele cognitive. perceptia. Altii pot locui singuri. Evolutie Exista afirmatii conform carora unii dintre copiii cu diagnostic de autism recupereaza retardul in achizitii si ca pe parcurs tulburarea nu mai este evidenta. MCHAT. motricitatea fina. autonomia. Autism Spectrum Screening Questionairre. o profesie. joburi limitate. dar pot dispune de programe speciale pentru timpul liber. in special tulburari depresive si vor avea nevoie de ajutor specializat pentru acestea. motricitatea generala. Acest progres continua pe parcursul vietii adulte.Picture Exchange Communication Sistem (PECS) A fost dezvoltat in SUA de Bond si Frost (1994). competenta verbala. Se fixeaza in scris obiectivele pe termen scurt. Activitatile propuse vizeaza imitatia. copii. semiindependent. dar studiile pe termen lung au raportat ca majoritatea vor continua sa prezinte caracteristici ale spectrului autist de-a lungul intregii vieti.ASSQ. cu suport din partea familiei sau serviciilor de asistenta sociala. Nu sunt protejati pentru dezvoltarea altor tulburari psihice. sociabilitatea. Totusi ele nu trebuie tratate in mod diferit sau ca o populatie care nu este capabila sa atinga 48 . mediu si lung. Interventia personalizata presupune stabilirea prioritatilor impreuna cu parintii in diferite domenii. . coordonarea oculo-manuala. Copilul trebuie sa ofere o pictura in schimbul a ceea ce doreste. Conduitele educative sunt invatate de catre parinti dupa o observare prealabila a celor specializati. Dupa o perioada de antrenament parintii sunt implicati in munca de echipa fiind asistati si apoi evaluati. comportamentul. Pe masura ce copilul creste incepe sa inteleaga si sa foloseasca un comportament social mai adecvat si prezinta o imbunatatire a abilitatilor sale sociale. Detectarea precoce a tulburarilor pervazive de dezvoltare Instrumente de screening recomandate in protocoalele internationale: CHAT. pot avea un partener de viata. Unii adulti ajung sa traiasca independent. mai ales daca beneficiaza de suport educational difentiat. frecvent care nu implica un nivel ridicat de inteligenta sociala.pedagogice sau comportamentale. Este de remarcat ca cei care evolueaza bine sunt adesea supusi unui stres imens pentru a se mentine “conformi” si vor continua sa aiba nevoie de suport si ajutor in dezvoltarea strategiilor de coping. Multi vor continua sa locuiasca cu familia sau in locuinte protejate si vor atinge un nivel elementar de educatie. Tinta este de a incuraja copilul sa initieze dialogul si poate sa foloseasca propozitii in imagini pentru a face comentarii sau a cere ceva. Drepturile persoanelor cu autism Persoanele cu autism sufera de o tulburare cronica si constituie un grup vulnerabil aparte chiar printre cei cu alte disabilitati din cauza nevoilor lor speciale.

Cluj-Napoca. Semne precoce si instrumente de screening Capitolul 7.org http://iacapap.WHO. Schizofrenia la copii si adolescenti.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal autism clasic fara retard psihic asociat si un caz cu retard psihic mediu/sever.. anamneza.aacap.Cluj-Napoca.Bucuresti. Caz clinic .Ed. 6. autodeterminarea si demnitatea.obiective ca independenta.ki.ro www. Drepturi stabilite cu ocazia celui de al VIII-lea congres Autisme-Europe (2007).Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.ASCR. 5. internare aflata pe sectie cu diagnostic principal sindrom asperger.ro Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1.Bucureşti.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. Metode de interventie multidisciplinara 20. Informatii www.Medicală universitară Cluj-Napoca. sublinierea particularitatilor. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 17.Clinical descriptions and diagnostic guidelines. Clasificarea tulburarilor de spectru autist 18.se www.Lupu V. Particularitatile tulburarilor afective la copii si adolescenti. 2. Ed.autismromania.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 autism clasic si sindromul Asperger 19. discutia comuna a cazului.psych.org www. Principalele tehnici de interventie validate stiintific 21. Casa Cărţii de Ştiinţă.All Educational. 4.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . Au aceleasi valori umane ca noi toti si aceleasi drepturi. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. Tabla de materii 49 . ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).autismtransilvania.

7.1.Schizofrenia la copii si adolescenti 7.2. Tulburarile afective la copii si adolescenti Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia, criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale, inclusiv cele legate de suportul social si reintegrarea sociala − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza, − Facultativ: protocoale de abordare terapeutica o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica, anamneza, examen psihic, referat teoretic, participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential 7.1. Schizofrenia Definitie Schizofrenia reuneşte toate stările mintale patologice cu caracter evolutiv, care grupează un ansamblu de simptome asociate, dominate de discordanţă ideo-afectivă, incoerenţa proceselor de gândire, ambivalenţă, halucinaţii, idei delirante, cu evoluţie spre disociaţie psihică, cu o gravă dezorganizare a personalităţii şi deficit de integrare în ambianţă (M.Lăzărescu, 1993). Abordarea teoriilor privind mecanismele etiopatogenice si clasificarea tablourilor clinice ale lui Bleuler, K.Schneider, H.Ey, Crow, Jens. Etiologie Sisteme si mecanisme neurobiologice implicate in aparitia simptomatologiei: teorii legate de structuri si functii cerebrale si ipotezele legate de neuromediatori. Tablou clinic În conformitate cu sistemele de clasificare actuale (DSM IV şi ICD 10), criteriile de diagnostic în copilărie sunt aceleaşi ca pentru vârsta adultului. Particularităţile vârstei mici fac însă ca, multe din tablourile psihotice să nu satisfacă aceste criterii de diagnostic, deşi în timp, aceiaşi pacienţi dezvoltă tablouri tipice de schizofrenie, progresiv cu maturizarea lor. Schizofrenia cu debut precoce este o formă severă, asociată cu o dezvoltare cognitivă fărâmiţată, la fel şi dezvoltarea lingvistică şi socială, apărută cu mult înainte de conturarea tabloului clinic cu simptome psihotice (J. Rappot, 1998). La adolescenti intalnim frecvent schizofrenia hebefrenica si schizofrenia simpla. Evoluţie. 50

Cele mai corecte previziuni asupra evoluţiei nefavorabile a schizofreniei par a fi date de criteriile de diagnostic utilizate de DSM IV, deşi nu în totalitate, pentru că acestea stipulează faptul că sindromul trebuie să fie prezent timp de 6 luni înainte de a putea pune diagnosticul. Evaluarea funcţiilor cognitive, arată că recăderile sunt dese în primii ani de boală. Evoluţia bolii are ca şi caracteristică definitorie tendinţa fie spre desfăşurare continuă şi progresivă, fie spre exacerbări urmate de perioade variabile de atenuare sau dispariţie a fenomenelor psihopatologice, fie regresie, deteriorare tipică a personalităţii sau raportului bolnavului cu realitatea, reversibilitatea (totală sau parţială) fiind posibilă doar în condiţii afective şi sociale deosebite. Evoluţia clasică este cea cu perioade de exacerbare alternativ cu perioade de remisie relativă., diferenţa dintre schizofrenie şi alte psihoze fiind lipsa de revenire la nivelul iniţial al funcţiilor psihice după fiecare recădere. Evoluţia schizofreniei poate fi continua, ondulantă şi atipică. Caz clinic - internare aflata pe sectie cu diagnostic principal schizofrenie; anamneza, examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru; discutia comuna a cazului, sublinierea particularitatilor Informatii www.psych.org www.aacap.org http://iacapap.ki.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte:
1. 2. 3. 4. Clasificarea ICD a formelor de schizofrenie Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 Simptome pozitive si negative Particularitatile schizofreniei la adolescenti

7.2. Tulburarea depresiva Tabla de materii 7.2.1. Tulburarea depresiva la copii si adolescenti 7.2.2. Clasificarea tulburarii depresive si a tulburarii bipolare 7.2.3. Medicatia antidepresiva la copil si adolescent 7.2.4. Principiile psihoterapiei cognitiv comportamentale in tulburarile afective la adolescenti 7.2.5. Suicidul. Interventia in criza

51

Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia, criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale, abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica, anamneza, examen psihic, referat teoretic, participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential Definitie Tulburarile de tip depresiv sunt cauza numarul unu in lume privind suferinta emotionala si cauza numarul patru de handicap si dizabilitate sociala (OMS, 2000). De asemenea tulburarile de tip depresiv sunt cauza principala pentru suicid. Tinand cont ca prevalenta pe parcursul vietii a acestor tulburari in populatie ajunge pana la 15-20%, costurile de tratament si recuperare suportate sunt uriase. Prevalenţa depresiei la copil este de 6% în zona geografică a ţării noastre cu o rată a suicidului de 104 la 100 000 subiecţi cu vârsta între 15-19 ani în România (Wasserman D. si colab., 2005). Etiologie Studiile efectuate pana in prezent in domeniul etiopatogeniei depresiei nu au evidentiat un mecanism bine definit, insa este acceptata ideea implicarii monoaminelor (sistemul serotoninergic, sistemul noradrenergic si sistemul dopaminergic). Exista studii care sustin asocierea unor aspecte ale tabloului clinic cu nivelul scazut al diferitilor neurotransmitatori si descriu subtipuri clinice de depresie in functie de aceste nivele. Cercetatorii afirma ca deficitul de serotonina cauzeaza iritabilitate, modificari ale somnului si anxietatea asociata depresiei. Deficitul de serotonină de la nivelul fantei sinaptice este considerat un factor important în determinismul depresiei. Inhibiţia pompei de recaptare a serotoninei creşte cantitatea de serotonină. Restabilirea cantităţii de serotonină poate restabili un bun nivel afectiv. Disfuncţia serotoninică este legată de asemenea de tulburările de anxietate. Pe de alta parte, deficitul de noradrenalina poate cauza oboseala si tristetea din tabloul depresiei. Tablou clinic Depresia la adult a fost indelung studiata dar in momentul actual accentul este pus pe depresia la copil si adolescent, lucru 52

siguranta si obiectivele terapeutice. sensibilizarea produsa de episodul depresiv pentru depresii ulterioare si alegerea tratamentului. varsaturi. Astfel la prescolar se intalneste mai frecvent interesul scazut pentru joc. scale de autoevaluare sau pentru parinti. alti profesionisti din domeniul medical. Se aplica un examen complet psihiatric incercand sa obtinem increderea copilului si complianta acestuia. pericolul suicidului. profesori). evalueaza severitatea afectarii si masurile care sunt indicate (ex spitalizarea). 53 . Interviul se realizeaza impreuna cu parintii in cazul copiilor mici si de preferat singur cu adolescentul. religia). refuzul alimentatiei. 3 Evaluarea Daca screeningul indica prezenta simptomatologiei depresive medicul trebuie sa efectueze evaluarea tabloului clinic psihiatric sau somatic. Este utila trasarea liniara a dispozitiei in timp pentru a ajuta copilul si parintii sa vizualizeze cursul temporal al dispozitiei. Functinarea globala se apreciaza pe diverse scale. Copilul trebuie sa stie ca riscul de suicid sau violenta va fi comunicat parintilor. costul developmental. dureri abdominale. distantare fata de prieteni si familie. se descurajeaza usor. profesori. Se evalueaza relatiile intrafamiliale si conditiile de mediu sau viata (inclusiv gradul de educatie. Particularitatile neurodezvoltarii la copil isi pun amprenta asupra tabloului clinic al depresiei la aceste varste. impreuna cu copilul si parintii.indreptatit de aspectele clinice particulare. in diferite state fiind reglementata juridic. Este utila initierea jurnalului dispozitiei (notarea de la foarte vesel la foarte trist) cu evenimentele declansatoare si schema terapeutica concomitenta. Confidentialitatea si limitele ei se stabilesc la primul contact. Terapie Algoritm de abordare Pasul nr. Medicul trebuie sa ceara acordul pentru comunicarea cu persoanele implicate in planul de tratament (personal medical. personalul de ingrijire. parinti. iritabilitate. Simptomatologia la adolescent se suprapune in mare parte criteriilor DSM IV SI ICD 10 pentru adult. In final clinicianul. diaree. Se pot formula intrebari care sa vizeze itemii de diagnostic din DSM sau ICD. cea mai utilizata fiind Global Assessment of Functioning. intarziere in dezvoltare. cultura. Pasul nr. scadere in greutate. conditiile comorbide si triggerii depresiei. Pasul nr. Se pot utiliza scale standardizate si validate in functie de varsta. 2 Screeningul Chestionar de screening privind simptomatologia depresiva. interes pentru moarte. apatie. scaderea randamentului scolar. 1 Confidentialitatea Clinicianul trebuie sa asigure confidentialitatea relatiei cu copilul/adolescentul chiar daca colaboreaza cu parintii. La scolar pot sa apara simptome psihosomatice. in special in ceea ce priveste raportarea cazurilor de abuz. Parintii primesc informatii despre planul de tratament.

adesea aceste cognitii regasindu-se impreuna cu cele de suicid. preferinta copilului sau a parintilor. Se identifica ideatia de homicid. Pasul nr. simptome psihotice. agitatie. Aproximativ 1/3 din adolescentii cu ideatie suicidara au avut ideatie de homicid cu o saptamana inainte. psihopatologia parintilor si conditiile din mediul extern. Pasul nr. Terapia cognitiv comportamentala este forma de psihoterapie cu cele mai bune evidente. egalii. unii copii pot necesita o faza de mentinere Alegerea terapiei se face in functie de varsta copilului. Se face diagnosticul diferential cu alt tip de patologia care implica autoagresiunea. antecedentele heredocolaterale psihiatrice. mediul de viata al copilului. Depinde de severitatea simptomelor. Se creaza un cerc vicios cu accentuarea simptomatologiei depresive. Pasul nr. 5 Evaluarea trebuie sa cuprinda identificarea evenimentelor negative trecute si prezente. prezenta comorbiditatilor. agitatie. afectarea importanta a functionarii. existenta suportului familial. cronicitatea. Medicatie: SSRIs • Zoloft® (sertraline) • Prozac® (fluoxetine) 54 . 6 Tratamentul include o faza acuta si una cronica. 9 La cei care nu raspund masurilor anterioare se indica o forma de psihoterapie sau medicatie Indicatii: episod depresiv mediu si sever. dezvoltarea cognitiva. Se asigura un mediu securizant prin limitarea accesului la diversi agenti care pot fi utilizati pentru autoagresare (arme de foc. disponibilitatea si expertiza in farmacologie/psihoterapie. 7 Fiecare faza a terapiei include psihoeducatie. Suportul si managemnetul cazului pot fi suficiente la copii cu episod depresiv usor. ideatie suicidara. etc) si asigurarea unei supravegheri permanente. suport si implicarea familiei si a scolii. severitatea simptomelor. dependenta de droguri. mediul social si familial.Gradul restrictiv este dat de nivelul de functionare si siguranta pentru el si cei din jur. medicamente. simptome psihotice. antisociale care cresc nivelul de stres. istoricul familial. Se identifica intensitatea ideatiei suicidare prezente si momentul de intensitate maxima din cadrul episodului actual si cel din intreaga evolutie. Acestea pot conduce rejectie si la aderarea de grupuri cu comportamente deviante. 8 Educatia. Pasul nr. se apreciaza factorii de risc si cei de protectie. 4 Evaluarea include aprecierea riscului de pericol pentru pacient si cei din jur Se aplica diverse scale pentru evaluarea riscului de suicid. Simptomatologia depresiva survine frecvent in contextul conflictelor cu parintii. prezenta ideatiei suicidare. complianta la terapie a copilului si a parintilor. profesorii. Pasul nr. cu afectare functionare moderata si fara comorbiditati Pasul nr. episod depresiv cronic sau recurent.

voma). Credinţele raţionale duc la consecinţe funcţionale. funcţionale.stimularea receptorilor 5 HT2A (proiectia la nivelul sistemului imbic: anxietate.e. 55 . cognitive şi comportamentale (Ellis. despre care au credinţe (i. Procedura de Psihoterapie Cognitiv-Comportamentală Intervenţia TC constă din 16 săptămâni de terapie controlată. lentoarea psihomotorie. atacuri de panica. Terapia cognitiv-comportamentală cuprinde două forme principale: terapia raţional emotivă şi comportamentală (REBT) şi terapia cognitivă (TC) Terapia raţional-emotivă şi comportamentală (REBT) este prima formă de terapie cognitiv-comportamentală (TCC) şi a fost creată de Dr. Aceste credinţe duc apoi la consecinţe emoţionale. raţionale. comportamentale şi cognitive. agitatie. comportamentale şi emoţionale). Potrivit modelului TC (foarte similar cu cel REBT).stimularea receptorilor 5HT4 (stimularea la nivelul tubului digestiv: cresterea motricitatii intestinale. 1962.• Seroxat® (paroxetine) • Celexa® (citalopram) • CipralexTM (escitalopram) • Fevarin® (fluvoxamine) Mecanism de acţiune: ISRS produc o hipersensibilizare a receptorilor serotoninei si blocheaza imediat pompa de recaptare a acesteia. . miscarile distonice). Potrivit modelului REBT oamenii experienţiează evenimente activatoare indezirabile despre care au credinţe raţionale (CR) şi credinţe iraţionale (CI). în care sunt incluse maximum 16 şedinţe cu o durată de aproximativ 50 de minute fiecare. sindromul parkinsonian usor. în timp ce credinţele iraţionale duc la consecinţe disfuncţionale. Astfel. Substratul anatomic al efectului antidepresiv: proiectiile neuronilor serotoninergici de la nivelul rafeului spre cortexul frontal. . Terapia cognitivă (TC) este o formă de terapie cognitivcomportamentală (CBT) creată de dr.. Walen. Efectele secundare al ISRS: . REBT-ul este o teorie psihologică şi un tratament care constă din combinarea a 3 tipuri diferite de tehnici (cognitive. crampe si diaree).stimularea receptorilor 5HT3 (proiectia spre hipotalamus si trunchiul cerebral: greata. Clienţii care se angajează în terapie REBT sunt încurajaţi să îşi confrunte activ propriile credinţe iraţionale şi să asimileze credinţe raţionale mai eficiente şi mai adaptative. Aaron Beck în anii ‘60. oamenii experienţiază evenimente activatoare indezirabile. cu un impact pozitiv asupra răspunsurilor lor emoţionale. 1994. 1992). gânduri) adaptative (ex. pe care le puteţi folosi ca să vă simţiţi mai bine fizic şi emoţional şi ca să vă angajaţi în comportamente mai sănătoase. Albert Ellis în 1955. proiectia spre ganglionii bazali: akatisia. et al.

cognitive şi comportamentale) pe care le puteţi folosi pentru a vă simţi mai bine fizic şi emoţional şi pentru a putea adopta comportamente mai sănătoase. folositoare) sau dezadaptative (ex. Tentativa autolitica in antecedente este factorul de risc cel mai semnificativ si singurul cu valoare predictiva reala. o teorie psihologică şi o abordare terapeutică care se bazează pe combinarea a trei tipuri diferite de tehnici (de exemplu.sănătoase. Astfel. Credinţele adaptative duc la consecinţe funcţionale. Clienţii care se angajează în terapia cognitivă sunt încurajaţi să-şi modifice activ credinţele dezadaptative şi să asimileze credinţe mai eficiente. 1 tentativa autolitica din 2 este o recidiva. ca şi REBT. în timp ce credinţele dezadaptative duc la credinţe disfuncţionale. Aceste credinţe duc apoi la consecinţe emoţionale. adaptative şi raţionale. Evoluţie clinică • Remisiune: ameliorarea severităţii simptomelor • Recidivă: simptomele reapar în timpul remisiunii parţiale sau integrale. dar înainte de recuperarea completă • Vindecare / recuperare: dispariţia completă a simptomelor după remisiunea acestora • Recurenţă: un nou episod depresiv Managementul riscului suicidar Gestul suicidar reflecta o situatie de criza. TC este. comportamentale şi cognitive. cognitive şi comportamentale. Se concepe “contractul de siguranta” care presupune asigurarea ca pacientul nu isi va face rau pana la urmatoarea sedinta Obiectivele interventiei in criza n Evaluarea globala a situatiei de criza n Flexibilitatea echipei terapeutice (adaptarea la nevoile pacientului) n Tratarea individului si nu a bolii n Alianta terapeutica n Utilizarea resurselor pacientului si ale contextului Episodul maniacal 56 • . 2003. care ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra răspunsurilor lor emoţionale. iar 1 din 2 recidive survine in anul consecutiv primei tentative. disfuncţionale. Pfeffer. iraţionale. 2002). nefolositoare. nesănătoase). mai ridicat decat in orice alt tip de psihopatologie (Beautrais. • Prima masura in managementul riscului suicidar este spitalizarea (faciliteaza supravegerea atenta si introducerea terapiei medicamentoase).

Caz clinic . halucinatii. cu posibila crestere a suspiciozitatii si iritabilitatii. o anume personalitate premorbida cu oscilatii afective nemotivate în timp. conform ICD-10 trebuie sa fie de cel putin o saptamâna.org www. Ca si entitate clinica. iar intensitatea suficient de mare pentru a întrerupe munca si activitatile sociale. dispozitie elevata. de identitate sau de rol. daca au existat episoade afective anterioare. În tulburarea afectiva bipolara incidenta pe sexe este egala. elevatie usoara. Exista polipragmazie dezordonata. anamneza. grandoare. preocupare pentru detaliile fine ale materialelor. aceeasi maniera de intrare în puseu. Mania fara simptome psihotice se caracterizeaza printr-o dispozitie care poate varia de la jovialitate nepasatoare la o stare de excitatie aproape incontrolabila.org http://iacapap. Durata episodului. sublinierea particularitatilor Informatii www. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. insomnii. fuga de idei. logoree. vorbim de episod maniacal unic. discutia comuna a cazului. inhibitii sociale scazute. logoree. sau. sociabilitate si comunicare verbala crescute.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. adesea. vindecarea fiind completa între episoade. insomnii.aacap. cresterea volumului si vitezei activitatii fizice si mentale. cum ar fi aprecierea culorilor ca fiind extrem de vii. de tulburare bipolara. lipsa de rusine. logoree. exista vulnerabilitate la boala conditionata genetic. hipervigila.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal tulburare depresiva si tulburare bipolara. coprolalie. Casa Cărţii de Ştiinţă. fara a afecta grav capacitatea generala de efort. reducerea nevoii de somn. pacientii devenind uneori iritabili si suspiciosi. în medie 6 luni. glume necontrolate. însotita de hiperactivitate.psych. prin: hiperkinezie pe spatiu larg. Tinuta este extravaganta. La vârste mici exista. optimism excesiv.Episodul maniacal îmbraca trei grade de severitate. cu o simptomatologie caracteristica. atentie hipotenace. 57 . lipsesc convenientele. iritabilitate. Pot apare tulburari perceptive. Fiecare episod maniacal dureaza. aparent fara semnificatie.ki. glumele nepotrivite. Mania cu simptome psihotice este o forma severa de boala. ajungând pâna la delir persecutor. este declansat de anumite evenimente stressante de viata (neesentiale pentru diagnostic). Cluj-Napoca. de grandoare sau religios. autoapreciere exagerata. hiperacuzie subiectiva. evoluând cu delir expansiv. dezinteres fata de scoala Hipomania este un grad usor de manie. energie si volum crescut al activitatii.

posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica. Clasificarea tulburarii depresive si bipolare Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 Particularitati ale tabloului clinic la adolescenti Medicatia antidepresiva si timostabilizatoare la adolescenti Principiile psihoterapiei cognitiv comportamentale la adolescenti Capitolul 8. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential 58 . Ed. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale. 5. anamneza.Bucureşti.Cluj-Napoca. 3. 4.Abuzul sexual asupra copiilor si adolescentilor Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia. 2.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .Clinical descriptions and diagnostic guidelines.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza. referat teoretic. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 1.Medicală universitară Cluj-Napoca.Lupu V.Ed. 4.Bucuresti. examen psihic.2..All Educational. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).ASCR.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială.WHO. 6. 5.

din punct de vedere juridic. Trebuie urmarite contuziile.Definirea abuzului asupra copilului Termenul de abuz se poate defini din mai multe puncte de vedere: . . a unei supravegheri. a stimularii. dar de foarte multe ori este posibil ca acesta sa nu fie crezut de mama sau ajunge sa povesteasca medicului cele întâmplate mult mai târziu. Clasificarea abuzului Tipurile de maltratare includ: 1. Abuzul emotional: ostilitatea. Victimele abuzului sexual sunt aduse de obicei în camera de urgenta într-un stress acut. nonpenetrativ. Neglijarea: lipsa unui ajutor fizic si medical. contuzii. 3. Tabloul clinic al abuzului sexual este complex si medicul trebuie sa realizeze un examen clinic si paraclinic atent pentru a putea pune un diagnostic corect.din punct de vedere medical. gât. Abuzul fizic: vatamare intentionala .loviri la cap. incestul si violul. . arsuri si opariri. infectii recurente ale tractului urinar. a afectivitatii. care fiind orientata asupra copilului. O examinare atenta trebuie 59 . abuzul este o actiune sau inactiune. cazurile de abandon. Abuzul sexual: penetrativ.în sens general. buze. Contuziile importante pot sa nu apara imediat dupa agresiune si în consecinta reexaminarea în urmatoarele 24 de ore va fi foarte importanta. 4. intrafamilial. etc. abuzul este încalcarea normelor legale care apara relatiile sociale ce asigura o buna si normala crestere si dezvoltare psiho-fizico-sociala a copilului. cerinte improprii. retard psihosomatic si în consecinta ramânerea la o statura scunda (nanism). alte simptome vaginale inexplicabile. fapta ilegala. îi afecteaza sanatatea fizico-psihica cu consecinte negative temporare sau definitive. sau datorita prezentei în spital pentru alte afectiuni. la fete si la baieti Tabloul clinic Definitia legala a abuzului sexual include: molestarea copilului. lipsa atentiei. Pot apare sângerari vaginale prepubertare. Copilul poate relata mamei abuzul si sa fie adus la medic într-un timp scurt de la comiterea lui. 2. fracturi. abuzul este definit ca: încalcare a legalitatii. în special în zonele unde apar de obicei dupa un abuz violent sau viol: în jurul gurii (adesea pentru a împiedeca copilul sa plânga). accidental. O evaluare a maturitatii sexuale (Tanner) si istoricul menstruatiei pot ajuta la determinarea unei posibile sarcini. enurezisul sau encoprezisul. extrafamilial.

Evaluare În cazul abuzului sexual examinarile de laborator trebuie sa includa: . parul (inclusiv cel prelevat din parul pubian) si fotografii.teste screening pentru sifilis. sau printr-o ancheta daca ele sunt întemeiate. deoarece în cazul în care unul dintre membrii familiei a comis abuzul. secretie vaginala. cervix la cele postpubere. uretra si rect poate fi de ajutor. se vor depista agresiunile fizice. vagin la fetele prepubere. acolo unde este posibil. De exemplu.teste de sarcina când evaluarea maturitatii sexuale o indica. Cauza principala a bolilor venerice la copii este transmiterea pe cale sexuala de la adulti. . Daca copilul nu este deranjat. Alte tipuri de mostre folosite în expertiza medico-legala sunt unghiile. cine îi face baie.facuta în zona perineala la fete si a organelor genitale si regiunii anale la baieti. canal anal sau rect în concordanta cu istoricul sau constatarile fizice). Exista masuri care trebuie luate. . Investigarea unui abuz sexual trebuie facuta cu atentie (cu grija) daca suspiciunile nu sunt întemeiate. . dar daca copilul da semne de neliniste sau exista circumstante speciale cum ar fi instabilitatea sau vârsta foarte mica. atunci trebuie implicat un specialist psihiatru. Dupa o serie de discutii despre lucrurile din casa. sperma. santajul emotional. asistentii sociali pot participa la ancheta. Investigarea trebuie facuta cu copilul singur. În cazul unei adolescente însarcinate care nu ofera date despre tatal copilului. si este bine sa se ceara sfatul unui coleg mai în vârsta cu experienta în acest domeniu. etc. Întrebarile pot contine secrete pe care copilul nu este în stare sa le spuna. daca cineva i-a facut ceva sau l-a atins într-un mod care sa nu-i placa. Se urmareste determinarea fosfatazei acide prostatice sau a glicoproteinei P30 din mostrele de sperma.examinarea unui preparat de secretie vaginala în solutie salina izotona pentru identificarea spermatozoizilor si a Chlamydiei.culturi pentru gonococ si Clamydia trachomatis din zone specifice (uretra. poate fi suspectat incestul. Aceste mostre pot fi de îmbracaminte si pot prezenta urme de sânge. se vor putea afla lucruri cum ar fi: cine îl culca. Examinarea microscopica a probelor obtinute din gura. Este nevoie pentru anumite mostre de o expertiza medico-legala care trebuie facuta în concordanta cu legile în vigoare si detaliile fiecarui caz. Investigatii. dar ele vor confirma daca parintii sunt îngrijorati. copilului îi va fi teama sa vorbeasca de frica consecintelor. sau frica copilului ca în momentul în care va vorbi îsi va pierde parintii. Investigatiile complete includ etape specializate si se fac 60 . despre persoana pe care copilul o agreeaza cel mai mult si pe cea pe care copilul nu o agreeaza.

. vagabondaj. promiscuitate sexuala.relatia cu cel care a abuzat (cum ar fi o persoana de încredere.durata abuzului. Evolutie Rezultatele studiilor bazate pe probe clinice indica o lipsa a reintegrarii copiilor abuzati sexual. revictimizare. tulburari de somatizare. alte suferinte somatice si un comportament autodistructiv.natura si severitatea abuzului. anxietate. Tratament Un copil suspectat ca a fost abuzat sau neglijat trebuie de obicei sa fie spitalizat. un ordin judecatoresc sau al politiei se impune a fi obtinut. dar el 61 . de exemplu tatal).gradul de constrângere si violenta folosita. neascultarea. dar cu siguranta exista.împreuna cu politia. tulburari de stress posttraumatic. victimele adesea se simt vinovate si responsabile de abuz. Emotional. tulburari de somn. . ei suferind o multime de consecinte negative care adesea dureaza multi ani. Probleme relationale si sexuale: izolare sociala. Incapacitatea de a învata Tulburari psihiatrice: tulburari de alimentare. De obicei sunt înregistrate video. lipsa poftei de mâncare. incluzând contactul sexual si dorinta de seductie fata de copiii straini. Baietii care au fost abuzati de homosexuali pot avea confuzii privind identitatea lor sexuala. . consum de droguri. care destrama familia. vinovatie. în special daca ele l-au provocat. prostitutie. agresivitatea si actiunile antisociale apar la ambele sexe victime ale unui abuz. În unele cazuri copilul nu necesita spitalizare. cosmaruri. Exista simptome de stress posttraumatic cu idei referitoare la abuz si care pot duce la evitarea oamenilor si izolare. Proportia celor care vor abuza la rândul lor este incerta. Daca parintii refuza spitalizarea copilului. Pot fi folosite papusi pentru a-i aduce aminte copilului ce s-a întâmplat. trebuie protejat pâna când familia îi poate oferi din nou siguranta completa. autorespect redus. Pe masura ce cresc sunt predispusi la prostitutie.evenimentele ulterioare plecarii de la domiciliu.Comportamentele negative. la arderea cu tigari. . Factorii de agravare a impactului sexual includ: . inclusiv penetrarea. cum ar fi în Anglia si în alte tari unde înregistrarile sunt admise ca probe în instanta. dar în special la baieti. Comportamente problema: autoagresiune. facându-i-se un control amanuntit al leziunilor. Efectele pe termen lung ale abuzului sexual asupra copilului: Probleme psihologice:depresie. Fetele sunt mult mai predispuse la automutilare. Trauma unui abuz poate duce la insomnii. Multi copii au un comportament sexual necorespunzator.

judecatori si consultantii legali. Copiii trebuie examinati complet pâna la cel mult 12 ore de la raportarea abuzului.trebuie internat în institutii care sa-l protejeze. Institutia de protectie a copilului se contactateaza telefonic imediat. Aici copilul-victima poate sa primeasca suport de la altii care au trait experiente asemanatoare. discutia comuna a cazului. Dupa cel putin o saptamâna evaluarile vor fi complete iar echipa se va întâlni cu psihiatrul si asistentul social care s-au ocupat de copil. În cazul unui copil abuzat aceasta are ca scop eliberarea lui de vina. Odata ce copilul este internat în spital.ki. Întâlnirea cu copiii din grup timp mai îndelungat îl poate face pe acesta sa vorbeasca despre propriile sale emotii. de autoacuzare. unde persoana care l-a traumatizat sa nu aiba acces. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. Copiii peste sase ani. anxietatea sau depresia usoara.tipuri de psihoterapii: Terapia comportamentala: este destinata sa trateze simptome precum fobii. pot fi supravegheati acasa. tulburari de alimentatie si sexuale. Caz clinic . Terapia cognitiva abordeaza acest cerc vicios analizând gândurile. cu leziuni minore.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1.org www. anamneza. Psihiatrul are obligatia sa comunice parintilor cauza vatamarii si sa raporteze cazul forurilor competente.psych. Ideea fundamentala este aceea ca starea psihica si gândurile pot forma un cerc vicios. Trebuie sa existe legaturi între institutiile de ocrotire. obsesii. Interventia în criza. sublinierea particularitatilor Informatii www. rapoarte scrise sunt trimise regulat. Terapia de grup.org http://iacapap.internare aflata pe sectie cu diagnostic de abuz sexual.aacap. Terapia prin joc. Cluj-Napoca. Casa Cărţii de Ştiinţă. un reprezentant al institutiei de ocrotire implicata. 62 . trebuie rezolvate problemele medicale si chirurgicale. pentru a decide ce este mai bine pentru copil si sa stabileasca un proiect pe termen lung (Codul familiei).Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. Psihoterapia de sustinere Psihoterapia pe termen lung Psihoterapia structurata a familiei. -Psihoterapie. Terapia cognitiva. Aceasta ofera ajutor pe termen scurt pentru rezolvarea crizelor si restabilirea capacitatii de control a pacientului.

care consideră că tulburările psihice au la bază mecanisme de natură inconştientă şi care pun accent pe realizarea “insight-ului” în ceea ce priveşte conflictele de natură inconştientă.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.Dificultati intalnite in psihoterapia cu copiii si adolescentii 9.6.Investigatii si evaluare in cazurile de abuz sexual 3.Notiuni de psihanaliza copilului si adolescentului 9.All Educational. 63 .Bucuresti. ♦ Tabla de materii 9.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială.Alegerea formei adecvate de psihoterapie pentru copil sau adolescent 9.7.8.Lupu V. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 1. Ed.5.. Noţiuni de psihoterapie la copii şi adolescenţi.ASCR. 4. În cadrul acestei direcţii psihoterapeutice.Noile tendinta in psihoterapia copilului si adolescentuluiPsihoterapiile de scurta durata de sorginte cognitivcomportamentala 9. Condiţii pentru desfăşurarea corectă a psihoterapiei 9. 2.Casificarea abuzului.Metode de interventie multimodala.3.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului . 6.Studiu de caz de interventie cognitiv-comportamentala la o adolescenta de 15 ani cu hidrofobie.Medicală universitară Cluj-Napoca.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .Clinical descriptions and diagnostic guidelines.2.Particularitatile psihoterapiei la adolescenti 9.Bucureşti. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). 5.Ed.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. există forme particulare cum sunt psihanaliza sugarului şi psihodrama psihanalitică.WHO.2. ♦ Obiective educationale ♦ Ce trebuie sa stiti -Psihoterapia copilului şi adolescentului a luat un mare avânt prin apariţia psihanalizei şi terapiei analitice. Capitolul 9.1. Particularitatile psihoterapiei la copii si adolescenti 9.Cluj-Napoca.4.

(4) eşecul terapeutului în a-şi adapta limbajul şi modul de a gândi tempoului şi intereselor copilului/adolescentului. -Evaluarea riguroasă a situaţiei copilului se face prin: (1) obţinerea unor informaţii despre copil din mai multe surse (părinţi.. stabilindu-se scopuri realiste pentru strategia terapeutică. -În psihoterapia copilului şi adolescentului. la copii se utilizează desenul şi jocul. (2) neconcordanţa între părerea aparţinătorului care-l aduce la psihoterapie şi părerea copilului/adolescentului. -Elementele ce influenţează puternic desfăşurarea corectă a psihoterapiei sunt: vârsta pacientului. (5) alegerea celei mai bune tehnici pentru problemele prezentate de copil. arătând că rezultatele psihoterapiilor de factură cognitiv-comportamentală au fost superioare tehnicilor non-comportamentale. Prin psihoterapiile de scurtă durată (hipnoza. nivelul de culturalitate. psihoterapeutul bazându-se şi pe forţa curativă a familiei. (4) alegerea celui mai potrivit cadru terapeutic. educatori. atât prin eliminarea stagnării. rolul conflictelor de natură conştientă şi importanţa relaţiei terapeutice au determinat trecerea la terapiile de scurtă durată. eşecul poate proveni din: (1) faptul că tânărul sau copilul este adus la psihoterapie. cât şi prin sprijinirea maturizării. învăţători. nivelul său cognitiv.Ca particularitate. (3) nepotrivirea între expectanţele şi dorinţele terapeutului şi aparţinătorilor. ♦ Ce trebuie sa faceti − Examenul psihic al copilului mic si sa stabiliti necesitatea aplicarii psihoterapiei − Examenul psihic al adolescentului si sa stabiliti necesitatea aplicarii psihoterapiei 64 . precizia diagnosticului. psihoterapia cognitiv-comportamentală) se realizează o focalizare clară a obiectivelor. impactul mediului familial. -Constrângerile legate de durata psihoterapiei. (2) compararea acuzelor actuale cu comportamente considerate normale pentru vârsta copilului. ca substitut al asociaţilor libere utilizate la adulţi. (3) evaluarea dacă tratamentul copilului trebuie iniţiat sau dacă sunt şanse ca problemele să se rezolve de la sine. direct de la copil. prin observaţie directă). -O metaanaliză efectuată pe 108 studii controlate a investigat tratamentele aplicate copiilor. -Linia principală de acţiune a psihoterapuetului la adolescent constă în promovarea în continuare a formării şi dezvoltării personalităţii. regresiei.

adusă la psihoterapie împotriva voinţei ei? ♦ Ce trebuie sa revedeti (Cunostinte si abilitati clinice anterioare.Ed. 65 . necesare parcurgerii capitolului) − Psihologie medicala − Cursurile de Psihiatrie pediatrica Bibliografia obligatorie : Lupu V.ASCR.Cluj-Napoca.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .− Care sunt caracteristicile intervenţiei terapeutice în cazul unui băieţel de 5 ani şi 3 luni cu enurezis primar nocturn? − Cum credeţi că ar trebui abordată (în primele minute de contact cu terapeutul) o adolescentă cu probleme de comportament.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->