Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Marketing Turistic
Marketing Turistic
2
I. ÎNTREPRINDEREA – ANALIZA PIEŢEI
Misiunea firmei
Sigma Tour & Travel promoveaza in Romania turismul de calitate care sa
raspunda necesitatilor si exigentelor clientilor prin servicii la cele mai ridicate
standarde internationale, oferind pachete turistice oriunde în lume. Orientarea pemanenta
spre client, calitatea si promptitudinea este ceea ce diferentiaza compania de ceilalti
concurenti de pe piata. Sigma Tour & Travel operează cu urmatoarele sisteme de rezervare
on-line: Gulliver's Travel Associates, Go Global Travel, Octopustravel si American Tours
Intenational in peste 100.000 de hoteluri din tara si strainatate, ceea ce reduce considerabil
timpul planificarii unei calatorii.
Produse si Servicii
3
- calatorii in Delta Dunarii
Observam ca oferta pentru piata externa nu este foarte bogata, insa acopera
principalele forme de turism cu care se poate mandri tara noastra: turism litoral, turism
montan si turism cultural. Consideram ca oferta companiei Sigma poate fi imbunatatita
prin adaugarea de pachete turistice specifice turismului balnear si agroturismului. De
asemenea, circuitele culturale tematice ar putea constitui o piata nisa interesanta pentru
turistii straini, iar aici am dori sa mentionam potentialul cultural enorm pe care il au orasele
medievale din Transilvania, de altfel foarte apreciate de turistii straini care au avut ocazia sa
le viziteze.
Analizand situatia de mai sus, noi consideram ca o sansa de crestere pentru Sigma
Tour & Travel o constituie crearea de pachete turistice dedicate unor segmente bine
delimitate de consumatori, apartinand pietelor externe. Astfel, Sigma poate beneficia de pe
urma procesului de rebranding al tarii, in urma caruia, se spera, imaginea Romaniei va iesi
curatata si va aparea strainilor drept o destinatie turistica atractiva. Desigur, sunt elemente pe
care compania nu le poate influenta in nici un fel (infrastructura specifica, nivelul de
pregatire a personalului din unitatile de cazare, etc), dar care se afla pe lista de restructurari si
imbunatatiri in anii ce vin. O parte dintre pe care si le propune compania pentru urmatorii 2
ani vizeaza:
4
- atragerea, prin intermediul unei promovari sustinute, a consumatorilor straini
in Romania.
5
Ne vom ocupa in continuare in acest plan de marketing de realizarea unei cercetari
a potentialului turistic al Romaniei cu identificarea unui circuit turistic ce ar putea atrage
prin elementele sale de unicitate. Apoi, odata identificata regiunea si produsul turistic in
mare, vom cauta sa selectam acea piata externa careia i se potriveste eel mai bine
respectivul pachet turistic si din partea careia ne asteptam sa raspunda favorabil la eforturile
noastre de promovare.
Odata aleasa tara careia i se adreseaza produsul nostru, vom cerceta care sunt
caracteristicile acesteia si vom studia comportamentul de consum al respectivilor turisti.
Apoi vom alcatui in detaliu pachetul turistic, cu tot ceea ce inseamna el: conditii de
transport, cazare, masa, agrement, tarif structurat pe componente, astfel incat acesta sa se
potriveasca cerintelor generale ale turistilor straini. Apoi vom elabora strategia de
promovare, alegand un mix potrivit tarii pe care o vizam si resurselor de care dispunem. In
cele din urma vom cuantifica resursele flnanciare de care avem nevoie pentru a face
cunoscut noul nostru produs si la sfarsit vom realiza o previzionare a cererii si veniturilor pe
3 ani de zile.
6
relativ limitata, restransa la cateva statiuni, iar in cadrul acestora doar la cateva hoteluri.
Serviciile sunt inferioare celor de pe destinatii concurente precum Bulgaria, Turcia, Grecia
sau Cipru, in timp ce agrementul nu se ridica la nivelul ofertei din alte destinatii. La aceste
probleme se adauga infrastrucrura tehnico-rutiera necorespunzatoare, lipsa unor hoteluri de
confort superior in marile orase si in statiunile turistice de interes international. Din punct de
vedere al raportului calitate-pret, Romania a incetat sa mai fie o piata turistica atractiva.
Strategia sintetizeaza principalele motive din cauza carora, comparativ cu celelalte tari
central si est europene, Romania se prezinta modest in ceea ce priveste performantele
economice ale industriei turismului: lipsa unui program de actiuni coerent si stabil privind
dezvoltarea turismului si lipsa fondurilor de investitii destinate dezvoltarii modificarii si
reabilitarii infrastructurii generate si specifice, ca urmare a procesului lent si complicat al
privatizarii, aplicarii unei fiscalitati neadecvate, inexistenta unor facilitati in domeniul
creditelor bancare.
Totodata, reforma sectorului turistic a demarat tarziu. chiar daca anumite incercari de
reforma economica au fost facute inca de la inceputul anilor '90, insa durata de aplicare a lor
s-a intins pe o perioada foarte mare de timp. Turismul din tara noastra sufera si prin durata
mare necesara reconstituirii proprietatii private in cazul activelor nationalizate, scaderea
puterii de cumparare a populatiei si reoidonarea prioritatilor si reorientarea unei parti a
cererii turistice interne catre destinatii exteme.
Pentru Romania solutia la problema redresarii turismului o constituie gasirea unor
modalitati de exploatare eficienta a potentialului turistic. La intrebarea CE destinatii turistice
atractive ofera Romania, variantele de raspuns sunt multiple, insa cand vine vorba de CUM
sunt ele oferite (si aici ne referim la calitatea si diversitatea serviciilor oferite, la conditiile de
cazare, masa, transport, agrement, la infrastructura si la alte variabile ce tin de activitatea de
turism), Romania ne apare ca o tara cu reprezentatii modeste pe scena turismului european.
Ea poate miza pe resursele sale naturale si culturale, pe imbunatatirea conditiilor si
serviciilor de cazare si nu numai, si, nu in ultimul rand pe modernizarea infrastructurii,
pentru a fecilita accesul in zonele cu potential turistic, dar si pe o activitate de prezentare
interna si internationala a potentialului turistic. Practic, turismul in Romania necesita
investitii majore in modernizarea infrastructurii, atat a celei reprezentate de drumuri, cai
7
ferate, aeroporturi, cat si in spatiile de cazare, masa, agrement puse la dispozitie turistilor.
Mai mult, este nevoie de investitii in pregatirea fortei de munca, ce are un specific aparte in
aceasta ramura a economiei, investitii semnificative in promovarea destinatiilor si a
produselor turistice atat in randul publicului intern, cat si al celui extern.
In cele ce urmeaza vom prezenta trasaturile specifice tarii noastre din punct de vedere
geografic, demografic, politic si economic si in ceea ce priveste infrastructura, incercand sa
le sintetizam in tabelul de mai jos. Vom incerca apoi sa extragem dintre acestea elementele
ce ar putea constitui puncte de atractie pentru turistii straini, concretizate apoi in forme de
turism.
8
Resurse principale petrol, gaze naturale, carbune, minerale feroase si
neferoase, lemn, sare, teren arabil, surse hidroenergetice,
granit, marna, nisip fin si extrafin.
Autostrazi 163 km
Canale navigabile 1 724 km
Porturi la Dunare Galati, Braila, Tulcea, Sulina
Porturi la Marea Neagra Constanta, Mangalia, Sulina
9
Aeroporturi: 62 din care principale: Bucuresti - Henri Coanda,
Bucuresti - Baneasa, Constanta - Mihail Kogalniceanu,
Cluj, Timisoara, Bacau, Suceava, Baia Mare, Sibiu,
Craiova
Populatia tarii cuprinde 22,6 milioane de locuitori, dintre care minoritatile nationale
sunt distribuite astfel: 7% maghiari, 2% rromi, 2% germani, sarbi, rusi si altele. Convietuirea
mai multor minoritati de-a lungul secolelor in anumite zone a condus la diversitate culturala,
manifestata prin arhitectura, arta, traditii, obiceiuri, care se poate observa la orice pas.
Religia majoritara fund cea ortodoxa, a fost motorul construirii multor biserici si manastiri
de acest rit pe tot teritoriul tarii. De asemenea, si celelalte confesiuni reprezentate in
populatia tarii (catolica, protestanta) au lasat in urma cladiri de mare valoare. Aceste
elemente contribuie la practicarea in Romania a turismului cultural.
10
Putem remarca din cele prezentate mai sus varietatea de posibilitati de practicare a
turismului pe care tara noastra le ofera, datorita complexitatii reliefului si diversitatii
culturale si arhitecturale.
Dintre toate cele enumerate mai sus, drept elemente de identificare a tarii
(macrodestinatie) ar putea fi alese:
- varietatea formelor de relief ;
- pitorescul peisajelor ;
- diversitatea culturala, privita din toate punctele de vedere: arta, traditii si
obiceiuri, gastronomie etc.
11
- bisericile de lemn din Maramures ;
- Bucovina
- Pal
atul Parlamentului ;
- Dunarea si Delta Dunarii
In cele ce urmeaza vom incerca sa gasim principalele elementele ce avantajeaza
Romania ca destinatie turistica, cele care o defavorizeaza, precum si oportunitatile de care ar
putea beneficia, respectiv amenintarile de care ar trebui tina seama. Acestea se vor constiui
intr-o analiza SWOT a destinatiei turistice Romania..
S (puncte tari) W (puncte slabe)
■ varietatea si complexitatea formelor de relief ce ■ dezvoltarea insuficienta a infrastructurii generale si a
permit alegerea de numeroase forme de turism infrastructurii specifice turismului
■ important patrimoniu etnofolcoric ■ oferta limitata de produse turistice
■ tezaur de vestigii arheologice, monumente de arta ■ promovare necorespunzatoare a elementelor de unicitate
si arhitectura ale tarii
■ o clima favorabila practicarii turismului in tot cursul ■ nivel de servicii inferior celor oferite in alte tari
Anului raport calitate-pret nefavorabil pentru produsele turistice
■ potential faunistic si floristic bogat, cu specii si oferite
ecosisteme unicate in Europa ■ lipsa unui program de actiuni coerent si stabil privind
■ factori naturali recomandati intr-o cura balneara dezvoltarea turismului si lipsa fondurilor de investitii
Complexa destinate dezvoltarii modificarii si reabHitarii infrastructurii
■ cresterea numarului de structuri de primire generale si specifice
■ structurile turistice de primire si indeosebi oferta de
agrement sunt invechite, necompetitive, serviciile turistice
si programele turistice sunt realizate stereotip si de
calitate modica
■ conceptia gresita de valorificare a resurselor turistice a
unor zone, concretizata printr-o exploatare nestiintifica si
national a acestora
■ scolarizarea si pregatirea insuficienta a fortei de munca
ce lucreaza in domeniul turismului
■ legislatia in domeniul turismului
O (oportunitati) T (amenintari)
▪nivelul ascendent pe care se situeaza cererea de turism ▪ imaginea proasta pe care o are Romania in exterior in ceea ce priveste
■ cerera crescanda de noi destinatii serviciile de turism
■ orientarea in crestere spre destinatii care sa ■ intampinarea unei concurente acerbe pe pietele vest-
asigure desfasurarea de multiple forme de turism europene, unde destinatiile concurente ofera o gama
■ aderarea Romaniei la UE cu impact asupra variata de facilitati pentru toate categoriile de turisti
imaginii tarii si asupra fondurilor investite in diverse ■ reorientarea turistilor spre alte destinatii decat Romania,
domenii de interes national dupa intaia vizita in tara noastra
■ accesul la fonduri europene de redresare a
activitatii in turism
■ interesul administratiei publice pentru dezvoltarea
turismului
12
De ce regiunea Centru ca microdestinatie in cadrul macrodestinatiei
Romania?
Relieful regiunii Centru cuprinde parti insemnate din cele trei ramuri ale Carpatilor
Romanesti, zona colinara a Podisului Transilvaniei si depresiunile din zona de contact intre
zona colinara si cea montana.
Zona montana se intinde pe 47% din suprafata Regiunii Centru, ocupand partile de
est, sud si vest ale regiunii. Pe teritoriul Regiunii Centru, la limita cu Regiunea Sud, se
gasesc cele mai inalte varfuri din Romania: Moldoveanu (2544 m) si Negoiu (2535 m),
ambele situate in masivul Fagaras, numeroase alte varfuri din Carpatii Meridionali depasind
inaltimea de 2000m. Datorita inaltimii si masivitatii lor, Carpatii Meridionali au fost
supranumiti "Alpii Transilvaniei". Ocupand aproape in intregime teritoriul judetelor
Harghita si Covasna si parti insemnate din judetele Mures si Brasov, Carpatii Orientali au
altitudini medii (altitudinea maxima a Carpatilor Orientali in Regiunea Centra este de 2100
m in vf. Pietrosu din Muntii Caliman) si o geneza diversa. .Muntii Apuseni, ocupand
jumatatea de N- V a judetului Alba, au altitudinea medie redusa (inaltimea maxima, de 1849
m, este atinsa in vf. Curcubata Mare din Muntii Bihor, la limita cu Regiunea N- V).
13
Zona colinara cuprinde Podisul Tarnavelor, in intregime si partea de est a Campiei
inalte a Transilvaniei. In zona de contact intre regiunea montana si cea colinara se gasesc
depresiunile Fagarasului si Sibiului in partea de sud, Culoaral Alba Iulia- Turda in partea de
vest si dealurile subcarpatice si depresiunile Praid, Odorhei, Homoroade si Cristura Secuiesc
in partea de est.
Clima din Regiunea Centru este temperat-continentala, variind in functie de
altitudine.In depresiunile intramontane din partea de est a regiunii se inregistreaza frecvent
inversiuni de temperatura, aerul rece putand stationa aici perioade indelungate.
De altfel, localitatea Joseni (jud Harghita) este cunoscuta drept polul frigului din
Romania, iar cea mai scazuta temperatura din tara s-a inregistrat tot in Regiunea Centru, in
localitatea Bod (-38,5 °C). Precipitatiile anuale insumeaza 550 1/mp in zonele depresionare
din vestul regiunii, ajungand la 1200 1/mp pe crestele cele mai inalte ale Carpatilor,
cantitatea cea mai mare de precipitatii cazute inregistrandu-se in lunile iunie si mai.
Reteaua hidrografica este bogata, fiind formata din cursurile superioare si mijlocii
ale Muresului si Oltului si din afluentii acestora, dintre care ii mentionam pe cei mai
importanti: Tarnavele, Sebesul, Cugirul, Ariesul, Ampoiul (afluenti ai Muresului), Raul
Negru, Barsa, Cibinul (afluenti ai Oltului). Lacurile naturale sunt diverse ca geneza, cele
mai cunoscute fiind lacurile glaciare din Muntii Fagaras, lacul vulcanic Sf Ana din Muntii
Harghita, si Lacul Rosu format prin bararea naturala a cursului raului Bicaz. Cele mai
importante lacuri antropice sunt cele de baraj de pe raurile Olt si Sebes, lacurile sarate din
fostele ocne de sare de la Ocna Sibiului si Sovata (L. Ursu) si iazurile piscicole din Campia
Transilvaniei.
14
Resursele naturale sunt diversificate, cuprinzand rezerve insemnate de gaz metan (in
domurile din Podisul Transilvaniei), sare (Praid, Ocna Mures, Ocna Sibiului), metale
neferoase (in Muntii Apuseni la Zlatna, Abrud, Rosia Montana, Baia de Aries), materiale de
constrain (bazalt, andezit, marmura, travertin, pietrisuri si nisipuri), rezerve reduse de
carbune inferior si numeroase izvoare de ape minerale. In afara bogajiilor subsolului,
Regiunea Centru dispune de un potential hidrografic remarcabil, valorificat in parte, prin
hidrocentralele de pe raurile Sebes si Olt si de un fon forestier valoros (padurile si alte
terenuri cu vegetate forestiera ocupand 35,1% din suprafafa totala a regiunii).
Fisa de prezentare urmatoare ofera pe scurt informatii de natura geografica,
administrativa si demografica ce privesc regiunea Centru a tarii.
Regiunea Centru este a doua regiune a tarii din punct de vedere turistic, dupa
regiunea Bucuresti-Ilfov (pentru anul 2003, contributia financiara de 15,67%% a ramurii
hotelarie si restaurante din Regiune in total cifra de afaceri pentru acelasi sector la nivel
15
national o situeaza pe al II-lea loc, dupa Regiunea Bucuresti-Ilfov - 25,13%) avand
numeroase obiective turistice de prim ordin :
■ statiuni montane, sporturi de iarna : Poiana Brasov, Predeal, Paltinis, Paraul Rece,
Arieseni, Izvorul Muresului;
■ statiuni balneare : Sovata, Ocna Sibiului, Bazna, Covasna, Malnas- Bai,
Balvanyos, Tusnad, Lacul Rosu, Borsec.
■ cetati medievale : Brasov, Sibiu, Sighisoara, Alba lulia, Targu Mures, Fagaras,
Sebes, biserici fortificate, cetati, castele medievale etc
■ cetati taranesti: Biertan, Prejmer, Harman, Calnic
■ castele : Bran, Lazarea, Cetatea de Balta, Brancovenesti, Gornesti
■ muzee de istorie, arta, etnografie : Sibiu, Tg. Mures , Brasov, Alba lulia
■ agroturism : zona Bran, Marginimea Sibiului, Corund, zona cursului superior al
Ariesului
■ peisaje naturale spectaculoase in toate zonele montane
16
Regiunea Centru inlesneste prin intermediul caracteristicilor sale practicarea mai
multor forme de turism. Varietatea peisagistica a muntilor, etnografia, datinile, obiceiurile
monumentele istorice si de arhitectura si muzeele incadreaza regiunea "Centru" intre arealele
traditionale de cultura si civilizatie si intre zonele cu traditie turistica, cu largi perspective de
dezvoltare.
Relieful predominant montan este perfect pentru turismul montan sau pentru cel
sportiv, Poiana Brasov si Predeal fiind unele dintre cele mai cunoscute statiuni de schi din
tara. De asemenea, exista posibilitatea practicarii acestui tip de turism atat in judetele Sibiu
(Paltinis), cat si in Harghita si Covasna.
Turismul balnear isi gaseste un loc important in aceasta zona, prin apele curante din
Covasna, Balvanyos, Malnas-Bai, Biborteni, Tusnad, Borsec, Lacul Rosu, Sovata. Aceste
localitati sunt cunoscute la nivel national, si poate chiar international, pentru faptul ca ofera
posibilitatea de vindecare a anumitor afectiuni. Unele dintre ele functioneaza in acest sens de
sute de ani.
17
Turismul de afaceri poate fi practicat in marile orase Brasov, Sibiu, Targu Mures,
acestea fiind importante centre de afaceri ale zonei. Sibiu si Targu Mures dispun deja de un
aeroport international, eel din Brasov fiind de-abia in faza de demarare a proiectului.
Diversitatea culturala intalnita in regiunea centrala (35% din populatie facand parte dintr-una
din minoritatile nationale) a asigurat de-a lungul vremii interferentele culturale si, astfel, o
mare varietate de traditii si obiceiuri. Multiculturalitatea s-a materializat prin intermediul
monumentelor istorice si religioase, arhitecturii, muzeelor. Multe localitati din regiune
pastreaza inca trasaturi medievale: case cu ziduri groase si acoperisuri din olane, turnuri cu
porti de intrare sau ziduri de cetate. Sighisoara, Sibiu, Brasov, Fagaras, Alba Iulia, Medias,
Cisnadie, Sfantu Gheorghe, Biertan, Calnic, Bran, Prejmer, Harman sunt doar cateva
localitati in care se gasesc cetati medievale fortificate si monumente arhitectonice de o
inestimabila valoare istorica si culturala. Cultura populara autentica, pastrata in forme
originate prin datinile specifice, poate fi intalnita in multe sate ale Regiunii Centru.. Toate
acestea confera zonei o varietate etnica si culturala ce poate fi valorificata prin intermediul
turismului cultural sau a celui urban (in orasele Brasov, Sibiu, Sighisoara etc.).
Un alt tip de turism in regiune este agroturismul, prezent in principal in sate (zona
Bran, zona etnografica Marginimea Sibiului, zona Muntilor Apuseni), unde turistii au
posibilitatea de a trai ei insisi stilul de viata al locuitorilor zonei si de a fi mai aproape de
traditiile si obiceiurile etniilor din zona.
Alte tipuri de turism ce pot fi practicate in zona sunt turismul evenimentelor,
ecumenic, de tineret si feroviar.
In ceea ce priveste infrastructura, prin regiunea Centru trec multe drumuri
nationale si drumuri europene ce fac legatura intre marile orase ale zonei si celelalte noduri
rutiere importante ale tarii. La fel, si reteaua de caleferata este foarte bine dezvoltata. Din
punct de vedere al transportului feroviar, Regiunea Centru constituie o adevarata placa
turnanta pentru intreaga tara, prin cateva importante noduri de cale ferata (Brasov, Sibiu,
Teius) realizandu-se legatura Romaniei cu Europa Centrala si de Vest.
In plus, trei aeroporturi dau posibilitate turistilor de a ajunge in zona: Sibiu, Brasov,
Targu Mures. In ceea ce priveste transporturile aeriene, prin aeroporturile de la Sibiu si
Targu Mures se realizeaza curse atat pentru destinatii interne cat si internationale. Aeroportul
Sibiu este amplasat pe drumul national DN1 la o distanta de 3 km de municipiul Sibiu si
18
asigura legaturi directe cu capitala Romaniei, municipiul Bucuresti, precum si legaturi
internationale cu Germania (Munchen) si Italia. Aeroportul Targu Mures, situat pe teritoriul
comunei Ungheni, langa drumul E 60 la mica distanta de municipiul Targu Mures, are o
pozitie geografica deosebit de favorabila avand in vedere ca in afara judetului Cluj, celelalte
judete din zona nu beneficiaza de serviciile unor aeroporturi proprii.
Infrastructura turistica este una dintre cele mai bine dezvoltate din tara. In regiune
exista 34.365 locuri de cazare (12,45% din locurile de cazare din Romania), indicele de
utilizare neta a capacitatii in functiune fiind insa doar de 29,4%, conform celor mai recente
date. Densitatea unitatilor de cazare la 100 kmp este de 2,18 in Regiunea Centru, fata de 1,4
in Romania: din 3900 de unitati turistice cu functiuni de cazare in Romania, 914 se afla in
regiunea Centru - 138 de hoteluri, 40 de cabane turistice, 17 campinguri, 136 de vile
turistice, 28 de tabere, 152 pensiuni turistice urbane, 393 pensiuni turistice rurale, 5 hoteluri
pentru tineret, 1 hostel si 3 popasuri turistice. Aproximativ 40% din numarul total de
pensiuni din Romania se afla in Regiunea Centru. Rejeaua unitatilor de primire turistica este
neuniform raspandita, concentrarea cea mai mare inregistrandu-se in judetul Brasov (431
unitati, 47,15% din totalul pe regiune si 11,05% din totalul pe tara al unitatilor turistice),
urmat la mare distanta de judetul Harghita (180 - 19,7%) si Sibiu (114 - 12,47%); la polul
opus se situeaza judetul Alba cu doar 29 unitati (3,17% din totalul pe Regiune si 0.74% din
totalul national).
Potentialul turistic al Regiunii Centru este foarte variat, atat datorita reliefului cat si
datorita varietatii istorice si culturale. Numarul stafiunilor in care se practica sporturi de iarna
este de 17, unele fund de renume international (Predeal, Poiana Brasov, Paltinis).
19
Elementele care avantajeaza sau dezavantajeaza, impreuna cu amenintarile si
oportunitatile ivite in mediul extern sunt prezentate in cadrul urmatoarei analize SWOT.
Analizand informatiile obtinute pana acum, remarcam ca zona Centru are un potential
turistic foarte insemnat, motiv pentru care am si ales-o ca macrodestinatie pentru turistii
straini. Punctele tari de care regiunea beneficiaza in raport cu celelalte regiuni ale tarii o
recomanda ca o alegere adecvata pentru turistii interesati de aproape orice forma de turism.
Din pacate, punctele slabe ale regiunii trebuie revizuite si trebuie sa se incerce eliminarea lor,
pentru ca acestea sunt cele care afecteaza eel mai mult perceptia turistilor asupra unei
anumite zone.
Asa cum am observat ceva mai sus, regiunea centrala este potrivita pentru practicarea
aproape a oricarei forme de turism. Noi ne-am oprit in cele din urma la turismul cultural in
zona centrala.
21
traditionale sunt perpetuate prin munca mesterilor populari ale caror produse pot fi admirate
la targurile si expozitiile de arta traditionala.
Bibliotecile documentare Bathyaneum din Alba Iulia, Teleki din Tg Mures si
Brukenthal din Sibiu dispun de un fond de carte deosebit de valoros, cu numeroase raritati pe
plan european, unele manuscrise fund unicate pe plan mondial.
Regiunea Centru dispune de o retea bogata si divesificata de muzee, dintre care le
amintim pe cele mai importante: Muzeul Brukenthal, Muzeul Civilizatiei Populare Astra,
Muzeul de Istorie si Muzeul de Istorie naturala din Sibiu, Muzeul de Arta, Muzeul de Istorie,
Muzeul Primei Scoli Romanesti din Brasov, Muzeul Unirii din Alba Iulia
In regiunea Centru festivalurile sunt foarte diverse, diversitate data si de
eterogenitatea etnica: festivaluri de muzica, dans, targuri de arta populara, targuri
specializate-ale olarilor la Sibiu sau Miercurea Ciuc, ale lemnarilor in com. Horea, jud. Alba,
festival al minoritatilor-Sighisoara.
Cele mai importante muzee etnografice in Regiunea Centru sunt Muzeul Civilizatiei
Populare Traditionale-mun. Sibiu, Muzeul de Etnografie Universala "Franz Binder" mun.
Sibiu, Complexul National Muzeal "ASTRA", Muzeul de Etnografie Saseasca "Emil
Sigerus"-Sibiu, Muzeul "Badea Cartan"-Sibiu si numeroase colectii satesti (Gura Raului,
Rasinari, Poiana Sibiului, Muzeul de Etnografie si Arta Bisericeasca "Dr. loan Stroia"-
Fantanele, Saliste, Muzeul Parohial de Icoane pe Sticla Pr. Zosim Oancea-Sibiel-
com.Saliste, Saliste.
Un interes aparte pentru turismul cultural il reprezinta satele din regiune, dintre care
unele, datorita izolarii si in consecinta slabei infrastructuri, au pastrat inca vie cultura
traditionala cu arhitectura si tehnica populara (constructiile de case, porti, edificii religioase),
materialele folosite, instalatii tehnice (mori, pive) sau a tehnicilor utilizate in prelucrarea
lemnului. In ceea ce priveste zona istorica, orasele medievale si bisericile fortificate sunt
foarte bine conservate iar unele dintre ele fac parte din patrimoniul international Unesco.
La fel ca si macrodestinatia Romania, si microdestinatia regiunea Centru prezinta atat
elemente de identitate, cat si de unicitate.
Avand in vedere caracteristicile regiunii Centru enumerate mai sus, putem numi drept
elemente de identitate:
- frumusetea peisajelor - munti, dealuri, paduri
- istoria si spiritul medieval prezent prin arhitectura oraselor
22
diversitatea etnica si culturala
2. BIERTAN
Cetatea din Biertan este una dintre cele mai vechi biserici fortificate din Romania,
datand din anul 1486. Localitatea Biertan, care in momentul de fata numara 2774 locuitori, a
fost atestata inca din 1283. Momentan face parte din lista patrimoniului mondial UNESCO si
este unul dintre cele sapte situri sasesti cu biserici fortificate ale patrimoniului UNESCO:
Calnic, Valea Viilor, Prejmer, Saschiz, Darjiu, Viscri.
Printre obiectivele turistice din Biertan se afla: biserica cetate, farmacia, gradina de
plante medicinale a SFR, cabana de vanatoare "Valea Lacului", cabana de vanatoare
"Fofoneaua".
3. BRASOV
Brasov este unul dintre cele mai importante orase din Romania, fiind datat inca din
anul 1203. Are o populatie de 286.000 de locuitori si este situat la poalele varfului Tampa, in
apropiere fiind Poiana Brasov, una dintre cele mai cunoscute statiuni montane din tara.
23
Principala atractie o reprezinta orasul vechi - cartierul Schei, unde se gasesc o multime de
case si obiecte vechi, in special pe filon religios.
Unele dintre cele mai importante puncte de atractie ale orasului sunt:
- Biserica Neagra - catedrala evanghelica
- Portile Brasovului
- Piata Sfatului
- Casa Sfatului
- Bastioanele Brasovului
- Biserica Sf. Nicolae - biserica ortodoxa
4. CASTELUL BRAN
Cunoscut mai degraba drept resedinta lui Dracula decat bijuterie a arhitecturii
medievale romanesti, castelul Bran poarta numele unui sat construit de-a lungul unui drum
comercial ce lega Valahia de Transilvania. Cetatea a fost construita in anul 1382 de catre
locuitorii Brasovului, fiind amplasata pe o stanca inalta, pentru a permite supravegherea
intregii regiuni.
Citadela are patru turnuri amplasate in cele patru puncte cardinale. Ca si zidurile
castelului, turnurile sunt construite din piatra masiva. Camerele si coridoarele din incinta
Branului formeaza un labirint misterios, iar in curtea interioara se afla o fantana care face
legatura cu ascunzatorile subterane.
5. ALBA IULIA
Orasul Alba Iulia este unui dintre cele mai vechi din tara, fiind atestat inca din anii
106 - 107, ca cetate romana. In prezent, numara putin peste 66.000 de locuitori.
In acest oras au avut loc evenimente majore din istoria Romaniei, fiind locul in care
s-a infaptuit Marea Unire din 1918. De aceea, Alba Iulia este considerate capitala spirituala a
tarii.
Punctele de atractie ale orasului sunt:
- Catedrala Reintregirii Neamului;
- Cetatea Alba Carolina - cea mai importanta fortificatie bastionara de tip Vauban
din tara ;
- Biserica Romano – Catolica ;
- Muzeul Unirii ;
24
- Sala Unirii si multe alte cladiri si monumente istorice.
6. SIGHISOARA
Din punct de vedere documentar, Sighisoara a fost mentionata prima oara in anul
1280. A fost ridicata pe platoul superior, servind ca loc de refugiu pentru locuitorii unei
asezari de la poalele dealului.
In secolul al XIV lea s-au stabilit pe platoul inferior un numar mare de mestesugari
care la 1376 erau organizati in bresle. Ca marturie a vietii economice agitate din cetate au
ramas in ziua de astazi: Turnul Tabacarilor, Turnul Cositorarilor, Turnul Macelarilor, Turnul
Croitorilor, Turnul Cizmarilor, Turnul Fierarilor. Cel mai cunoscut insa este Turnul cu Ceas.
Sighisoara a fost declarata in 1999 monument protejat UNESCO si se afla pe lista
patrimoniului mondial, fund una dintre putinele cetati medievale inca locuite. Elementele de
unicitate descrise mai sus vor constitui in cele ce urmeaza locatii ale circuitului turistic pe
care ne propunem sa il promovam.
1. Nivelul de atractie al turistilor din tara X pentru Romania (aici am folosit datele cu
privire la numarul de turisti proveniti din tara respectiva in anul 2005)
2. Nivelul de interes fata de turismul cultural al turistilor proveniti din tara X
3. Nivelul de cunoastere/ interes fata de orasele medievale din regiunea Centra din
Romania
4. Existenta unei linii directe de transport aerian din tara X pana pe aeroportul din Sibiu
5. Importanta acordata de turistii din tara X unor elemente precum:
25
- serviciile de cazare;
- serviciile de transport (mentionam ca in ceea ce priveste serviciile de masa si
agrement nu am gasit informatii care sa caracterizeze asteptarile consumatorilor din
tarile alese pentru analiza)
Mentionam ca aceste criterii au fost trecute intr-o ordine pur aleatoare, si nu in
ordinea influentei pe care o au asupra deciziei noastre de alegere a unei piete straine pe care
sa promovam produsul turistic. Am considerat aceste criterii ca fiind cele mai importante in
alegerea tarii careia ii vom oferi produsul iar in cele ce urmeaza vom incerca sa explicam
selectia facuta.
1. Piata pe care vom lansa produsul nostru este necesar sa fie una cu un grad de
atractivitate destul de mare fata de Romania ca destinatie turistica. Un flux cat mai
mare de turisti din tara X in Romania asigura un grad de notorietate mai ridicat, o
vizibilitate mai buna a destinatiei Romania si o sansa sporita de a putea atrage turisti,
care deja cunosc tara noastra, spre acest produs turistic.
2. Ne intereseaza desigur ca nivelul de interes fata de turismul cultural al turistilor din
tara X sa fie unul ridicat. Turismul cultural este o forma foarte specifica de turism, cu
un segment de consumatori bine diferentiat. Asadar, cu cat ponderea turismului
cultural in turismul total al tarii X este mai mare, cu atat posibilitatea de atragere a
acestora creste.
3. Am considerat ca un rol important il joaca si gradul de notorietate pe care il au
orasele medievale din tara noastra in randul turistilor din tara X, cuplat cu gradul de
interes fata de acestea ca posibila destinatie turistica.
4. Existenta facilitate de transport aerian direct reprezinta un punct forte important,
dupa parerea noastra. Aceasta deoarece, intrucat circuitul va dura 6 zile, este necesar
ca timpul de transport pana la destinatia turistica sa fie unul cat mai scurt, iar
conditiile de transport de calitate cat mai ridicata.
5. Practic, acest criteriu ne este folositor pentru a stabili acea tara X pentru care
serviciile mai slabe oferite de noi (limitate de infrastructura si conditiile existente) nu
au o pondere semnificativa in asigurarea satisfactiei turistului.
6. In cele din urma, am luat in calcul si criteriul economic si anume suma de bani
zilnica pe care un consumator este de acord sa o plateasca pentru un concediu de 6-
10 zile intr-o tara straina.
26
Mai departe, eliminand celelalte tari care nu ar fi putut constitui, in viziunea noastra,
o piata straina valoroasa si interesata de produsul turistic oferit de noi, am ajuns la
urmatoarea lista de tari care intra intr-un proces de selectie ceva mai riguros: Spania, Marea
Britanie, Germania, Austria, Italia. Am analizat apoi fiecare tara din punct de vedere al
criteriilor enumerate mai sus iar rezultatul acestei analiza a inclinat balanta in favoarea
Italiei.
1. TARA
Italia este situata in Sudul Europei, o peninsula ce se extinde in centrul Marii
Mediterane, in nord-estul Tunisiei si cu suprafata de peste 301,230 km2. Italia se invecineaza
cu Austria, Franta, Statul Vatican, San Marino, Slovenia si Elvetia.
Relieful predominant este muntos dar exista si zone de campie si ses. Clima este
predominant mediteraneana; In partea de Nord clima este caracteristica zonelor Alpine, iar in
partea sudica predomina clima umeda .
Italia a fost proclamata republica in iunie 1946. Italia a fost membru fondator al
NATO si al (EEC) Comunitatii Economice Europene. A avut de asemenea un rol principal in
procesul de unificare politica si economica europeana alaturandu –se astfel Uniunii Monetare
Europene in anul 1999. Problemele sociale persistente sunt emigrarea ilegala, crima
organizata, coruptia, rata de somaj ridicata, cresterea lenta a economiei, salariile mici si
standardele tehnice reduse ale sudului Italiei comparativ cu partea nordica prospera.
Sursa: The World Factbook, CIA, 2005; Fischer Weltalmanach 2005.
2. POPULATIA
Populatia Italiei este de aproape 58.1 milioane locuitori. Cresterea demografica este
de 0.07% in timp ce densitatea populatiei atinge cota de 192 locuitori pe km2.
Limba oficiala vorbita este italiana. De asemenea limba germana (in zona Trentino-
Alto Adige predomina vorbitori de limba germana), franceza (o minoritate de vorbitori de
limba franceza in regiunea Valle d'Aosta ) si limba slovena (o minoritate de vorbitori de
limba slovena in regiunea Trieste-Gorizia ) sunt vorbite.
Marea majoritate a cetatenilor italieni sunt de religie romano -catolica, dar intalnim
de asemenea comunitati de protestanti si evrei si observam o comunitate musulmana de
emigranti intr -o continua crestere.
27
3. ORASELE
Cel mai mare oras al Italiei este chiar capitala – Roma (2.7 milioane de rezidenti).
Urmeaza Milano pe pozitia a doua cu 1.3 milioane rezidenti, Napoli cu 1 milion rezidenti si
Torino cu 900.000 rezidenti.
4. ECONOMIA
Italia are o economie puternic industrializata si diversificata, cu aceeasi rata de
productie pe cap de locuitor ca si Franta si Marea Britanie. Acest sistem economic capitalist
ramane insa divizat intr -un sistem industrial dezvoltat in partea de nord a It aliei dominat de
companiile private si de un sistem industrial mai putin dezvoltat in partea de sud, dar cu o
agricultura prospera si o rata de somaj de 20% .
5. INDUSTRIA
Majoritatea materiei prime necesare pentru industrie si peste 75% din energie este
importata. In ultimii zece ani,Italia a adoptat o politica fiscala unitara pentru a indeplini
cerintele Uniunii Monetare Europene si a beneficiat de pe urma dobanzilor si ratei inflatiei
reduse.
Guvernul actual a legiferat numeroase reforme pe termen scurt menite sa
imbunatateasca competitia si dezvoltarea pe termen lung.
Italia s-a ”miscat” incet in implementarea reformelor structurale necesare, ca de
exemplu prin micsorarea taxelor de impozit ridicate si prin revizuirea pietei rigide a fortelor
de munca si a sistemului de pensii generos, urmare a sistemului economic actual scazut si a
opozitiei din partea uniunilor muncitoresti.
Cota parte din produsul intern brut al sectorului de servicii se ridica la 69%; Industria
la 29% si agricultura la 2%.
Produsul intern brut pe cap de locuitor a fost in anul 2004 de USD 27,700 (comparat
cu Marea Britanie de USD 29,600 si Germania de USD 28,700), o descrestere cu 1.3% fata
de anul trecut.
In urma obtinerii statutului de membru a Uniunii Europene si a Comunitatii Monetare
Europene, la 1 ianuarie 2002, euro a devenit unica moneda pentru tranzactiile zilnice in
interiorul tarilor membre ale Comunitatii Europene.
28
1. VOLUMUL TURISMULUI ITALIAN EXTERN
In anul 2004, numarul calatoriilor externe intreprinse de turistii italieni a fost de 20.2
milioane. In timp ce majoritatea acestor calatorii au fost calatorii de vacanta, pe langa acestea
au existat de asemenea calatorii de afaceri sau de natura privata avand ca si perioada de stat
intr-o tara straina de cel putin o noapte.
Dintre celelalte tari vest europene Italia este considerata o sursa de piata medie pentru
calatoriile externe intreprinse de turistii acestei tari. Astfel in concordanta cu populatia
tarii,Italia etaleaza o frecventa de calatorii externe medie.
In general, Italia este insa o piata de turism considerabila in ceea ce priveste vacantele
interne. Dar s-a observat o intensificare a volumului de calatorii externe si a calatoriilor de
vacante externe in ultimii ani. Optiunile pentru tarile straine ca si destinatii de vacanta se
extind in permanenta in randul claselor sociale .
29
• Astfel pe piata italiana de turism, Romania are o pozitie mai scazuta decat Turcia de
exemplu sau Cehia (cu aprox. 300,000 calatorii) o pozitie comparabila cu a Sloveniei
de ex. , dar o pozitie mai buna ca a Ungariei, Danemarcei, Rusiei, Poloniei sau a
Suedie
Cele mai recente studii de piata au relevat ca turistul italian prefera sa-si petreaca
vacantele in propria tara (peste 60% in populatie). Pornind de la aceasta premisa se poate
realiza un profil al calatorului italian in strainatate.
Potrivit statisticilor date publicitatii de Biroul Italian pentru Comert care face an de an o
ampla analiza a pietii turistice italiene, in 2003 au fost cheltuiti 18.236 milioane de euro
pentru calatorii in afara granitelor Italiei, o crestere cu 2,1% fata de 2002. Din acestia 7938
milioane de euro au fost cheltuiti pentru vacante in strainatate, 7287 milioane euro pentru
calatorii de afaceri si 10948 milioane euro pentru calatorii din diverse motive (studii,
vizite familie etc).
In ultimii ani, mult mai muti italieni cauta stiluri de viata concentrate pe calitatea vietii:
- cauta sa traiasca in localitati de mici dimensiuni, departe de haosul
- redescopera ariile rurale
- consumul alimentar se bazeaza din ce in ce mai mult pe produse
- este in crestere numarul celor care practica activitati fizice
- vacante la mare;
- vacante culturale;
- vacante la munte;
- vacante etnogastronomice.
In evaluarea calitatii unei vacante italienii tin cont de urmatoarele (in ordinea preferintelor)
1. calitatea structurii receptive
2. politetea si amabilitatea lucratorilor din turism
3. mediul inconjurator
4. informatiile turistice si calitatea lor
5. siguranta personala
6. posibilitatea pentru shopping
7. calitatea hranei
8. Preturile
9. Cultura
300.000
250.000
200.000
150.000
258.830
100.000 218.592 230.454
189.208
151.300 158.255
50.000
31
Punctele de interes ale italienilor in Romania sunt:
- orasele medievale;
- Maramuresul;
- Bucurestiul;
- Delta Dunarii;
- Litoralul.
- destinatie nesigura;
- asistenta sanitara;
- tiganii.
Turistii italieni care au vizitat Romania au apreciat astfel calitatea serviciilor din
tara noastra:
- siguranta 1*;
- shopping 1*;
- preturile 4*;
2. Caracteristici socio-demografice:
- varsta: 40 ani - peste
- sex: in aceeasi masura si femeile si barbatii ar putea interesati de produsul
promovat de noi
- educatie: consumatorul vizat de pachetul nostru turistic are cel putin studii
medii
- dimensiunea familiei: produsul se adreseaza in principal persoanelor singure
sau familiilor compuse din 2 persoane, ce nu au copii in intretinere
- mediu de viata: urban, localitati cu peste 50 000 locuitori.
3. Caracteristici economice:
- venituri lunare la nivelul intregii familii: >1500 euro
- disponibilitatea de a cheltui in jur de 600 euro de persoana pe un sejur de 5-6
zile cu tariful de zbor inclus in pret
4. Caracteristici psihografice (stil de viata, tipuri de personalitate....)
- orientare spre noutate si diversitate
- interes fata de turismul cultural, explorarea de zone necunoscute
- curiozitate si respect fata de traditia altor popoare
- orientat spre satisfactia intelectuala
- are activitati de natura culturala: merge la teatru, la film, la expozitii
STRATEGIA DE PRODUS
In ceea ce priveste transportul pe toata perioada turului, acesta este asigurat tot de
catre agentie. Se va inchiria un autocar cu o capacitate de minim 20 de locuri, care ii va
transporta pe turisti de la aeroport la hotel si inapoi, precum si intre diferitele destinatii
turistice ce urmeaza a fi vizitate.
Pentru transportul intern va fi folosit un autocar de tipul BMC Tourquoise, 34 + 2
locuri, clasificat cu 3 stele, an de fabricatie 2006.
Cazare
Turistii vor fi cazati timp de 6 nopti in orasul Sibiu.
Dintre facilitatile de cazare existente in acest oras s-a ales hotelul Imparatul Romanilor Sibiu,
clasificat cu 3 stele.
Hotelul a fost fondat in anul 1773, fiind unul dintre cele mai importante unitati de cazare
din Sibiu. Actuala cladire a hotelului dateaza din 1895, fatada avand numeroase decoratiuni
si ornamente provenind din stiluri diferite. Edificiul se afla pe strada Nicolae Balcescu nr.4,
foarte aproape de centrul istoric al orasului.Hotelul ofera urmatoarele facilitati:
In ceea ce priveste costurile vizitarii acestor atractii turistice, acestea vor fi incluse
in pretul pachetului turistic oferit, grupul de turisti avand practic trecere libera in toate
punctele de interes. In cazul in care turistii vor dori sa intreprinda alte actiuni pe langa
cele oferite de produsul turistic de baza, atunci vor trebui sa plateasca pretul respectiv.
Vor beneficia intotdeauna de asistenta ghidului.
De asemenea, membrii grapului vor putea folosi serviciile de sauna, fitness si
masaj oferite de Hotelul Imparatul Romanilor.
In prima si in ultima seara petrecuta in Romania vor participa la o masa festiva
organizata special pentra ei intr-unul din restaurantele din oras. Cinele vor avea specific
romanesc sau sasesc si vor include, daca va fi posibil, si muzica live, karaoke, spectacole
ce necesita implicarea turistilor (dans, dedicatii muzicale spre ex.)
Masa
In privinta serviciilor de masa, grupul de turisti va beneficia de facilitatile hotelului
si nu numai.
Micul dejun va fi intotdeauna servit la hotel, fiind inclus in pret. In total vor fi sase
mese de mic dejun. Micul dejun va fi sub forma de bufet suedez, pentru ca turistii sa aiba
multiple posibilitati de alegere. Micul dejun trebuie sa fie foarte variat si satios
In zilele in care grupul va fi plecat in circuitul turistic, pranzul va fi servit pe drum,
sub forma unei gustari pregatite in prealabil. Aceasta va fi inclusa in pretul de baza al
turului. In total vor fi patru gustari. In celelalte zile, masa de pranz va ramane la alegerea
fiecarei persoane in parte. Turistii vor beneficia de asistenta si sfaturile ghidului.
In privinta cinei, in afara celor doua cine festive, aceasta poate fi servita oriunde
doreste clientul, nefiind inclusa in pret. Ghidul le va oferi sfaturi si indrumari membrilor
grupului.
Cinele festive din prima si penultima zi sunt incluse in pretul de baza.
vor pleca inapoi catre Roma vinerea urmatoare. Datele intre care se vor desfasura aceste
tururi in anul 2007 sunt urmatoarele:
Mai 12 - 18 August 28 iul - 3 4-
19 - 25 10
26-1 iun 11 -17
Iunie 2-8 9-15 18 - 24
16 - 22 25 – 31
23 - 29
Iulie 30 iun - 6 Septembrie 1-7
7-13 8-14
14 - 20
21 - 27
Ziua 1
13:25 Aterizarea zborului OS 785
14:00 Intalnire in sala aeroportului cu ghidul turului - adunarea si
formarea grupului
14:15 Transport cu autocarul de la aeroport pana la Hotelul Imparatul
Romanilor
14:35 Cazare hotel - distribuirea camerelor, luarea lor in primire
15:30 Intalnire cu ghidul in sala de receptie a hotelului - discurs de bun - venit, informare
generala asupra activitatilor ce urmeaza a fi intreprinse
14: 15 Continuare vizita Sibiu - Piata Mare - Muzeul Bruckenthal - Muzeul de Istorie
(primaria veche) - Catedrala Evanghelica -Turnul Scarilor - Podul Minciunilor
Ziua 3
7:00 - 08 Mic dejun
8:05 Plecare cu autocarul catre Bran
10:30 Sosire Bran - vizitare castel - asistenta ghidului – cumparare
Suveniruri
12:00 Plecare cu autocarul catre Brasov - servire gustare de pranz
12:40 Sosire Brasov - vizitare Piata Sfatului - Casa Sfatului - Biserica Neagra - Biserica Schei
- plimbare pe strazile centrului vechi
Ziua 4
07:00 - 08:00 Mic dejun
8:15 Plecare cu autocarul catre Alba Iulia
08;45 Sosire Cristian - vizitare biserica-cetate
10:00 Sosire Miercurea Sibiului - vizitare biserica-cetate
12:20 Sosire Alba Iulia - vizitare cetatea Alba Carolina - Catedrala Reintregirii Neamului -
plimbare pe strazile orasului vechi - servire gustare de pranz
17:00 Plecare catre Sibiu
18:30 Sosire Sibm - program la alegerea tiecaruia
Ziua 5
7:00 - 8:00 Mic dejun
8:00 Plecare cu autocarul
9:15 Sosire Bazna - vizitare biserica-cetate
10:30 Sosire Medias - vizitare centru vechi - biserica evanghelica - plimbare pe strazile orasului -
oprire magazin de desfacere al fabricii de sticlarie
13:30 Sosire Biertan - servire gustare de pranz - vizitare biserica-cetate - plimbare prin
Sat
17:00 Sosire Viscri - vizitare biserica-cetate
20:00 Sosire Sibiu - program la alegerea tiecaruia
Ziua 6
7:00 - 8:00 Mic dejun
8:15 Plecare cu autocarul
9:15 Sosire Agnita - vizitare biserica-cetate
11:30 Sosire Sighisoara - vizitare cetate - Turnurile breslelor - biserica cetatii - Turnul cu Ceas
-Liceul german - plimbare pe strazile centrului vechi - servire gustare de pranz
Ziua 7
8:00-10:00 Mic dejun
10:00- 12:00 Program la alegere
12:00 Eliberarea camerelor de hotel
12:15 Discursul de ramas-bun al ghidului intr-una din salile de conferinte ale hotelului
12:45 Transfer cu autocarul catre aeroportul Sibiu
14:35 Plecarea grupului catre Roma
STRATEGIA DE PRET
Calculatie:
1. Transport
a. Bilet de avion Roma – Sibiu dus – intors ……………………………………160€
b. Transport autocar ……………………………………………………………..40€
2. Cazare
a. Hotel Imparatul Romanilor 3*-6 nopti in camera dubla+mic dejun inclus…..150€
3. Masa
a. Dejun 4 ………………………………………………………………….……..20€
b. Cine festive 2 ……………………………………………………………….….35€
4. Obiective turistice
a. intrare/vizitare obiective ……………………………………………………….15€
5. Materiale pentru fidelizare
a. mapa, album, element identificare……………………………………………...15€
6. Comision agentie
a. comision 10%....................................................................................................43,5€
TOTAL………………………………………………………………………….478,5€
Tariful contine TVA 19%.
► cantitativ:
- atragerea unui numar de minim 10 grupuri a cate 20 de persoane in circuitul
turistic
► calitativ:
- promovarea si imbunatatirea imaginii Sibiului, capitala culturala europeana in
anul 2007, si a cetatilor medievale sasesti din Transilvania
Pentru indeplinirea acestor obiective este necesara o strategic de promovare bine
pusa la punct, care sa prezinte produsul unei parti cat mai mari a grupului tinta.
STRATEGIA DE PROMOVARE
Pentru promovarea produsului turistic s-a ales folosirea unui mix de tehnici
promotionale, ce au ca scop prezentarea circuitului turistic cultural publicului austriac.
Avand in vedere caracteristicile deosebite ale acestui tip de produs si bugetul relativ
limitat s-a ales urmatoarea varianta de comunicare:
► participarea la targuri internationale pentru lansarea produsului
► publicitate internet pe site-urile italiene cu cel mai mare trafic din domeniile:
actualitati, calatorii, cultura, cat si pe site-uri romanesti de turism
► publicitate in presa, alegandu-se publicatiile cu cel mai mare tiraj si de profil din
Italia.
In privinta publicitatii pe internet, se vor folosi bannere de diferite dimensiuni site-
uri cu traffic ridicat. Pe langa afisarea acestor bannere se doreste si trimiterea de
newslettere catre abonatii acestor site-uri, prin care sa li se aduca la cunostinta existenta si
unicitatea acestui produs.
Site-urile romanesti prin intermediul carora se va promova circuitul turistic cultural
sunt:
- www.sigma-tour.com;
- www.turism.ro
- www.romaniantourism.ro
STRATEGIA DE DISTRIBUTIE
In turism distributia este cu atat mai eficace cu cat punctele de vanzare sunt mai
apropiate de consumatori. Deoarece in cazul ofertei prezentate este vorba de o forma
organizata de turism se va practica o distributie de tipul agentie de turism tur-operator
care va plasa oferta pe piata din Italia. Strategia va fi intensiva alegandu-se varianta
parteneriatului cu doua agentii de turism cunoscute din Italia, care sa includa acest produs
turistic in oferta lor. De asemenea, se vor lipi numeroase afise cu imagini din
Transilvania pe mijloacele de transport in comun
STRATEGIA DE BUGET
Bugetul de marketing al programului de lansare a produsului turistic “Turul
Transilvaniei Medievale” trebuie sa ia in calcul anumite costuri ce apar pe parcursul
intregii actiuni, cum ar fi:
- participarea la targurile internationale de turism in anul 2007 ce include: chirie
spatiu, amenajare spatiu, tiparire de cataloage si materiale promotionale pentru a fi
impartite, cheltuieli de protocol, etc;
- promovarea produsului turistic in presa si pe internet;
- tiparirea de materiale ce urmeaza a fi distribuite prin agentii.
Bugetul de lansare provine din suma alocata de catre agentie pentru promovarea
produselor sale. O parte din costuri vor fi acoperite ulterior din comisionul de agentie
aplicat.
Bugetul de marketing este compus asadar din:
►cheltuieli cu promovarea media
Pentru evidentierea costurilor de publicitate media s-au luat in seama urmatoarele
calcule:
a. 4 publicatii de tip cotidian din Italia, cu un numar total de 11 aparitii
intr-un format ¼ color pe pagina dreapta la un cost total de 24.871€
b. Postarea in 6 site-uri interne si internationale a mai multor bannere
precum si a unei pagini dedicate pe propriul site (cost 0€) cu un numar total de 36 aparitii
la un cost total de 10.500€.
In concluzie, bugetul total de promovare media insumeaza 35.372€.
2007 108,900.00 € 0
2008 152,460.00 € 140.00
2009 174,240.00 € 114.29
Total 435.600.00 €
2007 9.900.00 €
2008 13.860.00 €
2009 15.840.00 €
Total 39.600.00 €
Urmatorul grafic prezinta evolutia valorica a incasarilor si a profitului de pe urma
produsului „Turul Transilvaniei Medievale".
200000
| 100000
CAF 24,7 38 43 50 53
Capital social 189 _ - - -
A
Împrumuturi 80 - 20 - -
Alte resurse 20 22 30 21 20
1. Aportul asociaţilor
Capitalul social are valoarea totală de 189 000 € şi este constituit prin aportul a 2 asociaţi.
2. Capacitatea de autofinanţare
CAF = Profit + rezerve (23,5 + 1,2 )
Autofinanţare = CAF - dividende ( 24,7 - 4,7 )
3. împrumutul realizat la Banca Romaneasca pentru Dezvoltare este pentru crearea unei
lichidităţi curente a capitalurilor în scopul producerii cât mai multor produse turistice.
4. Leasing Operaţional - Achiziţionarea unei maşini în valoare de 30000 €.
5. Resurse temporare — plata furnizorilor prin sistemul de creditare ce precizeză
plata facturii după o perioadă de 30 de zile.
ALTE CHELTUIELI
Conditii:
- plata furnizorilor se realizeaza 30% la achizitionare si 70% dupa
termenul scadent de 30 de zile;
- salariile se platesc in data de 25 a lunii in curs, iar asigurarile
sociale in data de 20 a lunii urmatoare;
- plata serviciilor prestate este incasata 80% la achizitionare si
20% in termen de 30 de zile
- TVA-ul se plateste in data de 25 a lunii urmatoare.
BIBLIOGRAFIE
Hotararea Guvemului nr. 413 din 23 martie 2004 privind organizarea si funcfionarea
Autoritajii Nafionale pentru Turism
Legea nr. 755/ 2001 pentru aprobarea Ordonanjei Guvemului nr. 58/1998 privind organizarea
si desfasurarea activitatii de turism in Romania
Ordonanfa Guvemului nr. 5/2003 pentru modificarea art. 33 din Ordonanfa Guvemului nr.
58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitajii de turism in Romania
ACTIVITATEA DE AUTORIZARE
Hotararea Guvemului nr. 238 / 2001 privind condijiile de acordare a licenjei si brevetului de
turism
Ordinul Ministmlui Turismului nr. 170 /2001 pentm aprobarea Normelor metodologice privind
criteriile si metodologia pentru eliberarea licentelor si brevetelor de turism
Ordinul Ministmlui Turismului nr. 910 / 2002 pentru modificarea Normelor metodologice
privind criteriile si metodologia pentm eliberarea licentelor si brevetelor de turism, aprobate
prin Ordinul ministmlui turismului nr. 170/2001
CERTIFICATE DE CLASIFICARE
Hotararea Guvemului nr. 1328/ 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice
Hotararea Guvemului nr. 1412 / 2002 pentm modificarea si completarea Hotararii Guvemului
nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice
Ordinul Ministrului Turismului nr. 510/ 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
clasificarea structurilor de primire turistice
Ordinul Ministrului Turismului nr. 188 /2003 privind modificarea §i completarea Normelor
metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice, aprobate prin Ordinul
ministrului turismului nr. 510/2002
Ordinul Ministrului Turismului nr. 911/ 2002 privind modificarea §i completarea Ordinului
ministrului turismului nr. 510/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
clasificarea structurilor de primire turistice
GHIZI DE TURISM
Ordinul Ministrului Transporturilor, Construcjiilor §i Turismului nr. 637 din 1 aprilie 2004
pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile si criteriile pentru selecjionarea,
scolarizarea, atestarea §i utilizarea ghizilor de turism
Ordinul Ministrului Turismului nr. 491/ 2001 pentru aprobarea Normelor privind omologarea,
amenajarea, intrejinerea si exploatarea partiilor §i traseelor de schi pentru agrement
AGREMENT
Hotararea Guvernului nr. 452/ 2003 privind desfa§urarea activitatii de agrement nautic
Hotararea Guvernului nr. 951/1995 privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi
turistice in trafic intern si international §i pentru transporturi publice de persoane in trafic
international
Ordinul Ministrului Turismului nr. 85/ 1996
Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 254/1996 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice in trafic
intern si international si pentru transporturi publice de persoane in trafic international
LITORAL
.
Legea nr. 597/ 2001 privind unele masuri de protectie sj autorizare a constructiilor in zona de
coasta a Marii Negre
Ordonanta de Urgenta nr. 202/ 2002 privind gospodarirea integrata a zonei costiere
Ordinul Ministrului Transporturilor, Constructiilor §i Turismului nr. 455 din 11 martie 2004
pentru aprobarea Normelor metodologice privind autorizarea, clasificarea, avizarea §i
controlul activitatilor de turism in zona costiera
Ordinul Ministrului Turismului nr. 113 / 2001 privind renovarea exterioarelor constructiilor
din statiunile turistice de pe litoral
TURISM RURAL
Ordonanta Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea
turismului rural
Legea nr. 187 / 1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea
unor facilitati pentru dezvoltarea turismului rural
TURISM BALNEAR
Legea nr. 143/2003 pentru aprobarea Ordonanjei de urgenta a Guvemului nr. 152/2002 privind
organizarea si fiinctionarea societapTor comerciale de turism balnear si de recuperare
PROTECTIA TURI§TILOR
SALVAMAR
Hotarare a Guvemului nr. 1021/ 2002 pentru aprobarea Normelor privind organizarea
posturilor de salvare si a posturilor de prim ajutor pe plaje §i in stranduri
SALVAMONT
Hotararea Guvemului nr. 77 /2003 privind instituirea unor masuri pentru prevenirea
accidentelor montane si organizarea activitapA de salvare in mun^i
Hotararea Guvemului nr. 559/ 2001 privind unele masuri de comercializare a produselor
alimentare si nealimentare in stapAinile turistice
Hotararea Guvemului nr. 237 /2001 pentm aprobarea Normelor cu privire la accesul, eviden^a
§i protec^ia turistilor in structuri de primire turistice
Hotararea Guvemului nr. 306/ 2001 privind practicarea de c&tre agenpii economici din turism
si de catre institupAle de cultura de tarife si taxe nediscriminatorii pentm turistii si vizitatorii
romani §i straini
Hotararea Guvemului nr. 805 / 2001 privind unele masuri de informare asupra tarifelor
maximale pentm serviciile de cazare in stmcturile de primire turistice cu runcjiuni de cazare
turistica la turismul neorganizat
Legea nr. 631/2001 pentru aprobarea Ordonantei Guvemului nr. 107/1999 privind activitatea
de comercializare a pachetelor de servicii turistice
SUPERCHI IN CARPATI
Legea nr. 526/2003pentru aprobarea Programului national de dezvoltare a turismului
montan "Superschi in Carpafi"
PROGRAMUL BLUE FLAG
Hotararea Guvemului nr. 335/2002 privind unele masuri de implementare in Romania a
programului "Steagul Albastru - Blue Flag"
MARCA Q
Hotararea Guvemului nr. 668 din 5 iunie 2003 privind aprobarea Programului national
de crestere a calitajii serviciilor hoteliere si de lansare a march "Q"
STATIUNI TURISTICE
Hotararea Guvemului nr. 432/ 2003 privind completarea Hotararii Guvemului nr. 1.122/2002
pentm aprobarea condijiilor si a procedurii de atestare a stajiunilor turistice, precum §i pentm
declararea unor localitafi ca staphini turistice de interes national, respectiv local
Ordinul Ministrului Turismului nr. 320 / 2001 privind instituirea premiilor de excelenja in
turism
CHESTIONAR FOLOSIT IN STUDIUL PENTRU ANALIZA PIETELOR
EXTERNE
1. Ati efectuat vreo calatorie cu sederea de eel pu^in o noapte in Romania in ultimii trei
ani
(2003,2004 or 2005)?
Un singur raspuns posibil!
Da l
Nu 2 Starsitul Interviului!
6. Care a fost tipul de cazare folosit in timpul acestei calatorii in Romania? Un singur raspuns
per calatorie. In cazul ca ati folosit diferite tipuri de cazare , va rog sa-l declarati pe cel pe care
1-ati folosit mai des!
8. Cum ati descrie tipul de calatorie pe care ati facut-o in Romania? Mai mult de un singur
raspuns per calatorie!
9. Cheltuieli: Cand socotiti cheltuielile pentru insotitorii dvs (familie, copii), cat estimati ca ati
cheltuit in total in Euro?Va rugam sa includeti toate cheltuielile de drum, cazare, masa, taxe de
intrare, costuri pentru suveniruri, etc
11. Doar pentru cei care au facut calatorii private sau vizite la familie si prieteni (in acord
cu intrebarea 2): Ce va place mai ales sa faceti in timpul vacantei in Romania? Mai mult de
un singur raspuns per calatorie!
12. In ce regiune a Romaniei ati fost in calatoria dvs? Mai mult de un singur raspuns posibil!
Banat
Crisana
Moldova/Bucovina
Transilvania
Delta Dunarii
Litoralul Marii Negre
Maramures
Carpati
Bucuresti
Tara Romaneasca
Oltenia
11. Am sa va citesc cateva declaratii despre Romania ca destinatie turistica. Va rog sa imi
spuneti in ce masura sunteti de acord cu ele, in care 1 reprezinta acordul total iar 5 repezinta
dezacordul total. Va rog sa va spuneti parerea, chiar daca ati fost in Romania pentru calatorii
de afaceri sau in vizita la prieteni si familie! Un raspuns pe fiecare rand !
12. In linii mari, cat de multumit(a) ati fost de sederea dvs in Romania pana acum?
Foarte multumit(a) 1
Mai de graba multumit(a) 2
Mai de graba nemultumit(a) 3
Complet nemul|umit(a) 4
ST9. Va rugam sa ne spuneti media venitului net al gospodariei dvs (care este valoarea neta
totala a venitului tuturor persoanelor ce traiesc in gospodarie)
1. pana la 1.000 Euro
2.1.001 la 1.500 Euro
3.1.501 la 2.000 Euro
4.2.001 la 2.500 Euro
5.2.501 la 3.000 Euro
6.3.001 la 3.500 Euro
7.3.501 la 4.000 Euro
8.4.001 la 4.500 Euro
9. 4.501 Euro si peste
10. nu raspund
Multumim foarte mult pentru interviu!