VAS/LE PREDA

TESTUL TEMATIC
DE
APERCEPTIE
(studiu
monografic)

FUNDAŢIA CULTURALA
FORUM
Cluj-Napoca- 1997
 CUPRINS
ISTORIC 5
MATERIALUL T-A.T.-ULL1 ŞI
MODUL DE EXAMINARE 13
FUNDAMENTAREA TEORETICA
A T.A.T.-ULUI 23
ANALIZA ŞI
INTERPRETAREA
POVESTIRILOR T.A.T.
DUPĂ H.A. MURRAY 29
Condiţii ale analizei şi
interpretării povestirilor
T.A.T. 29
Analiza conţinutului şi
analiza formei povestirilor
T.A.T. 31
5. ALTE INTERPRETĂRI ALE
T.A.T.-ULUI 43
5.1. Interpretarea T.A.T.-
ului după S. Tomkins 43
52. Interpretarea T.A.T.-
ului după B. Aron 43
Interpretarea T.A.T.-ului
după Z. Piotrowski 44
Interpretarea T.A.T.-ului
după L. Bellak 46
Interpretarea T.A.T.-ului
după D. Rapaport şi R.
Schafer 47
Interpretarea T.A.T.-ului în
concepţia lui R. Hoit 49
Interpretarea
psiholingvistică a T.A.T.-
ului 50
Interpretarea T.A.T.-ului
după A. Ombredane 51
Interpretarea T.A.T.-ului
după V. Shentoub 52
5.10. Sistemul de cotare
şi de interpretare a T.A.T.-
ului
' propus de J. Csirszka 57
DIRECŢII NOI ÎN
INTERPRETAREA T.A.T.-
ULUI 65
ANALIZA DE CAZURI 79
7.1. Analiza unor cazuri
prezentate in literatura
de specialitate 79
72. Analiza unor cazuri din
investigaţiile proprii 88
CAUT AŢI ŞI LIMITE ALE
T.A.T.-ULUI 107
ANEXE 115
BIBLIOGRAFIE 125
 Testul Tematic
de Apercepţie
(studiu
monografic/

1. ISTORIC
Testul tematic de
apercepţie (T.A.T.) este -
alături de testul Rorschach,
Szondi, arborelui, satului
ş.a. - una din tehnicile
proiective cu largă utilizare,
mai ales clinică. în cazul
testelor proiective, termenul te*t
trebuie luat în sensul său
mai general, pe care. îl are în
limba engleză, de proba
(examinare, tehnica de lucru) şi
nu în sens riguros psiho-
metric, deoarece
standardizarea şi etalonarea
nu se pretează întotdeauna
iar sensibilitatea, fidelitatea
şi validitatea lor sunt dificil de
estimat. Dar aceste probe aduc în
practica efectivă a
cunoaşterii personalităţii o
fineţe clinică menită să
compenseze redusa lor
rigoare statistică. Testele
proiective se disting de testele de
aptitudini în special prin
ambiguitatea materialului
prezentat subiectului şi prin
libertatea de răspuns care i se
lasă. Prin aceste două
caracteristici, tehnicile
proiective se situează în
liniile generale ale
psihologiei configuraţioniste
şi psihanalizei. Testele
proiective reprezintă unul
dintre instrumentele cele
mai preţioase ale metodei
clinice îri psihologie şi una
din aplicaţiile practice cele
mai fecunde ale psihologiei
dinamice, ale teoriei psihodinamice
a personalităţii.
Prima formă a
Testului tematic de
apercepţie („Thematic
Apperception Test") a fost
elaborată în 1935 de H.A.
Murray şi D.C. Morgan, care
au utilizat — alături de alte
teste — imagini cu scene
umane, pe baza cărora
subiecţii realizau povestiri,
ca instrument de studiu
clinic şi experimental al
personalităţii normale. Spre
deosebire de alte
teste,proiective, T.A.T.-ul nu
a fost conceput iniţial ca
instrument de reliefare a
manifestărilor patologice
ale personalităţii.
Elaborarea povestirilor pe
baza unor imagini a servit iniţial
psihologilor pentru studiul
imaginaţiei. Primul care
utilizează acest gen de
studiere a imaginaţiei a fost
F. Galton (1880). Apoi, în
1907, Brittain a publicat o
probă pentru studierea
imaginaţiei, care — prin
materialul utilizat —
anticipa T.A.T.-ul: un număr
de 9 imagini erau
prezentate
adolescenţilor, care Testul Tematic
trebuiau să povestească
istorioarele sugerate de de Apercepţie (studiu
acestea. în 1908, Libby
foloseşte aceeaşi metodă la monografic)
şcolari. In 1925, la al IX-lea conversaţii improvizate,
Congres internaţional de chestionare, testul
psihanaliză, H. Clark Rorschach, testul
prezintă o variantă a Rosenzweig, probe vizând
metodei, în care se cere nivelul de aspiraţie,
subiectului să se imagineze interacţiunea socială,
copil şi să redea subiectele aprecierea estetică,
şi atitudinea acestuia. interesele etc. Prelucrarea
Tehnica lui Brittain a şi generalizarea datelor individuale
fost reluată în 1932 de M. a permis elaborarea a 3 liste de
Schwartz (Detroit), care variabile fundamentale ale
imaginează un test personalităţii, utilizate de
asemănător pentru H.A. Murray în interpretarea
expertiza delincvenţilor istorioarelor obţinute prin
minori. Este vorba de T.A.T.
„Testul situaţiei sociale în în 1943, H.A. Murray
imagini" („The Social Situation publică forma definitivă a
Picture Test"), format din 8 imagini T.A.T.-ului (a treia formă) şi
cu copii, în care erau prezentate manualul de aplicare a
situaţiile cele mai frecvente acestui test proiectiv,
întâlnite în povestirile utilizat şi astăzi.
prealabile ale delincvenţilor. Denumirea de metode
Subiectul trebuia să descrie proiective — dată aproximativ
ce gândeşte copilul prezentat în în acelaşi timp de L.K. Frank
imagine. şi H.A. Murray — este
Deşi, ca şi pentru rezultatul unei analogii cu un
probele precursoare fenomen observat de S. Freud. Prin
apariţiei testului Rorschach proiecţie, Freud
(1920), interpretarea era desemnează o acţiune
centrată la început asupra psihică din paranoia, care
imaginaţiei, şi numai mai constă în expulzarea din
târziu asupra unor trăsături conştiinţă a sentimentelor
ale personalităţii. blamabile, criticabile, pentru a le
Constatându-se că atribui altora. Ar fi vorba, după
elaborarea povestirilor pe părerea lui S. Freud, de un
baza imaginilor este o mecanism de apărare al
situaţie-test care dă •paranoicilor, care constă în a
numeroase informaţi: atribui altor persoane ideile,
asupra personalităţii intenţiile proprii, pe care eul
normale şi mai ales asupra nu le poate accepta, cu alte
manifestărilor patologice ale cuvinte, ideile a căror
personalităţii, s-a trecut la existenţă o persoană nu o
perfecţionarea succesivă a admite în mod conştient,
acestei metode. Astfel, în sau ideile care-i produc o
1938, Murray integrează anumită anxietate.
rezultatele obţinute în urma în acest sens, testele
aplicării T.A.T.-ului şi a altor proiective ar favoriza „des-
probe, în doctrina sa despre cărcarea", prin materialul
personalitate, expusă în prezentat subiectului, a tot
lucrarea „Explorări în ceea ce acesta refuză să fie,
personalitate" a ceea ce simte în el ca fiind
(„Explorations in puncte vulnerabile.
Personality"), elaborată de Ulterior, Freud şi alţi autori
pe principii psihanalitice. constată că fenomenul de
H.A. Murray, medic şi proiecţie apare nu numai
biochimist, a descoperit ca mecanism de
perspectiva psihanalitică autoapărare şi nu apare
graţie lui C. Jung şi F. numai la paranoici, ci are un
Alexander. . ■ -tul său caracter mai general.
poartă pecetea acestei în ultimul capitol din
duble formaţii, căutând să „Psihopatologia vieţii
realizeze o experimentare cotidiene", S. Freud arată că
provocată a inconştientului. proiecţia constă şi în
simpla necunoaştere (şi nu
Ca director al Clinicii numai expulzare) de către
psihologice Harvard, H.A. subiect a dorinţelor şi
Murray organizează, emoţiilor pe care nu le
împreună cu colaboratorii acceptă ca fiind ale sale, de
săi, o amplă cercetare care el este parţial
destinată să valideze un inconştient şi pe care el le
inventar exhaustiv al atribuie realităţilor
variabilelor personalităţii şi exterioare. Freud spune:
să furnizeze, astfel, o bază „Eu cred într-adevăr că, în
ştiinţifică interpretării bună parte, concepţia
T.A.T.-ului. Subiecţii mitologică a lumii... nu este
voluntari (studenţi) s-au altceva decât o psihologie
supus timp de mai multe luni la (citeşte: conţinuturi psihice
circa 20 de tehnici de — n.n.) proiectată în lumea
investigaţie psihologică, exterioară...". Acest text
administrate şi interpretate indică filiaţia celor două
de diferiţi examinatori: sensuri ale cuvântului proiecţie
convorbire dirijată, şedinţe şi ne face să căutăm esenţa
de asociaţii libere vizând proiecţiei în mecanismul
amintirile din perioada „deplasării". Proiecţia
copilăriei şi viaţa sexuală, conservă conţinutul unui
sentiment inconştient şi
deplasează obiectul acestui
sentiment. Fundamentul
ultim al proiecţiei — arată
Freud — se găseşte în
tendinţa la antropomorfism
şi într-o
caracteristică proprie Testul Tematic de
inconştientului de a se Apercepţie (studiu
exprima, de a se proiecta
în afară asupra fiinţelor monografic)
umane şi asupra lucrurilor.
Proiecţia este un proces Cu toate precizările
psihic, un mecanism psihic aduse de Ombredane şi a
„primar", ca şi realizarea extinderii sensului
halucinatorie a dorinţei în termenului de proiecţie,
vis sau transferul psihoanalitic. unii autori consideră că
A. Ombredane a distins denumirea de tehnici
diverse forme de proiective este inadecvată
proiecţie puse în acţiune în deoarece în reacţiile ce au
testele proiective: loc în timpul executării unei
prin proiecţie astfel de probe nu intră în
speculativi subiectul acţiune un mecanism de
regăseşte, în proiecţie în sensul utilizat de
imaginea altuia, psihanalişti, mecanism care
caracteristicile pe care le s-ar realiza inconştient,
pretinde să fie ale constituind o modalitate de
lui însuşi. Ea se efectuează descărcare a tensiunii
la modul indicativ sau la psihice (având efect
modul catartic). însuşi Muifay,
optativ (de exemplu, o care a contribuit la fixarea
fetiţă orfană, crescută de o acestei denumiri, o preferă
femeie pe cea de „teste de
morocănoasă şi ostilă, apercepţie", denumindu-şi
povesteşte la o planşă din testul pe care 1-a elaborat „test de
T.A.T. o apercepţie tematică"
scenă de tandreţe între o (T.A.T.). Termenul de
mamă şi copiii săi); apercepţie este luat în
în proiecţia catartici sensul utilizat de Herbart, şi
subiectul atribuie imaginii anume de întărire a noului
altuia mi numai caracteristicile care conţinut perceptiv de către
îi sunt proprii sau care conţinutul anterior. într-
ar dori să fie ale sale, ci şi adevăr, „apercepţia" este
caracteristicile pe care cunoscută ca procesul prin
pretinde că care experienţa nouă este
nu le are, pe care refuză să asimilată şi transformată
le considere ca fiind ale sale prin prisma experienţei
şi de trecute a fiecăruia.
care se eliberează Apercepţia este o
(„catarzis"), deplasându-le interpretare: ea dă un sens
asupra altuia; experienţei.
în proiecţia Percepţia lumii
complementari subiectul exterioare depinde de
atribuie amintirile personale, uneori
altora sentimente sau atitudini foarte vechi, mai mult sau mai
care le justifică pe ale sale puţin conştientizate (L.
Bellak) şi de nivelul actual
(de exemplu, un adult revoltat de anxietate al subiectului
împotriva conduitei pf edelinc- (L.E. Abt). De exemplu, arată
vente, descrie personaje D. Anzieu, percepţia
severe şi injuste faţă de anterioară a tatălui
erou, căci el influenţează percepţia
are nevoie, pentru a se figurilor paternale din T.A.T.;
revolta, să-i simtă pe alţii aceasta din urmă constituie
ca fiind un eşantion fidel şi valid al
nedrepţi cu el). Această percepţiilor obişnuite ale
proiecţie utilizează, de figurilor paternale de către
asemenea, subiect. Orice interpretare a
modul indicativ şi optativ. imaginilor este în parte
Sensul termenului de subiectivă; o apercepţie pur
proiecţie, ce intră în obiectivă, pur cognitivă, nu
denumirea probelor care poate exista. Dacă
vizează descoperirea a ceea perceperea şi
ce este mai profund, mai interpretarea imaginii sunt
ascuns, a ceea ce uneori nu esenţialmente subiective, se
este accesibil nici conştiinţei produc distorsiuni aperceptive.
subiectului examinat, se De exemplu, la planşa I
referă la faptul că a T.A.T.-ului se consideră că
percepţiile, asociaţiile, răspunsul „un copil cânţi
gândirea sunt rezultatul nu la vioara" este obiectiv,
numai al prelucrării căci este furnizat de
impresiilor externe, al majoritatea subiecţilor. O
stimulărilor externe, ci şi al distorsiune completă ar fi
motivaţiei, afectivităţii, al un răspuns de tipul: „un copil
experienţei anterioare a înaintea unui lac".
persoanei. Interpretările semnificative
Considerăm că proiecţia se situează între cele două:
este un mecanism prin care copilul este perceput ca trist
subiectul se eliberează de o sau vesel, ambiţios, abătut
parte a conţinutului său etc. înaintea lecţiei de
psihic cognitiv şi vioară sau a devenirii sale
motivaţional-afectiv, ca violonist.
neacceptat sau acceptat de L. Bellak propune să se
sine, exteriorizându-1 prin distingă patru nivele în
mijloacele de expresie verbale sau distorsiunea aperceptivi:
grafice. Deci subiectul îşi 1. Exteriorizarea: subiectul
„proiectează" nu numai recunoaşte că apercepţia
conţinutul său ideo-afectiv este subiectivă; de
penibil, neconştientizat sau exemplu, atunci când o
neacceptat, ci şi ceea ce istorioară pe care o
este acceptat sau dorit inventează redă un episod
(trebuinţe, atitudini, din propria viaţă;
interese).
VasHe Preda compuse de ei sunt cele mai
10
Sensibilitatea: atunci când
personalitatea este sub
tensiune, ea efectuează
discriminări aperceptive mai
fine în
domeniile care corespund
trebuinţelor sale sau
emoţiilor
suscitate de tensiune; o
astfel de apercepţie aduce
subiectului
nu numai o informaţie
asupra lumii exterioare, ci în
acelaşi
timp satisfacerea unei
dorinţe;
Proiecţia simpla sau
transferul prin învăţare:
când
suportă refuzuri brutale
succesive din partea mai
multor
persoane, subiectul se
aşteaptă la refuzul brutal şi
are tendinţa
de a percepe orice nou
partener ca răuvoitor (cf.
proiecţiei
.complementare", după A.
Ombredane şi R.B. CatteLL);
4. Proiecţia cu
inversiune reprezintă
mecanismul
descris de Freud în paranoia.
Primul nivel este
conştient sau mai ales
preconştient. Această
clasificare a lui Bellak, prin prisma
teoriei psihanalitice, arată că
de la primul la al patrulea
nivel, procesele psihice primare
(având ca obiectiv
descărcarea imediată a
tensiunii psihice şi
realizarea dorinţelor sau
trebuinţelor) diminuează
din ce in ce mai mult forţa
proceselor psihice secundare
(care au ca scop o bună
adaptare reflexivă la
realitate).
Ipoteza care stă la
baza T.A.T.-uhii este că o
persoană care interpretează
o situaţie socială ambiguă o
face prin prisma experienţei
sale anterioare, a dorinţelor,
a conflictelor proprii.
Realitatea fizică şi socială
este investită cu trebuinţele,
valorile, dorinţele,
fantasmele subiectului care
percepe. în funcţie de
dinamica factorilor interni—
cognitivi, motivaţionali şi
afectivi — are loc acordarea de
noi valori semnalizatoare, de noi
valenţe sau schimbarea
valenţelor obiectelor.
Percepţia unui individ se
găseşte astfel colorată prin
elementele propriei sale
personalităţi. Există — după
Murray — percepţii care
determină un
comportament ce ţine
seama de dificultăţile
realităţii (eul), percepţii
care sunt legate de scopuri
ideale îndepărtate (idealul
eului), percepţii care
guvernează conduita morală
(supra-eul).
Ipoteza că interpretarea
imaginilor T.A.T. se face prin
prisma experienţei
personale a fost verificată
experimental. De exemplu,
L. Bellak a urmărit în ce
măsură o experienţă
recentă de frustrare
influenţează conţinutul
povestirilor create.
Subiecţilor li s-a dat o serie
de imagini T.A.T., după care
li s-a spus că povestirile
 Testul Tematic
de Apercepţie (studiu
monografici
nereuşite din câte a auzit
examinatorul. Apoi s-a dat o
nouă serie de imagini şi li s-a
cerut să compună povestirile
adecvate. S-a analizat
conţinutul agresiv al celor
două serii de povestiri, înainte de
frustrare au fost, în medie, 12
cuvinte cu semnificaţie
agresivă, iar după frustrare,
23 de cuvinte.
După H.A. Murray,
Testul tematic de
apercepţie scoate la
lumină trebuinţe, emoţii,
sentimente, conflicte şi are
ca valoare particulară
evidenţierea tendinţelor
refulate, neconştientizate.
 Testid Tematic de
Aperceptie (studii

2. MATERIALUL
TESTULUI TEMATIC DE
APERCEPTIE ŞI MODUL
DE EXAMINARE
Materialul T.A.T.-ului
constă din 30 de imagini,
în negru şi alb, şi o
planşă complet albă.
Imaginile sunt constituite din
desene, fotografii, reproduceri de
tablouri sau gravuri.
Considerându-se că
proiecţia se realizează
mai uşor şi mai complet
atunci când personajul
este de acelaşi sex şi
aparţine, în linii mari,
aceleiaşi perioade de
vârstă ca şi subiectul,
imaginile conţin
personaje de diferite
etăţi, de sex masculin şi
feminin. Acţiunile în
care sunt angajate
personajele, expresiile
feţelor sunt redate într-
un mod ambiguu, astfel
încât imaginile să poată fi
interpretate prin prisma
trebuinţelor, intereselor,
emoţiilor, conflictelor
caracteristice perioadei
de vârstă a subiecţilor şi
experienţei lor de viaţă.
Din cele 30 de
imagini (plus planşa
albă) care constituie
garnitura completă, 10
sunt valabile pentru toate
categoriile de subiecţi, iar
celelalte au un caracter
mai specific, în acest mod
se alcătuiesc seturi de
câte 19 ilustraţii (la care
se adaugă în plus planşa
albă) ce se utilizează în
examinarea băieţilor, a
fetelor şi a indivizilor de
sex masculin şi a celor de
sex feminin, aceştia din
urmă având vârsta de
peste de 14 ani. Fiecare
set este divizat în două
serii de câte 10 planşe;
imaginile seriei a Ii-a — în
număr de 9, plus planşa
albă — sunt mai ambigue, mai
confuze, mai dramatice decât cele
din prima serie.
Imaginile sunt notate cu: 1,
2, 3 BM, 3 GF, 4, 5, 6 BM, 6 GF,
7 BM, 7 GF, 8 BM, 8 GF, 9 BM, 9
GF, 10, 11,12 F, 12 GB, 13 B,
13 G, 13 MF, 14,15, 16
(albă), 17 BM, 17 GF, 18
BM, 18 GF, 19, 20.
Simbolurile B, G, M, F, BM,
GF, MF au următoarele
semnificaţii:
B - imagini destinate
băieţilor până la 14 ani;
G - imagini destinate
fetelor până la 14 ani; M -
imagini destinate persoanelor de
sex masculin peste 14 ani;
12

13
F - imagini destinate persoanelor de Testul Tematic de
sex feminin peste 14 ani;
GF - imagini destinate fetelor Aperceptie (studiu monografic)
sub 14 ani, şi subiecţilor de Din tabelul I rezultă că
sex anumite planşe sunt utile
feminin peste 14 ani; pentru relevarea trebuinţei
BM - imagini destinate de performanţă, a
băieţilor sub 14 ani, şi trebuinţei de realizare şi a
indivizilor de nivelului de aspiraţii; altele
sex masculin peste 14 ani; sunt potrivite pentru
MF - imagini pentru investigarea agresivităţii, a
persoanele de sex masculin relaţiilor socio-afective
şi pentru
persoanele de sex feminin peste 14 dintre copii şi părinţi sau
ani. pentru descifrarea ideaţiei
Simbolurile provin de la suicidare etc. Dar, desigur,
cuvintele englezeşti: boy = examinatorul poate alege
băiat; girl = fată; male = seturi de planşe diferite,
bărbat; female = femeie. pornind de la ipotezele şi
Imaginile notate doar cu cifre scopurile investigaţiei în
arabe sunt destinate ambelor care utilizează T.A.T.-ul,
sexe şi tuturor vârstelor (de alături de alte probe
la 4 ani în sus, după psihologice.
Murray). După alţi autori,
T.A.T.-ui se aplică de la 7,8
sau de la 10 ani în sus.
în procedura originali se
recomandă ca examinarea
să se facă in două
şedinţe, pentru cea de-a doua
utilizân-du-se imaginile seriei a
Ii-a, care au caracterul cel mai
dramatic, cel mai ambiguu.
A doua şedinţă are loc după
minimum o zi şi maximum
15 zile de la prima. Fiecărei
şedinţe i se acordă câte o
oră.
în practica
psihodiagnostică, materialul
testului se poate utiliza într-un
mod mai flexibil. De exemplu,
psihologul care are o bogată
experienţă alege imaginile
ce i se par mai adecvate pentru
realizarea scopului
investigaţiei psihologice,
respectiv pentru relevarea
problemelor psihosociale ale
subiectului, pornind de la
informaţiile desprinse pe
baza datelor anamnestice şi
clinice (M. Roşea, 1972).
Deşi H. Murray a
prevăzut utilizarea a 20 de
planşe pentru examinarea unui
subiect, în mod curent T.A.T.-ul
este folosit doar cu 10
planşe. Nu există însă un
consens general referitor la
planşele care să fie utilizate.
Unii cercetători susţin că
fiecare examinator ar trebui
să se familiarizeze doar cu
un set de 10 planşe, pe care
să le utilizeze în mod
exclusiv. Alţii susţin că
alegerea planşelor trebuie
să fie în funcţie de situaţia
concretă a fiecărui caz
investigat.
Tabelul I prezintă
planşele sugerate de
diverşi cercetători, pentru
anumite intervale de vârstă
şi în funcţie de anumite
aspecte psihologice particulare,
pe care examinatorul doreşte
să le releve prin T.A.T.
H.R. Dana (1985) a
demonstrat că planşele cu
un ridicat nivel de ambiguitate
sunt mai folositoare în
surprinderea unor trăsături
relevante de personalitate.
14
 Tabef Testul Tematic
PLANŞELE T.A.T.
PROPUSE PENTRU
DIFERITE de Apercepţie (studiu
EXAMINĂRI
PSIHOLOGICE monografic/
(dupăF.F. Worchel, J.L. Dupree, 1
a)
pregătirea Ambianţasubiectului şi
PLANŞEL UTILIZAREA SURSA pentru examinare
1. 2, 3BM, administrare Bellak Se încearcă să se
4, 6BM, stabilească o atmosferă cât
7BM,
1, 2, 11, standard: (1971 mai destinsă, de confort fizic
3BM, 4, administrare Bellak si psihic. Subiectul este
6GF,
1, 3BM, standard: femei (1971 aşezat comod pe un scaun,
3GF, 4, 6, administrare Karon sau este întins pe o
7, 10, 11, standard canapea de preferinţă cu
12M, (1981 spatele la examinator (cu
1,2,5, 7GF, administrare Rabin excepţia uncr copii sau
12F, 12M, standard: & Haw psihotici foarte susceptibili,
15, 17BM, adolescenţi (1960 cazuri în care examinatorul
18BM, vârsta între 7 Obrzut va sta în faţa subiectului).
i, 6BM, 14, şi 11 ani: & Bol Subiectul trebuie să
trebuinţa de (1986 găsească un mediu simpatic,
17BM performanţă, o atmosferă de prietenie,
3BM, 8BM, vârsta între Obrzut bunăvoinţă, receptivitate şi
12M, 14, 7 şi 11 ani: & Bol consideraţie. Cea mai bună
17BM agresivitate (1986 linie de conduită a
examinatorului în timpul
3BM, 7GF, vârsta între 7
şi 11 ani:
Obrzut
& Bol aplicării T.A.T.-ului este
preocuparea (1986 aceea de neutralitate-bine
13B, 14 pentru îngrijirea voitoare.
parentală sau
vârsta între 7 şi Obrzut Examinatorul trebuie să
j i , 3BM, 11 ani: & Bol ajungă la standardizarea unei
pedeapsa (1986 atitudini, care se va dovedi
7GF, 14 parentală şi cea mai adecvată declanşării
7GF: 18GF, vârsta între 5 şi Gerver( şi bunei funcţionări a
procesului imaginativ, a
ideaţia
1, 3, 6, 7, reacţia Karon procesului creativ al
12M, 12F subiectului la Karon subiectului. Subiecţii trebuie
terapie sau la să aibă impresia că se
terapeut (1981 urmăreşte numai
aptitudine? li'-r^ră si
ereatir'itr.\er lor Cea mai mare
parte a subiecţilor nu au
nevoie de nici o pregătire
specială. Dar în cazul unor
subiecţi indiferenţi,
neîncrezători, refractari, sau
cu intelect redus, care nu
au fost niciodată supuşi
unor teste, se recomanda ca
examenul cu T.A.T.-ul să fie
precedat de alte examinări,
cu teste de aptitudini, de
inteligenţă, şi în special cu
proba proiectivă a petelor
de cerneală Rorschach,
pentru familiarizare. în cazul
copiilor o astfel de pregătire
se realizează în câteva
şedinţe, în care sunt
încurajaţi să inventeze
„scene vorbite", cu ajutorul
unor păpuşi sau jucării.
b) Desfăşurarea examinării
cu T.A.T. Planşele sunt
prezentate una câte una,
într-o ordine determinată,
fiind alese în funcţie de
vârstă şi sex, iar instrupţia
este diferenţiată şi ea, în
funcţie de grupa de vârstă,
nivelul intelectual şi de
şedinţă.
Adolescenţilor şi adulţilor
ce au inteligenţă şi cultură
peste medie, situaţia-test le
este prezentată ca o probă
de imaginaţie. Copiilor,
adulţilor cu inteligenţă si cu
instrucţie redusă, precum şi
psihoticilor nu li se dă nicî o
explicaţie, ci doar li se cere
să inventeze câte o poveste
pentru fiecare imagine.
16
Vasiie Preda - 18
Prima şedinţă
Subiectului i se spune
lent şi clar instructajul, sub
una din formulele
următoare:
Forma A (aplicabilă,
adolescenţilor şi adulţilor cu
inteligenţă şi cultură peste
medie): „Vom face o probă
care se bazează pe
imaginaţie; imaginaţia este
o formă a inteligenţei. Vă voi
arăta câteva imagini, una
după alta; veţi inventa
pentru fiecare câte o
istorioară, cât se poate de
vie. Veţi spune ce a
provocat evenimentul
reprezentat în imagine, veţi
povesti ce se petrece în
acest moment, ce simt şi ce
gândesc personajele; apoi
veţi spune deznodământul.
Exprimaţi-vă gândurile aşa
cum vă vin în minte. Aţi
înţeles?... Dispuneţi de
cincizeci de minute pentru
10 planşe, deci veţi putea
consacra aproximativ cinci
minute pentru fiecare
istorioară. Iată prima
imagine".
Forma B (aplicabilă
copiilor, adulţilor cu
inteligenţă şi cu instruire
scăzută şi psihoticilor):
„Această probă constă în
povestirea unor istorioare,
eu am aici imagini pe care vi
le voi arăta şi pentru fiecare
imagine doresc ca
dumeavoastră să inventaţi o
povestire. Spuneţi ce s-a
petrecut înainte, ce se
întâmplă acum, ce simt şi ce
gândesc personajele şi cum
se va termina. Veţi putea
inventa istorioara care vă
place. Aţi înţeles?... Bine,
atunci iată prima imagine.
Veţi avea cinci minute pentru a
inventa o istorioară. încercaţi
să o faceţi cât mai bine".
Termenii exacţi ai
instructajului pot fi
modificaţi în
funcţie de vârstă,
inteligenţă, personalitate şi
dispoziţiile
>mentane ale subiectului.
Dar este contraindicat să
se
a de la început: „Veţi avea
ocazia să faceţi o relatare
pe
maginaţiei libere", pentru a
se evita — mai ales în cazul
subiecţilor care înainte au
fost supuşi psihanalizei —
ca
subiectul să creadă că
examinatorul ar vrea să
interpreteze
conţinutul asociaţiilor sale
libere. O asemenea
suspectare
poate duce la un eşec al
spontaneităţii gândirii şi
imaginaţiei
subiect
ului.
După compunerea primei
istorii examinatorul va lăuda
subiectul, iar dacă instrucţia
nu a fost respectată în
întregime, după aprecierea
povestirii, subiectul este
invitat să completeze lacuna. De
exemplu, într-un anumit caz,
examinatorul poate spune:
„Istorioara dumneavoastră
este în mod cert inte-
resantă, dar aţi uitat să
spuneţi cum s-a comportat
copilul când mama sa 1-a
bătut şi aţi lăsat povestirea
în suspensie.
 Testul Tematic recompensă pentru cel care
va face cele mai frumoase
istorii").
de Apercepţie (studiu
monografic) 19
Nu există un deznodământ
real. Aţi consacrat trei
minute şi jumătate acestei
istorioare. Celelalte
povestiri ale
dumneavoastră pot fi mai
lungi. încercaţi să faceţi
mai bine la celelalte imagini".
în general, în restul timpului
examinatorul nu mai intervine
decât în cazuri
excepţionale, cum ar fi:
pentru a avertiza
subiectul de fiecare dată
când se
găseşte prea în avans, sau
prea în întârziere în
privinţa
timpului, căci este
important ca subiectul să
termine în
cincizeci de minute toate cele zece
istorioare consacrând
pentru fiecare aproximativ
acelaşi timp;
pentru a încuraja din
când în când subiecţii care
nu
au cea mai adecvată
dispoziţie imaginativă;
pentru a relua, dacă
subiectul omite unele
secvenţe
importante ale povestirii
(circumstanţele anterioare
acţiunii
sau deznodământului)
întrebând, de exemplu: „Ce
a pricinuit
' această situaţie?";
- pentru a întrerupe o
povestire care devine prea
lungă
sau incoerentă, întrebând:
„Cum se va termina aceasta?*;
■ - pentru a i se spune
subiectului să se
concentreze asupra intrigii
şi nu asupra detaliilor;
subiecţiilor care se
complac să facă descrieri
ale
imaginilor, li se ya reaminti,
cu tact, că este vorba de o
probă
de imaginaţie;
dacă subiectul se
informează despre un
detaliu care
nu este clar, examinatorul îi
va răspunde: „Veţi putea
povesti
ceea ce veţi vrea.";
subiectul nu trebuie
lăsat să povestească mai
multe
istorioare scurte pe baza
unei singure imagini. Dacă
manifestă
veleităţi în acest sens,
trebuie să i se spună să-şi
concentreze
eforturile asupra unei singure
povestiri mai lungi.
în nici un caz, în timpul
aplicării probei,
examinatorul nu trebuie să
se lase antrenat în discuţii
cu subiectul.
Psihoticii şi unii copii au
nevoie de multă încurajare,
care poate îmbrăca forma
laudei povestirilor create.
Copiilor extrem de reticenţi
şi inhibaţi li se poate
promite o recompensă (de
exemplu, examinatorul le
poate spune: „Dacă îmi vei
povesti o istorioară destul
de lungă îţi voi da ceva";
„Dacă vei povesti bine,
după ce vei termina îţi voi
spune şi eu o poveste
frumoasă"; „Există o
Vasăe Preda Testul Tematic de
—— Apercepţie (studiu
Şedinţa • doua monografic)
Subiectului nu trebuie să
i se spună că se fixează şi o în medie, compoziţii de câte
a doua şedinţă in care i se 300 cuvinte, iar copiii,
va cere să inventeze din începând de la 10 ani, de
nou istorioare, pentru a nu aproximativ 150 de cuvinte (H.A.
se pregăti prin Murray, 1943).
rememorarea unor intrigi Examinatorul trebuie să
din cărţi sau filme, ceea ce facă tot posibilul pentru a
împiedică inventarea unor transcrie cuvintele exacte ale
istorii doar sub impulsul subiectului. Se poate recurge la
momentului. notarea stenograficâ, de
în această şedinţă, către o persoană aşezată în
procedura nu diferă de cea camera vecină, transmiterea
din prima, decât în sensul fiind asigurată cu ajutorul
că în instructaj se insistă unui microfon disimulat. De
asupra libertăţii complete a asemenea, se poate face
imaginaţiei. Instructajul este înregistrarea pe bandă
şi în acest caz diferenţiat magnetică, dar
pentru cele două categorii magnetofonul şi microfonul
de subiecţi, sub aspectul să fie mascate. Dacă
nivelului de formulare a înregistrarea povestirilor se
cerinţelor face grafic, se vor utiliza
Forma A: .Procedeul de azi semnele de punctuaţie
este la fel ca cel precedent; dar de adecvate, pentru a reda
data aceasta veţi putea da expresivitatea limbajului
frâu libe^ imaginaţiei subiectului, gradul de empatie al
dumneavoastră. Cele 10 acestuia în timpul povestirii
istorioare pe care le-aţi istorioarelor pe baza
făcut au fost excelente dar planşelor T.A.T.-ului.
v-aţi fixat mai ales asupra Examinatorul va nota
faptelor din viaţa cotidiană. timpul de latenţă (de la
Eu doresc acum să văd cât prezentarea imaginii până la
sunteţi de capabil atunci începerea povestirii),
când încetaţi să luaţi în precum şi timpul acordat de
considerare realităţile subiect fiecărei povestiri.
banale şi lăsaţi frâu liber Unele cercetări au avertizat
imaginaţiei, ca într-o asupra factorilor care, în
ficţiune, basm sau alegorie. raport cu administrarea
Iată prima imagine". testului, ar influenţa
Forma B: „Vă voi arăta productivitatea povestirilor.
astăzi alte imagini; de data H.R. Dana (1985) a
aceasta va fi mult mai uşor, demonstrat că planşele cu
căci imaginile pe care le am un ridicat nivel de
sunt mult mai bune şi mai ambiguitate sunt mai utile
interesante. Data trecută mi- pentru surprinderea unor
aţi poves1 + câteva isiorioare trăsături relevante de
frumoase. Acum, eu doresc personalitate. E. J. Obrzut şi
să văd dac^ sunteţi AC. Boliek (1986) ridică
capabili să faceţi mai bine. problema oportunităţii ca
încercaţi să inventaţi prin intermediul unor
istorioare mult mai întrebări să se clarifice
pasionante decât ultima situaţii ambigue. Ei ajung la
dată — ca un vis sau un concluzia că, în raport cu
basm. Iată prima imagine". creşterea numărului de
în şedinţa a doua, la întrebări, se diminuează
sfârşit, se prezintă şi planşa caracterul proiectiv al
albă (din acelaşi material şi probei. De asemenea, s-a
de aceleaşi dimensiuni ca şi pus problema influenţei
cele cu imagini). Planşa modului de întocmire a
albă, nr. 16, i se prezintă protocolului T.A.T. asupra
subiectului, dându-se productivităţii şi
următorul instructaj special: caracteristicilor
«încercaţi să vedeţi ceva pe istorioarelor. H.R. Dana
această planşă albă. (1986) susţine că atunci
Imaginaţi-vă că există o când examinatorul
gravură şi descrieţi-mi-o părăseşte camera şi îi cere
detaliat." subiectului să-şi
în cazul în care subiectul înregistreze povestirile
nu reuşeşte, examinatorul T.A.T. apare o preferinţă
adaugă: .închideţi ochii şi pentru exprimarea în
reprezentaţi-vă ceva". acestea a unei tonalităţi
După ce subiectul a distimice.
făcut o descriere completă a Pe de altă parte, A.M.
ceea ce el şi-a imaginat, Baty şi M.R. Dreger (1975)
examinatorul spune: „Acum nu •au găsit nici o diferenţă
imediat, povesteşte-mi o semnificativă între
istorioară despre aceasta". înregistrarea povestirilor şi
întocmirea protocolului scrierea lor, în situaţia în
înregistrarea completă care examinatorul rămâne
a povestirilor, de către în cameră comparativ cu
examinator este relativ situaţia în care acesta
dificilă, având în vedere că părăseşte încăperea.
adulţii dau Menţionăm faptul că, în
ambele studii, subiecţii au
fost studenţi. Majoritatea
examinatorilor consideră că
în cazul copiilor este
contraindicat să li se ceară
să-şi scrie propriile povestiri.

20 21
 Testul Tematic de Apercepţie (studiu monografic)

3. FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A T.A.T.-ULUI

H.A. Murray (1938,
1943) integrează
rezultatele obţinute prin
aplicarea şi interpretarea
T.A.T.-ului şi ale altor probe
psihologice în concepţia sa
despre personalitate, elaborată
de pe principiile psihologiei
dinamice, care include şi
elemente analitice. în cadrul
acestei concepţii, un loc aparte
îl ocupă structura
motivaţională a
personalităţii, îndeosebi
trebuinţele. Murray distinge
două categorii de trebuinţe
care dinamizează şi
direcţioneazâ acţiunile
omului. Este vorba de
trebuinţele primare sau
viscerogene şi de
trebuinţele secundare sau
psihogene, clasificate astfel în
funcţie de apariţia lor în
ontogenezâ. Teoria
trebuinţelor elaborată de
Murray poate fi inclusă în
categoria teoriilor
motivationale care se
focalizează asupra
conţinutului motivatioual
(C. Mamali, 1981). Aceste
teorii analizează specificul
elementelor constitutive ale
structurii motivationale a individului
(„forţele interne" sau
trebuinţele, în concepţia lui
Murray: în interacţiune cu
elementele din structura
motivaţională a mediului
socio-uman în cadru! căruia
trăieşte şi acţionează o
anumită persoană
(„presiunile externe").
Trebuinţele sunt consideiate
drept factori interni
dinamogeni pe baza cărora
se declanşează, se
direcţioneazâ, se susţine
activitatea şi in general
comportamentul uman. Prin
analiza conţinuturilor
motivationale putem afla ce
„lucruri" specifice
motivează oamenii.
Interrelaţia dinamică a
„forţelor interne* ia
pulsiunilor, a trebuinţelor) şi
a „presiunilor externe* —
aşa cum a conceput-o
Murray — este susţinută de
idee?, că evoluţia
individului uman şi a
sistemului său de trebuinţe
riu poate fi înţeleasă şi
explicată în afara
interacţiunii acestuia cu
mediul social şi cu mediul
fizic.
H.A. Murray ia în studiu
dinamica moţivationaiâ care
se proiectează în povestirile
realizate de subiect la T.A.T.,
tar în manualul formei finale a
acestei probe de personalitate
(1943) arată că testul relevă
trebuinţe, emoţii si
sentimente, complexe şi
conflicte, evidenţiind,
totodată, tendinţe refulate,
pe^care subiectul refuză să
le recunoască sau este
incapabil
22

23
Vasie Preda Testul Tematic de
să le conştientizeze. Elaborat Apercepţie (studiu
dintr-o perspectivă a
psihologiei dinamice şi a monografic)
psihanalizei, T A.T.-ul pune
accentul pe maniera in care şi S. Bellak (1949), tot de pe
eul evită sau rezolvă poziţii psihanalitice, dar cu
conflictele şi transformă nuanţe noi în raport cu
tensiunile care decurg din ele (V. ideile susţinute de Freud. L.
Shentoub, R. Debray, 1969), fapt ce Bellak (1954) consideră
se poate analiza prin interpretarea psihanaliza ca o teorie a
povestirilor realizate de subiect pe învăţării în raport cu viaţa
baza imaginilor ambigue ale acestei subiectului: achiziţia de
probe proiective, într-adevăr, apercepţii, interacţiunea
cu cât creşte ambiguitatea apercepţiilor (acte „uitate",
stimulativă, cu atât este mai formarea simptomelor în
mare posibilitatea ca tulburările psihice, formarea
evaluarea şi interpretarea trăsăturilor de caracter
respectivei situaţii-stimul să etc), influenţa primelor
reflecte proiectarea cadrului apercepţii asupra
de referinţă personală, apercepţiei stimulilor noi
idiosincretic al individului (sub această influenţă
(Bruner, Postman, formându-se şi
Rodrigues, 1970). Percepţia mecanismele de apărare).
— în diferitele ei faze Personalitatea, în viziunea
(detectare, identificare, lui L. Bellak, este concepută
discriminare şi interpretare) ca o sinteză de trăsături în
— este influenţată de factorii care se structurează şi un
motivaţionali şi afectivi ai sistem complex al
personalităţii, precum şi de apercepţiilor şi al
starea „aperceptivă", percepţiilor de natură
adică de conţinutul diversă, care influenţează
imagistic aperceptiv şi de selectiv comportamentul.
haloul afectiv Există „percepţii" care
corespunzător. Apercepţia determină un anumit
este tocmai procesul prin comportament ce ţine
care 1experienţa nouă este seama de dificultăţile
asimila â şi transformată prin realităţii (eul), „percepţii"
prisma experienţei trecute a care sunt legate de scopuri
fiecăruia; apercepţia este, ideale îndepărtate (idealul
deci, o interpretare care dă eului) şi „percepţii" care
un sens particular guvernează conduita morală
experienţei personale. (supra-eul).
Real i atea fizică şi Pornind de la această
socială este investită cu concepţie de nuanţă psiha-
trăsături nalitică, L. Bellak a destinat
fantasmele subiectului. în proba C.A.T. investigării
funcţie de dinamica factorilor personalităţii copiilor între 3
interni — îndeosebi a celor şi 10 ani. Materialul testului
motivaţionali şi afectivi — reprezintă 10 planşe cu
are loc si acordarea de noi scene antropomorfizate din
„valori semnalizatoare" sau are viaţa animalelor,
loc schimbarea valenţelor considerându-se că la
obiectelor, fenomenelor, aceste vârste copiii se
evenimentelor. proiectează mai uşor în
Ipoteza că interpretarea acest mod, identificându-se
de către subiect a imaginilor cu uşurinţă cu animalele.
T.A.T. se ÎL zr. prin prisma Testul de apercepţie
experienţei personale pentru copii poate fi
anterioare a fost verificaţi analizat şi interpretat
experimental. Astfel, s-a aproximativ la fel ca şi
demonstrat că percepţia şi T.A.T.-ui. Se pot face
interpretarea acestor investigaţii în zonele de
imagini, ca de aitfel şi conflict ale subiectului,
percepţia şi interpretarea căutându-se identificările
obiectelor, fenomenelor, a sale, situaţia din familie —
evenimentelor externe in general, aşa cum se proiectează în
depinde, printre altele, de povestiri — prin prisma
amintirile personale, uneori relaţiilor pe verticală (adulţi
foarte vechi, mai mult sau copil) şi pe orizontală (între
mai puţin conştientizate, ae fraţi), descoperindu-se
nivelul de anxietate actual temerile, angoasa, stările
al subiectului, de stările de de anxietate, mecanismele
frustrare prezente sau trecute de apărare, pulsiunile,
(Abt, Bellak, 1950), de Uc- gradul de maturizare
bumtele acute ale subiectului afectivă, integrarea eului,
(Atkinson, 1966; Mc. Oie^and, nivelul de dezvoltare al
1966). supra-eului (Anzieu, 1973).
De-a lungul timpului s- Ca şiT.A.T.-ul, Testul de
a îmbogăţit continuu apercepţie pentru copii —
validitatea conceptuală a după opinia lui Bellak —
Testului tematic de trebuie utilizat într-o
apercepţie, odată cu perspectivă a psihologiei
apariţia de noi variante si dinamice, unde accentul
de noi modalităţi de cade pe maniera în care eul este
interpretare. Amintim în acest sens integrat sau este pe cale de
varianta pentru copii „Children integrare, evitând sau
Apperceptlon Test" (C.A.T.) rezolvând conflictele şi
elaborată de L.£ellak transformând tensiunile care
decurg din ele.
Fundamentarea
teoretică şi interpretarea
C.A.T.-ului se poate însă
îmbogăţi pe baza
cercetărilor mai noi de
psihanaliză infantilă, a
cercetărilor din domeniul
lingvisticii structuraliste şi
ale psiholingvisticii, raportate la
psihologia
25
genetică (Odier, Jakobson; Haynal, 1966). L. Seve (1974)
De Saussure; Green; cf. A. consideră că ceea ce
Haynal, freudismul vizează prin
1966), precum şi a conceptul
cercetărilor privind
conceptele psihosociale 26
din vocabularul activ al copiilor
(Takala, 1977). Astfel, în
concepţia psihanalitică
actuală, pulsiunile şi
acţiunile
impulsive sunt controlate
prin intermediul valorilor,
acest
control fiind un fenomen
care derivă din supra-eu
(Haynal,
1969). De asemenea,
extinderea considerabilă
a psihanalizei
copiilor pare a fi fructuoasă
mai ales prin referire la
noţiunile:
conflict, ambivalenţă
afectivă si mecanisme de
apărare, care
releva elementele din
aspectul dinamic al
personalităţii şi al
comportamentului. Legat
de aceasta, Green
semnalează
interesul pe care îl reprezintă
ideile rezultate din
cercetările
asupra dezvoltării cognitive şi
afective (idei ale şcolii
piagetiene
respectiv, ale psihanaliştilor).
în acest sens, Odier
consideră
„^alismul moral" (în sens
piagetian) ar corespunde
noţiunii
-.i d. ^a dn sens freudian),
întrucât este vorba de o
„morală
j n îstrang-re" fundată pe
respectul unilateral. De
Saussure
^iJ~rq s el că supra-eul
poate fi definit în termeni
„ i - i" ii c i reziduu ai „gândirii
realiste* si egocentrice pe
" - i ) r lora , reziduu tipic al
fixaţiilor la o anumită
autoritate.
= blac ale formarii supra-eului
(identificarea primara,
^..■.-..:a.:, ;...:: :tu«ix^ ,,;
kic.^ikaj.ci.V^ară
t urri zarea agresivităţii)
corespund :elor trei stadii
u -ne alt: dezvoltării morale la
copil, caracterizate succesiv
r ai i«diferenţiere si
participare; b) morala de
con--.ir^ntere c«re este
bazată pe respectul
unilateral şi definită _ i u
„realisrr al moral"; c) morala
de cooperare şi de schimburi
~e iu tare m lezvoltarea-
ontogenetică, după vârsta de
5-6 ani, pe de o pare euî
devine tot mai capabil să
stăpânească i x siunile s
lumea externă, iar pe de
altă parte ajută la \~ ut erai
ea „supra-eului iraţional". Pe
măsură ce procesele <*ului
câştigă o influenţă mai mare
în viaţa psihică a copilului,
ţu<"" catile morale devin
mai autonome şi mai
raţionale. Sub innuenţa
eului, mecanismele
operaţionale ale supra-eului
se îmbogăţesc şi primesc
noi trăsături, respectiv, o
flexibilitate si o variabilitate de
care este lipsit supra-eul infantil.
Armonia crescută între
standardele morale şi
standardele etice ale supra-
eului si scopurile eului dirijate spre
realitate va facilita colaborarea
dezirabilâ intre supra-eu şi
funcţiile corespunzătoare
ale eului (Jakobson; cf.
 Testul Tematic şi al implicaţiilor sale
morale. Astfel, s-a
constatat că, pe măsura
de Apercepţie (studiu
monografic)
supra-eu ar trebui
regândit pe baza a ceea
ce se înţelege prin
infrastructurile sociale,
familiale şi personale.
Aceste infrastructuri
determină condiţiile în
care, de fapt, orice lege,
orice datorie sau cerinţă
morală pot deveni
pentru o personalitate în
formare, respectiv pentru copil,
un element pertinent. Iată,
deci, doar câteva
încercări de a regândi
conceptele psihanalitice care au
fost incluse în fundamentarea
teoretică a T.A.T.-ului şi a
C. A.T.-ului, încercări de
care trebuie să ţinem
seama şi în interpretarea
acestor probe proiective.
în acest sens, ni se
pare util să amintim şi
câteva concluzii ale
cercetărilor întreprinse de M.
Takala şi colaboratorii (1977)
privind conceptele
psihosociale şi dezvoltarea
capacităţii de
interpretare a
situaţiilor interpersonale
în ontogeneză, care
îmbogăţesc şi
fundamentarea teoretică a
C.A.T.-ului. Astfel, Takala şi
colaboratorii reliefează o
dezvoltare stadială a
capacităţii copiilor de a
percepe şi interpreta
componentele motivaţionale
şi afective ale
comportamentului
persoanelor aflate în
interacţiune. Cercetările au
demonstrat şi faptul — ce
poate părea paradoxal — că
în dezvoltarea psihogeneticâ
mai întâi se structurează
mecanismele de percepere
a relaţiilor interperscnale,
copilul descriind şi evaluând
în primul rând interacţiunea
în care este implicată o
persoană, si ulterior se
dezvoltă capacitatea de a-1
percepe sub unghi psihosocial pe
celălalt. De asemenea,
trecerea de la explicarea
comportamentului exterior
la explicarea stărilor şi
reacţiilor psihice ale
persoanei permite
înţelegerea intenţiilor,
sentimentelor, aspiraţiilor
celuilalt. Privit prin prisma
teoriei „constructelor personale"
(Kelly, 1955), acest proces
desemnează capacitatea
unei persoane de a
reconstrui şi de a opera cu
„constructele personale" ale altei
persoane, pentru a-i înţelege
şi prevedea
comportamentul. Aceste
consideraţii teoretice
trebuie să ne stea în
atenţie atunci când
analizăm interacţiunile
dintre eroul povestirilor
C.A.T. sau T.A.T., cu care
se identifică subiectul şi
celelalte personaje
implicate in acţiune.
De asemenea, în
interpretarea C.A.T.-ului
şi a T.A.T.-ului,
psihologul va ţine seama
de constatările
experimentale ale lui
Takala privind evoluţia
limbajului la copil din
punctul de vedere al
conţinutului psihosocial
Testul aficf
Tematic
de Ap
inaint erson
ării in ale în
vârsta stimul
, area
creşte sau
frecve inhiba
nţa rea
utiliză comp
rii de ortam
către entulu
copii a i
cuvint psihos
elor ocial
de tip agres
„distru ogen.
ctiv" şi Co
„agres nsider
iv" ăm că
(ceart datele
ă, pe
egois care
m, le-am
invidie adăug
etc.) în at
explicar până
ea unor aici
situaţii funda
psihos ment
ociale ării
preze teoret
ntate ice
în iniţial
imagi e a
ni, Testul
care ui
cuprin temati
d un c de
număr aperc
egal epţie,
de prelua
stimul te din
i divers
poziti e
vi şi teorii
negati despr
vi e
(steni motiv
ci şi aţie şi
distim din
ici). unele
Pe expri
aceas ment
tă e
bază, psihol
analiz ogice,
a lim- preciz
bajulu ează
i şi
poves îmbog
tirilor ăţesc
C.A.T. validit
şi atea
T.A.T. conce
poate ptuală
fi a
utiliza aceste
tă în i
aproxi probe
marea proiec
tendin tive.
ţelor Pe
latent baza
e de in-
agresi tegrăr
vitate ii
şi în acest
preciz or
area date
funcţii în
lor funda
specifi menta
ce pe rea
care teoret
le au ică a
anumi T.A.T.-
te ului se
medii relevă
de mai
sociali pregn
zare şi ant
anumi sensul
te terme
relaţii nului
interp aperc
epţie si
şi aspira
sensul ţiilor
termen acest
ului eia.
proie Proie
cţie, cţia
aceas poate
tă fi
probă consid
psihol erară
ogică ca un
urmăr mecani
ind sm prin
descop care
erirea a subiect
ceea ce ul „se
este eliber
mai ează"
profun de o
d, mai parte
ascuns a
în conţin
struct utului
ura său
perso psihic
nalită (dezir
ţii abil
subie sau
ctului, cel
îndeos mai
ebi a adese
ceea ce a
nu indezi
este rabil),
accesi de
bil natur
uneori ă
nici cognit
conşti ivă,
inţei afecti
celui vă,
exami motiv
nat. în aţiona
acest lă şi
sens, atitud
aperc inală,
epţia care
se se
referă manif
la estă
faptul în
că viaţa
perce sa
pţiile, interi
ca şi oară
asocia şi în
ţiile comp
de ortam
idei ent
sau cu o
gându frecve
rile nţă şi
subie cu o
ctului, forţă
sunt deose
nu bită,
numai exterior
rezult izându
atul -1 prin
preluc mijloa
rării cele şi
stimul formel
ărilor e de
exter expre
ne sie
actual verbal
e, ci ă.
şi al Deci,
experi şi în
enţei poves
anteri tirile
oare a T.A.T:,
perso subiec
anei, tul îşi
precu proiec
m şi tează
al nu
eleme numai
ntelor conţin
active utul
din său
struct ideo-
ura afecti
motiv v şi
aţiona motiv
lâ şi aţiona
afecti l
vă, al penibi
atitudi l,
nilor indezi
rabil,
necon
ştienti
zat
sau 4
neacc .
eptat ANA
de
conşti LIZA
inţă, ŞI
ci şi INTE
ceea RPR
ce ETA
este REA
accep
tat POV
sau ESTI
ceea RILO
ce R
este T.A.
dorit T.
(trebu
inţe, DUP
intere Â
se, H.A.
aspira MUR
ţii, RAY
dorinţ
e,
emoţii 4.
, 1.
senti
mente Condi
, ţii ale
atitud anali
ini). zei şi
inter
pretă
rii
pove
stiril
or
T.A.T.
An
aliza
şi
interp
retare
a
datelo
r
obţinu
te
prin
T.A.T.
este
doar
în
mică
măsur
ă
stand
ardiza
tă,
fapt
pentr
u care
judec
ata
clinic
ă şi
exper
ienţa
exam
inato
rului
au un
mare
rol.
Interp
retul
poves
tirilor
T.A.T.
se
bazea
ză pe
un
bagaj
de
cunoş
tinţe
de
psihol
ogie
clinic
ă
dobând
it
inclusi de
v prin perso
obser nalitat
varea e.
şi Murra
testar y
ea (1943
bolna )
vilor averti
psihici zează
de că
toate istorio
categ arele
oriile T.A.T.
şi a oferă
unui şi
mare multe
numă prileju
r de ri de
perso proiect
ane are a
norm propriil
ale iar or
dacă comple
vrea xe sau
să conflic
ajung te ale
ă „la interpre
profun tului
zimea sau de
lucruri utilizar
lor* e în
are interpre
nevoi tare a
e şi ideilor
de izvorâte
cunoş din
tinţe teoriil
de e
psiha psihol
naliză ogice
valida favori
te de te ale
cerce acest
tările uia.
psiholo «Psih
gice analis
contem tul
porane. amato
De r" —
mare care
utilita nu
te ţine
pentr seam
u a de
încep realita
ători tea şi
este compl
confru exitat
ntare ea
a faptel
concl or —
uziilor nu
despri face
nse decât
pe să se
baza înşele
aplică pe el
rii şi însuşi
interp dacă
retării în
T.A.T. interp
-ului retare
cu a
faptel acest
e de ui test
viaţă, proiec
cu tiv dă
datele curs
obţin liber
ute imagi
despr naţiei
e sale.
subie La
ctul rândul
exami său,
nat pe D.
alte Anzie
căi: u
prin (1973
meto )
da atrag
biogra e
fică, atenţi
prin a
convo asupr
rbirea a
clinică faptul
şi prin ui că
alte dacă
probe se
refuză unele
opinia aspec
după te,
care supus
exami ă
nator struct
ul se urii
poate perso
proiec nalităţ
ta în ii
interp exami
retare nator
a ului.
poves De
tirilor aceea
T.A.T. ,
la fel cunoa
cum şterea
subiec de
tul se către
proiec exami
tează nator
în a
timpul .ecuaţ
admin iei
istrării sale
probei perso
, nale",
totuşi conşti
trebuie entiza
să rea
admit relaţi
em că ei
interp interp
retare erson
a ale pe
acest care
ui test
rămâ 29
ne, în
subiectul o dezvolta cu el Testul Tematic de
pe parcursul administrării Apertxpţe (studiu
T.A.T.-ului, autoanaliza
contratransferului său monografic)
asupra subiectului
examinat sunt elemente 4.2. Analiza
necesare pentru o conţinutului şl analiza
interpretare adecvată a formei povestirilor T.A.T.
povestirilor.
Cele de mai sus ne arată Murray (1943) şi alţi
că este permanent actuală autori (Kotrowski, 1950;
opinia lui Murray (1950, p. 8) Bellak, 1954; Rapaport,
după care „viitorul T.A.T.- 1946 ş.a.) subliniază faptul
ului este legat de că punctul de plecare în
posibilitatea de interpretarea T.A.T.-ului fl
perfecţionare a interpretului constituie elementele de conţinut
(a psihologului — n.n.) — şi apoi cele de formă. "
instrument uitat al psihologiei —
mai mult decât de 4.2.1. Analiza
perfecţionarea materialului conţinutului
testului". povestirilor T.A.T.
în interpretarea T.A.T.- 4.2.1.1. Descoperirea eroului
ului sunt necesare şi câteva sau a eroilor, adică a
date de bază despre personajului (personajelor) cu
subiect şi despre care subie ctul se identifică
persoanele apropiate prin proiectarea unor
acestuia: vârsta, sexul, dacă trebuinţe, dorinţe,
părinţii trăiesc, dacă sunt aspiraţii, stări afective,
decedaţi sau divorţaţi, atitudini, constituie
profesia, starea civilă a prima sarcină în analiza
subiectului etc. Fără ele şi interpretarea
interpretarea poate fi mai povestirilor T.A.T. După
dificilă. O analiză „oarbă", Murray (1950), eroul
fără raportare la astfel de tinde să fie:
date, spune Murray, este o personajul de care
„acrobaţie care poate reuşi persoana testată este cea
sau poate eşua; de aceea ea mai
nu îşi găseşte locul, în interesată, adoptându-i
practica clinică". punctul de vedere,
Pentru a interpreta descriindu-i cu
datele obţinute prin T.A.T. cele mai multe detalii
este, de asemenea, util să acţiunile, mobilurile şi
cunoaştem sursele sentimentele;
povestirilor elaborate de personajul care
subiect. în funcţie de seamănă cel mai mult
circumstanţe, se poate cu subiectul
proceda imediat după sub unghiul vârstei, sexului,
examinare, sau după statutului social, care
câteva zile, la :':.'/.:::_. :^ : împărtăşeşte unele
C':V:T Ir.fbnritii. Examinatorul sentimente ale
poate justifica întrebările sale subiectului şi urmăreşte
explicând subiectului că aceleaşi scopuri ca şi el;
studiază factorii implicaţi in eroul — fie de sex
masculin, fie de sex feminin —
elaborarea temelor literare, este persoana sau una
sau poate apela şi la alte dintre persoanele care
pretexte plauzibile, pentru figurează în
a incita subiectul să-şi planşe, care apare de la
rememoreze sursele ideilor început în acţiune,
sale. Subiectul este rugat să joacă rolul
spună, in cazul fiecărei principal şi este
povestiri, dacă tema a implicată în
derivat din experienţa sa deznodământ.
proprie de viaţă, din Cu toate că, de
experienţa prietenilor sau obicei, majoritatea
a cunoscuţilor săi, din povestirilor au un erou
lecturi, din filme etc. Uneori unic — uşor de
istorioarele sunt create pe baza recunoscut după
elementelor preluate din lecturi sau criteriile de mai sus —
din filme fie datorită se pot ivi şi situaţii mai
rezistenţei eului la acţiunea complexe cum sunt cele de
de „sondare", de mai jos:
„descifrare* a personalităţii, a) Identificarea
fie din cauza lipsei efortului subiectului cu un
si dispoziţiei imaginative. Şi personaj se schimbă
în ultimele două cazuri are uneori în cursul
loc o anumită proiectare a povestirii, existând mai
subiectului, deoarece însăşi multe „secvenţe ale
selecţia, reţinerea şi eroului*.
reproducerea unora sau altora „Forţele psihice"
dintre episoadele Ulmului care provin din
vizionat sau ale cărţii citite personalitatea
s-au făcut prin prisma unor subiectului pot fi
trăsături de personalitate „încarnate" în două
ale subiectului, ale unor personaje diferite. De
„constructe personale" exemplu, o conduită
care relevă diferite aspecte antisocială este
ale substructurii exprimată printr-un
motivaţionale, afective şi infractor, iar conştiinţa
axiologice a '.jprsonaiitatii morală — printr-un
acestuia. agent al ordinii
publice. O astfel de
situaţie este denumită
de Murray „temă
endopsihicâ" (situaţie de
conflict intim) a două
„componente
erou". Asemenea situaţii
pot apare şi în cazul
unei
„ambivalenţe afective".
Subiectul poate
povesti o istorioară care
conţine
altă istorioară, în care,
de exemplu, eroul este
martor al
31
TestuJ eptie grafi
Tematic (studiu c
de Ap
eveni (.Ani
ment ma"
elor, — în
iar un conce
perso pţia
naj lui
secun C.G.
dar Jung)
care- şi ale
1 unei
simpa puter
tizeaz nice
ă comp
joacă onent
rolul e
princi psihic
pal. în e
acest masc
caz uline
este („Anim
vorba us") la
de o
„erou femeie.
princi în
pal" şi sfârşi
„erou t, se
secun poate
dar". să nu
După apară
Murra un
y, perso
fiecar naj
e centr
dintre al
eroii în
menţi istori
onaţi oarel
expri e
mă elabo
tendi rate
nţele de
inacce subie
ptate, ct,
râu atribu
integra tele
te sau eroul
conflict ui
uale fiind
ale repar
subiect tizate
ului. aprox
S imati
ubiec v
tul egal
poate unor
să se eroi
identi parţia
fice şi li sau
cu un unui
perso grup
naj de
de perso
sex naje.
opus A.
şi să- Z.
şi Piotro
expri wski
me în (1950
acest )
mod prive
o şte
parte mai
a nuanţ
trăsăt at
urilor probl
perso ema
nalită despr
ţii inderi
sale. i şi
In analiz
acest ei
caz eroul
avem ui
indicii (eroil
ale or)
unei din
puter poves
nice tirile
compo T.A.T.
nente şi
psihic pune
e ia
femin îndoi
ine ală
princi r
piul T.A.T.
lui sufer
Murra ă mai
y puţin
după e
care distor
eroul siuni
ar decât
repreze perso
nta najel
întotde e. O
auna acţiu
subiect ne
ul, iar inacc
celelalt eptab
e ilă
person este
aje ar „depl
repre asată
zenta ",
antur adică
ajul atrib
real. uită
După unui
Piotro alt
wski, perso
eroul naj,
arată iar
ceea acţiu
CT nile
subie contr
ctul are
crede ale
că diver
este selor
sau perso
ceea naje
ce din
vrea acee
sâ aşi
fie. pove
adică stire
tendi repre
nţele zintă
accep altern
tate ativa
de dilem
către ei
conşti interi
inţa oare,
sa; a
celela confli
lte ctului
perso ideo-
naje afecti
expri v de
mă care
alte subie
tendi ctul
nţe este
ale stăpâ
subie nit.
ctului Fi
, mai ecare
puţin perso
accep naj al
tate unei
sau poves
neacce tiri
ptate. expri
A. mă
Z. un
Pi aspec
ot t
ro al
w perso
sk nalită
i ţii
st subie
a ctului
bi .
le Dorin
şt ţele
e subie
ur ctului
m tind
ăt sâ fie
o atrib
ar uite
el unor
e perso
re naje
g ale
ul căror
i: trăsă
A turi
cţiuni le
le justifi
pove că
stirilo cel
mai de
bine. acela
De şi sex
exem şi de
plu, vârst
un ă
adult diferit
îşi a,
expri apoi
mă de sex
dorinţ opus
ele şi de
infant aceea
ile şi
atribui vârst
ndu-le a,
unui apoi
copil. de
C sex şi
u cât de
o
motiv vârst
aţie a
este diferit
mai a, iar
acce în
ptabil cele
ă din
pentr urmă
u în
conşt mişca
iinţa rea
mora unui
lă a obiec
subie t
ctului inani
, cu mat.
atât Aceas
mai tă
mare regul
este ă,
asem menţi
ănare onată
a
dintre de
subie Piotro
ct şi wski,
perso ne
najul permi
din te să
poves discer
tirile nem
T.A.T. dacă
cărui este
a i se vorba
atribu de
ie senti
aceas ment
tă e
motiv refula
aţie. te de
O subie
motiv ct şi
aţie atrib
din uite
ce în unor
ce perso
mai
puţin naje
accep ale
tată poves
este tirilor
proie T.A.T.
ctată ,
mai diferit
întâi e de
într- erou
un şi
perso fără
naj rapor
turi
32 cu
perso
anele
reale
din
antur
ajul
subie
ctului
.
El
emen
tele
esenţ
iale
care
stau
la
baza
carac de 28
teriză de
rii treb
eroilor uinţe
din („need
povesti ")
rile psihog
T.A.T. ene,
rezid explicâ
ă în ndu-le
mobil mai
urile, pe
tendi larg
nţele pe
şi următ
senti oarel
ment e:
ele supu
acest nerea
ora, ,
aşa domi
cum narea
se ,
despr trebui
ind nţa
ele de
din realiz
acţiu are,
nile trebui
povesti nţa
rilor de
prin sprijin,
raporta solicitu
re la dinea,
„presiu sexuali
nile tatea,
externe pasivit
" (la atea,
mobilu agresiv
rile, itatea
tendi şi
nţele agres
şi iunea
senti (emoţ
ment ional
ele ă şi
celorl verba
alte lă,
perso mater
naje) ială şi
şi din social
dezno ă,
dămâ mater
ntul ială şi
fiecăr antiso
ei cială,
istorioa distru
re cţia),
elabora agres
te de ivitat
subiect ea şi
. agres
4. iunea
2.1. contr
2. a
Treb propr
uinţ iei-
ele, perso
emo ane.
ţiile, Pe
sent lângă
ime acest
ntel e
e şi trebui
atitudi nţe,
nile prin
eroilo analiz
r a
Pe poves
ntru a tirilor
explic T.A.T.
a ,
reacţi psihol
ile ogul
comp va
ortam despr
ental inde
e ale şi
eroilo altele
r, , care
Murra se
y a pot
utiliza manif
t în esta
primu la
l rând eroi
o listă în
cadru cţie
l (simp
interr atie),
elaţiil trebu
or cu inţa
„presi de
unea cuno
exter aşter
nă", e şi
cum de
ar fi: curio
trebui zitate
nţa ,
de trebu
achizi inţa
ţie, de
trebui infor
nţa mare
de şi
conse interp
rvare, retar
trebui e etc.
nţa Acest
de e
ordin trebui
e, nţe —
trebui sub
nţa unghi
de ul
organ vecto
izare, rial —
trebu pot fi
inţa poziti
ludic ve şi
ă, negat
trebu ive, în
inţa măsu
de ra în
consi care
deraţi ele
e, duc
trebu la
inţa aprop
de ierea
super sau la
iorita depăr
te, tarea
trebui de
nţa obiec
de t.
exhib Trebu
iţie, inţele
trebui pozitiv
nţa e sunt
de la
apăra rândul
re lor
(reacţ atracti
ie ve
defen (apropi
sivă), ere de
trebui obiectu
nţa l
de prefer
evitar at,
e a iubit)
inferi sau
orităţi coerci
i şi a tive
eşecu (apro
lui, piere
trebu agres
inţa ivă cu
de scop
hiper de
comp domi
ensar nare).
e, Trebu
trebu inţele
inţa negativ
de e sunt
auton toate
omie repulsi
(inde ve
pend (Murra
enţă), y,
trebui 1938).
nţa
de 33
prote
testul ografic
Tematic
de i
Pe eroilo
lângă r,
trebui inclusi
nţe, v
psihol emoţii
ogul le şi
analiz senti
ează ment
şi ele
extra superi
ge din oare
povesti (cogni
rile tive,
T.A.T. moral
emoţ e şi
iile şi esteti
senti ce).
ment Totod
ele ată se
eroil extra
or, g
respe atitu
ctiv dinil
factor e şi
ii trasa
emoti turile
v- caracte
activi riale
ai care îl
diferit define
elor sc pe
acţiun eroul
i fiecăr
comp ei
orta- poves
ment tiri
ale T.A.T.
manif Ps
estat iholog
e de ul
eroi. notea
Alătur ză
i de forţa
stăril fiecă
e rei
afecti varia
ve bile
menţi (trebu
onate inţe,
de emoţi
Murra i,
y— senti
confli ment
ctele, e
versat etc.)
ilitate în
a funcţi
emoţi e de
onală intens
(labiiit itatea
atea, ,
instab durat
ilitate a,
a frecve
emoti nţa
vă), manif
descu estării
rajare şi de
a, impor
anxiet tanţa
atea, pe
entuzia care o
smul, are în
neîncr intrig
edere ă, in
a, acţiu
gelozi nea
a — poves
trebui tirilor.
e Murra
extras y
e şi indică
alte să se
emoţi notez
i şi e
senti forţa
ment fiecăr
e ei
care variab
se ile cu
degaj ajutor
ă din ul
condu unei
ita scări
cu mentel
cinci or
valori: eroilor
de la cu care
1 la 5, se
aceas identifi
ta din ca
urmă diferite
fiind categor
cota ii de
maxi subie
mă, cţi,
acord respe
ată în ctiv
cazul nu
unei există
forţe note
deose stand
bite a ard la
unei care
variab să se
ile. facă
De referi
exem ri
plu, pentr
dacă u a fi
eroul în
manif măsu
estă ră să
o conse
uşoar mnez
ă e
iritabi difere
litate nţieri
se ale
acord forţei
ă de
cota manif
1 estar
pentr e a
u varia
varia bilelo
bila r
agresi menţi
vitate onate
emoţi ,
onală psihol
şi ogul
verba trebui
lă; e să
când posed
apar e o
însă serioa
scene să
de exper
mâni ienţă
e în
violen aplica
tă rea şi
sau în
de interp
căuta retare
re a
perm T.A.T.
anent -ului,
ă a să
certuril posed
or, a e un
conilict fel de
slor cu „etalo
alte n
persoan intern
e se ".
acorda De
cota sigur,
maxi- pentru
mă, caracte
respe rizarea
ctiv 5. eroilor
D va
atorit realiza
ă profilu
faptul l
ui că psihol
nu sunt ogic
elabora al
te acest
norme ora,
de pe
frecv baza
enţă trebui
şi nţelor
inten ,
sitate emoţi
a ilor,
trebui senti
nţelor ment
, elor,
emoţi atitud
ilor şi inilor
senti- carac
terial (drag
e etc, ostea
ce se pentr
manif u
estă sine-
cel însuşi
mai );
frecv supra-
ent şi eul
cel integra
mai t (eul
intens se
în poate
cele confo
douăz rma
eci de supra
istorio -
are eului)
realizat şi
e prin supra-
aplicar eul în
ea conflic
T.A.T.- t
ului la (mani
un festat
anumit prin
subiect, criză
care îşi de
proie conşti
cteaz inţă,
ă senti
propri ment
ile e de
trăsăt culpabl
uri itate,
psihic depresi
e şi e). în
trebui opinia
nţe, lui
dintre Murra
acest
ea y,
multe acest
nefiin ea
d trebui
conşti e
entiza analiz
te. ate şi
Ad menţi
ept al onate
psiha pentr
nalize u
i, fiecar
Murra e
y poves
consi tire,
deră iar pe
că, în baza
strâns unei
ă scări
legăt de la
ură -3 la
cu +3 se
trebui evalu
nţele, ează
în manie
decla ra în
nşare care
a şi eul
menţi este
nerea struct
condu urat şi
itei opinia
intervi pe
n: care
idealul eroul
eului fiecăr
(idealul ei
realiză poves
rii de tiri o
sine); are
narcisi despr
smul e el
însuşi.
Legat
de
acest
e
aspec
te,
menţi
onăm
că
unii
autori
(Whitel
ey,
1966)
au
utilizat
T.A.T.- ea
ul poves
pentru a tirii în
studia raport
funcţi cu
a tema.
adapta Di
tiva a n
eului, analiz
pe a
baza poves
estim tirilor
ării T.A.T.
următ se pot
orilor despri
param nde şi
etri: câteva .
domin trăsă
area, turi
agresi gene
vitate rale"
a, ale
trebui eroilor
nţa de (respect
realiz iv, ale
are, subiec-
auton tului
omia, care
accep se
tarea proie
de cteaz
către ă),
erou a dintre
respo care
nsabil menţi
ităţii onăm
pentr :
u creati
acţiun vitate
ile a,
sale, persis
abilit tenţa
atea efortu
eroul lui,
ui de intens
a-şi itatea
deter efortu
mina lui,
şi impul
condu sivitat
ce ea
impul sau
surile, delibe
abilita rarea
tea înaint
eroul e de a
ui de acţion
a-şi a,
duce extra-
la bun versiu
sfârşit nea
acţiun („exo
ile. în cathe
acest xia" şi
sens, „extro
funcţi cepţia
a " în
adapt conce
ativa pţia
a lui
eului Murra
se y,
evalu care
ează se
în referă
raport la
cu invest
capacit irea
atea energi
subiect ei în
ului de viaţa
a utiliza practi
adecvat că şi,
expe- respe
rienţa ctiv,
sa domin
anteri area
oară, faptel
de a or),
perce introv
pe ersiun
nuanţ ea
ele („end
emoţii o-
lor şi cathe
de a xia" şi
condu „intro
ce cepţia
acţiun ",
adică y).
invest în
irea analiz
energi a şi
ei în interp
viaţa retare
interio a
ară şi, datelo
respe r se
ctiv, ţine
domin seam
area a nu
emoţii numai
lor şi de
senti frecve
mente nţa şi
lor), intens
subiecti itatea
vitatea fiecăr
(„proie ei
ctivitate variab
a" — în ile
limbaju psihic
l lui e a
Murray eroilor
) sau (trebu
obiecti inţe,
vitatea emoţii
în ,
aprecie senti
rea mente
altora, ,
emotivi trăsăt
tatea, uri
angoas gener
a, ale)
tendi luate
nţa izolat,
spre ci şi
radica de
lism modul
sau cum
spre se
conse combi
rvator nă
ism, între
spre ele
unifor acest
mitate e
sau variab
spre ile,
schimb precu
are, m şi
coordo de
narea raport
sau urile
lipsa de pe
coord care
onare le au
a cu o
gândi altă
rii şi categ
acţiun orie
ii de
(„conj variab
unctiv ile, şi
itatea" anum
sau e
„disju cu
nctivit .presi
atea", unile
după exter
Murra ne".
35
VasSe Preda- Testul Tematic
4.2.1.3. Forţele care de Apercepţie (studiu
provin din mediu
(„presiunile externe") monografic)
Analiza forţelor externe
începe prin a se stabili care frecvenţa, durata şi gradul
dintre elementele obişnuite de semnificaţie în intrigă a
aie mediului extern lipsesc şi fiecărei forţe ce provine din
care dintre aceste forţe se mediu.
manifestă cu o frecvenţă şi 4.2.1.4. Analiza
cu o intensitate mare, desfăşurării şi a
deosebită. De asemenea, deznodământului
se notează trăsăturile povestirilor T.A.T.
psihice ale personajelor cu în afară de analiza
care au de-a face eroii, întreprinsă cu scopul de a
apreciindu-se: dacă sunt în desprinde eroul cu care se
majoritatea cazurilor identifică subiectul, a
binevoitoare sau ostile; trebuinţelor, emoţiilor,
dacă personajele de un sentimentelor şi atitudinilor
anumit sex sunt mai eroului, a .presiunilor externe"
binevoitoare sau mai ostile implicate în acţiunile
decât celelalte; dacă se face acestuia, o mare importanţă
referire mai frecventă la se acordă analizei
personaje de o anumită desfăşurării şi
etate (care ar putea deznodământului povestirilor
reprezenta mama sau tatăl T.A.T. Pentru fiecare
subiectului, chiar dacă povestire se notează:
legătura nu este direct Eroul provoacă
formulată) şi se notează evenimentele sau le
caracteristicile lor. suferă?
Psihologul va reţine pentru Cum reacţionează eroul
interpretare şi alte persoane, la presiunile mediului
fiinţe sau obiecte materiale (agitaţie, abandon, disimulare,
introduse de subiect din triumf etc.)?
imaginaţie în cadrul în ce măsură şi cu ce
povestirilor realizate pe vigoare luptă eroul
baza planşelor T.A.T., împotriva
considerate forţe externe cu forţelor ce i se opun?
semnificaţie deosebită în Cum face eroul pentru ca
sistemul relaţional al situaţia să progreseze spre
subiectului (eroului). un deznodământ favorabil?
in schema dinamicii După Ombredane (1949)
personalităţii, Murray esie
utilizează o listă de pe?te 30 vorba de „stilul conduitei", care
de „presiuni externe" (tipuri de poate fi: impulsiv sau
forţe din mediu sau Tipuri de controlat; energic sau slab;
situaţii), pe care le-a clasat tenace; coordonat sau
după efectul pe care-i au sau pe necoordonat; suplu sau
care l-ar putea avea asupra eroului rigid; cu iniţiativă sau inert.
(eroilor) din povestirile T.A.T. Acţiunile povestirilor sunt
Mai mult de jumătate din doar verbale, doar gândite
presiunile exterioare sunt, sau sunt realizate în fapt; ele sunt
de fapt, trebuinţe ale trecute, prezente sau
personajelor cu care eroii au viitoare?
de-a face in cadrul acţiunilor Deznodământul — sub
din povestirile realizate de forma soluţiilor sau a con
subiect. Noţiunea „presiune cluziilor — are o tonalitate
externă" cuprinde însă şi afectivă pozitivă, negativă
absenţa sit laţiilor favorabile sau
externe (lipsă, privare, neutră?
pierdere, deposedare),
precum şi tulburările
corporale sau leziunile Reuşita sau eşecul este
corporale pe care le suferă parţial, total sau este
eroii şi la care trebuie să se îndoielnic? Reuşita se
adapteze (boală, suferinţă datoreşte mijloacelor proprii ale
fizică, desfigurare etc). eroului?
Adesea, o forţă externă Eşecul se datoreşte forţelor
unică rezultă din fuzionarea externe?
a două sau mai multe Gradul de frustrare,
.presiuni exterioare' diferite. sentimentul de neplăcere al
Dintre „presiunile externe" eroului în cazul eşecului.
menţionăm: afiliaţia '
(asociativă şi emoţională), Dacă eroul a săvârşit un
agresivitatea şi agresiunea lucru indezirabil din punct
(emoţională şi verbală, de vedere social (de
materială şi socială, exemplu, un delict), are
materială si antisocială, sentimente de
distrugerea bunurilor culpabilitate, îşi recunoaşte
eroului), dominarea Vina, este pedepsit?
(constrângerea, restricţia, Deznodământul este în
persuasiunea, seducţia), întregime în raport cu mo
solicitudinea, respingerea, tivaţia eroului, este
privarea, pierderea, pericolul conform efortului acestuia,
material (ce provine de la este un
forţe naturale), răniri, compromis?
mutilări provocate de un animal. • Absenţa
La fel ca si în cazul deznodământului (Rapaport,
trebuinţelor, emoţiilor şi 1946;
sentimentelor eroului, Shentoub si Shentoub, 1958).
„presiunile externe*" se Trecând în revistă, din
cotează pe o icara de ia 1 la 5, punctul de vedere al
criteriile de apreciere fiind eroului, fiecare dintre
intensitatea, 36 interacţiunile trebuinţe
presiuni externe,
psihologul evaluează suma
pedepselor şi frustrărilor
suferit?
37
Vasăe Preda Testai Tematic Om
Apentpţie (studiu monografic)
de erou (eroi), gradul relativ eroului (eroilor) şi
de succes sau de eşec, „presiunile externe",
proporţia deznodămiiitelor psihologul obţine o listă a
fericite şi a celor nefericite. temelor care se manifestă
4.2.1.5. Analiza tematicii predominant la un subiect.
povestirilor T.A.T. De asemenea, psihologul
Imaginile T.A.T. impun adaugă la această listă
subiectului anumite elemente de orice temă care apare drept
interpretare, insă., cu toate semnificativă prin caracterul
acestea, se constată că şi la ei excepţional, sub unghiul
planşe puternic sugestive se intensităţii variabilelor pe
obţin povestiri foarte care le conţine, al valorii
diferite, iar in raport cu explicative etc, chiar dacă
creşterea gradului de tema nu atinge o frecvenţă
ambiguitate al planşelor suficientă pentru a da o notă
libertatea şi posibilitatea de crescută trebuinţei sau
interpretare sunt mai mari, „presiunii externe" implicate.
deci şi varietatea temelor va fi mai Este posibil să se facă
mare. Anzieu (1973, pp. 146-149) şi o analiză tematică de
prezintă o sinteză a temelor ansamblu, fără a cota separat
întâlnite în povestirile T.A.T. variabilele. în acest caz se
realizate de subiecţi normali consideră că fiecare
şi de subiecţi nevrozaţi, povestire reprezintă un tot
incluzând aici şi temele unitar şi se extrag temele
obţinute de Shentoub şi majore şi temele minore,
Shentoub (1961) prin care reflectă, deci,
aplicarea acestei probe problemele majore şi,
proiective. Pentru analiza respectiv, problemele
adecvată a temelor trebuie minore ale subiectului.
diferenţiate povestirile Repetarea aceleiaşi teme
impersonale şi povestirile in (dorinţa de afirmare,
care într-adevăr subiectul se dragostea, rivalitatea, agresivitatea
proiectează. După Murray, etc.) în povestirile create pe baza
30% din povestiri sunt unor imagini diferite are o
impersonale, dar şi dintre valoare diagnostică mare,
acestea, în mod obişnuit, se ' reflectând trebuinţe acute,
poate extrage un oarecare conflicte de durată. Dar
număr de informaţii esenţialul nu se poate desprinde
semnificative privind dintr-o analiză simplistă.
trebuinţele, emoţiile, Uneori tema nu se repetă
sentimentele, conflictele aidoma, ci mascat;tr în acest
subiectului. De asemenea, în apre- caz prezenţa unei -ebuinţe,
cierea caracterului personal sau a unei .presiuni externe" se
impersonal al povestirilor nu poate deduce din
este întotdeauna indicat să configuraţia asociaţiilor de
ne conducem doar după idei relevate în mod implicit
declaraţiile subiectului in -v>H?i.->l interacţiunilor
vizând sursa acestora. Chiar dintre eroi şi forţele din mediu.
şi acele povestiri a căror
sursă subiectul o plasează în '..__. Analiza formei
cărţi, în filme etc. trebuie povestirilor T.A.T.
raportate la narator şi la Pentru a trece la o
situaţia sa psihosocială, interpretare adecvată a
întrucât orientarea selectivă povestirilor T.A.T., la analiza
spre anumite teme, conţinutului acestora
păstrarea în memorie şi psihologul va mai adăuga
proiectarea lor sunt „analiza formală", care
semnificative. vizează înţelegerea instruc-
O temă este constituită tajului, gradul de cooperare
din interacţiunea dintre a subiectului la probă,
motivele eroului şi forţele exactitatea perceperii
mediului extern care îşi fiecărei planşe, construirea
exercită influenţa asupra povestirilor, coerenţa lor,
acestuia. în fond, o temă
este o unitate dramatică în concluzia, bogăţia de
care se proiectează detalii, gradul de realism al
subiectul examinat. povestirilor, stilul,
Interacţiunea dintre o tonalitatea afectivă, absenţa
trebuinţă proprie eroului unor faze ale povestirii,
(sau mai multe trebuinţe tendinţa de a descrie sau
fuzionate) şi o „presiune de a face mai degrabă
externă" (sau mai multe alegorii decât de a povesti
.presiuni externe" acţiuni, limbajul folosit
fuzionate) constituite, (bogăţia sau sărăcia
împreună cu limbajului, corectitudinea
deznodământul, o temi sintactică a exprimării),
simpli. lungimea povestirilor etc. într-o
Combinaţiile temelor încercare de validare a T.A.T.-ului,
simple, intercalate sau Shentoub şi Shentoub (1958)
formând o secvenţă, sunt dau o mare atenţie analizei
numite teme complexe. în sens formei povestirilor. Analiza
restrâns, acest termen corelată a conţinutului, a
desemnează structura temelor, a deznodământului
dinamică distinctă a unui şi a formei povestirilor duce
episod. In sens larg, la desprinderea aşa-
semnifica intriga, acţiunea, numiţilor factori „de degajare",
trăsătura dramatică care permit progresul
principală a istorioarei.
în urma analizei povestirii şi elaborarea
trebuinţelor, emoţiilor şi deznodământului. De
sentimentelor eroilor şi a asemenea, se desprind şi
forţelor din mediu factorii „de eşec", care
("presiunilor externe"), iar frânează
apoi in urma analizei
interacţiunilor dintre 39
trebuinţele 38
desfăşurarea povestirilor, Testul Tematic de
perturbându-le cursul, Apenepţie (studiu
împiedicând construcţia lor
logică. Pornind de aici, se pune monopafic)
în evidenţă „o organizare
normală" a povestirilor la numai un act de imaginaţie,
subiecţii care prezintă o mare ci şi un act de organizare a
varietate de mecanisme de discursului verbal. A analiza
apărare şi o „organizare pato- această organizare înseamnă
logică" la subiecţii la care a testa şi a evalua autonomia
mecanismele de apărare sunt relativă a eului, funcţia sa de
sărace (organizări ale sinteză şi de integrare, care în
povestirilor care reflectă fobii bolile psihice este alterată. în
şi obsesii sau organizări care acest sens, izbucnirea
reliefează un tablou de fantasmelor inconştiente în
inhibiţie extensivă). fantezia conştientă indusă se
în general, din analiza reperează, printre altele, prin
formei povestirilor T.A.T. aflăm distanţa dintre povestirea
date interesante despre subiectului şi temă obişnuită a
aptitudinile literare ale unei planşe şi după
subiecţilor, despre aptitudinile perturbările apărute în
verbale, coerenţa gândirii, structura povestirii (Shentoub,
intuiţia psihologică şi simţul i 961; 1963).
realităţii, precum şi despre Deşi Murray (1943; 1950)
maturitatea emouonală, consideră că la adultul normal
despre perturbările afective şi povestirile mai scurte, în medie, de
motivaţionale. Această 140 de cuvinte dovedesc o lipsă
analiză ne dezvăluie uneori
tendinţe patologice obsesionale, de cooperare, de rezonanţă, şi
maniacale sau depresive. că asemenea povestiri nu
Pentru analiza formei merită, în general, să fie
povestirilor T.A.T. sunt utile şi cotate şi analizate, totuşi noi
unele elemente de credem că şi protocoalele
psiholingvistică (Gori şi cu povestiri scurte merită
Poinso, 1968), analizându-se sâ fie interpretate. Aceasta,
funcţia paradigmatică deoarece şi indivizii care
(codul) şi funcţia vorbesc puţin şi greu pot
sintagmatica (mesajul) ale releva un conţinut psihic
limbajului utilizat de subiect. interesant şi complicat,
Instructajul dat în aplicarea susceptibil de a fi interpretat de
T\A.T.-ului insistă asupra psiholog.
sarcinii sintagmatice: cu
elementele lexicale care
desemnează componentele
fiecărei imagini, subiectul
este invitat să . jiupună o
povestire, adică să structureze
uii mesaj (în urma identificării
şi interpretării perceptive).
Inexactităţile percepţiei relevă
alterarea funcţiei
paradigmatice. în realizarea
povestirilor T.A.T. accentul cade pe
verb, deoarece prin verbe se enunţă
acţiunile eroilor. După cum
subliniază mulţi psihiatri şi
psihoterapeuţi, ţinând seama
de măsura în care în verb
transpare inconştientul - fie şi
mascat - putem spune ca nu
totdeauna a stăpânim şi că
prin limbaj nu doar vorbim, ci
adesea „suntem vorbiţi" de
limbaj. Astfel, când este „para-
zitat" de emoţii, limbajul
descarcă violenţe nedorite,
vădind măsura în care
individul poate să nu mai fie
stăpân pe el în diferite
momente şi în diferite
contexte disfuncţionale,
slăbindu-i cenzura conştiinţei.
în cadrul povestirilor T.A.T.,
alterarea funcţiei sintag-
matice precum şi alterarea
funcţiei paradigmatice se
întâlnesc îndeosebi la persoanele
care suferă de nevroze, de
psihopatii sau de psihoze,
cazuri în care şi povestirile au
o s:rucrurâ deficitară (cu
teme multiple în cadrul
aceleiaşi povestiri, cu
absenţa deznodământului
etc). Or, după Shenioub (1963),
construirea unei povestiri T.A.T. este
nu
V a sâe P reda — „__..a „__«_M_ Apercepfr
(studiu m onografic)

5. ALTE INTERPRETĂRI
ALE T.A.T.-ULUI
Proliferarea sistemelor
de interpretare ale T.A.T.-
ului a atins proporţii foarte
mari. D. Anzieu arăta că de
la crearea sa în 1935 şi
până în 1952 a apărut în
fiecare an câte un nou sistem
de interpretare a T.A.T.-ului. Dintre
cei care au elaborat metode proprii
de interpretare, îi amintim pe: S.
Tomkins, E.R. Balken şi J.H.
Messaerman, W.B. Henri,
B. Aron, J. Bellak, J. Bert, Z.
Piotrowski, D. Rapaport şi
R. Schafer, R. Hoit, A.
Ombredane, D. Anzieu, E.
Stern, Ch.Al. Lyon, M. Stein,
V. Shentoub ş.a . în continuare
ne vom opri asupra . câtorva dintre
aceste metode de interpretare a
T.A.T.-ului.
5.1. Interpretare* T.A.T.-
ului dup* S. Tomkins
Fiecare istorioară este
descompusă în propoziţii
fundamentale şi fiecare
personaj, obiect material
sau instituţ ie este izolat şi i
se precizează, funcţia în
fiecare propoziţie. Fiecare
propoziţie este analizată
din patru unghiuri:
Vectorul, adică tendinţa
spre un comportament
oarecare;
Nivelul, adică funcţia
psihică implicată în
propoziţie;
Condiţiile: stările de fapt,
psihice, fizice, sociale în
care
se găseşte eroul şi care îl
condiţionează negativ sau
pozitiv;
d) Caracteristicile, adică
precizările
complementare.
Apoi, Tomkins trece la analixa
povestirilor, pentru a
degaja zonele problemelor
subiectului. El distinge 4 zone:
Familie (relaţii părinţi
copii);
Dragoste, sexualitate,
viaţă conjugală;
Relaţii sociale
(comportamentul eroului în
raport cu
regulile sociale, atitudinile
antisociale);
Relaţii profesionale şi
atitudini faţă de munca.
5.2. Interpretarea TJLT.-
ubii dup* B. Aron
B. Aron a încercat o altă
clasificare a trebuinţelor şi
a presiunilor externe pentru
interpretarea povestirilor T.A.T:
• tendinţe distructive:
agresiune spre exterior,
autoagresiune;
43
 *tendinţe
conttructire: căutarea
dependenţei, Ca si in vise, fiecare
superiorităţii, personaj al unei povestiri
independenţei, relaţiilor exprimă un aspect al
de egalitate; personalităţii
tendinţe care provin din subiectului; dorinţele
supra-eu si din idealul subiectului tind sa fie
eului: atribuite unor personaje
trebuinţe de reuşita, ale căror
evitarea blamului etc; caracteristici le justifică
tendinţe provenind din cel mai bine; de exemplu
eu: trebuinţa de a evita un adult îşi
suferinţa, va exprima dorinţele
inferioritatea etc; infantile atribuindu-le unui copil
căutarea realizării: etc.
trebuinţa de cunoaştere, Cu cât o motivaţie
de ordine este mai acceptabilă
etc; pentru
* manipularea de conştiinţa morală a
obiecte: trebuinţa de subiectului," cu atât mai
achiziţie, de mare este
asemănarea dintre subiect
• presiunile mediului nonuman: şi personajul din T.A.T.-ul
negative şi pozitive. căruia
Prin suscitarea temelor, i se atribuie această
aceste trebuinţe şi motivaţie; o motivaţie din ce
presiuni întâlnesc în ce mai
mecanisme de apărare puţin acceptabilă este
care alterează expresia lor proiectata mai întâi într-un
in discurs: personaj
respingerea: subiectul de acelaşi sex şi de vârstă
respinge explicit variabila diferită, apoi de sex diferit
după ce a exprimat-o; şi de
tăgăduirea: subiectul aceeaşi vârstă, apoi de sex
anulează ceea ce tocmai a şi de vârstă diferite şi în
exprimat; cele din
recurgerea la urmă în mişcarea unui
imaginar: subiectul obiect inanimat (a se face
deplasează paralelă cu
variabila pe un plan seria K, Kp, Kan, Kob din
imaginar: reverie, dorinţă, Rorschach).
proiect. Dintr-o singură
Astfel, sub influenţa povestire nu se poate
gândirii psihanalitice, extrage o
opoziţia interpretare unică şi
ntre erou şi anturaj se precisă. O povestire
substituie cu cea dintre despre un omor
trebuinţe şi permite nu atât să inferăm
canismele de apărare. existenţa unei dorinţe de
Această evoluţie se va moarte
întări la la subiect, ci mai mult că
-cetătorii care utilizează în subiectul urăşte pe cineva
interpretarea povestirilor din
T.A.T. anturajul său sau doreşte
iceptele psihanalitice să fie separat de el. O
şi/sau cognitiviste vizând povestire
i.. despre sinucidere poate
ecanismele semnifica doar teama de a
de apărare. rămâne
singur. Cu cât sunt mai
5.3. Interpretarea TJLT.-clui diverse personajele care-şi
dup* Z. Piotrowski ZJL asumă o
Piotrowftld pune la îndoiala anumită atitudine, cu atât
principiul lui Murray, după care suntem mai siguri că
eroul ar reprezenta subiectul, iar motivaţia
celelalte personaje . — anturajul corespunzătoare acestei
său real. Piotrowski atitudini este puternică şi
adopta punctul de vedere spontană
exprimat de Wyatt (1946): la subiect. Dar nu putem
eroul arată ceea ce conchide asupra frecvenţei
subiectul crede că este cu care
sau ceea ce vrea să fie, această motivaţie
adică tendinţe determină
acceptabile de către comportamentul manifest
conştiinţa sa; celelalte al
personaje reprezintă alte subiectului. Putem spune
tendinţe ale subiectului. doar că această
PiotrawsJd stabileşte trebuinţă
următoarele ssgoB: fundamentală îi va provoca
1) Acţiunile conţinute angoasă şi tensiune dacă
de povestirile T.A.T. nu va fi
suferă mai puţine satisfăcută.
distorsiuni decât Povestirile T.A.T.
personajele; o acţiune reflectă uneori atitudinile
inacceptabilă este stereotipe şi superficial
deplasata, adică atribuită dezvoltate de subiect, pentru
unui alt personaj, iar a
acţiunile contrare ale ascunde trăsăturile specifice
diverselor personaje din ale personalităţii. Este
aceeaşi povestire cazul
reprezintă alternativele subiecţilor care mai mult
dilemei interioare in care descriu planşele decât le
subiectul este închis. interpretează, a căror
istorii ajung la un
deznodământ după
o serie de dificultăţi, ale
căror motivaţii
exprimate sunt
conform normelor
sociale, ale căror
povestiri la planşa albă
sunt cam de acelaşi tip cu
celelalte.
Povestirile T.A.T. pot
reflecta ceea ce
gândeşte
subiectul şi ceea ce
resimte faţă de
persoanele reale din
anturajul său,
reprezentate prin
personaje similare in
povestire. Regula 3 ne
permite să discernem
dacă este vorba,
din contra, de sentimente refulate
de subiect si atribuite
personajelor T.A.T.-ului
diferite de el şi fără raport
cu persoanele reale din
anturajul său.
7) Cu cât este mai
mare diversitatea şi
incompatibilitatea
motivaţiilor într-o povestire,
cu atât mâi
mari sunt indecizia şi
angoasa subiectului,
insatisfacţia de
sine, frecvenţa problemelor
sale nerezolvate,
dificultatea sa
de a urmări cu
perseverenţă realizarea
scopurilor vitale şi
adaptarea.
8) Probabilitatea ca o
temă a T.A.T.-ului să se
manifeste în comportamentul
subiectului constă în
frecvenţa
de apariţie a temei, în
coerenţa sa cu ansamblul
protocolului
(absenţa temelor
incompatibile) şi cu
intensitatea emoţională
care însoţeşte această
temă.
9) T.A.T.-ului trebuie să i
se aplice criteriile formale
referitoare la cursul
imaginaţiei creatoare şi la
asociaţiile de
idei şi care sunt utilizate în
alte teste proiective pentru
a ape' analiza conţinutului lor
detecta ariile conflictuale ale
personalităţii (randament
scăzut,
pauze, bizarerii,
adiţionarea unor detalii
imaginarei
schimbarea stilului etc.).
5.4. Interpretarea T.A.T.-
ului după L. Bellak
.,••„.într-un ghid pentru interpretarea
.-u_Lui, L.
urmăreşte A 10 factori.
Tema principală;
Eroul principal;
Trebuinţele principale ale
eroului:
trebuinţele
comportamentale;
personaje, obiecte
sau circumstanţe
introduse;
personaje, obiecte
sau circumstanţe
omise;
Conceptul de mediu (lume);
Personaje:
părinţi;
de aceeaşi vârstă;
mai tinere;
6) Conflicte semnificative;
Natura anxietâţilor:
durere psihică sau frică,
dezaprobare, lipsa sau
pierderea afecţiunii, boală
sau rănire,
abandonat, privat, decăzut
şi fără ajutor etc.
Principalele apărări
împotriva conflictelor şi a
anxietăţii: represiune,
regresiune, introjecţie,
izolare,
distrugere, raţionalizare etc;
46
Testul Tematic de Ap
9) Severitate privind
propria persoană;
10) Integrarea eului.
LeopoM Bellak, în S.U.A. şi
Vie* Shentoub, în Franţa, au
dezvoltat interpretarea T.A.T.-ului
sprijinindu-se pe a doua topică
freudiană. In opinia lor,
conţinutul istoriilor
elaborate de subiect este,
ca şi la Piotrowski, apropiat
de elaborarea din vise.
Accentul este pus, ca
laAron, pe conflictul între
mecanismele de apărare a
eului, pe de o parte, şi
pulsiunile şi afectele
subiectului, pe de altă parte.
Noţiunile de autonomie sau
heteronomie a eului în
raport cu alte instanţe ale
aparatului psihic
(mecanisme de apărare şi
mecanisme de degajare) sunt
luate în considerare de L.
Bellak şi V. Shentoub.
Fantezia indusă şi
conştientă (povestirile
T.A.T.) este recunoscută ca
fiind diferită de fantezia
inconştientă spontană
(fantasmele fundamentale ale
subiectului care transpar în
simptomele şi în visele sale):
cu certitudine, prima ne permite să
ajungem la a doua, cu
condiţia de a face mai întâi
analiza formală a istoriilor şi
manifest. Izbucnirea
fantasmelor inconştiente în
fantezia conştientă indusă,
se reperează după distanţa
între povestirea subiectului
şi tema banală (obişnuită) a
acelei planşe şi după
perturbările apărute în
structurarea povestirii.
«Construirea unei istorii a
T.A.T.-ului este.un act de
organizare mai mult decât
Bellaki un act de imaginaţi. A
analiza această organizare
înseamnă a «testai
autonomia relativă a eului,
funcţia sa de sinteză şi de
integrare" (Shentoub, 1990, p.
154).
5.5. Interpretarea
T.A.T.-ului după D.
Rapaport şi R. Schafer
D. Rapaport şi R. Schafer
au stabilit următoarea listă
de semne psihopatologice
(Rapaport şi Schafer, 1968):
Labilitate afectivă (de
tip isteric şi uneori
depresiv): interpretări-
încărcate afectiv, remarci
critice, descrieri, exclamaţii
asupra caracterului
dezagreabil al planşelor,
istorii doar schiţate, blocaje,
tulburări care pot merge
până la lacrimi, insistare
asupra stării sufleteşti a
personajelor şi exagerarea
arbitrară a emoţiilor
acestora.
Stări depresive:
restricţia temelor,
obligând examinatorul la
multe încurajări şi întrebări.
La nevrozat: istorioare triste,
cu deznodământ nefericit;
subiectul se miră că i se
arată imagini atât de triste;
uneori povestiri fericite, de
dragoste, blândeţe,
opunerea afectelor fericite şi
triste ale
4
7
experienţei La psQiottci: T*^Tmmatxd*Ap€rcepfr(*tudki
reprezentări delirante, perseverarea monografic)
succesorilor apropiaţi ai
sentimente de culpabilitate, creatorului T.A.T.-ului. Astfel,
autoacuzare şi reproş; teama R. Schafer (1967, p. 114) scrie: .Acest
de a fi bolnav, de a fi nebun, de afi ansamblu de articole este rodul
singur, deafmbatrâni, de-a fi efortului meu de aplicare a teoriei
incapabil. Planşa 18 este psihanalitice freudiene
percepuţi şi resimţită ca contemporane la date
depresivă şi nu ca agresivă. particulare, într-o manieră
8t*rl ebseskmaie:
descriere minuţioasă g
şi chiar bizara a siva, cu 5.6. Iatorptetana TJLT.-ntul
detaliilor planşelor; îndoieli, în concepţia Ini R.Ho&
fragmentarea povestirilor, R. Hoit propune pentru
rigiditate; prima dată o metodologie de
criticarea planşelor, interpretare a istorioarelor
T.A.T. fără să mai facă apel la
conceptele de iev«ie şi vis. El
intelectualiz subliniază că o dată cu lucrările
pedanterie în vocabular, lui Rapaport, psihologia
conştiinţa de a proiecta şi clinica americană operează o
mai ales incapacitatea de conversie definitivă în
a se menţine la o singură modalităţile de abordare a
posibilitate, mai multe teme probelor proiective, fapt
diferite venind în mintea datorat, printre alţii, şi lui R.
subiectului pentru aceeaşi Knight, D. Shapiro, M. Gill, R.
planşă (ambivalenţa, White. Pe aceşti autori îi
indecizie). întâlnim în numeroase
Agresivitate: un semn publicaţii psihanalitice cu
important de agresivitate, studii care abordează:
dar refulată, este faptul •creativitatea şi procesele de
că între povestiri normale gândire (Rapaport, 1951; Hoit,
apare dintr-o dată o 1960); transferul (Gill, 1983);
povestire foarte agresiva, noţiunea de stil (Shapiro,
dar al cărei deznodământ 1965).
nu este prea crud. Dacă R. Hoit porneşte de la
este asasinat un membru premisa că producerea unui
al familiei sau cruzimile răspuns la o cerinţă a
sunt descrise cu lux de examinatorului şi la
amănunte, aceasta este prezentarea unui material
un semn de psihoză. figurativ precis (standard - n.n.) este,
Trăsături paranoice: înainte de toate, un produs cognitiv.
teme de bănuială, Pentru aceasta, respectivul
spionaj, critici moralizatoare răspuns (în cazul T.A.T.-uliii -
în povestiri; concluzii bizare istorioarele), este o expresie a
referitoare la - -mănător, capacităţii adaptative a
divergenţe între planşă şi subiectului şi a «neutralizării
istorie; negare puternică pulsionale". Este evidentă,
a tendinţelor agresive. deci, apartenenţa lui Hoit la
Trăsături schizoide: şcoala psihanalitică
teme extravagante (de hartmaniană, numită .Ego-
exemplu, la planşa 17 BM: psychology". Această linie de
„un om tânăr se cercetări a fost stimulativă,
antrenează pentru a permiţând diferenţierea
traversa Canalul interpretării T A.T.-uhii de
Mânecii*); interpretarea psihanaliza clasica. Atitudinea
simbolică a detaliilor (de lui Hoit, şi mai ales insistenţa
exemplu, podul din planşa sa asupra faptului că
17 GF: „linia care separa istorioarele T.A.T. pot fi
viaţa de moarte, soarele considerate şi un „produs
fiind viaţa şi apa fiind social* (citeşte: „cu
moartea. Tânăra fată este determinări psihosociale* -
nedecisă.'); teme de n.n.), a făcut ca istorioarele
izolare de lume (de T.A.T. să nu fie concepute doar
exemplu, planşa 14: ca un rod al fanteziei strict
„gardian într-un turn izolat individuale a subiectului şi nici
şi obscur, care îşi petrece să fie privite prin analogie cu
timpul filosofând."); visul, aşa cum s-a petrecut în
generalităţi foarte vagi; multe interpretări
incoerenţă a povestirii; psihanalitice clasice.
conţinut arbitrar, bizarerii R. Hoit introduce, în
ale limbajului; reacţii sfârşit, câţiva parametri de
bizare faţă de examinator interpretare pertinenţi
sau examinare. situaţiei T.A.T.-ului, ceea ce
R. Schafer - alături de permite depăşirea unui posiba
alţi teoreticieni ai psihanalizei impas metodologic pe care, de
prin studiile sale elaborate în exemplu, şi Piotrowsld s-a
S.U.A., a avut un puternic străduit sa-1 depăşească prin
impact asupra contribuţiile sate privind utilizarea
interpretării T.A.T.-ului. TA.T.-ului în domeniul clinic.
Prin teoria sa referitoare După Hoit, istorioarele
la interrelatiile dintre T.A.T. interpretate ca .produse
acţiune şi limbaj, cognitive* ar fi o mărturie a
renovează maniera de eficacităţii .eului liber de
interpretare a T-A-T.-ului, conflict*
pr»hft^"«1 o serie de
articole pe această temă.
El introduce, printr-o
declaraţie de principiu, noua
interpretare a povestirilor
T.A.T., care marchează
distanţarea faţă de
interpretarea tui Ifurray
şi a
şi a „autonomiei secundare răspunsurile în T.A.T.
a eului*. în această optică, cuprind nu numai cuvinte
T.A.T.-ul devine o modalitate lexicale (substantive,
dea pune la încercare, în adjective, verbe), ci şi
condiţiile de examinare instrumente gramaticale.
psihologica, eficacitatea Personalităţile nevrotice se
capacităţii subiectului de recunosc mai ales prin
«neutralizare a conflictelor". alterarea funcţiei
Schimbarea calitativă a sintagmatice: teme
pulsiunilor în orientări multiple, absenţa deznodă-
instinctuale, sexuale şi mântului, structurare
agresive este abandonată deficitară a povestirii.
când această schimbare
se realizează în structura 5.8. Interpretarea
funcţionala a eului (V. T.A.T.-utai după A.
Shentoub, 1972-1973, p. 585). Ombredane A.
5.7. Interpretarea Ombredane a încercat să
psiholingvistică a facă o sinteză a lucrărilor
T.A.T.-ului lui Murray şi Tomkins şi a
Lingviştii (de Saussure, propus un sistem de
Jakobson ş.a.) au distins despuiere
două axe ale limbajului: pentru fiecare istorie, în şase
funcţia paradigmatica (codul) coloane:
şi funcţia sintagmatică Teme şl desfăşurare:
(mesajul). Prima este o rezumate;
funcţie a selecţiei şi a Analiza formală;
substituţiei prin similitudine; Situaţia erou-anturaj;
ea permite alegerea unui a se preciza: a) eroii şi
termen din stocul lexical, personajele anturajului care
ţinând seama de termenii care au exercită o influenţă asupra
sensuri opuse sau sensuri lui;
apropiate. A doua este o b) condiţiile, în sensul lui
funcţie de combinare şi Tomkins, pentru fiecare;
organizare a mesajului; ea Motivaţia: este vorba de
dezvăluie lanţul vorbirii în cea mai mare parte a
dimensiunea temporară; ea variabilelor lui Murray:
stabileşte contiguitatea trebuinţele eroului,
termenilor după regulile precizându-se
compatibili taţilor lingvistice. dacă ele sunt principale
După cum a rezultat încă sau subsidiare, satisfăcute
din dezbaterile simpozi- sau
onului „Psiholingvistica şi nesatisfăcute. De asemenea
tehnicile proiective" se va preciza obiectul de
(Strasbourg, •" SS), un studiu care
sistematic al ♦estpW r>rcv»ctive sunt legate aceste
din - x activă psiholingvistică trebuinţe: fiinţă umană,
se anuuţâ interesant. Dintre lucru, idee (bani,
cei ■-■; au încercat să familie etc.) şi modul
interpreteze T.A.T.-u1 prin legăturilor; supraversive
prisma psiholingvisticii, îi (fiinţe umane
putem aminti pe R. Gori şi Y.
Poinso. superioare eroului) sau
Materialul T.A.T.-ului, care infraversive (fiinţe inferioare
este mai structurat decât cel al eroului);
Rorschach-ului, constă în Comportament: a) tip de
imagini ce conţin elemente, conduită: afectiv euforic,
în general personaje, uşor afectiv disforic, activ, verbal,
de perceput de către ideativ; b) vector (după
aproape toţi subiecţii. De Tomkins);
exemplu, la planşa I toată c) stil (conform
lumea vede un băiat şi o indicaţiilor lui Murray privind
vioară. Numai psihoticii fac stilul din punct
excepţie. Inexactităţile de vedere al analizei formale);
percepţiilor relevă la aceştia 6. Sistemul Ego: sistemul sau
alterarea funcţiei modul de integrare a
paradigmatice; ei personalităţii (cu schiţarea
confundă paradigmele tendinţelor sale patologice);
(astfel, de exemplu, la predominanţa supra-eului
planşa I, ei ajung să (cu integrare sau cu
perceapă în locul viorii un conflict), a eului
revolver cu care copilul vrea (eul ideal, narcisism sau controlul de
să se sinucidă). sine), a sinelui; sentimente
Instrucţiunile T.A.T.-ului conexe; culpabilitate,
insistă asupra sarcinii inferioritate; conflicte,
sintagmatice; cu elemente
lexicale care desemnează compromisuri,
componentele fiecărei refulare, fugă, represie,
imagini, subiectul este perversiune, nevroză etc.
invitat să compună o Interpretarea constă în
povestire, adică să studierea fiecăreia dintre
structureze un mesaj (în aceste coloane pentru a degaja
urma identificării şi caracteristicile principale,
interpretării .perceptive). secundare sau pe cele
Interpretarea T.A.T.-ului absente, apoi efectuarea
pune accentul pe verb, sintezei acestor caracteristici
deoarece prin verbe se mai ales în două direcţii în
enunţă acţiunea eroului. De care T.A.T.-ul aduce unele
altfel, contrar Rorschach-ului, lucruri noi în raport cu
Rorschach-ul: originea
50 problemelor nerezolvate ale
subiectului în istoria trăită
şi gradul său de adaptare
la diversele tipuri de
situaţii interpersonale.
51
Vaste Pnda — ■ ——
Utilizarea schemei lui
Ombredane pretinde ca sa se
păstreze postulatele
lui Murray: distincţia
eroului şi a anturajului,
opoziţia „trebuinţelor" şi
a „presiunilor* externe.
5.9. Interpretare TJLT.-ahd
dvpft V. «MStov» Vlca
Shentoub utilizează
TA.T.-ul într-o
perspectivă
a psihologiei clinice şi
dinamice. Accentul este
pus pe maniera
în care eul se pune în
faţa conflictelor şi în care
rezolvă sau
nu rezolvă tensiunile care
decurg de aici.
în 1969 V. Shentoub
elaborează o fişă de
analiză şi
interpretare a istoriilor T.A.T.,
care cuprinde următoarele
rubrici:
1 Caracteristici manifeste
ale producţiilor
timp de latenţă iniţial;
existenţa liniştei (a
pauzelor) intra-planşâ;
necesitatea (sau nu) a
chestionării;
natura istoriilor:
istorii infantile, stângace;
istorii construite, „rotunde";
istorii bogate şi
elaborate;
povestire la limita unei
istorioare;
refuz categoric;
povestire confuză,
dezorganizată.
Oricare dintre aceste
rubrici poate presupune
noţiunile următoar e:
povestire depărtată de
planşă (tendinţa la
fabulaţie);
povestire „lipită" de
planşă (descrieri, cf. Dd.
în
Rorschach).
2. Procedee folosite:
A. Factori de rigiditate :
descriere;
ataşare de detalii (în
planşă sau în
povestire);
raţionalizări;
d) „conduite
amestecate", dus şi
întors, încercări de
anulare;
tematică de tip
obsesional (aranjare,
curăţenie, bani);
tendinţă generală de
restricţie (încercare de
control
sau şoc fobie).
B. Factori de labilitate :
a) istorii cu salturi,
cu teatraiisme, gust de
dramă, introducerea de
personaje care nu
figurează ia imagine;
52
: — — — -TtMii
Tematic
<UApen*pţie(Xudiumonor
ufic)
valorificarea detaliilor
(câştig narcisic);
labilitate în identificări;
„transparenţa"
fantasmelor subiacente (de
exemplu,
simbolismul sexual);
e) teme anxioase, de
teamă de catastrofe, a
căror
tonalitate anxioasă este mai
evidentă la planşele mai
puţin
structurate;
f) refuz care poate avea
valoarea unei fugi (reacţia
de
catastrofă).
3. Rezultate ale
factorilor precedenţi:
A. Factori de degajare: sunt
factori care permit progresul
povestirii şi deznodământul
său.
prezenţa fanteziilor
elaborate, în raport cu
stimulul,
cu coerenţă şi stabilitate a
limbajului;
utilizarea „clişeelor"
sociale şi ale vieţii cotidiene
(banalizare-socializare),
permiţând o distanţare
eficace;
evocarea relaţiilor de tip
„prostie (greşeală)-
pedeapsă"t
care par a corespunde unei
distanţări, având aceeaşi
valoare
ca factorul precedent, dar utilizat de
copii mai mici (8-9 ani);
recurgerea la un „happy
end", la un sfârşit fericit.
B. Factori de eşec: aceştia
frânează desfăşurarea
povestirii,
perturbându-i cursul,
împiedecând construcţia ei
logică.
a) fantezii rău structurate,
teme „crude", „brutale"; b).
detalii rare, percepţii ale
unor obiecte deteriorate;
c) alterări ale
expresiei verbale;
d) percepţii „senzoriale"
(remarci asupra culorii
planşelor, evocarea unor
zgomote, mirosuri etc);
„acting out": subiectul îşi
trăieşte istoria relatată şi
face gesturi
corespunzătoare;
teme de sărăcie,
abandon, incapacitate
(reacţie
depresivă);
teme de reuşită
megalomanică, care apar
într-un
context de hipomanie, alterând
logica discursului (povestirii);
h) teme de persecuţie.
Plecând de la aceşti factori,
V. Shentoub pune în
evidenţă o organizare normatt,
de tip „puzzHngfonn", la
subiecţii care prezintă o
mare varietate de
mecanisme defensive (de
„amenajări" defensive) şi o
organizare patologica, de tip
„ttnrvoc-bianrvoc", la subiecţii
al căror arsenal defensiv este
sărac, fiind restrâns la una
sau două modalităţi
principale
53
(oiganizâri de tip fobo- plăcerii. Aparatul psihic,
obsesionale sau un tablou de devenit capabil să reţină
inhibiţie extensivă). câteva momente această
Redăm, în anexă, în mod cerinţă de descărcare, de
extensiv, Fişa de *fM»* a suportare a tensiunii şi
povestirilor TJLT. propusă de V. neplăcerea pe care această
Shentoub. reţinere o declanşează, inhibă
Conform teoriei investirea halucinatorie a
interpretative a T.A.T.-ului reprezentării fantasmatice.
elaborată de V. Shentoub, Energia este în parte utilizată
instrucţia, examinatorul şi de .experienţele mintale care
materialul testului pot fi pun în lucru diferite căi de
înţelese, resimţite de subiect satisfacere" (J. Laplanche,
ca „purtătoare de conflict* (F. J.B. Pontalis, 1967, p. 341).
Brelet, 1986). Noţiunile proces primar şi
Conflictul apare între proces secundar sunt, în opinia
presiunea pulsională, a exprimată de F. Brelet
cărei expresie fantasmatică (1986), .chei conceptuale
este reînviată prin utilizate în interpretarea T.A.T.-
prezentarea planşei, şi ului după metoda elaborată de
solicitarea, prin instructaj, de V. Shentoub". Aprecierea
reprezentare a scopului, respectiv, calităţii oscilaţiei între procesul
organizarea unei istorioare primar şi procesul secundar în
care intră în rezonanţă cu construirea istorioarelor T.A.T.
afectele şi reprezentările permite înţelegerea
provocate de planşele-stimuli, manierei în care subiectul
respectându-se necesitatea trăieşte stimularea
comunicării şi legile (imaginativă şi proiectivă - n.n.)
limbajului. Acest conflict poate prin planşele T.A.T.
să apară ca rezultat al După cum scrie F. Brelet
contradicţiei între „a lăsa (1986), T.A.T.-ul este un
imaginaţia să se deruleze" şi instrument apt să releve
„control" (autocenzură) în funcţionarea psihică a
elaborarea unei povestiri. De individului în fluctuaţiile sale,
asemenea poate să apară ca de-a lungul succesiunii
rezultat al contradicţiei, temporale, ca şi în
manifestată la unii subiecţi, completitudinea lor. De asemenea,
între solicitarea legată de T.A.T.-ul relevă posibilitatea
conţinutul manifest şi subiectului de a tolera
conţinutul latent ai planşei, în angoasa, neplăcerea sau,
timpul perceperii acesteia. dimpotrivă, dificultăţile sale de
Referinţele teoretice sunt a le face faţă. Se ştie că
împrumutate de V. Shentoub descărcările afective
.Tietapsihologia freudianâ, funcţionează în mare parte în
care descrie runcţionarea - procesul primar, în trăiri de
icului după două moduri plăcere/neplăcere,
antagoniste dar dragoste/ură etc. Ele nu
complementare, r\ . ale primesc „calitate" decât
procesului primar şi ale legate de reprezentările
procesului secundar. induse prin cuvinte, şi, deci,
După cum se ştie, procesul după ce ele au fost .luate în
primar rezidă într-o investire a grijă de limbaj şi de procesele
energiei pulsionale, în gândirii. Această capacitate de
cantitate mare, care vizează a sesiza o trăire în însăşi
descărcarea sa imediată şi mişcarea ce o constituie,
reîntoarcerea la o stare permite psihologului care
prealabilă mai puţin utilizează T.A.T.-ul, ca şi
tensionată. Această energie, Rorschach-ul, să evite o
aşa-zis liberă, trece de la o atitudine euristică şi
reprezentare la alta după clasificatoare, fixistă" (F.
modul pe care Freud 1-a pus Brelet, 1986, p. 28).
in evidenţă prin Din lucrările elaborate de
descoperirea .raţionalului" din V. Shentoub - ihiţiatoarea
vis: condensarea şi şcolii franceze de interpretare
deplasarea. Reprezentările psihanalitică a T.A.T.-ului - şi a
astfel reinvestite sunt colaboratorilor săi (R. Debray,
.halucinante", oricare ar fi N. Rausch de Traubenberg, F.
existenţa lor sau nonexistenţa Brelet şi alţii) rezultă, printre
în realitatea externă. altele, că interpretarea
Reprezentările lucrurilor sunt T.A.T.-ului permite relevarea
elemente constitutive ale capacităţilor adaptative ale
unor activităţi dorite. subiectului aflat în condiţii
Procesul primar este postulat ca conflictuale, stresânte. V.
fiind primul sub unghi Shentoub propune, de exemplu,
psihogenetic şi noţiunea de „bună
caracterizează definitiv distanţă" (distanţare
activitatea inconştientului. El adecvată — n.n.) pentru a
nu apare în activitatea evoca posibilitatea subiectului
conştientă, obişnuită, decât testat de a se situa în curentul
sporadic. Apare mai ales în fantasmaticii sale şi de a se
vis, dar poate apare, fără servi de aceasta pentru a
îndoiala, uneori şi în trecerea .alimenta" povestirile T.A.T.
la act. rămânând, totodată, fidel
Procesul secundar se exigenţelor de elaborare
grefează pe această realizare secundara şi principiului
primară a dorinţei, care nu realităţii. In acest sens, V.
se supune decât principiului Shentoub şi N. Rausch de
Traubenberg
55
Vaste Preda
(1982, p. 6) scriu: «Punerea în scena a
unui conflict j...] nu devine
semnificativa pentru conflictele
neintegrate, pertur-bante, ale
subiectului, decât dacă
povestirea este ea însăşi
perturbata, chiar dezorganizata, prin
impactul cu fantasma -şi apărările.
Dacă, dimpotrivă, un
asemenea material reprezin
că reţeaua unei «distanţe»
care permite o bună secun-
darizare, chiar crearea unei mici opere
originale, în care fantasmele şi
realitatea planşei se conjugă,
atunci suntem în prezenţa
unei stăpâniri (a situaţiei, a
stărilor afective - n.n.) care
atestă integrarea
satisfăcătoare a subiectului
şi nonexistenţa la un astfel
de subiect a unei
problematici perturbante".
Valoarea sistemului
interpretativ al T.A.T.-ului
elaborat de V. Shentoub
rezidă, după opinia exprimată
de F. Brelet (1986), mai ales
în faptul că permite o analiză
diferenţială a structurilor şi
organizărilor mintale, pe baza
unei „nosografii
psihanalitice" racordată la o
optică interdiscipîinarâ.
Iată ce scriu, în acest
sens, chiar V. Shentoub şi N.
Rausch de Traubenberg (1982, p. 6): Jn
referinţă cu această nosografie
(psihanalitică — n.n.), datele
culese cu T.A.T.-ul permit, în
funcţie de caz, să emitem
ipoteza unei structuri nevrotice
(obsesionale sau isterice, de
exemplu), a unei structuri psihotice
(schizofrene, melancolice, paranoide)
sau a unei organizări de tip
«Stare Limită» [...]. Principiul
complexităţii organizărilor
mintale nu scapă autorilor
contemporani care evocă,
prin sintagme diferite,
aceleaşi organizări mintale
(...]. Această particularizare
conduce la luarea în seamă a
locului relativ pe care îl deţin
aceste structuri parţiale in
economia generală a vizează activitatea şi funcţiile
funcţionării mintale. Astfel,
mecanismele problematicii stilului
psihotic pot primi
0 valoare preponderentă,
după oum ele pot să nu apară
decât
sporadic, cedând imediat locul
modalităţilor nevrotice [...].
T.A.T.-ul furnizează date ce par
să convină perfect acestui tip
de analiză diferenţială".
Această analiză
diferenţială - subliniază F.
Brelet
1 ' 986, p. 44) - oferă
psihologului un instrument
comprehensiv
ai trăirii umane, pertinent atât
exigenţelor cercetării cât şi
unei practici cu inserţii
plurivalente.
56
Testul Tematic de
Aptnxpţte (studiu
monografic)
5.10. Sistemul d«
cotare şi de interpretare
a T.A.T.-ului propus de J. Csirsska
Această modalitate de
interpretare propusa de J.
Csirszka a fost concepută pe
baza „construct system'-ului
elaborat de Crombach-Meehl,
fiind utilizată şi la noi în ţară de
L. Wass (1973) sub coordonarea prof.
B. Zârgâ. Este o construcţie
teoretică tridimensională, cele
3 axe cuprinzând următorii
factori importanţi ai integrării:
sociabilitatea;
afectivitatea;
activitatea.
Sociabilitatea adecvată
este condiţia de bază a
integrării, iar afectivitatea
corespunzătoare este ceea
ce influenţează calitativ
integrarea socială. Rolul
activităţii în integrarea socială
este evidentă.
în acest sistem
diferenţiem manifestări ce
pot fi ' evaluate ca: social-pozitive,
social-negative, social-neutre sau, din
aceste puncte de vedere,
neevaluabile. Pe axa
teoretică, notele sociabilităţii se
întind de la «Agresivitate* până
la „Manifestarea dragostei".
Indicele de integrare socială
este determinat de saturaţia
zonei pozitive a axei. Acesta
trebuie corelată cu calitatea şi
frecvenţa notelor ce apar în
zona negativă şi neutră.
După cum am amintit,
altă componentă de bază a
integrării sociale este
afectivitatea. Pe axa teoretică
notele afectivităţii includ
diferite grade ale stărilor
stenice sau astenice, inclusiv
reacţiile anormale. Aceste
note, pe lângă funcţia de
indice cantitativ, au o mai
mare semnificaţie în
semnalarea calităţilor
integrării.
Relevarea notelor care
adaptative ale personalităţii
are o importanţă deosebită
din punctul de vedere al
cunoaşterii integrării
subiectului. Notele
caracteristice ale manifestării
activităţii în unele povestiri
trebuie să fie interpretate
împreună cu manifestările
sociabilităţii şi afectivităţii. Nu
este indiferent în ce zonă a
sociabilităţii şi cu ce .colorit"
afectiv se manifestă
activitatea efectuată în formă
concretă sau pe plan mintal.
Schema sistemului de
înregistrare, care conţine
notele indicative şi totodată
contraindicative ale integrării
este prezentă în tabelul II.
Această schemă cuprinde
zona de
57
 TeshJ Tematic de,
manifestare a factorilor
de bază, împreuna cu Zonele de maalfefttaie a
manifestările lor
specifice. notelor-constrnct
Notarea
In cadrul studierii MANIFE
fiecărei istorioare se relevă ZONE DE STĂRI
atât manifestările eroului (note-
principal cât şi cele ale MANIFESTARE
SOCIABILITATE
mediului său. Aceste
manifestări sunt urmărite Social-pozitiv ■
din punctul de vedere al
celor trei factori ai integrării Conştiinţă
sociale: Iubire
sociabilitate; Social-neutru Neutralitate
afectivitate;
activitate. Notarea se face în Singurătat
„Foaia de evaluare", Social-negativ Opoziţie
prezentată în tabelul III.
La fiecare notâ- Antisocialitate
construct prezentă în Agresivitate
istorioară se notează Suicid
numărul planşei la rubrica AFECTIVITATE
notei-construct în coloana N
(a eroului principal), Afectivitate Euforie
respectiv P (a mediului).
Deseori s-a întâmplat ca o pentru integrare Armonie
manifestare să cuprindă Compensare
mai multe note-construct. în Afectivitate Linişte
asemenea cazuri se notează
toate notele relevate. De fapt, pentru integrare Disforie
în cazul unei istorioare (deci nu Sensibilitate
descriere) este neapărat nevoie Afectivitate Labilitate
ca măcar o singură notă să
poată fi introdusă în zona pentru integrare Supărare
sociabilităţii, afectivităţii şi Anormalitate
activităţii. Dacă nu este ACTIVITATE
posibilă stabilirea acestor
note se notează în rubrica Se poate faptă
.Neutralitate" şi «linişte
afectivă". Dacă lipseşte atitudine
forma de -cavitate, atunci cuvânt
nu se consideră cele povti intenţii
J^ a. ., Isiorioară şi se gând
notează la „Reacţii interes
speciale". Tot aici se pasivitate
notează, de asemenea,
clişeele, descrierile,
povestirile şi celelalte reacţii
speciale ce apar în cazul
examinării cu metode proiective.
Pentru a decide unde
vor fi notate manifestările
este utilă definirea lor, dată
de J. Csirszka, pe care o
redăm în tabelul următor:

58
Vasi* Pnda-
ra. Tabelai IV.
FOAIE DE Reacţii
REACŢII
EVALUARE n:
NUMELE ŞI n+zn
PRENUMELE. N+P
+ 0
VÂRSTA____ s
DIMENSI A
UNI ALE N P EI EU Noto
PERSON
ALITĂŢII «truct ale sociabilităţii
SOCIABILITATE dragostei: In sens restrâns este
MANIFES locul de notare a bunăvoinţei
TAREA şi simpatiei, cum sunt
DRAGOS prietenia, mţelegerea, a da
CONŞTIINŢ daruri etc. în sens larg aici
IUBIRE aparţin şi acţiunile cu
NEU LITATE caracter uman - caritabile.
LTATE Aici se notează, printre
OPO altele, consilierea,
ANTISOCIAI avertizarea cu intenţia bună,
AGRESIVITA vindecarea, răsplătirea,
SUICID îngrijirea, diferitele servicii,
AFE T amabilitatea, politeţea etc.
Conştiinţa: In
EUFORIE majoritatea cazurilor apare ca o
mustrare de conştiinţă sau
ARMONIE regret. Mai rar se întâlneşte
COMPENSA ca o cumpănire morală şi
LINIŞTE decizie luată în urma
DISFORIE acesteia, şi mai rar drept
SENSIBILIT conştientizarea acţiunilor
LABILITATE morale pozitive sau atitudini
SUPĂRARE etc.
ANORMALIT Iubire: în cazul de faţă
ACT PATE prin iubire înţelegem, în
primul rând, o relaţie
ÎN FAPTĂ afectivă pozitivă.
N Evidenţierea caracterului de
N CUVÂNT relaţie face ca să figureze în
N INTENŢII zona sociabilităţii.
ÎN GÂND Bineînţeles, caracterul ei
ÎN INTERES afectiv se notează şi în zona
PASIVITATE afectivităţii la rubrica
respectivă. In acele cazuri
când reacţia verbală
semnifică pluralul (ex. se
iubesc) se notează ambele
părţi, N şi P. Tot la această
categorie se notează şi
manifestările cu caracter sexual.
Neutralitate: La rubrica N
se notează indiferenţa,
manifestările neutralităţii în
privinţa sociabilităţii,
totodată
şi acel caz când personajul
principal nu face nimic şi nici
nu
are intenţia să facă ceva.
Neutralitatea în relaţiile
sociale poate
semnifica lipsa relaţiilor
sociale, dar poate fi şi
semnul pru
denţei exagerate şi a
apărării eului. La coloana P
se notează
numai indiferenţa şi
neutralitatea care este
exclusivă din
partea mediului. . •
Singurătate: Este rubrica
dezolării, solitudinii, dar, de
exemplu, nu se notează
singurătatea atunci când
este ur-t unui deces.
60 61
Vasăe Preda
Labilitatea a fost
considerată schimbarea în
Opoziţie: Este vorba sens negativ (de exemplu,
de opoziţia deschisă sau depravarea) şi regresia la
latenta a personajului un nivel scăzut, recidiva
principal, care poate fi unei greşeli vechi etc. Tot
luarea unei poziţii sau aici se notează ajungerea într-
atitudini. In general se o situaţie periculoasă şi
manifesta ca o reacţie critică, suportarea acesteia
directa. Aici se include (indiferent de
minciuna opoziţionala, deznodământ), labilitatea
revolta, opunerea în faţa morală (de exemplu,
voinţei unei persoane cu acţionarea contrar
prestigiu, neînţelegerea convingerii), incapacitatea
etc. învingerea greu tăţilor, de a acţiona, de a alege,
rezolvarea problemelor în de a decide,
unele cazuri presupune o problematizarea.
opoziţie, deşi nu obligatoriu Supărare:
şi nu în fiecare caz. Manifestările de mânie
Antisociabilitate: şi ură.
Sentiment duşmănos, Anormalitate: Toate
atitudine nemiloasă, simptomele patologice şi
vitregă, comiterea de anormalitate.
nedreptăţii, ceartă. Dacă Notele-construct
în ceartă ia parte activ ale activităţii
atât personajul principal Aceste note-construct
cât şi mediul său se includ o gamă largă de
notează în ambele părţi, la manifestare a unor forme
N şi P. ale activităţii, ce merg de la
Agresivitate: Lezarea, fapte şi acţiuni săvârşite,
corporală sau morală, până la exprimarea
jignire. Păgubire materială dorinţei şi intenţiei de a
sau morală, acces de furie acţiona. Dar tot în această
direcţionat spre cineva, rubrică sunt cuprinse şi
injurie, atentat, ucidere, formele pasivităţii.
tortură etc. în faptă: Toate formele
Suicid: Notarea este acţionării.
univocă (sinucidere). în atitudine: Este rubrica
Notele-construct la care se notează „set"-ui,
ale afectivităţii obişnuinţa; de exemplu:
Euforie: Aici se notează respectul reciproc,
manifestările bucuriei, ajut orul, aprecierea, lupta etc.
bunei dispoziţii, fericirii. în cuvânt: Aici se includ
Dacă o tristeţe sau o altă manifestările verbale,
dispoziţie afectivă dialogul, convorbirea,
nefavorabilă s-a schimbat discuţia.
în favorabilă şi istorioara în intenţii: Se notează
s-a terminat bine, aceasta scopurile, planurile,
se notează la „Disforie" şi hotărârile, dorinţele, dacă
„Euforie", respectiv „Armonie". acesteaau apărut în mod
Armonie:
echilibrul, Organizarea,
stabilitatea general. De exemplu, „a
afectivă şi emoţională. vrut să creeze ceva măreţ
Compensare: Când o şi frumos".
aspiraţie sau pretenţie în gând: Formele de
este împiedicata şi reuşita activitate anterioare includ
se face pe altă cale sau se implicit şi activitatea în
face o activitate gând. în primele trei cazuri
complementară. Se nici nu este nevoie să o
notează toate notele de notăm. Dar se notează
compen sare, chiar dacă a atunci când gândirea nu a
fost adecvată sau nu. Deci, dus la fapte, atitudini,
aici se notează excesul de reacţii verbale, dorinţe.
compensare, precum şi Exemplu: „Băieţelul a
refularea. meditat asupra situaţiei lui
Linişte afectiva: lipsa triste".
manifestărilor afective, în interes: Interesul se
tocirea , şi neutralitatea prezintă sub forma lui
afectivă. Lipsa obişnuită, cea a
manifestărilor afective curiozităţii. în afară de
poate fi semnul izolării şi aceasta se notează
disimulării. în coloana P se acordarea de atenţie şi
notează neutralitatea orientarea fermă spre
afectivă exprimată şi unele teme. Exemplu:
indiferenţa. „Băieţelului i-a plăcut foarte
Disforie: în sensul larg al mult să cânte la vioară",
cuvântului disforia înseamnă „Tot timpul a petrecut
o stare afectivă exersând", „Plăcerea lui a
nefavorabilă. fost să urmărească toată
Sensibilitate: Cuprinderea noaptea stelele".
diferitelor manifestări de Pasivitate: La această
sensibilitate. Aici se rubrică se notează:
notează hipersensibilitatea, a) „pasivitatea"
rafinamentul afectiv, demonstrativă, care a
exigenţa mărită a provenit din opoziţie,
dragostei, nostalgia, protest, îndărătnicie, ca şi
entuziasmul, surpriza, neexecutarea acţiunii,
emoţia şi reacţiile neglijenţa;
înduioşării.
Labilitate: Aici se notează 63
acele cazuri ale
schimbărilor si variaţiilor
care au exprimat
nesiguranţă, nehotărâre.
62
 b) absenţa reacţiei
datorata lipsei de putere,
moleşelii, slăbiciunii etc.
De asemenea, atunci când
persoana a primit apel la acţiune, 6. DIRECŢII
la luarea unei atitudini şi la NOI ÎN
acest apel nu manifestă nici INTERPRETAREA
o reacţie din simplă
neglijenţă. T.A.T.-ULUI
8chema sistemului de
evaluare se poate utiliza ca Din paginile anterioare,
şi .construct system', dar rezultă că de la data
pentru aceasta este elaborării Testului tematic
necesară stabilirea de apercepţie (1943) şi
frecvenţei globale a unor până în prezent, numeroşi
manifestări, procedeu care psihologi au încercat să
permite alcătuirea unui etalon îmbunătăţească modalităţile
pentru analize clinice (L. Vass, de interpretare a povestirilor
1973). elaborate de subiecţii
examinaţi cu această probă,
proiectivă. Redăm, în cele
ce urmează, principalele
direcţii care au dus la
ameliorarea Interpretării
T.A.T.-uhii.
Cunoaşterea
aprofundată a unor
aspecte din viaţa
subiectului (pe baza anamnezei, a
metodei biografice, a
convorbirii etc.) pentru a
determina mai uşor în ce
măsură
trebuinţele neconştientizate
sau cele conştientizate,
emoţiile
şi sentimentele proiectate
de subiect în povestirile
T.A.T., în
modul de a fi şi de a acţiona
al eroului cu care se
identifică,
corespund realmente vieţii
psihice, comportamentului
manifest şi problemelor
esenţiale pe care i le pune
subiectului
mediul său real, fizic şi
social. Deci, după cum am
mai
menţionat, .interpretarea
oarbă" a T.A.T.-ului nu este
indicată,
ci, dimpotrivă, .este
necesară o anumită
cunoaştere a
trecutului subiectului şi a
situaţiei sale prezente,
precum şi
puţină intuiţie pentru a
aprecia dacă un element dat
aparţine
trecutului subiectului,
prezentului sau viitorului
său
anticipat* (Murray, 1950, p. 9).
în interpretarea TJLT.-
ului este indicat să se plece
de la două postulate, care
ulterior pot fi modificate,
după caz.
Primul postulat, formulat
de Murray, se referă la
faptul că trebuinţele,
emoţiile şi sentimentele
eroilor ar reprezenta
tendinţe ale personalităţii
subiectului. Aceste tendinţe
pot fi actualizate în
prezent, ele pot aparţine
trecutului sau viitorului
anticipat şi, prin urmare,
pot reprezenta energii
potenţiale care temporar
sunt latente. Subiectul
poate să nu fi conştientizat
aceste tendinţe (actuale,
trecute sau viitoare), pe care
însă le proiectează în
povestirile T.A.T. Deci,
povestirile pot releva - nu
numai prin demersul literar
ca atare, ci şi simbolic - un
aspect al situaţiei actuale
65
a subiectului, al unei situaţii Testtâ Tematic de Ai
trecute sau al unei situaţii fiind nedrepţi cu el). In acest
în care s-ar putea găsi tip de proiecţie se utilizează,
subiectul în viitor, ca de asemenea, modul indicativ sau
urmare a trebuinţelor, optativ.
dorinţelor, sentimentelor şi Interpretarea acestor
atitudinilor sale în raport cu tipuri de proiecţie ne ajuta
„presiunile externe" ale să deducem dacă nu cumva
mediului fizic şi social. în eroii povestirilor T.A.T.
Acţiunile povestirilor pot fi are loc proiectarea a
raportate la lucruri pe care ceea ce subiectul crede
subiectul le-a făcut, ar fi că este sau proiectarea • ceea
dorit să le facă, a fost tentat ce ar vrea st fie (respectiv,
să le facă sau la situaţii de tendinţele acceptate de
care i-a fost sau îi este conştiinţa subiectului),-iar în
teamă. celelalte personaje se
Al doilea postulat rezidă în proiectează alte tendinţe
faptul că «presiunile ale subiectului, neacceptate
externe* sunt variabile care de conştiinţa sa, dar care se
reprezintă forţe din mediul află în stare latenta în
fizic şi social al subiectului subconştientul sau în
(din trecut, din prezent sau inconştientul acestuia
din viitor), aşa cum sunt ele (Piotrowski, 1950). S-ar
percepute sau imaginate de putea ca aceste tendinţe să
acesta. Ele se raportează la se manifeste mai des la
situaţii pe care subiectul le-a persoanele paranoice.
întâlnit efectiv, la situaţii pe 4) Testul tematic de
care doreşte şi speră să le apercepţie este una dintre
întâlnească sau la situaţii de probele care permit să se
care se teme şi nu ar dori să descopere mai ales
le întâlnească. Deci, în tendinţele nemanifeste
general, .presiunea externă" ale subiectului,
poate fi interpretată ca trebuinţele
viziunea pe care o are neconştientizate ale
subiectul despre mediul său acestuia. Dar uneori
de viaţă şi, în general, trebuinţele
despre lumea neconştientizate şi
înconjurătoare. Impresiile pe conflictele subiectului nu se
care le va proiecta în exprima în mod deschis în
povestirile T.A.T. şi haloul povestiri, ci simbolic, şi
afectiv corespunzător sunt trebuie descifrate printr-un
verosimile pentru procedeu similar cu cel
interpretarea unei situaţii utilizat în psihanaliză.
existente sau pentru în interpretarea T.A.T.
anticiparea unei anumite -ului este necesar să se
situaţii din viitor. ţină seama de întreaga
3) Pentru nuanţarea bogăţie a protocolului
acestor postulate, subiectului examinat,
psihologul ^... admiţând de la început
analizează şî posibilitatea existenţei
interpretează diferitele tipuri mai multor eroi. Aceasta are
de proiecţie (speculativă, mai multe semnificaţii
catarticâ, ; complementari) posibile (Ombredane,
care se ntâinesc în povestirile 1949;Snyders, 1966). Astfel, mai
T.A.T. realizate de subiect întâi nu trebuie să se considere
(Ombredane, 19^9). Prin că s-ar putea stabili
proiecţia speculativă raporturi simple şi nete
subiectul regăseşte în între eroi; ceea ce se
;maginea altuia proiectează este tocmai
caracteristicile pe care le unitatea structurală,
pretinde, le doreşte să fie dinamică a unor trăsături
ale lui. Acest tip de proiecţie ale personalităţii su-
se efectuează prin exprimări biectului. Pluralitatea eroilor
la modul indicativ sau la modul relevă tocmai bogăţia
optativ. (De exemplu, o psihică a unui individ care
fetiţă orfană, crescută de o îşi caută, de exemplu, echilibrul
femeie morocănoasă şi adaptativ de-a lungul unor
ostilă, povesteşte la o conflicte pe care le rezolvă.
planşă din T.A.T. o scenă de într-adevăr, cu cât are mai
tandreţe între o mamă şi multe amintiri şi cunoştinţe
copiii săi). în proiecţia mai bogate, cu atât el este
catartica subiectul atribuie mai capabil să facă ample
imaginii altuia nu numai variaţii, chiar în jurul unor
caracteristicile care îi sunt proprii personaje şi al unor tendinţe
sau care ar dori să fie ale sale, esenţiale. De asemenea, capaci-
ci şi caracteristicile pe care tatea de a vedea mai
pretinde că nu le are, pe multe soluţii în
care refuză să le considere desfăşurarea şi
ca fiind ale sale. Prin deznodământul povestirilor,
această proiecţie catartica de a le pune alături, de a
subiectul „se eliberează" alege dintre ele - uneori
(catharsis) de trăsăturile chiar ezitând - pe cea
indezirabile, proiectându-le, considerată mai bună, sunt
deplasându-le ăstora altuia. caracteristici ale unei
în proiecţia persoane integrate, spune Snyders
complementara subiectul (1966). In schimb, Ombredane
atribuie -l'^ra sentimente sau (1962), referindu-se la
atitudini care le justifică pe existenţa mai multor eroi
ale sale. (De exemplu, un adult în povestirile T.A.T.,
revoltat împotriva conduitei susţine că această
predelincvente, descrie proiecţie divizată poate fi
personaje severe şi injuste semnul unui eu insuficient
faţă de erou, căci el are integrat, pluralitatea eroilor
nevoie, pentru a se revolta, relevând chiar şi un
să-i simtă pe alţii ca
67
66
Vasăe Preda un subiect va prezenta o
eu patologic, care şi-a pierdut
unitatea. Deci, traiectul dintre
eroi şi subiect este
uneori dificil de stabilit,
fiind foarte variat şi
bogat în semnificaţii.
Astfel, un personaj poate re-
prezenta subiectul aşa cum
simte el câ este, iar alt personaj
poate evoca ceea ce
subiectul pretinde că nu
este, ceea ce ar vrea să nu
fie, dar nu se poate abţine
să nu fie aşa. Sau, de
exemplu, în alt caz, într-un protocol
al unui adult, unul dintre eroi este
un copil care poate reprezenta
aproape direct dorinţele
infantile ale subiectului, dar,
în acelaşi timp, poate
semnifica doar eforturile sale de
disimulare.
5) Considerăm însă câ nu
pluralitatea eroilor în sine
este un semn patologic,
această evaluare
facându-se doar
în raport cu intensitatea
şi frecvenţa unor
trebuinţe şi
stări afective de nuanţe
patogene, în raport cu
alte
elemente psihopatologice
reieşite din analiza
conţinutului
şi formei povestirilor
T.A.T. în acest sens,
Rapaport şi
Schafer au stabilit o lista de semne
psihopatologice, relevate
prin T.A.T., pentru unele
tulburări şi boli psihice (pe
care
le-am menţionat în
subcapitolul 5.5.).
Ceea ce trebuie reţinut
legat de aceste semne
psihopatologice care pot apare în
protocoalele T.A.T. ale unor
subiecţi este foptul că
nicidecum ele nu sunt
patognomonice şi deci nu putem
pune un diagnostic psihiatric
doar pe baza acestei probe
proiective. în schimb,
informaţiile obţinute prin
T.A.T. sunt utile pentru
completarea datelor clinice la
bolnavii deja diagnosticaţi sau la
cei cu un diagnostic
prezumtiv, iar în situaţia în
care se descoperă âstfei de
semne psihopatologice la
subiecţi care nu au
consultat încă un psihiatru,
aceştia trebuie trimişi
urgent pentru examinare
clinică. La capitolul „Analiză
de cazuri" vom prezenta
asemenea situaţii, întâlnite
de noi.
6) Interpretarea
apropiată copiei, care
constă în a
considera că un singur
erou corespunde
subiectului şi că
trebuinţele, emoţiile şi
sentimentele sau
conflictele
eroului sunt, de fapt,
aceleaşi cu ale subiectului,
nu poate
constitui în nici un caz modelul
general de interpretare.
Acest tip de interpretare „termen
cu termen" nu este a-
df cvat decât unora dintre
cazurile patologice. într-adevăr,
proiecţia „termen cu termen"
este cazul particular al
secătuirii
patologice a personalităţii,
îndeosebi a sferei afective
şi
motivationaie a subiectului. Cu cât
 Testul Tematic de Ap afic)
perturbare mai profundă a
personalităţii sale, deci cu
cât cazul va fi mai patologic, cu
atât subiectul examinat cu T.A.T. se
va proiecta mai uşor şi mai
deplin într-un personaj unic,
mergând spre o
„confidenţă" aproape
transparentă, prin
proiectarea stării sale
psihice, „uitând" de situaţia
de examinare (Snyders, 1952).
Cu cât personalitatea
subiectului este mai bogata şi
mai echilibrată, cu atât
mai mult este
insuficientă şi
neadecvată interpretarea
T.A.T.-ului prin
corespondenţă simplă
„termen cu termen". Deci,
în măsura în care avem de-a
face cu o persoană cu o
structură psihică mai
dezvoltată, mai armonioasă
şi mai flexibilă sub unghiul
adaptării creatoare la
situaţii noi, căutăm să ne
îndepărtăm de schema
interpretării apropiată
copiei. în acest caz raportul
dintre subiect şi povestirile
sale trebuie interpretat într-
un mod mai nuanţat, mai
complex, deşi s-ar putea
menţine ideea posibilităţii
de a exista şi o relaţie relativ
directă între o parte a unor
povestiri şi un anumit
aspect al personalităţii
subiectului. După Snyders
(1950), ar fi o naivitate să
atribui unui subiect normal,
inteligent şi echilibrat,
echivalentul povestirilor pe
care le-a construit, deoarece
intensităţile diferite ale unor
pulsiuni sunt suficiente pentru a le
transforma profund (de
exemplu, povestirea unei
crime poate corespunde
unei simple dorinţe de a fi
separat de cineva).
7) tn interpretarea
trăsăturilor psihice ale
eroului povestirilor T.A.T.
trebuie să fim prudenţi
atunci când le
considerăm ca
aparţinând, de fapt,
subiectului, întrucât
persoana normală are
posibilitatea de a se
„masca", de a se apăra,
de a rezista proiecţiei.
într-un studiu, Shentoub (1973) a
comparat protocoalele T.A.T.
a două grupe de subiecţi:
subiecţi care nu manifestau
nici o tulburare şi subiecţi
care, deşi trăiau şi lucrau în
condiţii normale, au simţit
nevoia să consulte
unpsihiatru. Din analiza şi
interpretarea datelor a
reieşit că subiecţii primei
grupe au ştiut să menţină
între ei şi planşe o
„distanţă" adecvată,
datorită căreia au reuşit să
povestească fără a se
confesa. Ei au introdus în
povestiri şi alte elemente pe
lângă cele existente în
planşe, mai ales teme şi
valori comune, pe care şi le-
au putut apropia fără a le
trata ca „obiecte
individuale", ca aparţinându-
le doar lor. în schimb,
subiecţii grupei a doua, cei
care au simţit nevoia să
consulte un psihiatru, au
procedat mai des la
proiecţii directe si
69
 Testul Tematic de A
imediate; planşa devenea p (studiu
pentru ei un pretext ca sa monografic) coerente şi
facă povestiri autobiografice şi constante, autoritatea
sa se confeseze. binevoitoare, dar fermă.
In privinţa absenţei Subiectul îşi simte viitorul
rezistenţei la proiecţia de tip nesigur, crede câ viitorul
confesiune după vârsta de 12-13 aparţine celui ce se va impune
ani, în sensul câ subiectul nu se în mod agresiv, şi pornind de
poate abţine să nu facă aici este tentat să se impună
povestiri în care vorbeşte prin propriile sale forţe de
despre el Însuşi, Heuyer şi nuanţă agresivă.
Shentoub consideră că este Prin studierea şi
simptomatică pentru o interpretarea întregului
disfuncţie intelectuală şi/sau „univers" ce se degajă din
afectivă. povestirile T.A.T. surprindem
In acord cu Snyders (1966) mai birie întrepătrunderea
putem considera câ există o dintre trebuinţele, emoţiile şi
trecere lentă, gradată, fără sentimentele eroilor şi
rupturi, în cadrul liniei care „presiunile externe". în acest
uneşte subiectul perfect mod, de exemplu, cu cât sunt
echilibrat, bine „mascat" în mai mari diversitatea şi
cadrul examinării cu T.A.T., incompatibilitatea
cenzurându-şi proiectarea, şi motivaţiilor într-o povestire,
subiectul cel mai dezechilibrat, cu atât mai mari sunt
cu un psihism patologic, indecizia şi anxietatea
relevat şi prin proiectarea subiectului, insatisfacţia de
directă, prin intrarea în „scena sine, frecvenţa problemelor
dramatica" a povestirii. De nerezolvate, dificultatea de a
acest aspect trebuie să ţinem urmări şi realiza adaptarea şi
seama în interpretarea de a-şi atinge scopurile. De
Testului tematic de asemenea, cu cât sunt mai
«percepţie. diverse personajele care îşi
8) Modul de interpretare cel asumă o anumită atitudine,
mai profund, care corespunde cu atât este mai sigur că
cel mai bine populaţiei motivaţia corespunzătoare
normale, este acela în care
se renunţi la ideea de acestei atitudini este
„copie", de puternică şi spontană la
corespondenţa „termen subiect. în schimb, nu putem
cu termen", în favoarea preciza care este frecvenţa cu care
analizei şi interpretării această motivaţie determină
„universului" povestirilor. comportamentul manifest al
Dacă protocolul T.A.T. al unui subiectului. Putem spune doar
subiect este studiat ca .fizionomie" de că această trebuinţă
ansamblu a universului psihic al fundamentală îi va provoca
eroului (eroilor) cu care se subiectului tensiune psihică şi
identifică, atunci şi inteligenţa, anxietate dacă nu va fi
şi echilibrul afectiv, şi satisfăcută (Snyders, 1966).
motivaţia, şi creativitatea îşi 9) în interpretarea
pot găsi locul, în timp ce T.A.T.-ului o problema
proiecţia simplă „termen cu complexă este aceea a relaţiilor
termen" presupune un subiect dintre proiectarea unor
a cărui personalitate este stări psihice ale
perturbată, atingând diverse subiectului în eroul (eroii)
grade ale patologicului. povestirilor şi în acţiunile
Desigur, ştiinţa şi arta acestora, pe de o parte, şi
psihodiagnosticianului n vor comportamentul manifest,
ajuta pe acesta să evalueze, în prezent sau viitor al subiectului, pe
fiecare situaţie, când să de altă parte. Subliniem că
apeleze la interpretarea T.A.T.-U1 este o probă
„termen cu termen" şi când proiectivă pe baza căreia
nu, luând în seamă „universul" descoperim mai ales trebuinţe
complex al eroilor din şi conflicte, îndeosebi
povestirile T.A.T., fără să neconştientizate, alături de
exagereze şi fără să emoţii şi sentimente ale
sărăcească mulţimea subiectului examinat, care nu
informaţiilor posibil de obţinut au neapărat o valoare
prin aplicarea acestei probe predictivă în privinţa
proiective. conduitei prezente sau viitoare a
Pentru a ilustra acestuia. De fapt, chiar Murray (1943;
necesitatea luării în 1950) spune că T.A.T.-ui
considerare a întregului „univers" permite să se descopere mai
de factori, amintim cercetarea ales tendinţele nemanifeste
efectuată de Boulanger- ale subiectului, deci cele
Balleyguier (1960), prin care latente. Unii psihologi, uitând
s-a constatat câ, in general, faptul că istorioarele realizate
protocoalele C.A.T. ale copiilor agresivi prin aplicarea acestui test
(caracteriali) nu sunt mai proiectiv sunt mai mult
„agresive" decât la copiii povestiri construite imaginar
normali. Dar dacă se decât „documente" ale
analizează povestirile în comportamentului real, tind
integralitatea lor, cu toţi
factorii care se întrepătrund, să considere că variabilele
se degajă un „univers al care sunt slabe în povestirile
copilului agresiv", care posedă subiectului ar fi la fel şi în
o fizionomie de ansamblu personalitatea sa, aşa cum
caracteristică: este un univers se manifestă în viaţa
din care lipsesc cadrele cotidiană. Această idee are
stabile, regulile de conduită, un oarecare fundament, în
sensul câ unele studii
70 statistice au arătat câ.
71
Testul rfic)
Tematic
de.
într- trebui
adevăr nţele
, acute
există inhibat
o e sau
corelaţ latente
ie de mai
pozitiv mult
ă, în timp,
cazul decât
majorit de
ăţii trebui
variabi nţele
lelor, recent
intre satisfă
putere cute
a de sau pe
expres care o
ie anumi
imagin tă
ară acţiun
prin e a
T.A.T. subiec
şi tului
intensi le-a
tatea atenua
manife t. Or,
stării toate
acesto aceste
ra în a
compo influen
rtame ţează
ntul proiecţ
subiec ia în
ţilor. cadrul
Totuşi, povesti
spune rilor
Murray T.A.T.
, nu Se
putem întâmp
acorda lă
întot- uneori
deauna o ca
încreder Testul
e prea temat
mare ic de
acestei aperc
concluzi epţie
i, să
deoarece releve
nu chiar
numai contrari
că s-a ul a ceea
consta ce
tat subiectu
existe l face
nţa a sau a
numer ceea ce
oase spune
excepţ volunt
ii ar şi
individ conşti
uale, ent în
dar in viaţa
cazul sa de
unor zi cu
trebuin zi. De
ţe şi aseme
emoţii nea,
import povest
ante, irile
îndeos T.A.T.
ebi a reflect
celor ă
refulat uneori
e, se atitudi
manife ni
stă stereo
exact tipe şi
contra superfici
riul a ale care
ceea ce nu sunt
este caracteri
consider stice
at subiectu
„general lui,
valabil". pentru
Gânduril că el
e sunt işi
mai ascun
puterni de
c trăsăt
influen urile
ţate de specifi
ce ale în
person sensul
alităţii absenţ
sale. ei
Este temel
cazul or
subiecţ incom
ilor patibil
care e, şi in
mai raport
mult cu
descri intensi
u tatea
planşel emoţio
e nală
decât care
le însoţe
interpr şte
etează tema.
, fără a în
face privinţ
adevăr a
ate raport
povesti ului
ri, al dintre
celor proiecţ
ale ie şi
căror compo
istorio rtame
are nt,
T.A.T. Ombred
ajung ane
la (1962)
dezno distinge
dămân povestir
t după i
o serie „omotet
de ice",
dificult conform
ăţi, cărora
precu subiec
m şi al tul are
subiec toate
ţilor în şansel
povest e să
irile se
cărora poarte
motiva ca
ţiile eroul,
sunt şi
exprim povestir
ate i
confor „antitet
m ice",
dezira caz în
bilităţii care
sociale subiec
şi a tul are
căror toate
povest şansel
iri la e sa nu
planşa facâ
albă nici
sunt unul
cam dintre
de actele
acelaşi atribuit
tip cu e
celeialte. eroului.
Probabil Pentru
itatea <
ca o ^reciane
temă a , o
T.A.T.- povesti
ului să re este
se „omote
manife tica"
ste in atunci
compo când
rtame eroul J
ntul ae
subiec aceiaş
tului i sex
este în si
funcţie aproxi
de mativ
frecve aceea
nţa de şi
apariţi vârstă
e a cu
temei subiec
respec tul, - ;;
tive, în simpat
funcţie ic,
de descur
coeren căreţ,
ţa de recom
ansam pensat
blu a de
protoc eveni
olului, mente
; dacă o
crr-ui condui
îsi tă
propu lăudab
ne un ilă Q
scop duce
realist, spre
pe succes
care , spre
doreşt recom
e să îl pensă;
atingă dacă o
pnmr- condui
o tă
condui delincv
tă entă
adecv lasă
ată, eroul
întrepr neped
inzăto epsit,
are şi caz în
tenace care
; când subiec
tul
este
sau
riscă
să
devină
un
delincv
ent
care
nu se
dă
înapoi
de la
acte
antiso
ciale.
Temel
e
antiso
ciale
pe
care le
expun
e sunt
teme
care
apar
datorit
ă
învăţăr
ii
sociale
, şi nu
sunt vise
compens
atorii.
Putem
exemplif
ica acest
ultim
aspect
cu o
istorio
ară din
protoc
olul
unui
delincv
ent
minor,
în
vârstă
de 14
ani,
proven
it
dintr-o
familie
fără
garanţi
i
morale
, în
care
sunt
adulţi
infract
ori
recidiv
işti, de
la care
subiec
tul a
învăţat
tehnici
le
delicto
gene şi or
atitudi agreso
nile gene
antisoc din
iale. povest
Astfel, irile
la subiec
planşa tului
18 BM ne fac
subiec să
tul trage
face m
următ conclu
oarea zia că
povest şi in
ire, compo
intrând rtame
direct ntul
in manife
„scena st s-au
drama produs
tică" şi şi se
proiect mai
ându- pot
şi produc
agresi e acte
vitatea de
emoţio acest
nal- fel,
verbal mai
ă şi ales că
manife datele
stă: biograf
„Pe ice ale
umerii minorul
omului ui ne
pune arată
mâna că în
unul;« familia
— Ce sa
vrei există
măi?» factori
•— disfunc
întoarc ţionali
e-te!» agreso
ăsta îi geni,
dă o care-i
palmă, stimul
îi dă şi ează
el, se condui
bat; îl ta
bate antiso
pe cială.
omul Du
acela pă A.
care a Ombre
pus dane
mâna (1^62
pe el; ),
scot povesti
cuţitel rea este
e. «— „antitet
Să nu ici"
mă dacă
enerve în ea
zi, că se
te prezint
omor!» ă un
îi rupe compo
cravat rtame
a, îl nt
calcă care
cu ajunge
călcâiu la un
l şi dezno
pleacă, dămân
parcă t
s-ar fi defavo
distrat, rabil
acasă. sau
«— Al dacă
dracul compo
ui r-
bandit, tamentul
îţi dau blamabil
eu ţie, apare la
să mai un erou
pui profund
mâna diferit
pe de
mine!» subiect,
". în
Frecve primul
nţa caz
mare este
şi vorba
intensi de
tatea cenzur
deose ă şi
bită a refular
scenel e; în al
doilea acest
caz, fel:
diferen „Cum ai
ţa imaginat
dintre aceast
subiec ă
t şi istorio
erou ară?",
este „Ce te-
un a
mijloc deter
prin minat
care să
persoa imagin
na ezi
exami aceast
nată ă
arată povest
că nu ire?",
se „Cuno
pune şti
în oamen
locul i
eroului cărora
, că nu li s-a
se întâmp
identifi lat
că cu asta?*,
eroul. „Dacă
Pe ai fi
ntru a fost în
ne locul
lămuri person
mai ajului
bine ce-ai fi
dacă făcut?"
povest . în
irile acest
sunt mod,
sau nu psiholo
„omot gul
etice", poate
sunt relativ
indicat mai
e uşor
întreb să
ările stabile
propu ască
se de legătur
Ombre ile
dane dintre
pentru trebui
a fi nţele,
puse tendin
subiec ţele,
tului emoţii
după le,
termin senti
area mente
probei, le.
lată
câteva ?3
întreb
ări de
Vasie Preda — şi

conflictele şi reacţiile
voluntare ale subiectului în
raport cu
Deci, în interpretarea
T.A.T.-ului se ţine seama de
tendinţele şi trebuinţele
refulate, de gândurile şi
comportamentul eroului
(eroilor), care într-o oarecare
măsura pot reprezenta
trebuinţele, gândurile şi
actele comportamentale
prezente sau viitoare ale
subiectului, ori acte săvârşite in
trecut. Dar se impune cu necesitate
ca psihologul să manifeste
prudenţă în interpretarea
datelor, îndeosebi sub
unghiul predicţiei
comportamentului
persoanei examinate.
Tocmai de aceea, pentru
validitatea interpretării,
experienţa sa ca
psihodiagnostician, care a utilizat
mult probele proiective, inclusiv
Testul tematic de
apercepţie, precum şi
întreaga pregătire
psihologică şi în domeniul
psihiatriei, constituie factori
deosebit de importanţi.
10) O posibilA interpretare
cognitivi a T.A.T.-ului Pornind
de la opiniile lui R. Hoit, noi
considerăm că este posibilă
o interpretare cognitivă a
povestirilor T.A.T., mai ales
dacă admitem posibilitatea
proiectării în aceste
istorioare a unor
situaţii/stări stresante trăite
sau posibil de a fi trăite de
subiect. în acest demers de
interpretare cognitivă a
T.A.T.-ului, pe care noi îl
sugerăm pentru a fi
aprofundat prin cercetări
ulterioare, ne sprijinim pe
teoriile actuale referitoare la
mecanismele de coping (S.R.
Lazarus, S. Folkman, 1991).
Emitem ipoteza posibilităţii de a
deduce, prin interpretarea
povestirilor T.A.T., unele
mecanisme de ajustare la stres,
proiectate de subiectul examinat.
în acest demers de
interpretare cognitivă a
T.A.T.-ului este posibil să
pornim şi de la schimbarea
de paradigmă în cercetarea
inconştientului, propusă de
mai mulţi psihologi
cognitivişti, printre care şi
M. Miclea (1995). Este vorba
de trecerea de la
inconştientul energetic şi
dezadaptativ la paradigma
inconştientului
informaţional şi adaptativ,
ceea ce dă posibilitatea
recuperării şi reinterpretării
acelor mecanisme de
apărare analizate de
psihanalişti, care au
contigenţe cu procesarea
informaţiei traumatizante.
Păstrând doar denumirea
psihanalitică a mecanis-
. .or de apărare, M. Miclea
(1995, p. 63) propune ca
negarea
defensivă, represia,
proiecţia, raţionalizarea,
intelectua-
lrzarea si izolarea să ii?
ronscerate mecanisme cognitive
de apărare Acestea ;u:v ; ;:.i
:-.-rate „proceduri cognitive*
 75
Testul Tematic de
Apenepţie (stmdm monografic)
nu .formaţiuni psihodinamice",
deoarece reprezint* .diverse
modalităţi de prelucrare a
informaţiei cu valenţa
negativă, vizând diminuarea
reacţiei de stres (distres)".
In interpretarea T.A.T.-ului,
prin aceasta prisma cognitiva,
pentru fiecare istorioara se
va nota indicele de
frecvenţă a mecanismelor
de coping confruntative
şi a mecanismelor de coping
evitative. Acest lucru este posibil
prin interrelarea analizei şi
interpretării conţinutului
povestirilor T.A.T. cu
analiza formală, a
expresiei psiholingvistice a
acestora. Se va pune accent pe
«scenariul" povestirii în derularea
ei spre un anume
deznodământ, în raport cu
natura interrelaţiilor dintre
erou (eroi) şi mediu
(«presiunile externe"). Se va lua,
desigur, în seamă şi lipsa
deznodământului,
câutându-se explicarea
acestui curs al povestirilor
subiectului.
Pornind de la mecanismele
de coping cognitiv, printr-o
astfel de analiză şi
interpretare a T.A.T.-ului se
va degaja ponderea apelării
de către subiect (erou) la
«stilurile adaptative
confruntative* sau „evitative*.
în categoria mecanismelor
confruntative de coping cognitiv,
M. Miclea (1995) include, de
exemplu, planificarea rezolvării
situaţiei traumatice,
căutarea de informaţii pentru
cunoaşterea exactă a
parametrilor situaţiei
stresante şi construirea unor
strategii alternative de adaptare la
stres.
în cadrul mecanismelor
cognitive evitative, M. Miclea
(1995, p. 66-72) le reţine pe
următoarele, pe care le
redăm în mod sintetic:
Negarea defensivi
înglobează toate
procedurile
cognitive de contracarare a
formării unei reprezentări
interne
a traumei. Acestea se
activează imediat după
evaluarea
primară a stimulului stresant
şi -vizează, eludarea
reprezentării
lui mintale ca stimul traumatic. La
nivel perceptiv, negarea
poate perturba recepţia
corectă a stimulului
traumatic,
producând, de exemplu,
«scotomizări parţiale ale
imaginii
vizuale a scenei traumatice*.
Represia desemnează
toate procedurile care
concură la o reactualizare
selectivă a informaţiei din
memorie,
în sensul că reactualizarea
informaţiei traumatice este
parţial
sau integral blocată. în cazul
represiei, reprezentarea
internă
a traumei a avut loc dar
este stopat accesul ei în
conştiinţă.
Or, T.A.T.-ui - prin planşele
stimul - considerăm că poate
de
clanşa mecanismul cognitiv
al represiei.
 c) Protecţia este procesul Testiâ Tematic de
cognitiv de atribuire
externă Apeneptie (studiu monografic)
a unei caracterizări
negative proprii sau a Considerăm că în
cauzei respon interpretarea povestirilor
sabilităţii traumei. T.A.T., pentru a releva
Proiecţia presupune că mecanismele cognitive de
trauma sau apărare enunţate mai sus,
caracteristica negativă este ne putem sprijini şi pe unii
asumată conştient, dar factori prezentaţi de Vica
este pusă' Shentoub (factori de
pe seama unui factor .degajare" şi factori de
extern, care poate fi o „eşec", factori de rigiditate
persoană sau o - conflictualizare
situaţie vag definită. intrapersonală, factori de
In cazul povestirilor labilitate - conflictualizare
T.A.T. este interesant să interpersonală, factori de
analizăm proiecţia şi sub inhibiţie, factori care
acest unghi cognitiv, pe denotă emergenţa în
lângă înţelesul dat procesele primare). De
proiecţiei, în mod clasic, de asemenea, se poate apela
psihologii clinicieni şi de şi la sistemul de
autorii testelor proiective. interpretare a povestirilor
d) Raţionalizarea T.A.T. elaborat de B. Aron,
include procedurile de care propune să se analizeze
justificare a mecanismele de
comportamentului apărare utilizate de subiect
dezadaptativ pe care 1-a (respingerea, tăgăduirea,
avut un individ ş i recurgerea la imaginar).
de reevaluare a situaţiei
traumatice, astfel încât
impactul său
emoţional să fie redus. Prin
raţionalizare se substituie
lanţul
cauzal real sau semnificaţia
reală cu un şir de
.argumente"
doar aparent valide, cu
funcţie defensivă.
e)
Intelectualizarea/izolarea
desemnează un
ansamblu de strategii
cognitive care vizează
analiza informaţiei
traumatice în condiţiile
disocierii (izolării) acesteia
de
consecinţele ei emoţionale.
Notarea indicilor
de frecvenţă a
apariţiei mecanismelor
cognitive evitative de coping în
povestirile T.A.T. se poate face pe
scala „continuumului cognitiv
defensiv* propusă de M.
Miclea (1995, p. 72), pe
care o redăm, adaptată, în
tabelul V.
Tabelul V.
i de coping
cognitive evitative
utilizate de
eroul/eroii din
povestirile T.A.T.
Indici de
frecvenţă a
apariţiei în
povestirile T.A.T.
a mecanismelor de
coping cognitive
evitative
Intelectuali- Raţionali zare Proiecţie Represie Negare
zarc/izolare defensivă
Din analiza datelor
condensate într-un astfel de
tabel, putem deduce şi
apartenenţa
subiectului la un stil de
coping cognitiv
evitativ sau
confruntativ.
76 77
 Testul Tematic de
Aperceptiv (studiu
monografic)

7. ANALIZA DE
CAZURI
7.1. Analiza unor
caşuri prezentate in
literatura de specialitate
Prezentăm două cazuri
clinice ilustrative, după C.
Chambert (1987), care se
bazează în interpretarea
T.A.T.-ului pe sistemul elaborat de
V. Shentoub. Cu scopul unei mai
bune Înţelegeri a interpretării
realizate de C. Chambert,
vom reda şi protocoalele
T.A.T. ale subiecţilor
examinaţi.
a) M., 18 ani, sex
feminin, diagnostic:
nevroză isterică. Vine la
consult pentru crize de
angoasă şi conflict familial
accentuat, ca urmare a
decesului tatălui său.
Tânăra îşi pune, de
asemenea, problema
orientării sale şcolare şi
profesionale, datorată
eşecului la bacalaureat.
Ezită in permanenţă în ceea
ce priveşte căile de urmat:
continuarea studiilor sau.
angajarea într-o muncă
oarecare. Este cea mai
mare dintre cei trei copii ai
familiei. Tânăra este foarte
sociabilă, iar în cadrul
familiei s-a cultivat
angajamentul pe plan social
şi politic. M. a simţit
întotdeauna un mare
ataşament pentru tatăl său
şi este în conflict
permanent cu mama sa. în
general.se simte inferioară
părinţilor săi. Anterior a
manifestat dorinţa să
devină etnolog, dar în
prezent se gândeşte şi la o
viaţă familială fără activitate
profesională.
Redăm mai jos
protocolul T.A.T. al
acestui subiect.
Planşa 1:
„Este un mic copil care
a dorit neapărat să aibă o
vioară, deoarece iubea mult
muzica. Apoi, într-o zi, a
primit una; el o admiră, dar
în acelaşi timp este intrigat
pentru că nu ştie prea bine
să o utilizeze. Apoi începe să
se joace, ceea ce-1
plictiseşte, şi uită complet
de vioară."
Planşa 2:
„Este o fată tânără care
locuieşte într-un oraş şi cai
-visează mereu să meargă la
ţară, să cunoască viaţa din
câmpii, şi apoi, în sfârşit, ea
ajunge să meargă, apoi
este intrigată, mirată. Puţin
câte puţin, ea se
obişnuieşte acolo ... Apoi ea
ajunge să trăiască mult mai
bine la ţară decât în oraş,
să
Vaste Preda
înţeleagă mai bine
singurătatea de la sat.
Aceşti oameni lucrează, sunt
ţărani care se cunosc. Ei
sunt căsătoriţi.* Planşa 3
BM:
„Este un copil ... Acest
copil este necăjit, plânge, se
simte complet abandonat.
într-o zi, în sfârşit, el va
descoperi că nu este aşa, că
s-a înşelat, că este suficient
să se deschidă şi totul va fi
mult mai simplu."
Planşa 4:
„Se poate spune că sunt
actori de cinema care sunt
pe cale să toarne un film de
dragoste, apoi un film de
aventuri, apoi ei se separă şi
îşi vor continua fiecare viaţa
sa."
Planşa 5:
„Este o doamnă care
intră într-o cameră, ea pare
să fie surprinsă, mirată de
ceva, dar ea nu are o
expresie foarte mulţumită ...
După aceea ea se va înfuria
contra persoanei care este
în cameră. Ea a auzit un
zgomot. Persoane (?). Ea nu
se aşteaptă să le vadă în
cameră. Copiii săi trebuiau
să fie culcaţi sau ea este
geloasă pe soţul ei cu care
eu nu ştiu ... nu ştiu *
Planşa 6 GF:
„Este un domn plecat în
voiaj şi care revine, apoi, , i
un timp şi el o regăseşte fie
pe logodnica, ac pe soţie, ev
nu ştiu, mai mult cred că pe
logodnică, dar ea nu are o
expresie :^ ^r fi fericită de a-
1 revedea; ea este
surprinsă, ea nu-1 mai
recunoaşte ... Apoi, după un
timp oarecare, ei reînnoadă
relaţia, ca înainte, şi totul
se va aranja.
Timpul separării. El s-a
schimbat, şi ea însăşi s-a
schimbat şi ea se face o
imagine a lui şi găseşte totul
obişnuit."
Planşa 7 GF:
„Este o mamă cu fiica sa.
Fiica era pe cale să se joace
cu o păpuşă şi mama a
chemat-o să-i povestească o
istorioară. Mica fetiţă nu are
chef să asculte, ea visează
la... călătorii, la viaţa sa de
mai târziu, şi în final ea va
reveni cu picioarele pe
pământ şi va fi obigată să
asculte istorioara mamei.*
Planşa 9 GF:
.... (perplexă) A fost un
bal şi apoi o tânără fată (cea
de jos) a avut o decepţie, eu
nu ştiu, ea s-a supărat pe ceva,
atunci ea a fugit, şi după ea
este următoarea care
încearcă .ia o ajungă din
urmă, poate pentru a acolo jos, toată lumea se
discuta ... Apoi, în final, ea
va reuşi să o ajungă, şi
cealaltă se va înfuria.
Aceasta-i va cere să o lase
să fie singură, şi atunci va
avea loc o dispută între ele.
Ea ar putea fi geloasă
sau ..."
80
Testul Tematic de
Apercepţie (studii
monograf*}
Planşa 10:
„Este un cuplu care se
regăseşte după mult timp, p
->ate nu după mult timp
(râde). După aceea ei se
vor căsători ... Apoi vor
avea mulţi copii. Nu au
expresia că ar fi tineri, dar
cuplul e tânăr deoarece aşa
îmi place."
Planşa 11:
„Este un copil care
merge printr-o pădure
singur, el descoperă că
există o prăpastie. în faţă
este un munte, apoi, din
munte este o mare cascadă
care cade foarte puternic şi
este totul minunat înaintea
sa; apoi el are dorinţa de a
intra în acel loc, fiind foarte
atras de necunoscut. Apoi el
doreşte să rămână tot
timpul aici deoarece simte
o legătură între pământ şi
el. în sfârşit, el trebuie să se
întoarcă deoarece îl cheamă
părinţii săi."
Planşa 13 MF:
„Un om care are o
tentaţie faţă de o femeie.
Ea este cea care-1 ispiteşte.
După aceea, el încearcă să
se apere şi apoi, în sfârşit,
el va sucomba. Asta-i."
Planşa 19:
„Aceasta este în munţi, o
cabană acoperită cu zăpadă;
este un peisaj puţin feeric.
Poate fi noapte, există
lumină la ferestre şi se vede
dincolo de ele lume la
căldură. Poate fi o familie
foarte unită care trăieşte
foarte bine. Aceasta este
văzută de o persoană
străină care este afară şi
care doreşte foarte mult să
intre. în sfârşit, ea se
reîntoarce şi ţinând seama
că este bine acolo ea este
fericită, dar preferă totuşi
singurătatea, căci nu a fost
obişnuită să trăiască aşa.
Apoi ea se obişnuieşte puţin
câte puţin cu mediul
exterior, în orice caz, căci în
interior se simţea destul de
singură. Apoi ea va pleca,
deoarece preferă să nu
rămână."
Planşa 16 (albă):
„Iată o mică veveriţă
care trăieşte în pădure.
Există multă zăpadă. Apoi
ea sare dintr-o ramură în
alta pentru că nu se opreşte
din a căuta mâncare. Apoi
ea întâlneşte oameni care se
plimbă şi care o iau cu ei.
Veveriţa este foarte fericită
ocupă de ea, toată lumea o
iubeşte mult. Apoi ea a uitat
viaţa pe care a dus-o
înainte, fiind bine
aprovizionată. Apoi, într-o zi,
ea îşi termină promenada şi
se reîntoarce în pădure cu
oamenii. De fiecare dată, în
timp ce ea fuge, îşi
aminteşte de toate, iar
oamenii foarte nefericiţi nu
pot înţelege acesta
hotărâre."
81
 Int. i protocolului T.A.T.
După cum va rezulta din
cele de mai jos, interpretarea
T.A.T.-ului este realizata de C.
Chabert (1987, p. 73-74), cu un
deosebit spirit de fineţe, pe
baza grilelor de nuanţă
psihanalitică propuse de V.
Shentoub şi R. Debray.
Redăm, in cele ce urmează,
interpretarea protocolului
T.A.T. al subiectului ML, 18 ani,
diagnostic: nevroza
isterică.
Protocolul T.A.T. este
incontestabil de factură
nevrotică. Registrul
problematicii, calitatea povestirilor,
configuraţiile defensive
stau mărturie, cu o solidă, care garantează în
concordanţă şi cu o acelaşi
omogenitate rară, pentru
diagnosticul de nevroză
isterica. Practic, sunt reprezentate
toate procedeele de tip labil:
afectele sunt masiv exprimate
şi puse în lucru, investind orice
abordare a materialului, oricât de
descriptive ar fi planşele,
dramatizând situaţiile sau
conferindu-le un aer teatral.
Punerea în scene relaţionale
ţine seama de intensitatea
conflictelor intrapsihice, în
confruntare permanentă a
dorinţelor contradictorii şi
necesitatea „happy-end"-ului
permit realizarea magică a
dorinţei.
Dramatizarea este
accentuată prin centrarea pe
act ^ r>f salturile povestirilor.
în sfârşit, ei-oti^r^ relaţiilor
\ y;vgnează toate
povestirile, traversând un
simbolism ' insparent, ca
mărturie a mecanismelor de
refulare.
Asociate la aceste
procedee, se descoperă
câteva conduite rigide, care
subliniază în plus caracterul
nevrotic al funcţionării
(mintale - n.n), dezvoltând
dimensiunea intrapsihicâ a
conflictului şi diferenţierea
clară a unui spaţiu intern
constituit ca atare. Totuşi,
acestea sunt procedee care
reievâ inhibiţia, ce
îngreunează funcţionarea
psihică: ele pun in evidenţă
existenţa apărărilor fobice,
utilizate în special pentru a lupta
contra angoaselor de tip
pregenital; faţă de acestea,
se mobilizează, de altfel,
conduitele narcisice, şi printre
ele, mai ales idealizarea.
Problematica povestirilor
urmează îndeaproape
modalităţile configuraţiilor
defensive:
— Registrul oedipian este clar
abordat într-o conflictuaiizare
vivace, uzând de mecanisme
de apărare ..:-A.->ive, precum
întreruperea (scotomul), pentru a evita
o cuairuntare foarte dureroasă
cu apropierea, bazată pe
libidou, a cuplului: aceasta
reînvie reprezentări
insuportabile, despre care se
poate crede că sunt, totuşi,
afectate în cadrul unei căutări
masochiste a excitaţiei şi în
cadrul frustrării.
s:
Testul Tematic de «fie)
ApercepQe (studiu
— Registrul preoedipian
rămâne foarte activ în ela-
borarea unor povestiri,
punând în evidenţă
importanţa angoaselor de
separare şi indispensabila lor
provocare, înfruntarea cu
imaginea matemală pare
posibilă în mod superficial, în
măsura în care ea permite
exprimarea ranchiunii
asociată revendicărilor clar
formulate. Dar, mai profund,
imaginea matemală nu poate
fi cu adevărat atacată. Ea este
protejată printr-o idealizare
timp narcisismul
subiectului. Dacă retragerea
narcisică este posibilă, se
asigură o funcţie pozitivă de
releu în relansarea dinamicii
dorinţei. Aceasta rămâne
tributară unei scheme modulate
prin reprezentările relaţiilor
precoce cu obiectul. Se
observă, într-adevăr, repetiţia
aproape inevitabilă a unui lanţ
asociativ, ca parte a
exacerbării dorinţei şi realizării
ei magice, imaginative, fără ca
o veritabilă satisfacţie să poată
aduce o bucurie liniştitoare.
Foarte repede, restricţia
intervine în inhibarea plăcerii
şi trezirea excitaţiei cu
pomirea-revenirea
permanentă a dorinţei la
apărare şi a apărării la
dorinţă.
b) F., 22 ani, sex
masculin, diagnostic:
nevroză obsesivă. Vine la
consult pentru conduite obsesionale
foarte grave care nu au fost
înlăturate, în pofida unei
spitalizări îndelungate în serviciul
de psihiatrie unde a urmat un trata-
ment cu neuroleptice.
în urma acestei spitalizări,
părinţii decid să ceară un
consult psihologic, deoarece
F. a renunţat în mod progresiv
la orice activitate şi în special
la studiile sale, care au fost
strălucite până la
îmbolnăvire. Examenul
psihologic a fost cerut pentru
confirmarea diagnosticului de
nevroză obsesivă, înainte de a
se decide o psihoterapie
analitică, ce părea indicată
din punct de vedere clinic.
Redăm, mai Jos,
protocolul T.A.T. al «cestui
subiect (după C. Chambert,
1987, p. 84-87).
Planşa 1:
„Poate fi vorba de un
băiat care a adormit în timp
ce lucra cu vioara sa. El sade
şi a adormit de oboseală,
fiind sătul până în gât de
instrument, de vioara sa.
Când eu i-am spus să lucreze
cu instrumentul său pentru a
se pregăti pentru curs, eu nu
ştiu dacă dumneavoastră a-ţi
înţeles ceea ce am dorit eu să
spun. El a pus instrumentul şi
de oboseală a aţipit."
83
Testul ific)
Tematic
de Ai
Pl nu se
an ştie
şa ce,
2: poate
„în fi un
aceast autom
ă obil,
planşă autoca
este un r sau
contrast autobu
între z, nu
cele se
două ştie."
person Pl
aje din an
planul şa
secun 3
d - BM
bărbat :
ul şi „Ac
femeia easta
care reprezi
sunt pe ntă un
câmp, copil
şi apoi care
din plânge
primul ...
plan - Două
fata posibil
care ităţi:
pare o fie un
orâşea copil
ncâ. care
Bărbat plânge
ul este cu
pe capul
cale să apleca
înceap t pe o
ă bancă,
lucrul fie un
cu person
calul aj care
său, pare a
iar adormi
femeia lângă
îl o
aşteap poartă
tă. pe
Cele care
două nu a
person apucat
aje se să o
integr deschi
ează dă; se
în disting
gravur chei
ă, pe
câmpu pămân
l cu t. Ar
calul, putea fi,
pămân la fel,
tul şi vorba de
mai un
depart prizonie
e la r în
malul celula
mării sa."
peisaj Pl
din an
Bretan şa
ia, de 4:
exemp „Es
lu. Pe te
de altă vorba
parte, de un
în prim cuplu,
plan, de doi
studen soţi,
ta care de
are exemp
cărţi lu;
sub soţul
braţ şi se
care pregăt
pare a eşte
fi la să
margin plece,
ea pare
unei destul
şosele, de
aştept decis,
ând după
trecer alură,
ea a şi
soţia femeie
lui îi care
spune: îşi
tla surprin
revede de
rei. soţul
Aceast pe
a se cale
petrec să
e aibă o
dimine legătu
aţa, lui ră
îi telefo
spune nică,
la de
revede exemp
re şi în lu, cu
acelaşi o
timp metre
este să, de
tentat exemp
ă lu, şi
puţin aceast
sâ-1 ă
reţină. femeie
Ea nu va
va interv
reuşi, eni
deoare pentru
ce el a pune
pare capăt
foarte aceste
decis. i
Scena iegătu
s-ar ri şi,
situa proba
prin bil, se
anii va
'50-'60 supăra
. Aşa . Ceea
pare ce mă
după face
coafur să mă
a gânde
femeii, sc la o
mai legătu
precis ră
anii telefon
'50.* ică
Pl este
an decoru
şa l
S: ■■■-.me
„S rei: birou
e pot sau
imagin salon."
a două Pla
lucruri nş
: ceea a6
ce se BM
vede :
şi ceea „In
ce nu se câ o
vede. dată
în este
ceea vorba
ce de o
priveşt mamă
e şi un
fotogr fiu.
afia, Mama
este :
vorba nveste
de o pe
femei fereas
e care tră şi
iscode fiul
şte său
ceva, vine
şi care pe
este urmă
pe şi va
punct anunţ
ul de a a o
interv veste
eni, destul
până de
acum tristă,
stând de
în care
spatel mama
e uşii, nu are
ascult cunoşt
ând. inţă la
Poate ora
fi o aceea
mama Moart
care-şi ea
surprin cuiva
de fiul sau un
sau o eşec
pe Pl
care an
ea 1-a şa
suferit 7
." BM
:
„D
e
aceas
tă
dată
este
vorba
de un
tata
şi un
fiu şi
tatăl
spune
câtev
a
lucrur
i la
urech
e
fiului
său,
şi
aceas
ta în
timpul
unei
reuniun
i la care
sunt
prezent
e mai
multe
persoan
e.
Acesta
este
motivul
pentru
care ei
vorbesc
încet,
şoptit.
El face
o
remar
că
asupra a
ceea
ce ar
putea
să fi
spus
alte
persoan
e
prezent
e."
Pl
an
şa
8
B
M:
„E
ste
vorba
de un
vis,
un vis
cu
ochii
desch
işi, al
unui
băiat.
Dar ce
viseaz
ă el?
Ar putea
fi vorba
de doua
lucruri,
fie o
tortură
aplicat
ă
cuiva,
fie o
autopsi
e. în
ipoteza
autopsie
i:
studen
t în
medici giganti
nă care ce, un
învaţă fel de
prima păsări
sa preisto
autopsi rice.
e şi-şi Am
imagin impres
ează ia că
ceea podul
ce se se
va termin
petrece ă într-
legat de un
aceasta. perete
în stânco
ipoteza s
torturii, abrupt
poate fi şi în
vorba, consec
de inţă
exemplu omul
, de o va fi
răzbu înghes
nare uit în
la care aceast
viseaz ă
ă închid
tânăru ere şi
l. Totul va fi
depind devora
e de t de
vârsta animal
tânăru ele
lui, care-1
copilul urmăr
ui: esc.
răzbuna Se
re disting
contra , de
unui altfel,
profesor dinozaur
." i, reptile
Pl gigante,
an de o
şa parte şi
10 de
: cealal
„Ne tă a
putem muntelui
gândi .
la doi Pânze
părinţi de
care păianj
se vor en
uni în uriaşe
durere între
a lor cei doi
după pereţi
pierde ai
rea muntelu
unui i.
copil. Veder
Sau e care
poate mă
fi un face
cuplu să mă
pe gânde
punct sc la
ul de a «Lumea
se pierdut
separa ât,
şi roman
care-şi de
spune Conan
adio." Doyle.
Pl O
an lume
şa popula
11 tă de
: animale
„V uriaşe.
edere "
aproap Pl
e de an
coşma şa
r. Un 13
peisaj M
de F:
munte „Es
foarte te vorba
dezolant de un
, cu om în
roci. Un faţa
om care unei
fuge, pe murib
un unde,
pod, care
urmări era la
t de căpătâ
păsări iul
murib tânăr
undei, în
care raport
va cu
muri, femeia
de şi este
altfel, dificil
imedia să ne
t. Care imagin
ar fi ăm că
raport este
ul, un
relaţia cuplu,
, cu deci
aceast este
ă vorba
murib de un
undă? fiu in
Nu raport
ştiu. cu
Poate fi mama
a unui sa.
fiu, în Ambia
raport nţă
cu destul
mama de
sa, caz morbi
în care dă.
ţinuta Moartă
femeii după o
este boală,
şocant pare
ă, dar, destul
pe de de
altă slăbită
parte, ."
beubat
ul pare 85
mai
VasOe Preda Tesbâ Tematic de
Aperctppt (studiu monografia
Planşa 19: procedeele rigide subliniază
„O, la, la! Este un peisaj de caracterul intrapsihic al
iama, şi mai precis o casă conflictului şi funcţionarea
acoperită de zăpada. Cele efectivă a primei şi celei de a
două ferestre sunt luminate, doua topici. Prezenţa foarte
în sfârşit, se pot vedea câteva importanta a procedeeJpr labile se
lucruri care sunt luminate şi dezvăluie mai ales în extrema
această luminozitate se dramatizare a situaţiilor, care
detaşează pe un peisaj destul ţese elaborarea povestirilor
de sumbru." într-o dinamică vie; de altfel,
Planşa 16 fatbă): erotizarea relaţiilor şi
„Este uşor ... în general, simbolismul transparent stau
aceste fotografii diferite îmi mărturie impactului sexual al
inspiră mai ales imagini problematicii* şi posibila sa
extrase din vise. Poate fi un vis traducere prin activitatea de
de-al meu. Eu mă găseam simbolizare.
lângă o biserică, se vede o Recurgerea la inhibiţie
biserică şi un personaj alături; este mai discreta: se găseşte
în această împrejurare, în vis în trasee atunci când
ar fi Vorba de mine şi de alte conflictele sunt puternic
personaje, care după ce m-au exprimate şi se ajunge într-un
urmărit în jurul acestei biserici impas care nu permite formarea
au reuşit să mă încercuiască, unui compromis; sau, la fel,
să mă ţintuiască într-un colţ. atunci canid se anunţă
Ele au început să-mi micşoreze mişcările depresive, conduitele
capul la mărimea unei narcisice încearcă si, umple
portocale, cum făceau breşele.
indienii. După o asemenea în sfârşit, procesele primase
sentinţă, eu am avut o ciudată apar regulat în acest protocol,
senzaţie dezagreabilă şi m-am în special pe parcursul
trezit în acel moment. Când m- temelor brutale, crude, şi mai
am trezit am avut impresia că ales a reprezentărilor bogate.
mi s-a micşorat talia. Se poate Ele nu releva niciodată
reprezenta această scenă într- apariţia proceselor arbitrare
un mediu destul de sumbru. Eu am de gândire, ci relevă
ales acest vis deoarece este debordări fantasmatice şi
morbid, după cum am resimţit pulsicnale care inunda, in
imaginile sumbre, triste, ca mod tranzitoriu, strategiile
extrase din vise sau defensive.
coşmaruri." Problematica degajată
Interpretarea protocolului din protocol ţine seama de
T.A.T. al subiectului F. acuitatea conflictului oedipian
(după C. Chabert, 1987, p. 87- în dubla sa valenţă - pozitivă
89) şi negativă - punând în lumină
Protocolul T.A.T. este dificultăţile alegerii identificării.
foarte bogat, mărturie a unei Pregnanţa dorinţelor
activităţi fantasmatice intense şi incestuoase fragilizează
a unei lupte importante mecanismele de refulare,
pentru a încerca sa includă presiunea lor antrenând
producţia într-un sistem de uneori slăbiciuni în
funcţionare în care capacităţile atitudinale ale
mentalizarea este dominantă. eului.
Organizarea defensivă Extrema erotizare a
pune mai întâi în evidenţă agresivităţii subliniază inci-
utilizarea privilegiată a denţa majoră a sadismului în
procedeelor rigide, susţinute sexualitate, redând cu
prin mecanismele nevrotice de tip dificultate integrarea
obsesional: descrierile, ataşarea genitalităţii în intricarea
de detalii, perspectiva puternică a plăcerii şi a morţii.
temporo-spaţialâ, care se Intensitatea scenariilor incestuoase
referă, global, la luarea în generează o culpabilitate pe
seamă a realităţii obiective măsura sa, foarte
sare vine să facă o invalidantă, dezvăluită prin
contrapondere presiunilor fantasme de castrare atât de active,
fantasmatice particulare încât orice investire susceptibilă'
active. Recursul iterativ la să aducă o primă plăcere
procedeele susţinute de este supusa unei frământări
îndoială, permit exprimarea, drastice.
de fiecare dată, e expresiei de Recurgerea la inhibiţie
dorinţă şi a celei de apărare. oferă un releu posibil, dar blocat o
Ambivalenţa apare în dată cu realizarea dorinţei şi a
alternanţa i r :tre reprezentările gândului. Totuşi, aceste situaţii
bogate, hrănite de forţe de criză sunt temporare,
pulsionaîe ■-?■ .siderabile, şi mişcările vieţii rămânând
formaţiunile reactive care până acum prevalente.
încearcă să le cerească. Ansamblul elementelor aduse prin
Izolarea r-istituie unul din analiza protocolului T.A.T.
mecanismele majore ale coroborează şi completează pe
funcţionării psir„ t, cele degajate prin analiza
demonstrând aceeaşi protocolului Rorschach al
dezbinare între exprrsia acestui subiect, realizată de
puisionaiă si culpabilitatea
care i se ataşează. Astfel, 87
86
C. Chabert. Câmpul nevrotic al
funcţionării psihice se relevă
clar, prin aceleaşi argumente:
natura intrapsihică a conflic-
tului, funcţionarea efectivă a
primei topici, simbolizarea,
dramatizarea.
Diagnosticul de nevroză
obsesivi este întărit prin tipul
de organizare defensivi pus la punct,
prin registrul problematicii,
precum şi prin
particularităţile sale.
Mecanismele de apărare sunt
cele analizate clasic în termenii
mecanismelor de apărare
obsesionali (izolare,
formaţie reacţională, îndoială),
păstrând, totuşi, un nucleu
isteric foarte puternic.
Conflictul oedipian
rămâne deschis în privinţa
unei alegeri identificatoare
primejdioase şi se manifestă o
mânuire pulsională a cărei
gestiune este uneori precară,
înscriin-du-se însă
întotdeauna într-o dialectică
vie a libidoului.
7.2. Anali** unor cazuri
din investigaţiile proprii
Pentru ca cititorul să
poată face o paralelă între
interpretarea T.A.T.-ului prin
prismă predominant
psihanalitică cu alte
modalităţi de interpretare, de
nuanţă relativ eclectică,
prezentăm în continuare
câteva cazuri analizate de noi. în
aceste analize de cazuri, am încercat o
întrepătrundere a continuă totuşi să rămână
principalelor criterii de
interpretare elaborate de Murray,
Rapaport, Schafer, Bellak, Piotrowski,
Shentoub, precum şi apelarea
la elemente ale interpretării
cognitive a povestirilor T.A.T.
Pentru primele două
cazuri, redăm în întregime şi
protocoalele T A.T. ale subiecţilor
examinaţi, iar pentru celelalte
două cazuri, redăm, din
universul povestirilor
subiecţilor examinaţi cu T-A.T.-
ul, doar exemple ilustrative
pentru diversele simptome
degajate prin analiza povestirilor
T.A.T.
a) M.T., 16 ani, sex feminin,
elevă, este adusă la consult
psihologic de mama sa,
datorită unor conflicte în
relaţiile dintre această elevă
şi părinţi, dar mai ales
datorită ameninţărilor verbale
că se va sinucide. Opinia
mamei despre conduita şi
activitatea elevei M.T. relevă,
de fapt, şi motivele
examinării: .... este
neascultătoare, rebelă; tot ce-
i spunem nu este bine ... face
crize de nervi, ne ameninţă că
se sinucide; ... nu finalizează
nimic ... îşi dă seama că nu
poate, că nu va reuşi la
şcoală; este mai lentă, mai
leneşă; este complexată,
inclusiv de fizicul ei ... ; la
învăţătură se află mai la
coadă,
88
Testul Tematic dm Ai
t (studiu monografic)
ceea ce o supără...; nu a fost
niciodată sociabilă, îşi doreşte
societate, dar nu şi-o poate
asigura .... are deficit de
compasiune ...; îi place foarte
mult la ţară, acolo îşi poate
valida mai mult calităţile."
Pentru a înţelege drama
actuală a părinţilor,
menţionăm doar faptul că M.T.
este singurul lor copii, crescut
la bunici până la vârsta de 3
ani.
Redăm, în cele ce
urmează, protocolul T.A.T. al
subiectului M.T. Acest protocol
este ilustrativ şi pentru faptul
că chiar şi din povestirile
scurte realizate de un
subiect, se pot desprinde
simptome relevante pentru
profilul psihic şi conduita
acestuia. Deci, rezultă că
Murray nu avea dreptate atunci
când spunea că povestirile
sub 150 de cuvinte nu merită
să fie interpretate.
Serial
Planşa 1:
Ji primit o vioară. Acum o
contemplă şi în viitor să zicem
că va cânta."
Planşa 2:
Jista ce face aici? ... Nu ştiu
... ce fac ăştia aici? ... îîî, să
zicem că-i o profesoară care
vine într-un sat ... şi care
descoperă nişte persoane
total dezagreabile şi care
aici."
Planşa 3 GF:
„într-un beci, e o persoană
care a fost închisă într-un
beci...vrea să iasă... şi nu
poate..."
Planşa 4:
,Asta-i Sofia Loren? Cam
aşa... Să zicem că cei doi s-au
certat! El a venit de la o
călătorie lungă, de unde ei nu
i-a trimis nici o veste. Ea nu
mai vrea să-1 primească
înapoi. El se pregăteşte să
plece şi atunci ea nu mai vrea
să-1 lase."
Planşa 5:
„O persoană care
descoperă într-o casă o
cameră închisă, unde nu
reuşeşte să pătrundă până la
urmă. Este mirată de ceea ce
găseşte acolo. Altceva o
priveşte pe ea, eu nu mai
ştiu."
Planşa 6 GF:
„Două persoane care
discută. Au avut de încheiat o
afacere... şi ea nu este de
acord cu ceea ce propune el
şi ajung să se certe. în final ea
câştiga, afacerea se încheie
cum vrea ea."
89
Vaste Preda
Planşa 7 OF:
„O fetiţa cu mama ei; ea
priveşte o pâpuşâ şi se
gândeşte la persoana care i-a
adus-o, în timp ce maică-sa se
chinuie sâ-i citească ceva."
Planşa 8 GF:
„A fost o servitoare pe
moşia unui conte, a fost dată
afara odată cu ceilalţi servitori
şi momentan se gândeşte ce
să facă."
Planşa 9 GF:
.Curioasă treabă... Nu
ştiu... Nu văd ce face! O
persoană care fuge."
Seria «n-a
Planşa 10:
„Doi care au fost
despărţiţi mult timp şi se
întâlnesc. Pur şi simplu
din greşeală se întâlnesc
şi sunt tare bucuroşi."
Planşa 11:
.Stăpânul unui conac
înnebuneşte şi dă foc
pădurii ce înconjura moşia
lui. Nişte drumeţi, văzând
focul, se grăbesc să ajute
la stingerea focului."
Planşa 12 GF:
„Moartea, pentru a
atrage în mrejele sale un
tânăr, ia înfăţişarea unei
tinere frumoase."
Planşa 13 GF:
„Soţul, gelos pe tânăra
lui soţie şi crezând că £1
înşeală cu altul, pătrunde
în iatacul ei şi o omoară,
iar apoi, dându-şi seama
de greşeala făcută,
regretă."
Planşa 14:
.Un aventurier ajunge,
rătăcindu-se printr-o
pădure, într-un loc pustiu,
în mijlocul căruia e un
castel. Fiind obişnuit cu
misterele, pătrunde în el
şi se învârteşte o zi
întreagă acolo şi într-un
sfârşit ajunge într-o
încăpere mare, în care
lumina venea printr-o
singură fereastră.
Deschizând fereastra
observă că în jurul lui nu
era nimic, parcă ar fi
plutit, undeva, pe un nor."
Planşa 15:
.Singurul om ce-a mai
rămas pe lume când totul
e numai un cimitir."
Planşa 17 GF:
„O tânăra, rămasă
singură în urma unui
accident, stând lângâ
casa locuită astăzi numai
de ea, se gândeşte la
cum era înainte acolo,
sub razele aceluiaşi soare."
90
; : Testut Tematic de
AperctpQe (atudm monografia
Planşa 18 GF:
.Marna îşi găseşte ultimul
sprijin, fiica ei, căzută pe
scara şi moarta."
Planşa 19:
„Un vapor îngheţat în
mijlocul unor aizberguri."
Planşa 20:
„Un om trecea pe lângâ
gard, liniştit. La un moment dat
auzi: «Cu verde-n sus! Cu
verde-n sus!». Mai merse puţin
şi auzi acelaşi lucru. Decise să
se urce pe gard şi sâ vadă ce
este. In spatele gardului se
afla o trupă de miliţieni ce
plantau brăduţi, în timp ce
şeful lor dădea indicaţii: «Cu
verde-n sus!, Cu verde-n sus!». In
momentul m care se lăsa
înserarea şi conteniră lucrul,
şeful lor, sfârşit de efort, după
ce uriaşe o zi întreaga, se
înapoia spre casa pe strada
neluminată, cu mâinile în
buzunar şi chipiul picat pe un
ochi. Ajuns acasă se culcă. In
timp ce dormea, nevasta îl
auzi strigând cu disperare: «Cu
verde-n sus!»."
Planşa 16 (albă):
„începutul a orice porneşte
de la 0."
Profilul psihic al
subiectului M.T. elaborat
pe baca Interpretării
povestirilor T.A.T.:
Inteligenţă verbală
dezvoltată. Imaginaţie stranie,
de tip obsesiv. Idei obsesive
legate de moarte. Agresivitate
verbală şi emoţională,
agresivitate materiala şi
fizică. Se pare că
agresivitatea emoţional-
verbalâ rezultă dintr-un spirit
de opoziţie, îndeosebi faţă de
persoane de sex feminin (mama?).
Dorinţă puternică de a câştiga
duelurile verbale din cadrul
certurilor purtate. Discuţiile şi
relaţiile afective cu mama par
a fi reci, glaciale. In general
vrea sâ scape de sub
influenţa părinţilor, să fie
independentă, singură.
Opoziţia faţă de părinţi pare a
se generaliza şi în raporturile
cu alte persoane.
Simte o stare conflictuală
(ideo-afectivă) din care nu ştie
cum să iasă. Manifestă
ambivalenţă afectivă,
labilitate afectivă, precum şi o
indecizie foarte accentuată în
raport cu acţiunile pe care
trebuie sâ le facă. ţelurile de
viitor sunt neconturate.
Tendinţă spre fabulaţie şi
reverie, în detrimentul
desăvârşirii acţiunilor
începute sau proiectate. Fire
demon-strativă-isterică.
întrucât subiectul M.T. a
fost examinat şi cu alte probe
psihologice de către
specialişti experimentaţi în
utilizarea acestora (H. Pitariu,
S. Tăciulescu), redăm în
continuare
Tcataâ \fiti
Tematic
de,
interpr să pară
etările energic
realizat ă,
e de deschis
aceşti ă,
psiholo domi-
gi la nantă,
probel agresiv
e: CPI a, sâ-şi
şi Ac- demon
ref. streze
Pen intelige
tru nţa. Dă
cititor, foarte
speră mare
m să import
fie anţă
interes opiniilo
antă r
compa exprim
rarea ate de
trăsătu alţii
rilor despre
profilul ea. Are
ui un
psihic compl
al ex.de
subiect inferior
ului itate,
M.T. dar
relevat este
e pe' convin
baza să că
probei dispun
T.A.T., e de
CPî şi resursele
Ac- necesar
ref. . e
Prof pentru
ihil a-1
p«ib depăşi.
Jcal încearc
«ub ă sâ-şi
*ect rezolve
ului proble
M- mele
T. (conflic
elab tele,
orat tensiun
pe ile) pe
bax o cale
a argum
CPI: entativ
Per â,
sonalit revend
ate icativă,
contra sarcast
dictori ică,
e, agresiv
care-şi a,
exager noncon
ează formist
probleme â, ceea
le ce se
personale explică
. Voit sau prin
nu, {aptul
subiectul că deşi
percepe cunoaş
realitatea te
nu aşa normel
cum e
este, ci sociale
aşa , totuşi
cum ar nu se
dori să poate
fie stăpân
aceast i să
a. Este încalce
sensibi unele
lă, dintre
retrasă ele. Are
, un au-
timidă, tocontr
nehotă ol slab.
râtă Dezech
(eu ilibrul
slab), ei
are psihic,
puţine de
contact altfel
e nu
sociale, prea
dar grav,
doreşte se
explică manife
prin stată
timidit pe de o
ate, parte
nevoie prin
de receptivi
autoafi tate,
rmare sensibili
neînpli tate,
nită, v- vioiciu
j-stă ne,
critică. capaci
Autope tate de
rcepţia a se
ei este impres
delorm iona, şi
ată: se pe de
vrea altă
cu parte
toate prin
calităţil excita
e bilitate
specific ,
feminin iritabili
e, dar, tate,
de reacţii
fapt, de
este o „scurt-
fire circuit
supă- ".
râcioas Tendin
â, ţa
labilă, putern
pesimi ică de
stă, a
încăpăţ savura
ânată, , de a
manife simţi
stând plinăta
adesea tea
accese vieţii
de reduce
furie. capaci
Int tatea
eligenţ subiec
ă tului
normal de a
ă renunţ
(confir a la
mată şi satisfa
de CI- cerea
Raven imedia
=115), tă a
dar unor
puterni trebui
c nţe.
afectat Nevoia
ă de de
dezech perfor
ilibrur manţă
emoţio , de
nal. autore
Activit alizare
ate ,
intelec simţul
tuală datori
superfi ei şi al
cială, respon
dezord sabilit
onată, ăţii
comod sunt
itate, reduse
lipsă . In
de activit
conştii ate
nciozit manife
ate şi stă
de caprici
persev ozitate
erenţă. şi
Pro comod
filul itate.
psihic al M.T.
subiectu este
lui M.T. cochet
elaborat ă,
pe but foarte
probei preocu
Ac-ref pată
(creată de
de B. sine.
Zârgâ, Reflect
1978): a viaţa
Su şi
biectul
manife 92
stă o
reactiv
itate
psihică
mare,
se e
raporte afectiv
ază la ă,
ea într- agresiv
un itate,
mod deficit
foarte de
feminin voinţă.
. Dorinţa
Virtual, de
este o emanci
fire pare şi
caldă, nevoia
cu o de
mare indepe
capacit ndenţă
ate de sunt
a iubi, trăite
dar mai
aceast mult
ă pe plan
capacit imagin
ate în ar-
prezen verbal
t este decât pe
domin cel
ată de acţiona
un i.
egocen Dorinţa
trism ei are
puterni ca
c. Nu obiect
depun atribut
e ele de
efortul supraf
necesa aţă ale
r autono
pentru miei,
a-1 nu şi
înţelege cele de
pe altul. conţin
In ut, ale
relaţiile căror
interpe dobând
rsonale ire
, necesit
prezint ă efort
ă o volunta
lipsă de r
compa susţinu
siune şi t.
o Aceeaş
capacit i
ate constat
scăzut are se
ă de impune
dăruire şi în
. Nu privinţa
renunţ tendinţ
ă, sau ei sale
cu spre
greu valori,
renunţ nevoii
ă la sale de
interes a avea
ele şi succes
la şi de a
comodi fi
tatea aprecia
ei. Are tă.
o Discrep
accent anţa
uată dintre
nevoie planul
de dorinţe
dragos i şi
te, pe planul
care nu realizăr
numai ii,
că o genere
masch ază la
ează, M.T. o
dar afirmar
încearc e
ă chiar reactiv
să-i ă de
convin sine,
gă pe spirit
cei din de
jur de opoziţi
indifere e,
nţa ei suscep
afectiv tibilitat
ă. e,
Tolera tendinţ
nţă ă de
redusă neacce
la ptare a
frustrar normei
e, şi a
labilitat autorit
ăţii. afiliere
Din , de
cele afecţiu
de mai ne, de
sus succes
rezultă , de a
că fi
trăsătu admira
rile de tă,
person precu
alitate m şi a
relevat trebuin
e prin ţei sale
admini de
strarea indepe
celor ndenţă
trei .
probe Pe
se baza
suprap consili
un, în erii
mare psihol
măsur ogice
ă. a
Confru familie
ntarea i şi a
profilel psihoter
or apiei
psihice urmate
obţinut de
e subiectu
pledea l M.T.,
ză insatis
pentru facţiile
validita emoţio
tea de nale şi
conţinu cortegi
t a ul lor
celor negati
trei v de
instru simpto
mente me
de adiace
investi nte s-
gare a au
person atenua
alităţii t în
(T.A.T., mare
CPI, măsur
Ac-ref). ă.
Prin b)
interm R.C., 18
ediul ani,
celor elev,
trei clasa a
probe, Xl-a,
scopul vine la
examin consult
ării psiholo
psiholo gic
gice a însoţit
subiect de o
ului rudă,
M.T. a întrucâ
fost t, în
atins: ultimul
sursa an a
tensiun simţit o
ilor, a stare
conflict tension
elor, ală şi o
sursa tendinţ
inadapt ă
ârii imperi
familial oasă,
* şi nestăp
şcolare ânită,
, se de a
găseşt pleca
e în de
insatisf acasă,
acţiile ceea
emoţio ce a şi
nale şi făcut
frica de mai
provoc multe
ată de ori,
conştii mergâ
nţa nd
incapa chiar şi
cităţii în alte
de oraşe,
satisfa unde
cere - stătea
la pentru
nivelul câteva
dorit - zile la
a rude
trebuin
ţelor 93
sale de

şi prieteni. Părinţii s*i sunt
intelectuali, tatăl deţine o
funcţie de conducere, este
mereu ocupat, petrece puţin
timp in familie. Acasă este
autoritar, distant şi rece.
Mama lucrează, şi
totodată se ocupă de
problemele casnice. Mama
este' hipersensibilă, cu
tendinţe nevrotice - este
iritabilă şi inegală in
relaţiile cu băiatul. Acest
comportament se datorează,
în parte, labilităţii sale neuro-
vegetative şi vieţii sale lipsite de
bucurii, dar mai ales faptului
că soţul o neglijează. Subiectul
R.C. a fost singur la părinţi
până la vârsta de 15 ani, când
mama sa a născut o fetiţă.
De la acesta vârstă, subiectul
nu-şi mai ascultă mama, nu se
mai poate concentra la activităţile
şcolare, devine un elev dificil,
repetă clasa a Xl-a, este
transferat la un alt liceu, unde
ocupă o poziţie socio-metrică
periferică în cadrul grupului
şcolar. Iată cum percepe el
mediul familial: „Viaţa în
familie e nedreaptă, nu găsesc
sprijin, nu se respectă
dorinţele mele, interesele
mele nu au ecou, mi se fac
prea multe observaţii şi critici,
nu sunt ascultat şi înţeles, nu mă
respectă, nu sunt deloc
prieten cu tata, nu mă solicită
cu nimica, nu simt că sunt un
membru al familiei". El le cere
frecvent părinţilor: „Să mă
acceptaţi aşa cum sunt, altfel
plec, nu-mi sunteţi indiferenţi,
deci rămân, rămân dacă ma
ajutaţi şi mă iubiţi".
în cele ce urmează redăm,
în extenso, protocolul cu
povestirile T.A.T. realizate de
subiectul R.C.:
Serial
Planşa 1:
„Un copil stă la masa de
lucru, probabil învaţă; e seară,
el este concentrat, probabil că
nu este acasă. Pare obosit. Nu
ştiu ce-1 aşteaptă."
Planşa 2:
„Ciudaţi Două femei,
parcă sunt şi nişte piramide în
zare; mult soare. Foarte
ciudat sunt îmbrăcate. Una
pare studentă. Parcă se uită
la un tablou. Dungile albe nu
ştiu ce reprezintă. Un cap de cal.
Cam absurd."
Planşa 3 BM:
„Un om care suferă. Dar
nu ştiu cum, fizic nu pare să
sufere. Parcă-i, totuşi,
cocoşat. Nici o impresie nu
degajă."
Pianşa4:
„O imagine dintr-un film
romantic, parcă. El vrea să
facă ceva şi ea nu-1 lasă."
Planşa 5:
„O femeie deschide uşa.
Pare dintr-un... Imaginea 94
Testul Tematic de Ai
mi-e puţin cunoscută, pare din
filmul «Felix şi Otilia». Femeia
parcă vede ceva înăuntru
care o miră. S-ar putea să...
Nu!... O veioză şi o vază pusă
pe masă. Ciudat! nu-mi place
cum e aranjată camera. Pare
o mamă. Nu-i disting gura...
să-i observ..."
Planşa 6 BM:
„Un fiu şi o mamă. El are
necazuri, probabil. Mama este
mirată. Pare că a venit să-i
ceară ajutor mamei. Sau
amândoi au nevoie de ajutor.
Au o durere mare. El ţină
pălăria în mână. Pare
dărâmat. Din moment în
moment pare că ea se întoarce
spre el. El pare un om inteligent.
Dânsa e o bătrânică simpatică
şi bună."
Planşa 7BM:'
„Doi bărbaţi. Unul în
vârstă, altul tânăr. S-ar putea
să fie tatăl şi fiul. Nu prea disting
nimic pe chipurile lor. El priveşte
înainte. Tatăl, dacă e tatăl,
priveşte spre el. Poate fi
altcineva."
Planşa 8 BM:
„Un om trântit pe jos.
Femeie parcă. Un tânăr în
prim plan şi o bătrână şi un
copil mai departe. Bătrâna
ţine ceva în mână. Nu disting.
E aplecată şi-i atinge cu un
obiect abdomenul. Tânăra
parcă suferă. Operaţie?
Omor? Ce rost mai are
tânărul din primul plan?
Ciudat!"
Planşa 9 BM:
„Nişte ţărani se odihnesc.
Iarbă pe jos. Parcă stau în
soare, nu la umbră. Sunt unii
peste alţii. Par obosiţi, istoviţi.
Au muncit la câmp şi acum se
odihnesc. Se vor trezi şi vor
munci din nou."
Planşa 10:
„Un bărbat şi o femeie.
Tandreţe. Relaţiile dintre ei...
nu-mi dau seama... Ar putea
să fie... Nu, nu!... Se iubesc!
Cred că sunt soţ şi soţie, cred
că sunt căsătoriţi. Ceva
liniştitor, ceva liniştit..'."
Seria a Ii-a
Planşa 11:
„Doi alpinişti în lumină
urcă pe o stâncă. O cascadă;
un lac; o.pădure ecuatorială
drept în faţă. Nu e înaltă
cascada pentru că apa nu are
stropi. Probabil sunt doi exploratori.
Nu cred câ-s... gen sportiv...,
nu cred că-s biologi."
Planşa 12 M:
„Un bărbat şi o femeie.
Femeia culcată... (pauză mai
mare). El vrea s-o mângâie.
Ea stă foarte liniştită. Parcă i-
a
9
5

surprins cineva când voia să
o mângâie. Ea pare foarte
distrusă; o fi avut un eşec sau
o deziluzie puternică. Ceva
ce... El multă grijă arată,
multă tandreţe. El e cuprins de
un sentiment de iubire. Este ceva
între ei... în orice caz! Ea probabil
va izbucni în plâns. Pare o
femeie foarte inteligentă şi
sensibilă. Ambianţa este
sărăcăcioasă. Parcâ-i ceva din
veacul trecut ... artişti ... îmi
sugerează o imagine dintr-un
film."
Planşa 13 MF:
„O femeie stă jos. Am
impresia că e sugrumată. El...
Nu-i vine să creadă. Parcă are
mâna murdară cu sânge. Da!...
Parcâ-i un scriitor care şi-a
ucis amanta. Cred că o să se
predea justiţiei."
Planşa 14:
„Un bărbat stă la fereastră.
Pare un imobil foarte vechi.
Clădire veche. Se uită spre
soare, spre lumină. Atât."
Planşa 15:
„Un dictator! Un fanatic! O
răutate! O bestie! Un ipocrit!
Un prefăcut! E ceva simbolic în
crucile astea. îl detest! Atât."
Planşa 1 7BM:
„Un om care urcă pe
frânghie. Paie atici Sau la circ,
probabil. Are o figură de ...
de ... Nu-i normală, nu se
potriveşte cu figura unui actor
de circ. Urcă, urcă pe
frânghie. Pare nebun."
Planşa 18 BM:
„Un om din perioada de
după război, după ^um este
îmbrăcat. Ba nu! Din ultimul
deceniu. Nişte mâini, oin spate,
pe umerii lui. Parcă-şi sprijină
capul de ceva. O femeie
eventual, ţine ochii închişi.
Simte plăcere, extaz. Ea
parcă-i spune ceva şi el
ascultă încântat."
Planşa 19:
„O casă înconjurată de
zăpadă. Parcâ-i o pictură de
copil mic. Casă foarte
curioasă. Fantezie ciudată.
Forme pe cer, fum. Nu, nu-mi dau
seama."
Planşa 20:
„Un străin părăsit de toţi,
dărâmat, cu umerii căzuţi.
Merge, nici ei nu ştie unde;
parcâ-i părăsit. Parcă a pierdut
contactul cu cei din jur. El e
înrăit. Sigur nu e un criminal
pentru că criminalii merg cu
capul sus, nu aşa. îmi dă o
stare de tristeţe... Atât "
96
Testul Tematic de Ap
Planşa 16 (albă):
,Vâd nişte dealuri. O
pădure de stejari... o apâ, nu-
mi dau seama, lac sau... E foarte cald.
Sunt multe animale. Firesc spus, în
stânga e pădurea. Cerul e
senin. Nu este nici un om... şi
o mare, valuri, şi nisip la
orizont. Un miros sărat.
Oameni nu sunt. Curios! Jos e
întunecat, ceva roşu, un soare,
în prim plan e lumină,
animalele, pădurea, şi-n
planul doi marea. Atâta."
Pe baza analizei şi
interpretării povestirilor T.A.T.
am realizat următorul profil
psihic al subiectului R.C.:
Elevul R.C. se
caracterizează prin: trebuinţa
de afecţiune, care adesea
este mascată şi care, de fapt,
este nesatisfăcută de mediul
său actual (familial şi şcolar),
ceea ce explică şi
susceptibilitatea,
impulsivitatea, unele tendinţe
agresive şi egocentrismul său.
R.C. problematizează totul -
îndeosebi problemele legate
de dragoste şi de familie. Este
distimic, lipsit de elan şi de
bucurii, manifestă insatisfacţii,
nelinişte şi încordare. Se simte
nefericit, „dărâmat", totul îi
provoacă tristeţe, este
deziluzionat, are un sentiment
de abandon, de a fi neînţeles,
se simte obosit, istovit. Este
hipersensibil şi manifestă
labilitate afectivă. Singur nu-şi
poate rezolva conflictele. Ultimul
său refugiu este reveria. Şi-a
pierdut încrederea atât în
forţele proprii cât şi în părinţi,
mai ales în tatăl său, faţă de
care manifestă revoltă şi
agresivitate verbal-emoţională.
Modalitatea sa de comunicare
cu mediul este fie retragerea pe un
plan imaginar, fie revolta. Opoziţia
sa faţă de mediu, mai ales faţă
de cel familial, exprimă în mod
întortocheat şi neconştient
sentimentul de singurătate,
trebuinţa de sprijin şi dorinţa
de a fi iubit. Intervenţia mamei
în ajutarea băiatului este
ineficientă; atât mama cât şi
băiatul suferă, în fapt amândoi
au nevoie de ajutor.
Subiectul R.C., în pofida
inteligenţei sale superioare
(CI-Raven =122), este un
inadaptat în mediul familial şi
în cel şcolar, fapt explicabil
prin personalitatea sa
contradictorie, tensionată la
maximum, mai ales datorită
nerezolvării conflictelor ideo-
afective. Din datele biografice
rezultă, de fapt, că aceste
simptome au apărut şi apoi s-
au accentuat în perioada în care,
prin venirea pe lume a surioarei (când
subiectul avea 15 ani), el s-a
simţit frustrat de dragostea
maternă şi de atenţia pe care,
până atunci, i-o acorda mama
sa. Comunicarea afectivă cu
tatăl era imposibilă datorită
firii
97
Vâsle Preda
autoritare, distante şi reci a
acestuia. Subiectul R.C., având „o
foame afectivă mare", care nu
i-a mai fost satisfăcuta, prin
plecările de acasă - la rude şi
prieteni - căuta, de fapt, un
«surogat" pentru satisfacerea
puternicei sale trebuinţe de
afectivitate.
Prin consilierea familiei, s-
a sugerat reclădirea unor
relaţii socio-afective stenice
cu băiatul, având de grijă să
nu inducem părinţilor un
sentiment de culpabilitate.
Totodată, prin cura
psihoterapeutică la care a fost
supus subiectul R.C.,
îngemănată cu psihoterapia
familiei, s-au atenuat
conflictele ideo-afective ale
subiectului, s-a ajuns la
reechilibrarea personalităţii sale,
acesta reuşind să absolve
liceul şi să devină student.
c) B.C., 17 ani, elev", a fost adus la
o examinare psihologică de către
mama sa datorită
randamentului şcolar slab,
survenit în urmă cu un an, şi
apariţiei unei bâlbâieli, de
aproximativ 5 luni, care a
înrăutăţit şi mai mult situaţia
şcolară a subiectului. Mama
elevului nu-şi poate da seama
de cauza bâlbâielii, mai ales
că la un examen neurologic
efectuat înaintea examinării
psihologice nu s-au evidenţiat
modificări patologice care să
explice apariţia acestei grave
^.ari de limbaj.
De la primul contact cu
B.C. se observă că acesta . V:
hiperemotiv, vorbeşte foarte
încet, cu poticniri în exprimare,
bâlbâindu-se mai ales la
începutul propoziţiilor.
Subiectul stă aproape tot
timpul cu capul îndreptat
spre pământ, evită privirea
interlocutorului, prezintă o
apatie şi o lentoare generală.
Având în vedere faptul că,
neurologic, subiectul nu prezintă
nici un semn patologic care
să explice apariţia bâlbâielii,
iar pe de altă parte, ţinând
seama de hiperemo-tivitatea
acestuia, am considerat că ar
putea fi vorba de o logonevrozi
declanşată de conflicte şi
perturbări afective, care au
dus şi la „blocarea"
inteligenţei şcolare a elevului
B.C. Pentru a găsi sursa
acestor conflicte şi perturbări
afective am procedat la
aplicarea T.A.T.-ului şi la
convorbiri cu subiectul şi cu
mama sa. Subiectul declară
că este mulţumit de familie, de
colegi şi de profesori şi neagă
orice conflict cu părinţii sau
cu alte persoane.
Convorbirea cu mama
subiectului a avut loc atât
înaintea aplicării probei
proiective, cât şi după
examinarea acesteia. La
început, mama lui B.C.
98
neagă şi ea existenţa vreunui
conflict între băiat fi membrii
familiei sau alte persoane, plângându-
se doar de faptul ca fiul ei este
foarte închis în sine, se
izolează, stă mult singur în
cameră şi citeşte sau
.visează cu ochii deschişi". In
convorbirea purtată după
examinarea subiectului, pornind de
la relevarea în unele istorioare T.A.T.
a unor posibile conflicte de
nuanţă agresogenâ tată-fiu
(certuri, bătăi), mama
acestuia a fost întrebată:
„când 1-a bătut ultima dată
tatăl pe băiat?", rugând-o să
ne răspundă sincer. Surprinsă
la început de această
întrebare, ne-a relatat apoi că
tatăl este mai brutal, vorbeşte
urât cu băiatul şi îl bate
destul de des pentru că nu-i
place „firea lui"(!). S-au certat de mai
multe ori din cauza notelor slabe
obţinute de băiat. în urmă cu
vreo 6 luni de la data
examinării, într-o zi tatăl a
cerut carnetul de note, pe
care ea 1-a ascuns, cu scopul
de a evita un conflict între tată
şi fiu din cauza notelor slabe.
Tatăl s-a enervat, a devenit
brutal şi 1-a bătut pe băiat cu
palmele.
Putem deduce,
deocamdată, că povestirile
T.A.T. ne-au ajutat să
întrevedem şi să ni se
confirme adevăratele relaţii
socio-afective dintre subiect şi
tatăl său. La rândul lor, datele
culese prin convorbirea cu mama lui
B.C. ne-au fost utile în analiza şi
interpretarea unora dintre istorioarele
T.A.T., ceea ce ar fi fost mai
dificil în lipsa acestor
informaţii complementare.
Analiza şi interpretarea
„universului" povestirilor,
desprins pe baza
interacţiunilor dintre
trebuinţele, emoţiile,
sentimentele, conflictele eroilor şi
„presiunile externe" ne arată
că nota dominantă a acestora
este distimicâ, toate având o
puternică încărcătură
emoţională negativă.
Indicele de frecvenţă şi de
intensitate cel mai mare Q au
trebuinţa de afectivitate
(care nu îi este satisfăcută eroului
povestirilor, respectiv subiectului),
trebuinţa de sprtyin,
stâiile afective negative
(tristeţe, dezamăgire,
neîncredere în forţele proprii,
descurajare, anxietate), pe
de o parte, iar pe de altă
parte agresivitatea
emoţional-verbali şi
agresivitatea fizici este trăsătura
cu cea mai mare frecvenţă şi
intensitate în cadrul „forţelor
externe". De exemplu, la
planşa 4 subiectul îşi proiec-
tează conflictele, problemele
existenţiale care sunt trăite
cel mai acut: „Este o familie...
şi dumnealui are o privire de furie... s-
a înfuriat pe fiul lui... vrea să-1
bată... Femeia cred că vrea
să-1 oprească... înainte s-au
certat... tatăl cu fiul... poate
că
99

n-am spus bine... a avut o
dezamăgire tatăl hai în viaţă şi
fiul a încercat să-i
amintească... pentru asta s-a
înfuriat tatăl... Se vor linişti".
Raportând conţinutul acestei
istorioare la relatările mamei
lui B.C., observăm că, într-
adevăr, aici se reflectă direct
unele probleme din viaţa
familiala a subiectului: cearta,
bătaia, relaţiile conflictuale
dintre subiect şi tatăl său.
Proiecţia în această
istorioară este directă,
aproape nedeghizatâ, ceea ce
ne indică labilitatea afectiv* a lui
B.C. şi slabele sale mecanisme de
apărare. La un moment dat,
subiectul pare că şi-a dat
seama că de fapt relatează
despre propria sa situaţie
familiala, încercând să
anuleze printr-o firava
cenzură a conştiinţei cele
relatate (....poate câ n-am
spus bine..."). Totuşi, continuă
povestirea printr-o încercare de
explicaţie a conflictelor dintre
erou şi tată. In pofida
caracterului de proiecţie
directă a acestei povestiri
T.A.T., în partea finală a ei nu
ne putem permite o «naiira
„termen cu termen". Desprindem
doar zbuciumul subiectului (eroului
povestirii), încercarea sa de a-
şi explica agresivitatea tatălui
şi deznodământul relativ
optimist („se vor linişti"), care
relevă dorinţa subiectului de a
se termina aceste conflicte.
Sesizam, de asemenea,
apariţia în cadrul povestirii a
„femeii" (respectiv, a mamei
subiectului) care vrea să-1
«oprească" pe tatăl băiatului,
pentru a nu-1 bate. Şi la alte
planşe personajul feminin
are rol pozitjv, dar nu este
întotdeauna capabil să rezolve
diferitele situaţii conflictuale
ale familiei. In raport cu personajul
feminin (respectiv, mama), eroul
(subiectul) trăieşte uneori
sentimente de culpabilitate,
iar alteori în povestiri eroul
(subiectul) trăieşte empatic şi
stările afective negative
(supărare, tristeţe) ale
personajului feminin (ale mamei).
De exemplu, la planşa 6 BM
subiectul spune: „Mama şi fiul
ei... să spun tot ce gândesc?...
cred că... dumnealui în poză a
făcut o faptă care... să spun
precis?... cred că dumnealui a
făcut o faptă pe care mama s-
a gândit... dar n-a putut-o
preîntâmpina... şi pe faţa ei
se vede supărarea... a venit
el cu nişte prieteni poate...
mama era mai supărăcioasă...
nu va repeta povestea aceea
şi se va ţine de cuvânt...
maică-sa îl va ierta... că n-are
expresie de...". La planşa 3
BM subiectul realizează, de
asemenea, o povestire cu o tonalitate
afectiva negativa: „Dezamăgire...
e o femeie... nu mă pricep la
povestiri... o dezamăgire în
căsnicie poate... sau... va
încerca să-şi învingă
dezamăgirea... cred că va
reuşi."
100
â Tematic de AL
Observăm, deci, că multe
povestiri reflectă
preocuparea subiectului
pentru atmosfera familială,
care adesea este
disfuncţională, conflictuală, iar
deznodămintele povestirilor -
deşi incerte - arată că
subiectul doreşte si speră să
se schimbe în bine relaţiile
dintre membrii familiei.
Faptul că subiectul B.C. simte
acut necesitatea de a fi ajutat
pentru a-şi resohm
necazurile reiese, printre altele,
şi din următoarea povestire,
realizată la planşa 7 BM:
„Tânărul cere sfatul unui om
mai în vârstă... care să-1
consoleze... Mare necaz... s-a
întâmplat un lucru care 1-a
necăjit... legat de un prieten,
de o prietenă... Cel mai în
vârstă încearcă să-1
consoleze... dar tânărului nu-i
ajunge.". Din această
istorioară rezultă şi faptul că
trebuinţa de sprţjin,
simţită puternic de suhiwct nu
este, In general, satisfăcută.
Subiectul B.C. crede că starea
sa afectivă depinde mai ales
de relaţiile cu tatăl său, de
felul cum vor evolua ele.
Acest lucru reiese din analiza
mai multor povestiri (cum a
fost şi cea de la planşa 4, pe
care am prezentat-o). Iată şi
altă istorioară care confirmă
afirmaţia de mai sus:
„Medicul la căpătâiul unui
bolnav. Ii pune termometrul...
Eventual e lângă el fratele sau
vecinul. In prim plan fiul lui...
Medicul e concentrat asupra
bolnavului... Fiul caută sâ-şi
ascundă sentimentele faţă de
cei din jur... fiul suferă mult
pentru tatăl bolnav.:, medicul îl va
vindeca pe bolnav... Va reveni veselia
pentru fiu.*. Din această
istorioară rezultă clar
proiecţia aproape directă a
subiectului în eroul povestirii (fiul,
care „caută să-şi ascundă
sentimentele faţă de cei din
jur"), într-adevăr, subiectul,
care trăieşte probabil o stare
de ambivalenţă afectivă faţă
de tatăl său, îşi ascunde
sentimentele faţă de cei din
jur. El este preocupat de
comportamentul agresogen al
tatălui, comportament din
cauza căruia subiectul are de
suferit, fiind trist, necăjit
„Veselia va reveni" - după cum
spune B.C. - în momentul în
care tatăl îşi va schimba
comportamentul (ceea ce este exprimat
simbolic în povestire: „medicul îl va
vindeca pe bolnav... va reveni veselia
pentru fiu").
Analiza povestirilor T.A.T.
ale acestui subiect - după cum
reiese şi din exemplele date
- ne arată câ temele
predominante sunt cele
distimice, caracterizate prin
tristeţe, descurajare, anxietate,
conflicte afective, neîncredere in
propriile forţe şi în
posibilitatea de a fi sprijinit,
toate acestea generate
îndeosebi de relaţiile
neadecvate cu tatăl. Subiectul
101
manifesta o pronunţata Testul Tematic de
fragilitate ai labilitate afectiv*, Apercepţie (studiu
pe
care o proiectează adesea in monografic)
eroii povestirilor, care se
„pierd" în faţa situaţiilor d) S.E., 43 ani, necăsătorită,
dificile, trâindu-le cu având 2 copii, pensionată de
resemnare şi cu o vagă boală, este internată în clinica de
speranţă în ajutorul cuiva, psihiatrie cu diagnosticul:
pentru că sigur nici unul schizofrenie cronicizată cu
dintre eroii acestor istorioare disociatrie şi delir
nu găseşte soluţia optimă. incoerent.
Adesea, în faţa dificultăţilor, La internare bolnava
eroul povestirii, respectiv prezenta o uşoară stare de
subiectul, se retrage în sine, agitaţie, tendinţă la
trăindu-şi drama existenţială. verbigeratrie, uneori
Analiza formală a incoerenţă, pronunţate
povestirilor T.A.T. ne arată că modificări afective. Din datele
subiectul B.C. are dificultăţi în anamnestice rezultă că la
povestire (în parte şi din cauza instalarea simptomatologiei
bâlbâielii, dar şi din cauza sila cronicizarea bolii ar fi
particularităţilor sale afective putut contribui, într-o
şi puternicei introversiuni); oarecare măsură, şi familia,
unele istorioare sunt doar prin lipsa de înţelegere faţă de
schiţate, iar la majoritatea lor bolnavă. Această ipoteză am
apar blocaje, remarci critice, dorit să o verificăm prin
iar interpretările imaginilor aplicarea T.A.T.-ului.
sunt puternic încărcate Analiza datelor ne arată
afectiv. că istorioarele realizate de
Restricţia temelor, marea S.E., în marea lor majoritate,
frecvenţă a istorioarelor triste se caracterizează prin
şi intensitatea deosebită a proiecţii directe şi
notei distimice, precum şi imediate. Planşele devin
dezno-dâmintele incerte sunt pretext pentru povestiri cu
semne ale unei stări elemente autobiografice, pentru
depresive pe fondul unei confesiuni abia deghizate sau chiar
nevroze (respectiv, logonevroza) nedeghizate. Absenţa
în urma examinării rezistenţei la sugestiile unor
subiectului B.C. cu ajutorul planşe, dificultatea sau chiar
T.A.T.-ului, s-a tras concluzia imposibilitatea detaşării de
că logonevroza de care imaginile-stimul, fac ca
suferea a apărut pe fondul bolnava să intre direct în
unei firi profund introvertite, a „scena dramatică a
unei labilităţi si fragilităţi povestirilor", să vorbească
afective pronunţate, fiind direct despre ea însăşi în unele
declanşată de acu-: .i-iarea istorioare - semn al psihozei grave. De
unor stări distimice, ca exemplu, la planşa 4, bolnava
urmare a irecventelor siifiicte, spune: „O femeie şi un om... O
uneori dure, cu tatăl său, care iubire de dragoste. Ce are el,
nu-1 înţelege şi căruia uu-i ce are el... Se gândeşte la
place „firea" băiatuiui(!). casa ei, la familie, sâ-şi facă o
Subiectul a fost îndrumat spre situaţie şi dacă nu, poate
tratament logopedic şi rămâne păcălită de el. Eu nu
psihoterapeutic. De mai stau în spital, acasă pot
asemenea, i s-a recomandat să mă recuperez, fac
mamei să încerce să modifice mâncare, o ajut pe mama şi
climatul socio-afectiv al sunt şi extrem de nervoasă.
familiei, îndeosebi relaţiile Uneori parcă se duce patul cu
dintre băiat şi tatăl săi" mine, aşa simt şi nu mai ştiu
Totuşi, tulburările afective ce-i cu mine". Sesizăm aici -
ale subiectului B.C, pe fondul ca de altfel şi în alte istorioare
cărora a apărut şi bâlbâială, - incoerenţa vorbirii, alterarea
nu s-au atenuat, ci, expresiei verbale, a discursului verbal,
dimpotrivă, s-au înmulţit şi s- îndeosebi din punct de vedere
au exacerbat, întrucât după sintactic, dificultatea de a
doi ani de la data examinării povesti în raport cu o singură
psihologice cu T.A.T.-ul s-a temă legată de planşa-stimul,
îmbolnăvit de schizofrenie. conţinutul arbitrar al
Deşi unele perturbări afective istorioarei. De asemenea,
s-au relevat deja cu prilejul remarcăm evocările
examinării cu Testul tematic senzoriale de tip
de apercepţie, totuşi nu erau halucinatoriu, reacţiile
conturate simptomele depresive, instabilitatea
(semnele psihopatologice) care emotivă. Multe dintre aceste
să ne fi îndreptăţit să ne caracteristiciale povestirilor
gândim la o asemenea T.A.T. şi ale proiecţiei
evoluţie spre psihoză, mai reprezintă „factori de eşec"
ales că diagnosticul de (după Shentoub) sau semne
schizofrenie este, adesea, patolo^e întâlnite în
dificil de precizat. De altfel, schizofrenie (după Rapaport şi
putem spune că lcgonevroza Schafer).
de care suferea B.C. era Analiza „universului"
destul de pregnantă şi de povestirilor, a trebuinţelor,
dramatică, „mascând" emoţiilor, sentimentelor şi
perturbările afective subiacente, conflictelor eroilor, precum şi
în cadrul cărora s-a produs, şi a „presiunilor externe" ne
care au evoluat sinuos spre arată că nota predominantă
un sindrom schizoid şi apoi a proiecţiei este cea distimicâ,
spre schizofrenie. haloul afectiv negativ al
acestora având o frecvenţă şi
102 o intensitate mare. Astfel, dintre
tulburările ideo-afective
care au o mare frecvenţă în
povestirile
103
bolnavei amintim: delirul de
influenţi şi de relaţie,
ideile de persecuţie,
anxietatea. Cele de mai sus pot fi
exemplificate prin povestirea
realizată de bolnavă la planşa
9 GF: „O femeie stă prin
pădure şi fuge după alta ca să
o scape de la un rău ce i-a
venit din lipsa cuiva. Are
vreun duşman de aproape,
aşa cum nu ştiu eu ce se
întâmplă acuma dacă nu-i
corect omul. Stă mirată,
priveşte după copilul ei. E
disperată... ţine ceva în mână,
un copil învelit în ceva. E
copilul ei. Nu ştiu ce o să se
întâmple". în cadrul acestei
povestiri cu o temă
anxiogenă, ca de altfel şi în
cadrul altora pe care le-a
imaginat bolnava, sesizăm
printre factorii de eşec
adaptativ fanteziile
nestructurate, ideile de
persecuţie, care se pot
generaliza în cadrul unor teme
de persecuţie, precum şi factori
de labilitate afectiva, cum sunt
tristeţea, disperarea care
generează anxietatea, iar din
punct de vedere formal, realizarea
„pe mărite" a istorioarei şi
introducerea altor personaje.
Pe lângă ideile şi temele
de persecuţie, exemplificate
mai sus, din analiza şi
interpretarea istorioarelor
T.A.T. ale acstei bolnave mai
desprindem şi alte trăsături
paranoide menţionate si de
Rapaport şi Schafer), cum
sunt:
— Teme de bănuială,
de neîncredere. Astfel, la
a 7 GF întâlnim o asemenea r
. . ' . - . ..l-uiu* ei o
■bă că art r'teţr cu
cirevs... ţi,, si nu face un
rău?
?ni greşesc în z;u , ;- azi. Nu
se întâmplă nimic".
— Critici moralizatoare. De
exemplu, la planşa 5:
rcamera ei vine
O femeie să se uite ia
şi vede aranjată
propria
'■-i r.iobilă. Poate o caută
cineva între timp şi ea se uită
cum
mă uit eu. Simte necaz.
înainte a avut greutăţi ca
mine, că
eu nu m-am băgat în familia
altuia, mi-am făcut de rând,
n-am vrut omul altuia. Nu ştiu
ce se va întâmpla".
Observam şi în cazul
proiecţiei directe,
nedeghizate, din această
povestire că trasaturile paranoide
sunt împletite cu factorii de
labilitate afectivă şi cu
factorii de eşec adaptativ
menţionaţi mai sus, semne
ale psihozei grave care este
schizofrenia. Alte semne
caracteristice psihozei întâlnite în
istorioarele bolnavei 8.E. sunt:
— Perseverarea unor fraze
stereotipe referitoare
la dragoste, la morala, în cadrul
diverselor povestiri T.A.T.
De exemplu: „O femeie şi un
om... o iubire de dragoste...";
„...un om stă cu mâinile... se
gândeşte la iubire..."; „...că eu
nu m-am băgat in familia
altuia, mi-am văzut de rând,
n-am
104
'■ Test* Tematic de
Apercepfr (studiu monografic)
vrut omul altuia..."; „...aşa
cura nu ştiu eu ce se
întâmplă acuma dacă nu-i
corect omul...".
— Sentimente de
culpabilitate cu reacţii
depresive.
Astfel, la bolnava S.E. întâlnim
proiectarea unor asemenea semne
psihopatologice în povestiri, ca, de
exemplu: „... A fost copilul unei
femei. L-a dat la şcoală şi el s-
a dus să înveţe. Poate nu au
fost mulţumiţi..." (planşa 1);
„... Fata a făcut un râu şi
plânge, se sfarmă..." (planşa
3 GF).
— Lipsa
deznodământului povestirii
sau deznodă
mânt incert. Este un semn
psihopatologic întâlnit în toate
povestirile T.A.T. ale bolnavei
S.E. Analiza deznodămintelor
povestirilor imaginate de
bolnavă ne relevă lipsa de
încredere
în sine, labilitatea afectivă,
imposibilitatea de a-şi
coordona
existenţa singură, trebuinţa
acută de sprijin. Iată câteva
exemple de deznodăminte:
„...va putea învăţa dacă îl
ajută
părinţii şi e sănătos, să-i dea
cineva un sfat."; „...o s-o
ajute,
poate că o nenorocire o să se
întâmple."; „...au nevoie unul
de altul. Mai târziu s-or
desparţi dacă nu se împacă."
Iar la
numeroase planşe apare în
mod stereotip în locul
deznodământului, expresia:
„nu ştiu ce se va întâmpla",
care
relevă incertitudinea,
nesiguranţa bolnavei,
sentimentul de
insecuritate.
Analiza formei povestirilor,
după cum rezultă şi din
exemplele date, ne arată că
acestea sunt la limita unor
istorioare - unele fiind abia
schiţate. Toate povestirile
sunt stângace, dezorganizate,
incoerente, cu un stil confuz,
sunt realizate de multe ori
„pe sărite", subiectul intrând
direct în scena dramatică a
povestirii, proiectându-şi
stările afective, conflictele,
fragmentând tema acesteia şi
pierzând firul logic. Toate
acestea sunt semne grave ale
perturbării personalităţii
subiectului, îndeosebi în sfera
afectivităţii, dar şi a
intelectului. Tipul de organizare a
povestirilor T.A.T. este „univoc-
biunivoc", iar mecanismele
utilizate în construirea lor se
bazează frecvent pe proiecţia
directă, nedeghizată,
dovedind caracterul sărac al
arsenalului defensiv al bolnavei S.E.
Rezultatele obţinute prin
T.A.T. relevă, deci, conţinutul
psihic al personalităţii psihotice
a subiectului S.E., îmbogăţind
datele examenului psihiatric, şi
confirma diagnosticul de
schizofrenie. Totodată, se
confirmă ipoteza că
disfuncţiile socio-afective din
familia bolnavei au contribuit la
cronicizarea
105
 Testul Tematic de
Apercepţie (studiu
monografic)
schizofreniei. Acest lucru se
sprijină pe faptul că T.A.T.-ul
a pus in evidentă trăirea
exacerbată de către
bolnavă a unor insatisfacţii 8. CALITĂŢI ŞI LIMITE
afective, cu stări de
anxietate, de insecuritate, ALE T.A.T.-ULUI
de tristeţe şi reacţii
depresive accentuate
legate, în multe povestiri, de "în general - scrie M.
relaţiile neadecvate din Roşea (1971, p. 102) - există
familie şi cu individul cu care la nespecialişti părerea că
a avut cei doi copii şi care, aplicarea testelor - a celor de
conform anchetei sociale, a personalitate, ca şi a altora
părăsit-o. Datele obţinute - ar aduce soluţia multora
prin Testul tematic de din problemele critice ale
apercepţie ne dau indicaţii practicii. Onestitatea
asupra necesităţii unei profesională a psihologului
psihoterapii individuale şi a cere o prezentare cât mai
psihoterapiei familiei bolnavei, exactă şi mai obiectivă a
pentru a se evita exacerbarea posibilităţilor şi a limitelor
delirului paranoid şi metodelor standardizate de
instalarea inversiunii afective cunoaştere a psihicului
uman".
Testul tematic de
apercepţie este un instrument
util pentru studierea
trebuinţelor, emoţiilor,
sentimentelor,
dorinţelor, conflictelor,
atitudinilor faţă de
persoanele apropiate sau
faţa de alte persoane.
Aceasta probă proiectivă
relevă, de asemenea,
stări psihice şi
conţinuturi psihice
neconştientizate de
subiect. E. Stern (1950)
arată că T.Â.T.-ul este nu
numai „un auxiliar ştiinţific"
preţios, ci şi un mijloc
diagnostic de primă
importanţă tn psihologia
aplicată şi mai ales în
psihologia clinică. Acolo
unde apar tulburări afective,
probleme relaţionale,
tulburări de comportament etc,
Testul tematic de
apercepţie este mai mult decât
necesar pentru relevarea cauzelor
acestora, a intensităţii lor şi
pentru luarea unor măsuri
profilactice cu scopul evitării
exacerbării tulburărilor,
precum şi pentru indicarea
unor măsuri terapeutice
(îndeosebi
psihoterapeutice). Acest
test ne permite să ne
apropiem de înţelegerea
problemelor subiectului,
întrucât ne dă informaţii
utile privind personalitatea
şi experienţa sa de viaţă şi
ne arată în ce direcţie
trebuie să ne îndreptăm
investigaţiile, prin utilizarea
şi a altor teste psihologice
sau a altor metode. De
multe ori, T.A.T.-ul dă în scurt
timp mai multe informaţii
despre personalitatea
subiectului decât poate da
observarea comportamentului
acestuia timp de mai multe ore sau
chiar zile (M. Cristescu, 1972).
D. Anzieu (1973)
consideră Testul tematic de
«percepţie ca fiind util în
studierea motivaţiei, a
intereselor şi a trebuinţei de
realizare, ceea ce s-a
demonstrat, de altfel,
experimental. Astfel, W.J.
Atkinson şi McClelland
(1953) au
107
Testul ografi
Tematic c)
de Ai
proceda ica
t la motiv
investig aţiona
area cu lă
ajutorul trebui
T.A.T.- e
ului a sublini
trei at
motive rolul
specific relaţiil
e or
diferite: interp
motiv erson
aţia ale în
succe proce
sului sul
deter produ
minat cerii
ă de sau
nevoia susţin
de erii
realiz unor
are schim
(n bări
Ach); ale
motiv motiv
aţia elor
afilie perso
rii anelo
deter r
minat partici
ă de pante
nevoia la
de intera
afiliere cţiune
(n Aff) , ceea
şi ce
motiv prin
aţia T.A.T.
puter se
ii poate
deter surpri
minat nde
ă tocma
de i
nevoia datori
de tă
putere interp
(n retării
Pow), relaţiil
toate or
trei dintre
găsind trebui
u-se nţele
în eroulu
lista i
trebui (eroilo
nţelor r) şi
elabor „presi
ată de unile
Murra extern
y, e",
respe aceste
ctiv în a din
lista urmă
.forţel fiind
or de
intern fapt
e" trebui
surpri nţele
nse perso
prin anelor
T.A.T. din
şi antura
care, jul în
prin care
interr se
elaţiil găseş
e cu te
„presi eroul
unile poves
exter tirilor
ne", (subie
relevă ctul
dinam care
ica se
motiv proiec
aţiona tează)
lă a .
individu Co
lui. nform
Legat trebui
de nţelor,
dinam intere
selor ceilalţi
şi deci
scopuril se
or simte
proprii, ca o
omul perso
caută ană
sâ capab
stabil ilă să
ească se
anumi autoc
te unoas
relaţii că şi
interp să-şi
erson u.recţi
ale, în oneze
cadrul propri
cărora ul
doreşt comp
e sâ ortam
prime ent
ască viitor"
de la (McCl
cei din elland
jur un , W
anumiio inter,
t - - 1969, p.
reacţi 75).
e si în
să viaţa
recun cotidi
oască ană,
la fiecar
ace- e om
t;a încear
anumit că să-
e i
o^/uc cunoa
uiaritâ scă pe
ţi care cei din
să jur, sâ-i
consti „descif
tuie reze"
mijloa cu un
ce de sistem
satisf propriu
acere de
a evalu
trebui are,
nţelor forma
sale. t în
Tocm exper
ai de ienţa
aceea anteri
, de oară
exem în
plu, funcţi
schim e de
bările struct
TiOtiv ura
eior în propri
sensul ei
unei perso
mai nalităţ
bune i şi de
integr istoria
ări sa de
socioc viaţă.
ultural Acest
e au lucru
mai se
multe petrec
şanse e şi în
să se „perc
produ epere
că a"
într-o perso
atmos najelo
feră în r din
care istorio
individ arele
ul T.A.T.
(respe şi în
ctiv, interp
eroul retare
din a a
poves ceea
tirile ce
T.A.Ţ.) simt
„se şi
simte gânde
în sc
mod acest
căldur ea,
os şi precu
sincer m şi
sprijin în
it şi imagi
respe narea
ctat acţiun
de ilor
acest care,
or după
perso opinia
naje noastr
de ă, pot
către fi
subiec surpri
tul nse în
exami câtev
nat. a
Se carac-
ştie teristi
că ci ale
fiecar lor şi
e prin
perso interp
ană retare
are un a T-
stil al A.T.-
sau ului,
de a-i sunt:
perce stil
pe pe ul
cei afiliativ
din ,
jur. In individu
dome l fiind
niul caracter
relaţiil izat
or printr-o
interper trebui
sonale, nţă de
stiluril afilier
e sunt e
forme putern
de ică,
fixare manif
a estân
acest d
or dorinţ
relaţii ă de
în aderar
funcţi e
e de la
motiv grup,
aţie şi deschi
rol (M. dere
Argyle spre
, relaţii
1967). social
Acest e şi
e dorinţ
stiluri, ă de
împărt
108 ăşire
a
experi
enţei
perso
nale
de
viaţă;
stil
ul
depend
ent,
caract
erizat
printr-
o
puter
nică
trebui
nţă de
sprijin
, prin
depen
denţa
de
alte
perso
ane,
prin
tendin
ţa de
a se
lăsa
îndru
mat şi
condu
s
perma
nent,
de a fi
ocrotit
, de a
lăsa
hotărâ
rile şi
acţiun
ile pe
seama Deci,
altora; stilul
stil apreci
ul ativ
domina reprez
nt, intă o
persoan expre
a sie a
caracter inters
izându- ectării
se prin dinam
tendin ice a
ţa de vector
a ilor
condu afecti
ce, de vi,
a cogniti
organi vi şi
za, de atitudi
a lua nal
hotărâ aoţiori
ri, ali în
decizii comp
şi de ortam
a entul
avea curent
iniţiati de
ve, perce
deci pere,
printr- înţele
o gere
puter şi
nică evalu
trebui are a
nţă de eveni
domin mente
are şi lor (S.
de Marcu
realiza s, A.
re. Cătina
Tr , 1981).
ebuinţ Or,
ele, Testu
emoţii l
le, tema
senti tic de
mente aperc
le şi epţie
atitud ne
inile oferă
individ -
ului alături
influe de
nţeaz alte
ă şi probe
stilul consa
aprecia crate
tiv al (prob
acestuia a
. Stilul recun
apreci oaşter
ativ ii
cuprin emoţi
de ei
într-o după
unitat film,
e după
funcţi fotogr
onală afii;
emoţi difere
a- nţiato
cogniţ rul
ia- sema
atitud ntic al
inea, lui
reprez Osgoo
entân d etc.)
d o - şi
manie inform
ră aţii
perso utile
nală privin
de d stilul
evalu apreci
are şi ativ al
de subiec
interp tului.
retare Aceas
a ta,
eveni deoar
mente ece şi
lor prin
realită T.A.T.
ţii se pot
care realiz
prezin a
tă proiec
aspec tarea
te şi
diverg dezim
ente. plicar
ea sc
acelor motiv
calităţ ul, cât
i ce şi de
pun intens
obiect itatea
ul reprez
perce entăril
pţiei - or.
în Concep
sens erea
larg - compor
în tamentu
relaţie lui
cu motivat
subiec ca
tul, funcţi
precu e a
m şi a variab
acelor ilelor
deter- reprez
minări entăril
care or şi
confer ideilor
ă a
semni condu
ficaţii s la
în proble
raport ma
cu ce modal
se ităţilor
aştea de
ptă şi releva
ce re a
poate gându
primi rilor
subiec indivi
tul în duale
registr deter
ul său minat
motiv e de
aţiona anumi
l- te
afecti trebui
v. nţe şi
Int a
ensita posibil
tea ităţii
motiv de
elor corela
unei re a
perso acestor
ane a cu
este compor
reflect tamentu
ată l
atât previzi
de bil,
frecve Testul
nţa cu tematic
care de
ea se aperc
gânde epţie
şte la este
categ conside
oria rat un
partic instrum
ulară ent care
de poate fi
stimul utilizat
i care
îi 109
define
VasSe Preda Testul Tematic de
în acest scop. Dar, desigur, Apercepţie (studiu
după cum am văzut când monografic)
am vorbit despre noi nu putem deci
interpretarea rezultatelor aştepta de la acest test
obţinute prin T.A.T., un înalt grad de
problema predicţiei fideUtate, deşi marea
comportamentului real al mas» a conţinutului pune
subiectului pe baza in relief tendinţe şi
informaţiilor obţinute cu trăsături relativ
această probă proiectivă constante* (H. Murray, 1950,
trebuie privită cu rezervele p. 23; s.n.). La rândul său,
cuvenite. Tomkins (1947, citat de D.
Limitele psihometrice ale T Anzieu, 1973) arată că, de
A.T. ului trebuie privite în fapt, concordanţa între
contextul particularităţilor două protocoale succesive
validării testelor proiective. la T.A.T. variază, între altele,
M.D. Ainsworth (1951) a în ftoncţie de stabilitatea
enunţat câteva reguli personalităţii subiecţilor;
fundamentale în acest fidelitatea poate atinge
domeniu. Testele proiective coeficienţi de 0,90, dar
nu explorează o variabilă scade la 0,46 în cazul
unică, ci descriu o persoană adolescenţilor aflaţi în plină
în termenii unei scheme dezvoltare afectivă, şi mult
dinamice de variabile, ele însele mai jos în cazul nevroticilor
în intercorelaţie. Un test — înainte şi după
proiectiv impiică psihoterapie. De altfel, în
transformarea unei mase de cazurile patologice metoda
date calitative (răspunsuri testării-retestării este
libere ale subiectului în raport cu valabilă în mai mică măsură
stimulii-standard) într-o formă din cauza modificărilor care
manipulabilâ; înainte de a au loc în sfera personalităţii
le putea nota cantitativ odată cu progresul bolii, sau
trebuie să se distingă datorită reechilibrărilor care
categoriile fundamentale apar sub influenţa terapiei
după care ele sunt cotate. medicamentoase şi a
într-adevăr, fiecare sistem psihoterapiei.
de interpretare a Testului 2) Sensibilitatea. Pentru un
tematic de apercepţie se test proiectiv sensibilitatea
bazează pe un sistem de rezidă în capacitatea testului
clasificare a răspunsurilor de a releva, în funcţie de
care, la rândul său, nu importanţa în structura
capătă valoare decât prin personalităţii, diversele
interpretarea pe care o trăsături care o
suscită. Or, valoarea unei caracterizează. S-a
clasificări ţine mai mult de presupus că din analiza
fidelitate decât de validitate povestirilor T.A.T. s-ar
(D. Anzieu, 1973, p. 239). deduce aspecte esenţiale,
1) Fidelitatea unui test de stabile ale personalităţii (în
personalei = •>* r< are defini ■ _L primul rând trebuinţele şi
'ntâi prin acord între diferiţi atitudinile), dar cercetările
examinatori care analizează experimentale au dovedit
*. interpretează că tematica şi conţinutul
protocoalele, lucrând istorioarelor sunt simţitor
separat. Această definiţie influenţate de experienţe
presupune, evident, recente, fără repercusiuni
competenţa .interpreţilor", de durată asupra
respectiv, gradul de personalităţii. Or, se ştie că
experienţă necesar şi simţul un mijloc de a verifica dacă
clinic al psihologului care un test proiectiv posedă o
examinează cu acest test. sensibilitate bună ar fi să se
Dar acordul diferiţilor cerce- vadă dacă el reflectă, în
tători privind semnificaţia consens cu teoria
datelor obţinute prin T.A.T. psihologică, schimbările
este influenţat de insuficienta fundamentale care survin în
standardizare a sistemului de personalitate odată cu
analiză şi de vârsta, cu boala sau cu
interpretare. Fidelitatea circumstanţele
interexaminatori este extrem de excepţionale. Dacă
diferită, obţinându-se schimbarea indusă în
coeficienţi de la 0,39 la 0,89. personalitate nu este decât
De asemenea, interpretările temporară sau parţială,
date de mai mulţi clinicieni protocolul testului relevă o
au fost concordante doar la structură intactă a
50-75% dintre povestiri personalităţii, cu excepţia -
(după Freeman, 1936, citat de D. în unele cazuri - a unu sau
Anzieu, 1973). două aspecte. In această
Fidelitatea unui test se perspectivă au fost făcute
mai defineşte prin cercetări experimentale. Astfel,
stabilitatea răspunsurilor în cursul examinării cu
subiectului la două Testul tematic de
examinări succesive, apercepţie, L. Bellak (1947)
factorul „învăţare" fiind a dat subiecţilor aflaţi sub
eliminat. Definită în acest hipnoză ordinul de a se
mod, fidelitatea testelor simţi agresivi când se vor
proiective nu poate fi deştepta, terminând apoi
distinsă de sensibilitatea aplicarea T.A.T.-ului
lor. Referindu-se la acest începută înainte de hipnoza
înţeles al fidelităţii, Murray şi întreruptă la mijlocul
apreciază că „răspunsurile la aplicării. Compararea celor
T.A.T. "reflectă dispoziţia două jumătăţi ale testului
schimbătoare, cât şi situaţia arată persistenţa
de viaţă prezentă a caracteristicilor principale
subiectului; ale personalităţii subiecţilor
şi o creştere a tendinţelor
110 agresive, care însă nu este
statistic semnificativă. Ceea
ce variază de la un subiect
111
Vasie Preda— TestU Tematic de
la altul este mai ales Apenxpţh (studiu
mânuirea agresivităţii: unul
o exteriorizează, altul monografici
încearcă mai ales un
sentiment de culpabilitate punct de vedere statistic între
etc. grupul normal şi grupele de
O altă cercetare a lui anormali s-a obţinut atunci
Bellak a fost realizată într-o când s-au combinat toate
situaţie excepţionala. Este vorba de aspectele enumerate mai
aplicarea T_A.T.-ului unor nazişti sus. Unii autori arata însă câ,
condamnaţi la moarte în în privinţa unor criterii care ar
procesul de la Nurnberg. releva nevroze, stabilite cu
Istorioarele T.A.T. au relevat, pe de o T.A.T., trebuie să manifestam
parte, sentimente de eşec în prudenţă, întrucât semnele
obiectivele majore ale vieţii şi care la acest test proiectiv
angoasă în faţa sfârşitului diferenţiază subiecţii
iminent, iar pe de altă parte un nevrotici de cei sănătoşi pot
număr mare de factori care apărea şi la indivizii cu "un
reprezentau, într-adevăr, statut socio-economic scăzut
trăsături caracteristice care nu sunt nevrozaţi
personalităţii acestor nazişti. (Anzieu, 1973).
Din toate acestea rezultă că Validitatea predictivă a
probarea sensibilităţii testelor T.A.T.-ului, ca de altfel şi a
proiective se poate face şi altor probe proiective, trebuie
prin testarea gradului de privită cu prudenţă. In acest
influenţă pe care un sens, amintim existenţa unor
eveniment sau o anumită cercetări care relevă corelaţii
situaţie deosebită o exercită negative între predicţia făcută
asupra personalităţii. cu T.A.T. şi reuşita şcolară şi
3) Validitate* testelor profesională, reuşita la
proiective poate fi vizată fie examene, raporturile cu
prin metoda corelaţiei cu un profesorii, raporturile cu
criteriu extern, fie pe baza superiorii etc. Genest (1968)
predicţiei comportamentului. apreciază câ validitatea
Compararea rezultatelor metodelor proiective în raport cu
obţinute prin testele conduita profesională nu a
proiective cu datele putut fi niciodată stabilită în
anamnestice, autobiografice, afara cazurilor anormale.
cu examenul psihiatric etc. a Deci, predicţia
devenit clasică. comportamentului subiectului
Oberholzer (după Anzieu, pe baza T.A.T.-ului trebuie privită
1973) face o interpretare cu prudenţă, deoarece cu
.oarba" a protocoalelor T.A.T. ale unor ajutorul acestei metode proiective nu
polynezieni şi ale unor i-dieni putem sesiza totalitatea
din America de Nord (Navaho personalităţii în dinamica sa.
şi Hopi), descriind De altfel însuşi Murray a
.personalitatea de bază" a sintetizat cel mai bine
acestor popoare cu aceeaşi valoarea şi limitele Testului
precizie ca şi etnologii care au tematic de apercepţie. El a
efectuat observaţii şi anchete subliniat faptul câ un interpret serios
la faţa locului. antrenat, cu o bună pregătire
Alţi autori au ajuns de psihologică şi cu cunoştinţe
asemenea la concluzia că psihanalitice, precum şi cu o
validitatea T.A.T.-ului este bogată experienţă clinică,
satisfăcătoare. Astfel, poate obţine cu ajutorul
Harrison găseşte o T.A.T.-ului informaţii
corespondenţă în 75% din importante despre
cazuri între datele obţinute impulsurile, trebuinţele,
prin T.A.T. şi datele clinice emoţiile, complexele şi
(după P. Pichot, 1950). conflictele subiectului. Dar, scrie
Urmărind aspectele Murray (1950, p. 18-19), „concluziile
diferenţiatoare pentru la care analiza povestirilor T A.T.
normali şi mai multe grupuri permite să se ajungă trebuie
psihiatrice, A. Ritter şi D.L. considerate doar ca bune «ghiduri», ca
Eron (1952) au aplicat ipoteze de lucru, care vor fi
Testul tematic de verificate prin alte metode, şi
«percepţie unui grup nu ca lucruri dovedite... T.A.T.-
de psihonevrotici spitalizaţi, ul nu oferă decât 20 de mici
unor schizofreni spitalizaţi şi eşantioane ale gândirii
unui grup de control, subiecţii subiectului. A considera câ
fiind omologaţi sub aspectul acesta oferă în mod invariabil
vârstei, nivelului educativ, osatura întregii personalităţi
nivelului intelectual şi al este un optimism nejustificat".
situaţiei familiale. Sau
comparat următoarele
aspecte (fiecare în parte şi în
diferite combinaţii):
distorsiunea perceptivă,
nivelul de interpretare,
deznodământul, temele, tonul
emoţional. Dintre subiecţii
grupei de control 40% au
răspuns la o anumită imagine
cu aceaşi temă, cu acelaşi ton 113
emoţional şi au elaborat
acelaşi deznodământ.
Diferenţierea cea mai
semnificativă din
112
Vasie Preda -

9. ANEXE

FIŞA DE
COTARE I
IDENTITICAREA CU
EROUL (EROII)
(dupăH.Murray)
Numele şi
prenumele
subiectului.
Vârsta____Profesiunea
Numărul]
Eroul (eroii) cu care se
identifică subiectul____
Criterii de bază pentru caracterizarea eroului:
Superioritate □
Inferioritate □
Criminalitate □
Anomalie
mentală □
însingurare Q
Izolare Q
Dependenţă □
Calităţi de şef □
Dispoziţie spre ceartă □
Observaţii:
Serial________________
Seria all-a
didentttk

115
 Teshd Tematic de Ap
FIŞA DE COTARE II FIŞA DE COTARE
MOBILURILE, III
TENDINŢELE ŞI FORŢELE CE
SENTIMENTELE EROILOR PROVIN DIN
(STĂRILE INTERIOARE ŞI MEDIU
EMOŢIILE) (PRESIUNILE
(după H. Murray) EXTERNE)
(după H.
Murray)
Numele şi prenumele Numele şi prenumele
subiectului. subiectului.
Vârsta___Profesiunea Vârsta___Profesiunea
Numărul planşei Numărul planşei.
Mobilurile, tendinţele şi
sentimenteleeroilor Forţele ce provin din
(stările mediu (presiunile
interioare şi emoţiile): externe):
Supunerea □ Afiliaţie asociativă □
Trebuinţa de realizare Afiliaţie emoţională □
CU Agresiune emoţională şi
Agresiune emoţională verbală □
şi verbală □ Agesiune materială şi
Agresiune materială şi socială □
socială □ Agresiune materială şi
Agresiune materială şi antisocială □
antisocială O Distrugerea bunurilor eroului□
Distrucţie □
Dominare □ Dominare prin □
Agresiune contra propriei Dominare prin Q
persoane Q Dominare prin
Solicitudine □ persuasiune □
Pasivitate □ Solicitudine □
Sexualitate Respingere a
Trebuinţa de Privatie . □
Trebuinţa de de □ Pierdere □
Trebuinţa □ Pericol material □
Trebuinţa de □ Pericol material
Fuga de blan. □ absenţa □
Fuga de durere ■ □ Rănire prin □
Trebuinţa
Trebuinţa de de □
□ Rănire prin □
Trebuinţa de
Trebuinţa de
(persoane f. □
Conflictul
Versatilitate □
emoţional □
Descurajare □
Anxietate □
Entuziasm □
Neîncredere □
Gelozie □
Concluzii
116 117
 PIŞA DE PIŞA DB
COTARE IV
CONŢINUTUL
POVESTIRILOR ANALIZA A
TJLT.
TJLT.
(dupâ V.
Shentoub, 1981,
1987)
Numele şi = parţială; t =
prenumele totală; î =
subiectului. îndoielnică
Vârsta
_________
Profesiunea
_________
Numărul planşei
Numărul
istorioarelor _'
Rezumatul (tema) istoriei
(istorioarelor)
Acţiuni:
•
Realizate:
trecute __ .(+/-/O)
prezente
viitoare __
• Gândite:
trecute __
prezente
viitoare __ .
- Verbale:
trecute __ .(+/
prezente
viitoare __
Fără
acţiune
(simplă
descriere
).
Refuz __• _
_________
_________
Solu
reu
eşe
ţii
şite:
Deznodământul: curi
Concluzii (+/-/ o)
Concluzii (M.p./M.e.)
(
P
/t
/î
)
(
M
.
p
./
M
.
e
.)
(
P
/t
/î
)
(
M
.
p
./
M
.
e
.)
Pari deznodământ
Legendă: + =
pozitivă; - =
negativă; o = neutră
M.p. = mijloace
proprii; M.e. =
mijloace exterioare p
Numele şi prenumele, Precizii cifrice.
Data examinării Ezitări între
Profesia ____ interpretări
diferite.
Nivel de şcolarizare Oscilaţii între
expresii de
Vârsta ___ agresivitate şi de
apărare.
FACTORII SERIEI A Meditare.
Anulare.
(RIGIDITATE)
(A.O. Elemente de tipul
CONFUCTUALIZAR formaţiei
EINTRA- reacţionale
PERSONALA) A. 1. (curăţenie,
1. Istorii ordine, ajutor, datorie,
construite economie etc).
aproape de tema Tăgăduire.
banală. Insistare pe fictiv.
Recurge la Intelectualizare
referinţ e literare, (abstracţie,
culturale, la vis. simbolizare, titlul
Integrarea dat
referinţelor istorioarei în
sociale şi de simţ raport cu
comun. conţinutul
manifest).
A.2. Schimbare bruscă
Descrieri detaliate a direcţiei în
cu acroşaj (sprijin) cursul istorioarei
pe Dd şi Ban (însoţita sau nu
(sau mai rar de pauză în
evocate, inclusiv a discurs).
expresiilor şi Izolarea elementelor
posturilor). sau a personajelor.
Justificarea Dd evocat şi
interpretă rilor prin neintegrat.
aceste Dd. Accent pus pe
Precauţii verbale. conflictele intra-
îndepărtare personaie._
temporo-spaţială. Afecte exprimate
prin mimică.

1
FACTORII SERIEI B 7. Evocarea de elemente
(LABILITATE) anxiogene urmate sau precedate
(B.O. de opriri ale discursului. (F).
CONFLICTUAUZAREINTER- 1. Sprijinirea strânsă de
PERSONALĂ) conţinutul manifest.
B. 1. 1. Istorioară Accent pus pe cotidian, pe
construită în jurul unei factual, actual, concret.
fantezii personale. Accent pus pe „a face".
Introducerea unor Apel la normele exterioare.
personaje care nu Afecte de circumstanţă.
figurează (N). 1. Accent pus pe
în imagine. încercări subiective (non-
Identificări suple, flexibile relaţionale).
şi difuze. Referinţe personale sau
Expresii verbalizate ale autobiografice.
afectelor, nuanţate, Afect titlu.
modulate Postură semnificativă a
prin stimuli. afectelor.
B.2. 1. Intrare directă în Accent pus pe calităţile
povestire. senzoriale.
Istorioară pe sărite. Insistenţă pe repetarea
Fabulaţie limitelor şi a contururilor.
îndepărtată Relaţii speculative.
de imagine. Punerea în imagine.
Accent pus pe relaţiile (M). 1. Accent pus pe o
interpersonale. Povestire tematică de peirdere, de
în dialog. suport, de sprijin.
Expresii verbalizate ale unor Idealizarea obiectului
afecte puternice (valenţe pozitive sau
sau exagerate. negative).
Gust pentru dramă, Schimbări bruşte.
teatralism.
Reprezentări FACTORII SERIEI D
contrastante, (COMPORTAMENT)
alternanţă între D. 1. Agitaţie motricâ.
stări emoţionale opuse. Mimică şi/sau expresii
Dus şi întors între dorinţe corporale.
contradictorii. Sfârşitul întrebări, cerinţe
povestirii relevă exprimate
realizarea magică a examinatorului.
dorinţei.
Exclamaţii, Critica materialului
digresiuni, şi/sau a situaţiilor.
comentarii, Ironie, derâdere.
aprecieri personale. Trage cu ochiul
Erotizarea relaţiilor, examinatorului.
pregnanta tematicii
sexuale FACTORII SERIEI E
ş;/sau de simbolism (EMERGENŢA ÎN
transparent. PROCESELE PRIMARE)
E. 1. Perceperea de Dd rare
sau bizare.
Ataşament pe Dd Justifică ri arbitrare
narcisice (valenţe plecând de la aceste Dd.
pozitive False percepţii.
sau negative;. Percepţii de obiecte
Instabilitate în indicaţii. dezmembrate,
Ezitare asupra s xului îmbueâtăţite
personajelor. (şi/sau de obiecte
Accent pui pe o deteriorate sau de
tematică a stilului: a personaje bolnave,
merge, cu malformaţii).
a alerga, a spune, a Percepţii senzoriale.
evita etc. „Scotomizarea" obiectelor
Prezenţa temelor de frică manifeste.
(teamă), catastrofa, vertij Confuzii de identitate
etc. într-un context dramatizat. („telescopage" des roles).
Instabilitatea obiectelor.
FACTORII SERIEI C Dezorganizarea
(INHIBIŢIE) secvenţelor
| Pj. 1. Timp de reacţie temporale.
lung şi/ sau pauze în
timpul povestirii. 2
Tendinţă generală la Perseverare.
restricţie. Inadecvarea temelor
Anonimatul personajelor. la stimul: Fabulaţii în
Conflicte neexprimate. afară
Povestiri banalizate excesiv,
impersonale.
Necesitatea de a pune
întrebări. Tendinţa spre
refuz.
Refuz.
120 12!
de ii :ţii, simbolism
ermetic. Tip 3. (Lizibilitate -
Expresii .crude", brutale, legate MU 1)
de tematici sexuale
sau agresive. şiE
Expresii ale afectelor C
şi/sau ale şi
reprezentărilor D
masiv legate de o Predominanţa
oarecare problematică
(ca factorilor
incapacitatea, ■ Apărări masive,
deznodământul, reuşita, afecte masive (pline de
megalomania, fantasme subiacente)
frica, moartea,
destrucţia, persecuţia 3. IPOTEZA PRIVIND
etc). ORGANIZAREA
Tulburări verbale, de STRUCTURALA
expresie sintactică Luarea în seamă a
(tulburări elementelor diferenţiale
ale sintaxei).
Discurs vag, nedeterminat, următoare:
imprecis. natura conflictului;
Asocieri prin natura angoasei;
consonanţă sau tipul de relaţ ii ale
contiguitate, obiectului dominant, stadiul
vorbire incoerentă. de fixări-regresii
Asociaţii scurte. dominante;
Proiecţie. modalităţi defensiv-
Percepţia greşită a dominante.
obiectelor.
Căutarea arbitrară a
intenţionalităţii imaginii
şi/sau a fizionomiei sau
atitudinilor.
Suprapunerea obiectului.
1. PROCEDEE
PREZENTE

Cf Cn

2. uD
EVALUAR •
EA
MODALIT
ĂŢILOR Pr
DE od
FUNCŢIO uc
NARE ţia
MINTALA alt
er
Tip 1. (Lizibilitate +) at
Procedee suple, ă
flexibile şi variate pri
Prezenţa factorilor n
A1 - B1 m
Afecte nuanţate ec
Istorii structurate an
is
m
Rezona el
nţă e
fantasmati pu
că se
Tip 2. în
(Lizibilitate lu
±) cr
Predominanţa u,
factorilor A2 ca
ş re
i pe
/ rm
s it
a o
u de
B ga
2 jar
e
ş pa
i rţi
/ al
ă
s (i
a m
u pa
ct
C fa
nt
ş as
i m
/ ati
s c
a su
bi
acent)
122

12
3
 Testul Tematic de Apercepţie (studiu monografic)

BIBLIOGRAFIE
ABT, L.E., BELLAK, L,
Projective Psychology, New York,
Knopf, 1950.
AINSWORTH, D. M., Some
proUems ofvalidation of projective
techmques, Brit. J. Med. Psychoi.,
1951,24,151-161.
ALLFORT, G.W', Structura
şi dezvoltarea personalităţii,
Bucureşti, E.D.P., 1981.
ANASTASI, A., Fields of
Applied Psychology, New York,
McGraw-Hill, 1964.
• ANZIEU, D., Problemes poses
par la validation des techniques
.projectives, Bul. Psychoi., 1952,6,
numero special, 63-79.
ANZIELCD., Les methodes
projectives, Paris, P.U.F., 1973.
ARGYLE, M., The Psychology
of Interpersonal Behaviour, I
cndon, Penguin Books, 1967.
ARNOLD, M.B., The T.A.T.
as a Projective Method, în P
Semeor.cff (rd.), "Personality
Assessment", New York, Penguin
BOOKS, 19~0,
AR ON, B:, A Manual for
Analysis of the T.A.T., Berkeley,
Willis E. Berg, 1949.
ATKINSON, J.W.,
Motivatwnal determinants of risk-
laking behaviour, în J.W. Atkinson
(ed.), "Motives in Fantasy, Action
and Society. A Method of
Assesement and Study", New
York, D. van Nostrand Company
Inc., 1966.
BATY, M. A., DREGER, R.M.,
A comparison ofthree methods of
record T.A.T. protocols, Journal of
Clinical Psychology, 1975,31, p.
348.
• BELLAK, L., Guidcpour l
'interpretation du T.A. T., Paris,
Centre
de Psychologie Appliquee, 1954.
BELLAK, L., A Guide to the
Interpretation ofTA. T., New York,
Psychological Corporation, 1947.
BELLAK, L., The T.A.T. and
CA. T. in Clinical Use, New York,
Grune and Stratton, 1954.
BELIAK, L., BELLACK, S.S.,
TheChildren's Apperception Test.
New York, C.P.C., 1949.
BENASSY-CHAUFFARD, C,
L'emploi du T.A.T. en psychologie
differentielle. Nouvelle methode de
correction, Ann. Psychoi., 1951, 50,
603-618.
Î24

125
Vasăe Preda — Testul Tematic
BOULANGER- de Apercepţie (studiu
BALLEYGUIER, G.,
Lapersonalitedes enfants monopvfic)
normaux et caracteriels a travers le
test d'aperception C.A.T., Paris, FREUD, S., Introduction
C.N.R.S., 1960. ă la psychanalyse, Paris,
BRELET, ?., A propos du Petite Bibliotheque Payot, 1965.
nartissisme dans le T.A. T, FREUU S., Le Moi etla&M
Psychologie' "Essais de psychanah/se". Paris,
francaise, 26,1,1981, 24-38. Petite Bibliotheque Payot,
BRELET, F., T.A. T. et 1981,221-275.
narcissisme, perspectives GORI, R., POINSO, Y.,
dynamiques et Approche psychdhupiistique du
economiques, Psychologie TJL.T., Bull. Psychol., 1970-
francaise, numero special 1971,24,12-15,713-717.
"Techniques HAYNAL, A., Sur le
Projectives II", 28, 2,1983,119-123 probleme de points de contact
• BRELET, F., Le T.A. T. entre la
Fantasme et situation projective, i ^ d P i l h r i
Paris, gg^
Dunod, 1986. CHABERT, C, de l'enfant,
Modalites du fonctionnement 1969,2,537-
psychique HARRISON, R., Thematic
des adolescents ă travers le Aperception Methods, în B.B.
Rorschach et le T.A. T, Psychologie Wolman (ed.), "Handbook of
francaise, Clinical Psychology", New York,
numero special "Techniques McGraw-Hill, 1965.
Projectives II", 28,2,1983,187-194. HENRY, W.E., FARLEY, }.,
CHABERT, C, Rorschach et The validity of the Thematic
T.A. T.: antinomie et complemen- Apperception Test in study of
tarite, Psychologie francaise, adolescent personality,
numero special "Cinquantenaire Psychological Monographs,
du T.A.T.", 32, 3,1987,141-144. 1959,73,17.
CHABERT, C, La HOLT, R.R., Formal Aspect of
psychopatologie ă the T.A. T, a neglected resource,
l'epreuve du Rorschach, Journal of Projective Techniques,
Paris, Dunod, 1987. 1958,22 (2), 163-172.
• CRISTESCU, M., Implicaţii • HOLT, R.R., The nature
metodologice în ofT.A.T. stories as a cognitive
prelucrarea datelor product,
obţinute prin intermediul în Kagan & Lesser, "Con
testului T.A.T., temporar ies Issues in
Comunicări la Conferinţa Apperceptive Methods", New
Naţională de Psihologie, York, Ch. Thomas Publ. edit, 1%1.
Bucureşti, 1968. HOLT R.R., Methods in
CRISTESCU, M, Testul Clinical Psychology, voi. I,
T.A. T. şi tulburările de Projective Assessment, New York,
comportament, v Plenum Press, 1978.
^osmovici (coord.), KAGAN, J., Thematic
"Metode pentru Apperceptive Techniques xvith
cunoaşterea personalităţii , Children, în A. Rabin & M.
privire specială la elevi", Haworth (ed.)., "Projective
Bucureşti, E.D.P., 1972. Techniques with Children", New
CRONBACH, L.J., Essential York, Grune & Stratton, 1960,105-
of Psychological Testing, New \ 129.
urk. Harper & Row, 1970. KARON,B.P.,
CSIRSZKA,)., A TheThernaiicApperception
beUleszkedes Tcs*,înRabia Al (ed.), "Assessment
diagnosztikcd vizşgMata a with projective techniques", New
Thematic Apperception Test York, Springer, 1981.
modositott ertekelesevel, MTA, KELLY, G., The Psychology of
Pszirhol6giai Tanulmânyot, voi. Personal Constructs, New York,
XI 1970. Norton, 1955.
DANA, R.H., Thematic LAPLANCHE, ].,
Apperception Test, în C.S. PONTALIS, J.B., Vocabulaire de
Newmark (ed.) "Major psychanalyse, Paris, P.U.F., 1967.
Psychological Assessment LAZARUS, R.S., The Stress
Instruments", Boston, Allyn and Coping Paradigm, în C.
&Bacon, 1985,89-134. Eisdorfer (ed.), "Models for
DANA, R.H., Thematic Clinical Psychopathology",
Apperception Test Used with Prentice Hali, Englewood Cliffc,
Adolescents, în A.I. Rabin (ed.), New Jersey, 1981.
"ProjectiveTechniques for LAZARUS, R.S., FOLKMAN
Adolescents and Children", New S., The Concept of Coping. în A.
York, Springer, 1986,14-36. Monat, R. Lazarus, "Stress and
ENĂCHESCU, C., Coping: An Anthology", New York,
Elemente de psihologie Columbia University Press,
proiectivă. Bucureşti, Ed. 1991,189-207.
ştiinţifică, 1973. MAMALI, C, Balanţă
FREUD, A., Le Moi et Ies motivaţională şt
mecanismes de defense. Paris, coevotufie, Bucureşti, Ed.
P.U.F., 1949. Ştiinţifică şi Enciclopedică,
FREUD, S., Pulsions et 1981
destin des pulsions, în "Meta- MARCUS, S., CĂTINA, A.,
psvchologie". Paris, Gallimard Stilun apreciative. Bucureşti, Ed.
(coli Idees), 1968,11-44. Academiei R.S.R., 1980.
126 127
Testul pe
Tematic (studiu
de Ai
M
K^ ,
£A.
M..
M«
ani
sm J
eps .
ihic
ede
md W
ort
gla .
nm
coi ,
utit
ade
stre
s,
Te C
ză
de L
do
ct A
or
at.
Un R
ive
rsi K
tat
ea ,
"B
ab
eş-
Bo
fy R
ai" .
,
Cl
uj- S
Na
po .
ca,
19 ,
95 LO
. VV
M EL
L,
EL,
C The
C Ach
ieve
me
L nt
Mot
E ive,
Ne
L w
Yor
L k,
The
A Fre
e
N Pre
ss,
196
D 9.
, MO
RG
AN,
CD.
,
D MU
RR
. AY,
H.
C A.,
A
, met
hod
jbr
ime
A stig
atin
g
T pha
ntes
K ies:
The
I The
mat
N ic
App
S erce
ptio
O n
Test
N ,
Arc
hive ,
s of 19
Neu 43.
rob Tra
gy du
and s
PSy în
chia Ib.
try, fra
193 nc
5,34 ez
,289 ă
- de
306. G.
• Me
uni
er
MU "M
RR anu
AY, el
H.A du
., The
Tec mat
hni ic
que Ape
s rce
for ptio
a n
syst Tes
ema t",
tic Par
inve is,
stig Ed.
ator Cen
i of tre
fant de
asy, Psy
Jou chol
m. .
Psy App
chol Uqu
., ee,
193 195
7,3, 0.
115- O
120. BR
M ZU
UR T,
RA J.E
Y, .,
H. BO
A., LI
Ex EK
pio ,
ratt CA
on .,
of Th
Per em
son atic
alit Ap
y, pro
Ne ach
w es
Yor to
k, Per
Oxf son
ord alit
Uni y
ver Ass
sity ess
Pre me
ss, nt
193 vrit
8. h
• CM
dre
n
MU and
RR Ad
AY, ole
H.A sce
., nt,
The în
mat Kn
ic off
App H.
erce (ed.
ptio ),
n "T
Test he
, Ass
Ca ess
mbr me
idge nt
, of
Ha Chi
rva ld
rd and
Uni Ad
ver oles
sit cen
y t
Pr per
ess son
alit
y", c
Ne a
w r
Yor a
k, c
Gui t
lfor e
d r
Pre e
ss, .
173
- P
198 a
,19 r
86. i
O s
BR ,
ZU
T, P
J.E. .
, U
CU .
M F
MI .
NG ,
S,
J.A 1
., 9
Th 4
e 9
pro .
jec O
Hv MB
e RE
app DA
roa NE,
ch A.,
to Dis
per tinc
son tio
alit n et
y mis
ass e
ess en
me pla
nts: ce
An des
ana asp
lysi ects
s of de
the la
mat pro
ic ject
pict ion
ure .
tec Bul
hni l.
que de
s, Psy
Sch cho
ool l.,
Psy 196
cho 2,6,
log nu
y me
Re ro
vie spe
w, cial
198 ,
3,1 55-
2,4 62.
14- P
420 IC
. HO
O T,
M P.,
B Les
R met
E ho
D des
A d'i
N nve
E stig
, ati
on
A de
. la
, per
son
L alit
e e,
d în
i H.
a Pi
g er
n on
o (r
s ed
t .),
i "T
c răi
tă
d de
u ps
yc
ho ai"
lo ,
gi 19
e 76
ap .
pli R
qu AP
AP
ee OR
", T,
to D.,
m Di
e ag
2, nos
Pa tic
ris Psy
, ch
P.U olo
.F., gic
195 al
0. Tes
• tin
g,
PIO voi.
TR 2,
OW Chi
SKI cag
, o,
Z.A Ye
., A arb
new ook
eval ,
uati 194
on 6.
ofth R
e AP
AP
T.A. OR
T., T,
Psy D.,
cho- Pro
anal ject
ytic ives
al tec
Rev hni
iew, que
XX s
XVI and
I the
(2), the
195 ory
0,10 of
1- thi
127. nki
P ng,
RE Jou
DA rna
, l of
V., Pro
Tes ject
tul ive
Te Tec
m hni
ati que
c , 16
de (3),
Ap 269
er -
ce 275
pţ .
ie, R
în AP
"în AP
dr OR
u T,
m D.,
ăt GI
or LL
ps ,
ih M.,
od SC
ia HA
gn FE
os R,
tic R.,
', Di
vo ag
i. no
n, stic
Cl Psy
uj- ch
Na olo
po gic
ca al
, Tes
Un tin
iv g,
er Ne
sit w
at Yo
ea rk,
"B Int
ab ern
eş ati
- ona
Bo ]
ly Uni
ver R
sity OŞ
Pre CA
ss, ,
196 M.,
8. Va
R lo
AU ar
SC ea
H şi
DE li
TR mi
AU tel
BE e
NB met
ER
G, ode
N., lor
Av de
ant dia
- gno
pro stic
pos al
, pe
Psy rs
ch on
o- ali
log tăţ
ie ii,
fra Rev
nca ista
ise,
Te de
ch psi
niq hol
ues ogie
pro ,
jec 197
tiv 1,1,
es 99-
II, 102
28 R
(2), O
198 Ş
3,9 C
8- A
99. ,
R
TIT
ER. M
A-, .
ER ,
ON
, M
L.D e
., t
The o
use d
of e
the
The d
mat e
ic
Ap p
per s
cep
tion i
Tes h
t to o
diff d
ere i
nti a
ate g
nor n
mal o
fro s
m t
abn i
or c
mal ,
gro
ups B
,
Jou u
rn. c
Ab u
n. r
Soc e
. ş
Psv t
cho i
l., ,
195
2,4 E
7,1 D
47- .
154 P
. .
128 ,
1
9
7
2
S
CH
AF s le
ER, TA.
R., T.
Pro che
ject z
ive l'en
Tes fan
ting t,
and Rev
Psy .
cho neu
ana rop
lysi syc
s, hiat
Ne rie
w Enf
Yor .,
k, 196
Inte 3,1
rna 1,5-
tion 6,3
al 05-
Uni 310
ver .
sity S
Pre HE
ss, NT
196 OU
7. B,
S V.,
H Intr
A odu
P ctio
I n
R the
O ori
, que
ala
D met
. hod
, e
du
N T.A
e .T.,
u Bul
r leti
o n
t de
i Psy
c cho
logi
S e,
t 26,
y 305
l ,10-
e 11,
s 197
, 2-
197
N 3,5
e 82-
w 602
S
Y HE
o NT
r OU
k B,
, V.,
SH
B EN
a TO
s UB,
i S.
c A.,
Co
B ntr
o ib
o uti
k on
s ă
, la
re
1 ch
9 er
6 ch
5 e
. de
S la
HE vali
NT dati
OU on
B, du
V., T.A
Co .
nfli T.-.
cts few
et ile
stru ded
ctu epo
re uill
dan eme
nt, psy
Rev chi
. atri
Psy e
cho de
l. l'en
app fan
ll., t,
195 196
8,8, 9,1
4,2 2,1.
75- S
341 HE
. NT
S OU
HE B,
NT V.,
OU DE
B, BR
V., AY,
SH R.,
EN Fo
TO nda
UB, me
S. nts
A., the
Rec ori
her que
che du
exp pro
eri ces
me sus
ntal T.A
e et .T.,
clin Bul
iqu l
e psy
du cho
the l.,
me 197
"B 0-
ana 197
l" 1,2
dan 4,1
s le 2-
T.A 15,
.T., 897
La -
psic 908
hiat .
rie S
de HE
l'en NT
fant OU
, B,
196 V.
1,2- et
3,4 all.,
05- Ma
424 nud
. d'ut
S ilis
HE atio
NT n
OU du
B, TA
V., T.
DE App
BR roc
AY, he
R., psy
Co cha
ntri nal
buti ytiq
on ue,
du Par
T.A is,
.T. Du
au nod
dia ,
gno 199
stic 0.
diff •
bre
ntie
l SN
ent YD
re ER
nor S,
mal G.,
et Co
pat nt
hol rib
ogi uti
que on
che ă
z un
l'en e
fan et
t, ud
La e
cri atio
tiq ns.
ue So
de me
s dev
te elo
st pm
es ent
de al
proj stu
ecti dies
on, ,
Enf Jyv
anc as
e, kyl
195 ă,
2,5, Un
76- iv.
89. ofj
S yv
NY as
DE kyl
RS, ă,1
G., 97
■ Y 7.
a-t- V
il AS
un S,
bon L.,
usa St
ge ud
du iul
TA. di
T. ? ag
', no
Enf sti
anc c
e, al
196 int
6,1, eg
49- răr
69. ii
S so
TE cia
RN lel
,E., a
Ute da
std n
Ap cu
erc T.
epti A
mT T,
he Lu
mat cr
iqu ar
ede e
Mu de
rra di
y- pl
TA. om
T., ă -
Ne coo
uch rdo
atel nat
, or
Del B.
ach Zor
aux go,
et Uni
Nie ver
stle, sita
195 tea
0. din
• Clu
]-
Na
TA poc
KA a,
LA, 197
M. 3.
(ed. W
), HI
Psy TE
cho LE
sod Y,
al J.M
con ., A
cept met
s hod
and jbr
the ass
inte essi
rpr ng
etat ada
ion plat
ofin ive
terp ego
ers fun
ona ctio
l nin
situ g
usi R.
ng W.
the Ka
The mp
mat hau
ic s
App (ed.
erce ),
ptio "H
n and
Test boo
, k of
Jou Ps
rnal yc
of ho
Exp lo
e- gic
rim al
ent an
al d
Edu Ed
cati uc
on, aţi
196 on
6,34 al
,3,1 As
-21. se
W ss
OR m
CH en
EL, t
F.F. of
, Ch
DU ild
PR re
EE, n",
J.L. The
, Gui
Pro lfor
ject d
ive Pre
Sto ss,
ryte Ne
llin w
g Yor
Tec k,
hni Lon
que don
s, în ,
CR. 199
Rey 0.
nol 129
ds,
LS.B.N. 973-
9074-34-0