GHIDUL DE STUDIU Catedra PSIHIATRIE PEDIATRICĂ § § Titlul cursului: PSIHIATRIE PEDIATRICĂ

Introducere − Tipul cursului: obligatoriu − Se adreseazã studenţilor anului VI Medicinã şi îşi propune însuşirea de cãtre aceştia a unui nucleu informaţional privind Psihiatria pediatricã, precum şi dobândirea unor competenţe aupra examenului psihic la copii şi adolescenţi prin care să fie capabili să prescrie medicamentele adecvate sau sã îndrume cazurile la psihiatru după evaluarea bolnavului. − Pot participa: Studenţii anului VI Medicinã. Importanta cursului; probleme abordate Vor fi abordate principalele tulburãri psihice întâlnite în practica curentã la copil şi adolescent care trebuie identificate de orice medic. − Locul pe care il ocupa cursul in programa analitica si corelatiile acestuia cu alte discipline si notiuni studiate anterior Acest curs face parte din modulul de pregatire asociat cu Psihiatria adultului . Parcurgerea cursului asigură (1) familiarizarea studenţilor cu particularităţile psihiatriei copilului şi adolescentului, (2) învăţarea factorilor importanţi în diagnosticul tulburărilor psihopatologice la copii şi adolescenţi, (3) învăţarea unor tehnici de bază în terapia copiilor şi adolescenţilor cu tulburări psihice , (4) familiarizarea studenţilor cu unele instrumente de evaluare şi diagnostic clinic şi familiarizarea lor cu munca în echipă în acest domeniu. Cunostinte si abilitati anterioare: Cursul necesitã ca şi condiţii preliminare cunoştinţe de Psihologie medicalã şi Neurologie pediatricã, precum şi noţiuni de semiologie , în special privind anamneza. Resurse bibliografice utile pentru reactualizarea cunostintelor: 1.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca.

1

2.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială, Ed.Medicală universitară Cluj-Napoca. 4.Lupu V.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului ,Ed.ASCR,Cluj-Napoca. 5. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).Clinical descriptions and diagnostic guidelines.WHO.All Educational,Bucureşti. Perioada de desfasurare a cursului si programul diferitelor activitati : Cursul şi stagiul clinic se desfãşoarã în sistem modular liniar , pe parcursul a 7+2 sãptãmâni începând cu data de 5 octombrie 2009.Cursul va avea loc Luni între orele 15-17 , pentru seria V, respectiv Miercuri între orele 15-17 pentru seria VI ,iar stagiul clinic Miercuri , respectiv Vineri de la orele 12-14 ,la sediul disciplinei de Psihiatrie pediatricã ,Cluj-Napoca ,Str. Ospãtãriei F.N. Perioada de desfasurare a cursului: 05.10.2009 – 20.11.2009 - locul de desfasurare: la sediul disciplinei de Psihiatrie pediatricã ,Cluj-Napoca ,Str. Ospãtãriei F.N. - orar: Cursul va avea loc Luni între orele 15-17, pentru seria V, respectiv Miercuri între orele 15-17 pentru seria VI ,iar stagiul clinic Miercuri pentru seria VI , respectiv Vineri de la orele 12-14, pentru seria V. - program de consultatii: Viorel Lupu: joi, 12-14 Sãndica Bianca Andreica: luni, 12-14 Elena Predescu: joi, 12-14 Roxana Şipoş: joi, 12-14 § Tabla de materii: 1)Normalitate, boalã psihicã,nedezvoltare,dezorganizare.Principiile psihiatriei pediatrice.Examenul psihic la copil şi adolescent; 2)ADHD(Tulburarea hiperkineticã cu deficit atenţional); 3)Întârzierile în dezvoltarea mintalã.Tulburãrile nevrotice la copii şi adolescenţi :particularitãţi; 4)Tulburãrile de conduitã la copii şi adolescenţi.Dezvoltãrile dizarmonice de personalitate.Delincvenţa juvenilã; 5)Ipsaţia(Masturbaţia).Ticurile.Balbismul.Enurezisul şi encoprezisul.Tulburãrile de somn.Tulburãrile de alimentaţie(Anorexia mentalã şi Bulimia); 2 §

6)Tulburãrile psihotice la copii şi adolecenţi.Autismul infantil şi alte tulburãri din spectrul autist; 7)Schizofrenia la copii şi adolescenţi.Particularitaţile tulburãrii bipolare la copii şi adolescenţi; 8)Abuzul sexual asupra copiilor şi adolescenţilor; 9)Noţiuni de psihoterapie la copii şi adolescenţi. §

Evaluarea cunostintelor si abilitatilor practice − Conditii pentru acceptarea la examen: frecvenţa 100% la stagii şi de minimum 70% la cursuri. − Conditii pentru promovare: minimum nota 5. − Calendarul evaluarilor pe parcurs, al examenului final: Examenul final este scris şi se susţine împreunã cu Psihiatria adulţi ,reprezentând 25% din nota finalã, Calendarul examenelor ulterioare in caz de nepromovare: Sesiunea toamna I si toamna II. Modul de desfasurare a evaluarilor: Examenul teoretic final va fi in scris cu rãspunsuri redactionale , din aspectele predate la curs si la demonstratiile clinice. − Modul de notare: Nota acordata va fi de la 1 la 10 si va reprezenta 25% din media finala la Psihiatria adultului +Psihiatriaa pediatrica § Cadrele didactice de predare: − Titular curs:

Viorel Lupu tel: 0722325366; e-mail: violupu@yahoo.com − stagii clinice Bianca Sãndica Andreica sbandreica@yahoo.com Elena Predescu elenepredescu@yahoo.com Roxana Şipoş rocsiana@yahoo.com

3

♦ Tabla de materii 1.1.Norma funcţională 1.1. 4 .5. boalã psihicã.1Norma mediei statistice 1.ideala si functionala − Sa definiti anormalitatea.Evaluarea diagnostică în psihiatria copilului şi adolescentului (particularităţi faţă de evaluarea adultului cu probleme psihice) ♦ Ce trebuie sa stiti − Sa definiti normalitatea in cele 3 acceptiuni:statistica.Principiile psihiatriei pediatrice.1.principiul individualizării 1.2.Normal şi patologic în viaţa psihică 1.nedezvoltare.principiul unităţii organismului .1.dezorganizare.3.principiul dezvoltării longitudinale. necesare parcurgerii capitolului) − Psihologie medicala − Puericultura − Neurologie pediatrica − Semiologie medicala Bibliografia obligatorie si facultativa:vezi bibliografia generala.2.boala psihica si defectul − Sa cunoasteti cele 4 principii ale psihiatriei copilului si adolescentului − Sa cunoasteti particularitatile examenului psihic la copil si − adolescent fata de cel al adultului ♦ Ce trebuie sa faceti − Examenul psihic al copilului mic − Examenul psihic al adolescentului ♦ Ce trebuie sa revedeti (Cunostinte si abilitati clinice anterioare.Examenul psihic la copil şi adolescent.3.Capitol 1.1.Principiile care guvernează particularităţile activităţii în domeniul pedopsihiatriei : .Norma ideală sau valorică 1.4Anormalitatea 1. Normalitate.Boala psihică 1. dinamice a activităţii psihice la copil .principiul homeostaziei organismului .1.1.6Defectul 1.

anamneza. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale. abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza. plus deficitele majore din ADHD de inhibare a 5 . participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential DEFINITIE Tulburarea de atenţie şi/sau hiperacrtivitate (Attention Deficit Hyperactivity Disorder. slabă capacitate de control al impulsivităţii şi de concentrare a atenţiei. tulburarea se manifestă înaintea vârstei de 7 ani. această afecţiune poate genera dificultăţi de adaptare a copilului cu nerespectarea regulilor şi a liniştii în clasă. 2004). referat teoretic. conflicte cu colegii şi profesorii.ADHD (Tulburarea hiperkinetica cu deficit atentional) ADHD (Tulburarea hiperkinetica cu deficit atentional) Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia. Puncte comune privesc structurile implicate în patogenie: disfuncţia cortico-prefrontală. rezultate academice nesatisfăcătoare. posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica. la copiii ajunşi la vârsta şcolară. Cele 3 modele au câteva diferenţe. prescurtat ADHD) este o tulburare de dezvoltare datorată unei condiţii neurobiologice particulare cu impact asupra capacităţii individului de a-şi modula nivelul activităţii. dar în mare parte se suprapun.Capitolul 2. Netratată. la care se adaugă perturbări ale sistemului catecolaminergic din trunchiul cerebral. Prin definiţie. PATOGENEZA S-au descris trei modele neurobologice de producere a ADHD. dar simptomele pot fi identificate cu uşurinţa începând cu vârsta de 5 ani şi adesea înainte de 2 ani (Taylor si colab.. examen psihic.

DETERMINISM GENETIC –grad inalt de heritabilitate FACTORII DE MEDIU . DIAGNOSTIC COMPARATIE ÎNTRE TULBURAREA HIPERHINETICA DIN ICD-10 SI SINDROAMELE AD / HD DIN DSM-IV 1. Impulsivitate . institutionalizarea copiilor. pe când la baieti domina hiperactivitatea si impulsivitatea. Hiperactivitate . circumferinta scazuta a capului fatului la nastere (factori asociati cu comportamentul hiperactiv) . SEX RATIO .răspunsurilor. sunt de asemenea cunoscute ca fiind asociate comportamentului hiperactiv (cu importanta etiologica) .efectele expunerii fatului la alcool si benzodiazepine. Neatentie nu este atent lipseste concentrarea nu asculta ce se 2. toxemia din preeclampsie. PREVALENTA .neastâmparat . fumatul la mama. otita medie recurenta si expunerea la nivele toxice de plumb.Se presupune că între 4% până la 12% dintre copiii de vârstă şcolară sunt afectaţi. de funcţie executivă (Modelul lui HEILMAN.vorbeste excesiv (ICD–10) .calitatea relatiei dintre familie si scoala are valoare predictiva asupra rezultatelor si poate fi considerata factor de protectie sau factor de mentinere a tulburarii. rata scazuta a batailor cordului fetal in timpul nasterii.îsi pierde cumpatul usor .fuge 3. Modelul lui PLISZKA.îsi paraseate locul .afectarea fetelor este in special de tip inatent (mai putin recunoscuta si tratata). Modelul lui ARNSTEN).Prevalenţa cuprinsă între 3 şi 5 % se raportează la populaţia generală .nu poate astepta 6 .afectarea baietilor este mai mare decât a fetelor ( 4:1) .bolile care afecteaza creierul. şi aproximativ 4% liceeni şi adulţi. reactiile idiosincrazice la alimente.

Dificultati specifice de invatare. 7 . scrisul si abilitatea de a citii sunt sub asteptari. depresia. Posibil diferite grade de intârziere a dezvoltarii neuropsihice.risc mai crescut la copii mai mari (11-12 ani) fata de copii de 7-8 ani si comorbiditatea este mai frecventa daca hiperactivitatea este pervaziva (adica. Probleme in controlul impulsurilor apar uneori si sunt parte caracteristica a Sindromului Tourette. 3. fata de vârsta cronologica. Tulburari emotionale: anxietatea.galagios (DSM-IV) -dificultati în pastrarea linistii (ICD-10) . Tulburari de comportament (studii longitudinale: hiperactivitatea la copiii de vârsta scolii primare este un factor de risc) 2. exprimare simpla. Ticurile.3simptome din 5///3. raportata si de scoala si de parinti) fata de hiperactivitatea situationala (raportata doar de parinti).întrerupe orice activitate ICD-10: 1.vorbeste nu-si termina lectiile este dezorganizat îsi pierde lucrurile este distrat uita usor . stima de sine scazuta. 6 simptome din 8////2. coordonarea motorie nesigura. 4. 1 din 4 simptome COMORBIDITATI 1.vorbeste excesiv . nesiguranta (esecurilor in relatiile interumane) .

cu reevaluare a simptomelor gasirea explicatiilor alternative pentru simptomele copilului sau orice tulburare comorbida echipa multidisciplinara - Teste psihometrice .testul pentru coeficientul de inteligenta .teste de vorbire si de limbaj daca exista dificultati de comunicare . alte forme de tulburari pervazive de dezvoltare Anxietatea si modificarile de dispozitie sunt uneori cauza hiperactivitatii Tulburarili de adaptare. impulsivitate Alte examinari trebuie ghidate de antecedentele si examenul fizic al copilului auzul copilului 8 . Disfunctia cerebrala nu este un diagnostic diferential (posibila cauza) Retardul mental poate coexista (nu exclude diagnosticul) Tulburarile de comportament fara deficit de atentie ETAPE IN DIAGNOSTIC Asistenta primara de sanatate: detectare simptome de AD / HD examen fizic complet. pentru a exclude o afectiune fizica daca simptomele de AD / HD cauzeaza probleme in viata sociala a copilului Asistenta psihiatrica: trebuie sa furnizeze un sfat adecvat evaluare diagnostica amanuntita copilul trebuie vazut de mai multe ori.DIAGNOSTIC DIFERENTIAL - - Hiperchinezia cu stereotipii.teste pentru atentie. tulburarile de atasament Sindroamele cerebrale cronice pot fi prezente concomitent cu comportamentul hiperactiv.

prognostic si tratament . Clomipramina ISRS: Fluoxetina Bupropion Antipsihotice: Haloperidol. Pemolin Medicaţie antidepresivă: Anitdepresive triciclice: Imipramina. familial. educatorul despre tulburarile hiperkinetice. social va fi diminuat 3.consultarea examinatorului cu parintii. Dextroamphetamine.antrenarea parintilor si interventiile comportamentale in familie Tratamentul farmacologic Medicaţie stimulată: Methylphenidate (Ritalin. . Dextroamphetamine. complicaţiilor. Impactul ocupaţional. teste genetice pentru TRATAMENT Educatia si consilierea . Acid valproic şi valproat de sodiu Alte medicamente: Clonidina PROGNOSTIC Aplicarea unui tratament precoce.- imaturitate in functiile motorii fine sau grosiere ticuri daca exista antecedente sugestive . in special simptome. Risperidona Anticonvulsivante: Carbamazepin.EEG. daca este o tulburare de dezvoltare. Tioridazin.copiii cu varsta suficient de mare. etiologie. condus corect. Se vor evita costurile mari medico-sociale determinate de asistarea incorectă sau depistarea tardivă a cazurilor. evolutie clinica. educati sa se autoobserve si sa se autoevalueze. . 9 .. profesorul.). Prevenirea apariţiei comorbidităţilor. cu consecvenţă va duce la: 1.Concerta. cu scoala.examinatorul informeaza parintii copilului. transferul copilului intr-o clasa speciala sau schimbarea scolii. 2. Amitriptilina.

org www.ki. Casa Cărţii de Ştiinţă.Bucureşti. discutia comuna a cazului. 3. Metode de interventie multimodala. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 2. Evolutie. 4.autismromania. Informatii www.Clinical descriptions and diagnostic guidelines.org http://iacapap.WHO.Bucuresti.aacap.se www. Prognostic. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).ASCR..(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.internare aflata pe sectie cu diagnostic de ADHD. 10 . anamneza. Cluj-Napoca. Caz clinic . 2.Medicală universitară Cluj-Napoca.psych.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .All Educational. 6. sublinierea particularitatilor.4.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. 5. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 1.ro Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. Ed.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială.Cluj-Napoca. Particularităţile de răspuns la tratament ale adultului duc rezultate modeste în aceste situaţii.Lupu V.Ed.

permanenta. Este considerata ca un nivel insuficient de dezvoltare. ca o retardare cu posibilitati de ameliorare. nu mai este considerata azi ca boala.Intarzierile in dezvoltarea mintala. Aceasta forma de insuficienta. lipsita de progredienta.Capitolul 3. 11 . participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential DEFINITIE Retardarea mintala presupune o stare psihica defectuala. referat teoretic. 1998). anamneza. cu coeficientul intelectual (QI) care oscileaza între 50 si 69. examen psihic. înainte de 18 luni de viata extrauterina. ale carei cauze au actionat în etapele timpurii ale ontogenezei sau postnatal. cu caracter global si omogen. Defectualitatea psihica se va repercuta asupra tuturor cerintelor adaptative impuse copilului în crestere. Întârzierea mintala usoara. posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica. Încadrare nozologica I. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale. pâna la 3-4 ani ca vârsta limita în maturarea creierului. retardatul mintal este lipsit de posibilitatea organizarii independente a vietii sale fara sprijin dinafara. Întârzierea mintala usoara. dar al caror început de actiune sa situat înaintea conturarii elementare a functiilor psihice. Chiar si în forma usoara. desi asociata de cele mai multe ori cu tulburari somato-endocrine sau neurologice. abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza. Intarzierile in dezvoltarea mintala Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia. lipsita de orice posibilitate de ameliorare. disproportionata. asa cum reiesea din vechea definitie a oligofreniei (Ghiran.

aparuta odata cu încarcarea programelor scolare. b. înapoiere mintala (reala sau aparenta). Din acest motiv se poate împarti în trei subgrupe: a. QI<20. intelectul de limita prezinta un QI cuprins între 70-85. a capacitatii de socializare. c. Etiopatogeneza Cauzalitatea retardului psihic este complexa. c. deficienta mintala usoara. II. asa cum se întâmpla în paralizia cerebrala. Prevalenta În urma cercetarilor OMS si UNESCO a fost gasita în populatia infantila o frecventa a intelectului de limita de 7%. IV. Întârzierea mintala profunda.5-3% retardul mintal usor. QI=20-34. 0. Influente organice în retardul mintal Atribuirea retardului psihic unei cauze organice presupune demonstrarea asocierii lui cu disfunctia cerebrala. corespunde imbecilitatii superioare din vechea clasificare. 2. Asocierea poate fi directa. Întârzierea mintala moderata. hidrocefalie.3% retardul mintal grav (0. 0. 12 . a frecventei cu care se manifesta si alte tulburari pe lânga cele psihice. QI=35-49. în sindroamele congenitale cu trasaturi dismorfe care acompaniaza retardul mintal. sau poate fi indirecta.24% retardul mintal mediu si sever. Este semnificativ momentul actiunii insultului: aceeasi cauza poate determina tulburari diferite în functie de stadiul dezvoltarii ontogenetice în momentul actiunii ei. debilitate mintala. nu presupune practic viata psihica. epilepsie. arieratie mintala usoara. deficienta mintala. corespunde imbecilitatii inferioare. Întârzierea mintala severa. ci doar vegetativa. Ca notiune relativ recenta. b.Aceasta categorie este neomogena sub raportul posibilitatilor de instructie. Se subîmparte în: a. intelectul de limita propriu-zis.06% retardul mintal profund). III.

dislexie. tulburari de spatialitate. ridica probleme deosebite de încadrare în cazul vârstei mici si a handicapului modest. biologice. în primul rând. microcefalia. embriofetopatiile. parazitologice. tulburari emotionale). examinari genetice. disgrafie. vârsta mintala. Diagnosticul diferential se impune. Dintre cauzele cu actiune prenatala. discalculie. dislalie. a potentialului convulsivant modificat sau a suferintelor neurologice. în ordinea frecventei: cromozomopatiile. Factorii psihosociali. evaluat prin examen de specialitate pe functii psihice si prin testari psihologice (QI. între diferitele forme ale retardului psihic. displaziile neuroectodermale. Insuficienta psihica secundara (dementa). când si posibilitatile terapeutice sunt depasite. Se face cu: afectiuni somatice diverse. electroencefalograma. Carentele socioculturale sunt considerate astazi ca factori generatori de performante slabe. etc. cele mai comune sunt. 13 . ambliopie. usor de stabilit la copilul mai mare. edematos. psihozele infantile. icter nuclear postincompatibilitate Rh. ADHD. Pentru stabilirea diagnosticului etiologic sunt necesare examinari radiologice. nivel de dezvoltare al limbajului. deficiente diverse (hipoacuzie.Patologie conditionata prenatal. etc. În aceasta perioada exista riscul unor suferinte de ordin anoxic. aprecierea psihomotricitatii). nasteri precipitate sau prelungite. S-a observat ca nivelul mediu de inteligenta creste odata cu statutul socio-economic. impune cautarea sistematica a eventualelor malformatii sau afectiuni somatice asociate. distocii de dinamica uterina. prezentatii vicioase. Retardul. determinate de prematuritate sau sarcina suprapurtata. Patologie dobândita postnatal Boli dobândite în perioada perinatala. Diagnosticul. disritmiile dezvoltarii. bolile genetice de metabolism. imunologice. dupa ce procesul de maturizare a sistemului nervos central s-a considerat încheiat. hidrocefalia. lezional. se diferentiaza de insuficienta psihica primara prin faptul ca ea survine dupa o perioada de dezvoltare psihica normala. Diagnostic pozitiv si diferential Pentru stabilirea cât mai precoce a diagnosticului pozitiv este necesara cunoasterea parametrilor normali de dezvoltare psiho-motorie a copilului pe etape de vârsta. circulara de cordon. tomografie computerizata. bolile multifactoriale (în care exista si componenta ereditara).

cresterea posibilitatilor de memorare. educator-defectolog. 2. interventii chirurgicale (tenotomii). 3. familia. cu respectarea regulilor generale de asigurare a eficacitatii maxime cu doze minime si evitarea efectelor secundare. atitudinea rejectiva. în anumite conditii si cu anumite limite. educatia fizica. mediul subcultural. Obiectivul terapeutic principal consta în stimularea si dezvoltarea la maximum a capacitatilor disponibile. aplicate precoce cu perseverenta. motorii sau afectivcomportamentale. adaptate deficientelor motorii.Încadrarea familiala. ionizari. pediatru. maistri. educatia prin munca vizeaza ergoterapia si initierea profesionala în vederea integrarii socio-profesionale. Prognosticul psihopedagogic va depinde de capacitatea de instructie si posibilitatea încadrarii în familie si în societate. kinetoterapeut.Tratamentul complex medico-psiho-pedagogic poate fi realizat doar de o echipa formata din: pedopsihiatru. asimilarea cunostintelor scolare posibile si a celor necesare unei adaptari sociale si profesionale optime. gimnastica medicala sistematizata. reprezinta obstacole de care trebuie tinut seama în aprecierea evolutiei si prognosticului copilului cu întârziere mintala. scris. fizioterapie. existenta unor afectiuni între care epilepsia este cel mai frecvent întâlnita. 1. 14 . pe lânga terapia antispastica. ameliorarea metabolismului cerebral. abandonul. masaj galvanic. diferentiate si individualizate. roborare. deficientele motorii necesita. atitudinea hiperprotectiva. psiholog. mergând spre ameliorarea tabloului clinic. cultura fizica medicala care implica tehnici complexe de reabilitare. terapia manifestarilor convulsivante epileptice. severitatea handicapului mental. educatia morala se face prin psihoterapie comportamentala si socioterapie. însusirea deprinderilor de autoservire si munca. înseamna ca. ea are posibilitati de recuperabilitate. Principii terapeutice . Tratamentul retardului psihic presupune instituirea unui complex de masuri medico-psiho-pedagogice. psihostimulare. tratamentul bolilor somatice asociate. logoped.Evolutie si prognostic Daca am definit insuficienta psihica primara ca pe o stare defectuala neprogredienta. cure balneare în sanatorii specializate. în conditiile implicarii nemijlocite a familiei.Metode de instructive: educatia intelectuala (citit. neurolog. calcul). Prezenta unor deficiente senzoriale. încarcata de nerabdarea familiei sau dimpotriva.Tratamentul medicamentos vizeaza: corectarea instabilitatii psihomotorii si a reactiilor emotionale exagerate. endocrinolog.

alergiile. preocuparea pentru prevenirea suferintei fetale.educatia estetica se face sub forma art-terapiei si a muzicoterapiei. insuficienta endocrina. dar momentul actiunii insultului este diferit. intoxicatiile acute urmate de stari comatoase (ciuperci. încadrare în munca. la deraparea de la posibilitatile cognitive initiale. în cel mai bun caz apare o stationare a simptomatologiei de deficit. incluzând memoria. suferintele circulatorii cerebrale. traumatismele cranio-cerebrale (encefalopatie posttraumatica). 4. limbajul si judecata. alcool. gândirea. Tumorile cerebrale. oxid de carbon. pot duce la aparitia sindromului demential. consultul si sfatul genetic). progresiunii procesului de degradare a personalitatii. Infectiile (meningoencefalite). în cel secundar exista posibilitatea agravarii. nou-nascutului si a copilului. encefalita demielinizanta difuza SchilderFoix. în care exista o deteriorare a multiplelor functii corticale superioare. Se datoreaza unei boli a creierului. de obicei de natura cronica sau progresiva. orientare profesionala. etc. Profilaxie Axata pe depistarea si îndepartarea factorilor de risc: grija pentru ridicarea nivelului de educatie sanitara si a standardului de viata economic. calculul. capacitatea de a învata. Etiologia Este in mare parte asemanatoare cu cea a insuficientei psihice primare cu determinism postnatal. Insuficienta psihica secundara (dementa) este rezultatul unei denivelari de la valorile normale ale personalitatii atinse dupa încheierea procesului de maturare a sistemului nervos central. Spre deosebire de retardul psihic primar. înrautatirii tabloului clinic. Posibilitati de integrare sociala a copiilor cu retard psihic: acordarea ajutorului material cuvenit prin lege. vaccinarile. în timp. institutionalizare. social si cultural sau pentru sanatatea parintilor (examenul medical prenuptial. Cazurile severe de epilepsie duc. dispensarizarea gravidei. întelegerea. medicamente). indicate în terapia deficientului mintal. dezvoltarea tehnicilor de diagnostic antenatal. encefalita subacuta Van Bogaert si alte boli degenerative specifice copilului se caracterizeaza prin aparitia unui regres psihic. orientarea spre o forma de învatamânt corespunzatoare. orientarea. în functie de gradul handicapului. 15 .

Delincventa juvenila. 2.psych.Clinical descriptions and diagnostic guidelines.internare aflata pe sectie cu diagnostic de Retard psihic.org http://iacapap. Tulburarile de conduita la copii si adolescenti.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului.ro Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1.Caz clinic .Cluj-Napoca..Lupu V.aacap. Tulburarile de conduita la copii si adolescenti 4.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială.org www. Cluj-Napoca. Expertiza medico-legala psihiatrica la copil si adolescent 16 . examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. discutia comuna a cazului.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.ASCR. Casa Cărţii de Ştiinţă.All Educational.se www.Medicală universitară Cluj-Napoca.1.WHO. Dezvoltarile dizarmonice de personalitate 4. Metode de interventie multimodala.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 5.3.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .Bucuresti.2. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). Tabla de materii 4. 6. Dezvoltarile dizarmonice de personalitate. Informatii www. sublinierea particularitatilor. 5. Delincventa juvenila.Ed.autismromania. Clasificarea retardului psihic 6.ki. Capitolul 4. Ed. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 4. anamneza.Bucureşti. 4.

psihologica.Expertiza medico-legala psihiatrica la copil si adolecent. Etiologie Nu se pote spune ca un singur factor este determinant pentru aparitia tulburarii de conduita si a comportamentului antisocial la copii. Terapie Interventia este multidisciplinara (medic psihiatru. Se uitilizeaza tehnici de consiliere psihiatrica. au niveluri scazute la unele persoane cu istoric de comportament hetero sau autoagresiv si violent. Comportamentul trebuie sa persiste cel putin sase luni pentru a putea fi diagnosticat. psihologici si sociali contribuie la dezvoltarea ei. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale. Unele date sugereaza ca anumiti neurotransmitatori. posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential Definitie Trasatura esentiala a tulburarilor de comportament este reprezentata de un tipar de comportament repetitiv si persistent in care drepturile celorlalti sau normele sociale sunt incalcate. psiholog. anamneza. fiind in dezacord cu legile 17 . cum ar fi serotonina. terapie de familie. asistent social.Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia. psihoterapie individuala sau de grup. examen psihic. pentru o anumita varsta. abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza. referat teoretic. Delincventa juvenila este un termen juridic ce presupune abateri de la normele morale acceptate de o anumita comunitate. psihopedagog. parinti). Investigatii Nici un test specific de laborator sau patologie neurologica nu ajuta la stabilirea diagnosticului in tulburarea de conduita. ci doar ca o varietate de factori biologici. Tablou clinic Criteriile de diagnostic DSM-IV/ICD 10. Discernamantul.

anamneza. Cluj-Napoca.ki.Lupu V. Casa Cărţii de Ştiinţă. 5. discutia comuna a cazului.ASCR.psych. Ea este chemata sa stabileasca daca infractorul este suferind de o boala psihica. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 1. psiholog. daca area discernamantul general. Comisia de expertiza medico-legala include un psihiatru.Bucureşti.Cluj-Napoca. 2. Enurezisul si encoprezisul.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. Ticurile.Ed. 2. 3. Caz clinic .se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. Ed. Balbismul. Tulburarile de somn.Ipsatia (Masturbatia).Medicală universitară Cluj-Napoca.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . 5. corespunzator unei varste mintale minime de 14 ani si daca discernamantul fapei a fost prezent. Tulburarile de alimentative (Anorexia mentala si Bulimia) 18 .Clinical descriptions and diagnostic guidelines.org www. 4.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.Bucuresti.WHO.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. medic legist. sublinierea particularitatilor Informatii www. In psihiatria adolescentului se efectueaza expertize medico legale tinerilor infractori care au varsta cuprinsa intre 14 si 16 ani.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului..org http://iacapap. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).internare aflata pe sectie cu diagnostic principal tulburare de conduita.All Educational.aacap.statului respectiv. 4. Clasificarea tulburarilor de conduita Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 Metode de interventie multimodala Discernamantul Principiile expertizei medico-legale psihiatrice la copil si adolescent Capitolul 5. 6.

cel mai frecvent la adormire.Tulburarile de somn.Ticurile. plâns daca se deranjeaza copilul în momentele respective.3. tulburari vegetative intense. 5.1. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential 5. Enurezisul si encoprezisul.6. abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza. agitatie. anamneza. 5.1. Apare la copilul neglijat cu vârsta de 1-3 ani. încordare generala.Tabla de materii 5. 5. pâna la paroxism.Tulburarile de alimentative (Anorexia mentala si Bulimia) Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia. 5. Diagnostic diferential Se impun investigatii suplimentare pentru excluderea epilepsiei (ca si în spasmul hohotului de plâns) 19 .2. 5. posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica. dar si în conditii de plictiseala. Ipsatia (Masturbatia). examen psihic. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale.Balbismul. Ipsatia (Masturbatia) Definitie Ipsatia = manifestari critice neepileptice caracterizate prin încrucisarea membrelor. referat teoretic.4.5.

ASCR.WHO.2.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.Lupu V.Cluj-Napoca.internare aflata pe sectie cu diagnostic de Ipsatie. Cluj-Napoca. cu stimulare corespunzatoare.Ed. sau productiuni verbale. discutia comuna a cazului.Bucuresti.org http://iacapap. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 8.Clinical descriptions and diagnostic guidelines.org www. cu debut brusc 20 .se www. urocultura). recurente. sau al unui factor iritativ local (examen coproparazitologic. implicând grupe musculare circumscrise. 6. Caz clinic . Metode de tratament 9. neritmice.ro Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1.psych.Medicală universitară Cluj-Napoca. irezistibile (dar care pot fi controlate voluntar scurte perioade de timp). 2.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. Informatii www. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 7.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . 4. distragerea atentiei prin joc. Casa Cărţii de Ştiinţă.(electroencefalograma).autismromania.Bucureşti. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru.. neadecvate situatiei.All Educational. 5.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului . Diagnostic diferential. Ticurile Definitie Ticurile sunt descarcari motorii rapide. anamneza.ki. eventual administrarea unor doze mici de Tioridazin sau Diazepam. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). Tratament Tratamentul vizeaza corectarea mediului în care traieste copilul.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. ginecologic.aacap. Ed. sublinierea particularitatilor. 5.

pâna la fraze obscene. Ticuri motorii mai frecvent întâlnite: clipit. Etiopatogeneza . joc de sah). .determinism genetic al bolii . Se accentueaza la emotii. care dispar în somn.cuprind mai multe grupuri musculare. strigate. Alte ticuri includ ecokinezia. traumatismul obstetrical. cu 21 . pâna la repetarea unor cuvinte obscene (coprolalie). radiculite). inspiratul sau expiratul fortat de aer pe nas.).a. Ticurile vocale au intensitate variabila. miscari de pronatie-supinatie la nivelul mâinilor. icter neonatal prelungit cu afectarea nucleilor bazali si disfunctie în sistemul extrapiramidal Clasificare Ticurile simple -localizate la un singur grup muscular.si fara un scop aparent. ecopraxie gestuala si copropraxie. de la tuse. serotonina. repetarea ultimului cuvânt sau sunet rostit de o alta persoana (ecolalia). murmuratul. atunci când se atrage atentia asupra lor. prematuritate.suferinte perinatale. dresul vocii. repetarea propriilor sunete sau cuvinte (paralalia). miscarile de afirmatie si negatie la nivelul extremitatii cefalice. emisie de sunete. care sunt localizate la un anumit grup muscular. s. Diagnosticul diferential Diagnosticul diferential al ticurilor se impune cu: . Localizarea este variabila. ridicarea umerilor. influente hormonale . grimase faciale.stressul matern din timpul nasterii. sau când copilul se concentreaza în directia unei activitati (televizor. ecopraxia (imitarea miscarilor unor persoane din anturaj). ICD-10 • tulburarea tranzitorie a ticului (durata sub 12 luni) • tulburarea cronica a ticului motor sau vocal (durata peste un an) • tulburarea combinata a ticului de tip vocal si motor multiplu-sindromul Gilles de la Tourette (ticuri motorii multiple si unul sau mai multe ticuri vocale. tragerea nasului. Ticurile complexe.un mecanism poligenic care implica genele neurotransmitatorilor (dopamina. oftat. cu agravare în adolescenta si persistenta în viata adulta).spasmele musculare determinate de un proces iritativ la nivelul sistemului nervos periferic (nevrite. transmise de la ambii parinti.

relatii interpersonale. a elementului psihotraumatizant. miscarile coreice presupun o atingere inflamatorie a sistemului nervos central. de exemplu atingerea unor obiecte. lipsit de sens. ele nu pot fi produse sau reprimate voluntar. . repetitive. au un caracter mai amplu si mai grotesc. localizate distal. Benzodiazepinele (Diazepam. la acestia din urma. antidepresive (Amitriptilina.compulsive se aseamana cu tipuri ale ticurilor. Clorzoxazon). miscarile hemibalistice sunt miscari unilaterale ale membrelor. neregulate ale muschilor faciali. intermitente. absurd. roborante. Zoloft). miscarile atetozice sunt lente. combinate cu stari prelungite de tensiune musculara. anxiolitice (Tioridazin. stereotipiile din schizofrenie se diferentiaza de ticuri prin caracterul lor metapsihic. Unele studii au comunicat rezultate optime cu Clonidina (agonist alfa-2 adrenergic). miscarile coreice apar pe un fond de hipotonie. capacitatile adaptative ale copilului. altele cu Orap. sedative. controlul impulsurilor. comorbiditatii. asocierea ticurilor. El nu tinteste doar ticul ca simptom. dar nu sinergic. miscarile distonice sunt miscari de torsiune mai lente. prin contextul clinic general si absenta. Diazepam). se mentin si în somn si apar în cadrul clinic general de coree (emotional. eventual decontracturante (Mydocalm. ele nu pot fi controlate voluntar. miscarile mioclonice sunt contractii musculare simple care pot afecta portiuni musculare. vermiculare. - - - - Tratamentul Tratamentul este individualizat. grosiere. Xanax) pot genera efecte 22 . vascular). stereotipiile copiilor cu retard psihic. activitatile obsesiv. fiind strict legate de procesul inflamator.farmacologic: neuroleptice (Haloperidol. de mare amplitudine. spasmul hemifacial consta în contractii unilaterale. ci si bolile asociate. Rispolept). fara a pierde din vedere istoria naturala a bolii. fara posibilitatea controlului voluntar. fiind adesea mai complexe. pornind de la gradul deficitului functional. capacitatile interne si externe de ajutor si de gradul de copiere a unor comportamente. suportul social si familial.respectarea unor legi anatomice. dar difera prin scopul lor precis.

Casa Cărţii de Ştiinţă. Cluj-Napoca.nu se atrage copilului atentia asupra defectului. dispozitia depresiva. adesea.secundare de tipul somnolenta. nici activitatile care cer concentrare atentionala (televizor. hipocondriace.Cluj-Napoca. complexându-se. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. dependenta fizica si psihologica. incapacitanta.Medicală universitară Cluj-Napoca. perturbari ale functiei hepatice.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.psych. nu sunt indicate alimentele excitante (Cola. Sindromul Tourette este o tulburare cronica. sunt pasagere si foarte mobile. 5. .internare aflata pe sectie cu diagnostic principal de Ticuri sau Tulb. Informatii www. ataxie. ticurile pot interfera cu activitatile cotidiene ca scrisul si cititul. discutia comuna a cazului. Apare adesea disconfortul în situatii sociale.aacap.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). anamneza. renale.org http://iacapap. Ed. sau cu tulburari specifice de dezvoltare.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .WHO. sublinierea particularitatilor. gimnastica. În cazurile severe. rusinea. Ticurile apar. 2. jena. ciocolata. ca forme izolate. 4. fizio.Bucureşti.psihoterapie comportamentala si de relaxare. oboseala. Prognostic Ticurile au adesea amploare scazuta. Pot deveni însa intense.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului.ki.All Educational. .Ed.org www. 23 .Lupu V. polimorfe.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. Tourette. scolara si profesionala poate fi deteriorata din cauza rejectarii de catre ceilalti. dar se pot asocia cu fenomene obsesionale. Caz clinic . sau a anxietatii de a prezenta defectul în situatii sociale.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .Bucuresti. cacao). schimbându-si topografia. Activitatea sociala.ASCR.Clinical descriptions and diagnostic guidelines. kinetoterapie. sah. 6. calculator). disparând lungi perioade de timp.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1.

Clasificarea ticurilor 11. de compensare a deficitului din exprimare (sincinezii).factori favorizanti (suferinta perinatala. Embolalia este adesea prezenta.5-5 % . depasind cu greu anumite cuvinte. Metode de tratament 13. Tulburarea de vorbire se accentueaza atunci când copilul vorbeste în public. repeta sacadat primele silabe (balbism clonic). eritem). tonico-clonic. Pacientul se opreste blocat în fata cuvântului (balbism tonic).factor psihotraumatizant Tablou clinic Forme: balbism tonic. fiind mai frecventa la baieti. incompatibilitate Rh. de 24 .Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 10. Balbismul Definitie Balbismul (bâlbâiala) este o tulburare functionala motorie care are la baza dissinergia musculaturii care participa la actul vorbirii si al respiratiei. gesturi largi. anancast) . cu pronuntarea exploziva a cuvintelor. când i se atrage atentia asupra defectului. clonic. încarcatura vegetativa intensa (transpiratii. embolul verbal fiind utilizat pentru anticiparea unor cuvinte mai greu de exprimat. 5. Etiologie . la emotii. într-o atmosfera familiala. când vorbeste cu necunoscuti. Diagnostic diferential. Cea mai frecventa forma de balbism este cea tonico-clonica (mixta). obsesiv. în semiîntuneric. prematuritate. Apar miscari ample.factori predispozanti (debilitate motorie-fonatorie si trasaturi de personalitate pe model anxios. Pe lânga tulburarea de vorbire apare si tulburarea de respiratie evidenta numai în timpul elocutiunii. epuizare. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 12. când lumina este puternica. Se adauga tulburarea de tonalitate.3. Este mai putin intensa când copilul vorbeste cu persoane cunoscute. linistita. debilitate în sistemul extrapiramidal. boli somatice) . Prevalenta Frecventa tulburarii în populatia infantila este de 0.

org www. se instaleaza logofobia.All Educational. Levomepromazin.aacap. 4. Clasificarea tulburarilor de vorbire 15. oboselii. sublinierea particularitatilor.Cluj-Napoca. laconice. În timp. . ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). "pai da".Medicală universitară Cluj-Napoca. Informatii www. "deci". . Ed.exemplu: "asa".Lupu V.org http://iacapap.ki.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 14. Diazepam. Metode de tratament 25 .Ed. 6.corectarea modului de viata.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială.corectarea mediului înconjurator (nu se apreciaza copilul balbic prin ascultare în fata clasei.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal de tulburare de vorbire. evitarea raspunsului verbal. Napoton. teama de a repeta. sau raspunsuri scurte.psihoterapie de relaxare. cu multe cuvinte parazite.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. 5. 2.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.Bucuresti. Cluj-Napoca. Xanax). anxiolitice si sedative (Tioridazin. Casa Cărţii de Ştiinţă. evitarea stresului. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. de a nu face fata exprimarii.Clinical descriptions and diagnostic guidelines. discutia comuna a cazului. Tratamentul .medicamentos: decontracturante (Mydocalm). . Caz clinic ..Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. anamneza.WHO. ci numai în scris). antidepresive (Imipramina). Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 16.logoterapie.ASCR. .psych.Bucureşti.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .

dilatari ureterale. psihiatrii americani considera vârsta limita de instalare a controlului sfincterian urinar de 5 ani la fetite si 6 ani la baieti). . Este "enuretic" copilul care pierde urina în somn dupa vârsta de 5 –6 ani. deficitul de inhibitie în procesul mictional. date de imaturitatea în dezvoltarea sistemului nervos care. în tara noastra este de 12-15% din numarul total al acestora. Enurezisul Definitie În literatura de specialitate exista numeroase definitii ale enurezisului. care cuprinde punctul de vedere oficial S. 14% dintre baieti si fete prezinta cel putin o emisie involuntara de urina pe luna. crizelor epileptice.in ~75% din cazuri exista antecedente familiale de enurezis la parinti. In jurul vârstei de 5 ani.factorul ereditar. pe parcurs. sau instabile. greselile în educatia sfincteriana. 1982). Se considera "normal" ca nou –nascutul. în exclusivitate noaptea).4. -alte opinii: nedezvoltarea structurilor (vezica infantiloida. senzitive. infectiile urinare (consecinte ale enurezei prin staza). cresterea sensibilitatii receptorilor vezicali). dereglarile endocrine. Enurezisul si encoprezisul 5.5. Cele mai multe cercetari arata ca baietii sunt de aproximativ doua ori mai frecvent afectati decât fetele.4. La vârsta de 14 ani 1% dintre baieti si 0. sau care prezinta mictiuni involuntare în timpul zilei (în DSM IV. traume psihice diverse. instalandu-se controlul voluntar al mictiunii (Rutter. beneficiu 26 . Etiopatogenie -antecedente de suferinta perinatala. copilul mic pâna la 4 -5 ani sa aiba "în mod fiziologic’’ pierderi de urina nocturne sau diurne. se corecteaza. anormala tinând seama de vârsta mentala a copilului si care nu este legata de controlul vezical de origine neurologica. Prevalenta Enurezisul este întâlnit la ambele sexe si se apreciaza ca procentul copiilor cu aceasta tulburare.U. Cei mai multi autori îl definesc ca fiind o "tulburare caracterizata printr-o mictiune involuntara. diurna si nocturna.consecinte). sau rude apropiate. cu trasaturi de personalitate anxios-fobice.A. In alte tari prevalenta se situeaza între 5 si 35%. hipotonia si malfunctia (cuduri.1. sugarul..5% dintre fete ramân enuretici (majoritatea. sau de o anomalie organica a tractului urinar’’ (CIM 10).

sau de veghe. Tratament 27 . ca accident secundar si aparent întâmplator. Enurezisul nocturn apare în cursul somnului. diureza diurna. daca noptile în care are emisiuni de urina alterneaza cu cele în care copilul nu se uda. Conform criteriilor de diagnostic acceptate pe plan mondial. etc. elementul esential al tulburarii îl constituie emisia repetata. în timpul noptii. psihologice. glicemie. urografie. care raspunde de controlul comportamentelor emotionale si vegetative). iar unde contextul clinic sugereaza. spina bifida. urocultura. în care tulburarea este prezenta noapte de noapte si chiar de mai multe ori în intervalul dintre seara si dimineata.). suferinte cerebrale (disfunctie pe rinencefal. electroencefalografice. examinari coproparazitologice repetate. Enurezisul secundar apare dupa o perioada de cel putin un an (DSM IV.. ci doar a unor cantitati mici. evaluarea capacitatii vezicale spontane. Este definit ca o stare de neînsusire a controlului sfincterian. caracterul epileptic (crize grand-mal produse în somn sau vegetative). enurezisul sporadic. nu presupune o golire completa a vezici urinare.secundar. enurezisul periodic. se delimiteaza: enurezisul nocturn (hipnic). clinice. în pat sau în pantaloni. despartite de intervale libere si relativ lungi. apare din când în când. în care copilul a prezentat control sfincterian urinar. sau al zilei. forma mixta. ca o continuare a perioadei fiziologice de incontinenta. care apare în salve grupate. tulburarea fiind de la nastere. enurezisul diurn. numai dupa ce s-a exclus prezenta unui factor organic posibil declansator. pielografie. în care se produce pierderea de urina. 1994). În raport cu perioada de somn. sau suprapus (prin examenul sumar de urina. Tablou clinic Enurezisul primar este cel mai frecvent întâlnit (75-80% din cazuri. dupa Paule 1969). involuntara. Diagnostic pozitiv Diagnosticul de enurezis nocturn se pune pe baza datelor anamnestice. sau intentionata de urina. enurezisul intermitent. ecografie. Enurezisul nu trebuie diagnosticat la copii sub 5 ani pentru baieti si 6 ani pentru fetite.. dupa o etate la care continenta este de asteptat (DSM IV).. densitatea urinei. se disting: enurezisul continuu. iar enurezisul diurn este prezent doar la 3% din cazuri si de cele mai multe ori. sau cu vârsta mentala sub 4 ani. nocturna si pe 24 de ore. examinari paraclinice pentru evidentierea eventualului substrat organic: cistourografie. În ceea ce priveste frecventa si ritmul mictiunilor involuntare.

atenuarea sentimentului de vinovatie si rusine. Encoprezisul este pierderea controlului sfincterian pentru materii fecale. gimnastica mictionala.gimnastica mictionala urmareste marirea capacitatii de contentie a vezicii urinare si cresterea tonusului sfincterului uretral extern supus controlului voluntar. prin frecventa lor deosebita. reducerea diurezei . Dintre medicamentele utilizate mai frecvent în tratamentul enurezisului amintim: Driptane. rabdator si optimist în procesul terapeutic. comportamentului si adaptarii acestuia în familie si colectivul de copii. 5. mobilizarea lui în terapie prin conditionare pozitiva.-crearea unui climat securizant cu rezolvarea conflictelor existente.în special a celei nocturne. sublinierea particularitatilor 28 . Adiuretin. agitati (cu simptome accentuate de nevroza . inhibarea hipertoniei parasimpatice. foarte putini din copii enuretici ramânând cu aceasta tulburare si la vârsta adulta.la copiii anxiosi. Caz clinic . pepsi cola. -medicamentos urmareste: combaterea hipertoniei si spasmelor musculaturii vezicii urinare.2. . alaturi de psihoterapia comportamentala. Cisrelax. combaterea infectiilor urinare. asupra randamentului scolar. care pot autoîntretine tulburarea. cacao). emotivi.reactii nevrotice). sedare . cel mai adesea nocturn. Imipramina. enurezisul are o evolutie spontana favorabila. . cocacola. anamneza. Evolutie si prognostic De cele mai multe ori.4.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal de enurezis/encoprezis. a hipotoniei si malfunctiei. Enurezisul ridica importante probleme medico-sociale. Psihoterapia familiala urmareste tocmai transformarea anturajului într-un participant activ. prin amprenta negativa pe care si-o pun asupra dezvoltarii personalitatii copilului. discutia comuna a cazului. recompense. evitarea consumului de excitante (ciocolata.psihoterapia urmareste: deculpabilizarea copilului. Pericolul evolutiv îl constituie suprapunerea infectiilor urinare. Tratamentul cu Imipramina are efecte bune. lauda. calendar cu cruciulite. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru.

Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 6.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. 5. Cluj-Napoca. 6. 29 . Metode de tratament 5.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. Clasificarea tulburarilor de eliminare 7. 2.All Educational.org http://iacapap. 4.Bucuresti.Clinical descriptions and diagnostic guidelines.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. tulburari ale ritmului veghe-somn.ASCR. tulburari de somn corelate cu respiratia.Medicală universitară Cluj-Napoca. Dissomniile sunt tulburari primare de initiere sau mentinere a somnului.aacap.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . parasomnii). tulburari de somn asociate altor tulburari mintale (care rezulta dintr-o boala psihica diagnosticata). hipersomnia primara. Casa Cărţii de Ştiinţă. fiind caracterizate printr-o perturbare a cantitatii.. narcolepsia. Tulburarile de somn Definitie Asociatia Americana de Psihiatrie în Manualul pentru diagnosticul si statistica bolilor mintale (DSM IV).5. tulburari de somn datorate unor conditii medicale generale.WHO. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 8.Lupu V.org www. sau a ritmului somnului. clasifica tulburarile de somn în tulburari primare ale somnului (dissomnii. Aceasta sectiune cuprinde: insomnia primara. Ed.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .Informatii www. calitatii.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).ki.Cluj-Napoca. sau de somnolenta excesiva.Ed.Bucureşti.psych.

teroarea de somn (pavorul nocturn). cauzeaza distress sau o perturbare semnificativa în domeniul social. somnambulismul (automatismul ambulator nocturn). cofeina. DSM IV considera urmatoarele criterii diagnostice pentru insomnia primara: A. Simptomul este mai frecvent dupa vârsta de 10 ani.Parasomniile au ca element esential un eveniment anormal care survine fie în timpul somnului. Perturbarea de somn nu apare exclusiv în cursul unei alte tulburari de somn. boli endocrine (hipo. boala Huntington). hipertiroidismul. C. Tulburari de inducere si mentinere a somnului Insomnia se caracterizeaza prin dificultati de adormire sau trezire matinala. Trezirea nocturna este prezenta în procent de 37% la copiii cu vârsta de un an (trezire ocazionala) si 61% la cei de 30 . somn scurt si superficial. cocaina. în timpul perioadelor de hiperestrogenie. Nu este datorata efectului fiziologic direct al unei substante exogene sau al administrarii unui medicament. infectii virale sau bacteriene (hipersomnia din encefalita virala). boli cerebrovasculare. Alte tulburari de somn sunt induse de consumul anumitor substante ca: alcoolul. fie la pragul dintre vigilitate si somn. Tulburarile de somn datorate unei conditii medicale generale includ boli neurologice degenerative (boala Parkinson. sedativele. sau deteriorarea activitatii diurne. sau D. În debutul psihozelor endogene (schizofrenie. Trasatura esentiala a insomniei primare este dificultatea initierii sau mentinerii somnului. obsesivo-fobica. iritabilitate. enurezisul nocturn. boli pulmonare (bronsita cronica). Aceasta clasa cuprinde: anxietatea de vis (cosmarul). ai dopaminei. hipo sau hiperadrenocorticismul). acetilcolinei si serotoninei. acuza predominanta se concentreaza asupra acestei perturbari si nu asupra efectelor sale asupra somnului si vigilitatii. antihistaminicele si corticosteroizii). cu precadere la fetite. fiind suficient de severa pentru a produce fatigabilitate marcata în timpul zilei. al unei alte boli mintale. boli musculoscheletale (artrita reumatoida. isterica. amfetaminele si stimulante înrudite. opioidele. 1. ocupational sau în alte sectoare functionale importante. asociata cu cefalee sau la adolescentii cu nevroza astenica. fibromialgia). tulburare afectiva episod maniacal) exista întotdeauna insomnii severe. hipnoticele. anxioliticele si altele (agonistii si antagonistii adrenergici. depresiva. E. sau somn neodihnitor cu durata de cel putin 1 luna si care: B. Perturbarea survine de cel putin trei ori pe saptamâna.

îmbracatul. Automatism ambulator nocturn survine. Manifestarile episodice nocturne de tip somnambulism se considera astazi ca manifestari psihogene neepileptice. sau de a comunica cu ea si poate fi trezita cu mare dificultate. Tulburarea ritmului veghe-somn presupune o dereglare între ritmul cerut de ambianta persoanei si ritmul circadian al persoanei. de regula. 3. se întinde pe perioada adolescentei. Debutate în copilaria timpurie. Criteriile de diagnostic DSM IV sunt: A. este relativ areactiva la eforturile altora de a influenta mersul în somn. survenind. mai pot apare miscari motorii perseverative (ciupitul unei paturi. initial. persoana respectiva are fata palida. D. mâncatul. 31 . spre sfârsitul careia dispare. Cei mai multi adolescenti se trezesc în mod tranzitoriu noaptea. deschiderea usilor. Parasomniile presupun existenta unui eveniment anormal în timpul somnului. imobila. poate exista o scurta perioada de confuzie. de regula. mai mult de 5% din durata somnului nocturn. sau al unui cearsaf).1. stadiile 3 si 4 de somn. mersul la baie. C. 2. fie în dimineata urmatoare) persoana are amnezie pentru episod. Episoade repetate de ridicare din pat în timpul somnului si de mers împrejur. tinde sa se cronicizeze. 3. în timpul primei treimi a perioadei de somn major NREM. dar care obliga la înregistrari electroencefalografice de somn cu monitorizare video (pentru diagnostic diferential). B. Dupa trezirea din episodul de somnambulism nu exista nici o deteriorare în activitatea sa mentala.5%. sau în comportament (desi. care contine o activitate delta. La trezire (fie din episodul de automatism ambulator nocturn. în cursul primei treimi a perioadei de somn major. Pe lânga mers. Dereglari tranzitorii ale ritmului veghe-somn survin când oamenii îsi schimba rapid fusul orar. la adolescenti frecventa somnambulismului fiind de 2. de regula.cinci ani (unul din 5 copii se trezeste în fiecare noapte). In timpul mersului în somn. dar perioadele de trezire nu reprezinta. Daca debuteaza la adult. sau dezorientare). Se estimeaza ca peste 30% dintre copii au avut cel putin un episod. Somnambulismul începe în jurul vârstei de 6-12 ani. tulburarile de acest gen se pot perpetua.

începând cu un tipat de panica. 32 . aparuta în primele 2-3 ore de la adormire. Înaintea unui episod sever. Copiii se pot trezi sau nu în urma cosmarului. Tulburare episodica recurenta. ambele fiind considerate ca patologie de somn si de anxietate). pavorul nocturn se considera a fi o disociatie a mecanismelor de somn. C. Apare la 3% din copiii sanatosi. Debutul episodului este acompaniat de o dedublare pâna la o cvadruplare a ritmului cardiac. anxietati. Etiopatogenetic. Agitatia în perioada critica este mare. în timpul fazei profunde NREM. prezinta miscari dezordonate de aparare. 3. dar daca se trezesc ei au o explicatie. dramatica. Se deosebeste de cosmar. Durata este de câteva minute. ochii sunt larg deschisi.2. Areactivitate relativa la eforturile altora de a calma persoana în timpul episodului si aproape invariabil. de exemplu epilepsia. Traseul bioelectric este de trezire. În contrast. brusca. fiind mai frecventa la baieti.E. respiratia rapida si transpiratia. faciesul congestionat. copiii cu pavor nocturn striga. cu caracter critic. Pavorul nocturn (teroarea de somn) este tot o descarcare nocturna anxioasa. desi individul continua sa doarma. dar s-au trezit numai aparent. antideprinul administrat seara având rolul de a ameliora somnul si fenomenele nocturne (atât în pavor cât si în somnambulism. cu durata de 1-10 minute. care se datoreaza viselor fragmentate ce au loc pe durata somnului REM. cu linistire ulterioara si amnezie asupra episodului. B. tipa. care survine în cursul primei treimi a perioadei de somn major. Prognosticul este bun. iar respiratia si bataile inimii mai lente. solicita ajutor. Nu poate fi stabilit ca un factor organic a initiat si mentinut tulburarea. Se impune diagnosticul diferential cu epilepsia morfeica. povestind visul. Anxietate intensa si semne de excitatie vegetativa în cursul fiecarui episod. dar nici un vis detaliat nu este evocat. Se ridica în sezut. transpirat. Conduita terapeutica de electie este cu Imipramina (dupa control obligatoriu EEG). undele electroencefalografice delta de somn pot fi mai crescute în amplitudine decât sunt în mod uzual pentru faza NREM de somn. Criterii de diagnostic pentru pavorul nocturn: A. de obicei în ultima parte a noptii. cum sunt tahicardia.

cu aparitie înainte de adormire. în unele forme de retard mental. poate apare si în stari anxioase. 33 . administrarea scurta perioada de hipnotice si anxiolitice duce la disparitia tulburarilor. securitate sau stima de sine. tulburarea este mai frecventa la femei. nu adolescentilor. Comportamentul poate fi ritualistic. ocazional. dezorientare si miscari motorii perseverative. D. melancolia de involutie. la subiecti cu anxietate generalizata. benzodiazepinele. la viguroase. însotit de anxietate si de o senzatie de opresiune respiratorie. mesoridazina. Se încadreaza între fenomenele care produc modificari importante în electrogeneza cerebrala hipnica. Nu poate fi stabilit ca un factor organic a initiat si mentinut tulburarea. la hiperkinetici. realizând un episod de "trezire electroencefalografica" (Gaustaud). Desi cosmarul este caracteristic perioadei de impregnatie alcoolica cronica si perioadei de sevraj din farmacodependente. Prezenta la 5-6% din populatie. cu amenintari la supravietuire. Adesea se produce o recurenta a aceleiasi teme. de exemplu o tumora cerebrala.4. 3. caracterizate prin balansarea ritmica a capului cu o frecventa de 1-2 cicli/secunda. De aceea. în timp ce copilul se trezeste sau se pregateste pentru somn. 3. Intensitatea miscarilor variaza de la usoare.3. Aceste vise înfricosatoare se petrec în cursul somnului REM. sau a unor teme similare. stimularea insuficienta. satisfacerea erotica. s-au raportat a cauza. cosmaruri. Rezolvarea situatiei psihotraumatizante. depresive.cel putin câteva minute de confuzie. antidepresivele triciclice. Jacto capitis nocturna (lovirea cu capul si rotirea lui) presupune existenta unor automatisme habituale hipnice. care conduce frecvent la trezirea subiectului. în etiologia ei fiind propuse mai multe ipoteze: deprivarea materna. Tulburarea este caracteristica copiilor mici. de obicei în ultima parte a noptii. Anumite medicamente ca reserpina. tratamentul vizeaza o psihoterapie comportamentala. fiind absent în somnul profund. Anxietatea de vis (cosmarul) este un vis terifiant. sau condus cu constiinciozitate. psihoterapia cognitiva si de relaxare. debutul oniric al schizofreniei. Abstinenta brusca de medicamente care suprima somnul REM (triciclicele). Se asociaza adesea cu pavorul nocturn si cu alte manifestari de stress posttraumatic. Apare la copiii normali. tioridazina. care poate fi asociat cu cresterea în intensitate a onirismului si cu posibila aparitie a cosmarurilor. induce în general un rebound REM. sau în faza de somn superficial.

Se poate manifesta intermitent sau tranzitoriu. 4. apare atât în somnul lent. Tulburarea debuteaza la scolar. care cuprind toata musculatura. Somnolenta excesiva nu apare exclusiv în alte tulburari de somn. Hipersomnia primara raspunde. Hipesomniile includ tendinta generala de somnolenta diurna. fiind însotita adesea de enurezis si somnilocvie. 34 . repetate. Somnolenta excesiva trebuie sa fie suficient de severa pentru a cauza un distress clinic semnificativ sau o înrautatire a functiilor sociale. cât si în somnul REM. Bruxismul. intoxicatii.1. care afecteaza circa 5% din populatia generala. cu instalare progresiva. apar în stadiile superficiale ale somnului lent. ocupationale. În sindromul picioarelor nelinistite apar parestezii la nivelul membrelor inferioare. 4. suprafetele ocluzale ale dintilor. însotite de nevoia imperioasa de a misca gambele.7. producând un zgomot de scrâsnire. 3.6. D. cu aparitie aproape zilnica. în conformitate cu DSM IV urmatoarelor criterii de diagnostic: A. C. Hipersomnia este o stare intermediara între cea de veghe si somn. cu aparitie în perioada de tranzitie dintre somnul profund spre somnul superficial. fie episoade de somn în timpul zilei. 3. Sunt fiziologice. reprezentata de o vorbire inteligibila sau nu. sau în alte tulburari mintale. nejustificate. în care constienta nu este suspendata complet. A fost definit ca o miscare de frecare a dintilor într-un alt moment decât masticatia alimentelor.8. fie ca episoade de somn prelungit. Somnolenta excesiva cel putin o luna. sau spre starea de veghe. rapide si involuntare.3. sau sa evolueze spre coma. Tresaririle hipnagogice sunt secuse musculare intense. sau în alte arii importante.5. de a freca un picior de altul. Miscarile musculaturii masticatorii (în special a celei care închide gura) sunt coordonate. Miscarile gestuale nocturne de tip mângâiat. B. scarpinat. Poate avea cauze organice. Somnilocvia este o manifestare episodica nocturna neconvulsivanta. cunoscuta si sub denumirea de automatism verbal nocturn. afectiuni ale sistemului nervos. 3. poate fi reversibila. boli infectioase febrile. Ele pun în contact în afara masticatiei. considerat ca facând parte din automatismele masticatorii.

La indivizii cu hipersomnie primara. de scurta durata. privitul la televizor. de obicei. B. pentru a reveni câteva ore mai târziu. iar diagnosticul nu poate fi confirmat decât în pubertatea tardiva. statul în clasa. C. Boala Gelineanu este definita ca o hipersomnie cu caracter primitiv. Calitatea actuala a somnului nocturn este normala. durata episodului major de somn (pentru cei mai multi somn nocturn) poate dura de la 8 la 12 ore si este de multe ori urmata de dificultate la trezire dimineata. 4. care poate apare si la persoane sanatoase. a unei nevoi irezistibile de somn. favorizata uneori de circumstante emotionale. Prezenta a una sau doua din: catalepsie. de exemplu. Episoadele de somn dureaza de la secunde la 30 de minute si chiar mai mult.2. Narcolepsia se caracterizeaza printr-un acces brusc. sau halucinatii oniroide. elemente de somn REM în perioada de tranzitie între somn si veghe. Clinic. lectura. Cataplexia apare. Lipsa unei suferinte organice. respectiv criza de somn. Somnolenta descreste tipic dupa un atac de somn. nu se datoreaza efectelor psihologice directe ale unei substante. sau chiar orelor. Atacurile necontrolabile de somn diurn apar în timpul unor activitati monotone sedentare. fara a trece prin fazele 3-4 ale somnului. dar exista si forme secundare (postencefalitic. Afectiunea se asociaza cu manifestari patologice ale somnului REM. posttraumatism cerebral). Criterii de diagnostic DSM IV: A.E. cum ar fi. sau unei conditii medicale generale. la aproximativ 70% din subiecti. se manifesta în principal prin atacul de narcolepsie. se poate limita numai la muschii capului si gâtului. sau a unui consum de medicamente care sa explice simptomatologia. dar poate afecta si toata musculatura 35 . ce reprezinta simptomul fundamental. la câtiva ani de la debutul somnolentei. Pierderea tonusului muscular nu afecteaza muschii respiratori si pe cei ai globilor oculari. cu durata de ordinul minutelor. Prevalenta tulburarii în populatia generala este sub 1%. Vârsta debutului se situeaza la pubertate. Atacurile de somn trebuie sa apara zilnic pe o perioada de cel putin 3 luni. conducerea automobilului (situatiile de hipoactivitate exagereaza tipic gradul de somnolenta). Ocazional.

Etiologia este necunoscuta. sau hipoventilatia alveolara centrala). Starea de constienta este pastrata în timpul episodului cataleptic. somn neodihnitor.org www. somn superficial. statura mica. mai ales la pacientii cu obezitate severa. Tulburarile de somn legate de respiratie (apneea repetata în timpul somnului) duce la hipersomnolenta diurna. datorate disfunctiei hipotalamice. 4. Sindromul Prader Willi se caracterizeaza prin somn excesiv. dezinhibitie sexuala. discutia comuna a cazului. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. Poate debuta prin cianoza datorata apneei de somn. unde sunt însa asociate insomnii de adormire. Sindromul Kleine Levin este rar. Methilphenidate).internare aflata pe sectie cu diagnostic principal tulburare de somn. 4.5. hipotonie neonatala. Asociaza hipersomnie periodica cu bulimie. obezitate. Somnolenta este considerata ca un simptom important al sindromului.ki. Exista similaritati cu sindromul Pickwickian.6. tulburarile rezolvânduse totdeauna la sfârsitul adolescentei. 4.org http://iacapap. 4. sublinierea particularitatilor Informatii www. ca si cum nu ar fi dormit deloc. apare la baieti spre sfârsitul pubertatii. Tratamentul puseelor se face cu neuroleptice (clorpromazina). cosmaruri. dar prognosticul este bun. hiperfagie. Caz clinic .aacap.voluntara.psych. bolnavul trezindu-se cu senzatia penibila de oboseala.2. Tulburarea de somn se datoreaza conditiilor de ventilatie din timpul somnului (de exemplu apneea de somn. anamneza.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului 36 . retardare mintala. Crizele survin de 2-4 ori/an si pot dura zile sau saptamâni. Unii psihiatri recomanda stimulante (Amfetamine. Somnolenta diurna apare ce simptom constant în nevroze. iritabilitate.3. hipogonadism. vise terifiante. agresivitate. În unele cazuri s-au obtinut rezultate bune cu Carbonat de litiu.

Bulimia Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia.ASCR. examen psihic. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale. Anorexia mintala 5.6.Medicală universitară Cluj-Napoca.Cluj-Napoca.. 5.Bibliografia obligatorie si facultativã 1. Metode de interventie terapeutica Capitolul 5. − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica. referat teoretic. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 11. Cluj-Napoca.6. Casa Cărţii de Ştiinţă. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential 37 .Lupu V.Ed. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 9.Clinical descriptions and diagnostic guidelines.WHO.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. 4. Clasificarea tulburarilor de somn 10.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.Bucuresti.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului.Bucureşti. anamneza. 2. 6.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.All Educational.2. Tulburari de alimentatie (anorexie si bulimie) Tabla de materii 5.6. Ed.1.

5 kg/m2. Definitia OMS (Organizarea Mondiala a Sanatatii): anorexia mentala este afectiunea caracterizata prin pierderea deliberata în greutate (sau în cazul copiilor la prepubertate. Teorii curente sustin o etiologie multifactoriala cu numerosi factori determinanti si factori de risc ce interactioneaza (Garfinkle. Etiologie Tinând cont de complexitatea anorexiei. 1982). Persoana cântareste mai putin de 85% din greutatea normala corespunzatoare vârstei si înaltimii. Conform criteriilor de mai sus. de obicei. Tablou clinic Criteriile de diagnostic DSM-IV/ICD 10. în absenta administrarii anticonceptionalelor) la femeile postmenarha (Collier. Acest model e bazat pe urmatorii factori de risc: individuali. secundara unui factor psihotraumatizant. Hedgetts. Longmore. biologici si precipitanti. pacientul poate pierde 38 . Anorexia mentala este o tulburare caracterizata prim pierderea deliberata de greutate. tulburari de imagine corporala si o tulburare endocrina generalizata care include axul hipotalamo-pituitar-gonadal ce determina întârzierea menarhei sau amenoree secundara (Graham. alimentelor bogate în carbohidrati si curând pacientul devine un expert cu privire la continutul caloric al diferitelor tipuri de alimente si bauturi.1. 1991). Garner. Frica intensa de a nu deveni obez. un singur factor etiologic cu greu poate fi implicat. chiar si atunci când este subponderal. În acest interval. Levellyn-Jones. Tulburari de imagine corporala. Saptamâni. mai rar fiind afectati adolescentii baieti si barbatii tineri (Meila. oprirea sau încetinirea cresterii si a dezvoltarii).6.Anorexia mintala Definitie Termenul a fost utilizat pentru prima oara de medicul englez William Gull în 1873. Exista patru criterii diagnostice: Greutatea corporala mai mica de 85 (din greutatea ideala). individul mentine o greutate corporala care este sub nivelul minimal normal corespunzator vârstei si înaltimii criteriul 1). O alternativa si un ghid ceva mai strict (utilizat în ICD-10) îl reprezinta BMI (calculat ca greutatea în kilograme raportata la patratul înaltimii exprimate în metri) care trebuie sa fie mai mica sau egala cu 17. reducerea greutatii se realizeaza mai întâi prin reducerea totala a alimentelor ingerate. indusa si/sau sustinuta de pacient. De obicei. socioculturali. Amenoree (absenta a mai mult de 3 cicluri consecutive. la adolescenta) si femeile tinere. Abraham. familiali. Dieta tipica începe cu o reducere a dulciurilor si a caloriilor. care a descrie un caz tipic de anorexie mentla (S. 1997). la fetele adolescente (perioada de tranzitie de la copilarie. 1997).5. D. Milea 1988). Tulburarea apare. chiar luni pot trece pâna când acest comportament e observat de ceilalti.

de obicei nu dispare odata cu reducerea greutatii. amenoreea (secundara nivelului scazut al secretiei de estrogeni datorat secretiei reduse de FSH si LH) este un indicator al disfunctiei endocrine din anorexie (criteriul 4). 39 . menarha poate fi întârziata de anorexie. hipocalcemie. • hipercolesterolemie. Aceasta fobie de a nu fi gras. hipofosfatemie. dar tot sunt preocupate ca anumite parti ale corpului sunt prea grase. • cresterea ureei sanguine secundar deshidratarii. în stadiile avansate ale bolii. Ei pot folosi o mare varietate de tehnici pentru a estima greutatea sau dimensiunile corpului. • bradicardie sinusala sau aritmie (pe EKG). abuzul de laxative sau diuretice si exercitiile fizice excesive. Pot sa apara: anemie normocroma. Metode suplimentare de reducere a greutatii includ: provocarea varsaturilor. • tulburari difuze reflectând o encefalopatie metabolica. masurarea obsesiva a partilor corpului folosirea intensiva a oglinzii pentru a verifica zonele "grase". Persoanele cu aceste tulburari se tem de cresterea greutatii (criteriul 2). secretiei scazute de estrogeni si secretiei crescute de cortizol). aritmii). În perioada de prepubertate. normocitara. Provocarea varsaturilor si abuzul de laxative si diuretice pot determina: • leucopenie si anemie usoara (trombocitopenia e rara). • nivel seric al estrogenilor scazut la femei iar la barbati nivel seric scazut al testosteronului. hipocloruremie secundar varsaturilor. Amenoreea este de obicei consecinta reducerii greutatii dar la unele persoane poate sa o preceada. cum ar fi: cântarirea excesiva. probleme dentare si osteoporoza (secundar nivelului scazut al calciului ingerat si absorbit. probleme cardiovasculare (hipotensiune arteriala severa. Tulburarile de imagine corporala sunt de asemenea prezente la aceste persoane (criteriul 3). altele realizeaza ca sunt slabe. hiperamilazemie ocazional.controlul acestei diete. La femeile postmenarha. afectarea functiei renale (secundar deshidratarii cronice si hipokalemiei). subnutritia poate avea efecte majore asupra sistemelor si organelor si poate produce o serie de tulburari. Unele persoane se simt supraponderale. Investigatii Lipsa aportului alimentar precum si provocarea varsaturilor pot afecta serios stare generala a persoanelor cu anorexie. • acidoza metabolica secundar abuzului de laxative. • nivel seric al tiroxinei (T4) scazut sau normal iar al triiodotironinei (T3) scazut.. • alcaloza metabolica. • hipomagnezemie. Cu toate ca unii pacienti cu anorexie nu prezinta modificari de laborator.

Caz clinic . 2. laxative.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. Terapie farmacologica si daca este cazul terapia comorbiditatilor.Lupu V.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 40 . BMI 19-24.org www.. dietele extrem de stricte. Casa Cărţii de Ştiinţă.Bucureşti.WHO.Medicală universitară Cluj-Napoca. sublinierea particularitatilor.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului . • Câstigarea insight-ului asupra comportamentului alimentar si întelegerea cauzelor care-l fac sa persiste. Ed.aacap. 6.Ed.9.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului.Bucuresti. discutia comuna a cazului. • Ajutarea pacientului sa-si schimbe modul de viata.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal anorexie si /sau bulimie. sau într-o limita realista daca este obeza.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .ASCR. • Educatia pacientei asupra alimentatiei normale si eliminarea falselor mituri despre alimente si alimentatie.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.ki. 4. Cluj-Napoca. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. Pentru obtinerea acestor obiective exista mai multe metode terapeutice. • Eliminarea comportamentelor periculoase de mentinere a greutatii ca: abuzul de diuretice.Cluj-Napoca.All Educational. 5. suportiva si interpersonala.Clinical descriptions and diagnostic guidelines.org http://iacapap. anamneza.psych.Terapie Obiectivele tratamentului • Determinarea pacientei sa obtina o greutate în limite normale. Informatii www. Pe primul loc ar fi psihoterapia cu metodele cognitiv-comportamentala. corespunzând unui indice al masei corporale. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10).Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. • Abordarea terapeutica a altor probleme care pot întretine si agrava tulburarile alimentare. varsaturile autoinduse.

Conform criteriilor de mai sus. . Principii de tratament 5. Tipul de alimente consumate în timpul unui "puseu" include: dulciuri. Majoritatea pacientelor nu au tulburari de personalitate dar exista unele la care anumite trasaturi aparte pot fi identificate. Bulimia mentala este un sindrom caracterizat prin repetate pusee de supraalimentare si o preocupare excesiva privind controlul greutatii corporale. Russell (1979) a introdus termenul de bulimie mentala pentru a descrie o varianta de anorexie mentala. Au fost descrisi o serie de pacienti ce prezentau 2 caracteristici: o nevoie imperioasa de a se supraalimenta urmata de provocarea varsaturilor. în general mai putin de 2 ore) a unei cantitati de alimente care e considerata ca fiind mai mare decât ar consuma majoritatea indivizilor în conditii similare (criteriul 1). ca si înghetata.Preocupare excesiva permanenta cu privire la greutatea corporala. familiali.Lipsa sentimentului de control în cursul exceselor alimentare. Într-o corespondenta ce a devenit clasica în domeniu. . alimente hipercalorice.6. În majoritatea cazurilor este vorba despre acesti factori: individuali. socioculturali si biologici. . declansarea varsaturilor. în special de tip instabil-emotional impulsiv sau border-line. Tablou clinic Criteriile de diagnostic DSM-IV/ICD 10.Bulimia mentala Definitie Bulimia mentala a fost considerata initial o varianta a anorexiei mentale. ambele fiind rezultatul fricii de a nu se îngrasa (Rutter. factorii precipitanti si favorizanti. sau prajiturile.Folosirea regulata a mecanismelor de învingere a efectelor de crestere ponderala determinate de excesele alimentare (de ex. Etiologie Factorii etiologiei ai bulimiei mentale se suprapun în mare parte cu cei ai anorexiei mentale. laxative. nutritia excesiva e definita ca: consumarea într-o "perioada discreta de timp" (o perioada limitata. 1994). Criteriile de diagnostic ale bulimiei mentale sunt: . Excesele alimentare par a fi mai mult o alimentare cu o cantitate mare de mâncare decât preferinta pentru anumite alimente cum ar fi carbohidratii. de obicei. . Persoanele cu bulimie sunt. efort fizic excesiv).1.Episoade repetate de excese alimentare. conducând pacientul la adoptarea de masuri extreme pentru a diminua îngrasarea datorita alimentelor ingerate (Thompson. 1993).2.Greutate corporala mai mare decât cea inclusa în diagnosticul anorexiei (diagnosticul de anorexie îl devanseaza pe cel de bulimie). Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 2. rusinate de tulburarile lor alimentare si încearca sa ascunda simptomele lor. Abuzul alimentar se petrece în general în secret sau cât mai 41 .

Oricum diagnosticul de bulimie nu trebuie pus când tulburarile apar numai în timpul episoadelor de anorexie mentala (criteriul 5).cresterea stimei de sine.ki. Nutritia excesiva e declansata de o stare de depresie. . dar în general prin discreditarea autocriticii pot urma stari depresive.mentinerea greutatii în limite normale. Cluj-Napoca. "Îndoparea" poate scadea disforia.psych.rezolvarea prin alte mijloace a starilor de tensiune si indispozitie. acesti factori fiind cei mai importanti în autoevaluare (criteriul 4). 42 .dezvoltarea unei noi atitudini fata de mâncare si propriul corp. Cea mai frecventa metoda este autoinducerea varsaturilor dupa un episod de exces alimentar.scaderea preocuparii excesive fata de mâncare. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. . .învatarea unui program strict cu 3 mese/zi + 2 gustari.recunoasterea factorilor precipitanti ai puseului. Persoanele cu bulimie mentala acorda o importanta deosebita formei corpului si a greutatii.. foame intensa secundara unei diete restrictive sau sentimente legate de forma corpului. . Tratamentul practic al bulimiei mentale include monitorizarea zilnica si auto-monitorizarea comportamentului alimentar si a meselor. . O alta caracteristica esentiala a bulimiei mentale este utilizarea de comportamente compensatorii inadecvate pentru a preveni cresterea în greutate (criteriul 3). Terapie Obiectivele tratamentului Obiectivele tratamentului.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. anamneza.org http://iacapap. a varsaturilor provocate si a altor abuzuri. Informatii www. Casa Cărţii de Ştiinţă. .org www.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal anorexie si /sau bulimie. în dorinta de a slabi si în nivelul de insatisfactie privind corpurile lor.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. Indivizii cu aceste tulburari se pot asemana cu cei cu anorexie mentala în teama lor de a creste în greutate. Caz clinic . sublinierea particularitatilor. Terapia farmacologica. stres. Un episod de alimentatie excesiva e de asemenea acompaniat de lipsa de control (criteriul 2). discutia comuna a cazului.aacap. greutate si mâncare.înlaturarea comportamentului de mentinere a greutatii.retras posibil. . .

5. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 3.Bucureşti.Cluj-Napoca. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 4.3. Tulburarile de spectru autist (TSA) la copii si adolescenti.All Educational. 4. clasificarea. Autismul clasic 6.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului ..Medicală universitară Cluj-Napoca.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.Bucuresti. Principii de tratament Capitolul 6.Clinical descriptions and diagnostic guidelines.Lupu V. Sindromul Rett Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia. abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in 43 . ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). Tabla de materii 6. Ed.Ed. Sindromul Asperger 6.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială. 6.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.1.4.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . Clasificarea tulburarilor de spectru autist la copii si adolescenti.2.2. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale.ASCR.WHO. 6.

Toate sunt caracterizate de afectarea capacitatii de comunicare si a interactiunilor sociale. Ambele sisteme de diagnostic (ICD 10Clasificarea Internationala a Maladiilor elaborata de Organizatia Mondiala a Sanatatii şi DSM IV-TR -Manual de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor mentale. Sindromul Rett. editia a IV-a. in diferite grade. Exista multe similaritati intre autistii cu functionalitate buna si sindromul Asperger. Aceste interferari calitative caracterizeaza profund persoana afectata. anamneza. repetitive. in toate situatiile de viata. cunoscuta azi drept sindrom Asperger. 2000 elaborat de Asociatia Americana de Psihiatrie) conţin categoria “Tulburări pervazive de dezvoltare” (Pervasive Developmental Disorders) care cuprinde 5 diagnostice: Tulburarea autistă. Ele pot aparea din cea mai mica copilarie pana la varsta de cinci ani. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential Definitie În 1943 doctorul Leo Kanner la Johns Hopkins Hospital a descris pentru prima data 11 copii care s-au prezentat la clinica sa cu o combinatie de grave deficite de vorbire. referat teoretic. 1993). anomalii în interactiunea sociala si o înclinatie spre comportamente stereotipe. manifestandu-se. Hans Asperger. text revizuit. ci doar cantitativ (gradul de severitate a tulburarii) – aici intra “trasaturile autiste”. Rutter (1978) şi Wing (1979. cu retard mintal mediu/sever) si “relativ highfunctioning” – acestia din urma neavand asociat si retard mintal. precum si de comportamente repetitive si stereotipe. posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica. a descris in acelasi timp o forma atenuata a tulburarii. Prin interventie specializata pot fi insa ameliorate semnificativ. Criteriile de diagnostic folosite în prezent sînt în primul rînd rezultatul lucrărilor lui Creak (1961).nespecificată altfel/PDDNOS. examen psihic. autistii sunt clasificati in “low-functioning” (“triada Wing”. 44 . Uneori. “Spectrul autist” (numit si “continuum autist”) se refera la conceptia ca tulburarile autiste nu s-ar deosebi calitativ. Sindromul Asperger. Tulburarea dezintegrativă a copilăriei şi Tulburarea pervazivă de dezvoltare. si nu se remit niciodata.patogeneza. in Austria. fenotipul autist mai larg.

O lipsa a dezvoltarii relatiilor interumane e frecvent prezenta si poate rezulta din dezinteresul total in socializare sau din absenta deprinderilor nesesare socializarii. In ceea ce priveste interactiune sociala clinicianul trebuie sa evalueze folosirea comportamentului non-verbal in interactiunea cu altii. comunicarii. Tulburările din spectrul autismului trebuie diagnosticate de către echipe multidisciplinare (psihiatru. Etiologie Nu s-au descoperit încă factorii biologici specifici care ar provoca apariţia autismului. usoare. psiholog clinician. Aceste anomalii trebuie sa fie prezente inaintea varstei de trei ani. gesturilor sau alte comportamente non-verbale in interactiune cu alti oameni. Multi autisti nu-si impartasesc entuziasmul. interviuri. dar de obicei nu compenseaza lipsa limbajului prin forme alternative de comunicare. Allen. funcţionale sau chimice. marcate sau oriunde intre. interese si activitati stereotipe.1988). interesele sau realizarile cu altii. Cei care dezvolta limbaj prezinta ciudatenii ca de exemplu ecolalia (imitarea imediata sau intarziata a frazelor auzite sau repetitia unor cuvinte sau fraze care nu au o functie comunicativa. Ii pot conduce pe altii de mana spre lucrurile dorite. deşi cercetările din ultimii ani au relevat existenţa anomaliilor şi disfunctionalităţilor în diverse regiuni şi sisteme ale creierului. diferenţe structurale. expresiei faciale. scale de observaţie. comportamente si interese restrictive sau stereotipe. Evaluarea presupune aprecierea comportamentului si cognitiei individului in cele trei arii de interes. Pot exista deficiente in folosirea contactului vizual. pediatru. Autismul infantil este de departe cea mai cunoscuta tulburare pervaziva de dezvoltare. A doua mare arie evaluata de clinician e comunicarea. logoped. Aproximativ 70% dintre copiii afectati au grade diferite de retard psihic. Tipic prezinta o lipsa a 45 . de exemplu folosirea gesturilor. dar le lipsesc deprinderile necesare pentru a initia sau sustine o conversatie sociala. asistent social) care să utilizeze instrumente validate de diagnostic: chestionare.Tulburarile de dezvoltare pervaziva sunt caracterizate prin deteriorare severa si pervaziva in diverse domenii de dezvoltare: aptitudinile de interactiune sociala reciproca. Deteriorarile calitative care definesc aceste conditii sunt clar deviante in raport cu nivelul de dezvoltare sau varsta mentala a individului. profesor de educaţie specială. aptitudinile de comunicare sau prezenta unui comportament. Unii achizitioneaza o cantitate insemnata de cuvinte. Tablou clinic Criteriile de diagnostic DSM-IV/ICD 10. Tipic prezinta o intarziere sau o lipsa de dezvoltare a limbajului. aceasta fiind cea mai comuna comorbiditate. Presupune o alterare marcata si persistenta in timp a interactiunii sociale. Tulburarile in oricare din aceste domenii pot fi subclinice.

leganat. Aceste persoane pot prezenta atasamente anormale fata de diferite obiecte (de exemplu o lingura de lemn) si/sau preocupari fata de obiecte sau parti parti din obiecte (fascinatie pentru clante). Se creeaza situatii sociale “tintite”. in functie de nivelul de dezvoltare si de capacitatea de exprimare lingvistica a copilului. in care probabilitatea aparitiei unui anumit comportament este mare. repetitiv. scuturarea bratelor si alte manierisme. interactiunile sunt mai putin structurate. dar putine din aceste sunt considerate “gold standards”. Durata unei examinari este de aproximativ 20 minute. Instrumente frecvente utilizate: 1. Copilul poate deveni foarte suparat daca apare o schimbare brusca in activitatea cotidiana. Persoanele cu autism prezinta miscari repetitive ale corpului. Au fost construite numeroase scale observationale. Este un interviu standardizat semistructurat pentru persoanele care ingrijesc copiii si adultii cu autism. Activitatile sunt structurate ca materiale. ca aliniera obiectelor. Unii autisti arata o preocupare pentru unul sau mai multe comportamente repetitive. miscari ale degetelor si mainilor. Intregul interviu dureaza aproximativ 90 minute. Interviul pentru diagnosticul autismului (Autism Diagnostic Interview/ADI) poate stabili prezenta autismului la copiii în vârsta de peste 2 ani. Scala de diagnostic şi observare a autismului (Autism Diagnostic Observation Scales/ADOS) este un instrument semistructurat de observare. caracterizat de comportamente repetitive si atasament fata de rutina. colectionarea de obiecte inutile sau au un interes neobisnuit pentru anumite obiecte. posturi ale corpului. Ei au de obicei un repertoriu de interese si activitati relativ limitat. dar nu se limiteaza la ele. Exista 4 module. numite frecvent “stereotipii” sau comportamente “autostimulatoare”. interactiunii sociale sau jocului imaginativ la copil si adolescent. de exemplu trenuri sau lifturi. acesta tinde sa fie solitar. iar cand deprinderile jocului sunt prezente. Acestea includ. Aptitudinile verbal expresive trebuie sa fie la un nivel de cel putin 3 ani pentru ca un clinician pregatit in acest instrument sa poata evalua comportamentul 46 .spontaneitatii in joc sau un deficit al jocului imititativ. El consta intr-un algoritm de diagnostic schitand criteriile din DSM-IV sau ICD-10 si furnizeaza o structura pentru intrebari si interpretarea raspunsurilor 2. A treia arie e reprezentata de modelele comportamentale. interesele si activitatile individului autist. pentru analiza comunicarii. daca sunt pusi sa stea in alte banci la scoala sau daca o piesa de mobilier e mutata.

. Stabilirea altor factori psihosociali relevanti Terapie Obiectivele tratamentului sunt facilitarea dezvoltarii sociale si a limbajului. sa se joace cu jucarii sau sa poarte o conversatie. Printre cele mai cunoscute programe de interventie care tintesc ameliorarea sau rezolvarea dificultăţilor sociale.Analiza comportamentală aplicată . Identificarea conditiilor medicale 6. agresivitatea sau hiperactivitatea).social si functionalitatea copilului. de limbaj sau comunicare şi comportamentale sunt: . Stabilirea problemelor specifice ale aptitudinilor sociale.Treatment and Education of Autistic and Communication Handicapped Children (TEACCH) A fost elaborat in 1980 de Schopler si colaboratorii sai care au implicat parintii ca si co-terapeuti in programele educationale. adaptarea la schimbare. comunicare 5. DeVellis & Daly (1980) si consistenta interna a scalei pare a fi adecvata pentru a fi considerata o masura valida. diminuarea problemelor comportamentale (comportamentul ritualic. de obicei unu la unu pentru minim 20 ore pe saptamana si un training parental pantru ca parintii sa poata oferi interventie aditionala. sa demonstreze cum se face un anumit lucru.varsta mentala . Determinarea nivelului cognitiv (nonverbal si verbal) 2. Reichler. Stabilirea corespondentei comportamentale cu: . consilierea familiei. ascultare. sa spuna o poveste.varsta cronologica . Cele trei componente principale sunt utilizarea sistematica a tehnicilor comportamentale. comunicare verbala. relatia cu alti oameni.Applied Behavioral Analysis (ABA) A fost dezvoltata de Lovaas si implica un stimul (o sarcina care necesita raspuns) si o intarire pozitiva de fiecare data cand copilul raspunde corect. Se urmareste ajutarea parintilor in sustinerea interventiilor efectuate de specialisti si in monitorizarea activitatilor de stimulare la domiciliu. Scala de evaluare a autismului infantil (Childhood Autism Rating Scale/ CARS) evalueaza miscarile corpului. Etape de diagnostic 1. 3.varsta limbajului 4. in identificarea dificultatilor comportamentale ale copilului si in elaborarea obiectivelor 47 . joc. A fost dezvoltata de Schopler. Programul pune pe primul plan educatia si nu psihoterapia. dezvoltarea unor aptitudini pentru functionarea independenta. presupune o instruire intensiva cu un specialist. Determinarea abilitatii de utilizare a limbajului 3. Acesta trebuie sa ceara ajutor.

frecvent care nu implica un nivel ridicat de inteligenta sociala. cu suport din partea familiei sau serviciilor de asistenta sociala. in special tulburari depresive si vor avea nevoie de ajutor specializat pentru acestea. Tinta este de a incuraja copilul sa initieze dialogul si poate sa foloseasca propozitii in imagini pentru a face comentarii sau a cere ceva. Nu sunt protejati pentru dezvoltarea altor tulburari psihice. Conduitele educative sunt invatate de catre parinti dupa o observare prealabila a celor specializati. mai ales daca beneficiaza de suport educational difentiat. autonomia. Dupa o perioada de antrenament parintii sunt implicati in munca de echipa fiind asistati si apoi evaluati. Unii adulti ajung sa traiasca independent. dar pot dispune de programe speciale pentru timpul liber. Totusi ele nu trebuie tratate in mod diferit sau ca o populatie care nu este capabila sa atinga 48 . sociabilitatea. astfel ca tulburarea este mult mai greu de identificat decat in copilarie. Pe masura ce copilul creste incepe sa inteleaga si sa foloseasca un comportament social mai adecvat si prezinta o imbunatatire a abilitatilor sale sociale. Altii pot locui singuri. o profesie. Se fixeaza in scris obiectivele pe termen scurt. motricitatea generala. Detectarea precoce a tulburarilor pervazive de dezvoltare Instrumente de screening recomandate in protocoalele internationale: CHAT. Este de remarcat ca cei care evolueaza bine sunt adesea supusi unui stres imens pentru a se mentine “conformi” si vor continua sa aiba nevoie de suport si ajutor in dezvoltarea strategiilor de coping. . performantele cognitive. Interventia personalizata presupune stabilirea prioritatilor impreuna cu parintii in diferite domenii. comportamentul. coordonarea oculo-manuala. dar studiile pe termen lung au raportat ca majoritatea vor continua sa prezinte caracteristici ale spectrului autist de-a lungul intregii vieti. Activitatile propuse vizeaza imitatia. MCHAT. Evolutie Exista afirmatii conform carora unii dintre copiii cu diagnostic de autism recupereaza retardul in achizitii si ca pe parcurs tulburarea nu mai este evidenta. Copilul trebuie sa ofere o pictura in schimbul a ceea ce doreste. Drepturile persoanelor cu autism Persoanele cu autism sufera de o tulburare cronica si constituie un grup vulnerabil aparte chiar printre cei cu alte disabilitati din cauza nevoilor lor speciale. pot avea un partener de viata. perceptia.pedagogice sau comportamentale. mediu si lung. joburi limitate. competenta verbala. Multi vor continua sa locuiasca cu familia sau in locuinte protejate si vor atinge un nivel elementar de educatie. Autism Spectrum Screening Questionairre. copii.ASSQ.Picture Exchange Communication Sistem (PECS) A fost dezvoltat in SUA de Bond si Frost (1994). semiindependent. motricitatea fina. Acest progres continua pe parcursul vietii adulte.

Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială.ki.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului.. Principalele tehnici de interventie validate stiintific 21. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru.ro www.org www.aacap.Ed. Tabla de materii 49 . autodeterminarea si demnitatea. internare aflata pe sectie cu diagnostic principal sindrom asperger. Semne precoce si instrumente de screening Capitolul 7. 6. Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 autism clasic si sindromul Asperger 19.se www.autismtransilvania.ASCR. Cluj-Napoca.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .obiective ca independenta. Informatii www. anamneza.Medicală universitară Cluj-Napoca.Clinical descriptions and diagnostic guidelines. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 17.Bucuresti.All Educational. Schizofrenia la copii si adolescenti.psych. Ed.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”.org http://iacapap.WHO. sublinierea particularitatilor. Caz clinic .Lupu V.autismromania. 5. Metode de interventie multidisciplinara 20. Au aceleasi valori umane ca noi toti si aceleasi drepturi. Clasificarea tulburarilor de spectru autist 18.Cluj-Napoca. 4.ro Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referate cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal autism clasic fara retard psihic asociat si un caz cu retard psihic mediu/sever. Particularitatile tulburarilor afective la copii si adolescenti. 2. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). Drepturi stabilite cu ocazia celui de al VIII-lea congres Autisme-Europe (2007). Casa Cărţii de Ştiinţă.Bucureşti. discutia comuna a cazului.

7.1.Schizofrenia la copii si adolescenti 7.2. Tulburarile afective la copii si adolescenti Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia, criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale, inclusiv cele legate de suportul social si reintegrarea sociala − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza, − Facultativ: protocoale de abordare terapeutica o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica, anamneza, examen psihic, referat teoretic, participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential 7.1. Schizofrenia Definitie Schizofrenia reuneşte toate stările mintale patologice cu caracter evolutiv, care grupează un ansamblu de simptome asociate, dominate de discordanţă ideo-afectivă, incoerenţa proceselor de gândire, ambivalenţă, halucinaţii, idei delirante, cu evoluţie spre disociaţie psihică, cu o gravă dezorganizare a personalităţii şi deficit de integrare în ambianţă (M.Lăzărescu, 1993). Abordarea teoriilor privind mecanismele etiopatogenice si clasificarea tablourilor clinice ale lui Bleuler, K.Schneider, H.Ey, Crow, Jens. Etiologie Sisteme si mecanisme neurobiologice implicate in aparitia simptomatologiei: teorii legate de structuri si functii cerebrale si ipotezele legate de neuromediatori. Tablou clinic În conformitate cu sistemele de clasificare actuale (DSM IV şi ICD 10), criteriile de diagnostic în copilărie sunt aceleaşi ca pentru vârsta adultului. Particularităţile vârstei mici fac însă ca, multe din tablourile psihotice să nu satisfacă aceste criterii de diagnostic, deşi în timp, aceiaşi pacienţi dezvoltă tablouri tipice de schizofrenie, progresiv cu maturizarea lor. Schizofrenia cu debut precoce este o formă severă, asociată cu o dezvoltare cognitivă fărâmiţată, la fel şi dezvoltarea lingvistică şi socială, apărută cu mult înainte de conturarea tabloului clinic cu simptome psihotice (J. Rappot, 1998). La adolescenti intalnim frecvent schizofrenia hebefrenica si schizofrenia simpla. Evoluţie. 50

Cele mai corecte previziuni asupra evoluţiei nefavorabile a schizofreniei par a fi date de criteriile de diagnostic utilizate de DSM IV, deşi nu în totalitate, pentru că acestea stipulează faptul că sindromul trebuie să fie prezent timp de 6 luni înainte de a putea pune diagnosticul. Evaluarea funcţiilor cognitive, arată că recăderile sunt dese în primii ani de boală. Evoluţia bolii are ca şi caracteristică definitorie tendinţa fie spre desfăşurare continuă şi progresivă, fie spre exacerbări urmate de perioade variabile de atenuare sau dispariţie a fenomenelor psihopatologice, fie regresie, deteriorare tipică a personalităţii sau raportului bolnavului cu realitatea, reversibilitatea (totală sau parţială) fiind posibilă doar în condiţii afective şi sociale deosebite. Evoluţia clasică este cea cu perioade de exacerbare alternativ cu perioade de remisie relativă., diferenţa dintre schizofrenie şi alte psihoze fiind lipsa de revenire la nivelul iniţial al funcţiilor psihice după fiecare recădere. Evoluţia schizofreniei poate fi continua, ondulantă şi atipică. Caz clinic - internare aflata pe sectie cu diagnostic principal schizofrenie; anamneza, examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru; discutia comuna a cazului, sublinierea particularitatilor Informatii www.psych.org www.aacap.org http://iacapap.ki.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte:
1. 2. 3. 4. Clasificarea ICD a formelor de schizofrenie Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 Simptome pozitive si negative Particularitatile schizofreniei la adolescenti

7.2. Tulburarea depresiva Tabla de materii 7.2.1. Tulburarea depresiva la copii si adolescenti 7.2.2. Clasificarea tulburarii depresive si a tulburarii bipolare 7.2.3. Medicatia antidepresiva la copil si adolescent 7.2.4. Principiile psihoterapiei cognitiv comportamentale in tulburarile afective la adolescenti 7.2.5. Suicidul. Interventia in criza

51

Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia, criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale, abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica, anamneza, examen psihic, referat teoretic, participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential Definitie Tulburarile de tip depresiv sunt cauza numarul unu in lume privind suferinta emotionala si cauza numarul patru de handicap si dizabilitate sociala (OMS, 2000). De asemenea tulburarile de tip depresiv sunt cauza principala pentru suicid. Tinand cont ca prevalenta pe parcursul vietii a acestor tulburari in populatie ajunge pana la 15-20%, costurile de tratament si recuperare suportate sunt uriase. Prevalenţa depresiei la copil este de 6% în zona geografică a ţării noastre cu o rată a suicidului de 104 la 100 000 subiecţi cu vârsta între 15-19 ani în România (Wasserman D. si colab., 2005). Etiologie Studiile efectuate pana in prezent in domeniul etiopatogeniei depresiei nu au evidentiat un mecanism bine definit, insa este acceptata ideea implicarii monoaminelor (sistemul serotoninergic, sistemul noradrenergic si sistemul dopaminergic). Exista studii care sustin asocierea unor aspecte ale tabloului clinic cu nivelul scazut al diferitilor neurotransmitatori si descriu subtipuri clinice de depresie in functie de aceste nivele. Cercetatorii afirma ca deficitul de serotonina cauzeaza iritabilitate, modificari ale somnului si anxietatea asociata depresiei. Deficitul de serotonină de la nivelul fantei sinaptice este considerat un factor important în determinismul depresiei. Inhibiţia pompei de recaptare a serotoninei creşte cantitatea de serotonină. Restabilirea cantităţii de serotonină poate restabili un bun nivel afectiv. Disfuncţia serotoninică este legată de asemenea de tulburările de anxietate. Pe de alta parte, deficitul de noradrenalina poate cauza oboseala si tristetea din tabloul depresiei. Tablou clinic Depresia la adult a fost indelung studiata dar in momentul actual accentul este pus pe depresia la copil si adolescent, lucru 52

iritabilitate. Copilul trebuie sa stie ca riscul de suicid sau violenta va fi comunicat parintilor. evalueaza severitatea afectarii si masurile care sunt indicate (ex spitalizarea). Parintii primesc informatii despre planul de tratament. La scolar pot sa apara simptome psihosomatice. Este utila trasarea liniara a dispozitiei in timp pentru a ajuta copilul si parintii sa vizualizeze cursul temporal al dispozitiei. cea mai utilizata fiind Global Assessment of Functioning. 53 . intarziere in dezvoltare. in special in ceea ce priveste raportarea cazurilor de abuz. Medicul trebuie sa ceara acordul pentru comunicarea cu persoanele implicate in planul de tratament (personal medical. siguranta si obiectivele terapeutice. scadere in greutate. scaderea randamentului scolar. se descurajeaza usor. distantare fata de prieteni si familie. dureri abdominale. personalul de ingrijire. 2 Screeningul Chestionar de screening privind simptomatologia depresiva. Simptomatologia la adolescent se suprapune in mare parte criteriilor DSM IV SI ICD 10 pentru adult. scale de autoevaluare sau pentru parinti. diaree. cultura. Se pot utiliza scale standardizate si validate in functie de varsta. Functinarea globala se apreciaza pe diverse scale. in diferite state fiind reglementata juridic. profesori). Pasul nr. Se evalueaza relatiile intrafamiliale si conditiile de mediu sau viata (inclusiv gradul de educatie. refuzul alimentatiei. Se pot formula intrebari care sa vizeze itemii de diagnostic din DSM sau ICD. religia). sensibilizarea produsa de episodul depresiv pentru depresii ulterioare si alegerea tratamentului. Pasul nr. In final clinicianul. Este utila initierea jurnalului dispozitiei (notarea de la foarte vesel la foarte trist) cu evenimentele declansatoare si schema terapeutica concomitenta. varsaturi. Astfel la prescolar se intalneste mai frecvent interesul scazut pentru joc. Terapie Algoritm de abordare Pasul nr. 3 Evaluarea Daca screeningul indica prezenta simptomatologiei depresive medicul trebuie sa efectueze evaluarea tabloului clinic psihiatric sau somatic. costul developmental.indreptatit de aspectele clinice particulare. Interviul se realizeaza impreuna cu parintii in cazul copiilor mici si de preferat singur cu adolescentul. Particularitatile neurodezvoltarii la copil isi pun amprenta asupra tabloului clinic al depresiei la aceste varste. profesori. alti profesionisti din domeniul medical. apatie. impreuna cu copilul si parintii. Se aplica un examen complet psihiatric incercand sa obtinem increderea copilului si complianta acestuia. 1 Confidentialitatea Clinicianul trebuie sa asigure confidentialitatea relatiei cu copilul/adolescentul chiar daca colaboreaza cu parintii. interes pentru moarte. pericolul suicidului. parinti. conditiile comorbide si triggerii depresiei. Confidentialitatea si limitele ei se stabilesc la primul contact.

Depinde de severitatea simptomelor. Pasul nr. Suportul si managemnetul cazului pot fi suficiente la copii cu episod depresiv usor. istoricul familial. episod depresiv cronic sau recurent. 7 Fiecare faza a terapiei include psihoeducatie. se apreciaza factorii de risc si cei de protectie. 8 Educatia. afectarea importanta a functionarii. Se identifica ideatia de homicid. 6 Tratamentul include o faza acuta si una cronica. antisociale care cresc nivelul de stres. Se asigura un mediu securizant prin limitarea accesului la diversi agenti care pot fi utilizati pentru autoagresare (arme de foc.Gradul restrictiv este dat de nivelul de functionare si siguranta pentru el si cei din jur. unii copii pot necesita o faza de mentinere Alegerea terapiei se face in functie de varsta copilului. Se face diagnosticul diferential cu alt tip de patologia care implica autoagresiunea. simptome psihotice. agitatie. Medicatie: SSRIs • Zoloft® (sertraline) • Prozac® (fluoxetine) 54 . severitatea simptomelor. egalii. Pasul nr. simptome psihotice. Acestea pot conduce rejectie si la aderarea de grupuri cu comportamente deviante. Se creaza un cerc vicios cu accentuarea simptomatologiei depresive. Aproximativ 1/3 din adolescentii cu ideatie suicidara au avut ideatie de homicid cu o saptamana inainte. 9 La cei care nu raspund masurilor anterioare se indica o forma de psihoterapie sau medicatie Indicatii: episod depresiv mediu si sever. Pasul nr. agitatie. 5 Evaluarea trebuie sa cuprinda identificarea evenimentelor negative trecute si prezente. existenta suportului familial. suport si implicarea familiei si a scolii. profesorii. prezenta ideatiei suicidare. etc) si asigurarea unei supravegheri permanente. dependenta de droguri. prezenta comorbiditatilor. ideatie suicidara. dezvoltarea cognitiva. Simptomatologia depresiva survine frecvent in contextul conflictelor cu parintii. adesea aceste cognitii regasindu-se impreuna cu cele de suicid. cronicitatea. psihopatologia parintilor si conditiile din mediul extern. Se identifica intensitatea ideatiei suicidare prezente si momentul de intensitate maxima din cadrul episodului actual si cel din intreaga evolutie. medicamente. antecedentele heredocolaterale psihiatrice. disponibilitatea si expertiza in farmacologie/psihoterapie. cu afectare functionare moderata si fara comorbiditati Pasul nr. 4 Evaluarea include aprecierea riscului de pericol pentru pacient si cei din jur Se aplica diverse scale pentru evaluarea riscului de suicid. mediul de viata al copilului. Pasul nr. complianta la terapie a copilului si a parintilor. preferinta copilului sau a parintilor. Terapia cognitiv comportamentala este forma de psihoterapie cu cele mai bune evidente. mediul social si familial. Pasul nr.

• Seroxat® (paroxetine) • Celexa® (citalopram) • CipralexTM (escitalopram) • Fevarin® (fluvoxamine) Mecanism de acţiune: ISRS produc o hipersensibilizare a receptorilor serotoninei si blocheaza imediat pompa de recaptare a acesteia. voma). atacuri de panica. Albert Ellis în 1955. Terapia cognitiv-comportamentală cuprinde două forme principale: terapia raţional emotivă şi comportamentală (REBT) şi terapia cognitivă (TC) Terapia raţional-emotivă şi comportamentală (REBT) este prima formă de terapie cognitiv-comportamentală (TCC) şi a fost creată de Dr. sindromul parkinsonian usor. în timp ce credinţele iraţionale duc la consecinţe disfuncţionale. despre care au credinţe (i. Procedura de Psihoterapie Cognitiv-Comportamentală Intervenţia TC constă din 16 săptămâni de terapie controlată. crampe si diaree). Walen. oamenii experienţiază evenimente activatoare indezirabile. raţionale. Potrivit modelului REBT oamenii experienţiează evenimente activatoare indezirabile despre care au credinţe raţionale (CR) şi credinţe iraţionale (CI). REBT-ul este o teorie psihologică şi un tratament care constă din combinarea a 3 tipuri diferite de tehnici (cognitive.e. Credinţele raţionale duc la consecinţe funcţionale.stimularea receptorilor 5HT4 (stimularea la nivelul tubului digestiv: cresterea motricitatii intestinale. în care sunt incluse maximum 16 şedinţe cu o durată de aproximativ 50 de minute fiecare. pe care le puteţi folosi ca să vă simţiţi mai bine fizic şi emoţional şi ca să vă angajaţi în comportamente mai sănătoase. Substratul anatomic al efectului antidepresiv: proiectiile neuronilor serotoninergici de la nivelul rafeului spre cortexul frontal. Aceste credinţe duc apoi la consecinţe emoţionale. cognitive şi comportamentale (Ellis. Potrivit modelului TC (foarte similar cu cel REBT). . 55 . comportamentale şi emoţionale). proiectia spre ganglionii bazali: akatisia. . gânduri) adaptative (ex. cu un impact pozitiv asupra răspunsurilor lor emoţionale. Clienţii care se angajează în terapie REBT sunt încurajaţi să îşi confrunte activ propriile credinţe iraţionale şi să asimileze credinţe raţionale mai eficiente şi mai adaptative. Terapia cognitivă (TC) este o formă de terapie cognitivcomportamentală (CBT) creată de dr. Aaron Beck în anii ‘60.stimularea receptorilor 5 HT2A (proiectia la nivelul sistemului imbic: anxietate. comportamentale şi cognitive. 1994. Astfel. funcţionale.. agitatie. miscarile distonice). et al. lentoarea psihomotorie. Efectele secundare al ISRS: . 1962. 1992).stimularea receptorilor 5HT3 (proiectia spre hipotalamus si trunchiul cerebral: greata.

nefolositoare. 2002). Astfel. iar 1 din 2 recidive survine in anul consecutiv primei tentative. disfuncţionale. Aceste credinţe duc apoi la consecinţe emoţionale. • Prima masura in managementul riscului suicidar este spitalizarea (faciliteaza supravegerea atenta si introducerea terapiei medicamentoase). Evoluţie clinică • Remisiune: ameliorarea severităţii simptomelor • Recidivă: simptomele reapar în timpul remisiunii parţiale sau integrale. 1 tentativa autolitica din 2 este o recidiva. cognitive şi comportamentale) pe care le puteţi folosi pentru a vă simţi mai bine fizic şi emoţional şi pentru a putea adopta comportamente mai sănătoase. dar înainte de recuperarea completă • Vindecare / recuperare: dispariţia completă a simptomelor după remisiunea acestora • Recurenţă: un nou episod depresiv Managementul riscului suicidar Gestul suicidar reflecta o situatie de criza. folositoare) sau dezadaptative (ex. în timp ce credinţele dezadaptative duc la credinţe disfuncţionale. Clienţii care se angajează în terapia cognitivă sunt încurajaţi să-şi modifice activ credinţele dezadaptative şi să asimileze credinţe mai eficiente. nesănătoase). Pfeffer. comportamentale şi cognitive. Credinţele adaptative duc la consecinţe funcţionale. cognitive şi comportamentale. Se concepe “contractul de siguranta” care presupune asigurarea ca pacientul nu isi va face rau pana la urmatoarea sedinta Obiectivele interventiei in criza n Evaluarea globala a situatiei de criza n Flexibilitatea echipei terapeutice (adaptarea la nevoile pacientului) n Tratarea individului si nu a bolii n Alianta terapeutica n Utilizarea resurselor pacientului si ale contextului Episodul maniacal 56 • . adaptative şi raţionale. care ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra răspunsurilor lor emoţionale. TC este. 2003. mai ridicat decat in orice alt tip de psihopatologie (Beautrais. o teorie psihologică şi o abordare terapeutică care se bazează pe combinarea a trei tipuri diferite de tehnici (de exemplu. iraţionale. Tentativa autolitica in antecedente este factorul de risc cel mai semnificativ si singurul cu valoare predictiva reala.sănătoase. ca şi REBT.

energie si volum crescut al activitatii. Exista polipragmazie dezordonata. elevatie usoara. vorbim de episod maniacal unic. autoapreciere exagerata. coprolalie. ajungând pâna la delir persecutor. glume necontrolate. În tulburarea afectiva bipolara incidenta pe sexe este egala. La vârste mici exista. sociabilitate si comunicare verbala crescute. hiperacuzie subiectiva. exista vulnerabilitate la boala conditionata genetic. Tinuta este extravaganta. Mania cu simptome psihotice este o forma severa de boala. halucinatii. grandoare. logoree. hipervigila. logoree. logoree. anamneza.org www. insomnii. discutia comuna a cazului. sau. prin: hiperkinezie pe spatiu larg. în medie 6 luni. 57 .aacap.psych. este declansat de anumite evenimente stressante de viata (neesentiale pentru diagnostic). Mania fara simptome psihotice se caracterizeaza printr-o dispozitie care poate varia de la jovialitate nepasatoare la o stare de excitatie aproape incontrolabila. preocupare pentru detaliile fine ale materialelor. cu o simptomatologie caracteristica. lipsesc convenientele. Durata episodului. de identitate sau de rol. Fiecare episod maniacal dureaza. vindecarea fiind completa între episoade. pacientii devenind uneori iritabili si suspiciosi. cresterea volumului si vitezei activitatii fizice si mentale.Episodul maniacal îmbraca trei grade de severitate. Pot apare tulburari perceptive. fuga de idei. Ca si entitate clinica. reducerea nevoii de somn. cu posibila crestere a suspiciozitatii si iritabilitatii. evoluând cu delir expansiv. Cluj-Napoca. conform ICD-10 trebuie sa fie de cel putin o saptamâna. sublinierea particularitatilor Informatii www. atentie hipotenace. fara a afecta grav capacitatea generala de efort. de tulburare bipolara. insomnii.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1.org http://iacapap.internare aflata pe sectie cu diagnostic principal tulburare depresiva si tulburare bipolara. aparent fara semnificatie. daca au existat episoade afective anterioare. însotita de hiperactivitate. de grandoare sau religios. Casa Cărţii de Ştiinţă. Caz clinic . dispozitie elevata.ki. optimism excesiv. iritabilitate.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. lipsa de rusine. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru. glumele nepotrivite. cum ar fi aprecierea culorilor ca fiind extrem de vii. adesea. iar intensitatea suficient de mare pentru a întrerupe munca si activitatile sociale. aceeasi maniera de intrare în puseu. o anume personalitate premorbida cu oscilatii afective nemotivate în timp. inhibitii sociale scazute. dezinteres fata de scoala Hipomania este un grad usor de manie.

All Educational. posibilitati de diagnostic si interventie precoce − Facultativ: teorii etiologice si abordari terapeutice specifice o Ce trebuie sa faceti − Observatia clinica.Bucuresti. examen psihic. referat teoretic. 5. abordarea multidisciplinara − Util: mecanisme neurobiologice implicate in patogeneza.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului . ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). 2.Bucureşti. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 1.WHO. criterii de diagnostic standardizate international − Important: principii terapeutice actuale. Ed. 4.2. 3. Clasificarea tulburarii depresive si bipolare Criterii de diagnostic DSM IV TR si ICD 10 Particularitati ale tabloului clinic la adolescenti Medicatia antidepresiva si timostabilizatoare la adolescenti Principiile psihoterapiei cognitiv comportamentale la adolescenti Capitolul 8.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială.Lupu V.Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania.Clinical descriptions and diagnostic guidelines.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 . 4.ASCR. 5. anamneza. 6.Abuzul sexual asupra copiilor si adolescentilor Obiective educationale o Ce trebuie sa stiti − Esential: definitia.Cluj-Napoca..Ed.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. participare la discutia de grup privind diagnosticul diferential 58 .Medicală universitară Cluj-Napoca.

Abuzul emotional: ostilitatea. Neglijarea: lipsa unui ajutor fizic si medical. 3. Copilul poate relata mamei abuzul si sa fie adus la medic într-un timp scurt de la comiterea lui. buze. alte simptome vaginale inexplicabile.loviri la cap. retard psihosomatic si în consecinta ramânerea la o statura scunda (nanism). la fete si la baieti Tabloul clinic Definitia legala a abuzului sexual include: molestarea copilului. . contuzii. sau datorita prezentei în spital pentru alte afectiuni. Clasificarea abuzului Tipurile de maltratare includ: 1. incestul si violul.Definirea abuzului asupra copilului Termenul de abuz se poate defini din mai multe puncte de vedere: .din punct de vedere juridic. îi afecteaza sanatatea fizico-psihica cu consecinte negative temporare sau definitive. Pot apare sângerari vaginale prepubertare. gât. Contuziile importante pot sa nu apara imediat dupa agresiune si în consecinta reexaminarea în urmatoarele 24 de ore va fi foarte importanta. Trebuie urmarite contuziile. nonpenetrativ. abuzul este definit ca: încalcare a legalitatii. Abuzul sexual: penetrativ. fapta ilegala. lipsa atentiei. extrafamilial. a stimularii. dar de foarte multe ori este posibil ca acesta sa nu fie crezut de mama sau ajunge sa povesteasca medicului cele întâmplate mult mai târziu. a afectivitatii. intrafamilial. infectii recurente ale tractului urinar. cazurile de abandon. Tabloul clinic al abuzului sexual este complex si medicul trebuie sa realizeze un examen clinic si paraclinic atent pentru a putea pune un diagnostic corect. abuzul este încalcarea normelor legale care apara relatiile sociale ce asigura o buna si normala crestere si dezvoltare psiho-fizico-sociala a copilului. enurezisul sau encoprezisul. 2. fracturi. arsuri si opariri. în special în zonele unde apar de obicei dupa un abuz violent sau viol: în jurul gurii (adesea pentru a împiedeca copilul sa plânga). O evaluare a maturitatii sexuale (Tanner) si istoricul menstruatiei pot ajuta la determinarea unei posibile sarcini. 4. abuzul este o actiune sau inactiune.în sens general. care fiind orientata asupra copilului. etc. Abuzul fizic: vatamare intentionala . O examinare atenta trebuie 59 . Victimele abuzului sexual sunt aduse de obicei în camera de urgenta într-un stress acut. . accidental. cerinte improprii.din punct de vedere medical. a unei supravegheri.

Se urmareste determinarea fosfatazei acide prostatice sau a glicoproteinei P30 din mostrele de sperma. dar ele vor confirma daca parintii sunt îngrijorati. sperma. uretra si rect poate fi de ajutor. Investigarea trebuie facuta cu copilul singur. vagin la fetele prepubere. canal anal sau rect în concordanta cu istoricul sau constatarile fizice). Cauza principala a bolilor venerice la copii este transmiterea pe cale sexuala de la adulti. Investigatii. Daca copilul nu este deranjat. poate fi suspectat incestul.teste screening pentru sifilis. dar daca copilul da semne de neliniste sau exista circumstante speciale cum ar fi instabilitatea sau vârsta foarte mica. sau frica copilului ca în momentul în care va vorbi îsi va pierde parintii. deoarece în cazul în care unul dintre membrii familiei a comis abuzul.examinarea unui preparat de secretie vaginala în solutie salina izotona pentru identificarea spermatozoizilor si a Chlamydiei. asistentii sociali pot participa la ancheta. . daca cineva i-a facut ceva sau l-a atins într-un mod care sa nu-i placa. Exista masuri care trebuie luate. se vor depista agresiunile fizice. parul (inclusiv cel prelevat din parul pubian) si fotografii. . Întrebarile pot contine secrete pe care copilul nu este în stare sa le spuna. santajul emotional. cervix la cele postpubere. Este nevoie pentru anumite mostre de o expertiza medico-legala care trebuie facuta în concordanta cu legile în vigoare si detaliile fiecarui caz. si este bine sa se ceara sfatul unui coleg mai în vârsta cu experienta în acest domeniu. Examinarea microscopica a probelor obtinute din gura. Evaluare În cazul abuzului sexual examinarile de laborator trebuie sa includa: . acolo unde este posibil. De exemplu. Aceste mostre pot fi de îmbracaminte si pot prezenta urme de sânge. despre persoana pe care copilul o agreeaza cel mai mult si pe cea pe care copilul nu o agreeaza.culturi pentru gonococ si Clamydia trachomatis din zone specifice (uretra. Dupa o serie de discutii despre lucrurile din casa. Alte tipuri de mostre folosite în expertiza medico-legala sunt unghiile. . copilului îi va fi teama sa vorbeasca de frica consecintelor. Investigarea unui abuz sexual trebuie facuta cu atentie (cu grija) daca suspiciunile nu sunt întemeiate. atunci trebuie implicat un specialist psihiatru. Investigatiile complete includ etape specializate si se fac 60 . etc. În cazul unei adolescente însarcinate care nu ofera date despre tatal copilului. se vor putea afla lucruri cum ar fi: cine îl culca. cine îi face baie. sau printr-o ancheta daca ele sunt întemeiate. secretie vaginala.facuta în zona perineala la fete si a organelor genitale si regiunii anale la baieti.teste de sarcina când evaluarea maturitatii sexuale o indica.

împreuna cu politia. trebuie protejat pâna când familia îi poate oferi din nou siguranta completa. Proportia celor care vor abuza la rândul lor este incerta. lipsa poftei de mâncare. inclusiv penetrarea. Tratament Un copil suspectat ca a fost abuzat sau neglijat trebuie de obicei sa fie spitalizat. tulburari de somatizare. care destrama familia. . . De obicei sunt înregistrate video. dar în special la baieti. Comportamente problema: autoagresiune. tulburari de somn. autorespect redus. Probleme relationale si sexuale: izolare sociala. cum ar fi în Anglia si în alte tari unde înregistrarile sunt admise ca probe în instanta.relatia cu cel care a abuzat (cum ar fi o persoana de încredere. un ordin judecatoresc sau al politiei se impune a fi obtinut. ei suferind o multime de consecinte negative care adesea dureaza multi ani. tulburari de stress posttraumatic. Trauma unui abuz poate duce la insomnii. dar cu siguranta exista. Incapacitatea de a învata Tulburari psihiatrice: tulburari de alimentare. Emotional. Factorii de agravare a impactului sexual includ: . Evolutie Rezultatele studiilor bazate pe probe clinice indica o lipsa a reintegrarii copiilor abuzati sexual. anxietate. dar el 61 .Comportamentele negative. victimele adesea se simt vinovate si responsabile de abuz. consum de droguri. de exemplu tatal). cosmaruri. facându-i-se un control amanuntit al leziunilor. prostitutie. în special daca ele l-au provocat. Exista simptome de stress posttraumatic cu idei referitoare la abuz si care pot duce la evitarea oamenilor si izolare. Efectele pe termen lung ale abuzului sexual asupra copilului: Probleme psihologice:depresie. vinovatie. neascultarea. În unele cazuri copilul nu necesita spitalizare.evenimentele ulterioare plecarii de la domiciliu. .durata abuzului. Pe masura ce cresc sunt predispusi la prostitutie. vagabondaj. Fetele sunt mult mai predispuse la automutilare.natura si severitatea abuzului. . Multi copii au un comportament sexual necorespunzator. alte suferinte somatice si un comportament autodistructiv. Pot fi folosite papusi pentru a-i aduce aminte copilului ce s-a întâmplat.gradul de constrângere si violenta folosita. promiscuitate sexuala. Baietii care au fost abuzati de homosexuali pot avea confuzii privind identitatea lor sexuala. agresivitatea si actiunile antisociale apar la ambele sexe victime ale unui abuz. revictimizare. Daca parintii refuza spitalizarea copilului. la arderea cu tigari. incluzând contactul sexual si dorinta de seductie fata de copiii straini.

Institutia de protectie a copilului se contactateaza telefonic imediat. cu leziuni minore. Cluj-Napoca. Terapia cognitiva abordeaza acest cerc vicios analizând gândurile.org www. Trebuie sa existe legaturi între institutiile de ocrotire. sublinierea particularitatilor Informatii www. pot fi supravegheati acasa. obsesii.tipuri de psihoterapii: Terapia comportamentala: este destinata sa trateze simptome precum fobii. tulburari de alimentatie si sexuale.trebuie internat în institutii care sa-l protejeze. Interventia în criza. Casa Cărţii de Ştiinţă.se Activitati (teme) obligatorii si facultative Activitate clinica Referat cu discutia colectiva ulterioara a materialului Bibliografia obligatorie si facultativã 1. Aici copilul-victima poate sa primeasca suport de la altii care au trait experiente asemanatoare. Aceasta ofera ajutor pe termen scurt pentru rezolvarea crizelor si restabilirea capacitatii de control a pacientului. Copiii peste sase ani. Psihoterapia de sustinere Psihoterapia pe termen lung Psihoterapia structurata a familiei. judecatori si consultantii legali. unde persoana care l-a traumatizat sa nu aiba acces. discutia comuna a cazului. Ideea fundamentala este aceea ca starea psihica si gândurile pot forma un cerc vicios. Terapia cognitiva. un reprezentant al institutiei de ocrotire implicata. anamneza. Terapia de grup. -Psihoterapie.psych. Psihiatrul are obligatia sa comunice parintilor cauza vatamarii si sa raporteze cazul forurilor competente.ki. Caz clinic . Întâlnirea cu copiii din grup timp mai îndelungat îl poate face pe acesta sa vorbeasca despre propriile sale emotii. rapoarte scrise sunt trimise regulat. Odata ce copilul este internat în spital. 62 . de autoacuzare. trebuie rezolvate problemele medicale si chirurgicale. Copiii trebuie examinati complet pâna la cel mult 12 ore de la raportarea abuzului.org http://iacapap.aacap.Iftene Felicia(1999):Psihiatria copilului şi adolescentului. anxietatea sau depresia usoara.internare aflata pe sectie cu diagnostic de abuz sexual. În cazul unui copil abuzat aceasta are ca scop eliberarea lui de vina. pentru a decide ce este mai bine pentru copil si sa stabileasca un proiect pe termen lung (Codul familiei). Terapia prin joc. Dupa cel putin o saptamâna evaluarile vor fi complete iar echipa se va întâlni cu psihiatrul si asistentul social care s-au ocupat de copil. examenul clinic si observatia clinica efectuate pe grupuri de lucru.

Condiţii pentru desfăşurarea corectă a psihoterapiei 9. Capitolul 9. Particularitatile psihoterapiei la copii si adolescenti 9.All Educational.8.Casificarea abuzului.Particularitatile psihoterapiei la adolescenti 9.6.Notiuni de psihanaliza copilului si adolescentului 9.Studiu de caz de interventie cognitiv-comportamentala la o adolescenta de 15 ani cu hidrofobie.7.3. 6.Noile tendinta in psihoterapia copilului si adolescentuluiPsihoterapiile de scurta durata de sorginte cognitivcomportamentala 9.Ed. 63 .Metode de interventie multimodala.Cluj-Napoca.Bucureşti. ♦ Obiective educationale ♦ Ce trebuie sa stiti -Psihoterapia copilului şi adolescentului a luat un mare avânt prin apariţia psihanalizei şi terapiei analitice.Clinical descriptions and diagnostic guidelines. ***(1998) :”Clasification of Mental and Behavioral Disorders(ICD-10). 2.***(2003):”DSM-IV-TR-2000 .2.Medicală universitară Cluj-Napoca.Manual de Diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale Ediţia a Patra revizuită”. care consideră că tulburările psihice au la bază mecanisme de natură inconştientă şi care pun accent pe realizarea “insight-ului” în ceea ce priveşte conflictele de natură inconştientă. Intrebari si teme recapitulative Intrebari cu raspunsuri redactionale scurte: 1.Lupu V.Alegerea formei adecvate de psihoterapie pentru copil sau adolescent 9.(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .Editura Asociatiei Psihiatrilor Liberi din Romania. Ed.4. există forme particulare cum sunt psihanaliza sugarului şi psihodrama psihanalitică.Bucuresti.Iftene Felicia(2003):Relaţia părinte –copil-educator din perspectivă psihiatrică şi psiho-socială.Dificultati intalnite in psihoterapia cu copiii si adolescentii 9. 5. ♦ Tabla de materii 9. În cadrul acestei direcţii psihoterapeutice.ASCR. 4..WHO.5.2. Noţiuni de psihoterapie la copii şi adolescenţi.1.Investigatii si evaluare in cazurile de abuz sexual 3.

. psihoterapia cognitiv-comportamentală) se realizează o focalizare clară a obiectivelor. Prin psihoterapiile de scurtă durată (hipnoza. ca substitut al asociaţilor libere utilizate la adulţi. stabilindu-se scopuri realiste pentru strategia terapeutică. arătând că rezultatele psihoterapiilor de factură cognitiv-comportamentală au fost superioare tehnicilor non-comportamentale. eşecul poate proveni din: (1) faptul că tânărul sau copilul este adus la psihoterapie. (2) compararea acuzelor actuale cu comportamente considerate normale pentru vârsta copilului. (3) evaluarea dacă tratamentul copilului trebuie iniţiat sau dacă sunt şanse ca problemele să se rezolve de la sine. -Linia principală de acţiune a psihoterapuetului la adolescent constă în promovarea în continuare a formării şi dezvoltării personalităţii. atât prin eliminarea stagnării. (5) alegerea celei mai bune tehnici pentru problemele prezentate de copil. educatori. cât şi prin sprijinirea maturizării. regresiei. la copii se utilizează desenul şi jocul. impactul mediului familial. nivelul de culturalitate. -Constrângerile legate de durata psihoterapiei. -Elementele ce influenţează puternic desfăşurarea corectă a psihoterapiei sunt: vârsta pacientului. prin observaţie directă). învăţători. rolul conflictelor de natură conştientă şi importanţa relaţiei terapeutice au determinat trecerea la terapiile de scurtă durată. direct de la copil. ♦ Ce trebuie sa faceti − Examenul psihic al copilului mic si sa stabiliti necesitatea aplicarii psihoterapiei − Examenul psihic al adolescentului si sa stabiliti necesitatea aplicarii psihoterapiei 64 . (3) nepotrivirea între expectanţele şi dorinţele terapeutului şi aparţinătorilor. (4) alegerea celui mai potrivit cadru terapeutic. -O metaanaliză efectuată pe 108 studii controlate a investigat tratamentele aplicate copiilor. (2) neconcordanţa între părerea aparţinătorului care-l aduce la psihoterapie şi părerea copilului/adolescentului. -În psihoterapia copilului şi adolescentului. psihoterapeutul bazându-se şi pe forţa curativă a familiei. precizia diagnosticului. nivelul său cognitiv.Ca particularitate. (4) eşecul terapeutului în a-şi adapta limbajul şi modul de a gândi tempoului şi intereselor copilului/adolescentului. -Evaluarea riguroasă a situaţiei copilului se face prin: (1) obţinerea unor informaţii despre copil din mai multe surse (părinţi.

65 .(2009):Introducere în hipnoterapia şi în psihoterapia cognitiv-comportamentală a copilului şi a adolescentului .Ed. adusă la psihoterapie împotriva voinţei ei? ♦ Ce trebuie sa revedeti (Cunostinte si abilitati clinice anterioare.ASCR.− Care sunt caracteristicile intervenţiei terapeutice în cazul unui băieţel de 5 ani şi 3 luni cu enurezis primar nocturn? − Cum credeţi că ar trebui abordată (în primele minute de contact cu terapeutul) o adolescentă cu probleme de comportament.Cluj-Napoca. necesare parcurgerii capitolului) − Psihologie medicala − Cursurile de Psihiatrie pediatrica Bibliografia obligatorie : Lupu V.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful