I

I Prof.Dr.Polidor Bratu

-­~ Dinamica masinilor

cu actiune vibranta

curs master

1­

•
•• EDITURA IMPULS 2010
I
I

I
- 28 ­

I 250,00
ROQOO -g
IBaOO ---v
I <'>I
~ 8QOO
/25,00
100,00 l~ \J
o,OBO

~ 63,00 ~

I -:..::5~0
4v,OO
Ii)
~ 3~'O
-S 20200 \
o,o/?O
0,0/6
It)
..........

f2 ,
1\120,00 ~

I " 10,00
C),
~ 12,50
10,00
aOlo
, ~
1\1
E::

>
~ ~~Z 0,008 ­
I III
~
~ . .3'~
.5,00
4,00
>0

tI '
li1 2,50
I ~

~
~ (~~
200

1,00
0,80

I 8
10
12,5 ~o .3~ 50 80 125 200 ?JI~ m BOO
16 2' 40 63 fOO 160 2M #JO B3IJ 1000o

I Fig. 17

4.4.2.2. Norme pentru vibratiile transmise omului in cazul utilajelor de construclii

I
A vand in vedere ca in cazul ma~inilor de construclii efectele fizico-patologice ~i subiective

I provocate omului, prin actiunea directa a vibratiilor transmise, nu au in toate cazurile 0 influenla
detemlinanta asupra procesului muncii ~i starii de sanatate, au fost adoptate ca norme provizorii
(sub fOffila unor recomandari pentru a fi standardizate), pentru vibratiile transmise omului,

I curbele ce reprezinta "limita de expunere" (pragul nocivitalii sau limita de pericol pentru
sanatate).

I In aceasta situatie valorile acceleraliilQr vibratiilor masurate efectiv ~i care se transmit omului se
compara cu valorile admisibile ale curbelor la limita de expunere, in raport cu frecvenla ~i
timpul de expunere la vibratii. Pentru aceasta in figura 18 ~i tabelul 4.10 se prezinta valorile
I maxime admisibile pentru vibratiile transmise omului pe direcliile x ~i y prin suprafala de sprijin
(pentru pozitia ~ezand ~i in picioare).

I Valorile admisibile ale limitei de expunere masurate la podea ~i scaun sunt prezentate in tabelul
4.10.

I
I
I
I
I
 - 29 ­
20
16 .- --f-+---f- .._ f - _. - V 1/V
vr ~l7 ~ ~

t7 ~
- I~-- V V -t;7' i'- 1-. V- l-./ I-­
101- - --. )~~ V ./

~~ 1-:;;l.L ;­ ~
~

- L f-
0 I--­
~ V V V
~
,~I- I I--­
,0 L t7 / V V
'-V -;; L­
a (m,n / / "/ V VV ./
V
15
5
16m 'n
If' "/17'V ~+--
Ji!1n
Vk': ~ V- ;- V"
//
-
0 -in . . / ' V ./'7 !-;f,L 2 :2 ._.. _..
.~

-
I-­
f~

1,6
2
lO
O,B _ . I-~
I
'J~"
4h
-l? ./
, V/
/ 7'"
/
177 .
- .. -
'._',--
_.

--- --
i­
-
'.'
e- I-­
.-
l - I­
I­

63 ~

I - () I~ f - --I--'~ 7"'- /'

.- . - -- - .. - I--­
I- ~
I
~
8h f-.- 17" - - --- - I--­
1~lh . ./ /'" _-L_~i- - - -- ~-- -- -­ - 1-­
15 .­
".-- r--' . --- -- --_
~~ i--- I--- _. -
---- " .. - .. ... - --- I--- -I- ... 1-­
-~ .. ... 1--. 1-. ..-.- . ---j--- _.. " ... . _. .- l- I-­
,16 l - I--- 1--..
~5 1--- I- ---- -+_. - .. - --- n-~
. t--
.. - .-
·-1-
- 1-- 1
I -f - -. ­
(a

Fig. 18
Tabelul4 10
Frcevenla Aeee1 ax , <lv (mil)
,
(113 oetava) Timpul de expunere
Hz 16 b 8b 4b 2,5 b 1h 25 min 16 min 1 min
1,0 0,30 0,448 0,71 1,00 1,7 2,5 3,0 4,0
1,25 0,30 0,448 0,71 1,00 1,7 2,5 J3,0 4,0

1,6 0,30 0,448 0,71 1,00 1,7 2,5 3,0 4,0

2,0 0,30 0,448 0.71 LOO 1,7 2,5 '. 3,0 4,0

2,5 0,38 0,56 0,90 1,26 2,12 3,2 3,80 5,0

3,15 0,472 0,71 1,12 1,6 2.64 4,0 4,72 6,3

4,0 0,60 0,90 1,42 2,0 3,4 5,0, 6,0 8,0

5,0 0,75 1,12 1,80 2,5 4,24 6,3 7,5 10,0

6,0 0,95 1,42 2.24 3,2 5,30 8,0 9,5 12,6

8,0 1,20 1,80 2,80 4,0 6,70 10,0 12,0 16,0

•
10,0
12,5
16,0
1,50
1,90
2,36
2,24
2,86
3,60
3,60
4,48
5,60
5,0
6,3
8,0
8,50
10,6
13,4
12,6
16,0
20,0
15,0
19,0
23,6
20,0

25,0

32,0

•, 20,0
25,0
31,5
40,0
50,0
3,0
3,80
4,72
6,00
7,50
4,48
5,60
7,10
9,00
lL2
7,10
9,00
11,20
14,2
18,0
10,0
12,6
16,0
20,0
25,0
17,0
21,0
26,4
34,0
42,4
25,0
32,0
40,0
50,0
63,0
30,0
38,0
,47,2
60,0
75,0
40,0
50,0
63,0
80,0
100,0
63,0 9,50 14,2 22,4 32,0 53,0 80,0 91,4 126,0

IE
,
80,0 12,0 18,0 28,0 40,0 67,0 100,0 120,0 160,0

In figura 19 ~i tabelul 4.11 sunt prezentate valorile maxime admisibile 'ale aeceleraliei pentru
vibratiile transmise pe direqia z (prin supra[ala de sprijin pentru pozitia ~ezand ~i in pieioare), in
[unelie de frecvenpi In timpul de expunere la vibralii.

IIr:
.1
.1
-=
 - 30 ­

Fig. 19

Tabelul 4.11
Frecventa Aceel a7 (m/sL)
(113 octava) Timpul de expunere
Hz 16 h 8h 4h 2,5 h 1h 25 min 16 min 1 min
1,0 0,630 1,26 2,12 2,80 4,72 7,10 8,50 11,2
1,25 0,560 1,12 1,90 2,52 4,24 6,30 7,50 10,0
1,6 0,500 1,00 1,70 2,24 3,80 5,60 6,70 9,0
2,0 0,448 0,90 1,50 2,00 3,40 5,00 6,00 8,0
2,5 0,400 0,80 1,34 1,80 3,00 4,48 5,30 7,1
3,15 0,360 0,71 1,20 1,60 2,64 4,00 4,70 6,3
4,0 0,320 0,63 1,06 1,42 2,36 3,60 4,24 5,6
5,0 0,320 0)63 1,06 1,42 2,36 3,60 4,24 5,6
6,3 0,329 0,63 1,06 1,42 2,36 3,60 4,24 5,6
8,0 0,320 0,63 1,06 1,42 2,36 3,60 4,24 5,6
10,0 0,400 0,80 1,34 1,80 3,00 4,48 5,30 7,1
12,5 0,500 1,00 1,7 2,24 3,80 5,60 6,70 9,0
16,0 0,630 1,26 2,12 2,80 4,72 7,10 8,50 11,2
20,0 0,800 1,60 2,64 3,60 6,00 9,0 10,6 14,2
25,0 1,000 2,00 3,40 4,48 7,50 11,2 13,4 18,0
31,5 1,260 2,50 4,24 5,60 9,50 14,2 17,0 22,4
40,0 1,600 3,20 5,30 7,10 12,0 18,0 21,2 28,0
50,0 2,00 4,00 6,70 9,00 15,0 22,4 26,4 36,0
63,0 2,50 5,00 8,50 11,2 19,0 28,0 34,0 44,8
80,0 3,20 6,30 10,6 14,2 23,6 36,0 42,4 56,0

Pentru vibraliile transmise prin mana corpului uman de la manete, volan, butoane, eotiere,
suporturi, se prezinta in fig. 20 ~i tabelul 4.12 vaIorile admisibile ale acceleraliei dupa ce1c trci
directii In funqie de [recvenFi ~i timpul de expunere.
•

•
- 31 ­

•
250.0 0
200.0 0-
1- ', 2'.0
60.0o0---'---·--
I -- --f-- -- -
- _. r - - - - -
-__1._ -1-+- -f---- - - .
----1- -- - --- --- - '- "I'/
-- -- -
- ------­
----,

-.. z./
7
iL 7i-­

100,0 o III
BaO o 'ti - - -- -- - -.~ ,;I /
1--- --. /~ 7' ;~~
- 1 - ' - -- - - - -

(;' Baao- ~----- -- -- ----

l'-:~-+J±-~t-!-~-
+---:~- ~.b>)z~k'~
~ 5QO

•
~ 40.0 -7 7--+­
1

~ 3/,50 g V ---t­
~ 2',00u ---1+-' _-12 11 V'=-7:-=-tz
~=a=
•

~ 20.0
o - -,- - I-~-
I 'J ~~i':i7
-"X'- - I -..
-tJl-f "'~ ,"~ ? r if --
1 -- -
QJ / {j,0
g 0- 12,~ - -- -~-
~ IQO 0 - , - 11-- -j- ~(J 'f' L V'-L---­ r - -- -- --­

600 _-+~_L- ";~'O ~~ "'~ ~-It

--~-
-tJ (',30 , \0 ~ -1-- - - - - --,-1---­
-t:
e- 5,00 1
. _.~'I ~ -- ~-l I _ r - - - ---j- -­
(}
/ 1

jf-/. - --+--c--lr
4;00 --r-r-I-~ o~~
;~ ~
~ . '- -- -
I --- -- - ­
Z-7 e')'-+ -- =ri -
•

Q) 3/5 --i--i-- - ---- - ---­

~ 2,60 +1- -- ZJ - ~ -- -- ----- i --

1

7~-
1
2.00
,- 1+-1
-H'-­
J--l- -­
1,60
--;-+ ------ ­
•

1,25 I - - -+-V -+--- --- --- -- - --- - - --­

0,(30 ~~·--~.]l
1,00
- -. - - ----1-r ~
---t-- -- -- I -"--'-'
1- - -­
1­

8 12,5 20 31.5 50 aO 126 200 315 500 800

fa '6 2.5 40 63 100 I~O 250 400 630 fOOD
Free venia. liz ­

Fig 20

Tabelu14 12

Frecventa Acce1eratia Cm/sL)

(I/3 octava) Timpul de cxpuncre
Hz 30 min 1h 4h 8h

•
8
10
12,5
4,0
4,0
4,0
2,5
2,5
2,5
1,6
1,6
1,6
0,80
0,80
0,80

•
16
20
25
5,0
4,q

6,5
2,5
3,0
4,0
1,6
2,0
. 2,5
0,80
1,0
1,3

•
31,5
40
50
63
80
8,0
10,0
12,5
16,0
20,0
5,0
6,0
7,5
9,5
11,8
3,15
4,0
5,0
6,3
8,0
1,6
2,0
2,5
3,2
4,0
100 25,0 15,0 10,0 5,0
125 31,5 19,0 12,5 6,3
160 40,0 25,0 16,0 8,0
200 50,0 30,0 20,0 10,0
250 60,0 37,5 35,0 12,5

.: 315 80,0 50,0 31,5 16,0

400 100,0 60,0 40,0 20,0
500 125,0 75,0 50,0 25,0
630 160,0 95,0 63,0 31,5

800 200,0 118,0 80,0 40,0

1000 250,0 150,0 100,0 50,0

11-"

 - 32 ­

4.4.2.3. Mod de utilizare a nonnelor pentru aprecierea nivelului vibraliilor la utilajele de

construqii

Se considera pozilia ~ezand a mecanicului in excavator care prime~te vibralii, dupa cele trei
directii, la corp prin intermediul suprafetei de sprijin la ~ezut (directia z) ~i la tors (direcliile x, y)
ca in figura 21.

Fig. 21

a) ca urmare a masurarilor efectuate pc un excavator, la frecventa de 25 Hz pentru vibralii

armonice, s-au ob~inut urmatoarele rezultate:

2
<ix = 4,50 m/s

<Iy =0

liz = 2,30 m/s 2

Cu ajutorul figurilor 19 ~i 20 se constata ca valorile determinate experimental ale acceleraliilor

dupa ecle trei direClii la frecvenla de lucru de 25 Hz se incadreaza in limitele admisibile.

b) un compactor vibrator are programul normat la 8 ore zilnic, iar valorile masurate pentru

acceleralii, la frecvenla de 50 Hz pentru vibratii armonice, sunt:

2
ax = 19,8 m/s

<Iy = 16,0 m/s2

liz = 6,31 m/s 2 •

Pentru utilizarea graficelor din figurile 19 ~i 20 se constata cit valorile determinate experimental

depa~esc limita admisa pentru timpul de expunere t = 8 are de lucru. In situalia in care nivelul de

vibralii la aceasta [recvenla nu poate fi modificat, se aclioneaza asupra duratei de lucru ~i atunei,

, in mod corespunzator, se reduce timpul de expunere la 4 ore, astfel indit sa se realizeze

incadrarea la valorile limita propuse. Aeeasta masura are drept consecinta diminuarea cu 50% a
productivitalii muncii in favoarea protejarii omului de erectele nocive ale vibraliilor asupra
organismului.
c) la 0 placa vibratoare pentru lucrari de compactare a betonului, vibraliile transmise manerului ,
de orientare a acestuia au fost determinate experimental. Pe baza analizei de frecvenla in benzi
de 1/3 oclava au fost obtinute valorile din tabelul 4.13. i

I
 - 33 ­

Tabelu14.13
Frecvenla,
Hz 8 10 12,5 16 20 25 31,5 40 50 63
Acceleralia,
m/s 2
~
2,25 2,30 2,0 1,92 3,1 4,2 4,8 5,71 7,52 9,43
~
2,35 2,20 2,1 1,81 2,9 3,6 4,6 5,63 7,24 8,92

Frecventa
Hz 80 100 125 160 200 250 315 400 500 630 800 1000
Acceleralia
2 ...
m/s
av 10,5 14,0 18,2 25,1 29,7 35,42 48,02 59,2 74,6 93,1 110,2 118,0
~ 9,78 13,7 17,3 24,9 29,5 31,51 46,1 40,3 73,0 90,0 101,0 107,0

Se cere sa se precizeze dad regimul de vibralii care se transmite milinilor operatorului sunt
diiunatoare pentru 0 durata de funclionare normata la 4 ore.

Din compararea rezultatelor experimentale cu valorile admisibile ale acceleratieipe directiile y

~i Z, cuprinse in diagramele din figura 20 sau tabelul 4.12, se constata ca pentru un program de 4
ore, se depa~e~te pragul limita cu expunerea saniitalii organismului datorita transmiterii
vibratiilor prin maini.

Pentru folosirea utilajului la regimul de vibralii dat lara a acliona asupra modifidirii lui este
necesar a se reduce timpul de lucru ~i implicit timpul de expunere la vibralii a organismului
operatorului. In consecinta, conform diagramelor din fig. 20, timpul corespunzator este de circa
1,2 ore , ceea ce duce la 0 proasta utilizare a ma~inii. Pentru a putea fi utilizata la timpul normat
de lucru, rezultat din necesitatile tehnologice impuse, trebuie actionat in sensul reducerii
nivelului de vibralii, astfellnc8.i vibratiile transmise la om sa se Incadreze in nonne.

4.4.2.4. Condilii tehnice pentru determinarea experimentala a vibratiilor transmise omului

Utilajele de constructii din punct de vedere al regimului de vibralii, se Impart In doua categorii,

~1 anume:

a) utilaje de construqii la care vibratiile sunt necesare in procesul tehnologic. La aceste utilaje pe

Hlnga sursele de vibralii localizate la grupul de actionare-grup motor-pompa, sistem de

deplasare, subansamble cu organe dezaxate in mi~care de rotatie, sunt prevazute, in mod special,

~i vibroexcitatoare montate (legate, fixate) pe organul de lucru.

b) utilaje de constructii la care apar vibralii generate ca urmare a functionarii unor subansamble

a carol' existenla este impusa de principiul constructiv al ma~inii. Cauzele generarii vibratiilor

constau In dezechilibrarea pieselor In mi~carea de rotatie ~i aparilia uzurii cu jocuri mari.

Avind in vedere principiul constructiv ~i functional diferit al celor doua categorii de utilaje,

precum ~i faptul ca acestea executa cicluri de lucru diferite in procesul tehnologic, cu varialii ale

turaliei motorului de aclionare sau ale vibrogeneratorului, rezulta ca pentru precizarea regimului

de vibratii transmis omului este necesar ca masurarea parametrilor acestora sa se faca in timpul

executarii ciclurilor.

Pentru utilajele de constructii care se ana In elapa de asimilare (prototip, serie zero) ~i pentru

care executarea ciclului real de lucru constituie uneori 0 problema organizatorica dificila, este

 - 34 ­

necesar ca masurarea parametrilor vibraliilor transmise omului sa fie executaUi pentru cieiuri de
lucru simulate corespunzatoare fiecarei familii de utilaje.

Ciclurile de lucru simulat sunt definite pentru fiecare familie de utilaje de constructii a~a cum se
. prezinHi in tabeluI4.14.

lnainte de a ineepe masurarea vibraliilor transmise omului, utilajele de eonstruetii, vor fi puse in
funeliune conform prevederilor notilei tehniee ~i eaietului de sarcini. Se va aeorda 0 atenlie
deosebita verifidlrii modului de asamblare ~i rezemare a utilajului, astfel inc at aeesta sa
eorespunda condiliilor de exploatare ~i sa nu permi1a modifiearea rigiditatii structurii in timp a
utilajului. '<

Tabelu14.14
Nr. Familia de Ciclul de lucru simulat Coefieientul
crt. utilaj c de utilizare
o 1 2 3
1 Exeavatoare Se porne~te din pozilia eu bratul in1ins pe sol, eu eupa 0,80
eu 0 eupa goa1a, desehisa, eu motoru1 relanti; se inehide eupa,
eoneomitent eu strangerea bratu1ui, se aeeelereaza motorul
la 3/4 din turalia maxima; se ridica echipamentul 1a
inllltimea de descarcare maxima ~i se rote~te la 90°; se
desearca eu 'scu1urarea" echipamentului, in aceasta
perioada motorul runcfionand la relanti; se acce1ercaza
motorul la 3/4 din turalia maxima, se rote~te in sens invers
eu 90° , concomitent cu extinderea maxima a
echipamentu1ui; se reduce tura1ia motoru1ui la lm'alia de
re1anti, se coboara echipamenlu1 extins 1a nive1u1 solului.
2 Buldozere ~i eu motorul la turatia de relanti, se coboara lama 1a nivelul 0,80
autogredere solului; se aceelereaza turatia motorului la 3/4 din turalia
maxima ~i se executa 0 eursa inainte pe 0 distanta de 20-25
m in viteza I-a; se ridica lama ~i se executa cursa inapoi pe
acela~i traseu cu viteza a II-a; se reduce turalia motoru1ui
pana la turalia de relanti.
3 Indircatoare Se porne~te de la turapa de re1anti a motorului, cu cupa 0,75
rrontale goala avand peretele din fala orizonta1; se acce1ereaza
motorul la 3/4 din turalia maxima, executandu-se cursa
inainte pe 0 distanta de 8-10 m in viteza a II -a, eu
strangerea eupei ~i ridicarea echipamentului; se executa
eursa inapoi pe 0 distanta de 8-10 m, in aceea~i viteza cu
ridicarea echipamentului 1a inallime maxima; se variaza la
90° ~i se executa 0 cursa i'nainte pe distanla de 6-8 m pana
la 10eul de amplasare al autobasculantei; se basculeaza
cupa; se executa eursa inapoi pe 0 distanta de 6-8 m, cu
coborarea echipamentului ~i strangerea cupei pana se aduce
peretele din fala in pozilie orizonta111; se vireaza in sens
invers la 90° eu eoborarea echipamentului la nivelul
solu1ui. Turatia motorului se ridiea la 3/4 din turalia
maxima numai la eursa activit ~i la viraje, in restul eiclului
se folose~te 0 turalie intermediara.
4 Screpere ~1 Se porne~te cu cupa de la nivelul solului ~i oblonul deschs; 0,75
au10scrcpere se executa eursa Inainte pe 0 distanta de 25-30 m, in viteza
I
I I-a; se ridica cupa ~i se inchide oblonul; se executa cursa de
deplasare pe 0 distanla de 200 m, se deschide oblonul ~i se
coboara cupa la nivelul solului; se executa cursa de
I descarcare a cupei pe 0 distanla de 25-30 m; in aceasta
. perioada se efectueaza ~i deplasarea peretelui mobil al
cupei; se ridica cup a ~i se inchide oblonul; se executa cursa
I de transport pe 0 distanta de 100.. 200 m, cu deplasarea
inapoi a peretelui mobil al cupei. Turalia motorului va fi de
3/4 din turalia maxima la cursa activa ~i la realizarea
I vitezei maxime de transport. In restul ciclului se va lucra
cu turalii intermediare. Intregul ciclu se realizeaza cu cupa
goala.
I 5 Centrale de Se dozeaza cahtitalile necesare de ciment, agregate ~i apa
beton pentru beton de mardi B 250, pentru capacitatea maxima
0,80

de lucru a betonierelor. Se malaxeaza ~i se descarcii.

I 6 Macarale Se ridica sarcina maxima la deschiderea ~1 inallimea
corespunzatoare diagramei de lucru. Se rote~te macaraua
0,70

I
cu 90°. Se deplaseaza sarcina prin deplasarea ciiruciorului
sau inclinarea bratului, funclie de tipul macaralei. Se
deplaseaza macaraua cu sarcina pe distanla de 10m. Se

I 7 Cilindri
coboara sarcina ~i se revine la pozilia iniliaHi.
Se deplaseaza pe 0 pista de pamant cu viteza de 3 kmlh. La
cilindrii vibratori, vibratorul se regleaza la 112 din
0,70
compactori

I 8 PUici
frecvenla maxima ~i la frecventa maxima.
Se deplaseaza pe 0 pista de pamant, cu viteza maxima, cu 0,70
vibratoare vibratorul la frecvenla maxima ~i minima.

I 9 Vibrato are de Se introduc pe intreaga inallime a caputui vibrator ~i se

interior menline pe 0 durata de 30 s, se extrage din beton ~i se muta
0,70

Intr-o pozitie situata la de 2 on raza maxima de

I 10 Ma~ini
compactare.
La ma~inile prevazute cu motoare monofazate cu colector 0,7
portabile se masoara In golla 0,9 Un ~i 1,1 Un; la ma~ini alimentate

I pnn convertizor se masoara la tensiunea ~1 frecvenl a

nominala a curentului; la ma~inile ce funclioneaza cu
percutie se masoara In sarcina la capacitatea nominala.

De exemplu, la utilajele pc pneuri se va veri fica presiunea In fiecare pneu, iar pentru utilajele pe
~enile se va verifica intinderea ~enilelor.

Masurarile se vor efectua in condiliile amplasarii utilajului pe 0 suprafala amenajata care sa

permita funqionarea ~i executarea ciclului de lucfu simulat conform tabelului 4.14.

~ Conductorul ma~inii (utilajului) trebuie sa se afle la postul de comanda, 1n pozilia

'corespunzatoare executarii numai a acelor mi~cari ale corpului necesare realizarii ciclului de
~ .. lucru.

, 4.4.3. Vizibilitatea

,, Pentru ma~inile de construclii, vizibilitatea constItUle 0 caracteristica esenliala in ansamblul

cerinlelor psihosenzoriale. Astfel, la ma~inile modeme, cabinele sunt larg vitrate, cu vedere
panoramica, care sa asigure mecanicului 0 foarte buna vizibilitate a echipamentului de lucru,
precum ~i a intregii zone de aCliune a ma~inii.

I
 - 81 ­

I g. Forta perturbatoare determina atat marimea amp1itudinii vibraliilor, cat ~i presiunea dinamica
in teren. De asemenea, [unctie de marimea [ortei perturbatoare se evidentiaza regimul de contact

intre rulou ~i teren, caracterizate prin vibratii, vibroperculii sau percu!ii. Se recomandi1:

I
PoIQ :s; 2 pentru terenuri necoezive tara Hanfi;

Po/Q = 4... 6 pentru terenuri u~or coezive;

I
h. Viteza de deplasare se recomanda sub forma:

v =0,2· 11, in kmlh (5.103)

I f este frecvenla vibratiilor, in Hz.

I 5.6.2. Caracteristici funclionale

Caracteristicile funcJionale determina performanJele ma~inii de compactat asigurand existenla ~i

I individualitatea caracteristicilor tehnologice.

In acest caz se subliniaza faptul di intre caracteristicile constructive ~i tehnologice trebuie sa

I existe 0 corespondenla [unqionala, ~i anume:

- i'ncarcarea specifica pe teren are drept corespondent functional [orla de tractiune care trebuie sa

fie mai mare decM rezistenta totaHi la inaintare;

I ­ parametrii vibratiilor de lucru trebuie sa fie corelali cu turatia ~i momentul static al maselor
excentrice, inclusiv cu puterea de action are a vibratorului.

I Caracteristicile function ale esenliale sunt:

I a. Momentul static al maselor excentrice caracterizeaza sistemul de perturbare dinamica care

determina marimea fortei perturbatoare ~i a amplitudinii vibraliilor ruloului vibrator. Astfel,

I
M= n1.Jr= n~A
unde:

(5.104)

M este momentul static total;

I mo - miirimea masei excentrice; .

r - excentricitatea;

mt - masa ruloului vibrator;

Al - amplitudinea ruloului vibrator.

b. Turalia maselor excentrice se realizeaza fie pe cale mecanica, fie pe cale hidrostatica, care
determina atat marimea fortei perturbatoare, cat ~i frecvenla vibratiilor de lucru.

, Po =m rm2
I f = ill 121'(
unde W = Jml 30, in rad/s, iar n in rot/min.

I c. Turalia organelor de deplasare ~i tracliune este determinata direct de debitul livrat de pompa
de cilindreea rnotorului hidrostatic de actionare.
~i

I d. Forta de tracliune caracterizeaza capacitatea de trecere a utilajului. Ea reflect a influenla

greutalii ma~inii ~i a rezistentelor la inaintare. Forta de tractiune indica ~i [aptul ca intreg

I sistemul de aclionare este capabil de a realiza performanta impusa. Ast[el:

--- -~---- ---- -------- ~

- 82­

F;tr ~ Wnax conditia de tracliune

~r = rpN foria de aderenta
F;tr~rpN condilia de aderenFi.

5.6.3. Criterii de corelalie a parametrilor tehnologici

5.6.3.1. Criteriul factorului de apasare tehnologica

Factorul de aplisare tehnologidi (P) se determina cu relalia:

p= QI(BD) (5.105)
unde:
Q este fncarcarea pe rulou;
B - H11imea ruloului;
D - diametrul ruloului.

Factorul de apasare tehnologica reprezinta 0 caracteristica a procesului de compact are, realizat

cu 0 anumita ma~ina, caracterizata prin valorile lalimii ~i diametrului ruloului ~i ale inclircarii pc
rulou. ~-

Acest lucru permite proiectarea mai multor tipodimensiuni de utilaje de compactat plin vibrarc,
prin modificarea parametrilor constructivi, dupa cum urmcaza:

a) pcntru p = const. ~i Q = const. rezulta: BD = const., relalie care este reprezentaUi grafic priutr­
o familic de curbe in dia!,Tfama din fig. 57. Parametrul familiei de curbe csle Q / p . '

Dmox+­_ _*"""_ __ ~--------~------~p

Dmi ~_ _M+_ _ _ _ _ _ _ _ _- f_ _ _ _ _-=~~R

B

Bmin B Bmox

Fig. 57
 L'
L - 83 -
J

Din analiza diagramei rezulHi di familia de curbe este limitata in dreptunghiul MNPR, in
I interiorul diruia se afla curbele de optimizare a parametrilor Q, B, D.

b) pentru p = const. rezulta Q = Bdp, relatie care este reprezentata grafic printr-o familie de
f drepte in di grama diR,fig.58. p
! Q m04---~------Ifr---------:;-!'<---------'

I
Q +---+----~--~
I

Qmi'~~~~~-----r------_ _ _ _~R

I BD
BDmin BD Fig. 58 BDmax

t 5.6.3.2. Criteriul for!ei perturbatoare Ru)

II Valoarea raportului R., se determina cu relatia:

K
(5.106)
f\u = p'f'­

II unde:

II
2
K=~ (5.107)
2Edin
I
I 1 in care:

crr este tensiunea de rupere a materialului;

I E din - modul de elasticitate in regim dinamic;

I p - factor de apasare tehnologica;

tf' - coeficient dinamic de amplificare.

I Aceasta relatie poate fi reprezentata grafic printr-o hiperboUi in funclie de p, parametrizata prin
coeficientul dinamic tf'.

I Functie de valorile lui p, R., ~i tf',

,conform datelor din tabelul 5.6.
ma~inile de compactat prin vibrare se pot grupa In trei clase,

I! Tabelul5.6
Clasa Marimi criteriale- Valori \f'

I! 1. 11
R"
0,1
6,5
0,12
5,2
0,14
4,3
0,16
4,6
0,19
3,2
0,2
2,7
6

2. P 0,2 0,22 0,24 0,26 0,29 0,3 4

I II 3.
R.,
p
6,5
0,3
5,8
0,32
5,2
0,34
4,7
0,36
4,3
0,38
4,0
0,4 2

I I
R" 9,0 8,3 7,8 7,3 6,9 6,5

 - 84 ­

5.6.3.3. Criteriul puterii instalate w

Criteriul puterii instalate se exprima plin relalia:

W= 1736.10-6 v+4.10-6 m 1\0 (5.108)

r
unde:

v este viteza de deplasare in timpul compactarii;

y - greutatea speeifidi a ma~inii; r = G / Q;

G - greutatea totaHi a ma~inii;

Q - i'ncarcarea pe rulou.

5.6.4. Prelucrarea datelor rezultate in urma aplicarii criteriilor

Pornind de la caraeteristicile constructive ~i funqionale ale cilindrilor compactori vibratori, se

pot departajapatru familii de utilaje:

a) compactoare vibrato are autopropulsate lara post de comanda;

b) eompactoare vibratoare autopropulsate cu post de eomanda;

e) eompaetoare vibrato are autopropulsate mixte;

d) eompaetoare vibratoare tractate.

In baza celor trei criterii analizate se delimiteaza in cadrul fiecarei familii, clase de tipizare.

Val~ri Ie determinate sunt prezentate in tabelele 5.7 ... 5.10.

Compactoarc vibratoare autopropulsate lara post de comanda

Tabelu15.7

NT. Clasa ma~inii· lntervalul de greutate, daN R.,

w * lO-J
crt. dupa criteriul "p" pe utilaj pe rulou kW/daN

daN/em
1. 0,09 ... 0,12 450... 850 250... 500 3,5 .. .4,5 7,35 ... 9,6
2. 0,13 ... 0,16 600 ... 1100 I 300... 500 3,75 .. .4,75 6;1...7,55

Compactoare vibratoare autopropuisate cu post de comanda

Tabclu15.8

Nr. Clasa ma~inii Intervalul de greutate, daN R., w * lO- J

crt. dupa eriteriul "p" pe utilaj pe rulou kW/daN

2
daN/em
1. 0,10 ... 0,15 1500.. .4000 300... 1500 2,2 ... 3,2 5,5 ... 7,25
2. 0,16 ... 0,20 2000 ... 6000 1000 ... 3500 1,85 ... 2,0 7,75 ... 9,6
,3. 0,21...0,25 3500...7500 2000 .. .4500 1,1...1,65 6,25 ... 7,75
4. 0,25 .... 0,30 7000 ... 10000 3000... 6000 1,2 ... 1,9 4,45 ... 5,2

Compactoare vibratoare autopropulsate mixte

Tabelu15.9

Nr. Clasa ma~inii Intervalul de greutate, daN R., w * lO-J

crt. dupa eriteriul "p" pe utilaj pe rulou kW/daN

daN/em 2
1. 0,13 ... 0,16 6000 ... 7500 2300.. .4500 2,6 ... 3,0 8 ... 10
2. 0,17 ... 0,22 8000 ... 10000 4500... 6000 2,4 ... 2,85 7,5 ... 8,6
3. 0,23 ... 0,27 10000 ... 13000 5500... 9000 2,2 ... 2,5 6,5 ... 7,3
4. 0,28 ... 0,35 14000 ... 18000 9000 ... 12500 2,2 ... 2,45 7,2 ... 8,5
I

I - 85 ­

Compaetoare vibrato are tractate

I
Nr. Clasa ma~inii dupa criteriul "p" Intervalul de
Tabelu15.10
w >Ie lO- J
2
R"
I crt.
1.
daN/em
0,10 ... 0,20
greutate, daN
3500 ... 5800 2,3 ... 2,8
kW/daN
6,5 .... 8,2
2. 0,20 ... 0,29 4300 ... 9400 2,1...2,6 4,5 ... 8,5

I 3.
4.
0,30 ... 0,38
0,38 ... 0,44
9300 ... 12000
13500 ... 16500
1,9 ... 2,4
1,8 ... 2,3
5,2 ... 7,0
4,6 ... 6,4

I 1
5.6.5. Relatii de calcul pentru proieetarea funelionala ~i strueturala dinamica
"-

I Se considera modelul unui compactor cu 0 singura treapta elastica ~i un singur rulou vibrator.
Traeliunea poate fi realizata fie cu ambele rulouri, fie numai cu ruloul din spate sau cu pneurile
plasate in locul ruloului spate. Scbematizarea din figura permite stabilirea modelului dinamic de

II ealcul.

Eeualiile diferenliale de mi~eare sunt:

t (5.109)

I (5.110)

I (5.111)

I
I I
/ ----

I
I
I c (m,J) A

2
I
p
I1
II
Fig. 59

II

IJ

 - 86 ­

Mase1e reduse ale ~asiu1ui AB sunt:

m. = nlA = (nil} + J) / P
fl1:3 = 1~ + (rnli. + J) / P (5.112)

llln = (ml2l3 - J) / P

Ecuafia pulsatiilor proprii este:

(5.113)

in care:

a6= lJ~ (m3 - 11~ 11'1j ) (5.114)

a4 =(1; +kJ(lJ~lJ-?3 -lJ~J+(k2lJ~ +k3l1~)lJ~

(5.115)

42 = k2(k2m - k3n:d - (1; + kz )(k3m. + k2fl1:3) (5.116)

(5.117)

Pulsaliile proprii se oblin prin rezolvarea ecualiei D=O ~i se obfine PI < pz < PJ·

Se alegc P3 = (l/3 ... 1I6)w

Amplitudinea ruloului vibrator, Al se detennina astfel:

A = 1lJtJrwZ[(k2 - lJ~W2 )(k3 ~ mwz) - 1~3W4] (5.118)

Amplitudinile ~asiului Az ~i A3 sunt de fonna:

~ = 11ItJrw
D
2(k3 - lJ-?3 WZ )k2 (5.119)

1 (5.120)
~ = D lltJ r(V 4 ll1n k z

Condilia de decuplare a mod uri lor de rotalie ~i translalie impune ca mZ3 = 0, ceea ce implica
realizarca constructiva pentru a fi indeplinita rclalia mlzl3 = J. In acest caz sistcmul dinamic se
descompune in doua sisteme independente, astfel:

Se impun condiliile pentru proiectare:

P3 ~ (1I3 ... l/6)w

A~ = . L1 = lltJ r < L1 (5.121)
"'-\ ll~ - ""rehn

A2 = (0,05 ... 0,1)A I

 - 87­

A3 = (O,03 ... 0,08)A,

 - 88 ­

5.7. Vibroinfigatoare

5.7.1. Construclie ~i domeniu de utilizare

Vibroinfigatoarele sunt ma~ini cu acliune vibranta destinate pentru infigerea diferitelor elemente
(palplan~e, levi, piloTi) in pamanturi necoezive imbibate cu apa, eu compactare redusa ~i medie,
precum ~i in unele pam ant uri coezive moi (argile plastice slabe). De asemenea,
vibroinfigatoarele se folosesc ~i pentru extragerea elementelor din pam ant.

Vibroinfigatoarele au in eomponenla lor generatoare iner!iale de vibraTii fixate rigid pe eapatul

organului· de lucru (elementul ee St). infige). Dupa modul de aelionare asupra elementului prin
vibraliile generate, vibroinfigatoarele pot fi clasifieate in doua grupe:

a) Vibroinfigatoare eu aeliune longitudinala, care transmit elementului vibralii longitudinale.

Forla perturbatoare rezulta din compunerea fOrlelor centrifuge, ee aclioneaza asupra a doua sau
mai multor mase excentrice, montate simetrie pe arbori paraleli, ce se rotesc in sens contrar eu
tura!ii egale (fig.62a).

I
Fig.62
b) Vibroil1ligatoare eu dubla actiune, care genereaza atat vibralii In lungul axului elemcntului, I
cat ~i vibralii torsion ale. Aceste ma~ini sunt destinate pentru Infigerea !evilor metalice sau a
eoloanelor tubulare din beton cu diametru mare, realizlnd In aeeste eazuri viteze de infigere mai
man, laun eonsum de energie mai redus In eomparalie eu vibroInfigatoarele eu aeliune I
longitudinaW.. se remardi faptul ea vibraliile torsionale sunt generate de componentele orizontale
ale fortelor centrifuge care i~i au originea in masele excentrice (fig.62b).
I
Soluliile constructive utilizate In prezent clasifiea vibroi'nfigatoarele astfel:

a) Vibrolnligatoare la care motorul de aelionare este fixat rigid in rapOlt eu gcneratorul de I

vi1i>ralii (lig.63a).
I
I
I

Fig.63
I
I
I
I· - 89 ­

Motorul de actionare 1, generatorul de vibralii 2 ~i dispozitivul de fixare 3 se imbina rigid intre

I ele formind un singur corp. Prin intermediul dispozitivuiui special de fixare 3, vibroinfigatorul
se fixeazarigid la· elementul de infipt, iar prin intennediul unui dispozitiv de ridicare cu
amortizoare 4 este sustinut ~i manevrat de catre utilajul purtator (macara, soneta, etc.) .
f . ACfionarea generatorului de vibratii se face, de regula, prin intermediul unor transmisii eu curele
5 sau, mai rar, cu transmisii cu rOfi dinlate sau cu lant.

I I
Pentru simplificarea construc1iei ma~inii in multe cazuri se elimina transmlsla, utilizindu-se
generatoare de vibra1ii cu motor electric inglobat 6 (fig.63b), solutie care asigura 0 fiabilitate
I
I I
I
ridicata a vibroinfigatorului in cazul utilizarii unor motoare electrice de construc1ie
speciala,rezistente la vibratii.
1\
Vibroinfigatoarele cu fixare rigid~ a motorului de aCfionare la generatorul de vibralii au
I avantajul unei construc!ii simple, dar au urmatoarele dezavantaje:

I - cre~terea greuta1ii vibratorului, prin adaugarea unor greutali suplimentare, care duce la

reducerea amplitudinii vibraliilor, uneori cu implicalii nefavorabile asupra vitezei de infigere;

- reducerea fiabilita!ii motoarelor electrice, ca urmare a regimului de vibratii . Acest dezavantaj

I este mai pregnant cu Gilt frecvenla vibratiilor este mai mare;

- necesitatea dotarii ma~inii cu dispozitive speciale prevazute cu amortizoare pentru a diminua

transmiterea vibraliilor 1a utilajul de ridicat in timpul manevrei de infigere-extragere.

I b) Vibroinfigatoare cu motom1 rezemat elastic (fig.64)

I 6
I

I 5",. 4

4 .). e

I
Fig.64
I 1n acest caz, motorul de actionare 1, montat pe placile de incarcare 6, reazema prin intermediul
arcurilor 4 pe corpul vibratorului 2. Vibratorul se fixeaza rigid la elementul de infipt prin
I intermediul dispozitivului de fixare 3. Ac1ionarea vibratorului se face cu ajutorul unei transmisii
cu curele 5.

I Arcurile 4 trebuie sa aiba rigiditate redusa, astfel ca pulsa1ia proprie partiala a SarCllllJ
suplimentare (placile de incarcare ~i motorul) sa fie mult mai joasa decat pulsatia de funclionare

I a vibratorului. Construcfia acestui vibroinfigator, de~j mal pretenlioasa, duce la elimlnarea unor
dezavantaje mentionate anterior.

I Solu1ia constructiva cu motor rezemat elastic, permite realizarea in mod suplimentar, a apasarii
elementului la infigere ducind la un efect cornbinat de vibropresare cu efecte bune in terenuri
necoezive ~i slab coezive.

I Dupa destinalie ~i domeniu de falosire exista vibroiofigatoare eu frecvenla inalta (700 ... 1500
osc/min) pentru infigerea elementelor cu greutate redusa ~i rezistenle lao varf mici (palplan~e

I metalice, levi, profile metalice), cat ~i vibroinfigatoare cu frecventajoasa (300 ... 500 osc/min)

I
 - 90­

pentru infigerea elementelor cu greutate mare ~i cu rezistente mari la varf (piloli de beton armat,
co1oane tubu1are de mari dimensiuni).

In eomparalie cu utilaje1e de infigere prin batere, vibroinfigatoare1e de joasa frecven!a au 0 serie

de avantaje: rea1izeaza viteze mai mari de infigere in pamanturi slabe ~i de consistenla medie;
pilotu1 e mai putin solicitat; se poate lucra ~i in apropierea construetiilor, deoarece vibratiile
transmise pamantului ineonjurator ~i zgomotul sunt mai reduse.

Principalu1 dezavantaj al vibroinfigatoare1or de acest tip este faptul ca nu pot 1ucra eficient deeat
in pamanturi necoezive ~i putin coezive, imbibate cu apa .
...
Nu se recomanda utilizarea vibroinfigatoarelor la infigerea elementelor in argile compacte,
straturi de pietri~ eu grosime mare, nisipuri uscate.

In eeea ce prive~te sistemul de aclionare, vibroinfigatoarele sunt antrenate in maJontatea

cazuri10r de motoare electriee, dar exisUi ~i vibroinfigatoare eu motoare hidraulice, care permit
reglarea u~oara a frecventei in limite largi.

In tabe1ul 5.11 se prezinta caractcristicile tehnice ale unor vibroinfigatoare existente In lara ~i pe
plan mondial.

Tabelul 5.11
Momentul static, Turalia Forta Masa Putere
Denumirca ~i cxccutantul in daNcm cxccntricelor, in perturbatoarc, In t motor
rot/min inkN inkW
0 1 2 3 4 5
MTTc (1963)
Romania 26123-7207 382-766 115-1678 8,6 190
VUH 1M*1 730 121-320 2x30
Romania 1460 245-480 2x30
AVP 1*"'
Romania 1535-4000 720 84,5-210 55
VP1- Rusia 9300 420 185 4,5 60
MS 12 Mueller*5 RFG max.520 max.2300 max. 150 1,0 25
MS-60H Mueller*5 RFG 2600-7100 max.1500 max.800 7,0 120
40A2 PTC-Franta 4200 770-1050 max.SOO 9,0 100
3H3 PTC*J -Franla 220 max.2000 max. 100 0,6 29
40H4 PTC*5 -Franta 4000 1500 100 7,5 300
VrI-r 1 Soi Imec*j - ltalia 685 max. 1600 48,7-149,2 51,5

*1 _ vibroinfigiHor ell vibrator biarmonic;

*2 _ ma~ina de infigerc prin vibropresare;
*3 _ vibroinfigator cu motor electric rezemat elastic.
 - 91­

5.7.2. ParticulariHili ale proeesului infigerii prin vibrare

Sub aetiunea vibraliilor se produce 0 redueere apreciabiUi a coefieientului de frecare intre pilot ~i
pamant, ceea ce determina seaderea rezistenlei pe suprafala laterala a elementului. Reducerea
. acestei rezistenle este mai pronuntata la pamanturi imbibate cu apli, In specialla cele necoezive,
deoarece apa iese din porii pamantului sub acliunea vibraliilor, detenninlnd slabirea legaturii
dintre particule ~i reducerea aderenlei intre pilot ~i pamant.

Invingerea rezistenlei la varful elementului,la 1nfigerea prin vibrare, se realizeaza 1n mod diferit,
fuetie de natura pamantului. La nisipuri uscate ~i pam ant uri argiloase compacte, varful
elementului care vibreaza, compaeteaza pamantul ~i 11 deplaseaza lateral. In acest caz, rezistenla
la varf are valori mari, mai ales la elemente cu secliune transversala mare.
'\

Pamanturile imbibate cu apa, sub acliunea vibraliilor sunt modelate ca un fluid vascos, in care
elementul de 1nfipt se scufunda sub aqiunea greutalii proprii, la care uneori trebuie adaugata 0
incarcare suplimentara.

Procesul complex al 1nfigerii prin vibrare a elementelor 1n pamant depinde de caracteristicile

vibroinfigatorului, ale elementului ce se infige ~i este inOuenlat intr-o mare masura de natura ~i
starea pamantului.

Caracteristicile pamantului sunt neliniare. La amplitudini miei ale vibraliilor elementul ~i

pamantul vibreaza impreuna lara a se realiza infigerea elementului. Dupa depa~irea limitei de
deformalie elastica a pamantului, ineepe aluneearea elementului fala de pamant ~i astfel peste
mi~carea vibranta a elementului se suprapune mi~earea de avans.

In aeest proces intervin forlele rezistente elastice ~i vascoase ale pamantului, forla de frecare
useata pe suprafala laterala a elementului, rezistenla la piHrundere a varfului pilotului datorita
deformaliei plastice a pamantului, precum ~i fortele de inerlie ale pamantului, care se mi~ca
impreuna Cli elementul de infipt.

In cazul vibroinfigatoarelor cu frecvenle reduse ~i amplitudini mari, procesul se complidl,

deoarece varful elementului, ce vibreaza sub aqiunea fortei perturbatoare, se desprinde de
pamant, dupa care executa lovirea pamantului.

De asemenea, la elemente de lungime mai mare trebuie linut cont de caracterul ondulator al
transmiterii eforturilor in element ~i pamant.

Trebuie menlionat ca uneori ~1 III pamanturi necoezive 1nfigerea prin vibrare se face cu
dificultate. Astfel, la pamanturile slab eoezive uscate, eu particule colluroase ~i cu 0 distributie
larga a marimii particulelor poate avea loc un proees nedorit de compaetare rapida a pamantului
In jurul pilotului ~i sub varf, care determina redueerea vitezei de 1nfigere a pilotului ~i chiar
oprirea procesului de infigere. Prin schimbarea frecvenlei, compactarea nedorita poate fi opriUl.

o influenla predominant a asupra desIa~urarii procesului de infigere 0 au urmatorii parametri:

amplitudinea sistemului, freevenla vibratiilor, forla perturbatoare a vibratorului ~i farla statiea
unitara de apasare asupra pilotului.

Avind in vcdere complexitatea proeesului de inftgere a elementelor prin vibrare, pentru studierea
eomportarii ma~inii in interaetiune eu terenul, se adopta ipoteze simplifieatoare verifieate
experimental.
 - 92 ­

5.7.3. Calculul dinamic pentru vibroinfigatoare cu motorul de aclionare rezemat elastic

a.Modelul dinamic.

Pe baza unei analize multicriteriale, lini'nd seama de solutiile costructive, tehnologice,

function ale ~i economice a rezultat di majoritatea ma~inilor de infigere-extragere a elementelor

de construclii pot fi modelate ca sisteme vibrante liniare cu doua mase concentrate ca in fig.65.

Pentru studiul acestui model s-a adoptat schema dinamica de caleul reprezentaHi in fig. 65b,

unde au fost utilizate urmatoarele notalii:

m! este masa totala a vibratorului cu sistemul de prindere ~i organul de lucru;

m2 - masa motorului de actionare impreuI1a cu plalforma de a~ezare;

k! - coeficientul de rigiditate al pamantului;

k2 - coeficientul de rigiditate al elementelor elastice pe care reazcma platforma motorului;

mo masa total a a elementelor excentrice de dezechilibrare inerliaUi din componenla

vibratorului;

r - excentricitatea elementelor de dezechilibrare.

Pozilia maselor m! , m2 ~i mo este data de coordonatele, respectiv, YI ,Y2 ~l <p , a~a cum se

reprezinta in fig. 65b.

Ecualiile diferenliale ale mi~carii sistemului mecanic sunt:

(fl~ + fl~JJi - fl-lJnp sinqJ - fl-lJr¢2 cosqJ +ktJi + k 2(Ji - Y2) = 0 (5.122)

1~Y2 - k 2 (Ji - Yz) (5.123)

-1~Jj) sin lP +( Jo + Jl~r2)¢ + JJ~grsinlP = M (5.124)

in care:

10 este momcntul de inerlie total al maselor excentrice de dezechilibrare redus la axa de rotalie a

rolii motoare a vibratorului;

M - momentul cuplului de aclionare corespunz1itor arborelui motor al vibratorului;

<p - ullghiul de pozilie a maselor excentrice.

Pentru regimul stabilizat de funelionare, adiea qJ =OJt, qJ = OJ ~1 if = 0 ,rezuiHi ea eeualiile

diferenliale de mi~eare au forma:
(11~ + fl-lJ}ft +kiJi + k2(Ji - yJ = Il-lJ f m2 cosmt
(5.125)
mJi2 - k2 (y, - yJ = 0 (5.126)

-mary, sinOJt + 11logrsinOJt = M(J) (5.127)

Rezolvind sistemul (5.124 - 5.126)) rezult1i doua forme proprii de vibrare cu pulsalii1e proprii Pi

~i P2 date de relalia:

P12=1 ~(~+ k, +k2 \)±~ (k 2 +k, +k2 J2 -4 k,k2

. l2 11~ + 2 ll1~ + 11lo (m, + )m2
11l, l11a 111, 7110
(5.128)

Deplasarile Yi ~i Y2 sunt deci de forma annonidi cu amplitudinile:

A, = 11l0ro/(k2 - f1l2OJ 2 ) / D (5.129)

A2 =11la rOJ2 k2 / D (5.130)

in care:

D=[k,(m, +mo)0J 2](k2 _1l~OJ2) -11~k2OJ2. (5.131)

 - 93 ­

b. Condilii funclionale ~i constructive.

Pentru un vibroanfigator care urmeaza a fi reahzat invarianta modelului dinamic din fig.66 se

impun unnatoarele condilii funclionale:

- realizarea amplitudinii Al a organului de lucru la valorile tehnologice impuse de procesul de

·lucru; .
- izolarea antivibratiHi a platformei motorului astfelincat vibraliile transmise sa nu afecteze bUlla

function are a acestuia;

- realizarea parametrilor d~ aclionare (putere, cuplu la porn ire ~i III regim stabilizat).

L,,--,...I ml!
/(.2

1«

a b
Fig.66

Pentru astfel de ma~ini singurul regim care satisface simultan mai multe cerinle de cali tate este
funclionarea sistemului In regim stabilizat de postrezonanFi, deci cu condilia P2 = (114 ... 116)(0.

Determinarea parametrilor de rigiditate ~i masici pentru ca ma~ina sa funqioneze In

postrezonanta se face pe baza trasarii diagramelor PI=:[ 0."1) ~i P2=f (~) parametrizate prin
[actorul adimensional 'Iv;. ca In fig.67, legea de variatie fiind data de relalia 5.127. Factorii
adimensionali utilizali s-au notat astfel:

~ (0 1,' 2,0 2' ~o .V 40 f6 ~o 45 ~o (~ 1,0 ~ 3,0~!l ~o 45 40

a -A.t h -"-/

Fig.67

k,. 1/1, + 1110

~ = - ~1 ~ = . (5.132)
k2 1112
Coeficientul de rigiditate k2 se determina din condilia:

k2 =(~ ... ~~2n~ (5.133)

Gradul de izolare I a vibraliilor transmise la motor se ealculeaza eu formula:

 - 94­

(5.134)

Momentul static total Mst = mor se calculeaza pe baza relatiilor 5.128 ~i 5.129, impunindu-se
regimul de lueru in postrezonanla co = (4 ... 6) P2 ~i rnarimea A! a amplitudinii. astfel se obline:

(5.l35)

"
Forta care aclioneaza asupra arborelui unel mase excentriee, pentru funclionarea in
postrezonanFi, este:
nto ( ) 2,
F=-r-A!OJ (5.l36)
s
in care s este numarul arborilor cu mase excentriee.

Momentul cuplului la funelionarea in regim stabilizat rezulta din reialiiile 5.122 ~i 5.123 , astfel:

(5.137)

eu valori extreme pentru rnomentele:

t
1,2
= l arcco{,-9,81 ± .j96;23 -
OJ 4m 2 A!
8m 2 A? J. (5.l38)

e. Determinari experimentale

tn cadrul INCERC au fost efectuate determinari experimentale pe un utilaj eu vibroinllgator ~i

mecanism de apasare continua denurnit agregat de vibropresare AVP 1.

Rezultatcle expcrimentale oblinute prin detcrminari direete de laborator sunt:

m! + rno = 3150 kg; m2 = 2650 kg; rna = 390,6 kg; s = 4; r = 24,3 mm pentru pozilia 1 a maselor

cxcentrice, r ~ 53,16 mm pentru pozilia 2 a maselor excentrice ~i r = 94,27 mm penlru pozilia 3,

pulsalia co = 75 rad/s. Coefieienlii de rigiditate au fost dcterminali experimental la valorile k]

cc
50*10 4 N/m; k2 = 33*104 N/m. .

~ezultatele experimentale ~i de ealcul sunt prezentate In tabelul 5.12.

Parametrii vibraliilor proprii, detcrminap prin caIeul ~i verificali experimental, se dau in tabelul
5.12.

nice d e VI'b rare a e unI a1.u1U\. AVP 1

C arac ens leI'1 e t eh' T a be1u] 5 12
..
Pozilia maselor Parametrii fuclionali ~i mas}c} I

excentrice r, in m M.:,=mor,in kgm AI> in m Po, in N . F, in N

1. 24 ,3*10~ 9,491 3,16*10-3 53386,87 116] ]
2. 53 ,16*10-3 20,764 , 10-3
692* 116797,50 25400
3. ,
9427*10- 3 36,821 ,
1227*10- 3 207118.12 . 45042
III

I
- 95 -

Pulsaliile proprii ~i gradul de izolare ale vibratiilor Tabelul 5.13

I Nr.
crt.
Denumirea parametrului Simbolul UM -Valo a rea Abaterea
calculata masurata in %
1. Pulsalia proprie (modul I) PI rad/s 7,76 6,81 12
r 2. Pulsalia proprie (modul II) P2 rad/s 18,102 19,5 7,7
3. Gradul de izolare I % 98 92 6
r

; .