P. 1
apuseni

apuseni

|Views: 1,196|Likes:
Published by Ofelia Nazare

More info:

Published by: Ofelia Nazare on May 09, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/27/2013

pdf

text

original

GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIAL TECUCI

PROIECT PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENŢE PROFESIONALE NIVEL 3
Calificarea: Tehnician în turism

Tema: ANALIZA POTENŢIALULUI TURISTIC ÎN MUNŢII APUSENI

Îndrumător proiect: Profesor Nazare Ofelia

Elevă: Marian Mariana

Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni

2011 Cuprins:
Argument Introducere.......................................................................................................................pag. 1 CAPITOLUL I 1.PREZENTAREA GENERALĂ A ZONEI................................................................pag.3 1.1. Aşezarea geografică……………………………………………….………….…….pag.3 1.2. Căi de acces....……………………………………………………………….………pag.4 CAPITOLUL II 2. PREZENTAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL ZONEI………………..…pag.5 2.1. Resurse naturale .........................................................................................................pag.5 2.1.1. Relieful…………….............................………………………............................pag.5 2.1.2. Elementele hidrografice ale MunţilorApuseni..................….….…………..…pag.5 2.1.3. Clima…………………………..............................................………..………….pag.5 2.1.4. Vegetatia …………………………………………………………………………..pag. 2.1.5. Fauna…………………………..................................………..…………pag.5 2.1.6. Rezervaţii naturale........................................................................................pag.6 2.2. Resurse antropice.........................................................................................................pag.7 2.2.1. Edificii religioase..........................………….……………………………..…..…pag.7 2.2.2. Edificii culturale............................................................................................pag.7 2.2.3. Artă populară.....…………..……….................................................….…….…pag.8 CAPITOLUL III 3. PREZENTAREA BAZEI TEHNICO-MATERIALE A ZONEI……………….…....pag.9 3.1. Unităţi de cazare.......................................................................................................................................................pag.9 3.2. Unităţi de alimentaţie……………………………………….…………….…...................………….……pag.10 3.3. Baze de tratament.......………………………………………….………………………...………………pag.10 CAPITOLUL IV 4. VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL ZONEI..........................pag.12 4.1. Analiza SWOT ……………………………………………………………………..………....pag.13 CONCLUZII ŞI PROPUNERI BIBLIOGRAFIA ANEXE

2

Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni

Argument
Proiectul meu se numeşte Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni şi vă pune la dispoziţie un conţinut din 25 pagini unde vă voi prezenta elementele naturale, antropice, zone turistice şi principalele trasee turistice .Toate acestea vă pot ajuta să vizitaţi cea mai frumoasă zonă din Carpaţii României ce vă pune la dispoziţie cele mai interesante forme carstice şi alte forme de relief din munţii Apuseni. Elementele naturale prezentate sunt relieful, clima, hidrografia, vegetaţia şi fauna acestor munţi care ocupă un loc aparte în inima Carpaţilor româneşti. Elementele antropice de interes turistic din munţii Apuseni sunt vestigiile arheologice, monumentele istorice şi de artă, muzeele şi casele memoriale, satele turistice, resursele turistice legate de activitatea economică, elemente de arhitectură populară, portul popular, manifestări folclorice, monumentele de arhitectură religioasă, precum şi locuitorii acestei zone cunoscuţi sub numele de moţi şi crişeni fiind renumiţi pentru ospitalitatea de care dau dovadă pentru ca vizitatorii să se simtă bine la ei acasă. Alte informatii care sunt prezentate în acest proiect sunt caracteristici despre anumite areale din Apuseni şi despre principale trasee turistice care vă pot ajuta să circulaţi şi să vizitaţi cît mai usor aceşti munţi. În finalul proiectului sunt prezentate forme de turism practicate în munţii Apuseni şi sunt date informaţii despre viitorul turismului în munţii Apuseni, mai ales acum când am intrat în Uniunea Europeană şi există fonduri băneşti pentru creşterea turismului în Apuseni. Am ales să prezint această zonă geografică importantă din România, deoarece am vizitat-o acum trei ani şi mi-a lasat o impresie bună despre frumuseţile naturii, creaţiile omului, evenimentele folclorice şi organizarea turismului în această parte a României şi unde m-am simţit „ca acasă”. Arealul munţilor Apuseni este o zonă declarată în mare masură ca fiind defavorizată atît din punct de vedere economic cît şi social, lucru datorat în special trecerii

3

Nucet şi Huedin-oraşe cu peste 15-20 000 de locuitori . cum ar fi proiectul de la Roşia Montana. Cadrul natural al Munţilor Apuseni asigură nu numai suportul material şi “atmosfera” de derulare a actului receptiv. Dar acestea sunt şi cele care care au posibilitatea de a atrage investiţii. 4 . Toate acestea fac ca Munţii Apuseni să aibă un potenţial turistic de o mare complexitate şi de o valoare turistică deosebită. Cele mai mari centre urbane ale Apusenilor sunt Abrud . ci contribuie efectiv într-un procent semnificativ la concretizarea lui. Vascău.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni de la o economie centralizată la cea de piaţă. Zlatna . areale care au concentrat o mare putere de muncă în comunism. Ocupaţiile de bază ale acestora sunt ca şi până acum. dar care acum sunt nevoite să facă reduceri de personal masive.Câmpeni.în care este concentrată cea mai mare parte a populaţiei. Astfel s-a ajuns ca nivelul de trai al locuitorilor să scadă alarmant în anii ce au trecut. Brad. Se cunosc anumite areale geografice precum cel de la Zlatna sau cele din zonele miniere. mineritul şi prelucrarea lemnului şi olăritul. pentru a putea face faţă necesităţilor şi problemelor întâmpinate.

Piatra Neamţ. Datorită poziţiei sale în cadrul ţării.Târnăveni. Sebeş. Adjud. Bacău. Arad. Lipova. Sunt mărginiţi la nord şi sud de paralela 46* si 47* şi prin centrul lor trece meridianul de 23*. 5 . Deva.1. cât şi pe căi ferate. alături de mult mai mediatizaţii săi fraţi.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni CAPITOLUL I 1.Iulia. Sovata. fiind învecinaţi la est cu podişul Transilvaniei. grupa munţilor Apuseni este străbătută de o reţea bine dezvoltată de căi de acces atât pe şosele. Bicaz. Alba . Gheorgheni. drept pentru care au fost clasificaţi ca făcând parte din grupa munţilor de o foarte mare complexitate turistică. Zlatna. Aşezarea geografică Munţii Apuseni sunt localizaţi în partea central vestică a României.2. Alesd. iar la vest 1. PREZENTAREA GENERALĂ A ZONEI 1. Teiuş. Abrud. cu Mureşul. Cluj-Napoca. la nord cu de vest. Simeria. Perimetrul zonei este marcat de către drumurile şi căile ferate ce trec prin Oradea. Turda. la sud podişul Someşan şi Dealurile Campia şi Dealurile de vest . munţi din Carpaţii Orientali şi Meridionali. Munţii Apuseni constituie o mare atracţie turistică a ţării. Huedin. Pauliş. Căi de acces Pentru a ajunge în Munţii Apuseni respectiv localitatea Abrud vom parcurge 519 km în 7 ore plecând din Tecuci şi lăsând în urmă localităţile Mărăşeşti. Joseni. Praid. Blaj. Ineu şi Tinca.

6 . Brad.numai până în Abrud.mai în amonte existând numai drumuri forestiere .iar de aici se poate urma acelaşi traseu rutier.Vârfurile.până în Turda.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni În cadrul munţilor se desfăşoară o „ perdea”de rute următoarele localităţi :Lunca. Partea de sud-est are legatura cu municipiul Alba-Iulia urmându-se traseul DN 74 prin localităţile Zlatna.în paralelul căruia se poate călători şi pe calea ferată între localităţile Beiuş şi Nucet.cu posibilitatea de a se ajunge până în Abrud şi chiar mai departe .Abrud şi Câmpeni.urmându-se drumurile E 60 sau E 81. Vestul Apusenilor este accesibil datorită infrastructurii reprezentate de către drumul 79 A de la Ineu la Bârsa spre Halmagiu şi Brad sau de către drumul E 79 care trece prin Oradea . cu puncte de intersecţie în Din partea de nord se poate ajunge pe drumul secundar de la Huedin la Beliş. urmând acelaşi traseu.Beiuş.iar de aici fie pe DN 75 la Câmpeni.fie pe calea ferată .O altă variantă ar fi calea ferată până la Cetăţile. Câmpeni.Halmagiu şi Brad. Se poate ajunge în munţii Apuseni din Cluj-Napoca.

faună. recreative şi educative superioare. pretabile pentru vizitare.(ape minerale şi termominerale.1.1.fauna şi flora . vegetaţie. Prin specificul.valoarea terapeutică şi abundenţa unor factori naturali .absenţa temperaturilor excesive). resursele turistice naturale reprezintă.valoarea sa turistică fiind clima.) 2.topoclimat şi microclimat .Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni CAPITOLUL II 2. Resurse naturale Resursele naturale turistice sunt cele care de-a lungul anilor s-au păstrat într-o formă sau alta neatinse de activităţile umane. componente ale peisajului său geografic cu importante atribute definite de număr şi densitate relativă mare şi de valenţe estetice. râuri. Aceste valenţe au făcut ca zestrea naturală a teritoriului să reprezinte principalele elemente de atragere a sa şi de reţinere a turiştilor. Munţii Apuseni oferă resurse turistice naturale prin componentele sale legate de: relief. ştiinţifice. cât şi prin posibilităţile sale de acces. PREZENTAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL ZONEI Potenţialul natural reprezintă prin peisaje spectaculoase configuraţia variată a reliefului . atracţii “materie primă”.condiţiile climatice favorabile (frecvenţa redusă a fenomenelor negative . ape subterane.etc. lacuri. prezentând interes prin valoarea sa peisagistică. de desfăşurare a activităţilor turistice şi de amenajare pentru turism. climă. 7 . Relieful Relieful munţilor Apuseni se înscrie drept cel mai variat potenţial turistic. Teritoriul acestor munţi dispune de un fond bogat şi foarte variat de resurse naturale. conţinutul şi valoarea lor. natură ocrotită. pe de o parte.1. relieful. iar pe de altă parte ele pot fi valorificate direct în activitatea de turism ca 2.nămoluri curative. Principalul element atractiv îl constituie vegetaţia şi fauna. amplificată de particularităţile celorlalţi factori geografici cum ar fi turistice. hidrografia.

ponoare.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni Munţii Apuseni îşi impun frumuseţea cadrului natural luat în ansamblu. Albacului sau de la Zugăi pe valea Stearpă. Sagagelei.avene) unele dintre ele comparabile cu alte formaţiuni similare din alte părţi ale lumii reprezentând de altfel. similară sau superioară unor zone carstice din Europa . ocoale. Sohodolului.şi pe platoul carstic Scărişoara. cascadele sipote şi izbucul de pe valea Arieşului şi masivul calcaros Scărişoara-Băiloaia. Cerbului. Ea întruneşte cele mai reprezentative formaţiuni carstice de suprafaţă: doline. interesantă şi originală zonă carstică din ţara noastră. etc. obiectivele turistice majore ale munţilor Apuseni evidenţiindu-se: Chei pitoreşti şi impresionante precum sunt cele de pe Valea Garda Seacă (cheile Garda Seacă . Gărdişoara).doline. Relieful carstic reprezintă aspecte pitoreşti în perimetrul Muntele Mare. renumitele izbucuri Feredeu şi Bujori de pe valea Posaga. Runcului. Pociovaliştei.lapiezuri apar în depresiunea închisa . Munţii Trascău sunt prezenţi în teritoriu cu formaţiunile calcaroase din versantul sudic 8 .văi carstice izbucuri.în împrejurimile cătunelor Gheţari şi Ocoale . remarcabil pentru frumuseţea peisajelor sale. cel mai interesant sector al acestor munţi. izbucul Sura Apei. Ocolişelului. Peşteri de mărimi diferite cu formaţiuni spectaculoase sau de ordin ştiinţific printre care peşterile Gheţarul Scărişoara. Coiba mare.Gura Apei . valea Ordâncuşa. Tăuzului. Peştera Urşilor.Vârtop. Izbucuri pe valea Garda Seacă :izbucul Tăuzului. unde pot fi admirate defileul de pe cursul inferior al Arieşului. Peştera cu Apa de la Fata Bălăcenii Sura. valea Arieşului mare (cheile Mândruţului). de la Coiba mică. cheile Posagii. Peştera lui Ionele.coliba Ghiobului. Sub acest aspect cea mai interesantă este zona carstică a munţilor Bihor care reprezintă cea mai spectaculoasă. Coliba Ghiţului.şi de adancime (peşteri. Cascade şi praguri pitoreşti pe valea Gărdişoara şi Arieşul mic (cascada Vârciog) Ponoare. de pe valea Garda Seacă.

Bulzului şi cascadele de pe valea Poienii.2. Ponorului. alcătuind principala reţea de trasee turistice. forma piramidală a Măgurei. Muntele Mare. posibilităţile oferite pentru practicarea de activităţi de recreere 9 . vârful Strâmba şi Detunata cu coloanele ei de bazalt fiind declarat monument al naturii. Băiţa-Gherla. impunându-se prin elementele estetice pe care le introduce în peisaj prin aspectele de Fluviul Arieş Astfel. reţinând atenţia în mod deosebit “clăile” vulcanice ce domină formele în general montane ale ramurii estice(munţii Auriferi) a munţilor Metaliferi printre care Poienuţa.peşterile Huda lui Papara şi Zmeilor. cheile Morilor. în toate direcţiile. cât şi afluenţii săi prezintă văi pitoreşti marcate cu sectoare de chei sau defilee spectaculoase întrerupte de bazine sau lunci. Frumuseţile peisagistice constituie o mare bogăţie în Apuseni. culmea Mogoşului din munţii Trascău. mici creste. O ştiinţifice complexe agrement ce le prezintă sau prin şi nautic. În lungul acestor văi este o importanţă reţea de drumuri feroviare şi poteci care asigură accesul în munţi. vârfuri ascuţite.1. Elementele hidrografice ale Munţilor Apuseni Elementele hidrografice se constituie ca resurse naturale de importanţă turistică ridicată. munţii Trascău. Detunatele. cum ar fi Margaia de langa Lupşa.Vălcioiu şi Gemenele. atât Arieşul. Negrileasa. atracţie deosebită o constituie fenomenele Pentru balneoturism funcţionează ca bazine complexele lacustre de la Turda. culmea Bihorului învecinat(1848m) fermecătoarea vale a Crişului Alb cu satele ei.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni al masivului Bedeleu. acestea găsindu-se în marea majoritate a zonelor de văi sau de culmi montane:munţii Bihor în zona Vârtop. De la platoul muntelui Găina se zăresc în depărtare şesurile Aradului. Cojocna. În morfologia de detaliu chiar şi unele roci sedimentare din alcătuirea acestor munţi au generat forme ce se impun în peisaj :stânci abrupte. pădurile de molid şi de brad de la Dragu. 2. Ocna-Dejului. comuna Arieşeni. Pitorescul cadrului al zonei este sporit şi de peisajele create de celelalte formaţiuni geologice aflate în alcătuirea munţilor ce străjuiesc valea Arieşului. extremităţile vestice ale munţilor Apuseni.

fiind sub directa influenţă a maselor de aer umed şi răcoros dinspre vest peste care se suprapun influenţe sudice şi sud-vestice care aduc în tot timpul anului mase de aer cald de origine tropicală.Nebulozitatea cea mai accentuată (7 zecimi) se înregistrează în munţii Bihor şi muntele Mare corespunzator umezelii de 85%.3 . Tăutul şi Gura Apei). în timp ce zilele cu cer senin se remarcă mai ales spre estul teritoriului.4 ha dintre care cel mai mare este Lacul Mare de 2. Dirijate în subteran prin sorburi şi ponoare (Scărişoara. 2. În peisajul teritoriului există o serie de lacuri antropice unele amenajate la începutul secolului al XX-lea pentru asigurarea apei necesare exploataţiei miniere. în zona înalta a munţilor Bihor.1. apele străbat distanţe mari în interiorul calcarelor şi ies la suprafaţă prin guri de peşteră. 10 . de origine polară şi arctică. În acest cadru cea mai mare parte a Apusenilor .5 ha. În funcţie de regimul termic se constată: Zile de iarnă -temperatura maximă sub 0*C. în depresiuni.are temperatura medie anuală de 6* C . În zona înaltă zonele cu cer acoperit sunt mai numeroase. la mare altitudine. Zona munţilor Apuseni are un climat continental moderat cu particularităţi determinate de poziţia sa. Zile de vară cu temperatura maximă de 25* C apar numai în bazinele inferioare ale râurilor în perioada martie-septembrie(80 zile). Apar şi influenţe climatice nordice şi nord-estice purtătoare a unor mase de aer rece. în întervalul noiembrie – martie (35 zile) şi octombrie-aprilie (70 zile). Clima Munţilor Apuseni Clima este un alt element de atracţie turistică ce reprezintă particularităţile climatului deoarece favorizează desfăşurarea de activităţi turistice pe parcursul întregului an. Gheţari şi Ocoliş).Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni hidrologice din zonele carstice. izvoare carstice sau izbucuri puternice (Coteţul Dobreştilor. uneori şi în august-iulie. Zile cu îngheţ se produc în intervalul septembrie-aprilie pe văile râurilor. până la o zi sau deloc (peste 1599m). Datorită influenţei circulaţiei vestice umezeala aerului are valori medii de 7585%. Numărul lor scade odată cu altitudinea. Este vorba de cele 9 lacuri amenajate în perimetrul comunei Roşia Montana cu o suprafaţă de 6.

Vegetaţia În munţii Apuseni apar toate etajele şi subetajele de vegetaţie.limita inferioara fiind cuprinsă între 1550 m şi 1230 m.stratul de zăpadă atinge 30-40 cm.Vântul este adaptat liniilor mari ale reliefului. Asociaţiile de tufărisuri apar în alternanţa cu pajiştile alpine.direcţiile dominante sunt cele de sud-vest.Pădurile de molid îmbracă versanţii 11 . pe culmile înalte ale Bihorului şi muntele Mare până la circa 1100 mm. firuţa şi mai multe dicotiledonate. în vest.Stratul de zăpadă duează 150 zile pe an în zona Montana înaltă şi 30-50 zile în vale. ienupăr pitic.cât şi în eztrasezon.4. la Arieşeni -800 mm şi Avram Iancu-650 mm şi mai puţin de 800 mm spre vest.Unele din aceste trei tipuri se constituie în factori indispensabili pentru practicarea iarnă) reprezentând în acelaşi timp şi un important turistică atât în sezon .tonic-stimulent de munte. potenţial turistic.astfel în zona Montana predomină circulaţia vestică.vest şi nord-est . iarba vântului. smardar.sedativ –indiferent sporturilor podiş. variind de la 1400mm.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni Precipitaţiile sunt abundente în zona munţilor Apuseni.Ninsorile cad timp de 50-60 zile în munţi şi de 20-30 zile în depresiuni şi văi. Vegetaţia subalpină se întâlneşte insular în Curcubata mare şi muntele Mare. limita ei inferioară coborând până la 1560 m.Tufărişurile sunt formate din jneapăn.1.interesând activitatea 2.iunie şi iulie. Con de brad din munţii Apuseni Etajul molidului este întâlnit în munţii Bihorului şi muntele Mare . Particularităţile trei tipuri de climatului creează ambianţa de pentru activitatea de turism .În zona de munte stratul de zăpadă este stabil din luna decembrie până în martie. Gramineele alcătuiesc în special pajiştile: părusca. arin de munte. Regiunile cele mai favorabile pentru practicarea sporturilor de iarnă sunt înăltimile de peste 900 metri .iar cele mai mari cantităti de precipitaţii cad în februarie şi martie.dar de de deal şi constituie în acelaşi timp şi un important factor natural de cură (climatoterapie).la Câmpeni .se disting bioclimat:excitant-solicitant practicării turismului(zapada câmpie. Maximul pluviometric se înregistrează în lunile mai .

dar şi în pădurile de deal şi câmpie :căpriorul. Pajiştile secundare foarte răspândite în munţii Metaliferi .cerb.Speciile lemnoase caracteristice luncilor mic.fanerogame.Fauna de mare interes vânătoresc se concentrează în unităţile montane :urs.paltinul de munte.molidul.Trascau şi în depresiuni ocupă azi locul fostelor păduri de fag defrişate şi aparţin formaţiei de paiuscă cu diverse specii.fagul şi arinul alb.salcia. Pădurile de fag ocupă cea mai mare parte de pădure din bazinul Arieşului.cocoş de munte. Vegetaţia de mlaştină cunoscută sub numele de “molhas” provenită din graiul moţilor este prezentă în Vârful Căpăţănii din Muntele Mare şi este formată din muşchi. Potenţialul natural generat de vegetaţie complectează gama atracţiilor proprii altor compartimente naturale din cadrul peisajelor geografice .merişor.1.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni abrupţi ai acestor munţi coborând uneori spre văi.Arieşul sunt:plopul.900 m.Posaga.etc.teiul şi alunul.carpenul.dar şi apropierea apelor râurilor Arieş.Elementul principal este molidul . Fauna Din punct de vedere turistic fauna prezintă importanţă mai mult prin valoarea sa cinegetică.. Vegetaţia luncilor este deosebită faţă de cea a etajelor de vegetaţie străbătute de râuri .frasin.factorul hotărîtor putând fi inundaţiile periodice freatice.garniţa.Speciile întâlnite în aceste păduri sunt stejar .roua cerului.Abrud.stânjenel de balta şi se întâlnesc bazinele 2.Iara.tisa. 12 . Subetajul molidului se află în etajul pădurilor de foioase cu mai multe etaje.Subetajul gorunului este dezvoltat la poalele muntelui Mare .mistreţ.la care se adaugă bradul. .Trascău şi în regiunile deluroase limita superioara fiind la 700 .carpen.la care se adaugă frasinul.Ocoliş .Speciile caracteristice sunt fagul şi bradul .5.iar din cele ierboase :rogoz.răchita .aninul negru.Pădurile de răşinoase şi de fag apar între 1200 şi 900 m.fag.

(urcă până la 1400 -1500 m şi coborând până la 600 m) zona lipanului şi moioagei se găseşte pe cursul superior al Arieşului. lupul. viezurele.muntele Găina . buha. Ocrotite şi declarate monumente ale naturii sunt plante ca :floarea de colţ întâlnite pe stâncile calcaroase din munţii Bihor.ghionoaia sură.chiar în condiţiile puternicelor influenţe pe care le exercită omul.pinul de pe stânca din albia Arieşului a 13 .1.Lupşa.cu o zonalitate bine evidentiaţă: zona păstrăvului ocupă o buna parte din bazinul Arieşului şi principalii săi afluenţi Arieţul mic . ursul brun.iar păsările sunt numeroase aici: sturzul de vâsc.muntele Mare şi munţii Trascău.graurul.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni CAII BOURUL În pădurile de foioase păsările au reprezentanţi tipici: ierunca. În făgete trăiesc: şoarecele gulerat. Rezervaţii naturale Pentru a se păstra nealterate frumuseţea lor . Căprioara este mai des întâlnită în pădurile de stejar decât în făget. • • zona scobarului ocupă o bună parte din cursul inferior şi mijlociu al zona cleanului suprapusă cursului inferior al Arieşului şi este dominată Arieşului. piţigoiul. Atracţie deosebită în bazinul Arieşului o constituie fauna piscicolă care cuprinde mai multe specii de peşti.ciocârlia de pădure. iepurele şi veveriţa.o parte din monumentele naturii sunt ocrotite de lege spre putea fitransmise în cât mai buna stare generaţiilor care vor urma. mierla.potârnichea.iar speciile dominante sunt scobarul şi cleanul de specia cleanului 2. mistreţul.strugurele ursului de la Scăriţele-Bălioara.6. cerbul. jderul.predominante sunt specii ca lipanul şi mreana de munte sau moioaga.Bistra.

Detunata goală şi detunata flocoasă(24 ha) constă în prezenţa faimoaselor coloane de bazalt. În munţii Apuseni se individualizează o serie de rezervaţii naturale de mare interes cu regim special de vizitare .corbii. Rezervaţia Căpătâna-se află pe culmile largi dintre Balomireasa si muntele Mare.păsările insectivore.alge.accesul în această peşteră se face printr-un aven care dă într-un sistem de galerii etajate de 2 500 m lungime şi o denivelare de 220 14 .frasinul de la Aiton având vârsta de cca 300 ani si circumferinţa de 7 m. c)Rezervaţiile forestierecarstic Scărişoara(200 ha) .de formă prismatic hexagonală. b) Rezervaţii botanice : Rezervaţia naturală de la Scărişoara-Bălişoara-zona ocrotită este situată în partea superioară în masivul muntelui Mare unde cresc smocurile de ierbi ţepoase . Rezervaţia Negrileasa este formata din poienile de narcise care apar in masiv. Complexul m.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni de la Sălciua.numite de moţi “molhasuri”. În cadrul faunei sunt declarate monumente ale naturii acvilele .reprezentând un celebru recif senovian prin întinderea apreciabilă. ”fagul împaratului” de la Baia de Arieş.cca 100 000 mii de exemplare acumulate într-un spaţiu restrâns în cretacicul superior. a)Rezervaţii geologice Dealul cu melci se află în vestul comunei Vidra .Situată la 1600 m .dar cu mare atractivitate pentru turişti.rezervaţia este formată din muşchii Sphagnum şi Holitrichum cu mai multe specii de Vaccinum şi pâlcuri de pinus mugho. Aflate în munţii Metaliferi .aceste vârfuri deja modeste ca altitudine reprezintă puncte de puternica atracţie pentru iubitorii naturii.unde se gasesc cele mai înalte tinoave din ţară .În această subasociatie regională se remarcă argintica .însoţite de plante saxofile.în varietăti de forme noi. variaţia speciilor de animale şi marea diversitate a organismelor.Forma dominantă o reprezintă melcul Acteonella cu speciile Gigantea şi Lamavka cenura .precum şi strugurii ursului sau dupa numele dat de localnici sarbazele.

de arhitectură şi de artă . de cura 2.precum un impresionant patrimoniu de care atestă evoluţia si continuitatea în muncă şi de viaţa în aceşti munţi.cat are la intrarea in cheiepana la 420 .dezvoltarea culturii şi artei poporului român..la iesire realizand astfel o panta medie de 13 m/km.nu numai pentru Romania .cât şi elementele spirituale şi tradiţionale ale oamenilor de pe văile ce străbat munţii Apuseni manifestate de-a lungul timpului într-o îmbinare armonioasa cu natura.Laricele apare în locurile luminate .în pâlcuri sau arborete destrămate şi se întâlneşte în cadrul etajului fagului.2. Flora din Cheile Turzii cuprinde raritati remarcabile .ci si pentru Europa. Resurse antropice Reprezentând creaţia umană . plante medicinale. Zona muntilor Apuseni dispune de o mare varietate de factori naturali care pot fi structurati dupa in importanta lor in turismul in turismul balnearin: • • • • • ape minerale si termominerale.Râul Hasdate coboara de la 460 m .monumente istorice .resursele turistice antropice sunt rodul eforturilor tehnice .În zona Apusenilor există un imens tezaur de vestigii arheologice . Între componentele resurselor antropice turistice ale zonei munţilor Apuseni . lacuri si namoluri terapeutice.culturale şi economice .la jumatatea culmii Petreştilor.cele mai reprezentative sunt: 15 . d)Rezervaţii mixte: Cheile Turzii(125 ha) reprezintă o uriaşă spintecatură în bara de calcare jurasice . factori climatici(aeroterapie si cura de teren) curele de aeroionizare.cum ar fi o plantă specifica de usturoi care constituie faima cheii aceasta planta gasindu-se numai in Turkestan.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni Pădurea de larice de la Vildom este situată la poalele munţilor Trascău la sud de Arieş.

1.arhitectura si tematica poulara traditionala .creatia artistica :mestesuguri.port popular.s.de arhitectură şi de arta cu valoare de unicat:bisericile şi mănăstirile cu fresce interioare. Edificii religioase Monumente istorice.a.artizanat. Satele turistice care prin specificul lor .2. prin ambianta placuta a cadrului natural si bogatia resurselor naturale pot sa se constituie ca un produs turistic inedit satisfacand o gama variata de motivatii in turismul intern si international. istorice: • • • Cetatea Alba Iulia. 16 . Edificii culturale Muzeele si casele memoriale cum ar fi muzeele judetene si orasenesti: • • • Muzeul Avram Iancu. Casa memorială "Blaga“ Marturiile civilizatiei si culturii populare :elemente de etnografie si folclor.2. Catedrala Romano-Catolică 2. Castelul de la Zlatna.ceramica.monumentele istorice din principalele oraşe-vechi capitală sau oraşe medievale: • • • Mănăstirea Izbuc. Ruinele cetăţii Alburnus Maior 2.ruine ale unor cetăţi milenare.2.bisericile si cetăţile ţărăneşti fortificate. Mănăstirea Lupşa . Muzeul Casa lui Horea.culturalistorica.muzical si etnografic.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni Vestigiile arheologice legate de geneza poporului român şi paternitatea sa pe aceste meleaguri:cetăţile dacice.originalitatea si valoarea turistica .folclor literar.

donite.fluiere. Portul popular .este vorba in special de:obiectele unelte cu lemn(tulnice.pieptare ornate cu piele. saptamanale. foarte numeroase si importante fiind cele care amintesc de luptele duse de iobagi impotriva împilării sub 17 . Poiana Calineasa (14 iulie).sumane. Artă populară Elemente de arhitectura populara intalnite la bisericile si casele din lemn specifice Tarii Motilor. Poiana Negrileasa si Salciua de Jos.muntele Mare. Elemente caracterizate .Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni Resursele turistice legate de activitatea economica care includ la randul lor lucrari ingineresti si arhitectonice cu o valoare turistica inedita cum sunt barajele si acumularile de apa de interes hidroenergetic.purtat in mod frecvent .tesaturi.3. mai cunoscute fiind cele de pe Muntele Gaina (iulie).in special in zona Ocolis -Salciua si in Lupsa sau in toata zona cu ocazia targurilor si sarbatorilor. Lupsa si Campeni. anuale. Satul în Munţii Apuseni Manifestari folclorice dintre care prezinta interes datinile si obiceiurile traditionale ce se tin la date calendaristice fixe.sobrietate si de arta populara simplitate functionalitate executate din prin specifice Tarii Motilor.unelte din metal cu ornamentatii.ciubere). Monumente si locuri legate de trecutul istoric al locuitorilor Tarii Motilor.2.zonei Buciumului si a mocanimii din muntele Mare si la unele constructii tehnice (piue de apa sau mori) intalnite in mare numar pe vaile din muntii Metaliferi.deosebit de pitoresc .hidrocentralele si alte obiective economice. sau cu diferite alte ocazii. decoratii ornamentale.Toate casele de pe cursul superior si mijlociu al Ariesului se caracterizeaza prin monumentalitate datorita acoperisului lor tuguiat si mai inalt facut din sindrila si paie. 2.

18 . se refera la faptul ca meleagurile Muntilor Apuseni pastreaza urme de straveche locuire. situata la cea mai mare cota. In aceeasi cheie se mai afla „Pestera Calastur”. „Pestera Morarilor” (660 m) si „Pestera Binder” (520 m) care au fost populate de catre omul primitiv in paleoliticul mijlociu. Un element antropic deosebit de complex. de eroica lupta a lui Avram Iancu împotriva exploatarii austro-ungare sau cea a Ecaterinei Varga. de langa Salciua (Poarta Zurcilor din Masivul Bedeleu) si din CheiaTurzii au fost descoperite urme datand din paleolitic. Monumente de arhitectura religioasa. Astfel în pesterile de la Sohodol (Lucia Mare si Lucia Mica). Closca si Crisan. prin numeroasele marturii arheologice. remarcabile prin valoarea artistica si vechimea lor. specific zonei studiate. supranumita si „Doamna Muntilor”.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni conducerea lui Horea. prezente în majoritatea localitatilor din teritoriu. valoarea si autenticitatea exponatelor. Amintim de asemenea muzeele etnografice si memoriale valoroase prin bogatia.

Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni CAPITOLUL III 3. 12 paturi cumuleaza un numar de 71 locuri. 19 . sunt: reteaua unitatilor de cazare. Hunedoara si Salaj. Cluj. reteaua unitatilor de alimentatie publica si baza tehnico-materiala de agrement. desi oarecum proportional distribuita in zona nu se ridica nici ca numar de locuri si nici sub aspectul gradului de confort. exemple de marca fiind cele prezentate mai jos: . 4. la nivelul potentialului turistic. . Din punct de vedere administrativ. in apropierea ei aflandu-se si terenuri de schi pentru incepatori. in camere cu 3-10 paturi si un dormitor cu priciuri. Arad.Cabana Cheile Turzii (Muntii Gilaului) are 24 locuri. PREZENTAREA BAZEI TEHNICO-MATERIALE A ZONEI Intre principalele aspecte.1.Cabana Baisoara (Munti Gilaului). 3 si 4 paturi si 20 de locuri in casute. in acmere cu 2. cu o capacitate de 85 de locuri in camere cu 4-5 paturi si dormitoare comune cu priciuri. . 3.Cabana Somesul Rece (Muntii Gilaului) in camere cu 2.Cabana Scarisoara (Muntii Bihorului) are o capaciatte de 57 de locuri. pe care le contin structurile de primire. 3. . Printre cele mai pitoresti unitati de cazare ale Muntilor Apuseni se numara cabanele. Bihor. 6. unitatile de cazare sunt raspandite in sase judete: Alba. Unitatile de cazare Baza de cazare a Muntilor Apuseni.

dintre care 4577 in taberele scolare. situatia se prezinta astfel: 24110 numarul total de innoptari. din care 288 in tabere scolare. numarul turistilor romani este de 8532. . In ceea ce priveste numarul total al turistilor care si-au petrecut vacantele aici.motelurile. lasand ca turistii straini sa fie in numar de doar 51. Tot aici. 64%). ca si lipsa locurilor de categoria 3-5 stele. are proportii aproximativ egale de locuri de o stea (59.Cabana Vadu Crisului (Muntii Padurea Craiului) are o capacitate de 131 de locuri in camere cu 2-10 paturi si priciuri. . precum Geoagiu Bai. 5%). Stana de Vale. si .Cabana Stana de Vale (Muntii Vladeasa) are 104 locuri in camere cu 3-15 paturi.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni . iar luat in functie de provenienta turistilor. desi reprezinta doar 10.in cazul vilelor desi ocupa locul al doilea ca pondere (16. dupa hoteluri. 0%). structura pe categorii de confort este destul de diversificata. 23890 de innoptari au fost ale romanilor.desi este o zona montana. Din situatia de mai sus reies cateva aspecte interesante privind echiparea cu structuri de primire a zonei turistice a Apusenilor: . . desi. 20 . restul de 220 ramanand ale strainilor. 0%) si de doua stele constituie faptul ca circa 55% din totalul locurilor de cazare il reprezinta cele de 2-3 stele. predomina numarul locurilor de cazare in hoteluri (53. Si aici se gasesc in imprejurimi terenuri de schi pentru incepatori. un paradox il 2% din totalul bazei de cazare.in cadrul hotelurilor se remarca ponderea mare a numarului de locuri de categoria o stea (76. dar si pentru avansati. Moneasa. Nici de aici un lipsesc terenurile de schi. dintre care 16917 in taberele scolare. acesta este de 8537. Raportat la numarul innoptarilor din zona Muntilor Apuseni. . explicatia fiind legata de prezenta aici a unor statiuni balneoclimaterice renumite. In anul 2009 situatia locurilor de cazare si a gradului de ocupare a acestora era urmatoarea: Numarul total al locurilor de cazare din zona Muntilor Apuseni este de 425.Cabana Vladeasa (Muntii Vladeasa) intruneste un numar de 33 locuri in camere cu 3-15 paturi. in privinta cabanelor.

urmata de cele de doua stele (32. pe tipuri de unitati. Pe ansamblu. urmate de baruri (28. 3. Fata de necesitatile de agrementare. cat si de punere in valoare a patrimoniului turistic este in stransa corelatie cu nivelul dotarilor si mijloacelor pentru agrement.756 locuri.1194 locuri si judetul Hunedoara .). Gradul de atractie al unui produs turistic. si Stana de Vale. judetul Cluj . Pe localitati. ceea ce reprezenta un raport de 4 locuri de cazare pe locuri la mese in alimentatie. de asemenea. braserii (7. predomina (62. localitatile din Muntii Apuseni dispun in prezent de 21 . predominau restaurantele (60.351 locuri.858 locuri. etc.3.6156 locuri. Unitatile de alimentatie In 1996 unitatile de alimentatie publica insumau 9315 locuri. turism de litoral. 3. traditional pastoresc precum si a unor unitati de elita (de lux). Pe judete. judetul Arad . cea mai mare concentrare a unitatilor si a locurilor la mese in 1996 se inregistra in statiunile Geoagiu Bai.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni respectiv a conditiilor pentru desfasurarea unui turism de calitate superioara sau chiar de lux. 2%). pescaresc.2. 5%). De remarcat lipsa unor unitati cu specific vanatoresc. 5%). Moneasa. 0%). In structura. Baza tehnico-materiala de agrement In conceptia actuala agrementul constituie o latura predominanta a activitatii turistice in general si in mod special in oferte turistice a caror specialitate este insasi forma de agrement (turism montan. capabile sa preia o clientela formata din turisti straini cu anumite pretentii. repartitia numarului de locuri la mese in unitatile de alimentatie publica se prezenta astfel: judetul Alba . sau grupuri organizate pentru excursii tematice. unele dintre cabane ar putea intra usor in randul hotelurilor). si in special a cabanelor. este necesara o mai buna repartitie in teritoriu a unitatilor. 3%) si alte tipuri de unitati de alimentatie publica. 3%) cele de o stea. judetul Bihor . (41. se poate concluziona ca baza de cazare din Muntii Apuseni este necesar sa fie suplimentata. (insa. in acest caz.

In zonele abrupturilor si pe cursurile apelor cu chei si defilee.unitatile si dotarile conexe sunt ca si inexistente. la Arieseni 360. precum si dotarea necorespunzatoare sau lipsa totala a dotarilor in majoritatea masivelor. in amenajarea turistica montana se utilizeaza indicii de corelare functionala.drumetie de vara: toate traseele marcate sunt accesibile drumetilor cu pregatire medie. .Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni dotari edilitar gospodaresti specifice localitatilor urbane. mijloace de transport pe cablu si trasee montane. Mijloacele de transport pe cablu (teleferice). agrementul se compune in zona Muntilor Apuseni doar din domeniul schiabil. util si eficient din punct de vedere economic in conditiile in acre este asigurat cu mijloace de transport pe cablu adecvate. telegondola. la Fantanele 270. Pentru urmarirea unui asemenea fenomen. ponderea domeniului schiabil din Muntii Apuseni este de 3. Stana de vale si Baisoara. de 900. domeniul schiabil si structurile de primire. La scara nationala. iar cu structurile de primire se afla in raporturi bune. iar la Stana de Vale 270. cu un numar de 5 partii de schi. In ceea ce priveste capacitatea optima a domeniului schiabil (pers. care reprezinta expresia numerica a raporturilor dintre: domeniul schiabil si teleferice. Traseele turistice montane In zona Muntilor Apuseni sunt inregistrate si marcate 69 trasee turistice destinate urmatoarelor tipuri de excursii sau forme de turism. In privinta elementelor specifice de asigurare functionala a domeniului schiabil sunt de retinut urmatoarele: .dotarile si amenajarile aferente domeniului schiabil sunt necorespunzatoare sau lipsesc cu desavarsire.lipsesc telefericele de acces la domeniul schiabil. ca structura si capacitate. Din analiza datelor se constata lipsa unor instalatii de capacitate mare (gen telecebina. ./ora). Domeniul schiabil este viabil. 8%. Element esential in turismul montan. la Baisoara aceasta era in 1995. unde nu sunt amenajate poteci si 22 . . mai putin de dotari necesare agrementului. teleferice si structurile de primire. sau telescaun). Domeniul schiabil cunoscut in zona este concentrat in special la Arieseni.

3. Vata si Moneasa. 23 . Cele mai cunoscute statiuni din zona Apusenilor care beneficiaza de baze de tratament sunt Geoagiu Bai. Meziad. impachetari sau aplicatii cu namol. . De asemenea. radiatie solara intensa. etc. sodice. ionizare crescuta. alaturi de procedurile de baza. Partial amenajate sunt si pesterile: Cetatile Ponorului si Cetatea Radesei. aerosoli. . Vadu Crisului.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni punti de trecere accesul este mai dificil. caracterizat prin presiune atmosferica scazuta. magnezice. Cele deschise pentru turisti sunt: Pestera Ursilor. hidrofizioterapie. . bai cu apa gazoasa sau sulfuroasa.drumetia de iarna se limiteaza la statiunile si localitatile bine amenajate turistic. .Climatul.Ape geotermale. . deseori verticali din Cheile Turzii. kinetoterapie. cure interne cu ape minerale. termoterapie.4. una dintre cele mai bogate si diversificate din tara. calcice. hipotone. permit practicarea alpinismului pe trasee de la cele usoare pana la cele mai dificile. inhalatii. de tip cloruro-sulfatic si salifero-sulfuric. acestea devenind impracticabile in timpul ploilor abundente. . este constituita din: . Greu accesibile sunt si traseele in lungul firului apei.aplinism: peretii calcarosi. Scarisoara. se asigura bai termale in cazi sau bazine. Stana de Vale.Ape carbogazoase. . .Ape concentrate.Ape sulfatate si sulfuroase. Toate acestea pot fi vizitate numai cu ghid.speoturism: se dezvolta mai ales in masivele unde pesterile si avenele sunt numeroase si multe dintre ele foarte interesante. mai ales in pesteri. Baze de tratament In statiuni. Zestrea de factori terapeutici naturali din zona Muntilor Apuseni.Namoluri de tip vegeto-mineral. au fost create conditii pentru efectuarea mai multor tipuri de proceduri asociate: electroterapie.Izvoare cu ape bicarbonanate. saunoterapie. . traseele greu accesibile fiind recomandate numai drumetilor foarte bine pregatiti. Cheile Aiudului.

clasificarile realizate in functie de: 24 . contribuind la o valorificare optima a potentialului. Forme de turism practicate in Muntii Apuseni In literatura de specialitate s-au adoptat diferite clasificari ale formelor de turism practicate sau practicabile in functie de anumite categorii. turism cultural. balnear. ca in teritoriu aceste forme se completeaza reciproc. pe de alta parte faptul ca multitudinea formelor de turism este data de complexitatea potentialului turistic. De asemenea.1. ea are in vedere alte doua importante aspecte. turism sportiv si de agrement. Consideram ca aceasta clasificare este cea mai completa intrucat ofera posibilitatea sa se regaseasca concomitent atat preferintele turistilor si motivatia deplasarii turistice. structuri turistilor. oferind astfel structuri bine conturate dar cu un grad ridicat de rigiditate. urmarindu-se o grupare cat mai corespunzatoare a specificului resurselor turistice. Dintre acestea redam in continuare. de afaceri.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni CAPITOLUL IV 4. cat si resursele generatoare de turism. motivatiilor deplasarii si caracterului activ al turismului etc. Principalele categorii de resurse turistice ale zonei genereaza si formele de baza ale turismului: turism montan. vanatoare si pescuit sportiv. iar pe de alta parte. VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL ZONEI 4. de congrese etc. stiintific. Alaturi de clasificarea respectiva sunt intalnite si latele care recurg la criterii limitative.

drumetie montana. vanatoare si pescuit sportiv. drumetie montana. fiind favorizat de prezenta statiunii climatice Stana de Vale. speoturism. sporturi de iarna.provenienta fluxurilor turistice .Arealul Meziadului ofera conditii pentru speoturism.varsta si ocupatia turistilor Tinand seama de aceste posibile clasificari.Arealul Valea Iada . drumetie montana. este necesara amenajarea integrala a pesterii pentru vizitare.Arealul vaii Aleului necesita. speoturism. odihna si recreere la sfarsit de saptamana.mijloacele de transport utilizate . .gradul de mobilitate al turismului .In cadrul Arealului de la Valea Crisului si Defileul Crisului Repede sunt posibile si se desfasoara ca forme de turism: turism de cunoastere. partii de schii ne amenajate etc. prin amenajari corespunzatoare se pot practica: odihna. pescuitul si vanatoarea. precum vanatoarea si pescuitul sportiv. stiintific. .momentul si modul de angajare al prestatiilor turistice . cu conditia amenajarii unor refugii montane sau a construirii unor cabane turistice pentru a asigura un sejur mai indelungat. dar si pentru odihna.Arealul Padis . odihna. . elemente specifice concrete alcatuind formele de turism posibil a fi utilizate in arealele turistice ale Muntilor Apuseni sunt urmatoarele: . amenajari turistice in vederea desfasurarii unei game mai largi de forme de turism.Stana de Vale ofera conditii pentru turismul balnear. alpinism. sunt conditii pentru turism stiintific.Cetatile Ponorului are ca forma de turism dominanta speoturismul. .Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni . prioritar.perioada anului in care se realizeaza actiunea turistica . turism stiintific si drumetie montana. sporturi nautice etc. precum si a numeroase atractii turistice naturale. 25 .

turism cultural si turism rural.Arealul Vaii Geoagiului este dominat de prezenta bogatiei de factori naturali de cura. turismul cultural etc. drumetii montane.Arealul Belis . turismul de vanatoare si pescuit sportiv. . Propuneri pentru viitor 26 . turismul de week-end. de cunoastere. valorificati partial in statiunea Geoagiu-Bai. speoturism. .Arealul Valea Ariesului este cel mai intins ca suprafata si cuprinde o serie de obiective turistice si culturale de mare interes. sporturi de iarna si de vara. .Tarnita ofera conditii optime pentru turismul de week-end pentru locuitorii municipiilor Cluj-Napoca si Turda.Arealul depresionar Gurahont .Halmagiu se constituie in destinatie pentru turismul rural si agroturism. speoturism.Arealul Muntii Codru Moma ofera conditii pentru turismul de tratament balnear si de odihna.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni . fiind in acelasi timp. .Fantanele a devenit o adevarata statiune climatica si pentru sporturi d iarna. . odihna. destinatie pentru turism stiintific. stiintific. speoturism. .Izbucul Calugari se impune prin speoturism.Arealul Valea Ighiului asigura conditii pentru turismul de sfarsit de saptamana. vanatoare si pescuit sportiv.Arealul Valea Ampoiului are resurse care genereaza turismul cultural.2. Lupsa. 4.Arealul Gilau . Se contureaza ca destinatie pentru sporturi de iarna. Arieseni. turismul de vanatoare si pescuit sportiv. . turismul stiintific. turism pentru tineret. turismul de week-end. la Campeni.Arealul turistic Vascau . . Albac. forme de turism dominante fiind turismul de odihna si tratament. drumetie montana. . turismul stiintific si sporturi nautice. Galda de Sus. speoturismul. turism de cunoastere.Arealul Muntele Baisoara se contureaza ca o destinatie pentru turismul de week-end.

accesul facandu-se cu o mai mare usurinta decat in cazul altor grupe. iar relieful montan de aici este cel mai fragmentat din intreg lantul Carpatic. lucru care se spera ca va duce in timp la finantarea unor proiecte de anvergura. traseele turistice ale Apusenilor sunt foarte numeroase. plan aflat momentan doar in stadiul de proiect. In aceasta zona declarata defavorizata este acum mai usoara initierea investitiilor. etnografie.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni Muntii Apuseni se integreaza in sfera turismului recreativ (drumetii montane. cum ar fi infiintarea Parcului National Muntii Apuseni. Nota comuna a tuturor tipurilor ramane insuficienta dezvoltarilor si calitatea modesta a serviciilor.valorificarea potentialului turistic latent prin intermediul pensiunilor si gospodariilor agroturistice este o activitate de perspectiva cu mari promisiuni in viitorul apropiat. sporturi de iarna. intr-un procent tot mai mare. observandu-se totodata o cerere crescanda de astfel de servicii de cazare si agrement. Turismul recreativ si culturalizant ocupa si ele pozitii apropiate celui dintai. Capitolul III. cerere venita atat din tara cat si de peste hotare.Calatele . Datorita faptului ca aceasta zona montana prezinta o mare varietate de valori culturale traditionale . dar care este o actiune ambitioasa mai ales in directia protejarii si ocrotirii naturii. traditii .Sancraiu).arta populara. Un alt avantaj al acestei zone este faptul ca inaltimile muntilor sunt reduse. Principalele trasee turistice Luate în functie de gruparea pe masive muntoase. primele pensiuni si ferme turistice deschizandu-si portile in zona bordurii nordice (Belis . alpinism. inclusiv prin interferenta reciproca. folclor. speoturism. dintre acestea le mentionam doar pe cele mai reprezentative: 27 .Rachitele . vanatoare si pescuit). Agroturismul are mari perspective de afirmare.

Moneasa. fiind marcat printr-un triunghi albastru.Arieseni.Pestera Vantului. Traseu nemarcat. f) Muntii Vladeasa: • Cabana Scarisoara . Distanta: 23 km. Tmp de mers: 6 ore.Cheile Ardeu . Traseul este accesibil pe tot parcursul anului. Timp de mers: 5 ore. dus-întors.Geoagiu Bai. Traseu nemarcat.Muntele Gaina si retur.Bozes . Traseu nemarcat.Glod . Distanta: aproximativ 30 km. Timp 8-10 ore. Circuitul pune în evidenta numeroasele forme carstice din sectorul sudic al Muntilor Metaliferi. c) Muntii Padurea Craiului: • Cabana Vadu Crisului . Itinerarul permite ascensiunea pe platoul situat între varfurile La Targ si Gaina de unde se deschide o larga panorama asupra Muntilor Metaliferi si Bihor. Timp de mers: 12-13 ore. e) Muntele Gaina: • Bulzestii de Sus . 28 . b) Muntii Codru-Moma: • Dumbravita de Codru .Cheile Mazii . Este accesibil atat vara.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni a) Muntii Bihor: • Stana de Vale Peştera Meziad. d) Muntii Metaliferi: • Geoagiu Bai . cat si iarna. Timp 6-8 ore.Ghetarul Scarisoara .Cheile Cibului . Marcajul este un triunghi albastru.Pastravaria Bulzestii de Sus .Cheile Bacaiei .

Cheile Rametilor . de culme si vale practicabil în sezonul cald. Marcaj: banda rosie.Culmea Meses . Traseul este nerecomandabil iarna. Traseul este variat. Obarsia .Iacobini. Timp de mers 9 ore: Lacul Ighel . gara ClujNapoca.Moigrad. 5 ore.Cheile Rametilor . Marcaj: banda rosie.Cheile Rametilor 3.Gurahont. Campia Turzii. 5-3 ore. Traseul face legatura între cabane la o altitudine joasa. Marcajul este o cruce rsie. l) Cheile Turzii: • Cabana Cheile Turzii . 5-6. Intregalde .Cetatea Lita .Sub Vf. Traseul este ne recomandabil iarna. j) Muntii Zarand: • Obarsia (Rosia Noua) . marcajul îl constituie o banda rosie si o cruce de aceeasi culoare. Timpul de mers: 2.Sloboda 2 ore.Varful Ierii .Comuna Tusa. Punct de acces recomandat.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni Marcajul este constituit dintr-un punct rosu pana la ghetar si triunghi rosu la Arieseni.Intregalde 3. Timp de mers: 6-7 ore. g) Muntii Trascau: • Lacul Ighel .La moara si înapoi.Izvorul Iacobini .Ruinele cetatii Porolissum . timp de mers 3-3.Varful Huzii . Magura Mare . iar traseul este practicabil tot timpul anului. care traverseaza culmea principala a Muntilor Zarandului. Distanta este de aproximativ 11. k) Muntii Gilau (Muntele Mare): • Cabana Muntele Filii . 3 km. în apropierea varfului principal. Iacobini . Puncte de acces recomandate sunt garile Cluj-Napoca. Traseu nerecomandabil iarna.Intregalde .Cabana Somesul Rece.cabana Sloboda.Varful Rasca Mare .Prin Cheile Turzii . nemarcat. Marcaj: triunghi galben. Turda. Timp de mers: 5. Timp de mers: 3-4 ore Traseu este nerecomandabil iarna si permite traversarea masivului de la sud la nord.5 ore.Iacobini . 29 .Saua Rosia . Timpul de mers este de aproximativ 2-2.Gurahont. h) Muntele Plopis (Muntele Ses): • Hanul Piatra Craiului .Plopi . 5 ore. 5 ore. 5 ore. i) Muntii Meses: • Zalau .

folclor. speoturism. iar relieful montan de aici este cel mai fragmentat din întreg lantul Carpatic.arta populara. dar care este o actiune ambitioasa mai ales în directia protejarii si ocrotirii naturii.valorificarea potentialului turistic latent prin intermediul pensiunilor si gospodariilor agroturistice este o activitate de perspectiva cu mari promisiuni în viitorul apropiat. lucru care se spera ca va duce în timp la finantarea unor proiecte de anvergura. 30 .Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni Capitolul IV. In aceasta zona declarata defavorizata este acum mai usoara initierea investitiilor. Un alt avantaj al acestei zone este faptul ca înaltimile muntilor sunt reduse.Calatele . Agroturismul are mari perspective de afirmare.Rachitele . cum ar fi înfiintarea Parcului National Muntii Apuseni. etnografie. Datorita faptului ca aceasta zona montana prezinta o mare varietate de valori culturale traditionale . Turismul recreativ si culturalizant ocupa si ele pozitii apropiate celui dintai. inclusiv prin interferenta reciproca. Propuneri pentru viitorul turismului în Munţii Apuseni Muntii Apuseni se integreaza în sfera turismului recreativ (drumetii montane. Nota comuna a tuturor tipurilor ramane insuficienta dezvoltarilor si calitatea modesta a serviciilor. alpinism. accesul facandu-se cu o mai mare usurinta decat în cazul altor grupe. sporturi de iarna. cerere venita atat din tara cat si de peste hotare. plan aflat momentan doar în stadiul de proiect. traditii . vanatoare si pescuit). într-un procent tot mai mare.Sancraiu). observandu-se totodata o cerere crescanda de astfel de servicii de cazare si agrement. primele pensiuni si ferme turistice deschizandu-si portile în zona bordurii nordice (Belis .

Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni ANEXE-FOTOGRAFII REPREZENTATIVE DIN MUNŢII APUSENI Crişul Repede Mănăstirea Rimet Rezervaţia Moneasa Rezervaţia Meziad Peretele Dolinelor Pajişte Aşezare de moţi Lan de cereale BIBLIOGRAFIE 31 .

Ghid turistic.Bucureşti • Munţii Apuseni -muzeu istoric şi etnografic al poporului romîn.1974.Bordea .Bordea.S.Bucureşti • Munţii Apuseni -Ilie Mircea .Bucureşti • Ţara moţilor -S.Editura SportTurism. Ghid turistic .Bucureşti 32 .1978.Analiza potenţialului turistic în Munţii Apuseni CĂRŢI SAU REVISTE • Munţii Apuseni Bihor Vladeasa –M.Editura pentru turism .1980.Editura pentru turism .Bleahu.1982.Editura Uniunii de Cultura Fizica si Sport • Munţii Codru-Moma -Bleahu Marcian .Editura Turism.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->