P. 1
Rolul statului in economie

Rolul statului in economie

|Views: 113|Likes:
Published by Alexandru Baltag

More info:

Published by: Alexandru Baltag on Apr 06, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/18/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU Facultatea de Drept

ROLUL STATULUI IN ECONOMIE
Proiect realizat de: Baltag Alexandru Anul I, Seria I, Grupa 2

Bucuresti 2011

..CUPRINS Introducere«««««««««««««««««««««««««1 Functiile statului«««««««««««««««««««««««1 1) Activitatile specifice ale guvernului de promovare a eficientei economice«««««««««««.1 2) Statul si promovarea echitatii in viata economica««««««««««««««««««..3 3) Rolul statului in promovarea stabilitatii economice«««««««««««««««««..4 Concluzii««««««««««««««««««««««««««4 Bibliografie«««««««««««««««««««««««««5 .

cercetare). ap rare. asigur ri medicale. iar pe de alt parte. De aceea. 3) realizarea stabilit ii economice. Pre urile mari de monopol înseamn profituri mari de monopol din care o bun parte se pot transforma în reclame în el toare sau pot fi folositepentru cump rarea influen ei legiuitorilor. continuu i subaspect dublu. cât . guvernele au impus atât legi de ne încredere.exploatarea spa iului cosmic. extrema competitorului imperfect. statul are în proprietateurm toarele sectoare: for e armate. Îl viza direct pe JohnD. fixându-l mult peste cheltuieli. 1) Activit ile specifice guvernului de promovare a eficien ei economice sunt urm toarele a) Guvernele sunt agen i economici activi în lupta împotriva monopolurilor. Rockefeller .Functiile statului Chi a r da c nu s u nt e m î nt o t d e a u na c o n t i e n i d e i m pl i car ea st at ul ui î n v i a aeconomic i social . statul asigur furnizarea unor presta ii foarte importantepentru societate (securitate. Pe de o parte. intervine în reglarea i corectarea func ion rii economiei de pia (prin intermediulunor metode financiare sau de reglementare). 2) întronarea echit ii în via a economic .începând din 1890 (Congresul american adopt celebra lege anti-trust purtând numele senatorului care a ini iat-o ± Sherman Act. companii de telefoane. el va decide singur pre ul. cercetare tiin ific . Acest pre de monopol va determina sc derea cantit ii de produse pe care o vor cump ra consumatorii. Caracteristica economiilor contemporane dezvoltate este tipul mixt de economie în care al turi de ³mâna invizibil ´ (concuren a) ac ioneaz ³mâna vizibil ´ (politica economic ). educa ie. aceast implicare exist i se manifest permanent.Func iile specifice guvernului în domeniul economic le putem grupa în 3 mari capitole: 1) promovarea eficien ei economice.În principal. Când puterea economic a monopolului devine suficient de mare. Problema centrala a economiei rezulta din doua constatari : resursele productive sunt rare iar nevoile omului sunt continue si nelimitate.

adic acele activit i economice care aduc beneficii mici sau mari comunit ii. De aceea construc ia i între inerea unui far nu va interesa nici un întreprinz tor particular. cheltuielile lor se suport din bugetul statului. c) Un alt domeniu în care guvernele trebuie s .Caracteristic institu iilor bugetare este faptul c în schimbul serviciilor oferite ele nu primesc nimic. Dar pentru a construi i apoi pentru a între ine bunurile publice guvernele au nevoie de resurse. dar trebuie s i pl te ti partea de taxe pentru finan area ap r rii.i reglement ri economice vizând activitatea monopolurilor în scopul îmbun t irii func ion rii sistemului de pia pe care domin concuren a imperfect . dar a c ror construc ie i între inere nu este rentabil pentru întreprinz torii particulari. construirea re elei de autostr zi. În absen a veniturilor.i dovedeasc eficien a este construc ia de bunuri publice. nu e valabil i în cazul taxelor pentru bunuri publice(cumperi un jerseu de lân numai dac vrei. a ordinii interne.Leg tura între cheltuieli i consum. pierderi hazardate de materiale radioactive etc. . Tr s tura principal a majorit ii bunurilor publice const în aceea c ele sunt indivizibile (vezi: serviciul de canalizare. Trebuie accentuat caracterul obligatoriu al taxelor..) i nimeni nu poate fi exclus din sfera lor de utilitate. care salveaz vase i vie i. Asigurarea ap r rii na ionale.alimente i medicamente neverificate. de fonduri. Sursa acestora sunt taxele pe venituri percepute la toate nivelurile. Cei ce între in farul nu reu esc s adune taxe sub forma penaliz rilor pretinse vaselor care-i folosesc serviciile deoarece nu cost mai mult s avertizeze o sut de vase sau numai unul singur c se apropie de stânci. Un exemplu tipic de bun public între inut de guvern este farul. b) Alte nereu ite ale pie ei în cazul c rora trebuie s intervin guvernul pentru a restabili eficien a sunt cele legate de poluare.cercet rii spa iului. iar institu iile bugetare sunt cele care ofer aceste bunuri i servicii publice.Societatea este cea care apare ca beneficiar al acestora. care exist în cadrul bunurilor de consum individual. serviciul bolilor epidemice etc. educa iei publice chiar dac nu te intereseaz deloc aceste activit i). Reglement rile guvernului opereaz cu grade diferite de eficacitate pentru a controla elemente secundare ca: poluarea apei i a aerului. subven ionarea cercet rii tiin ifice fundamentale i a s n t ii publice sunt doar câteva exemple de domenii în care intervine statul pentru a le spori eficien a.

subven ionarea consumului grupurilor cu venituri mici. handicapa i. Dac îns o ar cheltuie te mai mult pe hrana animalelor de interior decât pe educa ia universitar a s racilor avem de a face cu un defect de distribuire a veniturilor i nu cu o caren a pie ii. infla ia sc zut i angajarea complet a for ei de munc .Examinând roadele politicii monetare i fiscale din rile industriale dezvoltate dup cel de-al doilea r zboi mondial (cele dou cre teri majore ale pre ului petrolului. . orfani. lipsurile anumitor produse. Inegalit ile în distribuirea veniturilor pot fi inacceptabile din punct de vedere politic sau etic. Instrumentele de care uzeaz guvernele pentru a se achita de acest rol sunt politica fiscal ipolitica monetar . condi iile de creditare. Deci i cel mai eficient sistem de pia poate genera inegalit i. criza sistemului financiar interna ional) s-a ajuns la concluzia c nici o ar nu a reu it s realizeze pe o perioad mai îndelungat ini iativa liber . Taxarea progresiv presupune taxe mai mari pentru boga i decât pentru s raci dar. politicile fiscale i monetare trebuie tot timpul actualizate pentru a se realiza. Prin politica monetar . Politica fiscal a statului const în puterea de a taxa veniturile i a folosi apoi ace ti bani pentru bunuri publice. a sistemului financiar supraveghiand oferta de bani. gradul de ocupare a for ei de munc .2) Statul i promovarea echit ii în via a economic . Ajutorul de omaj intr i el în aceast categorie a pl ilor de transfer. De aceea o na iune nu trebuie s accepte rezultatul pie elor competitive ca fiind predeterminat i de neschimbat. Printre instrumentele pe care le poate folosi guvernul pentru a corecta inegalitatea distribuirii veniturilor amintim: taxarea progresiv .acord rii de spa ii de locuit la pre sc zut. pl ile de transfer. îngrijirii medicale gratuite. Subven ionarea de c tre guvern a categoriilor cu venituri mici seface sub forma timbrelor alimentare. nivelul pre urilor într-o economie. se practic pl ile de transfer . 3) Rolul statului în promovarea stabilit ii economice. statul introduce reglement ri asupra activit ii b ncilor.De aceea.Prin politica fiscal i cea monetar guvernele pot influen a rata de cre tere a produsului na ional i nivelul s u. rata dobânzii. Chiar dac sistemul de pia ar func iona în condi ii de competitivitate perfect mul i nu l-ar considera ideal deoarece bunurile se ob in dup ³voturile în bani´ i nu dup nevoi (pisica bogatului prime te laptele care s-ar cuveni unui copil s rac). Acestea sunt pl i f cute c tre indivizi de la care nu se primesc în schimb servicii: b trâni. recoltele slabe. deoarece taxele sc zute nu-i pot ajuta pe cei care nu au venituri deloc.

pia a i guvernul. . sunt esen iale pentru func ionarea unei economii s n toase. Func ionarea sa este impus de imperfec iunile pie ei. SUA este consideratea a avea ³economie mixt ´deoarece: -pia a determin majoritatea pre urilor individuale i a cantit ii produselor.guvernul conduce economia în ansamblu prin reglement ri fiscale i monetare. Interesele agen ilor economici difer . Func i o na r ea s ec t o r ul ui p ubl i c nu e s t e p er f e ct . Concluzii I n c o ncl uzi e.cel pu in pe intervale mai scurte. Înplus.Ambele jum t i. dar aceasta nu înseamn c implicarea sa este întotdeauna optim . p ut e m a f i r ma c s ec t o r ul p ubl i c e st e o ne ce si t a t e pe nt r u o ri ceeconomie. ceea ceînseamn c niciodat nu vor fi satisfacu i deplin to i participan ii la via a economic . stabilitatea economic .fie printr-o interven ie privat sau mixt . pe care societatea le poate ameliora fie printr-o schimbare de interven ie public . . sentimentul discrimin rii este o caracteristic uman care face ca de cele mai multeori individul s se considere dezavantajat sau defavorizat de o situa ie pe care este obligats o ac ce pt e. ea î ns i î nr egi s t r â nde ecuri.

Profiroiu A.BIBLIOGRAFIE 1.Finan e publice.Wrigh G.mfinante. Editura Economic . Editura Ars Longa .Finan e publice ± Teorie i practic .ro 5. Vacarel I.scribd. www. Editia a V-a 2. . www. Nemec J.A 2006.Economia sectorului public.Bucuresti 1997 3. . Editura Didactica i Pedagogica R. . Bucure ti 1999 4. .ro .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->