ASOKA

În lucrearea de faţă voi încerca să fac o caracterizare cât se poate de amănunţită a

domniei lui Asoka ,unul dintre cei mai mari regi din istoria Indiei. Deşi informaţiile
despre el nu sunt extrem de amănunţite , ne putem da seama ,din ceea ce avem, că faptele
sale au schimbat într-un mod temeinic societatea indiană .
De aceea în cele ce urmează voi prezenta informaţii din viaţa lui Asoka, dar şi
informaţii despre acţiuniile sale, prin care a schimbat mentalitatea şi modul de viaţă pe
subcontinetul Indian. Domnia lui Asoka a avut un mare impact asupra indienilor, încât
toţi regii care i-au succedat nu-şi doreau decât să-i egaleze măreţia. El fiind cel care în
timpul domniei sale a reuşit să aducă inovaţii în domenii precum : religia, arhitectura,
medicina, organizarea statală şi diplomaţie. Fiind totodată cel care a unificat aproape în
întregime subcontinentul Indian, dar şi cel care a impus populaţiei , prin edictele sale,
anumite norme etice şi sociale.
Copilăria lui Asoka este destul de învăluită în ceaţă , dar ştim despre el că a fost
fiul împăratului Bhindusura al dinastiei Maurya şi al reginei Dharma. Asoka era unul din
numeroşii copii ai lui Bhindusura, iar ca vârstă fiind aproape cel mai mic, doar fratele său
Vitthashoka fiind mai mic decât el. Dătorită calităţiilor sale intelectuale şi de războinic se
spune că ar fii fost favoritul ilustrului său bunic, fondatorul dinastiei Maurya,
Chandragupta. O legendă ne spune, că atunci când Chandragupta a părăsit imperiul său,
pentru a duce un trai în conformitate cu religia jaină, el şi-a aruncat sabia. Asoka a găsit
şi a păstrat sabia, in ciuda tuturor avertizărilor buncului său.1
Cariera politică a lui Asoka începe odată cu numierea sa în funcţia de guvernator
al Taxilie, în nord-vestul Indie, unde a suprimat o revoltă. După aceea a fost transferat la
vestita capitală a regatului timpuriu Avanti, Ujjani, în India Centrală2, unde ar fi avut
pentru prima oară contact cu învăţăturile budiste.3 Datorită faptului că era aproape cel
mai tânăr dintre fraţii săi,el a trebuit să lupte împotriva acestora pentru a accede la tron,

1
http://en.wikipedia.org/wiki/Ashoka_the_Great
2
H.Kulke, O istorie a Indiei, Bucureşti, 2003. p. 76
3
http://en.wikipedia.org/wiki/Ashoka_the_Great
fiind încoronat la patru ani după urcarea pe tron.4 Încoronarea sa având loc la Pataliputra,
capitala imperiul maurya5.Data exactă a urcării la tron a lui Asoka diferiind de la un autor
la altul: 274 î:Hr.6, 273 î.Hr.7, 268 î.Hr.8 264 î.Hr 9.
În prima parte a domniei sale el apare prezentat ca un războinic invincibil care a
reuşit să exitindă graniţele imperiului pe aproape întregul subcontinent indian10, cu
excepţia sudului extrem11, incluzând în imperiu şi o parte din Afganistan12.
Însă în 261 î. Hr. un eveniment crucial va schimba modul şi direcţia domnie lui
Asoka.În 261 î. Hr. el cucereşte regatul Kalinga 13 . Dar datorită numărului extrem de
mare de morţi şi deportaţi: 100.00 de morţi şi 150.000 de deportaţi.14 Asoka suferă o
metanoia – consecinţă a schimbării pshihologice ( în cazul de faţă datorită tulburării
provocate de sângele vărsat) – care îl determină să se convertească la budism.15şi astfel
din vremea lui Asoka avem cel mai vechi document budist16
Asoka a devenit membru laic al budismului, acest lucru transformând budismul
dintr-o simplă sectă intr-o mare religie17. La doi ani după războiul care i-a marcat
existenţa pleacă într-un pelerinaj de 256 de zile către toate locurile budiste sfinte din

4
H.Kulke, O istorie a Indiei, Bucureşti, 2003. p. 76
5
S. Plantagenet Fry, Istoria Lumii, Bucureşti, 1998, p. 112
6
V. Zartarian, Mariile civilizaţii, Bucureşti, 2004, p. 275
7
M.Angot, India Clasică, Bucureşti, 2003, p. 263
O. Drîmba, Istoria culturii şi civilizaţie, Bucureşti, 1984, p. 249
8
H.Kulke, O istorie a Indiei, Bucureşti, 2003. p. 76
9
S. Plantagenet Fry, Istoria Lumii, Bucureşti, 1998, p. 112,
J.Auboyer, Viata cotidiană în India Antică, Bucureşti , 1976, p. 22
10
.P. Roux, Asia Centrală-Istorie şi civilizaţie, Bucureşti, 2007, p. 80
11
M. Rouche , Istoria Universală , vol. 1, Bucureşti, 2005, p. 577
12
J.Auboyer, Viata cotidiană în India Antică, Bucureşti , 1976, p. 23
13
H.Kulke, O istorie a Indiei, Bucureşti, 2003. p. 76
14
J.Auboyer, Viata cotidiană în India Antică, Bucureşti , 976, p. 22
15
S. Plantagenet Fry, Istoria Lumii, Bucureşti, 1998, p. 112
16
.P. Roux, Asia Centrală-Istorie şi civilizaţie, Bucureşti, 2007, p. 80
17
V. Zartarian, Mariile civilizaţii, Bucureşti, 2004, p. 275
parte de nord a Indiei.18 După aceea aproximativ în anul 250 î.Hr.organizează un conciliu
budist la Pataliputra care adună în jur de o mie de călugări budişti şi la care se hotărăşte
că sthaviravadismul (budismul theravada) este singura formă ortodoxă. 19
De asemenea el a dispus construirea unor stupa ( monumente emisferice din
cărămidă şi mortar ce simbolizează muntele care uneşte cerul şi pământul)84.000 de mii
în total,20 cea mai cunoscută fiind cea de la Sanchi. Aceste monumente au fost construite
pentru păstrarea relicvelor lui Buda, ca părul, dinţii şi oasele umărului. Cea mai
grandioasă stupa din complexul de la Sanchi are o înălţime de 37 de metri şi este
încoronată cu o chattra (umbrelă) simbolizând Tripla Nestemată a budismului : Buda,
Dharma (doctrina), Sangha (comunitatea de călugări). Din care din păcate nu a mai ramăs
decât platforma pe care se înălţa, în jurul căreia pelerini continuă să practice promenada
ritualică21. Tot în cadrul complexului de la Sanchi Asoka a amplasat lângă poarta sudică,
un obelisc pe care a fost gravat un fel de ghid al locurilor de pelerinaj, în cea mai vechi
limbă indiană, pali.22

Designul Marii Stupa de la Sanchi

(http://en.wikipedia.org/wiki/File:Sanchi3.jpg)

18
H.Kulke, O istorie a Indiei, Bucureşti, 2003. p. 76
19
http://ro.wikipedia.org/wiki/Budism
20
O. Drîmba, Istoria culturii şi civilizaţie, Bucureşti, 1984, p. 249
21
M. Cattaneo, Civilizaţii, vol. 5, Bucureşti, 2008, p.273
22
M. Cattaneo, Civilizaţii, vol. 5, Bucureşti, 2008, p.274
 Marea Stupa de la Sanchi
(http://lh6.ggpht.com/_06X0An2e6ys/SGtQqATug5I/AAAAAAAABoU/Qhzm4fPrp
50/10060025.jpg)

Poarta nordica a marii stupa

(http://en.wikipedia.org/wiki/File:Northern_Gate,_Sanchi_Stupa_built_in_3rd_century_BC.
jpg)

Deşi credea cu adevărat în budism , Asoka nu a ezitat să folosească budismul şi

ca un mijloc de control al populaţiei.23 Prin numeroasele sale edicte, gravate pe stâlpi de

23
V. Zartarian, Mariile civilizaţii, Bucureşti, 2004, p. 276
piatră şi plasate în tot imperiul,el a răspândit principiile bunei conduite24 şi ale
nonviolenţei (ahimsa)25. Totodată aceste edicte reprezintă şi cele mai vechi documente
scrise cu o semnificaţie istorică26. Edictele sunt redactate în diferite dialecte ale limbii
indiene mijlocii.27 Prin intermediul acestor edicte el le ordonă tuturor cetăţeniilor, să
mănânce cât mai puţină carne posibil, le interzicea întâlnirile ilicite şi imorale,28
sacrificarea animalelor era de asemenea interzisă , iar tortura a fost abolită29. La început a
întâmpinat rezistenţă în respectare ordinelor şi pentru înfrângerea rezistenţei el îi va numi
pe înalţi ofiţeri dhamma-mahamatras. Ei aveau rolul de-ai învăţa pe oameni buna
conduită şi de a supraveghea respectarea acesteia. Aceşti ofiţeri aveau un statut special,
având acces la împărat indiferent de momentul zilei sau de locul unde se afla acesta.30Dar
cu toate că a promovat în absolut toate situaţiile budismul, el a arătat toleranţă religioasă
şi faţă de celelalte religii existente în India.31
Administraţia imperiului în timpul lui Asoka era extrem de bine organizată.32
Imperiul era divizat în cinci părţi. Partea centrală era administrată direct de împărat.
Urmau apoi patru mari provincii încredinţate prinţiilor, care le guvernau ca viceregi.
Viceregele Nord-Vestului avea reşedinţa la Taxila, viceregele Nord-Estului la Tosali, cel
din Vest la Ujjain şi viceregele din Sud la Suvarnagiri.33 Cele patru provincii aveau un
grad ridicat de autonomie administrativă. Aceste mari provinci au fost împărţite la rândul
lor în districte, conduse de anumiţi oficiali care aveau responsabilitatea de a menţine
legătura dintre centru şi provincii, aceşti conducători erau numiţi mahamatra. Pe lângă
mahamatra mai existau în ierarhia conducătoare următoarele grade: pradeshika, rajuka şi
yutaka. Pradeshika aveau sub conducerea lor unele unităţi administrative, care cuprindeau

24
H.Kulke, O istorie a Indiei, Bucureşti, 2003. p. 76
25
P. Roux, Asia Centrală-Istorie şi civilizaţie, Bucureşti, 2007, p. 81
26
M. Boivin, Istoria Indiei, Bucureşti, 2003, p. 37
27
M. Rouche , Istoria Universală , vol. 1, Bucureşti, 2005, p. 588
28
H.Kulke, O istorie a Indiei, Bucureşti, 2003. p. 77
29
M. Boivin, Istoria Indiei, Bucureşti, 2003, p. 38
30
H.Kulke, O istorie a Indiei, Bucureşti, 2003. p. 77
31
M.Angot, India Clasică, Bucureşti, 2003, p. 263
32
J.Auboyer, Viata cotidiană în India Antică, Bucureşti, 1976, p. 22
33
H.Kulke, O istorie a Indiei, Bucureşti, 2003. p. 78
câteva districte. Rajuka este “numit peste sute de mii de oameni” , după cum ne
menţionează Asoka într-o inscripţie găsită în regiunea gancetică centrală , şi deţine
prerogative speciale de juristicţie penală, însă ei trebuiau să se conformeze ordinelor date
de pulisani, emisari regali care cunosc voinţa exact lui Asoka,iar yukta erau scribi sau
perceptori.34 Pentru această organizare extrem de riguroasă a imperiului său se foloseşte
Arthasatra, o compilaţie de tratate compusă de ministrul său Kautilya.35

Harta edictelor şi a reşedinţelor viceregilor în timpul domniei lui Asoka

(http://en.wikipedia.org/wiki/File:Maurya_Dynasty_in_265_BCE.jpg)

34
H.Kulke, O istorie a Indiei, Bucureşti, 2003. p. 79
35
M. Rouche , Istoria Universală , vol. 1, Bucureşti, 2005, p. 577
 Pe plan diplomatic Ashoka întreţine relaţii cu Macedonia, Egiptul, Cirene, Epirul,
Sri Lanka36,Celyon37 Corintul şi Siria38 unde şi-a trimis ambasadorii (duta)39 şi misionarii
budişti40. Numele regiilor cu care întreţine relaţii diplomatice sunt menţionate pe al
treisprezecelea edict în piatră, fapt unic în istoria Indiei. Aceşti regi sunt : Antioh al II al
Siriei, Ptolomeu al II Filadelful, Antigonos Gonasta al Macedoniei, Magas din Cirene,
Alexandru al Epirului.41 Prin intermediul misonariilor budişti el a transmis budismul în
Kashmir, în tările greceşti,42 în Birmania şi Afghanistan43, iar în Celyon a reuşit prin
intermediul fiului său Mahendra să-l convertească la budism, pe regele Devanampiya.44
Prin folosirea mijloacelor diplomatice în detrimentul celor belicoase, Asoka ne dovedeşte
că a sesizat inutilitatea expansiunii imperiului său care ar fii fost în imposibilitatea de a fi
consolidat.45
Pe plan social şi economic, el s-a îngrijit de asistenţa medicală la oameni şi la
vite, a introdus cultura plantelor medicinale din alte ţări, a plantat arbori şi a săpat fântâni
de-a lungul drumurilor, a fondat aziluri. Tot el a construit părţi din universitatea budistă
Nalanda, considerată una dintre primele mari universităţi din istorie,46 iar universitatea
din Taxila devine un mare centru budist de învăţământ.47 De asemenea a avut grijă ca
imperiul său să aibă controlul principalelor rute comerciale : ruta nordică ce făcea
legătura dintre Pataliputra şi Afghanistan, o altă rută ce ducea de la Pataliputra la portul
Bharukacha, ruta centrală din Ujjain către Suvarnagiri; dar şi a zonelor de coastă din

36
H.Kulke, O istorie a Indiei, Bucureşti, 2003. p. 77
37
M. Rouche , Istoria Universală , vol. 1, Bucureşti, 2005, p. 587
38
J.Auboyer, Viata cotidiană în India Antică, Bucureşti , 1976, p. 23
39
H.Kulke, O istorie a Indiei, Bucureşti, 2003. p. 77
40
J.P. Roux, Asia Centrală-Istorie şi civilizaţie, Bucureşti, 2007, p. 81
41
H.Kulke, O istorie a Indiei, Bucureşti, 2003. p. 77
42
J.Auboyer, Viata cotidiană în India Antică, Bucureşti , 1976, p. 23
43
. Rouche , Istoria Universală , vol. 1, Bucureşti, 2005, p. 587
44
M. Boivin, Istoria Indiei, Bucureşti, 2003, p. 39
45
H.Kulke, O istorie a Indiei, Bucureşti, 2003. p. 81
46
http://en.wikipedia.org/wiki/Nalanda
47
http://en.wikipedia.org/wiki/Taxila
sudul Munţiilor Vindhya unde se găseau cantităţi însemnate de aur , toate acestea având o
importanţă majoră în finanţele imperiului.48
În domeniul arhitecturii Asoka imită modele ahemenide, utilizând piatra (gresia)
şi cărămida în defavoarea lemnului. Palatul său de la Pataliputra fiind primul exemplu din
India al unei locuinţe princiare.49 Artele plastice luând şi ele un avânt deosebit, datorită
utilizării materialelor rezistente.50 Cel mai remarcabil progres înregistrându-se în
iconografia lui Buddha, care numai aparea figurat de semne transparente, ci prin
trăsăturile unui zeu grec.51
Din păcate odată cu moartea sa, din anul 232 î.Hr.52 (dată cu care sunt de acord
majoritatea autoriilor studiaţi), imperiul său se destramă , din cauză că nici unul din
succesorii săi nu au avut anvergura lui Asoka.53
Cu toate că imperiul său a fost unul efemer Asoka, Neagu Djuvara ne spune că el
fost mai peren decât cel al lui Napoleon sau Alexandru cel Mare.54 Această companie
selectă a mariilor personalităţi istorice în care este introdus Asoka, dar şi faptul că pe
steagul Indiei este prezentă “roata lui Asoka” şi stema ţării este capitelul cu lei său cu lei
de la Sarnath, ne dă o idee despre ecoul lăsat în istorie de acest personaj fabulos în care
sunt contopite în mod armonios caliatăţi alese precum : nobleţea, vitejia, pietatea, talentul
artistic şi simţul politic.

48
H.Kulke, O istorie a Indiei, Bucureşti, 2003. p. 80
49
M. Rouche , Istoria Universală , vol. 1, Bucureşti, 2005, p. 589
50
J.Auboyer, Viata cotidiană în India Antică, Bucureşti , 1976, p. 23
51
M. Rouche , Istoria Universală , vol. 1, Bucureşti, 2005, p. 589
52
M.Angot, India Clasică, Bucureşti, 2003, p. 263
V. Zartarian, Mariile civilizaţii, Bucureşti, 2004, p. 276
M. Boivin, Istoria Indiei, Bucureşti, 2003, p. 37
53
M. Boivin, Istoria Indiei, Bucureşti, 2003, p. 39
54
N.Djuvara, Civilizaţii şi tipare istorice,Bucureşti, 1999, p. 312
 În concluzie Asoka prin deschiderea şi sprijinul dat faţă de religia budistă, cea
care a avut un rol civilizator extraordinar în Asia şi prin intermediul căruia civilizaţia
indiană a intrat în contact cu civilizaţia greacă. A fost una din personalităţile istoriei
Indiene şi istoriei universale al cărui rol trebuie cunoscut şi apreciat de toată lumea.
BIBLIOGRAFIE

Djuvara, Neagu, Civilizaţii şi tipare istorice,Bucureşti, Humanitas, 1999, p. 312

Auboyer, Jeannine Viata cotidiană în India Antică, Bucureşti , Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, 1976

Roux, Jean-Paul Asia Centrală-Istorie şi civilizaţie, Bucureşti, Artemis, 2007, p. 80-81

Zartarian, Vahe, Mariile civilizaţii, Bucureşti, Lider, 2004, p. 275-276

Plantagenet Fry, Somerset, Istoria Lumii, Bucureşti, Vox, 1998, p. 112-113

Cattaneo, Marco, Civilizaţii, vol. 5, Bucureşti, Univers, 2008, p. 273-274

Rouche , Michel, Istoria Universală , vol. 1, Bucureşti, Univers Enciclopedic, 2005, p.

577, 587-589

Boivin, Michel, Istoria Indiei, Bucureşti, Corint, 2003, p. 37-39

Angot, Michel India Clasică, Bucureşti, All, 2003, p. 263-264

Kulke, Hermann, O istorie a Indiei, Bucureşti, Artemis, 2003. p. 76-81

WEBOGRAFIE

http://en.wikipedia.org/wiki/Ashoka_the_Great

http://ro.wikipedia.org/wiki/Budism

http://en.wikipedia.org/wiki/Sanchi

http://lh6.ggpht.com/_06X0An2e6ys/SGtQqATug5I/AAAAAAAABoU/Qhzm4fPrp5
0/10060025.jpg

http://en.wikipedia.org/wiki/File:Maurya_Dynasty_in_265_BCE.jpg

http://en.wikipedia.org/wiki/Taxila

http://en.wikipedia.org/wiki/Naland