Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Pitariu - Psihologia Personalului

    Încărcat de

    Dorin Popescu
    25 vizualizări84 pagini

    Titlu original

    Pitariu - Psihologia personalului

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    25 vizualizări84 pagini

    Pitariu - Psihologia Personalului

    Încărcat de

    Dorin Popescu

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 84
    Horia D. PIFARI Monica ALBU PSIHOLOGIA PERSONALULUL: I. MASURAREA $I INTERPRETAREA DIFERENTELOR INDIVIDUALE, ditura Presa Universitard Clujeand Clu} Napoca 1996) COLECTIA UNIVERSITARIA 4 Corsa universe petra studi PSIHOLOGIA PERSONALULUL 1. MASURAREA ST INTERPRETAREA, DIFERENTELOR INDIVIDUALE Horia D. PFTARIU, Monica ALBU Tehnoredsettecomputstizat: A, Zaha © 1997 Fata Presa Universitat Clujcand Fete drepurieasupen acest ci apurin Eitri Presa ini exitars Chayeans Reprodcerenimegral sau partial text est irra 9. ‘Tt pedepsil confor: lei Fditura Press Uniscriark Clujoans Director: Andrian Marcus Mk mt 3400 CLUI-NAPOCA, ROMANIA Tels 40-064-199315 Fax: $0-058-191906, ISBN o78.9261-1944 ‘CUPRINS, PREFATA, CAPITOLUL | PSIHOLOGIA APLICATA SI MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE ‘Organizatile, munca i psihologiaaplicat - precizi st delimit, Organizata. Diferente specifi lumi profesunior. Difereate in perforant, ‘Muna societatea, Perspectivelepsthologei personalulu CAPITOLUL 2 CONCEPTE FUNDAMENTALE IN MASURARFA PSIHOLOGICA, Variable staistice Importaniamafsurti in paihologie. Natura masurii pihologice Definiea misuran Diferentele individual Seale de masurd. ‘Scala nominal ala ordinal Seala de interval Seala de raport ‘Cum considerim numerele fn misurdes Aiegerea nei scale de masur, Masuzarea psihologict CCrteri de evaluaze a masurizlo psitologice Test: natura sistematicl a procedurilor de masurre in psibologie Testl psibologic - definite. © taxonomic posbilt «testelor psihologice Prosi 16 Valiitatea de aspect. CAPITOLUL 3 FIDELITATEA SI VALIDITATEA TESTELOR, Consistent i predic Fidehiate, DeGiitiafdelitti in termeni matemaict Surse de eroare in testare psihologicl Metode de estimare a fide Metoda test-retest “Metedainjumatatin (spi-hal, “Metoda analizei consstentl interne Interpretareacoeficientilor de fidelitate Validitates teva notuni ute Construct psibologie DDomeniul de continut misurat de un test Cntena! Definitia valiiatis Validate testuli eelativd a construct masurat Validitatea testa eelativa la contnutl sé Validitateatestuluirelatva la enteria Procedeeutilizate pentru validare. Problema restzingeni multi Statistici utiliza in validare rlativa la eters 2 up test psibologi Interpretarea coefiientilor de validate CAPIIULUL4 ANALIZA DE ITEME Particular ale itermilor unui test ‘Analiza itemilordistorsionant sau 4 vanantelor incorecte de rspuns Indiele de diicultat a unui item Validitatea terior Capacitatea de discrimnaze uns stem, 6 6 66 7% " 8S " sx ss sx ot 3 os mn 5 us us ho 1s 130 133 16 Indicele de dscriminare al uni item oreatiaiter-test Corea inte iter (Curbs earacerstict unui item ‘Curba carateistil a itemului si eora rlspunsulat la item Aplicani practice ale TRI (Obtinere informatiilor prin analiza itemilor dlistorsionan ‘Teste adaptative Anaiza de items pentru teste specializate BIBLIOGRAFEE 135 138 138 Bo a6 14s 147 150 PREFATA DDomenial managemsntuli yesuresoe umane primi f lle nowste ‘important covartonr, find considera ew uaa din probleme chet fl fonotonirit icliente 4 oncch organiza, inditerem ch «se ‘orb de onganizali orcatate pe business su indestrne, edactione, {erste cu earactor social ete Dinetorl de resurse amage i Colittes lr de manager a rsp care urpeazA ideaproane pe evle ale produ une companit sav director gencral Suceesul net weganiatiedepinde in fart mare misurk de elite, factorui smn seu de gestionsrea iniica a petsonaluui, In ext Departments: de Rewurse’ Umane, sim Compantimental ds Pstlogi Personal ale eeu art inch peblemete de sles ‘speonalu formacce 9 personae Tote de mune promnvarea ‘valance porfrmentlr proessnal te Learn prorenth acoperk un spectra rests, acela al uta ‘esiclor pstologie sau partet de psibodiagnozd industrial. Ea exe ‘Sstibadpstholoior industrial 5b celor care se pregitess peat rplicaen pitlogici le nsel organiza. Am ava in vedere I Primal rnd calitcn sins 4 cunopintlor clase, fapral ck ilar insrumeasvinpsibodignostc solicit o prin: de Srsopte dick se donee inondevae sd fe efiiem, compettiv Devinn hath pe bard de teste paooice ponte rae fueaga vat « bout, pone lise ume de unger sae rie eee In acest hivel ponte aven sommccinieseions Apo, inten tonsil fos 3 “itootisal et a ar, unde fn se considend@ cine an un es Pontes: i folncnsk Firms de consulta din nee si une Fost depres pstind eA fs sclestia manger sa evan resusslr uname dar rstcologin forex Unk suet, desea aah pp inrumcria pctoat noses aowupas procedurilor de adaptare Tn obicctivelepretine sau. le inedul nowru ultra Fie rediiiae deter este ps eso Prolog apical manggementl resuseor uman Managmentl reursloe uma prsipane 0 activate vam ommplea nar sade apart specii in iete doen ae Sti Inertn non ee sh evn sh fra oe eh Frotensle psiloc din aca str In scene prea ees 4 ta prion din ciel amin, eu coming same tcc emi ee ic lee tye came a anlce In praticn st in ap Tes nett sepa Phone aint management roorchr ume, fenpetncl So pect ni ah cl eer tel Sitch Capt 2 ne prezinh uncle nun fesmenne de Iniurce specific ahr sociale scene evind pe ce Spsifeinen sore paged eae dia none de {Capshulogie Cadi tty pbologs Titanate, esc dele! capt st le, Cink ace Capel de ingoraoid majrtdeowses b. Reba > in cazul une ‘arctristci concrete se poate wauce prin "este mai mare dei” sa ste mal un decdt” sa "este peferat ui et, Dac dow element, a,b: cup acelin sia ondonat, wom spune cd si sunt "echivalnt” si vor nota a-h. Relaia~ poste insermna, in fanctie de conten, este afl de mae ca” sa este fel de bun ea sau “ste apeciat la fel en ee, entra a pute defini o cali onlinal, elementele mulimi A webuie Sb indeplincasea urmatnrce condi C1 Pentru oresre du clement dstincle 2h = ack a-b tune are le sda (simewia ela! ~ ac ob tune’ nu are le B>a (antisite ea >). (C2, Nici un element a4 au poate fi in relatia > cu el insu (ietlesvitates ea >), Pentru orice element ae este valailb aumal relat ao (reflexiviaen rela), C3. Pent ovcar ue elemente distinct acoA + dac au Toe relate ab si b>c atunc webuie stabi loc retin 2>c (wanatvitatea relate >) acd av loc relasle 2b si B-¢ atunl webu sab Loe relia 2" (vantvtatea relat 36 Patologia personals C4, Pent oncare doud elemente dstince abed tebuie st sib loc una i numa una dine elie: rh boa ab De exemply, mugcitori une seetit pot i ierhizati in functie de randareatul for, de a cel mai ficient lace! mai putin elcent. Vora ‘pune cha este "superior ui b (a>b) daca ese mai ficient dei b Si vom considera cf a sib suat"echivalens" (a=) dac au aclas fandament. Relatile > si = definite in acest mod indeplinese condinile C1. C2, C3 si C4, deci permit utilizar uni seal ordinal {hn schimb, relia defini prin "a>b dacs rma daca domind ‘pe Bn Indepineste condita de tanzitivitae: este posibil a int-0 funiie mama stil domine pe tl, ail st domine pe cop iar ‘opi to domi pe mama ‘Acelasi ier este valabil pentru relatiadefinité prin "a~b daca si = ‘numa da ucraza bine irpeeund Conia de tnztvitate este difeil de indepbinit atunci ind persoanele sunt anaizate pe baza nor variable psihologice cu Contin social (de exemp,ineredee,cooperare, coeziune et.) Desi, 0 scald ondinall poste fj delinith atunci cdnd elementle multi ¢ pot 6 grupate in clase sau catego “ordonate". Toate ementele echivalnte inte cle formeazd o elas, iat clasele pot fh faranjate astfel inc toate elementele uni clase sunt in relia > cu toate elementele orice clase alate dup © asemenea pattie a mullimii 4 fommati din clase “ordonate” se rnumeste clasament sau ierarhie Regul impuse masursiordinae sunt urmitoaree: RI, Dow elemente, aca, av masun ele (m(ay=m(b) acd ‘numa dac cle sunt echivalen ab). a Concept Fundamental i msraren psibologich 2. Pentru oriare dou elemente a:b aflat in reaia a> ‘misura clement a este mal mare decd! masa eer 5 a>). (© modatiate simpld de define a une scale ondiale const in atibuirea de mumere, in ordine deseresctoure« valonilor, claselor ‘ordonate prima clas (cea mai bund) pimeste un numa, dous un rumir mai mic, a tia un umir si mai mic same, Todte elementele unei clase vor avea aceeass masur, egal ct numial abut clas. ‘Acordind persoaneor note de Ia | a5 n functe de perforate a Tecul de munci, cu semnificaia $-foarte bun, 4-bun, 3-medi, 2-slab, I=foane slab, se defines o sald ordinal, Nota primi de Fear indivi este masuraacssui Sealele de ainaini sunt adesea scale ondinale pent e& ele le cor subietlor si note niveul de satisfatie sau de adenune la idee rin marcreadifentelor grade acd relatia ab indica superiortaten hia falk dé 5 in pivina caraterstici cercetat, atunei misurarca ordinal ne dt urmitcarele Informa + doul clemente care au aceeasi misurl sunt echivalente (nic ‘nul nui este superior celui) + dine dou elemente cu masur neegale, cel care ae masura ‘nai mare este superior celia [Dict misurle obiectelr din multimes 4 sunt tansfomate print functiecrescitow, se objin o alll msurare ondinalt a elementelor in , intact noile misun plsteaza ondinea obiecelr. ‘Trebuie retmut cd misurarea ordinal au ne dt informa despre ‘tana existe inte dout elemente ale mulimi 6 Patol penoal Dac mia)m(b)=m(c)-mid) ma Taveuni c& a este wot eu at superior lui bout cl c este superior a SH consider, de exerpu,caailcdnd elementele Ii sunt elev ‘une clase. cesta sunt ondoalicresetor dup cunogtinsle Jor Ia ratematicd si fiecar este misurat prin Jul fu. Dack print evi ‘exis 0 persoand cu prem la olimpiade, aceasta va ccupa ulin Toc, deci va avea mlsura cea mai mare, dar “distant” (in coea oe privestecunostintle de materatc#) dint ea si penutimal din gr cexte cu mull mii mare decit "distaxta” dine penuimal si antepenltimal Indicele cel mai potivit pent desercre tendinei centrale a datelor masurate print seal onlinald este mediana, Evident, este posiils ‘i dewrminarea moduli Pentru varibilele maura ordinal se poate recurge la calelul rangurilor centile, devile sau cui, Datele misurate a nivel ordinal se reprint grafic prin digrare in ‘benz, in coloae sau in batoane, Pentra verificaea ipoterelor statistice se uilizea teste statistice rneparametice, ir pentru cercetarea relate inte variabile masurate ‘rin sale onfinale se calculea coeficeni de coelate a rangurilor: ‘Se exernply, coeicientl rho al lui Spearman, in cam) a dou ‘anabil, su coeicenti de conconiand (Ge excupl, eet al fui Kendal), fn cazal mai multor variable ‘Seale de interval poate fi utlizal ature end tn mltimes Ase poate Stabili un clasament si, in plus, se poste aprecia "distant dine oricare douf elemente in privita caractristicit cereetste. Aceasth aisles o inte asad oR 9 Concept fundamental in masrarca pibolgick care atibuie fectei perechi de elemente din , (ab), un eumar nenegatv,dia.b)2, si indephinesteurmatoarcle wei condi C1, "Distant dint oricae dows elementeechivalente este exalt cu 0 ab diab)=0 C2. "Distant" dint a sib este eval cu “isan” dint 6 si da b/d) pentru orice elemente ah (propriate de simi (C3, Pentns oncare tri clemente ah.ced, inte care exist relatile (@>) sau ab) $1 (Be sau BO), are loc cgabaten: dia) ~ diab) + did) (proprictatea de acitivitt) ‘Unei scale de interval i se cero a, pe ng regulle RY si R2 impuse scale ordinal, indepineascy wmoarea regu 3. Pent oricare para elemente bce we oe Iam pc) ack i numa acd arab) de) [Accast regu inseamni cd scala de interval abuie unor obicte ‘egal dstanate ine ele in pivina caractrstiiicoretate, sur echidistane. Si consderim un concurs de unusee, la care Sprimeste note 2, M rola S gi L nota &. Duck avern motive sl credem cf in elt Leste tai rumoasi det M, car este mai fumoast deci S, si “distata" dite LM, in privinta frumuscti, este egaldcu "isan dinte M 11S, atunc putem afima ck notele acordate consi o miu de ‘ip interval a celor tei candidate Paiboogin enon {cam scalelor de interval, pled un element are misura egal cu zero nu inseam cd el este lpst de caracerisica cereem. De ‘exempla, nota zero acodaté une candidate la concursul de frumusete fu sompifcd absent ali a frumaseti Exemplul tpic de scald de inerval se tntineyie Ie misurrea temperatuni, Dupd cum se sie, temperatura este un parametrs ce carncterizcazA stra de ince a unui sister fii se determing pe ‘ba varaiei unor marimi fiice (volum, reistenys elected fort lectomotoare et, ste inet uno vari opal le mari ivice le corespund varati egale de temperaturs. Termomeirl cu care se invegisieazd salon tempera este graat in unit ecidistane Indiferent ce repezint dstania dive dou gradi sucesive (un sgn Celsius sau un grad Fabreneit sau alceva) difeenta de lempersurd corespuncitoae disate dine douk grat succsive ‘este I el de mare, fie cess vorka despre gradalile 2 yi 3 sau 10 si u Se obignuiyte sh se atribuic unei temperstun misura 22m, dar ‘cease nu inearnd absent otal a tempera. Zero grade Celsius ‘orespunde, de exempy, la 12 de grade Fabeabcit ‘Aut scala Celsius, ct yi scala Fahrencitrealizeazi| misurisi de interval Din exemplul prezena se deduce cl surat de tip interval xen sitar puncill 220 (mirimen curactrstil ostia i oe abe ‘misure zero) i fungimea unitii de masurd sun dove douk rivelun ale carctersti clria sf fi corespunda 0 dierent a rmdsurlr egal cu unu). acd msunileobiectelor sunt wansformate print func intr ‘mad) = D+ aM), pent orice aA Concept fundamental in msureee pibologick unde iq sunt mumere eae, g>0, nv) este masura elerentul ain seal de interval consideat, ‘mua(a este misura nouda elemental a seobtine de asemenea o misurre de interval ‘Aceastpropretate a scalelor de interval fice pesbié compares obietelor pe baza mai mult msurSiod de tip interval, chia deck ficare dite aceste masurtonfurnzeaztvalon din alt interval - de fexernplu, 0 misurare dd valoe din inevalul (0,10), aro alta din interval (120,200). Prin vansformd liniae se poate ajunge la un interval commun tuto seallo. Dale misunte print seal de imerval se reprint grafic prin hnsiograme si poligoane de fecvent. Indic sais calcul el ‘mai fvevent sunt media, mediana si share standard. Se pot utiliza coefcentt de corel liniard sh se pot apica testele satistice parumetice (esta testa Fete) Seala de rapor poate f defn or de ete ose poate uz o salt 4e interval, in plus, se poate aprocia in mod obietiv cfd un lament este pst de carnctenstica cerca De exemply, putem afirma cu sigurand oun vebicul care Stulioneazi este psi de vite, Scale de raport ise impune ca, pe lang reguble RI, RZ 91 RS 38 Indeplneascl si regu R$, Un element a4 are msura egal eu zero dat si numa daca el este ipsit de caraceristca cercettd ‘Atunci ind caracteristca misuraé reprezints spatia luagime, ‘Supe, volum) sau tmp (dura de vat, imp de react) se poate 2 Psiologi personal stabil in mod object ce inscamna “absenta caracteristii", dei ‘ind misra sf egal cu zero. Peni asemenen varie se pot efi masurtr de raps Deosebiea dine o misurare de interval si una de raport const in fap ef la misurare de interval, din faptal ma) ~ 2m) mu se poate tage coneuzia cd a este "de dow mai bun" (in sensul relate >) decitb, ceca ce este posibi int a msurarea de raport. De pil, indifrent daca inlimea persoanelor este misuratl in mm, m sa inch, un copil care are 164 em este de dos ori mai nat deoit una ‘care are 80cm. Dacd o masini se deplasea eu 60 knvord iar la cu 30 kenvord, putem spune ci prima merge de douk ori mai repede decit a dows, Vasibiele ale coe valor se obtin print masurae de tip interval sau de tip raport se numese variable de ip seor (Graziano, Raul, 1993). Cotele obfinuie de indiviet la testele pribologice foarte bine ‘onsite, la ear o diferent de un punct are aceasi semniicate th Drivin caracteristict mdsurate indierent of este vorba de diferent dlinwe cota 2 si 3 sau fre cota 31 932, sunt misure de interval ‘Desi variabila misurtt prin cotle esta este de tip seoe Dar, dack la un was test de cunostint, doi individ au obtinut 20 sic respectiv, 40 de puncte ou se poate afirma cla ile are de dou ‘on mai mule cunostinie deci prim Deci mdsurarea cunostinstor rin Scorrie esti nu esto isurwre de rapt In genera, testle psibologice si cele de cunostinte realizeanh doar ‘msukr ondinle we variable la ar se refer. Exist cteva teste de imteligen, bine constite, care realizeazt mAsuriri de interval Dalle misurteprint-o sell de raport pot fi preuerate prin orice ‘operat aitmetice, Peru ee sunt permise toate preluriestatsice ftintte la scala de interval Ia plus, se poate calcula media * Concept fundamental fn mksrara piholgich ome ~ aceasta necesitl cuncaserea punctli Zero real, corespunzitor dsente caracteristii ceretate, Obsersatie. In ule situs © variabilé poste mAsurts folosind toate cele pair tipur de scale. De exemphi, si ‘consider mulimea 4 format din ptr persoane, x, 28 ¥, ale coe inti, exprimate in em, sunt, in cei: 161, 165, 181,185 * Aplicind o misurare nominal, atibuim foie persone ‘hte un mare HIS, 9:06, 7209, 16 * Daci ordonim persoanlecrescitor dup inlime si tibuim Siecle persoane lou! pe care il ocupa, obtinem o masurare ‘ordinal why 23 vd * Duct atribuim ict perscane difeenta dine indlimea sé 16, realizim o masuare de interval: wel yi, 221, ¥:25 * Dac fice persoane I aribuim inahimea sa, ralizin 0 rmdsurare de report TOL, ¥165, 2181, v 18s Psologia personal Talal 2-1 ne previo sine a diferentelor dine cele pat tpur de scale deserse “abel 2-1 raters saeloe de mast Opera Desens Sonia] Feats [Cag once - cece a crenimenic ta tre tea ela a men tevin cbc unt conde | Sear casgieek cali, ja de loa 9 sheet ah ae 2a a mmc on ol co aM ose tresfoate teeta Oe | pei ‘ais por ‘nina | Fear erica Deimerat Eats} as Ierutiare | cehivalcat d- ng el exe Crit cele | poemish one transirmare lin Depot] Fastin Tae dint ue puncte 7am Ferre | abla poate Th determina Unt cake | rapt aor dou bist Zao at 4s [Concept fundamental in mdsurare pibolgick (Cum considerdim numerele tn suede Printo opentie de misurar, unei vanabile i se atibuie val ‘umerice. Sunt posible dou stati: 1. Variabils poate fut numa anumite valor: numeric. Inte oicare doud val posible existi doar un numdr fxat de valor posible Mulumea tuaror valonice posibile este fini sau numirabils. In acest caz e spune et varabila este disererd, Ca exemple, amitim Variabilele ale ciror valon sunt freevente absolute (ex. numdral de saudenidint-o grupd, numigul de le plicase dinteun an ele) ‘Ane cind scoral unui test psihologie se objine prin insumarca ‘otcloriteiloe component si penbw fecae item scoru poate Ina doar un nurie fit de valor (de exerpl, | pene rspuns core, 0 ‘entra rispuns omis si -1 penta rispuns gresi) vanabila «clr valoare pein fiearepersoan este egal cu con obyinu de aceasta latest este o varablt discret, 2 Vaabila poate lua orice valoare numeric dintrn interval fini ‘au infin dat Inte oricare dou valon posible ale varies exist 0 infnitate de valet posiile. in avestcaz se spune ch vaciabila este ontnui. In general, toate variable cae exprinaé spl (lungime, sopra, volum), timpul (vista, impul de react), masa. sa ‘combinati ale acestora (vtera, aeceleratia ele) sant vaibile Dar, in cerca, se inimpld desea ca variabile continue sk apart ca find discrete. O eau o constitu impreciiainstrumentelor cu are se face misurarea (de exemplu, indhimes persoanlor este inregintat de obice in em), Alteori nu se justified in cewetae o prize prea mae (de cxemplu, pentru investigarea legatuni dinue rv pete la televizor i vars este sufcient dack vinta este expat fn ai, nu tebuie nota in le sau or). In aceste condi se considers cf Scare valoare a variable epreznt# un interval de valor 46 Paitologin personal Asif daca vali posibie sunt Yreka Hy A a= eg 1, tunel ficeare valoare % if pivill ca un interval de valor, de lungime d, pentru care, ste centr (2, 48/2] 1.2. for, 2) extremities infroar: bro) 12, extemiatea superior (db ghi-12. am. Limitele intervaluui const im acest mod pentru valoare x, se rumesc limite real ale mumdral x, [Nota obignuit a o Iucrae serist repens de obicei, centr uni Interval de valor aviad langimea de un pune Aste, de exempla, rota 8 indict fatal cA, dacd sar utlizat pentru cota Turdbor ‘numerezecimal,sconul ar fst eupins inte 7.5 98.5 Si vista exprimath in ani este interpret adeses in acest mod Valoarea 20, de pili, vprezinth virta cupinsd inte 20 de ant de i nip se consider’ eX ea este continua si se acepth i fie imtrodus in ‘prclucrs statistic specificevariaillor continue, Asifel de variable ‘Sunt venitl pe fale sau pe intreprindere, benefit te. Concept fundamental fn misuarea pihologick Alegerea un scale de misurd CCerceurea psihologica neces, in general, misuraea varabilelor pothice. Se riicd dei, inreharea: Cum s@ alegom scala de masurt ent icareyanahila? Raspunsul este determina de dows aspect: ‘ce se cunoaste despre flail existene tre persoane fn Privinta vanabiei respective, mai preis oe eat av putt A definite in multimea a penounelor care vor fi mdsurate (de exemplu, dact perwancle pot f asezate in ndine on arse poate alma ci doud persoane sunt echivalente sau uy ‘cat de multe informatie sunt necesae despre persoane, ce rohan lattice ar tees pentn a bine acess fatemal o slg oi scala nominalé ne oferd cea mai reduss canitale de ‘normale: valle varibile'relcett door dovscin caltaive ints penoane. Scala oninall adaugh © infemutie supimeniar: ordinea stent inte valorile varahlei este acces cu onfinea ralé a persoancl Scala de interval adice ined o snformalic: miimea stant inte dou valor ale arihilei corespunde msi isnt” dint persoune. Seala de apourte ne fumizeazt cea ma mare centiate de informa: ea ne pennite si cunoagtem de ite or ‘este "mai bun” un individ decd ltl Daca relate cunoscute inte persoanele din multimea tu ne penn SM aleger scala de masurd care dn ofee informatie de care aver revoie, vom alege acea seal care ne fumizeard cea mal mare ‘aiae de informa In functie de scala pe care 0 aleger, vom seletiona 9 procedure sttistce pe ire fe vom utiliza pent analiza datelor Implicit acesza vor afectaconchuzile a care vom ajunge. Cu ct caniates e informati prelucratd este mai edusi cu ait st coneluile vor “ mai sirce, mai putin capsbile continu fadminisrarea $i cotarea, Contin Teste px fi clsificae Hn primal rind dup sarcina eu cae tebuie si se confunte persoana examina. AS, uncle teste pot fi eu coninut verbal (ronament verbal, de vocabular, Rewst Tinp> Metoda testes! este ull atunci end scorurle rele misoart caraterstih durable generale specific ale percaneloe Factor temporan (seca de obpscld sau boell a celui examina, emote, temperatura si suminavea sli de tstare et.) pot infuenta positiv Sau negatiy scone obtinute deo pesoand care partici la teste De fapt, mu se modifica scorul real al persoani, ci se actionea supa error de masur ‘At in cal testeoe de api sau personalitae, cit yi tn asta al teselr de cunostine, este posi ca scrurle rele ale personnels se modifice de lo administra lx alta, Pe de o parte, intervine lita, cre detemnind o sere u scorurr rele Pe dealt pane. 0 inervaut de ump dinze doi iethi, peewancke pot dobl CCunostinte gi depeinder' noi, cova ce faces ereascA score real Ese motival pent care coefcietul de coreatie liniard ie scorule observa la est ila retest nu soar dei testo Maid eat de stabile in imp sunt aptitudinile, deprindenile su Ccunostintele erifieate si cum se schimbl nivehal acestora la persanele examinate » Fideliate i valiiatentstlor in cocficient de stabiltate poate aves o valosre mare atin nd * persoanele examinate nu sau schimbt, in oven ce priveste prticularatea investiga, inte cele dou testi, snivelul caliutit investigate (apitudine, deprindere, cunostinge) varia, [a Gecare pesoand, proportional

    S-ar putea să vă placă și