Glanda mamara

Se datoreaza existentei dependente de hormoni sexuali feminizati. Este un organ temporal,

fiind format doar in perioada de activitate ovariana, de la pubertate pana la climacterium. Este un
organ functional activ numai in perioada gestatiei si lactatiei. Nu influenteaza organele cu care se
afla in raport.
Cancerul mamar reprezinta a-2-a cauza de deces, dupa cancerele cardio-vasculare.
Cresterea si dezvoltarea, alaturi de functionalitatea mamelei sunt subordonate:
- progesteron  stimuleaza dezvoltarea epiteliului alveolar
- prolactina = induce secretia laptelui
- androgenii
- hormonul de crestere
- cortizonul
- insulina
- ocitonina

Estrogenii stimuleaza dezvoltarea epiteliului canalicular.

Afectiuni:
1. Amastie = lipsa dezvoltarii mamare uni- sau bilateral
2. Aplazie mamara: sani redusi la o formatiune lenticulara areomamelonara, lipsita de tesut
glandular
3. Micromastie
4. Anizomastie
5. Macromastie

Patologic:
Daca bolile care lipsesc sanul de hormonii care-i sunt necesari dezvoltarii survin timpuriu,
determina amastia sau dezvoltarea lui insuficienta, aplazia mamara.
Daca survin dupa ce sanul a fost dezvoltat, determina micromastie, prin involutia lui.

ex.
 insuficientele ovariene primitive disgenetice (ovarele afunctionale, sdr. Turner etc.)
 insuficientele ovariene secundare (insuficientele hipofizare, b. Addison)

In aceste cazuri, modificarile de volum sunt proportionale cu intensitatea insuficientei

ovariene si pot fi corectate printr-un tratament substitutiv adecvat.
Unele amastii sunt determinate de tulburarile genetice care intereseaza simultan ovarul si
sanul ( unele cazuri de sindrom Turner) sau numai mugurele mamar in exclusivitate.
Cauze genetice – saracia siturilor de receptie – pot fi incriminate in unele amastii, aplazii
mamare sau anizomastii care nu se insotesc de tulburari hormonale.

1
 Macromastiile – sunt determinate de cresterea receptivitatii, prin imbogatire genetica in
situri sau depunere anormala adipoasa. In acest caz tratamentul indicat este plastia chirurgicala.

De regula, cresterile uni- sau bilaterale de volum sunt produse de tumori.

Sanul apare hipertrofiat global in tumorile difuze, uneori atingand un volum monstruos, ca
de exemplu in tumoarea phyloida ( proliferarea tesutului paleal ) sau in cancerul encefaloid.
Alteori, volumul este doar usor modificat, sanul prezentand una sau mai multe besoluri.

Areola mamara:
= zona pigmentata, usor depresionata, cu aspect brubonat, diamentru = 3-5 cm, centrata de
mamelon

Structura:
- mamelon
- foliculi pilosi
- glande sudoripare + sebacee
La acestea se adauga si mugurii mamari atrofiati

Marimea, culoarea, troficitatea areolei se modifica in raport cu impregnanta estrogenica si

mai ales in sarcina.
In insuficientele estrogenice, areola este mica si roz-palida
Impregnatia estrogenica determina marirea areolei si-i intensifica culoarea: cafeniu, maron-
inchis.
In sarcina, tuberculii Montgomery se hipertrofiaza, iar in jurul areolei poate aparea o
“areola secundara”

Patologic:
1. Tratamente intense cu estrogeni pot determina hiperkeratoza melanica descuamativa
2. Tumorile localizate sub sau juxtaareolar, prin tractiuni sau aderente o pot deplasa sau
deforma.
3. In b. Paget, la nivelul areolei apar fisuri, ulceratii, placarde crustoase, sangerari etc.

Mamelonul:
= reliefare de forma troncoida, inalt de circa 1-1,5 cm, cu suprafata neregulata, zbarcita, de
culoare asemanatoare areolei.
Tegumentele sale au doar glande sebacee.
- este lipsit de tesut adipos, in schimb este prevazut cu fibre musculare capabile sa-i creasca
turgescenta
- este strabatut de 20-25 canale – galactofore – extralobare, care se deschid prin orificii
proprii la nivelul extremitatii mamelonului – porii galactofori.

2
Secretia mamara:
1. Scurgeri mamare bilaterale, cu caracter lactescent, provocate sau spontane – sunt
caracteristice tulburarilor hipotalamo-hipofizice ( sdr. hiperprolactinic )
2. Scurgeri care intereseaza unul sau mai multe canale, sunt translucide, alb-laptoase, verzui
sau cafenii, evoca ectazia galactoferica (dilatatia canalelor galactofore)
3. Scurgeri unilaterale, de obicei hemoragice, sunt caracteristice papilomului solitar
intragalactoferic.

Simptomatologia mamara:

1. Congestii mamare apar in:

- displazii mamare difuze
- mastopatii fibrochistice sau fibroadenomatoase
- mastazii secretante

Inflamatiile difuze au la baza hiperestrogenia, dezechilibrul estroprogesteronic

Congestiile mamare:
- sunt cauza constanta a suferintei sanului hiperestrogenic
- sunt bilaterale
- apar premenstrual si trec brusc odata cu declansarea menstrei
- preceda menstra cu 3-5 zile, mai rar in saptamana 1 sau 2

2. Durerile mamare = mastodinii:

- bilaterale --> se datoreaza hiperestrogeniilor
- unilaterale --> se datoreaza mastitelor, abceselor, chisturilor sub tensiune