Boala Osgood-Schlatter este o umflatura dureroasa de cucui pe partea frontala, partea superioara

a osului, partea inferioara a piciorului. Acest cucui este numit tuberculul tibial anterior.

Cauze

Boala Osgood-Schlatter este considerata a fi cauzatoare de mici, de obicei neobservate, leziuni

provocate de suprasolicitarea repetata, inainte sa fie completa cresterea zonei.

Tulburarea este vazuta cel mai adesea la persoanele active, adolescenti atletici, de obicei intre
varstele de10 si 15 ani. Ea este frecventa la adolescentii, care joaca fotbal, baschet, volei si care
participa la gimnastica. Boala Osgood-Schlatter afecteaza mai multi baieti decat fete.

Diagnostic

Medicul dumneavoastra va poate spune daca aveti aceasta boala prin efectuarea unui examen
fizic.

O raza la os poate fi normala sau poate arata umflarea sau deteriorarea tuberculului tibial. Razele
X sunt rareori folosite cu exceptia cazului in care medicul doreste sa excluda alte cauze ale
durerii.

Tratament

Tratamentul incepe cu repaus, gheata si medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi

ibuprofenul.

In multe cazuri, boala se va ameliora mai bine cu ajutorul acestor metode. In cazurile rare in care
simptomele nu dispar, o distributie de bretele poate fi utilizata pentru a sprijini piciorul pana
cand se vindeca. Acest lucru dureaza de obicei 6-8 saptamani.

Carjele pot fi folosite pentru mersul pe jos pentru a mentine greutatea de pe piciorul dureros.

Rar, pot fi necesare interventii chirurgicale.

Simptome

Principalul simptom este o umflare dureroasa chiar mai jos de genunchi pe partea frontala
(anterioara) pe suprafata osului sau pe partea inferioară a piciorului.

Simptomele apar pe unul sau ambele picioare. Persoana poate avea dureri de picior sau de
genunchi, care se agraveaza odata cu urcatul scarilor, saritul sau aplinismul.
Zona este supusa la presiune si variaza de la umflarea usoara pana la foarte severa.

………………………………………………………………………………………………

Boala Osgood-Schlatter – o afectiune a

tendoanelor genunchiului
Generalitati

Boala Osgood-Schlatter este determinata de un stres repetitiv asupra portiunii de crestere a tibiei
proximale (apofiza). Este caracterizata de inflamatia tendonului patelar si a tesuturilor moi
inconjuratoare zonei de insertie osoasa a tendonului. Acesta boala poate fi asociata si cu o
avulsie, in care tendonul este atat de intins incat se rupe impreuna cu o portiune de tesut osos.
Aceasta afectiune afecteaza in general tinerii, in special baietii cu varsta intre 10 si 15 ani, care
practica sporturi ce includ alergarea si sariturile.

Simptome si diagnostic

Pacientii prezinta durere imediat sub genunchi, accentuata de miscare si diminuata la repaus. In
portiunea superioara a tibiei apare o tumefiere dura, dureroasa la presiune. De obicei, miscarile la
nivelul genunchiului nu sunt afectate. Durerea poate sa dureze cateva luni si poate reveni pana
cand dezvoltarea osoasa este completa.
Boala Osgood-Schlatter este frecvent diagnosticata dupa simptomatologie. Radiografia poate fi
normala sau poate sa arate o avulsie sau, mai tipic, arata mai multe fragmente ale apofizei tibiale.

Tratament

De obicei, aceasta afectiune dispare fara tratament. Aplicarea unei comprese cu gheata la aparitia
durerii, reducere inflamatia, iar uneori este folosita concomitent cu exercitii fizice, exercitii de
intarire musculara. Medicul poate sugera limitarea participarii la sporturi viguroase. Copiii care
doresc sa continue activitati sportive moderate, vor purta genunchiere in timpul efortului si
comprese cu gheata dupa incheierea activitatii. Daca apare durere intensa in timpul efortului,
activitatea va fi redusa pana cand durerea ramasa este tolerata.

……………………………………………………………………….

Boala Osgood-Schlatter este determinata de un stres repetitiv asupra portiunii de crestere a tibiei proximale
(apofiza). Este caracterizata de inflamatia tendonului patelar si a tesuturilor moi inconjuratoare zonei de insertie
osoasa a tendonului. Acesta boala poate fi asociata si cu o avulsie, in care tendonul este atat de intins incat se rupe
impreuna cu o portiune de tesut osos. Aceasta afectiune afecteaza in general tinerii, in special baietii cu varsta intre
10 si 15 ani, care practica sporturi ce includ alergarea si sariturile.
Simptome si diagnostic
Pacientii prezinta durere imediat sub genunchi, accentuata de miscare si diminuata la repaus. In portiunea superioara
a tibiei apare o tumefiere dura, dureroasa la presiune. De obicei, miscarile la nivelul genunchiului nu sunt afectate.
Durerea poate sa dureze cateva luni si poate reveni pana cand dezvoltarea osoasa este completa.
Boala Osgood-Schlatter este frecvent diagnosticata dupa simptomatologie. Radiografia poate fi normala sau poate sa
arate o avulsie sau, mai tipic, arata mai multe fragmente ale apofizei tibiale.
Tratament
De obicei, aceasta afectiune dispare fara tratament. Aplicarea unei comprese cu gheata la aparitia durerii, reducere
inflamatia, iar uneori este folosita concomitent cu exercitii fizice, exercitii de intarire musculara. Medicul poate
sugera limitarea participarii la sporturi viguroase. Copiii care doresc sa continue activitati sportive moderate, vor
purta genunchiere in timpul efortului si comprese cu gheata dupa incheierea activitatii. Daca apare durere intensa in
timpul efortului, activitatea va fi redusa pana cand durerea ramasa este tolerata.

SURSA 02

Boala lui Osgood-Schlatter reprezinta o inflamatie a apofizei tibiale anterioare ce survine in timpul cresterii.
Boala lui Osgood-Schlatter face parte dintre apofizitele de crestere. Afectiunea debuteaza intre 10 si 15 ani prin
dureri locale exacerbate la mers si la alergat.
Boala Osgood-Schlatter este determinata de un stres repetitiv asupra portiunii de crestere a tibiei proximale
(apofiza). Este caracterizata de inflamatia tendonului patelar si a tesuturilor moi inconjuratoare zonei de insertie
osoasa a tendonului. Acesta boala poate fi asociata si cu o avulsie, in care tendonul este atat de intins incat se rupe
impreuna cu o portiune de tesut osos. Aceasta afectiune afecteaza in general tinerii, in special baietii cu varsta intre
10 si 15 ani, care practica sporturi ce includ alergarea si sariturile.
Cum se manifesta?
Pacientii prezinta durere imediat sub genunchi, accentuata de miscare si diminuata la repaus. In portiunea superioara
a tibiei apare o tumefiere dura, dureroasa la presiune. De obicei, miscarile la nivelul genunchiului nu sunt afectate.
Durerea poate sa dureze cateva luni si poate reveni pana cand dezvoltarea osoasa este completa.
Boala Osgood-Schlatter este frecvent diagnosticata dupa simptomatologie. Radiografia poate fi normala sau poate sa
arate o avulsie sau, mai tipic, arata mai multe fragmente ale apofizei tibiale.
De obicei, aceasta afectiune dispare fara tratament. Aplicarea unei comprese cu gheata la aparitia durerii, reducere
inflamatia, iar uneori este folosita concomitent cu exercitii de intarire musculara. Medicul poate sugera limitarea
participarii la sporturi viguroase. Copiii care doresc sa continue activitati sportive moderate, vor purta genunchiere
in timpul efortului si comprese cu gheata dupa incheierea activitatii. Daca apare Durere intensa in timpul efortului,
activitatea va fi redusa pana cand durerea ramasa este tolerata.
Recuperarea:
Stretching al muschilor coapsei (cu prudenta in faza acuta)
1. Cvadricepsi. Stat in picioare, sprijinit o mana de perete. Se indoaie gamba pe coapsa cu ajutorul celeilalte maini,
in mod graduat. Intinderea (stretching-ul) poate fi crescut prin deplasarea coapsei spre spate. Durata de 10-15
secunde, cu pauze de 10-20 de secunde. Se repeta de 3 ori.
2. Muschii inferiori ai coapsei. Un membru inferior se fixeaza la orizontala. Se apleaca trunchiul inainte, tragandu-se
degetele piciorului inapoi. Ambele membre inferioare trebuie mentinute intinse. Durata: 10-15 secunde, pauze de
10-200 de secunde. Se repeta de 3 ori.
Exercitii de coordonare: se sta sprijinit pe membrul inferior afectat, cu ochii inchisi si cu bratele intinse circa 20 de
secunde si apoi se incearca 1-20 de indoiri de genunchi;
Folosirea unei curele elastice in timpul jocului;
Precautie la jocul pe suprafata hard si la deplasarile care suprasolicita genunchiul
Profilaxie
- Incalzire 15 minute;
- Program regulat de stretching;
- Evitarea exercitiilor suprasolicitante in perioada de crestere (sprinturi, sarituri)
- Incaltaminte ortopedica in cazul deficientelor (picior plat, valg, var).

SURSA 03

Boala Osgood - Schlatter afecteaza copiii cu varste intre 11 si 15 ani, mai ales baieti, si se caracterizeaza prin durere
si umflare la nivelul protuberantei osoase a osului gambei (tibia), chiar sub rotula. Acesta este locul in care tendonul
rotulei se ataseaza de tibie. Aceasta boala este asociata cu utilizarea excesiva si este mult mai frecventa decat alte
afectiuni discutate in aceasta sectiune.
Cele mai bune tratamente pentru boala Osgood - Schlatter sunt gheata, intinderea si repausul din activitatile
solicitante, cum ar fi alergatul si saritul. Un bandaj in jurul tendonului rotulei poate ajuta la indepartarea solicitarii
protuberantei osoase. De asemenea, pot fi de ajutor medicamentele antiinflamatoare, cum ar fi ibuprofenul (Advil,
Motrin etc). Afectiunea se rezolva de obicei pe masura maturizarii scheletului.
………………………………………………………………………

Afectiunile genunchiului
Cauze

Genunchiul este reprezentat de regiunea articulara situata la jonctiunea coapsei cu gamba.

Articulatia genunchiului uneste femurul cu tibia si cu rotula. Adaptarea perfecta a suprafetei
articulare a femurului cu cea a tibiei este asigurata prin existenta a doua formatii
fibrocartilaginoase, denumite meniscuri. Ligamentele foarte puternice garanteaza o stabilitate
perfecta a acestei articulatii.
Unele afectiuni ale genunchiului se dezvolta din cauza uzurii aparute la nivelul articular, cum se
intampla in osteoartrita. Alte afectiuni apar din cauza unor injurii, cum ar fi o lovitura la nivelul
genunchiului sau miscari bruste, care forteaza genunchiul dincolo de limita normala de miscare
de la acest nivel.

Profilaxie

Unele afectiuni ale genunchiului, cum ar fi cele aparute din cauza unui accident, nu pot fi
prevazute sau prevenite. Totusi, pot fi prevenite multe probleme de la acest nivel urmand aceste
sugestii:
- inaintea efectuarii de exercitii sau a participarii la diferite activitati sportive, se efectueaza o
incalzire prin mers pe bicicleta, apoi exercitii de incalzire musculara; incalzirea musculaturii din
partea anterioara a coapsei (muschiul cvadriceps) si din partea posterioara a coapsei, reduce
tensiunea din tendoane si scade presiunea din genunchi din timpul activitatii
- fortificarea musculaturii picioarelor prin exercitii specifice (de exemplu, urcatul scarilor,
mersul pe bicicleta); exercitiile supravegheate, cu greutati, sunt un alt mod de fortificare al
musculaturii de care beneficiaza si genunchiul
- se evita schimbari bruste in intensitatea exercitiului; forta si durata exercitiilor se cresc
progresiv
- se va purta incaltaminte lejera, care sa mentina echilibrul si aliniamentul picioarelor in timpul
mersului sau alergarii.
Problemele de la genunchi pot sa apara din cauza unui picior plat sau a unui picior aflat in
pronatie (rotat in interior). Aceste probleme pot fi minimalizate prin purtarea unor tipuri speciale
de incaltaminte cu talonete. Se va mentine o greutate adecvata pentru a reduce stresul de la
nivelul genunchiului. Obezitatea creste riscul de dezvoltare al afectiunilor degenerative cum ar fi
osteoartrita.

Medici specialisti recomandati

Leziunile sau bolile grave ale genunchiului sunt tratate de obicei de medicul ortoped, care este
specializat in tratamentul chirurgical sau nechirurgical al structurilor osoase, articulare si al
tesuturilor moi (de exemplu, ligamente, tendoane si muschi). Pacientii cu indicatie de tratament
nechirurgical, pot consulta medicul reumatolog (medic specializat in diagnosticul si tratamentul
artritelor si al afectiunilor asemanatoare).

Anatomia si fiziologia genunchiului

Articulatia genunchiului actioneaza ca o "balama" care permite flexia si extensia gambei, facand
posibile ortostatismul si pozitia asezat.

Structurile genunchiului

Oase si cartilaje
Articulatia genunchiului este formata din 3 oase – femurul (osul de la nivelul coapsei), tibia (osul
mai mare de la nivelul gambei) si patela sau rotula. Patela are intre 5–7 cm latime si intre 7–10
cm lungime. Este asezata in fata celorlalte oase din articulatie si aluneca la miscarea piciorului.
Are rol protector asupra genunchiului si actioneaza ca o parghie pentru muschi.
Extremitatile oaselor din articulatie sunt acoperite cu un cartilaj articular – este un tesut puternic,
elastic, care absoarbe socul si permite miscarea lina la nivelul genunchiului. Meniscurile sunt
formate din tesut conjunctiv, fiind impartite in doua discuri in forma de secera si pozitionate intre
tibie si femur, in portiunile interioare si exterioare ale fiecarui genunchi. Cele doua meniscuri de
la fiecare genunchi absorb socul, amortizand gamba de greutatea corpului si crescandu-i
stabilitatea.

Musculatura
Exista doua tipuri de muschi la nivelul genunchiului. Muschiul cvadriceps cuprinde patru muschi
din portiunea anterioara a coapsei si ajuta la miscarea de extensie a piciorului (indreptarea
piciorului din pozitia flectata). Muschii din loja posterioara a coapsei realizeaza miscarea de
flexie a piciorului.

Ligamente
Ligamentele sunt benzi puternice, elastice, care conecteaza oasele intre ele. Ele aduc stabilitate si
forta articulatiei. Exista 4 ligamente care leaga femurul de tibie:
- ligamentul colateral medial: aduce stabilitate in portiunea interna (mediala) a genunchiului
- ligamentul colateral lateral: aduce stabilitate in portiunea externa (laterala) a genunchiului
- ligamentul incrucisat anterior: asezat in centrul genunchiului, limiteaza rotatia si miscarea
anterioara a tibiei
- ligamentul incrucisat posterior: asezat in centrul genunchiului, limiteaza miscarea posterioara a
tibiei.
Alte ligamente fac parte din capsula genunchiului, o structura fibroasa protectoare care
inconjoara articulatia genunchiului. In interiorul capsulei, articulatia este captusita cu un tesut
subtire, moale, numit sinoviala.

Tendoane
Tendoanele sunt cordoane puternice care leaga muschiul de os. La nivelul genunchiului,
tendonul cvadriceps leaga muschiul cvadriceps de patela si asigura forta pentru miscarea de
extensie. Tendonul patelar leaga patela de tibie. Tehnic, acesta este un ligament, dar in mod
obisnuit este numit tendon.
Diagnostic

Medicii folosesc mai multe metode de diagnostic al afectiunilor de la nivelul genunchiului:

- anamneza – pacientul relateaza detaliat simptomele si eventualele injurii, afectiuni
concomitente care ar putea sa explice durerea
- examinarea fizica – medicul face miscari de flexie, extensie, rotatie si presiune asupra
genunchiului pentru a localiza durerea si a determina gradul de limitare al miscarilor
- teste diagnostice – se efectueaza unul sau mai multe teste pentru a determina natura afectiunii
- radiografia – un fascicul de raze X este trecut prin genunchi, formand o imagine bidimensionala
a structurii osoase
- computer tomografie axiala – un fascicul cu raze X cu durata de o fractiune de secunda, este
trecut prin genunchi din unghiuri diferite, detectat de un scanner si analizat de un computer; se
produc o serie de sectiuni ale genunchiului, care vizualizeaza tesuturile moi mult mai clar decat
radiografia normala; imagini individuale pot fi combinate de un computer, pentru a realiza o
imagine tridimensionala a genunchiului
- scintigrafie osteoarticulara – o cantitate mica de substanta radioactiva este injectata intravenos
si este detectata de scanner; acest test detecteaza vascularizatia de la nivelul osului si activitatea
celulara de la acest nivel, aratand anomaliile din aceste procese care pot ajuta la diagnostic
- rezonanta magnetica imagistica – energia venita de la un magnet puternic stimuleaza tesutul de
la nivelul genunchiului sa produca semnale, care vor fi detectate de un scanner si analizate de
computer; se formeaza o serie de sectiuni printr-o anumita parte a genunchiului; o RMI este
sensibila la detectarea anomaliilor din tesuturile moi, cum ar fi muschii sau ligamentele; ca si la
computer tomografie, se poate folosi un computer pentru a realiza o imagine tridimensionala a
genunchiului
- artroscopie – medicul introduce printr-o mica incizie la nivelul articulatiei un tub subtire,
prevazut cu camera si lumina (artroscop); imaginile de la nivel articular sunt proiectate pe un
ecran.

Indexul afectiunilor genunchiului

Afectiunile cartilajului:
- condromalacia
- leziunile de la nivelul meniscului.

Artrita genunchiului.

Leziunile ligamentelor:
- leziunile ligamentelor incrucisate anterior si posterior
- leziunile ligamentelor colaterale medial si lateral.

Leziunile si afectiunile tendoanelor:

- tendinita si ruptura de tendoane
- boala Osgood-Schlatter
- sindromul de banda iliotibiala.
Alte afectiuni ale genunchiului:
- osteocondrita disecanta
- sindromul plicii sinoviale.

………………………………………………………………………………….

De obicei, aceasta afectiune dispare fara tratament. Aplicarea unei comprese cu gheata la
aparitia durerii, reducere inflamatia, iar uneori este folosita concomitent cu exercitii de
intarire musculara. Medicul poate sugera limitarea participarii la sporturi viguroase. Copiii
care doresc sa continue activitati sportive moderate, vor purta genunchiere in timpul efortului
si comprese cu gheata dupa incheierea activitatii. Daca apare Durere intensa in timpul
efortului, activitatea va fi redusa pana cand durerea ramasa este tolerata.
Recuperarea:
* Stretching al muschilor coapsei (cu prudenta in faza acuta)
1. Cvadricepsi. Stat in picioare, sprijinit o mana de perete. Se indoaie gamba pe coapsa cu
ajutorul celeilalte maini, in mod graduat. Intinderea (stretching-ul) poate fi crescut prin
deplasarea coapsei spre spate. Durata de 10-15 secunde, cu pauze de 10-20 de secunde. Se
repeta de 3 ori.
2. Muschii inferiori ai coapsei. Un membru inferior se fixeaza la orizontala. Se apleaca
trunchiul inainte, tragandu-se degetele piciorului inapoi. Ambele membre inferioare trebuie
mentinute intinse. Durata: 10-15 secunde, pauze de 10-200 de secunde. Se repeta de 3 ori.
* Exercitii de coordonare: se sta sprijinit pe membrul inferior afectat, cu ochii inchisi si cu
bratele intinse circa 20 de secunde si apoi se incearca 1-20 de indoiri de genunchi;
* Folosirea unei curele elastice in timpul jocului;
* Precautie la jocul pe suprafata hard si la deplasarile care suprasolicita genunchiul

Profilaxie
* Incalzire 15 minute;
* Program regulat de stretching;
* Evitarea exercitiilor suprasolicitante in perioada de crestere (sprinturi, sarituri)
* Incaltaminte ortopedica in cazul deficientelor (picior plat, valg, var)