ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE CONTABILITATE I INFORMATIC DE GESTIUNE

Tema 2 : Concuren a neloial exemple i interpret ri

Birsan Ioana Denisa Anul 2, Seria A, Grupa 620

BUCURESTI, MARTIE 2010

a) Denigrarea concuren ilor

Exemplu: Saptamana trecuta, CNA a interzis difuzarea spotului publicitar pentru bautura energizanta One", in urma unei reclamatii primite din partea reprezentantilor Red Bull". Spotul infatisa mai mai multe cutii de bauturi energizante care erau strivite, singura ramasa intacta fiind cea care continea bautura One". CNA a tinut cont de opinia Consiliului Roman pentru Publicitate, potrivit caruia denigrarea altor companii, produse si elemente de marketing, chiar fara a fi mentionate explicit, este interzisa". In general, in Europa, acest tip de publicitate este privit cu rezerve. uzate, titularul are dreptul la despagubiri potrivit legii. Interpretare : Denigrarea concuren ilor presupune comunicarea sau r spndirea, de c tre un comerciant, de afirma ii mincinoase asupra unui concurent sau m rfurilor sale, afirma ii de natur s d uneze bunului mers al ntreprinderii. In acest caz, compania producatoare de bauturi energizante ,,One a practicat una dintre formele de concurenta neloiala, respectiv denigrarea concurentilor. Prin reprezentarea produsului sau ca fiind in topul celorlalte produse similare, compania a contribuit la daunarea imaginii celorlalte companii producatoare.

b) Concuren a parazitar

Exemplul 1: Retailerul de mobila Mobexpert, controlat de omul de afaceri Dan Sucu, a anuntat vineri ca a dat in judecata compania Kika. In trecut, Mobexpert a folosit ca slogan Mii de idei frumoase care nu sunt neaparat scumpe, inregistrat la OSIM, potrivit lui Sucu. Din cate stiu eu, sloganul este inregistrat la OSIM (Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci n.r.). Iar ei, din toate sloganurile din lume, l-au ales tocmai pe acesta, a declarat Sucu. Retailerul austriac utilizeaza sloganul Mii de idei pentru amenajarea dormitorului. Potrivit Mobexpert, actiunea in judecata priveste incalcarea drepturilor de proprietate industriala si concurenta neloiala, plangerea fiind motivata prin folosirea de catre competitor a unui slogan care copiaza in mare masura un slogan al Mobexpert. Avocatul Kika a raspuns acuzatiilor retailerului Mobexpert, precizand ca sloganul folosit pentru promovarea magazinului din Romania este valabil in toate tarile in care compania austriaca este
2

prezenta. Kika se bucura in toate tarile de concurenta loiala si incearca la fiecare lansare pe o piata noua sa respecte si sa se adapteze la traditiile tarii in cauza. Suntem foarte surprinsi de reactia concurentului nostru, tinand cont de faptul ca am raspuns in scris la apelul Mobexpert deja de acum cateva saptamani, fara a primi un comunicat oficial pana in momentul de fata. Ii invitam pe reprezentantii retailerului roman la o discutie deschisa, a declarat directorul general al companiei, Alexandru Creanga. Kika a sustinut ca firma nu a fost citata pana in prezent. Procesul se va judeca la Tribunalul Bucuresti. Interpretare : Concuren a parazitar presupune ntrebuin area unui nume, unei

firme, unei embleme, unor desemn ri speciale sau a unor ambalaje de natur a produce confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant. Consider ca acest caz, desi avocatul companiei Kika a adus argumente contra acuzatiilor primite din partea Mobexpert, este un caz de concurenta parazitara. Este evidenta asemanarea intre cele doua sloganuri, respectiv Mii de idei frumoase care nu sunt neaparat scumpe si folosul propriu. Mii de idei pentru amenajarea dormitorului. Compania Kika s-a folosit de ideea sloganului promovat de Mobexpert in

Exemplul 2: Brailact, acuzata de concurenta neloiala de catre Danone. Societatea Brailact ia in calcul posibilitatea de a retrage de pe piata toate produsele ce poarta marca "Brenac Lactate Cremia", dupa ce reprezentantii companiei Danone a acuzat-o, in instanta, de concurenta neloiala si de imitarea marcii "Danone Cremoso". Reprezentantii Brailact S.A. sustin, in actele depuse la dosarul aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti, ca au luat toate masurile necesare pentru modificarea ambalajului de la iaurtul "Cremia", care va fi oprit de la fabricare in conditiile impuse de Danone. Brailact isi argumenteaza decizia de a opri produsul de la comercializare prin faptul ca nu a existat intentia de a crea o confuzie in ceea ce priveste cele doua marci de produse lactate, iar nu in ideea ca "Brenac Lactate Cremia" si "Danone Cremoso" ar fi similare. "S.C. Brailact S.A. este in concurenta directa cu Campagnie Gervais Danone si, sub acest aspect, trebuie sa respecte concurenta loiala si sa evite imitarea frauduloasa a marcii altuia", arata reprezentantii Danone. Acestia sustin ca Brailact comercializeaza produse a caror grafica reia elementele principale ale marcii Danone. Mai exact, Danone reclama utilizarea unor coduri cromatice si
3

a unor elemente ce compun imaginea de pe ambalajul "Brenac Cremia", in ideea ca ar exista o identitate intre cele doua produse care vizeaza acelasi public.

"Ca urmare a folosirii de catre S.C. Brailact S.A. a ambalajului respectiv, suntem in prezenta a trei acte ilicite: contrafacere a marcii notorii Danone, contrafacere a marcii figurative inregistrate, concurenta neloiala raportata la folosirea marcilor si a ambalajului", se arata in actiunea celor de la Danone, care sustin ca "riscul ca publicul sa creada ca produsul "Cremia" este din gama "Cremoso" este unul foarte mare".

Reprezentantii Campagnie Gervais Danone cer, prin actiunea in instanta, ca Brailact sa retraga din circuitul comercial toate produsele care au aspect identic sau similar cu marca "Danone Cremoso". Interpretare : In acest exemplu este prezentat un caz de concurenta parazitara intrucat societatea Brailact a intrebuintat ambalaje de natur a produce confuzie cu cele folosite legitim de compania Danone. Ca si in exemplul precedent, si aici este evidenta asemanarea intre numele celor doua produse, respectiv "Cremia" si "Cremoso". De asemenea, consider ca acuzatiile aduse de Danone sunt fondate, iar Brailact, pentru a atenua conflictul, ia in calcul posibilitatea de a retrage de pe piata toate produsele ce poarta marca "Brenac Lactate Cremia".

c) Concuren a ilicit

Exemplu : Reclama "Renault vinde de doua ori mai multe masini in Germania decat Volkswagen in Franta" a fost interzisa. Chiar daca cifrele aratau ca afirmatia ar fi adevarata, reclama a fost considerata ilicita. Tribunalul de Mare Instanta din Paris a considerat ca mesajul publicitar nu este obiectiv deoarece lasa sa se inteleaga faptul ca aceasta s-ar datora calitatii inferioare a automobilelor realizate de concurentul german. Interpretare : Concuren a ilicit presupune nc lcarea legilor, n special a celor

fiscale, conducnd astfel la practicarea unor pre uri mai mici. In acest exemplu, este prezentat un caz de concurenta ilicita, dupa cum se precizeaza in cadrul sau. Cu toate ca exista date care pot sprijini mesajul transmis de reclama respectiva, compania Renault sugereaza faptul ca produsele sale sunt de o calitate superioara comparativ cu cele germane.

d) Dumping

Exemplul 1: In luna septembrie a acestui an, compania Petrom a organizat o conferinta de presa in care si-a prezentat politica de preturi. In aceasta conferinta conducerea companiei a explicat cauzele cresterii pretului produselor petroliere: explozia preturilor la nivel mondial si o teama de a nu fi acuzati de practicarea pretului de dumping. Rompipe Enterprises Suceava SRL, singurul producator roman de teava multistrat Pex-Al, a atacat in mod direct intr-o conferinta de presa in care si-a prezentat si produsele proprii, problema importurilor de proasta calitate pe piata romaneasca a produselor si materialelor pentru instalatii. Aceste produs provin in mare parte din tarile asiatice, iar aspectele contestate de producatorul roman sunt urmatoarele: pretul de dumping cu care acestea ajung pe piata si care uneori nu acopera nici costul de productie si calitatea scazuta, uneori aflata sub standardele impuse de normele romanesti si cele europene. Ministerul Comertului din India a hotarat sa demareze o ancheta prin care sa investigheze importul de soda caustica in perioada 1998-1999. Motivul sunt mai multe plangeri primite de la unii dintre cei mai importanti producatori locali: Grasim Industries, SIEL Ltd., Gujarat Alkalis & Chemicals Ltd., Mardia Chemicals, Search Chem Industries, Shriram Alkalies & Chemicals. Sursele industriale locale au afirmat ca pretul importurilor a fost de circa 40-50$/tona FOB sau in moneda locala 2000 RS/tona, in conditiile in care preturile interne erau de 12000 RS/tona. O data ce importurile au redus preturile interne, producatorii indieni au facut o plangere antidumping. Taxa vamala la soda caustica este de 35%. Importurile au fost realizate din urmatoarele tari: SUA, Japonia, Franta, Arabia Saudita si Iran.

Exemplul 2: In depozitele en-gross din zona industriala Scheia se comercializeaza bauturi alcoolice a caror preturi nu acopera nici macar accizele pe care producatorul trebuie sa le plateasca statului. Acest fenomen a fost observat de reprezentantii altor societati producatoare de bauturi alcoolice care, platind toate darile catre stat, ajung la concluzia ca aceasta activitate nu este rentabila in situatia in care altii promoveaza preturi de dumping, fiind nevoite sa-si opreasca productia. Astfel, detailistii puteau achizitiona, saptamina trecuta, de la depozitul din Scheia al firmei MARY-COM SRL din Botosani vodca si rom de 33 grade la pretul de 4.650 de lei fara
5

TVA sticla de 1/2. Potrivit insa Ordinului Ministerului Finantelor nr. 650/1999, incepind cu 1.07.1999, valoarea accizelor pentru o jumatate de litru de vodca sau rom de 33 grade este de 5423,22 lei, cu aproape 800 de lei mai mult decit pretul la care firma botosaneana isi vindea produsele. Pe de alta parte, potrivit declaratiei unui director de societate producatoare de bauturi alcoolice din Suceava, numai 1 timbru costa 147 de lei. Trebuie adaugat pretul unei capse care costa 54 de lei, sau al unui dop cu filet, in valoare de 220 de lei, precum si pretul celei mai proaste etichete care ajunge la 50 de lei. Daca se mai pune in calcul pretul alcoolului folosit, care nu poate fi cumparat in tara sub 52 de centi/litru, cheltuielile de transport, plus celelalte cheltuieli pentru achizitionarea aromelor, colorantilor, detergentilor, adezivilor pentru etichete, precum si alte cheltuieli care nu se regasesc in pretul promovat de aceste firme, producatorii de bauturi alcoolice suceveni care isi platesc toate darile la stat nu-si pot explica cum alte firme isi permit sa vinda atit de ieftin. In acest context, directoarea SC SAB SA Radauti, Lacrimioara Loghin, ne-a declarat ca "greutati are fiecare producator care lucreaza corect, avem insa incredere ca organele de control isi vor face datoria si vor scoate de pe piata produsele a caror pret nu se justifica. Existind pe piata produse a caror pret este sub pretul accizelor care trebuie platite statului, noi, cei care lucram in sistemul legal, avem dificultati in ceea ce priveste vinzarea propriilor produse". Interpretare : Dumpingul presupune vanzarea de produse sub pretul de productie, de multe ori cu scopul de a elimina alti concurenti de pe piata. Acest caz este unul de dumping dupa cum reiese clar din context. Firma MARY-COM SRL practica aceasta forma a concurentei neloiale deoarece desfasoara vanzarea de bauturi alcoolice sub pretul de productie. Astfel, este un concurent puternic pentru celelalate societati producatoare de bauturi alcoolice, societati a caror activitate nu este rentabila. In pretul promovat de firma MARY-COM SRL nu sunt incluse o serie de taxe (cheluieli) obligatorii, ceea ce face ca aceasta sa iti vanda produsele la un pret scazut.