Marketing social politic

MSP studenti

TRUE/FALSE

Stabiliti daca enuntul urmator este adevarat sau fals:

1. Regula “coerentei” spune ca fiecare campanie electorala nu poate fi reproducerea unei campanii
anterioare, chiar daca aceasta a fost incununata cu succes.

ANS: F

2. Spoturile politice care au folosit imaginea obisnuita a stirilor pentru prima data au aparut in Statele
Unite in perioada de adolescenta a marketingului electoral.

ANS: T

3. Spoturile politice care au folosit imaginea obisnuita reclamelor comerciale pentru prima data au aparut
in Franta in anii ‘50.

ANS: F

4. Marketingul medical reprezinta o specializare a marketingului clasic.

ANS: F

5. Motivatia implicarii subscriptorilor in activitatea organizatiilor sociale este scutirea de taxe si

impozite.

ANS: T

6. Motivatia implicarii militantilor in activitatea organizatiilor sociale este una religioasa

ANS: T

7. Motivatia implicarii prescriptorilor in activitatea organizatiilor sociale este sincrederea pe care o au in

misiunea organizatiei.

ANS: T

8. In domeniul social, concurentii sunt mai usor de identificat si mai simplu de combatut decat in
marketingul politic.

ANS: F

9. Prescriptorii sunt recrutati din randul persoanelor care dispun de mult timp liber si doresc sa-l utilizeze
in folosul comunitatii.

ANS: F

10. Conceptul potrivit caruia piata este un ansamblu al cuplurilor marca-segment de consumatori este o
definitie care pune accentul pe oferta

ANS: F
1
11. Organizatiile receptor-distributive sunt cele care dispun de o dotare constanta sau in crestere de resurse
ce urmeaza a fi distribuite grupurilor tinta

ANS: F

12. Principala diferenta intre organizatiile productiv-distributive si cele paralucrative este ca, in primul
caz, cei care platesc sunt aceiasi care beneficiaza de aceste fonduri, in timp ce in al doilea caz, unii
platesc si altii sunt beneficiarii.

ANS: F

13. Cererea organizatiilor social-politice este o cerere omogena.

ANS: F

14. Oferta organizatiilor sociale este abundenta in raport cu problemele sociale existente la un moment dat.

ANS: F

15. Cererea organizatiilor sociale poate fi negativa atunci cand nevoile consumatorilor nu pot fi satisfacute
de bunurile si serviciile existente la un moment dat.

ANS: F

16. In abordarea grupurilor tinta, organizatiile sociale se confrunta cu cerere inexistenta, cum ar fi situatia
data de faptul ca membri unei comunitati nu-si permitachizitionarea unui vaccin.

ANS: F

17. In marketingul electoral, imaginii de marca din marketingul clasic ii corespunde personalitatea
candidatului.

ANS: T

18. Functionarii, intelectualii si alegatorii tineri au tendinta de a vota cu partidele cu orientare politica de
dreapta.

ANS: F

19. Regula aplicata de consumator in momentul deciziei, specifica alegerii impulsive si care se aplica mai
ales produselor cu valoare mica si lipsite de conotatii afective este regula conjunctiva.

ANS: F

20. Atunci cand consumatorul alege produsul cu scorul global cel mai mare, realizand o compensare intre
scorurile mici ale unor atribute se cele mari ale celorlalte, el aplica regula compensatorie.

ANS: T

21. Piata electorala potentiala este formata din alegatorii si nonalegatorii absoluti.

ANS: F

22. Nonalegatorii absoluti sunt persoanele care, din diferite motive, nu doresc sa mearga la vot.

2
 ANS: F

23. Piata electorala potentiala este data de limitele cele mai largi in acre urmeaza sa aiba loc confruntarea
electorala

ANS: T

24. Organizatia sociala se confrunta in abordarea grupurilor tinta cu cerere inexistenta, cum ar fi faptul ca
membrii unei comunitati nu-si permit achizitionarea unui vaccin

ANS: F

25. In marketingul electoral, imaginii de marca ii corespunde imaginea candidatului

ANS: T

26. Functionarii, intelectualii si alegatorii tineri au tendinta de a vota cu partide cu orientare politica de
dreapta.

ANS: F

27. Regula aplicata de consumator in momentul deciziei, specifica alegerii impulsive si care se aplica mai
ales produselor de valoare mica si lipsite de conotatii afective este regula conjunctiva.

ANS: F

28. Atunci cand consumatorul alege produsul cu scorul global cel mai mare realizand o compensare intre
scorurile mici ale unor atribute si cele mari ale celorlalte, aplica regula compensatorie.

ANS: T

29. In marketingul politic, strategia de stimulare presupune valorificarea unei cereri nesatisfacute a
alegatorilor de catre oamenii politici existenti si crearea unei imagini care sa corespunda asteptarilor
alegatorilor indecisi.

ANS: F

30. Unul din cele patru tipuri principale de imagine pe care le poate dori un candidat este “eroul”, care se
caracterzeaza ca fiind simplu, popular, lipsit de pretentii si care incearca sa se identifice cu alegatorii.

ANS: F

31. Strategia crearii unui contrast clar vizeaza orientarea discursului politic catre o tema de interes general
pentru a determina alegatorii sa acorde votul candidatului respectiv.

ANS: F

32. Strategia apartenentei partinice se aplica intr-o circumscriptie care sustine in mod traditional un anumit
partid, candidatul trebuind doar sa aminteasca alegatorilor ca el este reprezentantul partidului pentru a
fi votat

ANS: T

3
33. Strategia crearii unei imagini negative presupune identificare punctelor slabe ale candidatului si
prezentarea acestora intr-o forma atenuata inainte ca acestea sa fie atacate de adversari.

ANS: F

34. Marketingul ecologic reprezinta o viziune globala asupra aspectelor sociale ale activitatii societatii
comerciale.

ANS: F

35. Responsabilitatea sociala a marketingului est primul concept care nu incearca numai sa adauge o
dimensiune noua, sociala marketingului clasic, ci doreste sa reprezinte o noua modalitate de a intelege
rolul marketingului subliniind necesitatea implicarii in rezolvarea problemelor societatii.

ANS: F

36. Marketingul societal reprezinta acea orientare a conducerii firmei care recunoaste ca sarcina prioritara
a acesteia este aceea de a studia nevoile si dorintele pietelor vizate, de a le satisface mai eficient decat
concurenta, dar si de a mentine bunastarea consumatorilor.

ANS: T

37. Domeniile social si cel politic sunt doar in aparenta suprapuse, socialul putand fi considerat un
subdomeniu al politicului.

ANS: F

38. Intr-o organizatie sociala, aceasta ofera bunuri si servicii sociale, beneficiarul acestor bunuri le plateste
pentru a intra in posesia lor, iar organizatia obtine un castig sub forma de profit.

ANS: F

39. Orgnizatia sociala este o societate cu caracter lucrativ care urmareste obtinerea de fonduri de la
subscriptori in vederea indeplinirii misiunii sale.

ANS: F

40. Marketingul social se aplica bunurilor, serviciilor si, in mai mica masura, ideilor.

ANS: F

41. In marketingul social, beneficiile grupurilor tinta nu sunt, intotdeauna, corelate cu platile efectuate de
acestea.

ANS: T

42. Organizatiile sociale se adreseaza doar segmentelor de piata profitabile, eficiente din punct de vedere
economic.

ANS: F

43. Piata organizatiilor sociale are o singura componenta: grupurile tinta.

ANS: F

4
44. Marketingul puterilor publice si administrative reprezinta cea mai importanta componenta a
marketingului public, practicat de persoane publice in scopuri electorale.

ANS: F

45. Marketingul social reprezinta interactiunea dintre doua unitati, una dintre acestea urmarind sa obtina
un raspuns dorit de la cealalta unitate, al carei raspuns este liber, dar susceptibil de a fi influentat prin
anumite beneficii care pot fi oferite de catre prima unitate.

ANS: F

46. Analiza comparativa intre marketingul electoral si cel politic arata ca, in primul caz, obiectivele sunt
mai clar precizate si mai concrete.

ANS: T

47. In marketingul politic se utilizeaza intr-o perioada relativ scurta de timp o cantitate mai mare de
resurse financiare decat in marketingul electoral.

ANS: F

48. Una dintre cele patru reguli generale dupa care se fundamenteaza campaniile electorale este coerenta,
conform careia fiecare campanie nu poate fi reproducerea unei campanii anterioare chiar daca a fost
incununata cu succes.

ANS: F

49. Una dintre cele patru reguli generale dupa care se fundamenteaza campaniile electorale este coerenta,
conform careia o decizie de campanie este luata dupa ce a fost evaluata in raport cu alte campanii ale
candidatului anterior, mai ales daca sunt recente.

ANS: T

50. Acele structuri permanente sau temporare insarcinate cu supravegherea si controlul activitatii
organizatiilor sociale sau politice fac parte din mediul politico-institutional.

ANS: F

51. Human Concept of Marketing este un concept aparut la inceputul anilor ’70, ca o reactie la
unele excese ale marketingului clasic, precum exacerbarea unui consum irational, publicitatea
mincinoasa etc., concept care subliniaza necesitatea asumarii de catre specialistii in marketing
a unor responsabilitati sporite in domeniul social, atitudine aflata intr-o stransa legatura cu
dezvoltarea miscarii consumeriste.

ANS: F

52. In mod traditional, marketingul social/politic a fost asociat cu conceptele profitabilitatii si

concurentei.

ANS: F

5
53. Marketingul social se particularizeaza in raport cu celelalte specializari ale marketingului prin
doua aspecte: vizeaza rezolvarea unor probleme sociale, iar cele care urmaresc sa le rezolve
sunt organizatii nelucrative.

ANS: T

54. Marketingul social se aplica organizatiilor, persoanelor, locurilor, ideilor, bunurilor si

serviciilor, pe cand marketingul clasic se aplica bunurilor si serviciilor si, in mai mica masura,
ideilor.

ANS: T

55. Alegatorii joaca in marketingul electoral acelasi rol pe care cumparatorii il joaca in
marketingul clasic, respectiv acela de decidenti.

ANS: T

56. Marketingul politic international este practicat si de agentiile de turism care, pentru a atrage
turistii straini, promoveaza obiectivele turistice ale unei tari..

ANS: F

57. Rolul jucat de mediul tehnologic in cazul organizatiilor sociale sau politice este mai putin
important decat in cazul intreprinderilor, datorita faptului ca organizatiile fara scop lucrativ nu
se implica decat in mica masura in procesul de productie

ANS: T

58. Spre deosebire de societatile lucrative, activitatea organizatiilor social-politice nu este influentata de
organismele publice, intrucat organizatiile social-politice nu urmaresc obtinerea de profit.

ANS: F

59. Prescriptorii se recruteaza din randurile persoanelor care dispun de un volum mare de timp
liber si doresc sa-l utilizeze in folosul comunitatii.

ANS: F

60. Cererea pentru produsele si serviciile organizatiilor sociale are, intotdeauna, un grad de elasticitate
scazut.

ANS: F

61. Aria de aplicare a cercetarilor de marketing social-politic este extrem de redusa putandu-se identifica
maxim patru domenii.

ANS: F

62. În raport cu cercetarile calitative, in cercetarile cantitative, flexibilitatea mult mai mare a
instrumentelor de culegere a informatiilor sporeste caracterul exploratoriu al cercetarii, putând
conduce la obtinerea unor idei noi si interesante.

6
 ANS: F

63. In cercetarea calitativa de marketing, esantionul include un numar mare de subiecti.

ANS: F

64. Produsele organizatiilor sociale se imparte in idei, comportamente si obiecte tangibile.

ANS: T

65. Spre deosebire de produsul clasic, produsul electoral, candidatul, nu poate fi creat pornind de
la zero, el exista, are un trecut, are anumite obligaţii, gândeşte într-un anumit fel.

ANS: T

66. Preţul se gaseşte într-o relaţie strânsa cu produsul, fiind una dintre componentele corporale ale
acestuia.

ANS: F

67. Printre obiectivele de pret ale organizatiei sociale se poate numara supravietuirea organizatiei prin
atragerea de fonduri de la subscriptori.

ANS: T

68. Organizaţiile sociale utilizeaza costurile de producţie drept criteriu de stabilire a nivelului
preţului.

ANS: F

69. Un candidat care nu face nici o promisiune este un produs slab, pentru care pretul cerut - este prea
mare.

ANS: T

70. In marketingul social-politic, unele dintre activitaþile de distribuþie au ºi un pronunþat caracter

promoþional

ANS: T

71. În marketingul electoral, esenţialul politicii de distribuţie este reprezentat de prezenţa fizica a
candidatului în toate locurile unde se petrece ceva important.

ANS: T

72. In campania electorala, vor fi contactati telefonic in special alegatorii pasivi.

ANS: F

73. Chiar daca daca diversitatea grupurilor tinta este redusa, organizatiile sociale folosesc un
submix promoţional extins.

ANS: F

7
74. Organizaţiile sociale şi politice utilizeaza, comparativ cu întreprinderile, formule de
comunicaţie mai costisitoare

ANS: F

75. Organizaţiile sociale şi, mai ales, partidele politice utilizeaza cu succes tehnici de marketing
direct

ANS: T

76. „Nota de recunoaştere” ne permite sa aflam câte persoane au reţinut elementul de comunicare
dupa ce le-au fost prezentate elementele campaniei

ANS: T

77. Faptul ca dorintele consumatorilor nu coincid neaparat cu interesele lor sau ale colectivitatii pe
termen lung reprezinta o ipoteza caracteristica marketingului situational.

ANS: F

78. Piata organizatiilor sociale are o singura componenta: relatiile cu grupurile-tinta

ANS: F

79. Puterile publice si administrative au constientizat importanta marketingului politic in

momentul aparitiei unei rupturi intre nevoile si asteptarile cetatenilor, pe de o parte si
intentiile si actiunile guvernantilor, pe de alta parte.

ANS: T

80. Studierea componentelor macromediului este mult mai importanta pentru organizatiile sociale
sau chiar politice care isi desfasoara activitatea in alte tari, ale caror realitati le sunt mai putin
cunoscute.

ANS: T

81. Prescriptorii sunt acele persoane care pot determina un individ sa contribuie cu o donatie la
activitatea unei organizatii sociale.

ANS: T

82. Organizatiile paralucrative sunt acelea ale caror venituri se bazeaza pe contributiile oferite de
diferite persoane sau institutii caritabile.

ANS: F

83. Nu exista nici un motiv sa consideram comportamentul-individului cetatean in cabina de vot,

fundamental diferit de cel al individului-consumator intr-un supermagazin.

8
 ANS: T

84. În raport cu cercetarile calitative, in cercetarile cantitative, fiind vizate aspectele profunde ale
personalitatii respondentului, rezultatele sunt valabile o perioada mai îndelungata.

ANS: F

85. In cercetarea calitativa, sunt folosite ca instrumente de culegere a datelor reportofonul, camera
video, videorecorderul, ghidul de conversatie.

ANS: T

MULTIPLE CHOICE

Alegeti raspunsul corect:

1. Printre principalele diferente existente intre marketingul social si cel clasic se numara:
a. in marketingul social, beneficiile grupurilor tinta sunt corelate cu platile efectuate de
acestia, pe cand in marketingul clasic, beneficiile consumatorilor nu sunt reflectate de
pretul platit;
b. in marketingul social, cele mai multe schimburi sunt de natura financiara, pe cand in
marketingul clasic, predomina schimburile de natura nefinanciara;
c. piata organizatiilor sociale cuprinde relatiile cu grupurile tinta si cu subscriptorii, pe cand
piata intreprinderii cuprinde doar relatiile cu clientii.
ANS: C

2. Marketingul electoral, raportat la cel politic, se particularizeaza prin:

a. mobilizarea de resurse financiare si umane importante si alocarea echilibrata a acestora pe
perioade indelungate;
b. caracterul continuu al activitatiilor;
c. inclinatia mai mare spre actiune.
ANS: C

3. Practica “confruntarii decisive” a fost utilizata pentru prima data in SUA:

a. in perioada copilariei marketingului electoral;
b. in perioada adolescentei marketingului electoral;
c. in perioada maturitatii marketingului electoral;
ANS: A

4. “Confruntarea decisiva” a devenit o practica obisnuita a campaniilor electorale din SUA:

a. in perioada copilariei marketingului electoral;
b. in perioada adolescentei marketingului electoral;
c. in perioada maturitatii marketingului electoral;
ANS: B

5. Organizatiile sociale, care dispun de o structura organizatorica specifica si de facilitati corespunzatoare

de productie, oferind servicii vandabile unei clientele posibile, profitul fiind supus regulii
nondistributivitatii, sunt:
a. organizatiile receptor-distributive;
b. organizatiile producator-distributive;
c. organizatiile paralucrative.
9
 ANS: C

6. Electoratul care sprijina partidele cu orientare de dreapta cuprinde preponderent:

a. femei;
b. functionari si alegatori tineri;
c. persoane cu un nivel de venit mai mare decat cel educational.
ANS: C

7. Electoratul partidelor de stanga cuprinde preponderent:

a. alegatori cu venituri mari;
b. varstnici;
c. persoane cu un nivel de instruire mai inalt decat cel al venitului.
ANS: C

8. Una dintre regulile care trebuie respectate in fundamentarea campaniilor electorale este “distantierea
minima”, conform careia:
a. consilierii de marketing refuza sa anticipeze un eveniment viitor a carui realizare este
incerta;
b. o campanie electorala de succes va fi reluata la urmatoarele alegeri, intrucat trebuie sa
existe o continuitate;
c. fiecare om politic trebuie sa-si evidentieze in campanie calitati pe care ceilalti nu le au.
ANS: C

9. Primele spoturi publicitare destinate minoritatilor etnice au fost realizate:

a. in Europa, in anii ‘70; b. in SUA in anii ‘60; c. in Franta in anii ‘80
ANS: B

10. Obiectivul principal urmarit de marketingul politic international este:

a. cunoasterea problemelor care afecteaza comunitatea careia i se adreseaza;
b. imbunatatirea imaginii tarii pe care o reprezinta in strainatate;
c. modificarea opiniilor si atitudinilor anumitor segmente ale comunitatii.
ANS: B

11. Obiectivul urmarit de puterile publice si administrative in activitatea lor de marketing este:
a. imbunatatirea imaginii tarii pe care o reprezinta in strainatate;
b. castigarea alegerilor;
c. imbunatatirea comunicarii cu cetatenii cu privire la masurile intreprinse pentru rezolvarea
problemelor comunitatii.
ANS: C

12. Piata organizatiilor social-politice se caracterizeaza prin:

a. caracterul preponderent tangibil al prestatiei efectuate de organizatie;
b. necesitatea existentei unor surse gratuite de finantare;
c. caracterul preponderent monetar al contraprestatiei efectuate de grupurile tinta.
ANS: B

13. Alegatorii care, la un moment dat, au o preferinta pentru unul din concurentii candidatului analizat
sunt:
a. alegatorii fragili;
b. alegatorii potentiali;

10
 c. alegatorii exclusi.
ANS: B

14. Printre trasaturile specifice ale pietei electorale se numara:

a. invingatorul ia totul;
b. caracterul continuu al intalnirilor dintre candidat si electorat;
c. dezvoltarea cestei piete se face doar pe cale intensiva.
ANS: B

15. Electoratul care sprijina partidele cu orientare de dreapta cuprinde:

a. femei;
b. functionari si alegatori tineri;
c. persoane cu un nivel de venit de venit mai mare decat cel educational.
ANS: C

16. Electoratul partidelor de stanga cuprinde:

a. alegatori cu un nivel al veniturilor mai mare decat cel educational;
b. varstnici;
c. persoane cu un nivel de instruire mai ridicat decat cel al venitului.
ANS: C

17. Obiectivul urmarit de puterile publice si administrative in activitatea lor de marketing este:
a. imbunatatirea imaginii tarii pe care o reprezinta in strainatate;
b. castigarea alegerilor;
c. imbunatatirea comunicarii cu cetateniicu privirela masurile intreprinse pentru rezolvarea
problemelor comunitatii.
ANS: C

18. Precizati care din urmatoarele obiective de marketing sunt vizate de puterile publice si administrative:
1. cunoasterea problemlor care afecteaza comunitatea careia i se adreseaza;
2. imbunatatirea imaginii tarii pe care o reprezinta in strainatate;
3. modificarea opiniilor, atitudinilor sau a comportamentului anumitor grupuri tinta;
4. imbunatatirea comunicarii cu cetatenii cu privire la masurile intreprinse pentru rezolvarea
problemelor comunitatii;
5. imbunatatirea imaginii institutiilor publice si administrative;
a. 1+5; b. 3+4; c. 2+4; d. 2+3.
ANS: D

19. Atunci cand cererea este negativa, rolul marketingului este de demistificare a cererii, strategia
numindu-se:
a. strategie de dezvoltare;
b. strategie de conversiune;
c. strategie de demarketing.
ANS: B

20. Marketingul, care a aparut ca o critica a conceptului clasic si conform caruia intreprinderea trebuie sa
aiba in vedere atat clientii cat si celelalte componente ale mediului intern cat si extern, este
a. marketingul societal; c. Human Concept of Marketing;
b. marketingul situational; d. marketingul social.
ANS: C

11
21. Marketingul social nu cuprinde:
a. marketing cultural; c. marketing turistic;
b. marketing religios; d. marketing militar.
ANS: C

22. Marketingul puterilor publice si administrative este marketingul practicat:

a. in scopul promovarii imaginii tarii in strainatate;
b. in scopul asigurarii unui dialog permanent cu cetatenii;
c. in scopuri electorale;
ANS: B

23. Marketingul activitatilor nelucrative cuprinde;

a. marketing sportiv;
b. marketingul bunurilor industriale;
c. marketingul serviciilor.
ANS: A

24. Marketngul politic cuprinde:

a. marketing religios;
b. agromarketing;
c. marketingul puterilor publice si administrative.
ANS: C

25. Componenta macromediului cu influenta cea mai mica asupra activitatii organizatiilor sociale este:
a. mediul economic; b. mediul natural; c. mediul tehnologic.
ANS: C

26. Din macromediu fac parte:

a. grupurile tinta;
b. subscriptorii;
c. militantii;
d. populatia existenta in zon vizata de organizatia sociala sau politica
ANS: D

27. Micromediul organizatiilor sociale si politice cuprinde;

a. mediul international;
b. mediul politico-institutional
c. organismele publice.
ANS: C

28. Grupurile tinta sunt formate din:

a. acele persoane izice sau juridice care contribuie financiar la buna desfasurare a activitatii
organizatiilor sociale sau politice;
b. acele persoane izice dispuse sa ajute la desfasurarea activitatii organizatiei sociale sau
politice prin efectuarea unor activitati cu caracter voluntar;
c. acele persoane izice care se incadreaza in anumite segmente ale populatiei si catre
ajutorarea carora se indreapta activitatea organizatiilor sociale sau politice;
d. persoanele fizice sau juridice angajate de organizatiile sociale sau politice pentru
rezolvarea unor probleme specifice.

12
 ANS: C

29. Subscriptorii sunt:

a. acele persoane care ocupa o anumita pozitie sociala din care pot influenta comportamentul
altor persoane;
b. acele persoane dispuse sa presteze activitati cu caracter voluntar;
c. acele persoane dispuse sa contribuie financiar la indeplinirea obiectivelor organizatiilor
sociale sau politice.
ANS: C

30. Persoanele fizice sau juridice, carora organizatiile sociale sau politice se adreseaza si care ocupa locul
central in activitatea de marketing a acestor organizatii, sunt:
a. subscriptorii; b. concurentii; c. militantii; d. grupurile tinta.
ANS: D

31. Persoanele fizice, care sunt in masura sa influenteze inclinatia spre consum de bunuri sociale a
anumitor segmente ale populatiei, sunt:
a. grupurile tinta; b. militantii; c. prescriptorii; d. subscriptorii.
ANS: C

32. Faptul ca sarcina primordiala a intreprinderii este de a-si adapta activitatea nu numai la satisfactiile pe
care le poate procura consumatorilor, ci si la necesitatea asigurarii bunastarii individuale si colective
este o ipoteza caracteristica:
a. marketingului clasic c. mega-marketingului
b. marketingului situational d. marketingului societal
ANS: D

33. Organizatiile a caror activitate are o finalitate mai complexa, iar succesul sau esecul nu pot fi
masurate strict in termeni financiari, beneficiile nefiind in mod obligatoriu corelate cu platile
efectuate sunt:
a. intreprinderile b. organizatiile sociale c. organizatiile lucrative
ANS: C

34. Marketingul medical se incadreaza:

a. in sfera activitatilor de marketing social
b. in sfera activitatilor de marketing lucrativ, intrucat serviciile medicale sunt platite
c. in sfera activitatilor marketingului serviciilor
ANS: A

35. Pentru prima data, reprezentantii audiovizualului au capatat o importanta majora in

marketingul electoral din SUA si au impus o simplificare a discursului politic:
a. in etapa copilariei c. in etapa de maturitate
b. in etapa adolescentei d. in etapa actuala
ANS: A

36. Etapa maturitatii marketingului electoral din SUA se caracterizeaza prin:

a. inventarierea prim-planului
b. simplificarea temelor de campanie
c. inregistrarea primelor spoturi publicitare destinate minoritatilor etnice

13
 d. alianta dintre text si imagine
ANS: B

37. Prima tara din lume care a utilizat marketingul puterilor publice si administrative, la nivel
guvernamental este:
a. Franta b. SUA c. Germania d. Marea Britanie
ANS: B

38. Relatiile existente intre membrii societatii in privinta producerii si repartizarii bunurilor
necesare compun:
a. mediul politic c. mediul economic
b. mediul socio-demografic d. mediul politic
ANS: C

39. Persoanele care sunt bolnave dar care nu urmeaza un tratament sub supravegherea unui spital,
reprezinta pentru acesta:
a. grupuri tinta
b. subscriptori
c. prescriptori
d. nu fac parte din mediul de marketing al spitalului respectiv
ANS: A

40. Motivatia pentru care oamenii se implica in activitatile nonprofit:

a. increderea pe care o au in misiunea organizatiei
b. obtinerea de profit
c. imbunatatirea relatiilor cu clientii
d. imbunatatirea relatiilor cu autoritatile publice
ANS: A

41. Sindicatele sunt:

a. organizatii orientate pe “beneficial public”;
b. organizatii filantroprice;
c. organizatii bazate pe principiul “beneficial reciproc” al membrilor lor;
d. organizatii centrate pe actiuni politice menite a convinge guvernul;
ANS: C

42. Organizatiile sociale de caritate si filantropice:

a. cluburile civice, organizatii ce ofera ajutor material pentru saraci;
b. biserici, temple, moschei;
c. fundatii finantatoare, grupuri pentru bunastare;
d. organizatii ce apara drepturile civile, serviciile sociale pentru refugiati;
ANS: C

43. Cererea diversificata pentru produsele sociale apare atunci cand:

a. diversitatea preferintelor consumatorilor este dispersata geografic
b. diversitatea preferintelor consumatorilor este concentrata geografic
c. consumatorii au tendinta de a evita utilizarea anumitor bunuri si servicii
d. nevoile consumatorilor nu pot fi satisfacute de bunurile sau serviciile existente la

14
 un moment dat
ANS: A

44. Persoanele care nu au drept de vot, nu au implinit 18 ani, debilii si alienatii mintali pusi sub
interdictie, persoanele condamnate fac parte din:
a. non-alegatorii relativi; c. alegatori;
b. nu fac parte din populatia de referinta; d. non-alegatorii absoluti.
ANS: D

45. Alegatorii care vor vota cu certitudine cu unul din concurentii candidatului analizat, sunt:
a. alegatorii fragili; c. alegatorii exclusi;
b. alegatorii potentiali; d. alegatorii castigati.
ANS: C

46. Reactia comportamentala generata de un anumit motiv depinde de tipul nevoii la baza careia
se afla si va fi:
a. difuza daca este rezultatul unei nevoi de baza sau a unei nevoi superioare;
b. puternica daca este rezultatul unei nevoi de baza sau a unei nevoi superioare;
c. mai puternica daca este rezultatul unei nevoi de baza, sau mai difuza, daca este
rezultatul uni nevoi superioare;
d. mai difuza daca este rezultatul unei nevoi de baza, sau mai puternica, daca este
rezultatul uni nevoi superioare.
ANS: C

47. Cei mai puternici concurenti pentru o organizatie sociala sunt:

a. organizatiile sociale care vizeaza aceleasi nevoi
b. organizatiile sociale care vizeaza aceleasi grupuri tinta
c. organismele publice care nu aproba campaniile sociale
d. obiceiurile existente si inertia
e. preturile in continua crestere ale bunurilor si serviciilor de care au nevoie grupurile tinta
ANS: D

48. Unul dintre cele patru modele de schimbare a comportamentului consumatorului identificate
de Philip Kotler care presupune ca atitudinea unei persoane se va deprecia daca atributul dorit
de aceasta nu va corespunde cu cel oferit de organizatie, iar informatiile despre produs sunt
acceptate cu o intensitate scazuta se numeste:
a. puterea de receptionare c. invat – cumpar – simt
b. cumpar – simt – invat d. invat – simt – cumpar
ANS: A

49. Organizatiile sociale vizeaza:

a. o modificare indirecta a unui comportament al unui individ sau al unui grup tinta,
impotriva dorintei acestuia si in conditiile unor resurse precare;
b. o modificare indirecta a unui comportament al unui individ sau al unui grup tinta,
cu acordul acestuia si in conditiile unor resurse precare;
c. o modificare indirecta a unui comportament al unui individ sau al unui grup tinta,
cu acordul acestuia si in conditiile unor resurse suficiente;
15
 d. o modificare directa a unui comportament al unui individ sau al unui grup tinta,
impotriva dorintei acestuia si in conditiile unor resurse precare.
ANS: D

50. Pentru a cunoaste si modela comportamentul electoral, sunt utilizate modele operationale care
coreleaza decizia electorala cu atitudinile politice ale individului. Acestea sunt:
a. modele psiho-sociologice; c. modele socio-demografice
b. modele de inspiratie psihanalitica d. modele atitudinale
ANS: D

51. Consumatorul care compara produsele din punctul de vedere al celui mai important atribut si îl va
alege pe cel cu scorul cel mai mare iar daca mai multe produse obtin scorul cel mai mare, va trece la
atributul urmator ca importanta, utilizeaza in decizia sa:
a. regula lexicografica c. regula compensatorie
b. regula conjunctiva d. regula disjunctiva
ANS: A

52. In functie de obiectivul urmarit, cercetarile de marketing social-politic pot fi:

a. exploratorii, instrumentale, descriptive, explicative sau predictive;
b. cercetari calitative si cercetari cantitative;
c. cercetari de teren si cercetari de birou;
d. cercetari neutre si cercetari proprii;
ANS: A

53. Cecetarile care se desfasoara pe grupuri mici de persoane, de regula nereprezentative ca

structura, iar rezultatele obtinute nu pot fi extrapolate la întreaga colectivitate sunt:
a. cercetarile neutre c. cercetarile proprii
b. cercetarile calitative d. cercetarile cantitative
ANS: B

54. Anchete selective se refera la:

a. cercetarile neutre c. cercetarile proprii
b. cercetarile calitative d. cercetarile cantitative
ANS: D

55. Definirea scopului cercetarii reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de
marketing in:

a. faza initiala b. faza de planificare c. faza de realizare

ANS: A

56. Elaborarea planului de analiza a datelor reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei
cercetari de marketing in:
a. faza initiala b. faza de planificare c. faza de realizare
ANS: B

57. Redactarea raportului de cercetare si prezentarea acestuia reprezinta o operatiune care se

realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in:
a. faza initiala b. faza de planificare c. faza de realizare
16
 ANS: C

58. Sursele interne din care sunt culese datele secundare pot fi:
a. ziarele; c. rezultatele activitatii de marketing;
b. datele publicate de Asociatiile d. studiile private.
Patronale;
ANS: C

59. Printre dezavantajele studiului documentar ca modalitate de obtinere a informatiilor secundare de

marketing se numara:
a. presupune costuri ridicate;
b. presupune un demers de lunga durata;
c. pot fi depasite (ca timp).
ANS: C

60. Pentru ca datele detinute de organizatia sociala sau politica sa reprezinte o sursa credibila, aceasta
trebuie sa actualizeze permanent informatiile de care dispune si care sunt, de regula pastrate în fisiere.
Fisierul care cuprinde numele si adresa persoanelor fizice si juridice care au finantat sau ar
putea sa finanteze activitatea organizatiei, date despre corespondenta purtata cu acestea,
precum si sumele donate si data efectuarii donatiei este:
a. fisierul media c. fisierul membrilor grupului-tinta vizat
b. fisierul concurentilor d. fisierul subscriptorilor
ANS: D

61. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informaţiei, precum
"tehnica benzilor desenate", care face parte din categoria:
a. tehnicilor de asociere c. tehnicilor de completare
b. tehnicilor de construcţie d. tehnicilor de exprimare
ANS: B

62. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informaţiei, precum
"continuarea povestirii", care face parte din categoria:
a. tehnicilor de asociere c. tehnicilor de completare
b. tehnicilor de construcţie d. tehnicilor de exprimare
ANS: C

63. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informaţiei, precum
"sinectica", care face parte din categoria:
a. tehnicilor de asociere c. tehnicilor de intuitive
b. tehnicilor de raţionale d. tehnicilor de exprimare
ANS: C

64. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informaţiei, precum
"matricea descoperirilor", care face parte din categoria:
a. tehnicilor de asociere c. tehnicilor de intuitive
b. tehnicilor de raţionale d. tehnicilor de exprimare
ANS: B

17
65. Convocarea mai multor grupuri a câte 3-5 persoane, care, de regula, participa la derularea
anumitor teste de marketing sau la aplicarea unor tehnici de creativitate specifice este
a. metoda grupului nominal; c. metoda reuniunii de grup clasice;
b. metoda focus-grupului; d. metoda mini-grupurilor.
ANS: D

66. “Band-wagon effect” presupune ca:

a. o parte a electoratului care ar fi votat cu candidatul mai slab cotat de sondaje renunþa sa se
prezinte la vot, considerând înfrângerea inevitabila
b. o parte a electoratului, care ar vota cu candidatul favorit, considera ca acesta va câºtiga ºi
fara ajutorul lor ºi are tendinþa de a absenta de la vot
c. o parte a electoratului are, într-adevar, tendinþa de a vota cu candidatul pe care sondajele îl
considera drept favorit
d. o parte a electoratului, care în mod normal ar fi absentat de la vot, va sari în ajutorul celui
mai slab
ANS: C

67. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere negativa, rolul marketingului este de:
a. creare a cererii c. dezvoltare a cererii
b. “revitalizare ” a cererii d. “demistificare” a cererii
ANS: D

68. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere fluctuanta, rolul marketingului este de:
a. distrugere a cererii c. regularizare a cererii
b. menţinere a cererii d. reducere a cererii
ANS: C

69. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere negativa, specialistii in marketing vor
recomanda aplicarea:
a. strategiei de conversiune c. strategiei de dezvoltare
b. strategiei de remarketing d. strategiei de stimulare
ANS: A

70. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere fluctuanta , specialistii in marketing vor
recomanda aplicarea:
a. strategiei de demarketing c. strategiei de sincromarketing
b. strategiei de antimarketing d. strategiei de întreţinere
ANS: C

71. Candidatul care se prezinta distant, rece, mereu solemn, superior, omul de excepţie, şeful
providenţial şi, adesea, un idol, adopta o imagine de:
a. erou;
b. lider seducator;
c. parinte înţelept al naţiunii
d. om obişnuit;
e. parinte al naţiunii cu autoritate eroico-paterna
ANS: A

18
72. Candidatul care se prezinta sever, dar drept, plin de învaţaminte şi de raţiune, mai apropiat ca
imagine de rolul omului obişnuit, avand o vârsta şi o profesie care sa îi confere credibilitate,
adopta o imagine de:
a. erou;
b. lider seducator;
c. parinte înţelept al naţiunii
d. om obişnuit;
e. parinte al naţiunii cu autoritate eroico-paterna
ANS: C

73. Candidatul care, prin activitaţi de relaţii publice, contacte şi alianţe cu alte formaţiuni politice
se vizeaza crearea unor alianţe între grupuri de alegatorii cu interese diverse (grupuri etnice,
grupari religioase, sindicate, asociaţii profesionale, fundaţii etc.), care, dintr-un motiv sau
altul, îl prefera pe respectivul candidat, aplica:
a. strategia apartenenţei partinice;
b. strategia crearii unei imagini pozitive;
c. strategia copleşirii oponenţilor prin resurse financiare;
d. strategia crearii unei distincţii ideologice;
e. strategia constituirii de diverse coaliţii;
ANS: E

74. Candidatul îşi va concentra atenţia asupra punctelor slabe ale adversarului, atacându-le cu
multa hotarâre, folosind:
a. strategia crearii unei imagini negative;
b. strategia propunerii unice;
c. strategia constituirii unei organizaţii;
d. strategia crearii unui contrast clar;
e. strategia constituirii de diverse coaliţii;
ANS: A

75. Strategia adoptata de catre favoriţi, care se vor folosi de toate mijloacele financiare, materiale
şi umane considerabil, de particularitaţile sistemului electoral şi vor ţine cont de posibilele
riposte ale oponenţilor dând campaniei electorale un caracter concurenţial mult mai
pronunţat, este:
a. Strategia câştigarii alegerilor
b. Strategia maximizarii scorului
c. Strategia promovarii ideilor
ANS: A

76. În funcţie de candidaţii adversari, candidatul poate aborda:

a. strategia diferenţiata, nediferenţiata sau concentrata;
b. strategia promovarii ideilor, strategia maximizarii scorului sau strategia câştigarii
alegerilor;
c. strategie deschisa sau strategie închisa;
d. strategie pozitiva, strategie negativa sau strategie pasiva;
e. strategia austeritaţii, strategia echilibrului sau strategia copleşirii adversarului.
ANS: D

19
77. Strategia utilizata de catre favoriţi în direcţia segmentelor de alegatori indecişi, sau de catre
personalitaţile politice care urmaresc doar convingerea unui anumit grup de persoane, care
presupune mobilizarea întregului efort asupra unui singur segment sau a unui numar restrâns
de segmente de alegatori, existând riscul etichetarii candidatului respectiv drept reprezentant
al intereselor unei singure categorii electorale, este:
a. strategia diferenţiata;
b. strategia concentrata;
c. strategia nediferenţiata.
ANS: B

78. Strategia care poate fi adoptata de catre favoritul foarte sigur pe poziţia sa, care are interesul
de a evita confruntarile directe şi adoptarea unor poziţii tranşante, care i-ar putea afecta
negativ imaginea, este:
a. strategia închisa; d. strategia deschisa;
b. strategia pozitiva; e. strategia negativa.
c. strategia pasiva;
ANS: C

79. Gradul de utilizare a politicii de produs in organizatiile din domeniul educatiei este:
a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut
ANS: A

80. Gradul de utilizare a politicii de pret in organizatiile din domeniul educatiei este:
a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut
ANS: C

81. Gradul de utilizare a politicii de pret in organizatiile profesionale este:

a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut
ANS: E

82. Gradul de utilizare a politicii de distributie in organizatiile din domeniul educatiei este:
a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut
ANS: D

83. Gradul de utilizare a politicii de distributie in organizatiile profesionale este:

a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut
ANS: C

84. Gradul de utilizare a politicii de comunicatie promotionale in organizatiile din domeniul educatiei este:
a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut
ANS: A

85. Gradul de utilizare a politicii de comunicatie promotionale in organizatiile profesionale este:

a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut
ANS: D

86. Intr-o campanie de planificare familiala, produsul de baza oferit este:

a. utilizarea mijloacelor contraceptive;

20
 b. pilula contraceptive;
c. cresterea natalitatii.
ANS: A

87. Reportajele şi comentariile la televiziune şi radio, articolele în presa scrisa, zvonurile

reprezinta:
a. componentele corporale ale produsului politic;
b. componentele acorporale ale produsului politic;
c. comunicaţiile cu privire la produsul politic;
d. imaginea produsului politic.
ANS: C

88. Se poate vorbi despre mai multe categorii de imagine. Imaginea ppe care fiecare alegator şi-o
formeaza despre respectivul candidat şi care poate fi diferita de cea transmisa, datorita
capacitaţii de înţelegere şi a sistemului de valori al persoanei receptoare, este:
a. imaginea difuzata; c. imaginea dorita; e. imaginea reala.
b. imaginea efectiva; d. imaginea recepţionata;
ANS: D

89. Componenta preponderent cantitativa a imaginii, care releva cât de puternica,cât de bine este
conturata o anumita imagine, reprezinta:
a. notorietatea d. claritatea imaginii
b. conţinutul imaginii e. istoricul imaginii
c. intensitatea imaginii
ANS: C

90. Poziţionarea candidatului ţinând cont de poziţiile contracandidaţilor şi de distanţele între

acestea şi aşteptarile alegatorilor reprezinta:
a. teoria maximizarii voturilor;
b. teoria maximizarii performantelor;
c. teoria maximizarii pluralitaţii.
ANS: C

91. Din contraprestatiile solicitate de organizatiile sociale, partea din taxele şi impozitele platite la
bugetul statului destinata acoperirii unor cheltuieli legate de sanatate, cultura, învaţamânt,
siguranţa publica, reprezinta:
a. contraprestaţii directe pentru acoperirea unor costuri
b. contraprestaţii indirecte pentru acoperirea unor costuri
c. contraprestaţii directe imateriale
d. contraprestaţii indirecte imateriale
ANS: B

92. In marketingul electoral sunt utilizate urmatoarele forme de distribuþie:

a. amplasarea sediului partidului, contactul cu ceilalti candidati;
b. contactul direct între candidat si alegatori, mass media, utilizarea voluntarilor
pentru difuzarea ideilor candidatului în rândurile alegatorilor;
c. contactul cu autoritatile publice, contactele personale.
ANS: B

21
 93. In marketingul social:
a. schimburile sunt de natura financiara;
b. intreprinderile se adreseaza segmentelor de piata profitabile;
c. organizatiile sociale se adreseaza unor grupuri-tinta cu o putere de cumparare
redusa;
d. finalitatea activitatii este reprezentata, in general, de sporirea vanzarilor .
ANS: C

94. Spre deosebire de marketingul politic, in marketingul electoral

a. obiectivele sunt greu de precizat, depinzand de preferintele electoratului;
b. activitatea are un caracter continuu;
c. trebuie pastrata o legatura permanenta intre candidat si alegatori;
d. sunt mobilizate mari resurse financiare care se consuma in perioade relativ scurte
ANS: D

95. Gradul de utilizare a politicii de produs in organizatiile de sanatate este:

a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut
ANS: A

96. Gradul de utilizare a politicii de pret in organizatiile de sanatate este:

a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut
ANS: B

97. Gradul de utilizare a politicii de distributie in organizatiile de sanatate este:

a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut
ANS: D

98. Gradul de utilizare a politicii de comunicatie promotionale in organizatiile de sanatate este:

a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut
ANS: D

99. Marketingul electoral, in comparatie cu marketingul activitatilor lucrative, se caracterizeaza prin:

a. canalele de comunicatie folosite de partidele politice si candidatii acestora sunt contactele
personale, pe cand intreprinderile comunica prin mass media;
b. obiectivele urmarite sunt mai clar precizate si mai concrete in marketingul electoral decat
in cazul marketingului clasic;
c. organizatiile si partidele politice isi desfasoara activitatea intr-un mediu concurential de
intensitate medie.
ANS: B

Stabiliti daca enuntul urmator este adevarat sau fals:

100. Obiectivul principal urmarit de marketingul politic international este:

a. cunoasterea problemelor care afecteaza comunitatea careia se adreseaza;
b. imbunatatirea imaginii tarii pe care o reprezinta in strainatate;
c. modificarea opiniilor si atitudinilor anumitor segmente ale comunitatii.
ANS: B

101. Una dintre strategiile de marketing mai putin folosite in viata politica este:
22
 a. strategia de intretinere;
b. strategia de sincromarketing;
c. strategia de remarketing.
ANS: B

102. Philip Kotler a lansat conceptul de:

a. Human Concept of Marketing;
b. marketing situational;
c. megamarketing.
ANS: C

COMPLETION

1. Atunci cand rolul marketingului este de a identifica si analiza factorii care au determinat o
reactie negativa a alegatorilor fata de un candidat si de a minimizeza efectul, subliniind
aspecte ale personalitaţii candidatului care sa-l faca macar suportabil, se aplica strategia
de ......................

ANS: conversiune

2. O strategie practic inexistenta în viaţa politica este cea de .............................., care presupune
cheltuirea unor resurse foarte importante pentru aplatizarea curbelor de sezonalitate.

ANS: sincromarketing

23