P. 1
Caracterizarea lui Ghita(Moara cu noroc)

Caracterizarea lui Ghita(Moara cu noroc)

|Views: 2,353|Likes:
Published by Andrei Secara

More info:

Published by: Andrei Secara on Mar 07, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/25/2015

pdf

text

original

Caracterizarea lui Ghita

(~Moara cu noroc¨ de Ioan Slavici)


Nuvela este o specie a genului epic în prozá, cu un singur Iir narativ, urmárind un conIlict unic,
concentrat. Personaiele nu sunt numeroase, Iiind caracterizate succint, în Iunctie de contributia lor la
desIásurarea actiunii. Nuvela prezintá Iapte verosimile într-un singur conIlict, cu o intrigá riguros construitá,
accentul Iiind pus mai mult pe deIinirea personaiului decât pe actiune.
Nuvelele pot Ii clasiIicate, dupa modalitatea de realizare a subiectului, în: nuvele istorice,
psihologice, Iantastice, IilosoIice sau anecdotice, iar în Iunctie de curentele literare în care se înscriu ca
Iormulá compozitionalá: renascentiste, romantice, realiste sau naturaliste.
In litaratura romana , nuvela 'Alexandru Lapusneanu¨ scrisa de Costache Negruzzi si publicata in primul
nuvar al revistei 'Dacia Litarara¨ in anul 1840 , poate Ii considerate prima nuvela istorica de Iacture romantic.
O nuvela este si 'Moara cu noroc¨ a lui Ioan Slavici, publicatá în 1881 în volumul 'Novele din popor¨, aláturi
de Pádureanca si Budulea Taichii,
Tema prezintá consecintele neIaste ale setei de înavutire , în societatea ardeleneascá a secolului al
XIX-lea.
Titlul ales este mai degrabá ironic, mutarea la Moara cu noroc aduce destrámarea Iamiliei lui Ghitá,
Iiind mai degrabá Moara cu ghinion.
Constructia subiectului, pe coordonate spatio-temporale bine precizate (actiunea are loc la hanul Moara cu
noroc aIlatá într-o zoná a Ardealului, în valea dintre dealuri, la o ráscruce, iar timpul este si el bine precizat,
actiunea Iiind delimitatá de douá repere temporale, cu valoare religioasá: de la SI. Gheorghe pâná la Pasti)
creeazá impresia de veridicitate.
Conflictul nuvelei este unul complex, de naturá socialá (prezintá conIruntarea dintre doua lumi,
dintre doua mentalitáti diIerite: Ghitá, care, în încercarea de a-si depási statutul social se conIruntá cu Licá
Sámádául, personaiul antagonist, ceea ce creeazá conIlictul exterior), dar si de naturá psihologicá si moralá
(conIlictul interior tráit de Ghitá care este pus sá aleagá între dorinta sa de înavutire, si linistea Iamiliei sale).
Acestea sunt prezentate din punctul de vedere al unui narator omniscient, cu o perspectivá narativá
obiectivá, datá de impersonalitatea naratorului, naratiunea la persoana a III-a si atitudinea detasatá în
descrierea actiunii.
De asemenea, mai apare tehnica narativá a punctului de vedere, concretizatá prin interventiile
bátrânei de la începutul si din Iinalul nuvelei.
În incipitul nuvelei, în prolog, bátrâna rosteste o replics ce anticipeazs oarecum actiunea nuvelei, si
destrámarea Iamiliei lui Ghitá: 'omul sá Iie multumit cu sárácia sa, cáci, dacá e vorba, nu bogátia, ci linistea
colibei tale te Iace Iericit¨.
Acelasi personai rosteste si cuvintele de încheiere din Iinalul nuvelei, o concluzie moralizatoare, ce
vine ca o conIirmare a temerilor exprimate în incipit: 'se vede cá au lásat Ierestrele deschise (...) simteam eu
cá nu are sá iasa bine; dar asa le-a Iost dat¨. Nuvela capátá astIel o constructie circulará, simetricá, se
pornestede la o idee, de la o temere , si în Iinal se revine la aceasta, dupá ce a Iost conIirmatá.
Subiectul este construit clasic,organizat pe momentele subiectului ,insa evitand liniaritatea, actiunea
dezvoltandu-se pe mai multe planuri in maniera romanesca,in prim-plan Iiind plasat un personai a carui
evolutie va Ii urmarita pe parcursul operei. Interesant de urmarit este iocul de alternanta a conIlictelor interior
si exterior, acestea potentandu-se reciproc.
Expozitiunea il prezinta pe Ghita alaturi de Iamilia sa,inIruntand situatia sociala si economica gri in
care se aIla.Nemultumit de statutul sau de cizmar, in imposibilate de a asigura un trai decent Iamiliei, el decide,
impotriva sIatului soacrei ,sa ia in arenda hanul 'Moara cu noroc¨ .
Un timp aIacererile prospera, iar Iamilia pare sa traiasca idilic in acest nou mediu, neprimitor ('pusta
aradeana¨)insa cu potential.
Intriga este reprezentata de aparitia lui Lica Samadaul, pesonai negativ, care va declansa un sir de
evenimente ,in urma carora Ghita se va degrada pana la dezumanizare, si va sIarsi tragic.
Conflictele nuvelei isi au punctul de plecare in acest episod;se contureaza atat cel exterior intre Ghita si Lica,
cat si cel interior, al constiintei carciumarului.
Setea de inavutire isi pune amprenta din ce in ce mai mult asupra lui Ghita, care este vazut intr-o continua
evolutie, indepartandu-se de Iamilie si luand parte la aIacerile necurate ale Samadaului care exercita o
dominatie Iascinanta asupra hangiului. Pe rand, arendasul hanului este ieIuit si batut, o Iemeie in doliu si
copilul sau sunt omorati , iar toate drumurile par sa duca spre Lica, pe urmele caruia se aIla de mult timp
iandarmul Pintea. Lica il manipuleaza pe Ghita in asa Iel incat acesta este de acord ca Ana sa il insele. Cand
realizeaza gravitatea Iaptelor, merge la Pintea cu gandul de a-l demasca pe Lica, ceea ce si Iace.
ConIlictul interior dicteaza aIirmarea celui exterior , stadiul in care se aIla Ghiata il Iace pe acesta sa isi
doreasca o conIruntarea cu Lica.
Totusi, cel care va cadea in propria cursa va Ii Ghita, care,atunci cand se intoarce la han o omoara pe Ana
pentru Iapta necugetata de a se Ii aruncat in bratele Samadaului, iar apoi este omorat de Raut,omul samadaului.
Lipsit de puteri in Iuga de Pintea, Lica se sinucide izbindu-se cu capul de un copac.Acesta este punctul
culminant al nuvelei, asistam la pedeapsa data de destin Iiecaruia, pe masura Iaptelor.
Pentru a dramatiza scena si a accentua ideea de Iinal grandios, autorul se Ioloseste de metaIora Iocului
puriIicator care cuprinde moara, stergand urmele Iaradelegilor.
AstIel, toate conIlictele romanului se termina, se mistuie in Ioc alturi de protagonisti, lasand loc cortinei, vocei
naratorului care prezinta deznodamantul cu valoare de sentinta Iinala, data prin batrana, care, contempland
scena dezastrului, aIirma:¨asa le-a Iost data¨.
!ersonajele ce iau parte la actiune sunt, asemeni oricárei nuvele, nu Ioarte numeroase, dar bine
individualizate. AstIel, accentul nu cade pe actul povestirii, ci pe complexitatea personaielor. Slavici se
dovedeste astIel, un bun observator al caracterelor umane si al vietii rurale.
!rotagonistul este introspectat psihologic de catre naratorul obiectiv si omniscient, care stie ce simte, ce
gandeste ori ce planuieste Ghita si Iace cunoscute cititorului toate acestea prin naratiunea la persoana a III-a.
Vocea auctoriala urmareste si analizeaza gandurile si Iramantarile eroului, prin variate procedee artistice ale
introspectiei in constiinta si suIletul personaiului.
Insusirile etice ale lui Ghita se dezvaluie indirect, din Iaptele, comportamentul si gandurile lui, prin opiniiie
celorlalte personaie si prin miiloacele de analiza psihologicd la care apeleazd naratorul.
Apartenenta lui Ghita la realism este evidenta chiar de la inceputul nuvelei, cand este conturat ca personai
tipic: omul nemultumit de conditia sa sociala si dorinta Iireasca pentru un trai mai bun, pentru prosperitatea sa
si a Iamiliei.
Ghita este cizmar intr-un sat ardelean, insa nu castiga mai nimic, deoarece oamenii umbla "in opinci ori
desculti, iara daca Dumineca e noroi, isi due cismele in mana pana la biserica", din care cauza isi convinge
Iamilia sa ia in arenda, pentru "trei ani", o carciuma aIlata la incrucisarea de drumuri importante pentru negot,
Moara cu noroc. Pe aici treceau, de luni pana sambata, turme de porci de care se ingriieau oameni multi si "de
multe Ieluri". La numai cateva luni dupa instalarea la han, drumeIii spuneau ca Iac popas la "carciuma lui
Ghita", pentru ca toata Iamilia ii primea ca pe niste prieteni dragi, iar aIacerile mergeau bine, spre satisIactia
tuturor. Batrana era incantata ca avea "un ginere harnic", iar acesta muncea neobosit, isi iubea nevasta si pe cei
doi copii, isi respecta soacra si era Iericit pentru "un castig Iacut cu bine", pentru ca este "dat de la Dumnezeu".
Vrednic si cinstit, el nu vrea decat sa agoniseasca atatia bani incat sa angaieze vreo zece calIe, carora sa le dea
el de carpit cizmele oamenilor.
Bland si cumsecade, trudind pentru "Iericirea Iamiliei sale", lui Ghita i se clatina linistea atunci cand Lica
vine pentru prima oara la Moara cu noroc, intrucat se comporta autoritar, ca un stapan absolut peste oameni si
locuri, prezentandu-se cu cinism si brutalitate: "Eu sunt Lica Samadaul, multe se zic despre mine si multe vor
Ii adevarate si multe scornite". El ii pretinde carciumarului sa tina minte si sa-i spuna "cine umbla pe drum,
cine trece pe aici, cine ce zice si cine ce Iace", inIormatii pe care sa nu le mai stie nimeni altcineva. Ghita
incearca sa Iie impunator si darz in Iata lui Lica, sa respinga propunerile nelegiuite ale acestuia, dar este inIrant
de extraordinara inIluenta pe care o are Lica asupra tuturor.
De la aceasta conIruntare cu Samadaul, Ghita vi ascunde Anei, pentru intaia data, "gandurile grele ce-l
cuprinsesera", cum noteaza in mod direct naratorul omniscient, introspectand personaiul. Ingriiorat pentru
Iamilia lui, Ghita devine precaut, insusire ce reiese indirect din Iaptul ca isi cumpara doua pistoale, isi mai ia o
sluga, pe Marti, "un ungur inalt ca un brad" si doi catei pe care-i pune in lant, ca sa-i inraiasca. Observatia
psihologica si atenta a naratorului obiectiv relieIeaza, prin opinia altui personai, primele schimbari care se
petrec in suIletul lui Ghita: "Ana simtea ca, de catva timp, barbatul ei s-a schimbat, si ii parea ca de cand are
canii, tine mai putin la nevasta si la copii". Caracterizat direct de vocea auctoriala, "om harnic si sarguitor",
carciumarul devine treptat "mai de tot ursuz", "pus pe ganduri", "nu mai zambea ca mai 'nainte", si mai ales "
isi pierdea lesne cumpatul". Constient ca la Moara cu noroc "nu putea sa stea nimeni iara voia lui Lica" si ca
trebuia "sa te Iaci omul lui" ca sa poti ramane carciumar aici, Ghita regreta pentru prima oara in viata lui ca are
nevasta si copii, deoarece isi dorea sa poata spuna "Prea putin imi pasa!". El incalca astIel un principiu moral
esential: iubirea Iamiliei.
Pe masura ce protagonistul intra in cardasie cu Lica, analiza psihologica a naratorului omniscient ii
desciIreaza gandurile, evidentiind setea de inavutire pe care nu si-o mai poate controla: "Se gandea la castigul
pe care l-ar putea Iace in tovarasia cu Lica, vedea banii gramada inaintea sa si i se impaienieneau parca ochii".
Lacomia pentru bani il determina sa accepte o viata periculoasa, plina de riscuri, numai de dragul castigului,
pentru care "ar Ii Iost gata sa-si puna pe un an, doi, capul in primeidie", incalcand astIel un alt principiu
Iundamental al structurli caracteriale, cumpatarea.
Dependenta lui Ghita de Lica se accentueaza din ce in ce mai mult, ca si teama ce pune stapanire pe
carciumar. Samadaul ii da o veriga de sarma pe care sunt insirate semnele turmelor de porci care treceau prin
aceste locuri, apoi cere cheile si ia, Iara sa numere, un teanc de bancnote, cu titlu de imprumut. Intr-un acces de
curai, Ghita ii reproseaza ca i-a zdruncinat "linistea suIletului" si i-a "stricat viata", dupa care incearca sa
stabileasca un raport de reciprocitate cu Lica: "tu trebuie sa intelegi ca oamenii ca mine sunt slugi
primeidioase, dar prieteni nepretuiti". Cu toate acestea, el ramane dominat de Samadau, chinuindu-si suIletul si
constiinta. In alta zi, cand Lica vine la Moara cu noroc si are cheI sa ioace, Ghita o indeamna pe Ana sa-i Iie
partenera, dar privind-o cum se imbuioreaza in bratele altui barbat, sotul "Iierbea in el cand li vedea Iata
strabatuta de placerea iocului", suIerinta relieIata prin introspectia psihologica a naratorului obiectiv.

Viata exterioara a lui Ghita este subordonata si detasata de viata sa interioara, de zbuciumul din mintea si
suIletul sau. Vocea auctoriala diriieaza destinul eroului prin miiloace psihologice proIunde, sondand reactii,
ganduri, trairi, in cele mai adanci zone ale constiintei personaiului. Actiunile, gesturile si atitudinea lui Ghita
scot la iveala, in mod indirect, nesiguranta care-l domina, teama si suspiciunea instalate deIinitiv in el de cand
intrase in aIaceri necurate.cu Lica. ConIlictul interior este din ce in ce mai puternic, lupta dandu-se intre Iondul
cinstit al lui Ghita si ispita imbogatirii. SuIletul complex si labil este sIartecat intre dorinta de a pleca de la
Moara cu noroc, ramanand un om integru si tentatia pe care n-o mai poate controla, aviditatea de bani.
O timida speranta isi pune Ghita in caprarul Pintea, pe care-l simte prietenos si "singurui om cu care ar putea
sa vorbeasca mai pe Iata". Cu toate acestea, atunci cand este talharit arendasul, Ghita ii spune iandarmului ca in
noaptea respectiva Lica a dorm it la han si "n-a plecat decat abia acum", desi il vazuse pe porcar intorcandu-
se abia spre dimineata. In Iata comisarului, carciumarul iura "pe pane si pe sare, pe cruce si pe sIanta
evanghelie |...| ca Lica a stat toata noaptea la carciuma". Marturia mincinoasa" il aIunda si mai mult in
invartelile ilicite ale lui Lica, insa Pintea continua sa creada ca Ghita este "om cinstit si vraimas al lui Lica" si
ar Ii Iost in stare "sa-si bage mana in Ioe pentru dansul".
Comportamentul lui Ghita ignora normele etice Iundamentale ce ar asigura "linistea colibei", atitudinea lui
Iata de nevasta si copii se modiIica, asa cum noteaza naratorul in mod direct: "Ghita trecuse in adevar printr-un
Iel de preIacere". El reIuza sa dea "amanunte Anei despre aIacerile cu Samadaul, se indeparteaza incet, dar
sigur de sotia sa, relatiile dintre ei devin din ce in ce mai reci, "ii era parca n-a vazut-o demult si parca era sa se
desparta de dansa". La proces, Ana observa uimita ca sotul ei se schimbase, nu mai era "omul puternic si plin
de viata" si incaruntise. Ghita isi Iace reprosuri, are remuscari sincere si dureroase: "iarta-ma, Ano, iarta-ma cel
putin tu, caci eu n-am sa ma iert cat oi trai pe Iata pamantului". Alta data, intr-o eIuziune a sentimentelor
paterne, isi deplange prabusirea morala, careia nu i se poate impotrivi: "sarmanilor mei copii, voi nu mai aveti
|...| un tata om cinstit |...|. Tatal vostru e un ticalos".
Situatia materiaia a lui Ghita e inIloritoare datorita aIacerilor cu Lica si, desi Iricos si las, el se aIunda tot
mai mult in Iaptele marsave puse la cale de acesta. Bancnotele primite de la Samadau sunt nou-noute si
insemnate, dar carciumarul se bucura ca banii sunt ai lui, Iiind convins ca "muncise pentru ei, ii castigase para
cu para" si nu-l lasa inima sa-i depuna la iudecatorie, ca dovezi ale aIacerilor dubioase.
Dezumanizarea lui Ghita se produce intr-un ritm alert, protagonistul autoanalizdndu-se, mai ales prin
monologuri interioare. Da vina pe Iirea lui slabs, incercand astIel sa-si scuze atitudinea si sa-si motiveze
Iaptele: "Asa m-a lasat Dumnezeu! ce sa-mi Iac daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea?! Nici cocosatul
nu e insusi vinovat ca are cocoasa in spinare: nimeni mai mult decat dansul n-ar dori sa n-o aiba". Desi se
consoleaza cu ideea ca nu este ahtiat dupa bani, "tot nu tin la bani atat de mult", Iaptele ii contrazic gandurile,
asa cum reiese, indirect, din secventa intalnirii cu Pintea, caruia nu-i destainuie si Iaptul ca iumatate din banii
pe care-i adusese pentru a Ii schimbati sunt ai lui si ca el si-i va insusi Iara nicio mustrare de constiinta. De
altIel, asa cum aIirma in mod direct naratorul, "omul Ioarte lesne se impact cu pacatele sale", insa Ghita se
simtea atat "de ticalosit si de slab in el insusi", meat accepta sa o lase pe Ana singura cu Lica, iustiIicandu-si
Iapta printr-un monolog interior, prevestind astIel cuvintele batranei din Iinalul nuvelei: "Asa vrea Dumnezeu!
Isi zise el; asa mi-a Iost randuit".
De la marturia mincinoasa, Ghita se simte legat prin toate itele de Lica, iar prabusirea lui morala este
inevitabila si rapida, culminand cu o gelozie aiunsa la paroxism. Introspectia psihologica a naratorului
subliniaza suIerinta devastatoare, "mania oarba si nesatioasa" a sotului. De cate ori il vedea pe Samadau
"invartindu-se pe langa Ana ori pe Ana tragandu-se la Lica" suIerea cumplit, "Iierbea in el", dar se silea sa para
vesel ca sa arate ca este barbat.
De la complicitate in aIaceri ilegale pana la crima nu mai e decat un pas si Ghita devine el insusi ucigas.
Turbat de gelozie, sotul "nu se mai gandea decat la razbunarea lui", intalnirea cu Ana Iiind violenta mai intai
prin cuvinte, apoi prin Iapte. El ii declara ca o iubeste "ca lumina ochilor" s-i promite s-o omoare Iara sa simta
"chinurile caiaului". O indeamna pe Ana sa se inchine, apoi o iniunghie, imaginea Iiind cutremuratoare: "Ana
era intinsa la pamant si cu pieptul plin de sange cald, iara Ghita o tinea sub genunchi si apasa cutitul mai adanc
spre inima ei". in aceeasi clipa, Raut "isi descarca pistolul in ceaIa lui Ghita, care cazu inapoi Iara sa mai poata
aIla cine l-a impuscat". Ghita devine victima propriei lacomii, patima pentru bani il dezumanizeaza si el cade
prada destinului tragic si previzibil, caruia nu i se poate opune, prabusindu-se - meet, dar sigur - de la omul
cinstit si harnic la statutul de partas in aIaceri necurate si complice la crima, pana la a deveni ucigas. Vina
protagonistului consta in neputinta de a se impotrivi setei sale nemasurate de castig.

2.13.47390 57093/0.02.:03/70.0 /4.07./00.90507843..47930 ..0.81.7:..4393:.30970.:5:3.39050397:3049  4.790.439:70.8083:.05.2.008....7. 50397:1..0 . 8.70.7040.3/:70: 5734530 .03.3::089001:98-...1.4389 .8:57.59047  !0397:.0390747 .0/0.8903203../050.70.901..5733....70890317.::  589/05:90731:./:..7/00.78../039.850.05:9:3:.4.9703..4.30:2-.70853. 9./. 50397:970..:7 570039.:9.70.2.8. 0/0..45 870850.:280..500.208:./03..08905:3..039:. 397:.8..:90.:.88:109:507843.081./.31:039...0$..0.0/0 90.009074739709.9.3.050./034/.70074:: 573.7.0  431....8.9.889.50784.70/0803939..$. 95.  '4..:.5900 .70.172..00..8.9.: 2:9080.7.3:08909./..980.0 31472.0702070.0897 .:4.0.03474 8/:0./0..90:8:39.30.545.84.703/.97.439025.3/:72001.573-.35:0.9.7.2-.47 /08.:.425479...3/: 80/01.1./0!390.8.7.9/0.703.39:.8..58..94.731.3.089..9478/./013.50/7:2  .5:/0:3.2039:8./3.08290 ..:.947..:9397 4.9.:9...9:30.1489/.0.0890584/80.3890..8./.7080.47 1. 9:9:747 .90. 50:7200.3 4.0.. 85:3./.0.0857324.7:.3.7:3.4:90 3/05.:72.::.3/8.39 /0097.208.0.947:  5.39.:9..0890/.-:3 50397:57485079.8. .1. .170..4389390. .3/5.790.3..1.00.:.9.047 $.70. 9:720/0547./0. 3.8/4739.97...:.9:3.9.7..:348.3::8090723.:2.9:54.3828-7:9.3.4380..9: ..:2.3/: 80.:-30 85708.20347  .3453.:3474./0-3/: 80.0.0:9..42:302:9:29/0.8.8..7080370.19.2:9.89.3.03./0 97:/3/50397:107.3.93.089...  .4317:39.39.3/ .5.7.98.7.7.70.3 38.70.7. .7::8.9..1.80/0.3:....3/80394.7989.80.7..43/9.0 3974850.45:8.:947:8014480890/0209.9082:908.9 /31.9:/050.507843...2..8:57.9.891.107./0..30.50..903..8020347.33.3..0.3..70 .3/.07030.3.431.:.3/ 8.90.704..3050397:572.431....3./:3. 0.90.050.84.7057039...0:090747 89.30 ..0  !749.90 8910 .3.3..801.80 /4.708908...2.:09.203:2-.. 8.897:: . 8907.4389:08903974850.:33070...45.59047 2070..3/.0.98..9:390747/..0...239088..5720.3:2.3899 03:.9..8.7903039.3/48 ..8./0./0.50397::397.30...90/7:2:705.8:7./0047  8910 94.2.:389. /04...9.:...0890.703/.9.304-489 8:-0.5745:3070300:90.7.0 3...8:57.509.30../02:9925 .2.5408904247. /3.8 /470..70.-807..50.95844.. /.: 9...7.8.439:7./0/7:2:725479..50.8.438939../0.8.507843.0890.8.039:3:.7:...2.70007.947::.900742..9.2.147.93-7.80..947. !0..::  38:87009.:97085:30..9:7/05749.:9479.90.59.30 1.2.. .2:3.9.10 .747.9.:-30 50397:.0.90574.8...1.807.39.....947:4-0.5844.7/0.70 .-84:9508904.0...950.79.70.5.:3/:5.: /0:35.8...9.2032:98/0 2:9010:7 ./0.70.43. .... .03.:: 5:71. 50397:.9/0#.7.8.:2300:  '70/3..7.257039.4.820032.3800 ..:573/024..8570..47/./:..x:308:39 .9:9:747  .1.9947::94.93..3.3/089047. /.9...3.7...503.72:!390..3 /7:20185:30...7..1..00.50/0.:3474.9.:78.:9 42:8.4.-.3/:/0...73.34424.089:.89...089.3.7..0.0 .. ....8.90.7::  $090.900$./. /02./.00 3:14.9.:5.9.2.:8:394247..7.98.08..1..708.947.../0857023082:90.9.20  9.:9 .2.2004.7-30 3/.7397 :38..7...047.970.84238.1.357457.80 /.2..:2.700890.39./0/089310.7..089.47/3.04.0 :9.!390.103.907047:2.42509.0x7:7.70.7.3:..70.:2.:.0.3/4..794.32..7..7 .01.759.3.70890. .7903:2074. .1.....0.70.503890570903/7.9:9 4102003/4:8 .425479.90.1025:3.7..3/ 70.9...g703:.950397::3. .9:3.9.14.. .90..8.90.9003:.8:.00 .:23.00/0.1.3/:70817.9. 502.  %49:8 ...0890/0.:7. 80289:0314.0/00.:230.3:: !07./3.2.:: .3:02.389..8208900...8910 :3-:34-807.2038 4.9.30..7./7.  !07843.981.00 .7.7.039 .8.9 ..4.9.4 /423. .8.172.3/0890.

3/3.07. .82.9/0.170.70.9..8290.:25.3/.308508.../. .8.80 /.070.947:324//70.:7 .:803..8. 1...:573 .9/31.9.085081.3.: .30.2./078....02.7..:57380807.8.428.5479/070..9:08 .09 /...... 37..9.3/090723.2-..:9 38:870.8.070.9.0.4389390507843.4317:39..8.:2. .3899.05749.:8050547.50397:-.757397 :3 10/05701.9..85:30.070 701:.3 34.7.438939.3097059.9  .2039..7.9:30 089:708....:.9.9.3:5:90.9.3 9302.. .:.73.43974.8859.. 07. /0.45 .49....70.54.2-0.8.54..70.85:3..7.34.8.9039.90. 08039.430.38:109::9.89: 50.08 8507/0..3/0. 31.3/.5..3/: 80.9.039 /08.3/./4729....54. 573453.:2.07..3 /4 .2.1.0/0.:: 8:10739..08908:-47/43..42508.:2:/32390.39 .3/507843.7.  0503/039./...0:..5:9073.0.08904.8.8.88:85..03.70709./0893:074::57324../030....7.:2.2039::9.5844.7.50.!70.3/70.:23490..1.2-4.:.0 82..4389:397....:3-7.897:.89.7057480..3.05:3089..5:9325.3.7-.390 82...0.:7. ..803.3/: 803970143/: ./0.3.. 431.!390.8:7.503.70 .1./0..:97050.9:3.0...4.8: 9.708:39387.0/0.. 10 5.70 50.90.2:93 3..39.34. 970-:.59:.45 /04./8/4.30...:9.2. 3. :59.. 42...0830.2. .:2..70 5:303.70970.4.9:3907470890/3.... 4.03.9.3490 ..39.3.900...8.3. 324/3/70..7...73947.79:7.9...:9..3:39030/08570.5.57.3/ 397.3/:7 97.7 8:7/0849.2.  .38:  425479./4:. 9../3.08/0 .93.8.37..0730.8.3/.039:0.:3/030 50397:39.80.7.70.93970/4739.947..: '4.9:507843.30.8 8:109:8..70./0393/8090.9.3/ 4.3.50.7570903305709:9 :94.0 9..4.42::.88.7 3.0394. /0-:.970.4 8:.: 9.70850.70....757.9:970-:08.39074.03.505.:.4..3/:3423907:89039.03030.8. 7..5894.:2..70010.:.70. ./0949:78: 5:850.42..50..:7 3:2.9..3..9.90.2./.2...50397:572.: 1./0. 9.3:3/: 88:109:8 .5:35720/0 3.: 3747../0.9.:9 4/02:985...7..-089081. 3.09074... .  -807.0  ..:.70.7..79.99:/30.30570.8/09.7.:99:/0257:2:9 397 :3.4393:./0/7..30. 38.9.9:9.7080 50970..4.9.7.50.:: .9.458024/1.89. 0.70 /423.8./0-.02..008.089042.5497.314050397:/..347.3/08909..:$. 85:3.8../03.7:/0.7 $.:25..070..2:9 .9.3:2070 :390.2.8:109::8 .37050 .0.0.7.05844. ..3./0-.9..50:3.947::4-0./0.7:.947::4-0.:9.907.300 (..3.3. :94.3/:70700.7:947  ..88025..703 42.0 .4./70.9.43974.8.89.9/70..8507..:7.7./.0890.7:: .47-0./0.9573.../05.7.80.0.$0.9..390.8.. 50.9..:5.-.   '.02.75:90.507.:/.:3474.8.907. /..75:90./0.30/0. 572008..947:4238..8.30/423.2.3203...:4.8.9..:.0.2.7.7.01:3/.:23490.7.70 829057090348883:7:42.5:247....:25.90.93890..8..08/470..7.. 8.90.790..8.9:7.4..203./7:3..9/0$.3-7. 3.389.711489389.0890..23.7.8..9.501..99:/30.3..8.3 .7.7001.2-..4..9..9 849:107-0.97 $:109:.:30..7::7.70..4-0 .703..2308:398: 5720/4.901.5: 1:3/.897.:-70.1. /:5.89::  50397:.90/0139.70 30.790307.0..7.79 :3:3:73.711489.2.8.3.7/. 07.7-./..99..3.9.703:8 42.3/:70 0.90 .54./0.39.....:.23.:3474.574../9.-0.9 308:7.703/..90/39700/0..9..7.:3474.708.5733974850.947::4238.70 .3.2.8.:.383 .994..:9.4.89..:37.05741:3/0 843/.3/:7 3:2..590.890.8910:3..7900.. 8.9.7.0700803/70.. 70. 89./.0.908023009:72047/0547..-.90. .: 803/05. 50.5:93.2./..9.9/0.9 85.72::.9.8..02..947.20  !02.8.018.85:309.8.9050.05904.925 -.9:-..2....80 .890.8.90./.3/..:$.5844./08.:.950397: 1.8:7..3890..-..:2802-:470...../.7..:..3   92/..8910:3573. 897.324//70.7.9. 53.72.7:!390. 8-.3.790..1.2.1:3/..:2 /08.8.2039.-...3.7.89..8.38998.43/0.: 9.8..8 .039 3974850..002. 90.4..590.92.8570/230..7.3900. 5844...8...7.34720009..9: 4389039.8.

.:3.2.398.9.89  . 0 .13/.:2300: 8800. ..4.1.38998.0 38.590 /0.:98/08.80..57397 :324344390747 570.:7. .4397.72.3899 ( %..99:/30.2.070..79.757.78080.79:7.:/00.7:80-:.5443:30 2.0705748:7 .38.30 /./0...34720.:8.:8.4389::.59002.20.70 .2../0. 2..2 .07.30 .98:39. :891.:3:. .3:081./. 0880 ..4389. ...4.72. .80908.438939.2.:4040.3057.439.7.:2.0.3900-.9.89.783.079.05:80.:23.:38..78.03230..70..9..93.849:: 0..79.9. .889.:9702:7..541.2...3 50.90900/0.4.3.8.4.70/0. /05:3.30/313.:.8.-. 2..3853.43:2.83: .1.9./0..4039..8:10739..8025497..8082900.-.247.:.:0.0397 :3792.2.947:: 8:-3..8:-03:3.0.45 .25:8.73.8.: 39..9.2-.7.0730.30038:8:.97.:2.7..3.4.9 /380.3/0.7.81.89.4-807.3 9493:93.3.:259 107-0.92..70/0.2-.70.48.43.. 8249..5.-3038:8 20.70.908.3/.70/.8:7.8  %:7-.7/478.87.80574/:.83.:.8..:23..7.3..:5.7.:3.2.5.79008308025.0/0.4389:...0747/:-4.72.0314794.. 5.8...43840.3305:939.8..8 080..3./ .-.28.00 1.07.0747./:808050397:.42 5.3.9/...79.39:: 9..90/3-..70.88..47503.425.:!390..9.05.5.2:9/0.38:39./.23.8..3:2.9:2300:. ..09  (:39.8.425.8..3.849:0808.7./.. 5749...30.9497..9.5900.8570.488.:99:2.574. .4:-0890.5894:3.0:3 .172.3..59008. .9/0040 849:3:802.70 2.7.9479...3.08 3.0708/:7074..50$.:..:270080 3/70.90.0/0.34.079 5749...3.3..3 4.48  $9:. 21.3.9008.903.79.38.42.3/:9  0..9/09.70.:2.3/0:2.8..0 3.9025497.89.:29.089.853 /0.9.3/:70  .7..9.-8 3.80  0:2..059.::  3/0.8 /0817.....3: /089.9.30 .$..9 9.78:7 /0.32.8..9.3490057290/0.-.30..8.94.9.8.70./0./..-:870.9: 3:038:8...:5.7.7:./0 57.80../0893::97..:247.4897:0:39..370. 88.3:8054. .97.947: 42:14.70702:8.42:5:9073.38:3 .. 573.9./3/: 80 2..-:870..5.83:7.703.0/0.1.:94.4.8..7482 3974850.9047. .949 2.:/0.. 857032.7:.7..0302..0.18.59:.2 ..9.501.3938.0890 30.92.39..8308.03:..5844...:5059:53/08.1.50170.0.90730 8/05.38:81..4930.9.:9.70 .: 13/.:7.1:3/.: 3.1.-:83/: 80 2009 /.8...90/0.9045:30 57.80392039047 5.54.13/.7..9/:5.2.9  0.34./0/.957394.42: .2..:9./4..50397:-./085...390 .- .574570.9.5/..545731..8910.83.9.1.8.3:70.9./.:9..9470 .08 .5.08.30.5.2.. 397 401::30... 07..701.9:35..-.8.89108..90 /.8:1070.8 '3..2:3..4898/08..9.37.503.7032032..3/: 8 1..14897.3.3/: 80.3/.. 9. #.7-../0.3:0890.080.30..7:3980 9.59.80503..80 8290..008.7.7-.8..9..00.9:9:/05.../.907.910 .793/: 8050./0.0893/.0 5:939: .0890-.2:931.-:3...805.829.94.039.94. 34 .0...324//70.3:8054.7.803.80 3:2.08573 24344:739074.7.8.9..23..8050397:0 ..9/02:9 1..39..:8:3934: 34:908 38023.478 5742908 4424.42:897.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->