P. 1
Bpoc -Protocol de Stat

Bpoc -Protocol de Stat

|Views: 602|Likes:
Published by Padurariu Roxana

More info:

Published by: Padurariu Roxana on Jun 08, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/07/2013

pdf

text

original

PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”, Chişinău, 1 Aprilie 2008

MINISTERUL SĂNĂTĂ II AL REPUBLICII MOLDOVA

МИНИСТЕРСТВО ЗДРАВООХРАНЕНИЯ РЕСПУБЛИКИ МОЛДОВА

BRONHOPNEUMOPATIE CRONICĂ OBSTRUCTIVĂ
Protocol clinic na ional

Chişinău Aprilie, 2008
1

PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”, Chişinău, 1 Aprilie 2008

ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT PREFA Ă A. PARTEA INTRODUCTIVĂ A.3. Utilizatorii: A.4. Scopurile protocolului A.6. Data revizuirii următoare A.8. Defini iile folosite în document A.9. Informa ia epidemiologică B. PARTEA GENERALĂ B.1. Nivelul institu iilor de asisten ă medicală primară B.2. Nivelul consultativ specializat (ftiziopneumolog) B.3. Nivelul de sta ionar C.1. ALGORITMUL DE CONDUITĂ C.1.1. Algoritmul de conduită generală a pacientului cu BPOC C.1.2. Algoritmul tratamentului bolnavului cu BPOC evolu ia stabilă C.1.3. Algoritmul de conduită generală a bolnavului cu BPOC în acutizare C.1.4. Algoritmul tratamentului bolnavului cu BPOC în acutizare C. 2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI PROCEDURILOR C.2.1. Clasificarea BPOC C.2.2. Profilaxia BPOC C.2.2.1. Profilaxia primară C.2.2.2. Profilaxia secundară C.2.3. Screening-ul BPOC C.2.4. Conduita pacientului cu BPOC C.2.4.1. Anamneza C.2.4.2. Examenul obiectiv C.2.4.3. Investiga ii paraclinice C.2.4.4. Diagnosticul diferen ial C.2.4.5. Criteriile de spitalizare C. 2.4.6. Tratamentul bolnavilor BPOC C.2.4.6.1. Excluderea sau reducerea intensită ii factorilor de risc C. 2.4.6.2. Programul educa ional pentru bolnavi cu BPOC C.2.4.6.3. Tratamentul bolnavilor cu BPOC evolu ia stabilă C. 2.4.6.4. Tratamentul bolnavilor cu BPOC în acutizare C.2.4.7. Prognosticul şi evolu ia în BPOC C.2.4.8. Supravegherea pacien ilor cu BPOC C.2.5. Complica iile (subiectul protocoalelor separate)

4 5 5 5 6 6 7 8 9 9 12 13 15 15 16 17 18 19 19 21 21 23 23 24 24 25 27 32 32 33 34 34 35 39 41 42 43

D. RESURSE UMANE ŞI MATERIALE NECESARE PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILOR PROTOCOLULUI 44 D.1. Institu iile de AMP 44 D.2. Institu iile consultativ-diagnostice 45 D.3. Sec iile de terapie ale spitalelor raionale, municipale 46 D.4. Sec iile de pneumologie ale spitalelor municipale şi republicane 47 E. INDICATORI DE PERFORMAN Ă CONFORM SCOPURILOR PROTOCOLULUI ANEXE Anexa 1. Scara severită ii dispneei (Medical Research Council (MRC) Dyspnea Scale) Anexa 2. Scara manifestărilor de bază în BPOC după PL Poggiaro Anexa 3. Scara Borg – aprecierea expresivită ii dispneei Anexa 4. Testul de reversibilitate a obstruc iei bronşice Anexa 5. Testul de efort 48 50 50 50 50 51 51

2

PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”, Chişinău, 1 Aprilie 2008

Anexa 6. Formularul eviden ei consulta ilor la medicul de familie pentru BPOC Anexa 7. Medicamente folosite frecvent în tratamentul BPOC Anexa 8. Dozajul nictemeral comparativ al GCS inhalatorii Anexa 9. Preparate antimicrobiene în tratamentul bolnavilor cu BPOC BIBLIOGRAFIE

53 54 54 55 62

3

MEF50. MEF25 MRC OMS OLD PaO2 PaCO2 PC PEF axa electrică a cordului artera pulmonară blocante ale canalelor de calciu boală bronşiectatică bronhopneumopatie cronică obstructivă cancerul pulmonar cordul pulmonar acut. Chişinău. indici spirometrici scara severită ii dispneei Medical Research Council (MRC) Dyspnea Scale Organiza ia Mondială a Sănătă ii oxigenoterapia de lungă durată presiunea par ială a oxigenului în sîngele arterial presiunea par ială a bioxidului de carbon în sîngele arterial pneumonie comunitară debitului (fluxul) expirator maxim. indice spirometric parametru ini ial parametrul după administrarea bronhodilatatorului reversibilitatea bronhoconstric iei frecven a respira iei capacitatea vitală for ată. indice spirometric Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease glucocorticosteroizi hemoglobin tomografie computerizată de rezonan ă înaltă (high-resolution computed tomography) hematocrit hipertensiune pulmonară inhibitori ai enzimei de conversie a angiotenzinei insuficien ă cardiacă acută insuficien ă cardiacă cronică indicele fumătorului Institutul de Ftiziopneumologie indicele de masă corporală insuficien ă respiratorie insuficien ă respiratorie acută intravenos metered-dose inhalers.50% şi 25% respectiv din capacitatea vitală. în l/min 4 .PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. cardiomiopatie pulmonară acută capacitatea pulmonară totală căile respiratorii superioare capacitatea vitală. aerosol inhalator dozat debitul expirator atins. 1 Aprilie 2008 ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT AEC AP BCC BBE BPOC CP CPA CPT CRS CV DZ DPI ECG EcoCG FCC FEV1 (VEMS) FEV1 pretest FEV1 posttest FEV1% FR FVC GOLD GCS Hb HRCT Ht HTP IECA ICA ICC IF IFP IMC IR IRA i/v MDI MEF75. inhalator cu pudră electrocardiograma ecocardiografia frecven a contrac iilor cardiace fluxul (volumul) expirator maxim în 1 secundă. cînd a fost expulzată din plămîni 75% . indice spirometric diabet zaharat dry powder inhalers.

).i. în baza posibilită ilor reale ale fiecărei institu ii în anul curent. centrele consultative raionale (medici ftiziopneumologi). IF=15. Chişinău. III. figurilor. Codul bolii (CIM 10): J 44. cord pulmonar decompensat. dispnea – 1 punct după scara MRC. tabelelor. municipale şi republicane (medici internişti). nictemer PREFA Ă Acest protocol a fost elaborat de grupul de lucru al Ministerului Sănătă ii al Republicii Moldova (MSRM). 2. IR gr. IC III NYHA. centrele medicilor de familie (medici de familie). A. acutizare moderată.2. 0. sec iile terapeutice ale spitalelor raionale. dispnea – 3 puncte după scara MRC.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. Utilizatorii: • • • • • • oficiile medicilor de familie (medici de familie şi asistentele medicilor de familie). IR gr.1. IF=26. care nu sunt incluse în protocolul clinic na ional. finan at de Guvernul SUA prin Corpora ia „Millenium Challenge Corporation” şi administrat de Agen ia Statelor Unite ale Americii pentru Dezvoltarea Interna ională. A. Bronhopneumopatie cronică obstructivă evolu ie moderată (stadiul II). forma bronşitică. numerota iei capitolelor. SatO2 TA TC TP VAD VD VR VSH 24h peroral perfuzii intravenoase satura ia hemoglobinei cu oxigen în sîngele tensiunea arterială tomografia computerizată tuberculoza pulmonară ventila ie asistată dirijată ventriculul drept volumul rezidual viteza de sedimentare a hematiilor în perioada de 24 ore. constituit din specialiştii Institu iei Medico-Sanitare Publice Institutului de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc” în colaborare cu Programul Preliminar de ară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare. A. casetelor etc. fără schimbarea structurii. dispnea – 2 puncte după scara MRC. evolu ia recidivantă. 3 Bronhopneumopatie cronică obstructivă severă (stadiul III). II.v. Diagnoza: Bronhopneumopatia cronică obstructivă Exemple de diagnoze clinice: 1. 1 Aprilie 2008 per os p. IR gr. faza stabilă cu acutizări rare. asocia iile medicale teritoriale (medici de familie şi medici ftiziopneumologi). Bronhopneumopatie cronică obstructivă evolu ie uşoară (stadiul I). Protocolul na ional este elaborat în conformitate cu ghidurile interna ionale actuale privind bronhopneumopatia cronică obstructivă şi va servi drept bază pentru elaborarea protocoalelor institu ionale (extras din protocolul na ional aferent pentru institu ia dată. IF=18. La recomandarea MS pentru monitorizarea protocoalelor institu ionale pot fi folosite formulare suplimentare. 5 . centrele de sănătate (medici de familie). acutizare moderată.3. PARTEA INTRODUCTIVĂ A.

specialist principal 6 Dr. Sporirea numărului de pacien i cu BPOC care beneficiază de educa ie tematică.ru cercetător ştiin ific. Data elaborării protocolului: aprilie 2008 A. specialist principal farmacologie MS RM profesor universitar. telefon 738703. doctor habilitat în medicină. Sporirea propor iei de persoane cu vîrsta depăşită de 40 ani de pe lista medicului de familie. sec iile ftiziopneumologie a IFP „Chiril Draganiuc” (medici ftiziopneumologi). 5 . Scopurile protocolului: 1. Programul preliminar de ară al „Fondului Provocările Mileniului” pentru Buna Guvernare asistenta medicală superioară. IFP „Chiril Draganiuc” Recenzen i: Numele Dr. 2.5. A. profesor universitar. Func ia şef Catedra Medicină internă nr. Lista şi informa iile de contact ale autorilor şi ale persoanelor ce au participat la elaborarea protocolului: Numele Dr. 4. Serghei Matcovschi. USMF „Nicolae Testemi anu”. sec ia ftiziopneumologie nr. e-mail: anamoscovciuc@yandex. MPH Ecaterina Codreanu Func ia director IFP „Chiril Draganiuc”.7. A. profesor universitar şef Catedra Farmacologie şi Farmacologie Clinică. IFP „Chiril Draganiuc”. Silviu Sofronie Dr.4.com expert local în sănătate publică. USMF „Nicolae Testemi anu”. Elena Maximenco. Chişinău. 5. . 3.6. cărora li s-a efectuat screening-ul BPOC. cercetător ştiin ific coordonator.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. Data revizuirii următoare: aprilie 2010 A. profesor universitar conferen iar ştiin ific. doctor habilitat în medicină. doctor habilitat în medicină. Victor Ghicavîi. IFP „Chiril Draganiuc” e-mail: liliana. Valentin Gudumac. USMF „Nicolae Testemi anu”. Dr. Catedra Diagnostic de Laborator Clinic. profesor universitar. doctor habilitat. Reducerea ratei complica iilor BPOC la pacien ii supraveghea i. Reducerea cazurilor de deces prin BPOC. Sporirea propor iei de pacien i cu BPOC cărora li se administrează tratamentul de sus inere. 3.ifp@gmail. 1 Aprilie 2008 • • sec iile de pneumologie ale spitalelor municipale şi raionale. Ana Moscovciuc Dr. Liliana Bîrdan Dr.

Iurie Osoianu Dr. Acutizarea BPOC – agravarea stării pacientului. poate evalua insidios. 1 Aprilie 2008 Dr. Bulectomia constă în excizarea unei por iuni de plămîn care a fost distrusă de o leziune de dimensiuni mari numită bulă. trenant sau fulminant cu dezvoltarea ICA şi IRA.8. manifestată prin creşterea expresivită ii semnelor clinice şi celor func ionale pe o perioadă de nu mai pu in decît 5 zile. cauzate primar de fumul de igară. Acutizarea simplă a BPOC . Compania Na ională de Asigurări în Medicină director.agravarea stării bolnavului. manifestată prin limitarea fluxului de aer. Maria Bolocan medicină de laborator MS RM vicedirector. iar progresarea procesului patologic poate fi semnalată doar la supravegherea dinamică de lungă durată a bolnavului. 7 .PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. Evolu ia stabilă reprezintă o stare a pacientului cînd expresivitatea semnelor clinice nu se modifică pe o perioadă îndelungată (săptămîni. Acutizarea complicată a BPOC – survine de obicei la persoanele cu vîrsta de peste 65 ani cu agravări frecvente ale stării generale (>4ori/an). FEV1<50% de la prezis. creşterea volumului expectora iilor cu caracter purulent. consecutive unei HTP produse de afec iuni pulmonare parenchimatoase sau vasculare. Consiliul Na ional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate Protocolul a fost discutat aprobat şi contrasemnat: Denumirea Asocia ia medicilor ftiziopneumologi Asocia ia medicilor de familie Asocia ia medicilor internişti Comisia ştiin ifico-metodică de profil „ftiziopneumologie” Centrul Na ional Ştiin ifico Practic de Medicină Preventivă Agen ia Medicamentului Consiliul de exper i al Ministerului Sănătă ii Consiliul Na ional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate Compania Na ională de Asigurări în Medicină Numele şi semnătura A. manifestată prin intensificarea dispneei. creşterea volumului expectora iilor cu caracter purulent. Defini iile folosite în document Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) – boală incomplet reversibilă şi constant progresivă. condi ionată de răspunsul inflamator anormal al plămînului la particule şi gaze nocive. luni). manifestată prin intensificarea dispneei. Chişinău. Cordul pulmonar cronic defineşte hipertrofia şi/sau dilatarea VD.

se poate efectua în servicii de terapie intensivă sau la domiciliu (VAD – ventila ie asistată dirijată) în cazul formelor de IRC. iar 0.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. A. Particulele cu diametrul de 3-5 mcm se depozitează în trahee şi bronhii mari. Pe parcursul perioadei anilor 1990-1999 acest indice a crescut cu 25.75 milioane de persoane anual. Wheezing – raluri sibilante de tonalitate înaltă (peste 400 Hz). cu atît mai mult timp ele rămîn dispersate în fluxul aerian inhalat. Organiza ia Mondială a Sănătă ii (OMS) estimează că această patologie cauzează decesul a peste 2. femei – 7.5-2 mcm ajung în alveole. în cazul creşterii FEV1 cu 10 . Informa ia epidemiologică BPOC este o afec iune severă care determină progresiv incapacitatea de a respira. Pneumotoraxul accidental este afec iunea caracterizată prin prezen a unei colec ii gazoase în cavitatea pleurală. uneori fiind o complica ie a bolii de bază. Transplantul pulmonar constă în înlocuirea plămînului bolnav cu un plămîn sănătos de la un donator decedat de scurt timp. situa ie care se întîlneşte în BPOC. Oxigenoterapia de lungă durată – poate fi definită ca inhalarea aerului îmbogă it cu oxigen în stare de repaus sau în timpul efortului fizic pe parcurs de 15-24 ore nictemer. fără a se asculta neapărat pe durata întregului ciclu respirator. Aceeaşi sursă afirmă că răspîndirea BPOC printre bărba i constituie 9. <10% indică o bronhoconstric ie ireversibilă. Chişinău. ce se manifestă prin creşterea presiunii arteriale în artera pulmonară peste 25 mmHg în repaus şi peste 30 mmHg la efort fizic (National Institutes of Health Registry) Insuficien ă respiratorie acută –reprezintă incapacitatea acută sau acutizată (pe un fond de suferin ă cronică) a plămînului de a men ine pragul de satura ie arterială în oxigen în limite fiziologice (95-96%). Overlap sindrom – prezen a simultană la bolnav a BPOC şi sindromului de apnee obstructivă de somn. Insuficien ă respiratorie cronică – poate fi definită ca o condi ie respiratorie a unei func ii alterate de mai multe modificări patologice ale plămînului. sunt zgomote continui cu durata de peste 250 milisecunde. În felul acesta se produce o hipoxemie accentuată.0% la femei.15% . 1-3 mcm – în bronşiole.metodă de tratament bazată pe utilizarea intermitentă (totalizînd minimum 60 de minute în 24h) a unui aparat (respirator).0% la bărba i şi 69. Se prognozează o tendin ă spre creştere continue a inciden ei acestei maladii [2]. Reversibilitatea bronhoconstric iei – creşterea FEV1 >15% după administrarea inhalatorie a unui bronhodilatator. aerul pătrunde în pleură printr-o perfora ie patologică a seroasei pulmonare. 8 . cu sau fără hipercapnie. devenind o reală problemă de sănătate publică. Ventila ie asistată .34‰. În plan mondial BPOC reprezenta în 1990 a şasea cauză de deces. iar în 2020 va deveni estimativ a treia cauză de mortalitate din lume [1]. Pulmonectomia subtotă constă în excizarea unor por iuni dintr-unul sau din ambii plămîni. Nebulizer – dispozitiv pentru transformarea formelor lichide ale preparatelor medicamentoase în spray dispersat.9. în prezent este a patra. alimentat cu aer ambiant şi O2. Cu cît sunt mai mici particulele aerosolului.3‰ şi afectează preponderent persoanele ce au depăşit vîrsta de 40 ani. făcînd mai mult spa iu pentru esutul pulmonar remanent pentru a func iona mai eficient.reversibilitatea bronhoconstric iei este pu in semnificativă. 1 Aprilie 2008 Hipertenzie pulmonară (HTP) – stare patologică multifactorială. Remisiune BPOC – ameliorarea sau dispari ia temporară a manifestărilor clinice şi paraclinice a acestei boli.

Conform datelor Societă ii Europene de Respirologie boala este diagnosticată în stadiile precoce doar în ¼ cazuri. de bolnavi cu diagnosticul clinic de BPOC.2. • Eradicarea tuturor infec iilor de focar (dentare.3). Recomandat: Vaccinarea profilactică (caseta 2): antigripală anual. Motivele Principalii factori de risc sunt [3. • predispunerea genetică. • ac iunea îndelungată a factorilor de risc profesionali. • 9 2. Screening-ul C. dar în realitate numărul lor depăşeşte 11 milioane de persoane (rezultatele studiilor epidemiologice) [6]. PARTEA GENERALĂ B. 5. antipneumococică. vîrsta. 2. factorii regionali.2.2.3.1 Profilaxia primară C. 8. 11. B. mai pu in sexul şi rasa condi ionează apari ia şi expresivitatea simptomelor BPOC [3-5].2. 12]. În Rusia conform datelor oficiale ale MS se notifică aproape 1 mln. • Efectuarea tratamentului de sus inere în perioadele de remisie (C. Farmacoterapia BPOC în evolu ia stabilă reduce expresivitatea semnelor clinice şi previne dezvoltarea complica iilor [13] OLD sporeşte supravie uirea bolnavilor cu IR [14] BPOC este suspectată în cazul tusei şi expectora iilor cronice şi/sau dispneei în prezen a factorilor de risc pentru apari ia acestei boli [12] Paşii Recomandat: • • • Sistarea tabagismului Ameliorarea condi iilor de muncă Păstrarea aerului curat în locuin e (tabelul 5) 1. Nivelul institu iilor de asisten ă medicală primară Descriere 1. Profilaxia 1. peekflowmetria (caseta 4). În Republica Moldova nu sunt date statistice oficiale despre răspîndirea BPOC. 1 Aprilie 2008 Tabagismul. polivalentă. Vaccinul antigripal reduce severitatea evolu iei şi mortalitatea BPOC cu 50% [10. calcularea indicelui fumătorului (caseta 1).4. ORL). 9]: • fumatul.2. Obligatoriu: • Examinarea persoanelor cu risc înalt în dezvoltarea BPOC (casetele 3): anamneza minu ioasă (caseta 8). În SUA inciden a BPOC se apropie de 15 milioane persoane.6. Diagnostic . Chişinău. noxele profesionale.1.2. fiind una din cele mai răspîndite maladii cu o tendin ă de creştere evidentă a mortalită ii [7].1. poluarea mediului ambiant.2 Profilaxia secundară C.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. • poluarea atmosferică şi comunală a aerului.2.

1. 1 Aprilie 2008 2.2. 2.4.2. sporirea toleran ei lungă durată şi/sau la efort fizic [15].4. rezultatele 8). Tratamentul Tratamentul medicamentos Obligatorii: medicamentos este indicat cu scop de • Bronhodilatatoare de scurtă profilaxie şi controlul durată şi/sau preparatele semnelor maladiei.4.4.4.4.2.6. severe şi foarte severe. în absen a efectului de la tratamentul • administrat. (3) cu progresarea IR şi IC. 4.4. examenului fizic. criteriilor de Evaluarea spitalizare (casetele 12. C. investiga iilor instrumentale şi 10). preparatele anticolinergice se indică în stadiile II – IV (caseta 22.1.3 necesitate în stadiile I – IV pulmonare. Tratamentul 3.2. C.2.Tratamentul BPOC evolu ie stabilă 3. 10 . (4) pentru expertiza vitalită ii. (2) pacien ii cu tratamentul ambulatoriu administrat anterior ineficient. • Microscopia sputei.2.4.2. C. 2. reducerea (caseta 20-24. 3. • Diagnosticul diferen ial (tabelul 1. 6.5. 14). anamnestice.2. tabel 8).3. Diagnosticul BPOC se Obligatoriu: confirmă prin datele • Anamneza (caseta 5.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. (5) BPOC în acutizare: formele moderate. • Examenul radiologic.4. • Examenul sputei (BAAR şi Gram) (tabelul 6). Suspectarea şi confirmarea diagnosticului de BPOC C. 7. Chişinău. • Examenul func ional: peekflowmetria şi spirometria (recomandat).2. anticolinergice se indică la ameliorarea func iei C. de laborator [12]. 7) • Evaluarea factorilor de predic ie pentru mortalitate (caseta 38) • Se recomandă consulta i specialistului bolnavilor cu: (1) dificultă i de diagnostic diferen ial. C.2.1.1. 3. • Examenul fizic (caseta 9. frecven ei şi severită ii • Bronhodilatatoarele de acutizărilor.2. Deciderea consultului specialistului şi/sau spitalizării C.6.1. • Examenul de laborator: hemoleucograma. tabel 8). 13.1. C. C.

reabilitarea (casetele 17.1.2. Tratamentul nemedicamentos C.6. 32). 1 Aprilie 2008 Recomandat: • GCS inhalatorii şi teofiline retard în cazurile grave şi foarte grave cu acutizări frecvente în asociere cu bronhodilatatoare (caseta 22) 3. În toate stadiile BPOC o Obligatorii: importan ă majoră o are • Excluderea sau reducerea reducerea factorilor de risc.2.2. • Tratamentul complica iilor (caseta 30). 19. 16. 27).6. corec ia statului • Program educa ional (19).2. La supravegherea bolnavului Obligatorii: cu BPOC o importan ă majoră • Excluderea sau reducerea o are reducerea sau excluderea intensită ii factorilor de risc factorilor de risc. 18).6.6.2.4. 3.4. ce se jugulează • Intensificarea tratamentului la intensificarea tratamentului bronhodilatator. 20]. 28). 16. monitorizat nu mai rar de 1 La necesitate recomandat: dată la 5 zile [18. 26). 17] • Reabilitarea: asigurarea unui suport nutri ional (caseta 27). kinetoterapia (caseta 25. Tratamentul fizioterapic. Chişinău. adăugînd bronhodilatator.4.2.18). C.4.4. Tratament balnear.2.4. Tratamentul nemedicamentos C.6. intensită ii factorilor de risc reabilitarea respiratorie. Tratamentul antibacterial (caseta 30.2. • • 11 3. C.2. 32).2. 31.1. condi ii de ambulator. Teofiline retard (caseta 32). kinetoterapia (caseta 28).2.2. efectuat în C.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”.4 anticolinergice (caseta 30.3. corec ia statului nutri ional • Program educa ional (19). [15.1. . C. (casetele 17.2. Recomandat: • • • Oxigenoterapie (caseta 25.6. • Reabilitarea (caseta 29): asigurarea unui suport nutri ional (caseta 25.Tratamentul BPOC în acutizare uşoară 3. nutri ional [15.1. pulmonară. Tratamentul Este o agravare neînsemnată a Obligatorii: medicamentos simptomaticii. 17].

3. evolu ia recidivantă. Motivele Consulta ia ftiziopneumologului este indicată în cazul: concretizarea diagnosticului. • • 12 .4. Nivelul consultativ specializat (ftiziopneumolog) Descriere 1.1.4. 8). Examinarea echilibrului acidobazic şi a electroli ilor. Evaluarea criteriilor de spitalizare (casetele 11-13) • • • • • • Recomandat la necesitate: • • • • • • • 1.1. Examenul fizic (caseta 9.2.2. EcoEG. Corectarea tratamentului ambulator efectuat la supravegherea medicului de familie.2. 7.2. C. decizia efectuării tratamentului în condi ii de ambulator sau sta ionar [15.4.2. determinarea gradului de severitate al BPOC. C. 21]. FBS. tratamentul administrat anterior ineficient. Deciderea asupra tacticii de tratament: ambulator versus sta ionar C. 3. Oximetria.5. 4. TC sau HRCT. 1 dată în 3 luni (formele severe şi foarte severe) (caseta 39.2. C. C. tabelul 2). 10.4. Paşii Obligatoriu: • • • Anamneza (caseta 5. C. • Tratament balnear. 6). progresarea IR.4.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. 4.2.2.4. Chişinău. 40). Diagnostic 1.2. IC. în toate cazurile după externare din sta ionar.2. de laborator şi instrumental (tabelul 1.2. Examenul microbiologic a sputei (tabelul 6).4. Supravegherea C. 2. Examenul func ional. Examenul biochimic al sîngelui şi coagulograma.8. 1 Aprilie 2008 Recomandat: • Oxigenoterapie (caseta 26).1. 40).4.Confirmarea diagnosticului de BPOC C. 6. • • B. • Tratamentul fizioterapic. Obligatoriu to i bolnavii: • 1 dată la 6 luni (formele uşoare şi moderate) (caseta 39.

4. • revenirea la tratamentul bronhodilatator standard. Tratamentul complica iilor (caseta 30. 3.4. 8) determinarea formei clinice şi • Examenul fizic (caseta 9. tabelul 2) aprecierea intensită ii dispneei • Examenul func ional. 23]. Nivelul de sta ionar Descriere 1. 6. severă şi foarte severă 2. 38). (tabelul 6) Recomandat la necesitate: • • TC sau HRCT. C. 37. Diagnostic 1. 7. Spitalizare C. 33.4.6. republicane) (caseta 13) • Criterii de spitalizare în sec ii de terapie intensivă (caseta 14) La stabilirea diagnosticului Obligatoriu: este necesară aprecierea • Anamneza (caseta 5.2.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. GCS sistemici (caseta Recomandat la necesitate: • • • 4.1.6. municipale. Motivele Paşii Tratamentul în condi ii de • Criterii de spitalizare în sta ionar este recomandat în sec ii de profil terapeutic caz de: general (spitale raionale şi • agravarea semnelor de municipale) (caseta 12) bază.4.6.2.4. 34). calcularea laborator şi instrumental indicelui fumătorului [12].Tratamentul BPOC în acutizare moderată.3.2. 1 Aprilie 2008 B. Tratamentul Obligatoriu: medicamentos • Oxigenoterapia (caseta 26). 10.Confirmarea diagnosticului de BPOC C. fazei evolutive ale BPOC.1. 35). • • Metilxantine i/v (caseta 34).1. • 31. de după scara MRC. Tratament antibacterial (casetele 31. Criterii de externare (caseta 36 Extrasul obligatoriu va con ine: Diagnosticul precizat 13 . C. 2.4. Examenul statutului imun (tabelul 6). Tratament 3. La externare este necesară efectuarea: • spirografiei. 34).2. complica iilor [15. • Intensificarea C. 33. tratamentului bronhodilatator (caseta 30.2. Chişinău. 22.1.7. 34. • Criterii de spitalizare în specializate sec ii • apari ia sau agravarea maladiei (raionale.2. gradului de severitate.1.4. Externarea C.4.

recomandări explicite pentru pacient. rezultatele investiga iilor efectuate. 14 . desfăşurat. 1 Aprilie 2008 • informarea pacientului despre rezultatele investiga iilor efectuate.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. recomandări pentru medicul de familie. importan a şi volumul tratamentului ulterior. Chişinău.

predispunerea genetică. Indicatori clinici tusea cronică dispneea progresivă expectora ii cronice Criteriile diagnostice şi investiga ii: • • • • • • • • • • • • examenul obiectiv. infec ia bacteriană. Factorii de risc în acutizarea BPOC: infec ia virală (Rhinovirus spp. poluarea mediului ambiant. ALGORITMUL DE CONDUITĂ C.. spirometria + testul farmacodinamic. wheezing şi expira ie prelungită > 5 secunde. Chişinău. ECG. insuficien a cardiacă. 1 Aprilie 2008 C. bronşiolita obliterantă. tomografia computerizată. boala bronşiectatică. fibrobronhoscopia.1. Algoritmul de conduită generală a pacientului cu BPOC FACTORI DE RISC Factorii de risc în apari ia BPOC: tabagismul.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. hemoleucograma. afec iuni cronice ale aparatului respirator. expunerea îndelungată la substan e iritante şi/sau nocive profesionale.1. factorii nocivi din mediul ambiant. Influenza). Investiga ii clinice suplimentare: testul de efort. • • • • • Diagnostic diferen ial: astm bronşic. pulsoximetria şi monitorizarea gazelor sanguine. investiga ii imunologice. examenul sputei. 15 . tuberculoza pulmonară. radiografia toracică. poluarea mediului casnic.1. suprasolicitare fizică.

transplant pulmonar. tratament chirurgical.1. Ipratropium bromid 40 mcg + Teofilin 0. reabilitare respiratorie.3g per os 2ori/24h + preparat combinat: Fenoterol 100 mcg + Ipratropium bromid 40 mcg. ICC Reabilitare respiratorie IV OLD.preparat combinat: Fenoterol 100 mcg + Ipratropium bromid 40 mcg. IR III În manifestările clinice predomină IRC. vaccinare antipneumococică la necesitate.2. Reabilitare respiratorie Acutizări frecvente. Ipratropium bromid 40 mcg + Salmeterol 50mcg 2ori/24h + Beclometazon 1000mcg/24h sau Budesonid 800-1200mcg/24h sau Fluticazon 500-1000mcg/24h sau preparat combinat: Fluticazon+Salmeterol: 250-500 / 50mcg de 2 ori/24h. în timpul acutizărilor .3g per os 2ori/24h + preparat combinat: Fenoterol 100 mcg + Ipratropium bromid 40 mcg. Salmeterol 50mcg 2ori/24h + Teofilin 0. Algoritmul tratamentului bolnavului cu BPOC evolu ia stabilă Evolu ia BPOC Intermitentă. 1 Aprilie 2008 C. Acelaşi Tratament nemedicamentos Vaccinarea antigripală anuală. Schemele terapiei inhalatorii: Salmeterol 50mcg 2ori/24h + Ipratropium bromid 40 mcg sau preparat combinat: Fenoterol 100 mcg + Ipratropium bromid 40 mcg. Chişinău. 2006) I Tratament medicamentos Inhalare la necesitate: Salbutamol 200-400 mcg sau Fenoterol 200-400 mcg sau Ipratropium bromid 40 mcg sau Preparat combinat: Fenoterol 100 mcg + Ipratropium bromid 40 mcg – 2 pufuri.2-0.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. 16 .2-0. manifestarea semnelor clinice în acutizare Semne clinice persistente II Stadiul BPOC (GOLD.

1 Aprilie 2008 C. la efort fizic minimal moderată cianoza prezentă absentă edeme periferice prezente absente conştiin a clară. % <90% >90% pH sîngelui arterial <7. Aprecierea intensită ii semnelor de BPOC: aprecierea necesită ii folosirii bronhodilatatoarelor de scurtă durată (nebulizer). Investiga iile necesare Investiga ia Tratament în sta ionar Hemoleucograma + Examenul radiologic al toracelui + Microscopia sputei + Peekflowmetria + ECG + Examinarea electroli ilor + Examinarea echilibrului acido-bazic + Examenul bacteriologic al sputei + Spirografia + Tratament ambulator + + + + +/- 17 .1.35 >7. mmHg <60 >60 4. obnubilare. nu nu condi iile de trai satisfăcătoare. 3. sopor. nu nu Sat O2. • • 2.3. Aprecierea criteriilor de spitalizare Semnele clinice ale BPOC Tratament în sta ionar Tratament ambulator starea generală gravitate medie. intensificarea tusei. coma clară oxigenoterapie precedentă da. apari ia sputei purulente. Determinarea semnelor acutizării: intensificarea dispneei. gravă satisfăcătoare pozi ia for ată. pasivă activă dispneea în repaus. precare satisfăcătoare agravarea semnelor de boală bruscă treptată prezen a comorbidită ilor da. Chişinău. Algoritmul de conduită generală a bolnavului cu BPOC în acutizare • • • • 1. aprecierea oportunită ii tratamentului antibacterial.35 paO2. creşterea cantită ii expectora iilor.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”.

1. Chişinău. apoi 1. cîte 2 pufuri la 4-6 ore sau Fenoterol 100 mcg. 18 . la 6 ore sau Fenoterol + Ipratropium bromid 2 ml prin nebulizer cu oxigen. Anticoagulante în cazul policitemiei Antibioticoterapie la necesitate (expectora ii purulente.4.5 ml 4ori/24h Intensificarea tratamentului cu bronhodilatatoare de scurtă durată: Salbutamol 100mcg.2-0.1.5 – 5mg) sau Fenoterol 0. cîte 2 pufuri la 4-6 ore sau Fenoterol 50 mcg + Ipratropium bromid 20 mcg.5mg/kg/h cu controlul ECG Antibioticoterapie la necesitate per os sau parenteral GCS sistemici: Prednizolon 0. PaO <60mmHg) Ventila ia asistată (VA) în condi iile sec iei terapiei intensive în absen a efectului VAD. febră) per os sau parenteral (anexa 9). pH<7. Algoritmul tratamentului bolnavului cu BPOC în acutizare Tratamentul BPOC în acutizare Tratament în sta ionar Oxigenoterapie 2-5 l/min ≥ 18h pentru men inerea Sat O2>90% Ventila ia asistată dirijată (VAD) în ineficien a OLD (PaCO2>45mmHg. progresarea dereglărilor de conştiin ă Tratament ambulator Intensificarea tratamentului cu bronhodilatatoare: Ipratropium bromid 0.0 mg.5.5mg prin nebulizer cu oxigen + Salbutamol (2.35. 1 Aprilie 2008 C. cîte 2 pufuri 3-4 ori/24h La ineficien a bronholiticilor administrarea i/v: Eufilin 240 mg/h pînă la 960 mg/24h cu 0.3 mg 2 ori/24h Diuretice în caz de cord pulmonar şi edeme periferice La intensificarea dispneei GCS sistemici per os sau parenteral (7-10 zile): Prednizolon 30-40 mg/24h sau alt GCS în doze echivalente.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”.5 mg/kg/24h (3040mg/24h) sau alt GCS în doze echivalente per os 7-10 zile sau Prednizolon pînă 3mg/kg/24h parenteral sau Budesonid prin nebulizer 2mg 2-3 ori/24h În ineficien a bronhodilatatoarelor de lungă durată sau în cazul imposibilită i individuale de administrare eficientă a bronhodilatatoarelor inhalatoare se indică: Teofilin 0.

50% <FEV1< 80% din prezis. emaciat. torace „în butoi”. tardivă frecvente difuz cianotice obezitate nu este caracteristică normală 19 aspect general raportul semnelor de bază tuse dispnee infec ii respiratorii tegumentele masa ponderală caşexie percu ie .PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. severă ocazionale roze-cenuşii pierdere ponderală frecventă hipersonoritate Tip B.1. productivă minimă. Chişinău. apare după constituirea dispneei primul semn. DESCRIEREA METODELOR. cianotic. «blue-bloater» „albastru infiltrat” – predominant bronşitic picnic. obez. Reducerea progresivă a fluxului aerian. dar nu obligatoriu. 2006 [9] Stadiile Stadiul I – BPOC uşor Modificările clinico-func ionale Limitarea uşoară a fluxului aerian şi. Exacerbările pot fi amenin ătoare pentru speran a de via ă! Tabelul 2 Caracteristica formelor clinice ale BPOC [16] Criterii Tip A. FEV1 ≥80% din prezis. fără cianoză. 2. 30% <FEV1<50% din prezis.2. progresarea Stadiul II – BPOC moderat simptomelor cu dispnee de efort FEV1/FVC <70%. «pink.puffer» „roşu gîfîitor” – predominant emfizematos constitu ie astenică. persistentă. ochi injecta i tuse > dispnee precoce. de obicei. 1 Aprilie 2008 C. constantă. Limitarea vădită a fluxului aerian şi. aspect rozat. intens dispneic dispnee > tuse discretă. Reducerea severă a fluxului aerian Stadiul IV – BPOC foarte FEV1/FVC <70% sever FEV1<30% din prezis sau FEV1<50% asociat de insuficien ă respiratorie cronică. TEHNICILOR ŞI PROCEDURILOR C. creşterea dispneei cu Stadiul III – BPOC sever exacerbări frecvente şi impact asupra calită ii vie ii pacientului: FEV1/FVC<70%. tuse cronică şi expectora ii FEV1/FVC <70%. Clasificarea BPOC Tabelul 1 Clasificarea după gradele de severitate conform GOLD. de obicei.

1 Aprilie 2008 ausculta ie cord pulmonar modificări func ionale radiografie pulmonară FEV1 capacitatea vitală PaO2 PaCO2 volum rezidual acidoză hematocrit policitemie evolu ie murmur vezicular foarte slab. evolu ie ondulată. insuficien ă cardiacă clasă func ională III-IV. Evolu ie stabilă Tabelul 4. raluri bronşice frecvente frecvent. iar progresarea procesului patologic poate fi semnalată doar la supravegherea dinamică de lungă durată a bolnavului. luni). decompensări pulmonare prelungită. Tratamentul se efectuează în condi ii de sta ionar stare a pacientului cînd expresivitatea semnelor clinice nu se modifică pe o perioadă îndelungată (săptămîni. zgomote cardiace slab perceptibile rar. Acutizarea Uşoară agravarea neînsemnată a simptomaticii. febră. apari ia complica iilor. foarte pu ine raluri bronşice. Fazele evolu iei BPOC [2] Fazele evolu iei I. accentuarea desenului bronhovascular bazal. creşterea expectora iilor cu caracter purulent. insuficien ă cardiacă şi şi cardiace repetate comă finală Tabelul 3. decompensare tardivă predominarea IR diafragm coborît. agravarea semnelor de bază (tahipnoe FR>30 minut sau bradipnoe FR<12. tratamentul se efectuează în condi ii de ambulator agravarea semnelor de bază (tusei şi dispneei). ce se jugulează la intensificarea tratamentului bronhodilatator. Chişinău.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. tratamentul se efectuează în condi ii de ambulator sau de sta ionar. cardiomegalie ↓↓ ↓ <60 mmHg >45 mmHg ↑ prezentă ↑ vădită dispnee marcată. hipertransparen ă pulmonară cu hiperinfla ie. Formularea diagnosticului clinic [2] 20 . slăbiciune şi fatigabilitate. dereglări de conştiin ă. cord „în picătură” ↓ ↓↓ <60 mmHg <45 mmHg ↑↑ absentă normal nu este caracteristică murmur vezicular moderat diminuat. decompensare rapidă progresarea IR şi IC diafragm cu dispozi ie normală. Semnele clinice Moderată Gravă II.

1 Aprilie 2008 Componentele diagnosticului 1. în cazul prezen ei bronşiectaziilor se indică localizarea acestora. acutizare. evolu ie stabilă. Forma evolu iei 6.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”.2. cu acutizări rare. 4. Chişinău. remisie. Profilaxia BPOC 1.2. insuficien ă cardiovasculară cu indicarea gradului. Faza procesului 5. bronşitică. Profilaxia primară 2. insuficien ă respiratorie acută pe fondalul celei cronice.1. Profilaxia primară Tabelul 5.2. foarte severă – stadiul IV. Forma gravă) clinică (în uşoară . Profilaxia secundară C. insuficien ă respiratorie acută. pneumotorax. insuficien ă respiratorie cronică. Nozologia 2. Factori de risc în BPOC Probabilitatea valorică a factorilor de risc Factorii de risc exogeni Factorii de risc endogeni 21 . C. Se indică gradul dispneei după scala MRC (anexa 1). Complica iile Notă: În cazul asocierii astmului bronşic se indică diagnosticul amplu al acestei nozologii.stadiul I. evolu ia emfizematoasă.2. mixtă (bronşitic-emfizematoasă). moderată – stadiul II. tromboembolie. cord pulmonar. severă – stadiul III. indicele fumătorului.≥3 acutizări pe an. Evolu ia bolii (stadiile) Criteriile diagnosticului Bronhopneumopatie cronică obstructivă 3. recidivantă .

26]. 26]. Predispunere ereditară [26. Statutul socioeconomic precar. 22 . bacteriene. La fumătorii expuşi noxelor profesionale riscul apari iei BPOC creşte considerabil Poluarea atmosferică: prin pulberi. Defectul ereditar [23. hiperreactivitatea bronşică) [26]. Susceptibilitatea şi hipersensibilitatea constitu ională de tip alergic (nivelul înalt al IgE. Particularită ile constitu ionale şi anatomice (anomalii rinofaringiene. 27]. 27]. 1 Aprilie 2008 Confirmată Fumatul. O3). Concentra ia maximă permisă a prafului toxic este de 4-6 mg/m3 [40]. 25. mucoviscidoza. Deficitul vitaminei C [26]. IF>10 factor de risc veridic în BPOC [2]. fum. diverse afec iuni şi leziuni organice bronho-pulmonare. 25. ac ionînd în mod nefavorabil asupra organogenezei pulmonare şi formării statutului imun. cifoscolioza etc) [9. Chişinău. Deficitul α1antitripsinei – principalului inhibitor al elastazei. Caren a sau absen a gamaglobulinelor şi IgA [26]. reducerea anuală progresivă a FEV1 şi CV. 27]. 27]: α1-antihimotripsinei α2-macroglobulinei Prematuritate la naştere [9. umezeală. poluarea aerului din locuin ele prost aerisite cu produsele chimiei casnice. Condi iile de microclimat cu frig. În cazul expunerii îndelungate şi intensive prin natura profesiunii la pulberi organice. cea ă [9. micotice [27]. ce asigură activitatea antiproteazei condi ionează dezvoltarea BPCO la nefumătorii sub 40 ani [9]. 26]. NO2. de ardere a combustibilului organic la încălzire şi la pregătirea alimenta iei. Fumatul în timpul sarcinii sporeşte riscul patologiei pulmonare a fătului. Caracterul familial al fragilită ii şi flascită ii esutului conjunctiv-elastic [26]. anorganice sau la gaze toxice BPOC poate să se dezvolte şi la nefumători [9. Indicii mortalită ii cauzate de BPOC sunt mai înal i decît la nefumătorilor [24]. Posibilă Infec ii: virale (adenoviruşi).PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. Fumatul pasiv la fel condi ionează apari ia semnelor respiratorii prin inhalarea gazelor şi particulelor [21]. Înaltă Fumatul pasiv în copilărie [9. La fumători sunt confirmate mai des modificările patologice ale FEV1. gaze (mai ales SO2. Noxele profesionale.

i/m 0. Reducerea concentra iei α1-antitripsinei în ser cu 15-20% sugerează deficitul de α1antitripsinei genetic determinată. • Persoanele cu dezavantaj material (pensionarii. Grupele de risc înalt pentru dezvoltarea afec iunilor pulmonare • Bolnavii cu maladii cronice pulmonare nespecifice. anorganice sau la gaze toxice. • Particularită ile constitu ionale şi anatomice (anomalii anatomice rinofaringiene. Pacien ilor cu BPOC li se recomandă vaccinarea cu vaccinul antipneumococic. • Deficitul de alfa-1-antitripsina. strict la t<37°C. invalizii. 1 Aprilie 2008 Caseta 1.). alte noxe). • Peekflowmetria (PEF) [29]. Recomandări pentru imunizarea profilactică a pacien ilor cu BPOC • Vaccinarea antigripală se efectuează: anual (în lunile octombrie-noiembrie). Profilaxia secundară Cu scopul profilactic pentru prevenirea acutizărilor BPOC în timpul epidemiilor virale se utilizează vaccinul antigripal. deoarece ei constituie grupa de risc pentru infec ia pneumococică [10].2. în treimea superioară a umărului.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. Chişinău. • Vaccinarea antipneumococică se indică cu scop profilactic de a evita acutizările grave şi frecvente (>2 ori/an) a BPOC (stadiul II-IV) şi se efectuează: la persoanele cu vîrsta > 65 ani. Calcularea indicelui fumătorului (IF) [2. La fel este recomandată indicarea preparatelor imunomodulatoare (vaccinuri polivalente) şi eradicarea tuturor infec iilor de focar (dentare. diverse leziuni bronhopulmonare. subsoluri etc. cifoscolioza etc). Determinarea titrului alfa-1-antitripsinei se efectuează în cazul pacien ilor ce dezvoltă BPOC la vîrsta sub 40 ani sau celor cu istoric familial puternic de BPOC [1]. determinînd: • Indicele fumătorului (caseta 1). 1 dată în 5 ani. • Persoanele cu condi ii de trai nesatisfăcătoare (cămine.2.5 ml pentru toate grupele de vîrstă. neangaja ii în cîmpul muncii etc). ORL. • Lucrătorii cu condi ii nesatisfăcătoare de muncă (surmenaj fizic şi psihic. Caseta 3. cu expuneri îndelungate şi intensive la pulberi organice.2. 23 .). Screening-ul BPOC Screening-ul se va efectua anual persoanelor din grupele de risc înalt de apari ie a afec iunilor pulmonare nespecifice şi celor din grupele pereclitante (contingentelor supuse în mod obligatoriu examenului medical anual). 3]: IF = numărul igărilor fumate într-o zi ×stagiul fumatului (ani) : 20 IF>10 este un factor de risc veridic în BPOC! C.3. C.2. Vaccinul antigripal reduce severitatea evolu iei şi mortalitatea BPOC cu 50% [28]. • Vaccinele polivalente (după schemă): Bronhovaxom sau Ribomunil sau Bronhomunal. Caseta 2. etc. (tabel 3).

PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”, Chişinău, 1 Aprilie 2008

• Pacien ii cu sechele posttuberculoase. Caseta 4. Peekflowmetria (PEF) • Tehnica efectuării peekflowmetriei: aducerea indicatorului la zero, inspira ie profundă, ataşarea buzelor de aparat, expira ie for ată dar nu maximală, trei măsurători succesive, notarea celei mai bune valori în jurnal.

Notă: Se foloseşte pentru evaluarea func iei respiratorii şi înregistrează valorile debitului expirator maxim în l/min, adică cea mai mare valoare a fluxului de aer în cursul unei expira ii for ate.

C.2.4. Conduita pacientului cu BPOC
Caseta 5. Obiectivele procedurilor de diagnostic în BPOC • • • • • • • Prezen a tusei productive de lungă durată; Apari ia dispneei; Estimarea factorilor de risc pentru evolu ia nefavorabilă a BPOC; Calcularea IF; Estimarea raportului postbronhodilatator a FEV1/FVC (<70%); Evaluarea severită ii maladiei după indicii FEV1 [8]; Aprecierea severită ii dispneei conform scării MRC [anexa 1].

Caseta 6. Procedurile de diagnostic în BPOC • • • • Datele anamnestice; Examinarea clinică; Examinarea func ională; Investiga iile de laborator şi paraclinice.

Caseta 7. Paşii obligatorii în conduita pacientului cu BPOC • • • • • Estimarea riscului (caseta 9); Determinarea severită ii BPOC (tabelul 3); Investigarea obligatorie privind criteriile de spitalizare, inclusiv în sec iile de terapie intensivă (C.2.4.3., C.2.4.5); Diagnosticul maladiilor concomitente (DZ, ICC, insuficien ă renală cronică, neoplazii, etilism cronic, narcomanie, deficit ponderal etc.); Elaborarea unui algoritm de tratament individual.

C.2.4.1. Anamneza
Caseta 8. Recomandări pentru culegerea anamnesticului • Eviden ierea factorilor de risc (fumatul, noxele profesionale, poluarea aerului din locuin e etc) (Tabelul 5).
24

PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”, Chişinău, 1 Aprilie 2008

Determinarea susceptibilită ii genetice (aprecierea deficitului de α1-antitripsinei: se efectuează la pacien ii care dezvoltă BPOC la vîrsta sub 40 ani sau la pacien ii cu istoric familial puternic de BPOC) [1]. • Debutul lent progresiv şi insidios al bolii; • Simptomele BPOC: Tusea – cel mai frecvent şi constant simptom: caracter periodic, mai des vesperală, mai rar în orele nocturne. Sputa (identificarea caracterului şi volumului este obligatorie) este: prioritar matinală, în cantită i mici (pînă la 50 ml/24h), cu caracter seros. Dispneea – indicele cardinal în BPOC (anexa 1): progresivă, permanentă (în fiecare zi), variază de la o senza ie uşoară în timpul eforturilor fizice marcate pînă la insuficien ă respiratorie severă în repaus, agravare la efort fizic, infec ii respiratorii, survine aproximativ peste 10 ani după apari ia tusei. • Eviden ierea stărilor depresive. • Tratament anterior (antibioticoterapie, bronhodilatatori, tratament hormonal). Notă: Caracterul purulent şi creşterea cantită ii de spută este un indiciu al acutizării procesului patologic. Identificarea striurilor de sînge în spută impune efectuarea diagnosticului diferen ial cu: CP, TP, BBE.

C.2.4.2. Examenul obiectiv
Caseta 9. Examenul obiectiv în BPOC Starea generală: accentuarea semnelor respiratorii în timpul vorbirii, efortului fizic minimal, bătaia aripelor nazale, cianoză centrală cenuşie, hipocratism digital, pozi ia for ată sugerează evolu ia severă a BPOC (!), colora ia tegumentară este determinată de hipoxie, hipercapnie şi eritrocitoză. Notă: Cianoza centrală indică prezen a hipoxiei, iar acrocianoza caracterizează insuficien a cardiacă. • Cutia toracică: în formă de butoi, creşterea diametrului toracic antero-posterior, participă slab în actul de respira ie, depresiunea spa iilor intercostale în timpul inspira iei (semnul Huber), participarea activă în actul de respira ie a muşchilor respiratorii suplimentari. Notă: Dilatarea spa iilor intercostale sugerează evolu ia severă a BPOC! • Percutor: sunet percutor hipersonor, coborîrea limitelor pulmonare inferioare, diminuarea excursiei respiratorii pulmonare. •
25

PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”, Chişinău, 1 Aprilie 2008

Auscultativ: murmur vezicular diminuat, raluri uscate difuze (ronflante şi sibilante), care se accentuează la expira ie for ată, expira ie prelungită accentuată.

Caseta 10. Calcularea indicelui de masă corporală Indicele de masă corporală (IMC) se calculează împăr ind greutatea în kilograme la pătratul înăl imii exprimate în metri: IMC = greutatea(kg)/înăl imea(m2) Valorile normale constituie 20-25kg/m2. În evolu ia severă IMC scade semnificativ. Instalarea malnutri iei este semnalată de pierderea apetitului, diminuarea ingestiei, o scădere ponderală mai mult de 2 kg/lună sau 4 kg în 6 luni. La bolnavii cu vîrstă înaintată se ia în considera ie pierderea ponderală >3kg [9-10]. • Clase de risc ale obezită ii [24, 30]: Supraponderalitate – IMC = 25 – 30 kg/m2; Obezitate – >30 kg/m2. • Clase de risc ale malnutri iei [24, 30]: Slăbire “simplă” – scădere ponderală < 20% din greutatea ideală, IMC = 18,5 – 15 kg/m2; Emaciere - scădere ponderală 21% - 30% din greutatea ideală, cu afectarea zonelor de esut adipos rezistent la slăbire, proteinele serice şi masele musculare sunt pu in afectate. Caşexia - scădere ponderală > 30% din greutatea ideală, - denutri ie proteică clinică (atrofii musculare, mioedem, edeme hipoproteice) şi biologică (hipoalbuminemie marcată, anemie, deficit de factori coagulan i).

26

Investiga ii paraclinice a bolnavului cu BPOC în dependen ă de nivelul acordării asisten ei medicale Nivelul acordării asisten ei medicale Investiga iile paraclinice Semnele sugestive pentru BPOC AMP Nivelul consult ativ Sta io nar Peekflowmetria . indice de control în acutizarea procesului patologic Notă: valorile normale ale PEF (>80% din prezis) nu exclud BPOC Spirometria – determinarea volumelor şi vitezelor respiratorii cu Criterii spirometrice de diagnostic BPOC [30. care în BPOC nu depăşeşte 15% [31]. • obstruc ia bronşică este considerată cronică.2.4. Chişinău. Investiga ii paraclinice Tabelul 6. • În evolu ia uşoară BPOC: FEV1/FVC<70% FEV1>80% • În evolu ia moderată BPOC: FEV1/FVC<70% 50% ≤FEV1 <80% • În evolu ia severă BPOC: FEV1/FVC<70% 30% ≤FEV1 <50% • În evolu ia foarte severă: FEV1/FVC<70% O R O O O O 27 .3. 1 Aprilie 2008 C.determinarea debitului expirator de vîrf determină variabilitatea nictemirală a obstruc iei metodă screening pentru identificarea BPOC în grupele de risc bronşice.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. înregistrarea obligatorie a următorilor indici: 33]: viteza expira iei for ate în prima secundă (FEV1) • prezen a unui raport FEV1/FVC<70% din prezis capacitatea vitală for ată (FVC) consecutiv administrării unui bronhodilatator raportul FEV1/FVC caracteristic pentru toate stadiile. dacă ea a fost înregistrată minimum de 3 ori pe an în pofida tratamentului efectuat. 32.

• identificarea hiperinfla iei pulmonare. R O O R O O O O O R R O R R R 28 . reversibilă [30]. Se efectuează pentru excluderea altor • În BPOC forma uşoară schimbări radiologice patologii pulmonare: CP. Testul de efort – permite eviden ierea dereglărilor func ionale • în stadiile incipiente dereglările func ionale apar respiratorii oculte. • pentru bolnavii cu BPOC este caracteristică în deciderea tacticii ulterioare de tratament (anexa 4). BBE. • Semnele formei clinice cu predominarea componentului bronşitic [34]: HRCT este indicată pentru: îngroşarea pere ilor bronşici în formă de „şine de • depistarea emfizemului pulmonar în stadiile precoce. tramvai”. este folosită la evaluarea tratamentului. doar la efort fizic marcat. 1 Aprilie 2008 FEV1 <30% Testul de reversibilitate bronhodilatatoare – apreciază • la notificarea creşterii FEV1≥12% (≥200 ml) de la reversibilitatea obstruc iei bronşice. majoritatea cazurilor ∆FEV1≤12% (≤200 ml) şi reducerea FEV1 >50ml/an. prezen a bulelor pulmonare . micşorarea şi alungirea umbrei cordului în sec iunea frontală – cord „în picătură”.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. determinarea valorii maximale FVC. Tomografia computerizată (TC) are următoarele indica ii: mărirea spa iului retrosternal. TP. pneumotoraxului esen iale nu se înregistrează. Examenul radiologic – permite eviden ierea modificărilor Semnele radiologice ale BPOC: pulmonare organice. limitarea mobilită ii diafragmului. PC. spontan. dilatarea arterelor pulmonare. • normativele testului de efort (anexa 5). • identificarea tipul emfizemului (centroacinar şi panacinar). selec ia pacien ilor pentru reabilitare sau chirurgie (anexa 5). • Semnele emfizemului pulmonar [34]: transparen ă moderată a ariilor pulmonare. • pentru determinarea necesită ii tratamentului chirurgical. se efectuează pentru: prezis obstruc ia bronşică este documentată ca diagnosticul diferen ial. accentuarea desenului bronhovascular în lobii • identificarea modificărilor structurale bronşice. Chişinău. cardiomegalie. inferiori. coborîrea limitelor pulmonare. • în cazul cînd diagnosticul clinic este dubios. pleureziei.

disfunc ia cordului drept şi gradul creşterea grosimii peretelui VD (norma 2-3 mm). Chişinău. III. aVF. biopsia mucoasei bronşice Gradul II – mucoasa bronşică hiperimiată. • Semnele hipertrofiei miocardului atriului drept comorbidită ilor cardiace. P-pulmonare în II. R+S în V5-V6 este >10.este folosită pentru diagnosticul cordului pulmonar. Fibrobronhoscopia se efectuează pentru diagnosticul diferen ial Fibrobronhoscopia identifică extinderea (difuză sau cu CP. 1 Aprilie 2008 ECG . hipertenziei pulmonare. aVF. înregistrează semnele de hipertrofie a [34]: hemicordului drept. citologice) vizualizează desenul vascular eviden iat. diminuarea amplitudinii undei „a” la vizualizarea valvulei AP. dereglarea ritmului cardiac. V1-V2. creşterea amplitudinii R în III. submucos se (microbiologice. EcoCG este folosită pentru diagnosticul cordului pulmonar. este acoperită de secret purulent sau mucopurulent. V1-V2. III. V1-V2.9 cm/m2. aVF. subnivelarea segmentului S-T cu proeminen ă concomitentă în II. Gradul III – mucoasa bronşică şi a traheei este R O O R R O R R O 29 . T negativ şi asimetric în III. nu sîngerează.9 mm). dilatarea VD (volumul cavită ii raportat la suprafa a corporală) – valorile medii indicelui VD 0. efectuarea lavajului bronşic sîngerează. care este în corela ie cu gradientul presiunii diastolice între VD şi AP. determină şi apreciază semnele drept [34]: hipertenziei pulmonare.5 mm. acoperită cu colectarea secretului bronşic pentru examinările ulterioare mucus. V1-V2. şi permite: par ială) şi gradul procesului inflamator [34]: vizualizarea şi aprecierea mucoasei bronşice Gradul I – mucoasa bronşică pal-roză.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. micologice. • Semnele hipertrofiei miocardului ventriculului drept: devierea AEC spre dreapta. • Semne a hipertensiei pulmonare: creşterea presiunii arteriale în AP peste 25 mmHg. creşterea vitezei de deschidere a valvulei AP. îngroşată. creşterea diametrului ramurii drepte a AP (peste 17. TP etc. aVF. • Semnele EcoCG a hipertrofiei ventriculului comorbidită ilor cardiace.

Notă: PaO2<de 50mmHg.45) în IR parenchimatoasă. indiferent de creşterea PaCO2>45mmHg. IR gradu II – 40-59 mmHg. Aprecierea rezultatelor oximetriei [23. • Alcaloză respiratorie (pH >7. elaborarea algoritmului de conduită şi aprecierea eficacită ii tratamentului. în diagnosticul neclar pentru aprecierea severită ii bolii.3 reprezintă o insuficien ă respiratorie severă cu pericol vital. iar unele bronşii sunt pline de con inut purulent. Oximetria se efectuează cu scop diagnostic precum şi în aprecierea gradului IR în cazul: bolnavilor cu dispnee progresivă sau evolu iei moderate şi severe de BPOC sau scăderii indicelui FEV1 <50% de la prezis sau semnelor clinice de insuficien ă respiratorie sau cînd indicele SatO2 <94% insuficien ei inimii drepte. Chişinău. PaCO2>70mmHg şi pH<7.reflectă o hipoxemie cronică. Pulsoximetria se utilizează la măsurarea şi monitorizarea SatO2 şi permite aprecierea satura iei hemoglobinei cu oxigen în sîngele arterial. Ht >47% la femei şi >52% la bărba i . se recomandă examinarea gazelor sanguine. Notă: Dacă indicele SatO2 <94%. violacee. eviden iază prezen a sindromului policitemic. IR gradu III – <75%. IR gradu II – 75-89%. este acoperită par ial. comparativ cu 100mmHg la tineri [30]. IR gradu III – <40 mmHg. Hemoleucograma permite aprecierea activită ii procesului Modificările hemoleucogramei [20]: patologic. 35] SatO2<de 95% indică insuficien a respiratorie: IR gradu I – 90-94%. • Nivelul bicarbona ilor >26mmol/l indică prezen a hipercapniei îndelungate [20]. • În dependen ă de forma IR în BPOC poate fi hipercapnie sau hipocapnie (<35 mmHg). 35]: Insuficien a respiratorie se determină la PaO2<de 80 mmHg. Leucocitoză neutrofilă cu devierea formulei - R O O O O 30 . IR gradu I – 60-79 mmHg.35) în IR de ventila ie. Examinarea echilibrului acidobazic şi electroli ilor se efectuează bolnavilor cu evolu ia severă. Limitele fiziologice ale SatO2>95% [23.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. uşor sîngerează. Notă: • Valoarea normală a PaO2 la 75 ani este 75mmHg. 1 Aprilie 2008 îngroşată. ce necesită monitorizare şi terapie intensivă! R O O - R O În IRA poate fi: • Acidoză respiratorie (pH<7. progresantă.

Creşterea VSH în acutizarea BPOC. caracterizarea procesului inflamator şi expresivitatea lui în acutizare (creşterea viscozită ii şi numărului de leucocite). Examenul biochimic al sîngelui se efectuează pentru identificarea comorbidită ilor. Chişinău. R – examinare recomandată Microscopia sputei în evolu ia stabilă a BPOC: aspect mucoid. spută). germenilor Gram-pozitivi şi Gram-negativi). ↑Ht. progresată. 1 Aprilie 2008 leucocitare spre stînga. permite: categorisirea materialului recoltat (salivă. permite indicarea antibioticoterapiei ra ionale. determină sensibilitatea germenelor. viscozită ii sanguine. Notă: O – examinare obligatorie. Examinarea statutului imun se efectuează în progresarea continue a patologiei. detritusuri celulare) Examenul microbiologic al sputei în exacerbări infec ioase: germeni patogeni comuni >105/ml. bacterii în număr redus. R R O R R R O O O R O R R O 31 . stabilirea caracteristicelor morfologice ale agentului patogen (inclusiv MBT. determinarea celulelor atipice. cu diagnostic neclar în caz de policitemie pentru elaborarea tratamentului anticoagulant. Microscopia sputei în exacerbările infec ioase: purulen ă/micropurulen ă (neutrofile. macrofagi alveolari şi neutrofile .pu ine/moderate.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. ↓VSH) Coagulograma se efectuează bolnavilor cu evolu ia severă. Microscopia sputei se efectuează la to i bolnavii. Sindrom policitemic (creşterea numărului de eritrocite. detestă caracterul şi intensitatea procesului inflamator. Examenul microbiologic al sputei: identifică agentul patogen. ↑Hb. pentru identificarea imunită ii compromise.

expectora ii şi expuşi la factorii de risc trebuie să fie examina i clinic pentru identificarea modificărilor patologice de tip obstructiv. confirmare bacteriologică. Astmul bronşic Insuficien a cardiacă congestivă Bronşiectaziile Tuberculoza C.5. limitare reversibilă a fluxului aerian. frecvent în copilărie. creşterea volumului şi viscozită ii sputei.4. dispnee la efort.2. degete hipocratice. indiferent de asocierea sau lipsa dispneei.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. reducerea frac iei de ejec ie a VS. examen radiologic: infiltrate pulmonare sau leziuni nodulare. contact cu bolnavi cu tuberculoză pulmonară. intensificarea tusei. edem pulmonar. istoric familial de astm. Chişinău. Criteriile enumerate de sine stătător nu sunt patognomice.4. 32 . simptome nocturne/diminea a devreme. 1 Aprilie 2008 C.4. iar asocierea lor pledează în favoarea diagnosticului de BPOC. prezen a alergiilor. Diagnosticul diferen ial Pacien ii cu acuze la tuse cronică. debut precoce. limitare ireversibilă a fluxului de aer. reducerea toleran ei efortului fizic. prevalen a regională înaltă a tuberculozei. volume mari de spută purulentă. Cu acest scop este necesară efectuarea diagnosticului diferen ial cu următoarele nozologii: Tabelul 7. îngroşarea pere ilor bronşici. examen radiologic: dilata ii bronşice. apari ia sau intensificarea wheezing-ului. asociere frecventă cu infec ii bacteriene. raluri ronflante. func ional: restric ie nu obstruc ie. Criterii de tratament în condi ii de ambulator: • • • • • agravarea dispneei. Criteriile de spitalizare [15] Caseta 11.2. examen radiologic: cord mărit integral. Diagnosticul diferen ial al BPOC cu bolile înso ite de sindromul bronhoobstructiv [36] Diagnostic BPOC • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • Caracteristici sugestive debut la maturitate. istoric îndelungat de fumat. simptome cu varia ii zilnice. buloase de calibru diferit. simptome lent progresive. rinitelor şi/sau eczemelor. debut la orice vîrstă. raluri buloase de calibru mic bazale.

imposibilitatea tratamentului în condi ii de ambulator.3 (acidoză respiratorie). şi pH<7.4. Direc iile de bază a tratamentului BPOC [48]: • Excluderea sau diminuarea intensită ii factorilor de risc. dificultă i în diagnosticul diferen ial. Criteriile de spitalizare a pacien ilor cu BPOC în sec iile pneumologice (nivel republican): • • • debutarea ini ială cu o evolu ie severă. vîrsta înaintată. policitemie.). 1 Aprilie 2008 • • reducerea FVC (<10%). Micşorarea expresivită ii semnelor patologice. apari ia sau repetarea aritmiei cardiace. Chişinău. Tratamentul bolnavilor BPOC Caseta 15. diagnosticul este îndoielnic. Creşterea toleran ei la efort fizic. PaO2<50 mmHg. Dereglări de conştiin ă. 2. prezen a comorbidită ilor (IC. reducerea FEV1(<10%).3 (acidoză respiratorie) pe fondal de oxigenoterapie. edeme periferice). hipoxemie PaO2<55mmHg şi pH<7. 33 . Ameliorarea calită ii vie ii bolnavilor. Caseta 12. Profilaxia şi tratamentul acutizărilor şi complica iilor. lipsa dinamicii pozitive la tratamentul administrat anterior în condi ii de ambulator. extenuarea muşchilor respiratori. C. Tahipnoe FR 23-25/minut asociată cu: respira ie diminuată. Scopul tratamentului BPOC [21]: • • • • • • Sistarea evolu iei progresive a bolii. Reducerea letalită ii bolnavilor. Criteriile de spitalizare a pacien ilor cu BPOC în sec iile terapeutice: • • • • • • • • • accentuarea vădită a simptomelor. apari ia semnelor obiective noi (cianoză. insuficien ă cardiacă clasă func ională III-IV. insuficien ă renală şi/sau hepatică etc. hipercapnie PaCO2>45mmHg. Caseta 16. Caseta 13. lipsa dinamicii pozitive la tratamentul administrat ini ial. Sat O2<90%. hipoxemie PaCO2>70 mmHg.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. Criteriile de spitalizare a pacien ilor cu BPOC în sec iile de terapie intensivă: • • • Tahipnoe FR>30/minut sau bradipnoe FR<12/minut.6. dezvoltarea subită a dispneei în repaus. Caseta 14.

Chişinău. oferirea suportului social intra-tratament. informarea pacientului şi a 34 .6. Program curativ de scurtă durată pentru reducerea intensită ii fumatului şi sporirea motiva iei pentru abandonul fumatului.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. Caseta 18. • C. 2. să evite exerci iile viguroase în aer liber sau să stea în casă în timpul episoadelor poluante [43].2. în func ie de severitatea bolii lor.6. Recomandarea tuturor fumătorilor să sisteze fumatul într-o manieră clară. Caseta 19. accesibil şi axat pe ameliorarea calită ii vie ii bolnavului şi familiei sale. Educa ia bolnavului cu BPOC şi familiei sale (anexa 10) [21] • Oprirea tabagismului activ şi pasiv. maximal adaptat la fiecare bolnav în parte. realizabil. Tratamentul BPOC în acutizare. ajutor în refuzul fumatului. Excluderea sau reducerea intensită ii factorilor de risc Caseta 17. de a facilita cunoaşterea bolii şi creşterea complian ei la tratament. la orice vizită. • Componentele programului educa ional: oprirea fumatului. 27] • Expunerile ocupa ionale: Aten ionează asupra preven iei primare. consisten e şi repetate. interactiv. • Programele tratamentului servajului nicotinic: Program curativ de lungă durată pentru încetarea definitivă a fumatului. practic. recomandarea folosirii unui suport terapeutic. în elegerea aportului propriu şi al personalului medical în optimizarea rezultatelor tratamentului efectuat. factorilor de risc favorizan i progresării bolii. oferirea consilierii practice. Ajutorul pacientului cu servaj. 20. Încetarea fumatului [9. • Strategia de consiliere pentru combaterea fumatului: Identificarea sistematică a tuturor fumătorilor. 20.1. • Prevenirea fumatului: Încurajează politicile comprehensive de control al fumatului şi programele cu mesaje antifumat clare. puternică şi personalizată. Tratamentul BPOC evolu ie stabilă. Planificarea vizitelor de monitorizare. • Programul educa ional trebuie să fie individual. Programul reducerii intensită ii fumatului. C. 1 Aprilie 2008 • • • Programe educa ionale pentru bolnavi. Determinarea dorin ei şi motivelor de a încerca un servaj. Programul educa ional pentru bolnavi cu BPOC Este un mijloc important de a îmbunătă i îndemînarea pacientului în administrarea tratamentului.2.4. Reducerea factorilor de risc din mediu înconjurător [9. cel mai bine ob inute prin eliminarea sau reducerea expunerii la variate substan e nocive de la locul de muncă [43].4. Poluarea interioară (habituală) şi exterioară: Implementează măsuri de reducere şi evitare a poluării interioare de la combustibilii folosi i pentru gătit şi încălzire în locuin ele insuficient ventilate. • Este importantă perceperea de către bolnav a particularită ilor bolii. Sfătuieşte pacien ii să monitorizeze anun urile publice despre calitatea aerului şi. prin telefon sau directe. 27] Oprirea fumatului este cea mai eficientă metodă de reducere a riscului de dezvoltare al BPOC şi favorizează temperarea progresării bolii.

Scopul tratamentului medicamentos: • • • • • Controlului simptomelor. Pacientul trebuie ajutat să-şi în eleagă şi să-şi accepte limitările sau handicapurile fizice. 35 . despre evolu ia bolii cu şi fără tratament.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. medica ia anxiolitică şi antidepresivă. despre importan a administrării corecte a tratamentului (familiarizarea cu tehnica administrării corecte a preparatelor inhalatoare. Caseta 22. • Implementarea unui plan de tratament în trepte. Micşorarea frecven ei şi gravită ii acutizărilor.2. Tratamentul bolnavilor cu BPOC evolu ia stabilă Caseta 20. Procesul C.). Chişinău. Suportul psihosocial prevede psihoterapia. Ameliorarea stării generale şi func iei pulmonare. insuficien a respiratorie.4. 41]. 1 Aprilie 2008 • • • familiei despre natura şi cauzele BPOC. Notă: Fiecare bolnav necesită elaborarea unui algoritm de tratament individual! Caseta 21. consilierea în vederea creşterii motivării şi a complian ei. 38]. Vaccinarea profilactică anuală cu vaccinul antigripal [28]. complica iile. preferin ele individuale ale pacientului şi în func ie de disponibilitatea locală a medicamentelor. adaptat severită ii bolii. Terapia inhalatorie este prioritară [37. • Nu se recomandă utilizarea regulată a β2-agoniştilor de scurtă durată ca monoterapie în BPOC [39]. a ob inerii impresiei de control a dispneei şi a unei anumite siguran e în timpul exerci iilor. Puncte de reper ale tratamentul BPOC cu evolu ia stabilă • • • • • Excluderea sau reducerea intensită ii factorilor de risc [29]. limitarea fluxului aerian. • Alegerea medica iei în acord cu preferin ele na ionale şi culturale. Corec ia statutului nutritiv: suplimentarea nutri ională la cei cu malnutri ie şi corec ia greută ii corporale la obezi. Principiile tratamentului medicamentos a BPOC cu evolu ie stabilă • Determinarea individuală a severită ii bolii: simptome. educativ este mai efectiv cînd se petrece în grupuri mici. aplicării spacerului. • Anticolinergicele sunt recomandate ca preparate de elec iune în tratamentul BPOC moderat. Bronhodilatatoarele de scurtă durată (β2-agonişti şi anticolinergicele) se folosesc la necesitate [13]. sever şi foarte sever (stadiile II-IV) [40. comorbidită ile şi statusul general de sănătate. Preparatele bronholitice reprezintă tratamentul medicamentos de bază al BPOC [16-17].6. Profilaxia progresării bolii. Programele educa ionale pot varia de la fişe informa ionale pînă la şedin e şi seminare educa ionale prin oferirea informa iei despre maladie şi familiarizarea cu deprinderile practice. nebulizer-ului etc. trebuie motivat în sensul îmbunătă irii performan ei fizice. despre beneficiile tratamentului şi posibilele efecte adverse. Majorarea toleran ei la efortul fizic [14]. frecven a şi severitatea exacerbărilor.3. Pacientul trebuie învă at să recunoască modificările condi iei pulmonare şi să aprecieze de sine stătător cînd să apeleze la medic. ! Nici un preparat cunoscut pînă în prezent nu influen ează asupra reducerii progresive a func iei pulmonare! [13-15].

M-colinolitice inhalatorii + teofiline de lungă durată per os. Caseta 23. Efectul curativ al GCS în BPOC este mai pu in exprimat. sporesc dezvoltarea osteoporozei. Pacien ii cu simptome intermitente vor urma la necesitate tratament cu β2-agonişti sau anticolinergice de scurtă durată [18-39] sau vor combina aceste preparate. Notă: • Tratamentul profilactic antibacterial în BPOC este ineficient [47]. • GCS inhalatorii nu se indică ca monoterapie în BPOC. fapt ce explică utilizarea redusă a acestor preparate în tratament. doza nictemerală a acestora se micşorează la administra ia concomitentă a macrolidicelor sau a fluorchinolonelor. Nedocromilul.formele moderată. 36 • • • . α-tocoferol şi β-carotina cu efect antioxidant. sau bolnavilor ce nu pot administra eficient inhalatoarele [26.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. Combina ia: anticolinergice + β2-agonişti este mai eficientă decît fiecare remediu în parte [43]. stimulatorii centrelor respiratorii. • Indica ii limitate pentru teofiline la vîrstnici. 42]. Preparatele de elec iune se consideră anticolinergicele [18. β2-agonişti inhalatorii de lungă durată + teofiline de lungă durată per os. preparatele antibacteriene nu se utilizează în tratamentul BPOC cu excep ia cazurilor acutizărilor condi ionate de infec iile bacteriene. M-colinolitice inhalatorii + β2-agonişti inhalatorii de lungă durată. 43. β2-agonişti inhalatorii de lungă durată.forma uşoară (stadiul I) • • • În lipsa manifestărilor clinice pacientul nu necesită tratament medicamentos [16. severă şi foarte severă (stadiile II-IV) • Tratament bronhodilatator regulat şi de lungă durată! [15] M-colinolitice inhalatorii. Tratamentul BPOC cu evolu ia stabilă . • Combina ia β2-agoniştilor de lungă durată şi anticolinergicelor este mai eficientă comparativ cu eficacitatea fiecărui preparat în parte [40]. Chişinău. • GCS sistemici nu se folosesc în evolu ia stabilă a BPOC. 41]. • Eficacitatea tratamentului bronhodilatator combinat se apreciază după 4 săptămîni. Tratamentul al BPOC cu evolu ia stabilă . 44]. Caseta 24. 29]. • GCS inhalatori în combina ie cu preparatele bronholitice ameliorează calitatea vie ii bolnavilor cu BPOC evolu ia severă [45. Notă: În tratamentul BPOC sunt contraindicate [15]: preparatele antitusive. • Teofilinele retard pot fi indicate doar în ineficien a bronhodilatatoarelor de lungă durată. 1 Aprilie 2008 • Tratamentul de sus inere cu β2-agonişti de lungă durată şi anticolinergice este mai eficient şi mai inofensiv [17. În cazul intoleran ei bronhodilatatoarelor inhalatorii pot fi recomandate teofelinele retard [29]. Tratamentul de lungă durată cu GCS nu este binevenit din cauza ratei înalte de efecte adverse comparativ cu eficacitatea. M-colinolitice inhalatorii + β2-agonişti inhalatorii de lungă durată + teofiline de lungă durată per os. blocatorii receptorilor leucotrienici. 46]. • Mucoloticele se administrează în cazul expectora iilor vîscoase (Anexa 7).

Schema tratamentului pe trepte al BPOC cu evolu ie stabilă în dependen ă de severitate [9] Clasificare Caracteristici I: Uşor FEV1/FVC<70%. 48]: Beclometazon sau Budesonid sau Fluticazon propionat sau Flunizolid sau Preparat combinat: Salmeterol + Fluticazon propionat. Tratamentul fizioterapic. 38. Caseta 25.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. Notă: • GCS sistemici în cazul evolu iei stabile ale BPOC nu se administrează. (2) în cazurile grave şi foarte grave cu acutizări frecvente (3 şi mai multe în ultimii 3 ani) [37. kinetoterapie. 21. • Vaccine polivalente (caseta 2). Componentele tratamentului nemedicamentos al BPOC evolu ie stabilă [7. 49] • • Oxigenoterapia de lungă durată (OLD) în insuficien a respiratorie severă (>15 ore/zi). Reabilitarea: asigurarea unui suport nutri ional. 37 sau mai multe • • . Tratament balnear. Adaugă glucocorticoizi inhalatori. • Cînd există incompatibilitate la GCS inhalatorii poate fi administrată o cură de GCS sistemici pe o perioadă de 10-14 zile. dacă sunt exacerbări repetate Adaugă oxigenoterapia dacă este IRC Consideră tratamentul chirurgical. FEV1≥80% cu/fără simptome II: Moderat FEV1/FVC<70% 50%<FEV1<80% cu/fără simptome III: Sever FEV1/FVC<70% 30% ≤FEV1 <50% cu/fără simptome IV: Foarte sever FEV1/FVC<70% FEV1 <30% prezis+IRC Evitarea factorilor de risc. vaccinare profilactică Bronhodilatatoare cu durata scurtă de ac iune la necesitate Adaugă tratament regulat cu unul bronhodilatatoare cu lungă ac iune Suplimentar reabilitarea respiratorie. 15. Tabel 8. Chişinău. 1 Aprilie 2008 • GCS inhalatorii se folosesc în tratamentul BPOC concomitent cu preparatele bronholitice în următoarele cazuri: (1) creşterea vădită a FEV1 pe fondalul tratamentului cu GCS. • La to i bolnavii ce primesc GCS sistemici se efectuează profilaxia osteoporozei.

HTP. Chişinău. tonifierea musculaturii respiratorii.15]: Hipoxemiei severe: PaO2 <55-60 mmHg sau SatO2<88% în repaus. PaO2 <55 mmHg sau SatO2<88% în timpul somnului. • OLD se efectuează în cazul [1. 42] • Ameliorarea calită ii vie ii. Kineziterapia bolnavilor cu BPOC [21] • • • • • Exerci iile de creştere a rezisten ei musculare. • ameliorarea condi iilor de hematoză. 1 Aprilie 2008 Caseta 26. Durata este de minimum 15-18 ore. Exerci ii de creştere a stabilită ii. • Aprecierea masei grase – prin determinarea pliului cutanat la nivelul regiunii tricipitale. şi pînă la 75% dintre pacien ii spitaliza i pentru o IRA [9]. Efectele reabilitării pulmonare a pacien ilor cu BPOC [21. capabilă să reducă letalitatea bolnavilor BPOC prin [1. sau 4kg în 6 luni. 15. Selec ia bolnavilor pentru oxigenoterapie OLD reprezintă unica metodă de tratament. Notă: Bolnavii cu BPOC trebuie educa i şi încuraja i să rămînă activi! Caseta 29. clinic stabilă. • oxigenoterapie „ocazională” se efectuează în cazul [1. Semne de cord pulmonar. Hb>160g/l. • prelungirea supravie uirii de calitate. Nota: Diminuează nu numai masa musculară. iar debitul poate fluctua de la 1-5 l/minut. 49]: • sporirea PaO2 >60 mmHg şi SatO2 >90%. Ht>55%. 38 . Hipoxemie diurnă permanentă sau rebelă la tratamentul medical cu PaCO2 <60mmHg. Notă: OLD poate cauza apari ia distres sindromului respirator. scădere ponderală >2kg/lună. Episoade anterioare de decompensare respiratorie. diminuarea ingestiei. • reducerea HTP. 15]: PaO2 <55 mmHg sau SatO2<88% la efort. Exerci iile de creştere a elasticită ii articulare. Antrenamentul musculaturii respiratorii: reeducarea respira iei. Exerci iile de creştere a for ei musculare. Caseta 28. • Aprecierea masei musculare se efectuează prin măsurarea circumferin ei musculaturii la bra . • protec ia în fa a evolu iei spre cordul pulmonar cronic. Caseta 27.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. Aprecierea statutului nutri ional [21] • Denutri ia este consemnată la 40-50% din bolnavii cu BPOC severă. • ameliorarea calită ii somnului nocturn. • Instalarea malnutri iei ne semnalează: pierderea apetitului. dar şi capacitatea contractilă (puterea şi anduran a) scade. afectînd total musculatura inspiratorie şi expiratorie.

intensificarea tusei. GCS sistemici (per os sau i/v) sunt indica i în cazul acutizărilor BPOC (cu indicele FEV1<50%) în asociere cu preparatele bronhodilatatoare [46. Preferin ă deosebită o au bronhodilatatoarele combinate (anticolinergice+β2-agoniştii cu durata scurtă de ac iune) [19. creşterea FR şi FCC >20%. sau la asocierea unuia din semnele men ionate cu: simptome de caracter inflamator a CRS. în tratament se includ preparatele anticolinergice [24]. febră. 50]. Chişinău. • • • Caseta 32. creşterea 39 . Acutizare uşoară . intravenoasă) [50].PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. C. 51]: • Intensificarea tratamentului bronhodilatator. Diminuarea oboselii musculare. Caseta 31. Puncte de reper în tratamentul BPOC în acutizare • Intensificarea tratamentului bronhodilatator se efectuează prin mărirea dozelor nictemerale sau prin modificarea administrării remediilor medicamentoase (spacer. • Tratamentul complica iilor. ce se jugulează la intensificarea tratamentului bronhodilatator. 47]. Dacă nu au fost folosite anterior. tratamentul se efectuează în condi ii de ambulator. În cazul intoleran ei sau dificultă ilor la administrarea formelor inhalatorii ori la un efect terapeutic insuficient se indică teofilinele perorale.4. 50. Principiile tratamentului medicamentos a BPOC în acutizare [41.agravarea neînsemnată a simptomaticii. 1 Aprilie 2008 • • • • • • • Reducerea violen ei dispneei. 32]. creşterea expectora iilor. creşterea volumului expectora iilor purulente) sunt recomandate penicilinele sau cefalosporinele de genera ia a II-a [15. Acutizare moderată . intensificarea tusei. În cazul acutizărilor condi ionate de infec ii bacteriene (febră. Ameliorarea capacită ii profesionale. 52].4. Creşterea toleran ei la efort fizic. Monoterapia cu GCS inhalatorii în BPOC este insuficientă.6. Tratamentul antibacterial se aplică în cazul prezen ei 2 sau 3 din criteriile următoare [47]: intensificarea dispneei.agravarea semnelor de bază (tusei şi dispneei). În cazul expectora iilor vîscoase se indică mucolitice [29]. • GCS la necesitate. 2. Tratamentul bolnavilor cu BPOC în acutizare Caseta 30. • • • • • Mărirea la necesitate a dozei şi posologiei bronholiticilor [18. Reducerea manifestărilor depresive şi stărilor de anxietate. nebulizer. Caseta 33. provocate de BPOC. Scăderea frecven ei cardiace la efort. • Tratament antibacterial la necesitate. Reducerea numărului şi duratei de spitalizare. caracterul purulent al sputei.

Acutizare severă . Oxigenoterapie 2-5 l/min. 36. Tratamentul cordului pulmonar [14.aeruginosa (bronşiectazii. 53]: Ipratropium bromid sau Salbutamol sau Fenoterol sau preparat combinat Fenoterol+Ipratropium bromid. 53] sau alt GCS în doze echivalente. tratamentul este ambulator sau în condi ii de sta ionar. în absen a ameliorării în urma terapiei inhalotorii se indică Eufilin i/v. 21. Notă: În cazul acutizării severe cu risc sporit de infec ie prin Ps. apari ia complica iilor. • Tratament bronholitic – sporirea dozei nictemerale [55]: Ipotropium bromid + Salbutamol + oxigen prin nebulizator fiecare 6 ore sau preparat combinat: Iprotropium bromid + Fenoterol + oxigen prin nebulizer fiecare 6 ore. slăbiciune şi fatigabilitate. Preparatele antibacteriale la necesitate [15. Metilxantine i/v se indică în ineficien a preparatelor bronhodilatatoarelor inhalatorii sau în cazul bolnavilor ce nu pot administra eficient inhalatoarele. corticoterapie îndelungată. 1 Aprilie 2008 expectora iilor cu caracter purulent. • În cazul infec iilor bacteriene 3-4 zile se introduc i/v. FEV1<35%) pe 10-14 zile se indică: Cefalosporine de genera ia III.agravarea semnelor de bază (tahipnoe FR>30/minut sau bradipnoe FR<12. • Caseta 35. 29]: 40 • • . dereglări de conştiin ă. GCS sistemici. insuficien ă cardiacă clasă func ională III-IV. Chişinău. >18ore/zi şi/sau ventila ia asistată cu oximetrie la fiecare 30 minute. Fluorchinolone respiratorii.5 mg/kg/24h sau i/v 3mg/kg/24h [8. poliglobuliei severe (Ht>70%). tratament antibacterial repetat >4ori/an. 53]: Peniciline sau Macrolide sau Cefalosporine de genera ia a II-a sau Fluorchinolone respiratorii.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. 15. hipertensiei pulmonare. Mărirea dozei şi posologiei bronholiticilor [32. apoi 7-10 zile per os: Peniciline. Fluorchinolone respiratorii. Tratamentul se efectuează în condi ii de sta ionar [15. • • OLD “ocazională”. Tratamentul adi ional în BPOC • Diureticele se administrează doar în cazul apari iei semnelor de insuficien ă VD cu edeme periferice: Furosemid 40 mg şi/sau Spironolocton 50-100mg diminea a Anticoagulantele sunt indicate în cazul: cordului pulmonar embolic şi insuficien ei pulmonare cronice. febră. • GCS sistemici: Prednizolon per os 0. 53]. • • Caseta 34.

prezen a comorbidită ilor (IC. la care suferin a nu a fost ameliorată de alte metode de tratament. α-blocantelor. PaCO2 >50 mmHg cu semne de hipertensiune pulmonară [9. tratamentul acutizării BPOC Notă: Nu se recomandă administrarea: IECA. corectat de către medicul de familie şi ftiziopneumolog. Bulectomia este rar recomandată. Bolnavul şi familia sa conştientizează importan a regimurilor terapeutice. 15. la necesitate. VAD lejeră de 2-3 ore. BCC.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. Chişinău. Prognosticul şi evolu ia în BPOC Caseta 37. Transplantul pulmonar. Necesitatea în administrarea β2-agoniştilor de scurtă durată este ≥6 ore. 41 . 1 Aprilie 2008 corec ia insuficien ei respiratorii şi cardiace. • Ventila ia asistată dirijată bazată pe utilizarea intermitentă (totalizînd minim 60 minute în 24 ore) a unui aparat (respirator). Factorii de predic ie pentru mortalitate în BPOC: • • Responsabilitatea fumatului este găsită la peste 80% din cazuri. doarme fără accese frecvente de sufocare. 20]. pentru substituirea sau sus inerea unei pompe musculare deficitare şi asigurarea unor schimburi gazoase adecvate. PaO2 <55-60 mmHg. Caseta 36. alimentat cu aer ambiant şi O2.). 15. Pulmonectomia subtotală este luată în considera ie doar în cazurile unor pacien i cu emfizem sever atent selec iona i. Criteriile externării din sta ionar ai bolnavilor cu acutizarea BPOC [9. • Tratamentul chirurgical: Nu există o eviden ă suficientă care să sus ină folosirea pe scară largă a chirurgiei reduc ionale. >3 acutizări pe parcursul ultimilor 2 ani. Bolnavul este capabil pentru autodeservire. Vîrsta înaintată – peste 65-70 ani. 53]: • • • • • Starea generală stabilă ultimele 24 ore. Factorii de risc a acutizărilor recidivante BPOC [19]: • • • • • indicii FEV1<50%. VAD grea de 24 ore la traheostomiza i sau intuba i sau de 4 ore pe cale endobucală. Indicii oximetrici sau SatO2 stabili ultimele 24 ore. nu este recomandată ca interven ie de rutină în tratamentul BPOC. C.2. Notă: Tratamentul ambulator este supravegheat şi. Tipurile VAD: VAD poate fi de tip invaziv (endotraheală) sau noninvaziv (externă). Caseta 38.4. creşterea necesită ii administrării bronholitecelor şi GCS. Chirurgia nu este niciodată prima op iune de tratament şi este luată în considera ie doar în cazurile grave de BPOC. cure repetate de tratament antibacterial. insuficien ă renală şi/sau hepatică etc. digoxinei (cu excep ia fibrila iei atriale).7. Pentru tratamentul chirurgical se selec ionează pacien ii cu: FEV1<35%.

• Hipoxemie severă şi prezen a hipercapniei. • prezen a comorbidită ilor. Supravegherea pacien ilor cu BPOC Supravegherea bolnavilor cu BPOC de către medicul de familie: • Evaluarea suplimentară a pacientului după exacerbare şi externare din sta ionar: Evaluarea adaptării la condi iile noi de via ă (respectarea regulilor igieno-dietetice. 30. • Exodul fatal în acutizarea BPOC este condi ionat de expresivitatea acidozei respiratorii. Nota: • Gravitatea evolu iei BPOC este dată de: intensitatea dispneei. • istoricul acutizărilor şi spitalizărilor precedente. Notă: Majoritatea pacien ilor trebuie să fie trata i în condi ii de ambulator după un program individual. elaborat de medicul curant. • eficien a tratamentului administrat. renun are la fumat. axat pe sistarea acutizării şi elaborarea unui program nou pentru etapa de ambulator. apari ia sau progresarea hipercapniei. suprainfectia cu germeni rezistenti. Aprecierea îndeplinirii corecte a tratamentului şi tehnicii de administrare a preparatelor inhalatoare. adaptarea psihosocială). Monitorizarea pacientului. prezen a comorbidită ilor şi necesită ii ventila iei asistate [33]. Se spitalizează doar bolnavii cu acutizări severe (creşterea hipoxemiei. Caseta 40. • posibilitatea şi dorin a excluderii factorilor de risc. • Scăderea capacită ii de difuziune sub 59% din valoarea normală şi reducerea ventila iei maxime sub 30% din valoarea normală implică un prognostic grav. Spirometria. • Prognostic în BPOC este în functie de stadiul bolii. de aparitia insuficientei respiratorii sau cordului pulmonar cronic.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. 1 Aprilie 2008 • Diminuarea moderată a FEV1. de complicatiile existente. 20% .0 l fără altă tulburare func ională este asociată cu o speran ă de via ă de peste 5 ani. Supravegherea pacien ilor cu BPOC [15. 20. hipoxia importantă. • calitatea vie ii bolnavului.8.2% .fie de scurtă durată. regimului medicamentos.doar 33% din subiec i supravie uiesc peste 5 ani.4. măsurile curative şi organizator-metodice: • determinarea duratei. C.CP [30]. • sus inerea familială şi socială a bolnavului. • Diminuarea marcată a FEV1 (sub 0. tratament antidepresant la necesitate. 42 . 21] Caseta 39. • antecedentele personale patologice şi heredo-colaterale. decompensarea cordului pulmonar). intensită ii şi persisten ei factorilor de risc.3% cauzate de maladiile cardiovasculare.2. • consecutivitatea apari iei simptomelor. Tratamentul în sta ionar . • evaluarea stării psihice.75 l) .BPOC. pînă la 1. • educarea pacientului şi familiei – „şcoala BPOC-istului”. Chişinău. prezenta şi expresivitatea sindromului obstructiv. • 50% dintre vîrstnici (65-69 ani) decedează în decurs de 3-7 ani de la prima internare pentru BPOC: 37.

Complica iile (subiectul protocoalelor separate) Caseta 41. Stadiul III: pentru confirmarea diagnosticului BPOC. spirometriei 1 dată/6 luni. tratament hormonal cu GCS la necesitate. corec ia IR. tratament antiinfec ios la necesitate. consulta ie în caz de acutizarea BPOC cu progresarea IR. corec ia IR. vaccinarea profilactică anuală. Stadiul IV: pentru confirmarea diagnosticului BPOC. spirometriei 1 dată/3 luni. expertiza vitalită ii.2. radiologiei toracelui 1dată/an sau la necesitate. pneumotoraxul accidental. Examinare 4 ori pe an (sau la necesitate) a medicului de familie cu efectuarea obligatorie (şi la necesitate) a: PEF-metriei 1 dată/3 luni. kineziterapie 2 ori/an (instructaj). consulta ie în caz de acutizarea BPOC cu progresarea IR. 1 Aprilie 2008 În elegerea importan ei respectării regimurilor terapeutice. Formele cu evolu ie severă şi foarte severă • Supravegherea bolnavilor cu BPOC de către ftiziopneumolog în policlinică: • • • Stadiile I-II: consulta ie în cazul tratamentului ineficient administrat timp de 7-14 zile pentru confirmarea diagnosticului. microscopiei sputei 1 dată/6 luni. consulta ia ftiziopulmonologului în cazul absen ei ameliorării în urma tratamentului ini iat timp de 7-14 zile. hemoleucogramei 1 dată/6 luni. C. program de reabilitare pulmonară: fizioterapie 1dată/an. 43 . expertiza vitalită ii. vaccinarea profilactică anuală. tratament mucolitic şi expectorant la necesitate. tratament mucolitic şi expectorant la necesitate.5. microscopiei sputei 1 dată/6 luni. Chişinău. tratament hormonal cu GCS la necesitate. kineziterapie 2 ori/an (instructaj). Formele uşoară şi moderată: • Examinare 2ori pe an (sau la necesitate) a medicului de familie cu efectuarea obligatorie (şi la necesitate) a: PEF-metriei 1 dată/6 luni. Complica iile BPOC: • • insuficien a respiratorie acută. program de reabilitare pulmonară: fizioterapie 1dată/an. radiologiei toracelui 1dată/an sau la necesitate.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. terapie bronhodilatatoare la necesitate sau permanentă. ICV. terapie bronhodilatatoare. tratament antibacterial la necesitate. hemoleucogramei 1 dată/6 luni.

utilaj: • • • • • • PENTRU tonometru. • asistentele medicului de familie. radiograf. • laborant. 1 Aprilie 2008 • cordul pulmonar acut. urogramei. Chişinău. laborator clinic standard pentru determinarea: hemoleucogramei. examenului bacterioscopic al sputei la BAAR. PEF-metru. • electrocardiograf. Medicamente: Bronhodilatatoare Preparate hormonale Tratament Alte antibacterial medicamente Salbutamol Beclometazon Peniciline Expectorante Ambroxol Acetilcistein Carbocistein Mucaltin Fenoterol Budesonid Macrolide Diuretice Spironolacton Furosemid Cefalosporine Salmeterol Flunizolid Vazodilatatoare genera ia II Ipratropium bromid Fluticazon Anticoagulante Fenoterol + Fluticazon + Salmeterol Ipratropium bromid Teofilin Prednizolon 44 .1. fonendoscop.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. RESURSE UMANE ŞI MATERIALE NECESARE RESPECTAREA PREVEDERILOR PROTOCOLULUI D. microscop optic. Aparataj. • medic imagist. Gram. Institu iile de AMP Personal: • medic de familie. D.

urogramei. • asistente medicale. indicilor biochimici (glicemiei. 1 Aprilie 2008 D. LDH).2.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. utilaj: • • • • • • • • • tonometru. • medic laborant. • medic endoscopist. creatininei şi ureei serice. puls-oximetru. PEF-metru. electrocardiograf. III Fluticazon Levofloxacin Anticoagulante • Bronhodilatatoare Salbutamol Fenoterol Salmeterol Ipratropium bromid Fenoterol + Ipratropium Fluticazon + bromid Salmeterol Teofilin Prednizolon 45 . Aparataj. laborator clinic standard pentru determinarea: hemoleucogramei. cabinet de diagnostic func ional dotat cu spirograf. cabinet radiologic. fonendoscop. Medicamente: Preparate Tratament Alte hormonale antibacterial medicamente Beclometazon Peniciline Expectorante Ambroxol Acetilcistein Carbocistein Mucaltin Budesonid Macrolide Diuretice Spironolacton Furasemid Flunizolid Cefalosporine Vazodilatatoare genera ia II. fibrobronhoscop. Chişinău. Institu iile consultativdiagnostice Personal: • medic ftiziopneumolog. • medic func ionalist. • medic imagist. laborator microbiologic.

asistente medicale. 1 Aprilie 2008 D. medic-laborant. Medicamente: Preparate Tratament Alte hormonale antibacterial medicamente Beclometazon Peniciline Expectorante Ambroxol Acetilcistein Carbocistein Mucaltin Budesonid Cefalosporine Diuretice genera ia III Spironolacton Furasemid Fluorchinolone Vazodilatatoare Flunizolid respiratorii Fluticazon Anticoagulante Bronhodilatatoare Salbutamol Fenoterol Salmeterol Ipratropium bromid Fenoterol + Ipratropium Fluticazon + bromid Salmeterol Teofilin Prednizolon Oxigenoterapie 46 . utilaj: Personal: calificate: cardiolog. • medic ftiziopneumolog. chirurg. cabinet radiologic. neurolog. terapie ale spitalelor raionale. • • • • • • • • • • tonometru. LDH. municipale • • • • • medic-imagist. electrocardiograf. cabinet de diagnostic func ional dotat cu spirograf. sumarului urinei. fonendoscop. acces la consulta ii endocrinolog. laborator microbiologic. PEF-metru. nefrolog. creatininei şi ureei serice. etc). Aparataj.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. fibrobronhoscop. puls-oximetru.3. Sec iile de • medic internist. medic-endoscopist. laborator clinic standard pentru determinarea: hemoleucogramei. • medic-func ionalist. indicilor biochimici (glicemiei. Chişinău.

acces la consulta ii calificate: cardiolog.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. PEF-metru. laborator clinic standard pentru determinarea: hemoleucogramei. utilaj: • • • • • • • • • tonometru.4. Aparataj. cabinet radiologic. puls-oximetru. cabinet de diagnostic func ional dotat cu spirograf. Sec iile de pneumologie ale spitalelor municipale şi republicane Personal: • medic internist. • medic-imagist. etc). nefrolog. • asistente medicale. • medic ftiziopneumolog. • medic-func ionalist. electrocardiograf. Medicamente: Preparate Tratament Alte hormonale antibacterial medicamente Beclometazon Peniciline Expectorante Ambroxol Acetilcistein Carbocistein Mucaltin Budesonid Cefalosporine Diuretice Spironolacton genera ia III Furasemid Flunizolid Fluorchinolone Vazodilatatoare respiratorii Fluticazon Anticoagulante • • Bronhodilatatoare Salbutamol Fenoterol Salmeterol Ipratropium bromid Fenoterol + Ipratropium Fluticazon + bromid Salmeterol Teofilin Prednizolon Oxigenoterapie 47 . • medic-laborant. • medic-endoscopist. sumarului urinei. indicilor biochimici (glicemiei. fonendoscop. chirurg. creatininei şi ureei serice. laborator imunologic. 1 Aprilie 2008 D. Chişinău. LDH. laborator microbiologic. neurolog. fibrobronhoscop. endocrinolog.

Metoda de calculare a indicatorului Numărător Numitor Numărul Numărul persoanelor cu persoanelor cu vîrsta de peste 40 vîrsta de peste 40 ani de pe lista ani de pe lista medicului de medicului de familie.1 Propor ia Numărul 100 Numărul total al pacien i cu BPOC bolnavilor cu BPOC. 1 Aprilie 2008 E.faza stabilă. care au parcursul ultimului pulmonar acut pe dezvoltat cord an parcursul ultimului an pulmonar acut pe parcursul ultimului an × 100 48 Scopurile protocolului Sporirea propor iei de persoane cu vîrsta de peste 40 ani de pe lista medicului de familie. cărora li s. ce s-au tratamentul de a administrat aflat la tratamentul de sus inere sus inere tratamentul de supraveghere pe sus inere parcursul ultimelor (medicamentos şi 12 luni la medicul nemedicamentos) de (medicamentos şi de familie către medicul de nemedicamentos) familie pe parcursul de către medicul ultimelor 12 luni de familie pe parcursul ultimelor 12 luni × 100 Numărul Numărul total de Sporirea numărului de 3. cărora li s-a efectuat screening-ul BPOC Măsurarea atingerii scopului 1. bolnavilor cu pacien ilor cu cărora li se diagnostic BPOC faza stabilă.familie a efectuat screening-ul BPOC x Sporirea propor iei de 2. cărora li s.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. cărora li s-a efectuat screening-ul BPOC 2. care au către medicul de familie pe dezvoltat cord familie.) privind factorii pacientului cu modificabili de risc în BPOC etc.1 Propor ia persoanelor cu vîrsta de peste 40 ani de pe lista medicului de familie. INDICATORI DE PERFORMAN Ă CONFORM SCOPURILOR PROTOCOLULUI No 1.1 Propor ia pacien i cu BPOC care pacien ilor cu BPOC pacien ilor cu pacien i cu BPOC beneficiază de cărora în mod BPOC cărora în care se află la educa ie în domeniul documentat li s-a mod documentat li eviden a medicului BPOC oferit informa ie s-a oferit de familie pe (discu ii. cărora li BPOC. 3. ghidul 6 luni etc. Propor ia Numărul Numărul total de ultimilor 6 cu complica iilor BPOC pacien ilor cu BPOC pacien ilor luni × pacien i cu BPOC 100 la pacien ii supraveghea i de BPOC supraveghea i de supraveghea i de supraveghea i către medicul de către medicul de familie. ghidul informa ie parcursul ultimilor pacientului cu BPOC (discu ii.) dezvoltarea şi privind factorii progresarea BPOC de modificabili de către personalul risc în dezvoltarea medical al institu iei şi progresarea medicale primare pe BPOC de către parcursul ultimilor 6 personalul medical luni al institu iei medicale primare pe parcursul Reducerea ratei 4. 4. Chişinău.1. faza administrează s-a administrat stabilă. .

1. Chişinău. 1 Aprilie 2008 No 5. Măsurarea atingerii scopului 4. Propor ia deces prin BPOC pacien ilor cu BPOC supraveghea i de către medicul de familie şi deceda i prin BPOC pe parcursul ultimelor 12 luni Scopurile protocolului Metoda de calculare a indicatorului Numărător Numitor Numărul Numărul total de pacien ilor cu pacien i cu BPOC BPOC supraveghea i de către medicul de supraveghea i de către medicul de familie pe familie.2. care au parcursul ultimului an dezvoltat pneumotorax pe parcursul Numărul ultimului Numărul total de an × 100 pacien ilor cu pacien i cu BPOC BPOC supraveghea i de medicul de familie supraveghea i de medicul de familie pe parcursul şi deceda i prin ultimelor 12 luni BPOC pe parcursul ultimelor 12 luni × 100 49 .PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. care au dezvoltat pneumotorax pe parcursul ultimului an Reducerea cazurilor de 5. Propor ia pacien ilor cu BPOC supraveghea i de către medicul de familie.

3 – dispnee severă oprirea după 100 m de mers în ritm propriu sau după cîteva minute la urcatul unui etaj.5 0 Maximală Extrem de severă Uşoară Foarte severă Severă Moderat severă Moderată Foarte uşoară Minimală 50 Absen a dispneei .şi postefort fizic: 0 puncte – fără efort 1 punct – efort extrem de slab 2 puncte – efort slab 3 puncte – efort mediu 4 puncte – efort mai intens 5 puncte – efort intens (puternic) 6-7 puncte – efort foarte intens 8-9 puncte – efort de mare intensitate 10 puncte – efort maximal 2 9 10 8 7 6 5 9 3 1 0.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. Anexa 2. Chişinău. 1 – dispnee uşoară – la mers rapid sau la urcarea unei pante line. Scara manifestărilor de bază în BPOC după PL Poggiaro 0 dispnee tuse expectora ia sputei culoarea sputei lipsă lipsă lipsă lipsă episodică uneori matinală mică norma alb/sură 1 2 efort mediu 3 efort slab 4 la efort extrem de slab 5 în repaus - incoloră moderată exprimată uneori vădită matinală şi seara moderată în cantitate >normă mare >normă >dublu normă dublată galbenă galbenă deschisă închisă/verde Anexa 3. Scara severită ii dispneei (Medical Research Council (MRC) Dyspnea Scale) 0 – absen a dispneei – fără dispnee cu excep ia eforturilor fizice intense. 4 – dispnee foarte severă – prea dispneic pentru a părăsi casa sau pentru a se îmbrăca sau dezbrăca. 2 – dispnee moderată – mers mai lent decît persoanele de aceeaşi vîrstă datorită dispneei sau necesitatea de a să se opri la urcarea unui etaj în ritmul propriu. 1 Aprilie 2008 ANEXE Anexa 1. se apreciază pre. Scara Borg – aprecierea expresivită ii dispneei Scara Borg semicantitativ (în puncte) determină intensitatea dispneei.

teofilinele cu 24 ore. Chişinău. M-colinolotice (Ipratropium bromid 60 mcg). Testul de reversibilitate a obstruc iei bronşice [9. β2-agonişti de lungă durată cu 12 ore. Notă: Evaluarea rezultatului se efectuează peste 45 minute. SatO2 şi pulsul. 12] Testul de reversibilitate a obstruc iei bronşice prevede examinarea func iei respira iei înainte şi după administrarea unui remediu bronhodilatator: 1. li se propune să meargă în mod obişnuit pe parcursul unei distan e cunoscute. β2-agonişti de scurtă durată (Salbutomol 300 mcg sau Fenoterol 300 mcg). • Pentru evitarea ob inerii rezultatelor false şi efectuarea corectă a testului cu bronhodilatatoare este necesară anularea remediilor medicamentoase pe o durată scurtă în conformitate cu proprietă ile lor farmacodinamice: β2-agonişti de scurtă durată cu 6 ore pînă la efectuarea testului. Poate fi efectuat cu folosirea unui ergometru sau printr-un simplu test de mers măsurat. Testul cu mers măsurat 6 minute Este o testarea standardizată [54]. Notă: Evaluarea rezultatului se efectuează peste 30 minute. Testarea la efort este practicată în selec ia pacien ilor pentru reabilitare sau chirurgie. Notă: Testul se întrerupe în caz de dispnee pronun ată.FEV1 pretest FEV1% = —————————————— ×100% FEV1 pretest Notă: • În cazul cînd spirometria este inaccesibilă. În majoritatea cazurilor creşterea FEV1 se calculează în raport la valorile FEV1 prezise: FEV1 posttest . 1 Aprilie 2008 Anexa 4. măsurată în timpul testului.%. Normativele testului de efort 6 MWD (6 minute walking distance). 3. Anexa 5. Testul de efort [12. ob inînd astfel PEF. La începutul şi la finele testului se apreciază dispneea după scala Borg (0-10 puncte. 23] Are valoare practică la pacien ii care prezintă un grad dispropor ionat de dispnee în compara ie cu valoarea FEV1. toracalgii. vertijuri. anexa3). evaluarea testului se efectuează identic cu ajutorul peekflowmetriei.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. preparate bronholitice combinate (Fenoterol 50 mcg + Ipotropium bromid 20 mcg -3 doze). (i) – indicele prezis IMC =greutatea/înăl imea2 (kg/m2) 51 . dureri în membrele inferioare şi la scăderea SatO2 pînă la 86%. încercînd să parcurgă o distan ă maximă în timp de 6 minute. 2. În timpul testului se permite de a face pauze pentru odihnă şi de a reveni la efort cînd este posibil. Pacien ilor instrui i despre scopul testului.

(6.61×IMC. >550 m .78×masa. ani) .(5. kg/m2) .(5.83×vîrstă. ani) Limita de jos a normei: 6MWD(i) = 139m Aprecierea rezultatelor testului de efort: <150 m – foarte joasă (corespunde IC clasei func ionale IV NYHA). cm) . Chişinău. kg/m2) .309(m) 6MWD(i)=1140(i) . kg) + 667(m) 6MWD(i)=1017(i) . 151-300 m – joasă (corespunde IC clasei func ionale III NYHA). kg) .57×înăl imea. 301-425 m – moderată (corespunde IC clasei func ionale II NYHA).(2.(6.IC clasa func ională 0 NYHA sau sau 52 . cm) .94×vîrsta. ani) Limita de jos a normei: 6MWD(i) = 153 m Calcularea valorilor normale individuale la femei: 6 MWD (i)=(2.24×IMC.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”.11×înăl imea.29×vîrstă. ani) .(5. 426-549 m – înaltă (corespunde IC clasei func ionale I NYHA).(5.76×masa.(1.02×vîrsta. 1 Aprilie 2008 Calcularea valorilor normale individuale la bărba i: 6 MWD (i)=(7.

Semne radiologice de emfizem pulmonar (da/nu) 22. Analiza generală a sîngelui 20. 6. FEV1. specifica i caracterul şi intensitatea) Expectora ii (da/nu. specifica i) 14. 5. specifica i) 19. Fumatul (da/nu) 15. l/min 18. 7. specifica i caracterul şi volumul) Scorul severită ii dispneei (MRC)(0 – 4 puncte) Durere toracică (da/nu) Febră (da/nu. Semnele ECG a hipertrofiei miocardului VD (da/nu) Pacient ___________________________________bărbat/femeie. specifica i) 13. Alte semne fizice de bronhoconstric ie (da/nu. Indicele fumătorului. specifica i) Alte simptome şi semne de impregnare infec ioasă (da/nu. 3. Microscopia sputei la BAAR 23. specifica i) 12. Indicele de masă corporală. 2. Semnele ECG a hipertrofiei miocardului AD (da/nu) 25. 4. Raluri sibilante(da/nu. specifica i) FR (specifica i) Data______ Data_______ Data______ Data______ FCC (specifica i) 9.% sau PEF. pachete/ani 16. Cianoză (da/nu.% (da/nu. Chişinău. 8. Anul naşterii__________ 53 . 1 Aprilie 2008 Anexa 6.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. Wheezing (da/nu. Radiografia toracică în 2 inciden e (da/nu) 21. kg/m2 17. Sputograma generală 24. Peekflowmetria. specifica i) 11. Tuse (da/nu. Formularul eviden ei consulta ilor la medicul de familie pentru BPOC Factorii evalua i 1. Nivelul TA sistolice şi diastolice (specifica i) 10.

25.20.25/0.5 Budesonide 50-500 (MDI) Fluticazona 250 (MDI) Flunizolid Preparate combinate: β2-agonişti cu ac iune de lungă durată + GCS inhalatorii 50/100. 125. Medicamente folosite frecvent în tratamentul BPOC [9] Medicament Inhaler.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. mg Durata de ac iune. mg/ml Oral Injectabil. 250. Chişinău.5 Fenoterol/Ipratropium Metilxantine 2.2-0. 200 (DPI) 0. 250.1 şi 0.5 Salbutamol (MDI&DPI) 0.024% -sirop β2-agonişti cu ac iune de lungă durată 25 (MDI) Salmeterol Anticolinergice cu ac iune de scurtă durată 20 (MDI) 0.25 – 0. 1 Aprilie 2008 Anexa 7. 0. mcg >500-1000 >400-800 >1000-2000 >250-500 Doze mari. 0. ~24 Anexa 8.05% sirop 100 5mg pastile. mcg >1000-2000 >800-1600 >2000 >500-1000 54 . 250 (MDI) GCS sistemici 5 mg pastile 30 Prednizolon Expectorante şi mucolitice 30 mg pastile Ambroxol 5% sirop Carbocistein 200 mg pastile N-acetilcistein Fenoterol 100 (MDI) 4-6 4-6 12+ 6-8 6-8 ~6-8 variabil. 500 (DPI) Salmeterol/Fluticazon 25/50.4 Beclometazona 100. (MDI) 0. mcg 200-500 200-400 500-1000 100-250 Doze medii.5 Ipratropium bromid Preparate combinate: β2-agonişti + anticolinergice 50/25 (MDI) 1. 100. ore β2-agonişti cu ac iune de scurtă durată 0.4%-10 ml Aminofilina 200-300 mg Teofilina (SR) pastile GCS inhalatorii 50. Dozajul nictemeral comparativ al GCS inhalatorii [31] Preparatul Beclometazon Budesonid Flunizolid Fluticazon Doze mici. 0. mcg Solu ie pentru nebulizer.

0 g la 8 ore Amoxicilina 0. Preparate antimicrobiene în tratamentul bolnavilor cu BPOC Frecven a administrării PENICILINE 0. i/v i/m.0-3.0 g la 12ore Cefuroxime axetil2 1.0 mln UI la 8-12 ore Spiramicina 1. 1 Aprilie 2008 Anexa 9. i/v per os i/v per os i/v per os per os per os per os per os per os per os i/v per os i/v i/v 55 .75-1.2 g la 6-8 ore 0.0 g la 8-12 ore Ceftazidime3 1.0-2.75 g la 8 ore Ampicilină/sulbactam (sultamicilina) 0.0-4. perfuzie i/m i/m. i/v i/v. i/v i/m.0 g la 6-8 ore Cefoxitin2 2 0.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”.0 mln UI la 8-12 ore 250-500 mg la 12 ore Claritromicina 150 – 300mg la 12 ore Roxitromicina 500 mg în I zi.0-3.0 la 8-12 ore la 8 ore Amoxicilină+ acid 0.0 g la 24 ore Ceftriaxone3 1.5-1.0 g la 2-4 ore Carbenicilina 4.0-2. Chişinău.5 g la 6-8 ore Imipenem/cilastatin 0. i/v i/m. i/v i/m.5 g la 6-8 ore Cefuroxime 0. i/v i/m.5 g la 4-6 ore Oxacilina 2. i/m.apoi la 24 ore 250 mg în zilele IIAzitromicina IV 200-500 mg la 8 ore Josamicina 400 mg la 8 ore Midecamicina FLUORCHINOLONE 400 mg la 12 ore Pefloxacina Levofloxacin 500 mg la 12 ore Ciprofloxacina 200-400 mg la 12 ore 200 mg la 12 ore Ofloxacina CARBAPENEMI 0.5 g la 6-8 ore 3.5 g la 6-8 ore Eritromicina 0.5-3. i/v per os i/v per os per os. i/v i/m.625 g clavulanic 1.0-2. i/v i/m.375-0.0 g la 12 ore Cefpirome4 AMINOGLICOZIDE 80 mg la 8-12 ore Gentamicin 10-15 mg/kg la 12 ore Amikacin 3-5 mg/kg la 8 ore Tobramicin 100-150 mg la 8-12 ore Netilmicin MACROLIDE 0. i/v per os i/m.0 g la 6-8 ore 1.0 g la 6-8 ore Meropenem Preparatul Doza Modul de administrare per os i/m.5-1. i/v i/v i/m.0 g la 4-6 ore CEFALOSPORINE 1.0-2.0 g la 12 ore Cefotaxime3 maximal 12.5-1.5-1.

2 . per os – oral.cefalosporină de genera ia III.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”.cefalosporină de genera ia II. i/v .intravenos.cefalosporină de genera ia IV. 3 . 4 . Chişinău. 56 . 1 Aprilie 2008 Notă: i/m – intramuscular.

tusea nu va mai fi la fel de supărătoare. ve i avea o stare generală mai bună.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. Căile aeriene produc mucus în exces care se elimină prin tuse. adica inhalarea fumului de igară. în legătură cu BPOC? Abandona i fumatul! Urma i întocmai tratamentul prescris de medicul dvs ! Merge i periodic la control.cronic’’ înseamnă că durează toată via a. Dacă ve i urma sfaturile medicului dvs. cel pu in de două ori pe an ! Merge i la spital sau la medicul dvs. Orice tip de fumat (chiar şi cel pasiv. Pere ii căilor aeriene sunt comprima i de către muşchii din jurul lor. Ce pute i face dvs. de către altă persoană) poate duce la BPOC. dacă respira i tot mai greu! Păstra i cură enia aerului din locuin a dvs.. vă poate ajuta să în elege i problemele pe care le ave i cu plămînii dvs.raportul OMS Ce reprezintă BPOC? BPOC reprezintă abrevierea de la . sunt . Cine se îmbolnăveşte de BPOC? BPOC nu este o boală contagioasă (nu se transmite de la alte persoane). Unii pacien i cu BPOC au locuit în apartamente cu fum produs de către aragaz sau sobe folosite la încălzirea locuin ei. inclusiv fumul de igară! Păstra i-vă condi ia fizică! Practica i mersul pe jos.. Ghidul informativ pentru pacientul cu BPOC: “Ce trebuie sa şti i despre boala pulmonară denumită BPOC ?” [55] Bazat pe strategia mondială pentru diagnosticul. . Mai pu in aer pătrunde în plămîni deoarece: Pere ii căilor aeriene sunt îngroşa i. Medicii nu pot vindeca BPOC dar pot să vă ajute să vă ameliora i simptomele şi să reduce i declinul func iei pulmonare. Cei mai mul i pacien i cu BPOC sunt sau au fost fumători. 57 .Bronhopneumopatia cronică obstructivă’’ .. Adul ii suferă de BPOC. RE INE I: Pute i avea BPOC dacă prezenta i dificultate în respira ie sau tuse persistentă. 1 Aprilie 2008 Anexa 10. ve i observa că: respira ia va deveni mai uşoară.plini’’ cu aer. Chişinău. copiii niciodată. Unii pacien i cu BPOC au lucrat mul i ani în condi ii nocive cu mult fum sau praf. Evita i tot ce vă îngreunează respira ia.obstructiv’’ înseamnă că circula ia normală a aerului este par ial blocată din cauza îngustării căilor aeriene. managementul şi prevenirea BPOC . Săcule ii cu aer (alveolele) nu se pot goli şi plămînii dvs.. face i în mod regulat exerci ii fizice! Mînca i sănătos! Evita i stresul! Cînd ave i BPOC pute i avea dificultă i de respira ie: Căile aeriene sunt mai îngustate. Medicul dvs.

Ve i fi rugat să respira i puternic într-un tub de cauciuc conectat la un aparat numit spirometru. Dacă boala este foarte gravă (severă) se numeşte BPOC severă. Ei vă vor întreba despre problemele respiratorii şi de starea dvs. Ave i uşoare dificultă i de respira ie cînd munci i intens (face i efort fizic mare) sau merge i rapid. Există şi persoane sub 40 ani care pot avea BPOC! Atunci cînd ave i probleme respiratorii adresa i-vă unui medic imediat! Merge i la medic cînd observa i prezen a dificultă ilor respiratorii sau o tuse care durează mai mult de o lună. expira ie for ată dar nu maximal. Ve i fi întrebat de locuin a sau locul dvs. ataşarea buzelor de aparat. Consulta ia medicului: Medicii vă pot spune în ce stadiu este boala dvs. trei măsurători succesive. Dacă boala devine importantă se numeşte BPOC moderată. Recuperarea după o viroză sau o infec ie pulmonară poate dura cîteva săptămîni.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. RE INE I: Dacă boala nu este gravă (importantă) se numeşte BPOC uşoară. Ave i dificultă i de respira ie cînd desfăşura i activitate fizică grea sau merge i repede.acest test este uşor de suportat şi nedureros. Cei mai mul i pacien i cu BPOC au mai mult de 40 ani. 1 Aprilie 2008 RE INE I: Cei mai mul i pacien i nu se adresează medicului pînă cînd nu au probleme majore cu respiratorii. BPOC uşoară: Pute i tuşi mult. de muncă. BPOC severă: Tuşi i mai mult şi expectora i mult mucus. Uneori pute i expectora. BPOC moderată: Tuşi i mai mult şi cu expectora ie. 58 . Trebuie să efectua i cîteva teste respiratorii simple. Ei ignoră tusea sau dificultă ile de respira ie ani de zile. notarea celei mai semnificative valori în jurnal. Testele func ionale: BPOC este diagnosticată cu un test respirator simplu numit spirometrie . de sănătate. inspira ie profundă. Medicul sau asistenta vă va examina. Chişinău. Tehnica efectuării peekflowmetriei (PEF): aducerea indicatorului la zero.

Tratamentul medicamentos Consulta i medicul dvs. Nu sta i în locuri sau cu persoane care fumează. Repeta i exerci iul pînă învă a i. inten ia de a renun a la fumat. v-a prescris un spray inhalator trebuie să învă a i să-l folosi i corect: 1. la fiecare consulta ie. Obosi i uşor. sirop sau spray inhalator. numit spacer. Stările de urgen ă 59 . Medicamentele se prezintă sub mai multe forme: tablete. Recuperarea după o viroză sau o infec ie pulmonară poate dura cîteva săptămîni.i respira ia timp de 10 secunde. Păstra i lista acasă într-un loc cunoscut unde oricine o poate găsi. 3. Chişinău. Ruga i-i să nu mai fumeze în casă şi să ascundă igaretele. Menajul sau munca de la serviciu devin dificil de realizat. Expira i. Discuta i despre tratamentul dvs. Scoate i capacul. Ce pute i face dvs. Înlătura i scrumierele din locuin a dvs. mînca i fructe sau legume. Be i multă apă. să vă prescrie pentru fiecare medicament doza şi cînd trebuie să-l administra i.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. 1 Aprilie 2008 Ave i dificultate în respira ie atît ziua cît şi noaptea. Pune i spray-ul în dispozitivul pentru inhalare. După control arăta i familei dvs. Căuta i o activitate care să vă ină mîinile ocupate cît mai mult timp . Pute i renun a la fumat! Cere i ajutor medicului sau asistentei. 4. 2. Abandonarea fumatului Opri i fumatul! Este cel mai important lucru pe care-l pute i face pentru plămînii dvs. Întreba i medicul sau asistenta cum pute i primi un vaccin antigripal în fiecare an. 5..ine i în mînă un creion! Cînd dorin a de a fuma este mare mesteca i gumă. Re ine. Spune i familiei şi prietenilor dvs. Unele persoane s-au lăsat de fumat de mai multe ori înainte de a se lăsa definitiv! 2. Stabili i o dată de la care să nu mai fuma i. Discuta i despre efectul medicamentelor asupra simptomelor. urma i tratamentul prescris! Merge i la control cel pu in de două ori pe an chiar dacă vă sim i i bine. Cum se utilizează un spray inhalator? Dacă medicul dvs. În momentul cînd începe i să inspira i apăsa i o singură dată pe flacon şi continua i să inspira i lent. Întreba i despre tablete. Agita i spray –ul. pulmonare. Nu pute i urca scările sau să vă plimba i prin cameră cu uşurin ă. gume speciale sau leucoplaste care să vă ajute să nu mai fuma i. 4. Ruga i medicul dvs. Expira i. lista de medicamente pe care trebuie sa le administra i. Sta i în picioare sau în şezut. Informa i-vă despre testele dvs. Aduce i medicamentele sau lista celor pe care le administra i la fiecare control. Dacă începe i din nou să fuma i. şi familia pentru a încetini leziunile pulmonare? 1. nu renun a i să mai încerca i în mod insistent să abandona i fumatul! Încerca i să vă lăsa i iarăşi.

buzele sau unghiile se colorează albăstrui. Consuma i multe fructe şi legume. Alimenta ia Mînca i sănătos. Ruga i familia să vă ajute să cumpăra i şi să prepara i bucate sănătoase. Nu începe i cu exerci ii dificile. Discuta i cu doctorul dvs. 1 Aprilie 2008 RE INE I: Merge i imediat la medic sau la spital dacă respira ia dvs. de medicamente. 5. Ruga i un prieten sau un membru al familiei să se alăture dvs. dormi i sau petrece i cel mai mult timp. Merge i pe jos şi practica i exerci ii fizice cu regularitate. opri i-vă şi odihni i-vă.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. Cînd zugrăvi i / vopsi i casa sau face i dezinsec ie (cu spray-uri pentru insecte) încerca i să locui i în altă parte. dificultate la mers. pulsul este foarte rapid şi neregulat. Solicita i ajutor de urgen ă în momentul apari iei oricăror din semnele de mai jos: dificultate la vorbire. Eliminarea sau evitarea poluan ilor externi şi interni Păstra i aerul curat la domiciliu. Alege i exerci iile care vă plac.. Închide i ferestrele şi rămîne i acasă atunci cînd afară aerul este intens poluat sau plin de praf. se înrăută eşte semnificativ. medica ia nu vă ajută (devine ineficientă) sau vă ajută pentru pu in timp. Men inerea condi iei fizice Învă a i exerci ii de respira ie – ele vă pot ajuta atunci cînd ave i dificultă i respiratorii. 6. Alege i un loc preferat pentru plimbare sau exerci ii fizice. Dacă vă încălzi i locuin a cu lemne sau petrol men ine i o fereastră uşor deschisă pentru ca fumul să iasă afară. respira ia este rapidă şi dificilă. adresa spitalului şi a cabinetului medicului dvs. lista dvs. despre regimul corect al exerci iile pentru dvs. Nu găti i în apropierea locului unde dvs. vor fortifica musculatura de care ave i nevoie pentru respira ie. Aerisi i frecvent locuin a. Ruga i medicul să vă explice exerci iile respiratorii care vi se potrivesc cel mai bine. Găti i în apropierea ferestrei deschise astfel încît fumul şi mirosurile puternice să poată ieşi uşor. Tinde i spre greutatea ideală. Chişinău.. spitalului şi ale persoanelor care te pot conduce acolo. Fi i prevăzători! Pregăti i-vă dinainte lucrurile de care ve i avea nevoie într-un singur loc astfel încît să ac iona i rapid! ine i la îndămînă: numerele de telefon ale medicului dvs. Dacă vă ve i fortifica musculatura corpului vă ve i putea deplasa mai uşor. 60 . 4. Cînd ave i probleme cu respira ia. Mersul pe jos timp de 20 minute zilnic este o bună metodă pentru început. Evita i fumurile şi fumul de igară care vă îngreunează respira ia.

în avion – lîngă trecere. Planifica i-vă ieşirea la plimbare sau plecările în călătorii. Mînca i pu in şi des. Mul i pacien i se simt mai bine chiar imediat după administrarea medicamentelor. slab aerisite. Face i pauze pentru odihnă. Evita i. face curat şi alte activită i de menaj. Dacă pleca i la distan ă de casă sau pentru mai mult timp întreba i medicul ce trebuie să face i dacă ve i avea probleme. baie şi dormitor aşeza i lucrurile de care ave i nevoie într-un singur şi acelaşi loc care este accesibil. Cînd sta i la masă: Dacă ave i dificultă i în respira ie încetini i ritmul. călătoriile îndelungate în spa ii închise. Dacă sunte i subponderal mînca i mai mult pentru a vă îngrăşa dar numai pînă la valorile greută ii ideale. Lua i cu dvs. Nu vorbi i cînd mînca i. 1 Aprilie 2008 Consuma i alimente bogate în proteine precum: carnea. pe cît este posibil. Folosi i o măsu ă sau un cărucior pentru a deplasa obiectele. Alege i un loc pentru odihnă care vă place şi unde alte persoane vă pot vizita. Purta i haine largi care sunt uşor de îmbrăcat astfel încît să pute i respira liber. În bucătărie. Dacă nu vă sim i i bine amîna i ieşirea.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. În tren trebuie să ocupa i locul de jos. Dacă sunte i supraponderal încerca i să slăbi i. Nu merge i prin magazine în perioadele de aglomera ie ale zilei. Găsi i metodele simple de a găti. Ruga i familia şi prietenii să vă dea sugestii şi să vă ajute. ouăle. laptele şi soia. Ieşi i la plimbare în perioada diurnă în care vă sim i i cel mai bine. medicamentele pentru orice eventualitate. Evita i bagajele grele. Regimul Dacă suferi i de BPOC severă face i-vă via a cît mai uşoară acasă. Prefera i locurile unde nu există multe trepte de urcat. folosi i-vă de cărucioare. Desfăşura i-vă activită ile lent şi stînd pe scaun. 7. 61 . peştele. Este mai greu să respira i şi să vă deplasa i dacă dispune i de surplus ponderal. Ave i asupra dvs. Chişinău. Planifica i-vă din timp ieşirea la plimbare astfel încît să vă întoarce i înainte de momentul cînd trebuie să administra i următoarea doză de medicamente. numerele de telefon ale medicului şi persoanelor care vă pot ajuta în caz de necesitate. Nu ieşi i la plimbare fără medicamente! Odihni i-vă după ce a i mîncat.

И.77-121 19.-Vol. – p. – М. BTS guidelines for the management of chronic obstructive pulmonary disease//Thoray.Mortal.Respir. Siafacas N. – 1994.-p. Buist A.-1989.Dis.1-28 18. Global Strategy for the Diagnosis Management and Prevention of Chronic Obstructive Pulmonary Disease. April 2001.J.M. Thom T. Федеральная программа.778-784 11.152...52. Smocking and other risk factors//Textbook of Respiratory Medicine/ Eds J.-331.1995. 1994.J.Engl. – p. 13.. NIH Publication No 2701:1-100.-1995. Pride N. 16. 17.1056-1061 6. 2004 2. The efficacy and cost effectiveness of vaccination against influenza among elderly persons living in the community//N.B.46.. 1999.. 1 Aprilie 2008 BIBLIOGRAFIE 1. Centers for Disease Control and Prevention. Хроническая обструктивная болезнь легких.5. Optimal assessment and management of cronic obstructive pulmonary diseas (COPD) The European Respiratory Society Task Force//Eur. Wess S.. – Philadelphia: W... – Vol.T. Rijcken B.152. Wuorenma S.Г. – 2-e изд. Основные направления лечения хронической обструктивной болезни легких // Терапевтический архив-2007.Nadel.J. Schoten S.997.-p. 8.S. National hospital interview survey//Vital and Health Statistics. с. Чучалин А. Standards for the diagnosis and care of patients with chronic obstructive pulmonary disease//Am. Prevention of pneumococcal disease: recommendations of the Advisory Committee on Immunization Practices (ACIP)// Morb.Saunders. А. Chişinău. Management. Managing Chronic Obstructive Pulmonary Disease. 2003.-p. suppl.5. and Prevention of Chronic Obstructive Pulmonary Disease (UPDATED 2007) Global Initative for Chronic Obstructive Lung Disease 9. BTS guidelines for the management of chronic obstructive pulmonary disease.M.1-24 12.Crit.перераб.Vol.J.-Vol.В. – Vol. Management.М. The COPD Guidelines Group of the Standards of Care Committee of the BTS.Respir. //Thorax. changes in smocking habits and rate of decline in FEV1: new insight into gender differences// Eur. Von Stemberg T..12591287 4. -1994.B.Bethesde.Care Med.P. Vermeire P. suppl... – Vol. Vollmer W. 8. American Thoracic Society//Am.Crit. 171-223.. Margolis K.-p.Чучалина. и доп. p.1398-1420 62 .27-43 5.1-28 14. series 10 (lissues from 1974 to 1995) 7. с. Standards for the diagnosis and care of patients with chronic obstructive pulmonary disease.Rev.52.Care Med.1997. et al.L. Хроническая обструктивная болезнь легких. Шмелев Е.. National Center for Health Statistics.J.7. 15..-Vol. – 1995. Xu X.Respir.77-121.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”..3. J.J. Lung and Blood Institute. – p. International comparisons în GOPD mortality//Am.Respir..L. 2005.-p. Лещенко И.112 с. Barnes P. NHLBI/WHO workshop report./ Под ред. Global Initiative for Cronic Obstructive Lung Disease.Wkly Rep. Nichol K. 3. American Thoracic Society. Global Strategy for the Diagnosis.Med.-1997. National Heart. под редакцией Пульмонология (клинические рекомендации) М.A.75-84. – p.140. –Science Press. Global Strategy for the Diagnosis.8.Respir.-Vol.-p.F Murray. and Prevention of Chronic Obstructive Pulmonary Disease (UPDATED 2006) Global Initative for Chronic Obstructive Lung Disease 10.-Vol..Г. Smocking.

М. management and prevention of chronic obstructive pulmonary disease. 27..suppl. легких и крови и Всемирной Организации Здравоохранения.-p. под редакцией. с. 2005. Philadelphia: W. 452с. National Institutes of Health. European Respiratory Society Study on Chronic Obstructive Pulmonary Disease// N. Lofdahl C.1994. Lange P.. Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease. с. Mac Nee W. М.272.M. 2006 32. Respir. Окороков A. 28.. 36.H. Saunders Co.S Qual Clin Pract. Доклад рабочей группы Национального Института сердца. Bruckner I. Management and Prevention of Cronic Obstructive Pulmonary Disease.48. 30. sub redactia Semiologie medicală.. с. Textbook of occupational and environmental medicine.. – p. Utell M. Pauwels R. Editura medicală.1948-1953.. NICE Guideline N 12.1661-1665 29. Laitinen L. Developed by the National Collaborating Centre for chronic conditions. Хронические обструктивные болезни легких. 22. Болезни органов дыхания.Н. Bucureşti. М. Patologia pulmonară a vîrstnicului.-p.340.Г.40 с.J. Masurel N. Lung and Blood Institute. In: Rosenstock L. A randomized double-blind placebo-controlled trial//JAMA. Global Strategy for the Diagnosis.-1999. Диагностика болезней внутренних органов: Т. The efficacy of influenza vaccination in elderily individuals. Standards for the diagnosis and treatment of patients with COPD: a summary of the ATS/ERS-position paper//Eur.470-488. 1994: 53-60. под редакцией Хроническая обструктивная болезнь легких М. Lung and Blood Institute. Федеральная Программа. Chronic Obstructive Pulmonary Disease. National clinical guideline on management of chronic obstructive pulmonary disease in adults in primary and secondary care. 35. Ambient air pollution. et al. 18. 38.353. et al Long-term effect of inhaled budesonide in mild and moderate chronic obstructive pulmonary disease: a randomized controlled trial//Lancet. Sorensen T. Celli B. Gibson P.S. 2004.R. Thijs C.-Thorax..2004.S. 2002.-p.125-133 23. 25... 2005.. Чучалин А..462.. Cullen M.1. Чучалин А. 26. Samet S. 63 . April 2001. – p.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”.I.G. Mihăl an F. 2004.. Medical Communications Resources.-2004.. National Hearth. Severe exacerbation of chronic obstructive airways disease: health nsource use in general practice and hospital.Vol. 32с. 1 Aprilie 2008 20. Wlodarezyk S.932-946 34. Tudorache V.-Vol. GOLD 2006. Bucureşti.Med.-1998.1819-1823.. 1999. 21. под редакцией Клинические рекомендации по лечению хронической обструктивной болезни легких. Editura Didactică şi Pedagogică.. Long-term treatment with inhaled budesonide in persons with mild chronic obstructive pulmonary disease who continue smoking.-Vol. Чучалин А.59.T.Г. 352 p.3. eds. Федеральная программа.A.Г.-Vol.1999.Engl. et al.. 2002. лечение и профилактика хронической обструктивной болезни легких. 37.68.. Inc. updated 2003. 31.-p. and committee members. Хронические обструктивные болезни легких. Govaert T.G..J.1-22 33.Vol.. Mihăiescu T. Global Initiative for Asthma. Wilson A. 24.A. Global strategy for the diagnosis. М.B.М. 2006. Chişinău.1999.. Vestbo. Рациональная фармакотерапия заболеваний органов дыхания. Глобальная стратегия: диагностика. – Bethesda National Heart.23(6). p. 40 с.

Angus R..710-714.. Nielson C. Хроническая обструктивная болезнь легких.S.. Oral cortico-steroids in patients admitted to hospital with exacerbations of chronic obstructive pulmonary disease: a prospective randomized controlled trial//Lancet. Ghid informativ pentru pacient: “Ce trebuie sa şti i despre boala pulmonară denumită BPOC ?”.. Mihaiescu T. Relationship of sputum color to nature and outpatent management of acute exacerbatons of GOPD. -1991.-2001.1058-1069 45.E. 54.p.W..1661..J.-1990. managementul şi prevenirea BPOC – raportul OMS.Med.R...-Vol. Rejeski W.1996.E.Med.L.: Атмосфера.-Vol. Levine B.106-204 48. под редакцией Клинические рекомендации.P.. Robertson A. Weir D. et al.Vol.160. et al.. Celli B. Jkeda A.Med.. Long-term oxygen therapy//N.....Care Med.P. -1995. Harbers H. -1996.-p. bazat pe startegia mondială pentru diagnosticul. Popescu M. Adair N. – Vol.Care Med. Rennard S.-Vol. -168 с. et al. Serby C.1297-1303 49.Vol.407-412 46.354..158.-1996. Schcuysc C. – 1998.L. Jones P.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. –p..-1999. Pye S.456-460 47.. Sestini P.Intern.51.1670 44.Care Med. et al.N.Respir.-Vol.L. Warren C.A.P.P.. Reilly D.-Vol.-1987..-Vol. double blind. Braun S.46.Calverley P.A..Crit. Manfreda J. Zaccaro D.48-53 41.333. et al.100. 2003..-1996. et al.M.R.. Pneumologie clinică. Effects of allergy and age on responses to salbutamol and ipratropium bromide in moderate asthma and chronic bronchitis//Thorax.Engl..-p.320.p.119.121.. Stockley R..Г. Rossi A.. Koyama H et al.-1999. tolerability and safety of formoterol dry powder and oral.p. Gove R.Vol.C.L. Tashkin D. Berry M. Didilescu C.. placebo controlled study of fluticasone propionate in patients with moderate to severe chronic obstructive pulmonary disease: the ISOLDE trial//BMJ. -2000.Respir.Crit. Chişinău. Davies L. Folgering H. slow-release theophylline in the treatment of COPD//Chest. Short-acting b2-agonist for stable GOPD (Cochran Review)//The Cochrane Library.-p. Enright P.355-359 57.45. Editura Universită ii „Lucian Blaga”. 56. Reference equations for the six minute walk in healthy adults//Am. 2001.Vol. – Issue 4 40.. Exercise rehabilitation and chronic obstructive pulmonary disease stage//Am.1384-1387. Extended therapy with ipratropium is associated with improved lung function in patients with COPD A retrospective analysis of data from seven clinical trials//Chest. 1 Aprilie 2008 39. – p.M. Burge P. Anthonisen N.p. Comparision of the efficacy.154. Bleecker E. Results of multi combination în chronic obstructive pulmonary disease center study of nebulized inhalant bronchodilator solutions//Am. Antibiotic therapy in exacerbations of cronic obstructive disease//Ann. Carvalho P. Corticosteroid trials in non-asthmatic chronic airflow obstruction: a comparison of oral prednisolone and inhaled beclomethasone dipropionate//Thorax. 50. 64 ....1248-1253 43.J.-p.62-69 51.Crit. М. Chest.W.110.L.S. Mahler D. 1999..1638-1645 52. Controlled trial of oral prednisone in outpatients with acute COPD exacerbations//Am. Tarpy S. Thompson W. Randomized. Salmeterol plus theophylline combination therapy in the treatment of COPD//Respiration. 55. Spitalul Clinic de Ftiziopneumologie Iaşi. et al.Respir.-2002.-p. – 2000. Ghafouri M.S..-Vol. p.p. et al. Sibiu. Stoicescu I. Kristufec K.-p. et al.M. et al. Dose response study of ipratropium bromide aerosol on maximum exercise performance in stable patients with chronic obstructive pulmonary disease//Thorax. 117.S.P.-Vol.-112-117 53.J. Calverley P.62-70 42. Zuwallack R.. 327.I.. Hill S. Nishimura K. J. Чучалин А. Sherill D.I.J.-p.-Oxford:Update Software.

În BPOC stadiile II-III unica metodă de tratament. Rubins S. Particulele cu diametrul de 3-5 mcm se depozitează în trahee şi bronhii mari. aerosol Tiotropium bromid.Crit. 2...J. Barg G. cu atît mai mult timp ele rămîn dispersate în fluxul aerian inhalat.5-2 mcm ajung în alveole. Pentru efectuarea sreening-ului BPOC considerăm necesară aprovizionarea medicilor de familie cu peekflowmetre şi muştiucuri de singură folosin ă. 6. ce va permite eviden ierea reducerii fluxului aerian şi diminuarea lui în dinamică.L. Aprovizionarea bolnavilor cu BPOC cu concentratoare de oxigen este necesară şi obligatorie în cazul BPOC evolu ie severă şi foarte severă. Lebahn F. Vol.Sport. Considerăm necesară includerea acestor preparate în lista preparatelor omologate în RM. doctor în medicină.PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. Pentru diagnosticarea precoce şi oportună a acestei patologii propunem de a include BPOC în lista patologiilor ce necesită depistare în timpul examenelor medicale anuale..Sci. ce ar permite sporirea eficacită ii tratamentului. Se prognozează că în anul 2020 mortalitatea cauzată de această patologie va ocupa locul 4 din toate maladiile.2000. Ana Moscovciuc. deoarece morbiditatea acestei patologii este în creştere continue. Cu cît sunt mai mici particulele aerosolului.-Vol. conferen iar ştiin ific.436-447. iar 0. expectorantelor şi mucoliticelor). capabilă să reducă letalitatea bolnavilor este oxigenoterapia. folosite pentru diagnosticul diferen ial. cercetător ştiin ific coordonator. 1 inh/24 ore).dispozitiv pentru transformarea formelor lichide ale preparatelor medicamentoase în spray dispersat. Pentru ameliorarea calită ii vie ii a pacien ilor cu BPOC de a include în schemele de tratament preparatele anticolinergice cu ac iune de lungă durată (de exemplu. Psychophysical bases of perceived exertion//Med.-p. În evolu ia severă şi foarte severă o eficacitate înaltă o are administrarea remediilor medicamentoase pe cale inhalatorie prin nebulizer . 1 Aprilie 2008 58. 1.. prevăzute de Programul Unic a asigurărilor medicale obligatorii. 18 mcg. 65 . Cu acest scop considerăm necesară înregistrarea formelor lichide a remediilor medicamentoase (bronholiticelor.1982. 3. preparatelor hormonale. Recomandări pentru implementare în conduita pacien ilor cu BPOC Problematica BPOC actualmente este abordată frecvent.B. et al. Chişinău. 13 mcm – în bronşiole. Rice K. Această metodă permite aprecierea reversibilită ii obstruc iei bronşice şi eviden ierea dereglărilor func ionale respiratorii oculte.174-178 59.Med. 5. – p.162.Exerc. evaluarea eficacită ii tratamentului bolnavilor cu BPOC. prevăzute pentru inhalare prin nebulizer. Pentru confirmarea diagnosticului clinic este necesară efectuarea spirometriei determinarea volumelor şi vitezelor respiratorii cu probe func ionale (farmacodinamică şi de efort). Cu acest scop considerăm necesară aprovizionarea institu iilor consultativ-diagnostice raionale cu spirografe.Respir. Withdrawal with COPD: a randomized trial//Am. 4.

PROIECT Protocol clinic na ional „Bronhopneumopatia cronică obstructivă”. Chişinău. doctor habilitat. 1 Aprilie 2008 IFP „Chiril Draganiuc” Silviu Sofronie. profesor universitar Director IMSP IFP „Chiril Draganiuc” 66 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->