PROIECT DIDACTIC

PROFESOR : Pânzaru Valentina

ŞCOALA: cu clasele I-VIII Căciuleşti, Girov
DATA : 13. 03 2009
CLASA : a VIII- a
OBIECTUL : Limba română
SUBIECTUL : Propoziţia circumstanţială de loc - CL
TIPUL LECŢIEI : de însuşire de noi cunoştinţe
OBIECTIVE CADRU :
dezvoltarea capacităţii de exprimare orala si scrisa

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
1.4 să sesizeze particularităţile gramaticale ale unui mesaj ascultat.
2.3 să asigure corectitudinea relaţiilor sintactice la nivelul textului comunicat.
4.2 să utilizeze în redactarea unui text propriu cunoştinţe de morfosintaxă.

OBIECTIVE OPRAŢIONALE:
La sfârşitul orei elevii vor fi capabili :
1. să dea definiţia propoziţiei circumstanţială de loc;
2. să identifice circumstanţiala de loc în textele date;
3. să ştie care sunt elementele regente;
4. să cunoască elementele relaţionale;
5. să recunoască adverbele şi locuţiunile adverbiale corelative;
6. să cunoască topica si punctuaţia circumstanţialei de loc;
7. să construiască fraze cu circumstanţiale de loc având diverse elemente
regente
8. să realizeze contrageri şi expansiuni.

I. STRATEGIA DIDACTICĂ
a. METODE ŞI PROCEDEE : învăţarea prin descoperire, conversaţia
euristica, explicaţia, demonstraţia, lucrul cu manualul, analiza
sintactică a frazei, exercitii de contragere si de expansiune.
b. FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITATII : activitate frontala,
activitate pe perechi, activitate independenta si individuala.
c. RESURSE : capacităţile de învăţare ale elevilor, timp : 50 minute
d. MIJLOACE DIDACTICE : fişe delucru cu texte lingvistice, testul de
evaluare formativa, manualul, prezentarea PPT.
e. BIBLIOGRAFIA :
# Coord. Crişan, Alexandru - Limba română pentru clasa a VIII-a, Ed
Humanitas, Bucureşti, 2006
 # Coord. Crişan, Alexandru - Caietul elevului pentru clasa a VIII-a, Ed.
Humanitas, Bucureşti, 2008
# Popescu, Ştefania – Gramatica practică a limbii române, Ed. Tedith
FZH, Bucureşti, 2008

II DESFAŞURAREA ACTIVITĂŢII
1.ORGANIZAREA CLASEI ( 1 min. ): se stabileşte ordinea în clasă, se
notează absenţii, se pregătesc mijloacele didactice .
.
2. ACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELOR ANTERIOARE
- Se reiau cunoştinţele de ora trecută cu privire la complementul circumstanţial
de loc şi la părţile de vorbire pe care acesta le determină şi prin care poate fi
exprimat. Se verifică tema (ex. 1 pagina 187).

3.. CAPTAREA ATENŢIEI

- Scurtă discuţie teoretică despre subordonatele circumstanţiale.

4. ANUNŢAREA SUBIECTULUI LECŢIEI ŞI A OBIECTIVELOR

OPERAŢIONALE
- astăzi vom discuta despre Propoziţia circumstanţiala de loc.
- la sfârşitul orei va trebui să...(se anunţă obiectivele operaţionale).

5. PREZENTAREA SARCINILOR DE ÎNVĂŢARE:

- Se scriu pe tablă câteva exemple cuprinzând circumstanţiala de loc :
„Leagă calul unde zice stăpânul.”(Ion Creangă- Povestea lui Harap-Alb)
„Unde pica nuca, pica şi din Talpa-Iadului bucăţica.” (Ion Creangă – Povestea
porcului)

Pe tabla cealaltă se alcătuieşte un tabel cu rubricile, care vor fi completate

având ca text-suport fişa de lucru:
Exemplu Cuv. Elem. de Topica Punctuaţia
determinat relaţie

a. „Adânc străbate-n gloată fulgerătorul voievod, lăsând dâră de morţi pe unde

trece.” (Al. Vlahuţă – România pitorească)
b. S-au dus spre ce direcţie le indicase tânărul, dar n-au găsit pe nimeni acolo unde
au ajuns.
c. Şi-au luat picioarele la spinare încotro credeau că or să scape.
d. Hai pe unde ne-am plimbat ieri.
e. Blocurile plasate unde a spus arhitectul maschează casele mici dinspate.
f. Din loc în loc, până unde se sfârşea aleea, plantaseră pomi, care înfloriseră.
g. Unde mergea, acolo îl întâlnea.
h. Vin de acolo de unde vii şi tu.

Elevii vor analiza frazele urmărind descoperirea subordonatelor

circumstanţiale de loc, a elementelor regente, a elementelor de relaţie, a întrebării,
a topicii şi punctuaţiei. Se completează tabelul şi se face si sistematizarea
noţiunilor cu ajutorul schemei la tablă:
 Definiţie:
Prin conversaţie euristică, după prinul exemplu, elevii ajung singuri la
definiţie :
Propoziţia circumstanţiala de loc arată locul unde se petrece acţiunea şi
constituie în frază o realizare propoziţională a complementului circumstanţial
de loc .
 Întrebări: Unde? De unde? Până unde? Încotro? Dincotro?
 Regenţi: Se identifică apoi elementele regente ale propoziţiei
circumstanţiale de loc şi se notează pe tablă.
 Elemente de legătură: Se trece la identificarea elementelor relaţionale şi se
completează în tabelul de mai sus. Se identifică în ultimele două fraze
corelativul şi se precizează definiţia acestuia.
 Topica: Se precizează de către elevi locul pe care o propoziţie
circumstanţială de loc îl poate avea în frază precum şi punctuaţia.
Topica propoziţiei circumstanţiale de loc este liberă, aceasta fiind aşezată de
obicei după regentă dar şi înaintea regentei sau putând fi intercalată.
Se desparte prin virgulă de regentă numai când este antepusă. CL intercalată şi
aşezată înaintea predicatului regentei se pune, de obicei, între virgule.
Se rezolvă exerciţiile contragere şi expansiune de pe fişa de lucru.
6. ASIGURAREA FEED-BACKULUI
- are loc pe parcursul conducerii învăţării, întărirea făcându-se treptat. După
realizarea fiecărei sarcini, profesorul va face aprecieri verbale în legătură cu
calitatea şi nivelul activităţii.

7.EVALUAREA FORMATIVĂ.(fişele de evaluare)

- se dă ca activitate independentă rezolvarea unui test formativ
- elevii vor face schimb de fişe şi se vor corecta reciproc

8. ASIGURAREA RETENŢIEI ŞI TRANSFERULUI:

- se dă elevilor ca activitate independentă rezolvarea exerciţiilor de pe fişa de
lucru.
Exemple:

„Leagă calul unde zice stăpânul.”(Ion Creangă- Povestea lui Harap-Alb)

„Unde pica nuca, pica şi din Talpa-Iadului bucăţica.” (Ion Creangă – Povestea porcului)

1. Analizaţi frazele,completând tabelul.

a. „Adânc străbate-n gloată fulgerătorul voievod, lăsând dâră de morţi pe unde trece.” (Al.
Vlahuţă – România pitorească)
b. S-au dus spre ce direcţie le indicase tânărul, dar n-au găsit pe nimeni acolo unde au ajuns.
c. Şi-au luat picioarele la spinare încotro credeau că or să scape.
d. Hai pe unde ne-am plimbat ieri.
e. Blocurile plasate unde a spus arhitectul maschează casele mici din spate.
f. Din loc în loc, până unde se sfârşea aleea, plantaseră pomi, care înfloriseră.
g. Unde mergea, acolo îl întâlnea.
h. Vin de acolo de unde vii şi tu.

Exemplu Cuv. determinat Elem. de relaţie

2. Realizaţi expansiunea complementelor circumstanţiale de loc în propoziţii corespunzătoare ca

sens:
Alerg spre parc.
A pus cartea în sertar.

3. Realizaţi contragerea circumstanţialei de loc din fraza:

M-amîndreptat spre cine mă striga.
NUME:
PRENUME:

TEST DE EVALUARE FORMATIVĂ

Se dă textul:

“Leagănă-mă, Dunăre, bătrână,

Du-mă, dus de dorul ce mă mână
Până unde valul tău se bate,-
Du-mă-ncet cu mâinile la piept,
Adormit, oriunde vei socoate”

(Ştefan Octavian Iosif- Cântec)

Cerinţa :
- subliniaţi predicatele;
- încercuiţi elementele relaţionale;
- delimitaţi propoziţiile şi indicaţi felul acestora;
- subliniaţi propoziţiile circumstanţele de loc.