1.Interpretați definiția conceptului de personalitate după H.Murray.

Teoria personalității lui Murray, pe care acesta o numește sistem personologic, este o
teorie în același timp originală, dar și eclectică. Ea cuprinde aspecte modificate ale
teoriei psihanalitice a lui Freud dar și concepte și metode originale de investigare a
personalității.

2.Analizați nevoile personalității după Murray și exemplificați prin prisma

propriei personalități.

a) Trebuințe: primare(visceroorganice, foame, sete, evitarea durerii, sex ect.)

b) secundare (psihogene):
nu sunt mai puțin importante decât cele primare, dar apar dupa trebuințele
primare; se referă la satisfacții de natură intelectuală și emoțională.

3.În ce an a apărut primul număr al primei reviste de psihologia personalității și

care este numele acestei reviste?

4.Cine a introdus psihologia personalității pe scena științelor sociale?

5.Care erau considerate principalele trei caracteristici ale psihologiei

personalității în prima parte a secolului XX?

6.Care sunt dimensiunile componente ale sinelui în concepția lui Allport?

Conform teoriei lui Gordon Allport personalitatea este compusă din trei componente
principale:
Sinele central este a cea parte a personalității care reprezintă identitatea, valorile și
scopurile fundamentale ale unei persoane.
Sinele secundar este acea parte a personalității care se adaptează la diferite situații și
context social și se schimbă în funcție de aceasta.
Sinele de tranzacție este acea parte a personalității care se referă la modul în care o
persoană se comportă într-o anumită situație și este determinată de iteracțiunea dintre
sinele central și secundar și caracteristicile situției.

7.Care sunt principalele caracteristici ale concepției lui Murray despre

personalitate?
8.Care sunt principalele caracteristici ale concepției lui Lewin despre
personalitate?

9.Cum definește Cattell personalitatea umană?

Cattell definește personalitatea ca fiind acea structură care ne permite să prezicem ce
anume va face un individ într-o situație dată. Scopul lui Cattell, în ceea ce privește
studiul personalitații, constă în predicția comportamentului.

El exprimă această idee prin intermediul formulei: R =f(PS)

R == reacția individului (ce anume va face subiectul în situația dată);

S = situația;

P = personalitatea.

Psihologia și matematica sunt de obicei privite ca două entități separate. Ca știință

socială, o mare parte din cercetarea psihologică se concentrează pe date calitative și
experiență umană. Dar, unii psihologi aleg să le îmbine pe cele două într-un domeniu
cunoscut sub numele de cercetare psihometrică. Un astfel de psiholog este Raymond
Cattell, renumit pentru teoria personalității sale.
10.Cum a fost denumită perioada cuprinsă între anii 1930 și 1950 în studiul
personalității și ce a fost marcant în această perioadă?

11.Ce arii ale psihologiei aplicate s-au studiat cu precădere în perioada 1950-
1970?

12.Care a fost consecința principală a dezvoltării personalității în domeniul

psihologiei specifice perioadei 1950-1970?

13.Care au fost principalele constructe studiate în cadrul personalității în anii

1960-1970?

14.Care au fost motivele pentru care unii cercetătorii au pus la îndoială utilitatea
studiilor psihologice ale personalității în perioada 1970-1980?

15.Ce autori au contribuit la dezvoltarea modelului Big Five și care sunt

contribuțiile fiecăruia dintre ei?
Studiile lui Costa şi McCrae au condus la realizarea şi validarea unor chestionare,
care cuprind cei 5 factori şi câte 6 faţete ale fiecăruia dintre
ei:nevrotism,extraversie,deschidere, agreabilitate şi conştiinciozitate.
Brokken defineşte o structură factorială în 6 factori:agreabilitate/dezirabilitate socială,
vioiciune, dominanţă, ordonare/precizie, stabilitate, întro-extraversie.

Raad şi Hofstee aduc o soluţie clară de 5 factori definiţi drept: extraversie,

agreabilitate, conştiinciozitate, stabilitate emoţională şi intelect. 

Ostendorf defineşte şi el 5 dimensiuni bazale: activism, conştiinciozitate, stabilitate

emoţională, intelect. 

Caprara şi Perugini ajung la 5 factori: conştiinciozitate, extraversie, iritabilitate,

egoism/altruism, convenţionalitate.

Studiile pe populaţia maghiară conduse de Szirmak şi de Raad indică un acord

unanim pentru primii 4 factori: extraversia, agreabilitatea, conştiinciozitatea şi
stabilitatea emoţională.
Cei 5 mari factori denumiţi de Goldberg sunt: „Surgency” (cu sens de izbucnire) -
extravertit, vorbăreţ; Agreabilitate - plăcut, cooperant; Coştiinciozitate
organizat,sistematic; Stabilitate emoţională- neemotiv, lipsit de invidie; Intelect -
creativ,intelectual.

16.Care sunt principalii autori care au studiat bazele biologice ale personalității
și care sunt contribuțiile fiecăruia dintre ei?
(Robert Cloninger ) și cu (Jeffrey Gray)(Hans Eysrnsk)(Marvin Zuckerman ) Cea mai
mare contribuţie în realizarea teoriei privindbazele biologice ale personalităţii o are
Robert Cloninger (1987), în multe publicaţii ştiinţifice modelul ce explicăvariaţia
personalităţii în funcţie de neurotransmiţătoripurtând adesea numele de Modelul lui
Cloninger. Gray este de părere că intesitatea activităţii acestor sisteme,existente la
nivel cerebral, determină în mare măsurădimensiunile de personalitate. Pe lângă
Jeffrey Gray şi Robert Cloninger, un mare autorcare a contribuit la dezvoltarea
abordării biologice apersonalităţii este Hans Eysenck (1967).Eysenck consideră că
diferenţele de comportament dintre persoane se datorează intensităţii cu care
simţurilepersoanelor sunt stimulate, cu alte cuvinte gradul deexcitabilitate a
sistemului nervos central. Autorul care a studiat cel mai recent bazele biologice
alepersonalităţii şi al cărui model s-a impus rapid în literaturade specialitate la nivel
internaţional este MarvinZuckerman. Acesta a realizat numeroase analize factoriale
incluzând în analiză un număr impresionant de scale şi dimensiuniale personalităţii
existente în chestionarele de evaluare apersonalităţii de la acea vreme. Rezultatele
acestor analize au demonstrat existenţa a treifactori similari cu cei descoperiţi de
Eysenck, nevrotism,extraversie şi psihoticism. Ulterior, conform lui
Zuckerman,scalele existente pot fi grupate într-un model cu cincifactori. Activitate,
Sociabilitate, Impulsivitate-Căutarea desenzaţii tari, Agresivitate şi Nevrotism-
Anxietate.