Practicarea activitatii didactice

6 PRACTICAREA ACTIVITATII
DIDACTICE

6.1 Delimitari conceptuale: definitii

Normal este ca dupa ce au fost identificate elementele

activitatii didactice (principii, continuturi, forme, metode, mijloace
etc.), profesorul sa procedeze la schitarea unei modalitati de
combinare a lor, de organizare, de coordonare si dirijare, de
desfasurare si de finalizare a activitatii didactice.
„Înainte de a calca pe un drum, trebuie sa- l vezi cu ochii
mintii” – Kotarbinski (parintele praxiologiei). Ce înseamna? –
elaborarea unui model (scenariu) de actiune; respectiv proiectarea
prealabila a lectiei. Pedagogic vorbind, proiectarea reprezinta
procesul deliberativ de fixare mentala a pasilor ce vor fi parcursi în
realizarea instructiei si educatiei.

Proiectarea didactica - Activitate complexa de anticipare a

ceea ce doreste (si trebuie) sa
realizeze profesorul împreuna cu
elevii sai în cadrul unei lectii/sistem
de lectii, astfel încât obiectivele
educationale sa fie atinse.

În contextul noului curriculum, în centrul proiectarii

didactice este plasat demersul didactic personalizat, concretizat în
unitatea de învatare. Personalizarea actului didactic ofera
Practicarea activitatii didactice

profesorului posibilitatea de a decide asupra modalitatilor de

predare, de exprimare, de aplicare a principiilor didactice astfel
încât scolarul sa beneficieze de un parcurs scolar individualizat în
functie de conditiile si cerintele concrete ale învatarii.
Orice proiect didactic are, practic, caracter de document
administrativ deoarece asociaza – prin particularizare – elementele
programei scolare (obiective de referinta, continuturi, activitati de
învatare) cu acele resurse de timp si materiale considerate adecvate
predarii.

În ceea ce priveste unitatea de învatare, aceasta se identifica

cu lectia / sistemul de lectii, fiind o structura didactica deschisa si
flexibila deoarece:
Ø determina formarea la scolari a unui comportament
specific
Ø este unitara din punct de vedere tematic
Ø se desfasoara sistematic si adecvat prin aplicarea
principiilor didactice
Ø se finalizeaza prin evaluare (pentru a asigura feed-back-
ul).

Proiectele pedagogice ale unitatilor de învatare trebuie

completate ritmic pe parcursul unui an scolar pentru a reflecta cât
mai bine realitatea.
În nici un caz, proiectarea didactica nu trebuie confundata
cu planificarea. Relatia dintre cele doua actiuni nu este una de
opozitie, ci de adecvare, de trecere de la general la particular, de la
global la secvential, în mod esalonat.

Astfel: Proiectul de lectie (centrat pe obiective, care devin

realitate sub efectul activitatii profesorului) evidentiaza modul cum
devin operationale continuturile, cum se utilizeaza metodele si
mijloacele, cum participa elevii, care sunt actiunile de predare si
învatare, cum devine profesorul managerul actiunii didactice, care
Practicarea activitatii didactice

sunt modalitatile de evaluare preconizate, toate acestea la modul

anticipativ.

Planul de lectie – pune accentul: pe prevederea scopurilor

(informativ, formativ, educativ), pe continutul transmis (mentionat
în mod detaliat), pe structura lectiei, etapele instruirii si timpul
necesar, pe metodologia de predare (defalcat pe fiecare eveniment
al instruirii) – toate acestea conform unui model relativ fix de
concepere, de unde si obligatia respectarii planului exact asa cum a
fost conceput.
Planul de lectie este îndeosebi o proiectare prin continut si
pentru continut.
Proiectul este o schitare (desenare, creionare) a instruirii
prin obiective, procedându-se la o abordare sistematica ce asigura
eficienta manageriala a procesului didactic.
Planul trebuie respectat întrutotul.
Proiectul ofera posibilitatea ajustarii din mers, în functie de
context si imprevizibil.
În design-ul instruirii, o lectie / un sistem de lectii nu mai
apare izolat ci ca o secventa / secvente în lantul etapelor învatarii
unei teme, capitol, sectiune, modul – asigurându-se realizarea
echilibrata a scopurilor si obiectivelor operationale a învatarii
cumulative (prin adaugare si întelegere).
Practicarea activitatii didactice

6.2 Etapele proiectarii pedagogice a unei unitati

de învatare

Orice act de proiectare pedagogica parcurge câteva etape,

corespunzatoare întrebarilor pe care si le pune profesorul. Astfel,
schematic elementele oricarui proiect didactic sunt urmatoarele:

De ce Ce Cu ce Cum Cât
voi voi voi voi s-a
face ? face ? face ? face ? realizat ?

Determinarea
Identificarea Selectarea Analiza activitatilor de Stabilirea
(precizarea) Continutu- Resurse- învatare instrumente-
(elaborarea lor de
obiectivelor rilor lor
strategiei
evaluare
didactice)

Etapa I Etapa II Etapa III Etapa IV Etapa V

Interpretarea schemei:
Observam ca proiectarea unei unitati de învatare (lectie /
sistem de lectii) parcurge 5 etape, în fiecare etapa profesorul
urmând sa decida.

Etapa I: se realizeaza urmatoarele operatii:

a) stabilirea comportamentului final, respectiv ce trebuie sa
stie si sa fie capabili sa faca elevii la sfârsitul lectiei.
b) compararea obiectivelor operationale (evaluabile) cu ceea
ce prevede programa scolara a disciplinei (cu obiectivul
de referinta); în aceasta etapa, profesorul precizeaza si
performantele minime asteptate.
Practicarea activitatii didactice

c) consideratii cu privire la posibilitatile reale de a realiza

obiectivele propuse în timpul disponibil.

ATENTIE !
Obiectivele sa fie clare si precise, sa delimiteze o conduita
sau o achizitie educativa concreta.

Etapa II: consta în stabilirea continuturilor de transmis

(cunostinte, priceperi, deprinderi, abilitati etc.) potrivit programei
scolare si manualului. Este etapa în care profesorul personalizeaza
actul didactic deoarece îl adapteaza, înlocuieste, omite sau adauga
tot ceea ce considera ca necesar scolarului pentru a avansa în
învatare si pentru a dobândi comportamentul preconizat; el poate
utiliza si alte materiale – suport, conform algoritmului lectiei
stabilite.

Etapa III: analiza resurselor (umane, materiale,

procedurale) vizeaza urmatoarele operatii:
a) analiza carecteristicilor gr upului – tinta de elevi,
respectiv nivelul de pregatire, capacitatile lor de
învatare, personalitatea, motivatia, disponibilitatile de
exprimare, profesorul cu experienta sa, statutul scolii
etc.
b) stabilirea celei mai adecvate forme de organizare a clasei,
a fondului de timp necesar fiecarui moment al lectiei
etc.
c) analiza conditiilor materiale necesare: manuale, texte
auxiliare, materiale didactice, mijloace multimedia,
precum si locul de desfasurare a lectiei (sala de curs,
laborator, muzeu, cadru natural etc.).
Practicarea activitatii didactice

Etapa IV: vizeaza elaborarea – prin anticipatie – a strategiei

didactice, respectiv:
a) alegerea metodelor si procedeelor de predare, a
metodelor de învatare (prin cooperare sau prin
competitie)
b) selectarea materialului intuitiv pentru fiecare secventa
de predare – învatare
c) stabilirea combinatiei optime a metodelor, procedeelor
si mijloacelor de învatamânt ce urmeaza a fi activate,
astfel încât sa se asigure atingerea obiectivelor de catre
cât mai multi scolari (cel putin 2/3 din efectivul clasei).

Etapa V: consta în stabilirea tipurilor si instrumentelor de

evaluare astfel încât profesorul sa aiba posibilitatea sa constate
daca ceea ce si-a propus s-a realizat si în ce masura. Evaluarea cea
mai valida este cea care se realizeaza prin compararea rezultatelor
obtinute cu rezultatele scontate, preconizate (cu obiectivele).

ATENTIE !
Este important sa fie evaluata nu numai cantitatea de
informatie de care dispune scolarul, ci , mai ales, ceea ce poate el
sa faca utilizând deja ceea ce stie sau intuieste. În acest sens, se
recomanda inclusiv autoevaluarea si / sau evaluarea prin
consultare în grupuri mici – pentru a sesiza modul în care scolarii
îsi exprima liber opiniile sau accepta cu / fara toleranta opiniile
celorlalti.

În proiectarea probelor de evaluare câteva întrebari sunt

utile profesorului:
a) care sunt obiectivele – cadru si obiectivele de referinta
ale programei scolare pe care trebuie sa le realizeze
scolarii ?
Practicarea activitatii didactice

b) care sunt performantele minime (si chiar medii) pe care

le pot atinge scolarii pentru a demonstra ca au atins
aceste obiective ?
c) când si în ce scop evaluez ?
d) pentru ce tip de evaluare optez ?
e) ce instrumente voi folosi ?
f) cum voi proceda pentru ca evaluarea sa cuprinda toti
scolarii si sa fie obiectiva ?
g) sunt dispus/a sa interpretez rezultatele evaluarii si sa
reglez propria activitate astfel încât toti scolarii sa poata
atinge, în final, standardele curriculare de performanta
?

Concluzii:
Prin proiectarea didactica profesorul stabileste (în detaliu)
în amanunt ceea ce urmeaza sa se realizeze în clasa împreuna cu
elevii (ce intentii are), precum si modalitatile practice pe care
preconizeaza sa le foloseasca pentru a-si atinge obiectivele propuse
(înseamna ca proiectul unei lectii are caracter strategic).
Dar, oricât de minutios ar fi elaborat, proiectul (scenariu)
didactic nu poate anticipa toate întâmplarile ce pot interveni
(surveni) pe parcursul lectiei. În astfel de cazuri, numai maiestria
pedagogica îl va ajuta sa nu se abata prea mult de la ceea ce a
stabilit si prevazut în proiect, venind în întâmpinarea unor astfel de
evenimente imprevizibile cu metode si procedee adecvate. De asta
se si spune ca realizarea proiectului didactic într-o situatie concreta
este opera profesorului, respectiv rezultatul artei sale didactice (în
virtutea careia el va anticipa toate detaliile pe care le implica
lectia).
Practicarea activitatii didactice

Pe ce se bazeaza realizarea unui proiect didactic?

1. pe cunoasterea etapelor de baza ale proiectului didactic
(cele cinci etape / elemente de baza)
2. pe cunoasterea si stapânirea principiilor didactice
3. pe cunoasterea si stapânirea tehnologiei didactice
(metode si mijloace)
4. pe cunoasterea clasei de elevi (lectia este diferita de la o
clasa la alta)
5. pe gândirea creatoare si capacitatea de anticipare a
profesorului

6.3 Structura proiectului didactic

Orice proiect didactic este structurat în doua parti:

• Identificarea Fiecarei parti îi corespund anumiti

indicatori si un mod specific de asociere
• Constructia
a informatiei cu acesti indicatori

I. Identificarea: include indicatorii

• Scoala
• Clasa
• Disciplina
• Tipul lectiei (comunicarea cunostintelor, Tema
lectiei (subiectul)
• formarea deprinderilor, recapitulare, evaluare,
mixta)
• Varianta de lectie
• Durata
• Metode si mijloace de învatamânt
• Obiectiv de referinta
• Obiective specifice (operationale)
Practicarea activitatii didactice

II. Constructia scenariului didactic

Constructia proiectului este în concordanta cu evenimentele

instruirii
1. se stabilesc întâi obiectivele operationale (care sunt
corelate, evident cu continutul lectiei)
2. se stabilesc strategiile în functie de continut si de
obiective. Sunt stabilite sarcinile de învatare (ce trebuie
sa faca elevul pentru a dovedi ca si-a însusit o
cunostinta) si metodele, mijloacele de învatare,
materialele didactice cu ajutorul carora elevul va rezolva
sarcina de învatare
3. se stabilesc întrebarile de evaluare a nivelului de
realizare a obiectivelor propuse

ATENTIE !
Tot scenariul didactic depinde de stabilirea obiectivelor. În
functie de ele se realizeaza apoi proiectul si se poate evalua
eficienta activitatii didactice. La sfârsitul proiectului, în functie de
timpul alocat lectiei, pot fi facute mentiuni exprese cu privire la
stabilirea obiectivelor.

6.4 Proiect didactic – model

I. Elemente de identificare (date generale)

Ø Cadru didactic………..........................................
Ø Data ……….........................................................
Ø Unitatea scolara ……………...............................
Ø Clasa …………....................................................
Ø Disciplina de învatamânt (ob. de studiu)………..
Ø Tema lectiei (capitolul) ……………...................
Ø Subiectul lectiei ………………….......................
Ø Tipul lectiei ……………………….....................
Practicarea activitatii didactice

Ø Varianta de lectie (se trece, optional) …………..

Ø Durata lectiei (în minute) …………....................
Ø Metode didactice si procedee folosite ……….....
Ø Materiale didactice (carte, plansa, schema,)…....
Ø Mijloace tehnice (retroproiector, calculator, video
etc.) ……..............................................................
Ø Obiectivul de referinta (sarcina did. dominanta)
……............................................................................
Ø Obiective operationale:
O1
O2
.
.
.
On

Constructia (scenariul activitatii didactice)

A. Captarea atentiei (minute)

Ce face profesorul? Ce face elevul?

B. Enuntarea obiectivelor operationale (~3 minute)

Ce face profesorul? Ce face elevul?

C. Reactualizarea cunostintelor anterioare (-minute) (pt.a

asigura continuarea cunoasterii si pentru a evalua pe
elevi)
Ce face profesorul? Ce face elevul?

D. Transmiterea (prezentarea) noului continut

informational (organizarea elevilor pentru învatarea +
stabilirea sarcinilor de învatare + dirijarea învatarii; toate
se fac concomitent) – (minute)
Ce face profesorul? Ce face elevul?
Practicarea activitatii didactice

E. Asigurarea retentiei si obtinerea feed-backului (pentru a

verifica daca învatarea s-a produs si la ce nivel de
performanta. Se pot pune si note) – (minute)
Ce face profesorul? Ce face elevul?

F. Evaluarea formativa (se mentioneaza metoda si

instrumentul sau proba prin care se realizeaza evaluarea).
Ce face profesorul? Ce face elevul?

G. Asigurarea transferului (tema pentru acasa + bibliografie

de conspectat – daca e cazul) = (minute).
Ce face profesorul? Ce face elevul?

Μ Itemi pentru autoevaluare si probleme de reflectie

(sarcini de munca independenta)

1. Proiectarea didactica este:

a) o proiectie mentala a ceea ce se va întâmpla în clasa
(laborator, atelier etc.);
b) schitarea activitatilor si operatiilor pe care profesorul
le va întreprinde într-o activitate didactica viitoare;
c) procesul de anticipare a ceea ce intentioneaza
profesorul sa realizeze, împreuna cu elevii, în cadrul
unei (unor) activitati instructiv-educative determinate,
pe parcursul unui trimestru sau an scolar, în scopul
realizarii obiectivelor programei disciplinei pe care o
preda.
Practicarea activitatii didactice

Indicati varianta de raspuns care se apropie cel mai mult de

formularea din capitolul studiat si explicati de ce variantele
celelalte nu sunt satisfacatoare:

2. a) Enuntati evenimentele instruirii si propuneti o grupare

a lor în functie de tipul de lectie folosit.
b) Realizati, pe aceasta baza, proiectul didactic al unei
lectii (de un anumit tip), la alegerea dumneavoastra.

¨ Referinte bibliografice
1. Ansubel, David I., Robinson, Floyd G., Învatarea în
scoala, în Introducere în psihologia pedagogica, E.D.P.,
Bucuresti, 1981
2. Gagné, Robert M., Conditiile învatarii E.D.P.,
Bucuresti, 1975
3. Gagné, Robert M., Briggs, Leslie J., Principii de
design al instruirii, E.D.P., Bucuresti, 1977.
4. Gheorghiu, Al., Popovici, Mircea, Elemente de
tehnologie didactica, E.D.P., Bucuresti, 1983
5. Jinga, Ioan, Inspectia scolara (sectiunea a II-a în
colaborare cu I. Negret), E.D.P., Bucuresti 1983.
6. Jinga, Ioan, Negret, Ion, Învatarea eficienta, Editura
pentru Tineret si Sport, Bucuresti, 1994
7. Jinga, Ioan, Proiectarea – un proces necesar de
învatare, în “Tribuna Învatamântului”, nr.294/11
septembrie 1995