Abordari Economice in Protectia Mediului

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.
com
1
1.1 Generalitati
Introducere
Mult timp, calitatea mediului nconjurator a fost perceputa ca o grija nefondata a unor indivizi bogati, dar acum, n anul 2003, aceasta constituie una din cele mai stringente probleme globale ale omenirii, deoarece nu mai este vorba numai de conservarea cadrului natural, ci este pusa sub semnul ntrebarii nsasi supravietuirea speciei umane. Daca ieri, manifestarile antinucleare apareau ca lupta unor pacifisti care erau confundati cu cei ce se alarmau de soarta unor balene sau rinoceri, astazi militantii ecologi au devenit o forta politica n peisajul politic mondial. Explozia unui reactor nuclear n mijlocul unei regiuni fertile si populate a determinat constientizarea pericolului tehnologic, iar numarul crescnd al catastrofelor naturale evidentiaza costul impactului uman asupra naturii. Dezechilibrarea tot mai accentuata a raportului dintre economie si mediu ndeamna la regndirea relatiilor dintre activitatea economica si mediul nconjurator, formarea constiintei ecologice, dezvoltarea stiintei economia mediului si modificarea atitudinii fata de natura. nainte de revolutia industriala, dezvoltarea economica se nscria ntr-o lume agrara, care traia ntr -o relativa armonie cu natura. Gndirea
Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
ABORDARI ECONOMICE N PROTECTIA MEDIULUI
economica, constituita n stiinta la mijlocul secolului al XVIII-lea, considera ca activitatea economica este condusa de legile naturale, iar bogatia depinde de fertilitatea pamntului. nceputurile industrializarii, nsa, bulverseaza aceasta viziune a lucrurilor si se afirma atitudinea de dominare a naturii de catre om. Progresul tehnic, adica utilizarea pesticidelor, ngrasamintelor chimice, a fibrelor sintetice, a energiei nucleare permite eliberarea de constrngerile mediului natural. Cresterile spectaculoase de productie au permis o mai buna satisfacere a trebuintelor, iar surplusurile rezultate, la rndul lor au stimulat dezvoltarea tehnicilor si productivitatii, permitnd finantarea unor noi activitati. Teoria economica evolueaza, constituindu-se n modele abstracte , care elimina din cmpul lor tot ce nu tine de piata. Factorul natural, care nu poate avea un pret, este uitat. Stiinta economica se consacra exclusiv analizei reproducerii factorilor pietei: munca si capitalul. Raritatea capitalului este un obstacol pentru dezvoltare, el este deci obiectul unui amortisment destinat rennoirii sale. Acumularea sa devine un scop n sine. Analiza marxista, adesea redusa la critica capitalismului, nu va lua nici ea n seama legile naturii. Mai trziu, economia de piata considera ca apa, aerul, solul, sunt bunuri colective si ca un aer curat, o apa curata, un peisaj frumos nu au o alta valoare dect placerea pe care o provoaca. Ritmurile de crestere a productiei, de urbanizare, de preluare a resurselor din mediul nconjurator se accelereaza, iar natura are propriile sale ritmuri, care nu coincid n totalitate cu cele ale activitatii umane. n timp ce societatea umana face planificari pe termen scurt si cere o amortizare rapida a investitiilor, reproducerea organismelor vii, capacitatea mediului de a raspunde solicitarilor tot mai mari se nscriu ntr-un termen foarte lung. Consecintele negative au devenit asa de mari, nct ntreaga refacere a mediului este astazi aproape periclitata. Pragul critic a fost trecut si degradarile se repercuteaza de acum nainte la toate nivelurile , compromitnd continuarea activitatilor economice. Se cerea o noua paradigma. Timp de doua secole industrializarea a fost pe primul loc fara alte considerente; cresterea economica nu putea sa se faca daca nu se e liminau costurile impuse de protectia mediului. Ierarhia normelor care guverneaza activitatea umana trebuie sa fie schimbata. Amenintarile globale care apasa astazi asupra mediului amintesc faptul ca bunastarea sociala nu se reduce la o simpla acumulare de bunuri si servicii. Trebuie sa se realizeze o gndire pentru a se gasi mijloacele de a ntelege sistemul complex al relatiilor dintre mediu si economie. Notiunile de crestere, dezvoltare trebuie supuse revizuirii. Deja interesului economic

imediat i se substituie notiunea de interes al pastrarii patrimoniului generatiilor viitoare dezvoltare durabila. n loc de a supune biosfera constrngerilor logicii capitalului si lucrurilor nensufletite, va trebui sa luam n considerare natura prin economie. n fata amplorii amenintarilor care vizeaza mediul nconjurator, omul a devenit constient de apartenenta sa la un ecosistem planetar, care l integreaza si l depaseste n complexitate si dimensiune. Notiunea de mediu, de protejare a acestuia s stabilit definitiv n -a viata cotidiana si a capatat o importanta de ordin international. Economia, la rndul sau, este chemata sa-si revizuiasca schemele de gndire si de actiune. Economiile noastre scrie Lester Brown de la Worldwatch Institute sunt angajate ntr-o forma deghizata a finantarii deficitului: procese ca despadurirea, supraexploatarea pnzelor de apa freatice impulsioneaza randamentele actuale n detrimentul productivitatii pe termen lung. Exploatnd padurile n mod irational, facem astazi sa creasca profitul fara a ne gndi la ziua de mine si fara a asigura rennoirea capitalului natural. Fiecare arbore taiat constituie o sursa de profit. Cu ct taietorii de lemne doboara mai multi arbori ntr-o zi, cu att randamentul privit din punct de vedere economic este mai ridicat. Dar daca nu are loc si rempadurirea, ntr-un orizont de timp limitat, taietorii de lemne vor fi nevoiti sa-si caute de lucru n alta parte. Aceasta este logica care prevaleaza astazi n economie. Factorul natural de productie conteaza mult prea putin din aceasta perspectiva. Notiunea de amortisment , pe care orice ntreprinzator o ia n consideratie n contabilitatea proprie, atunci cnd efectueaza o investitie, nu este luata n calcul n cazul capitalului natural. Dimpotriva, sistemul economic favorizeaza combaterea sa. Nici un indicator al activitatii economice nu masoara cu adevarat deprecierea acestui activ de productie. n produsul intern brut (PIB), utilizat oriunde pentru evaluarea cresterii economice a unei tari, nu sunt deloc cuprinse variatiile resurselor naturale. n timp ce deprecierile capitalului tehnic afecteaza n mod direct conturile de capital, nici o operatie contabila nu reflecta poluarea sau degradarea solului, disparitia padurilor. n mod asemanator, contabilitatea nu reflecta poluarea apei, a aerului; rurile nu sunt marfuri expuse spre vnzare, nu apartin nimanui n mod special, si deci nu au pret. Dar depoluarea, cheltuielile de refacere a sanatatii se constituie n costuri. Pentru contabilitate, aceste activitati vin sa complice situatia. Ce este de facut ? Teoria apocaliptica a stagnarii cresterii economice ca urmare a limitelor conditiilor naturale , lansata de Malthus cu aproape doua secole n urma, a atras dupa sine critici severe att din partea economistilor, ct si din
INTRODUCERE
partea ecologilor. Din aceasta cauza, orice cercetare serioasa si obiectiva a relatiei dintre cresterea economica si mediul ambiant a fost timp ndelungat evitata. S-a creat falsa parere ca omul, nzestrat cu forta inteligentei si a tehnologiei, trebuie sa subjuge, sa mblnzeasca si apoi sa transforme natura, punnd-o n ntregime n slujba sa. Acest punct de vedere a fost reflectat din plin si de catre economie. n felul acesta s-a realizat nstrainarea omului de natura si crearea unui mediu artificial tot mai confortabil pentru om, dar n opozitie cu cel natural.
1.2 Economia mediului n contextul stiintelor economice si de mediu Ansamblul actiunilor sociale ntreprinse de oameni, n strnsa legatura cu natura si cu mijloacele tehnice utilizate, prin intermediul carora acestia si fauresc propria lor viata si si perfectioneaza personalitatea este, generic, exprimata prin conceptul general sintetic de activitate umana (sociala). Activitatea umana se prezinta ca un sistem global, complex si unitar, constituit dintr-o multitudine de subsisteme dinamice, fiecare cu specificitatea si legile sale proprii de miscare, dar aflat n interdependenta cu celelalte subsisteme, inclusiv cu sistemul global. Fiecare subsistem al activitatii umane constituie o parte a ntregului care, la rndul ei, are o miscare specifica ce influenteaza celelalte parti ale sistemului global, inclusiv pe acesta. Stiinta, ca forma a constiintei sociale, sistematizeaza cunostintele veridice despre natura, societate si gndire, formuleaza principii si legi, care guverneaza faptele, fenomenele si procesele specifice fiecarui domeniu de activitate, pe baza carora elaboreaza previziuni stiintifice. Rezultatele diferitelor stiinte, obtinute prin generalizarea realitatii pe care o studiaza, se concretizeaza n formarea suportului teoretic al stiintei respective, exprimat printr-un sistem notional specific, dinamic precum si n formularea unor legi proprii de miscare, confirmate de practica sociala. n vederea reliefarii statutului fiecarei stiinte, a identificarii locului si rolului lor, precum si a interferentelor dintre ele, specialistii din diferite domenii de activitate umana au fost preocupati si de clasificarea acestora. n decursul evolutiei societatii si naturii, ca urmare a progresului social, diferitele stiinte s-au structurat si restructurat n anumite grupari.

Cea mai sintetica clasificare a stiintelor este cea care le structureaza n urmatoarele grupe: Stiinte ale naturii, al caror obiect de studiu l reprezinta fenomenele, procesele si legile miscarii biosferei. n cadrul acestor grupari se includ printre altele: fizica, chimia, biologia, matematica; Stiinte tehnice , care cerceteaza aspecte esentiale privind tehnica si tehnologia n diferite ramuri economice. n aceasta grupa se includ printre altele: metalurgia, automatica, electronica, energetica, robotica; Stiinte social-umane, care studiaza fenomenele si procesele din societate, legile care stau la baza evolutiei lor. n acest subsistem al stiintei se ncadreaza: filozofia, economia, statistica, psihologia, sociologia, antropologia, lingvistica, istoria, dreptul, religia etc; Stiinte de granita (interdisciplinare, de interferenta), care cerceteaza interrelatiile dintre stiintele naturii, tehnice si sociale, cum sunt, de pilda, matematica economica, geografia economica, ecobiologia, biofizica, biochimia, cibernetica economica, epistemologia. n cadrul sistemului unitar al stiintelor, un loc important l detin stiintele social umane, care cerceteaza multitudinea relatiilor ce se manifesta n societate. Progresul factorilor de productie, dezvoltarea si adncirea diviziunii sociale a muncii, impulsionate de satisfacerea la un grad ct mai nalt posibil a nevoilor umane, au determinat un proces istoric relativ ndelungat de constituire a economiei ca stiinta, care continua si n zilele noastre printr-un proces de diversificare, integrare si restructurare a stiintelor economice. Stiinta economica consta dintr-un ansamblu coerent de notiuni, idei, teorii si doctrine prin care sunt reflectate pe planul gndirii actele, faptele si comportamentele economice, din judecatile de valoare asupra acestora, precum si din tehnicile, metodele si procedeele de masurare, evaluare, gestionare si stimulare a activitatii economice. Pentru prima oara termenul de economie politica a fost utilizat de francezul Antoine Montchrestien n Tratatul sau de Economie Politica (1615), care n traducere libera semnifica initial regulile de gospodarire a cetatii. Acest termen de economie politica desemna stiinta care studia economia n ansamblul ei, fiind utilizat de cei mai multi din marii economisti ai secolului al XIX-lea (D. Ricardo, K. Marx, J.B. Say, A. Marshall, C. Menger, S. Jevons, L. Walras) ca titlu pentru operele lor fundamentale. Acestia considerau domeniul economie politica ca un aspect particular al tuturor activitatilor umane. Mai trziu, economistii de sorginte liberala au utilizat termenul de economie politica ca o legatura ntre stiinta economica si optiunile si deciziile politice, considernd ca economicul este
INTRODUCERE
subordonat politicului. n ultima jumatate a secolului al XIX-lea se manifesta o tendinta de reconstructie a economiei ca stiinta teoretica fundamentala, considernd economia despovarata de aspecte le ideologice si constituire a ei ntr-o tehnica sociala. Dar, indiferent de denumirea ce i s-a dat, economia a ramas suportul teoretic si metodologic al sistemului stiintelor economice. ncepnd cu deceniul al VIII-lea al secolului XX, gndirea si stiinta economica au intrat ntr-o noua perioada a evolutiei sale aflata n plin proces de desfasurare. Aceasta perioada se caracterizeaza prin dezvoltarea si actualizarea teoriilor economice elaborate anterior, prin abandonarea sau marginalizarea anumitor teorii, dar mai ales prin intensificarea preocuparilor conjugate ale diferitelor categorii de specialisti n rezolvarea problemelor globale ale omenirii, a dezechilibrelor economice si ecologice. O directie prioritara a oamenilor de stiinta, autoritatilor publice si societatii civile o constituie prevenirea si nlaturarea consecintelor poluarii mediului, fundamentarea solutiilor tehnice si tehnologice, economice si ecologice care sa asigure manifestarea unor noi relatii ntre om si natura, un nou comportament ec onomic si ecologic al oamenilor, al societatii n general. Aspectele esentiale ale problemelor globale cu care se confrunta omenirea sunt analizate si dezbatute, ntr-o bogata literatura cu caracter interdisciplinar, n Rapoartele Clubului de la Roma, n documentele ONU si n alte organisme ale societatii civile. O contributie deosebita la ntelegerea interdependentelor dintre economic, politic, social si natural si la eludarea multiplelor aspecte globale care ngrijoreaza omenirea, la fundamentarea solutiilor tehnice, economice, politice, sociale si ecologice, o au discutiile organizate sub egida Clubului de la Roma, nfiintat n 1960, la initiativa economistului si omului de afaceri italian dr. Aurelio Peccei. De o importanta deosebita sunt si lucrarile Conferintei Natiunilor Unite asupra Mediului de la Stockholm din 1972, pe baza carora s-a elaborat Programul Natiunilor Unite pentru Mediu (P.N.U.E.), precum si cele ale Conferinte i Mondiale Mediul si dezvoltarea de la Rio de Janeiro n anul 1992. Expunerea succinta a evolutiei gndirii si stiintei economice scoate n evidenta nu numai intensitatea tot mai accentuata a preocuparilor specialistilor din domenii privind formarea, dezvoltarea si reconsiderarea stiintei economice ca un sistem deschis ci, mai ales, rolul crescnd fecund al teoriei economice n explorarea, investigarea realitatilor economico-sociale n permanenta miscare.

Pe baza procesului de reconsiderare a teoriei economice s-au fundamentat noi idei, concepte si legi ale evolutiei economiei reale. Stiinta economica devine astfel nu numai un suport teoretic al eficientizarii vietii economico-sociale, ct mai ales un instrument practic al perfectionarii diferitelor laturi ale activitatii economice. Ca si realitatea economica, care se interfereaza cu alte segmente ale activitatii umane, sistemul conceptual al stiintelor economice este un sistem deschis, aflat n interconditionare cu cel al altor stiinte ce apartin naturii, tehnicii si umanului. Tocmai o astfel de viziune globala a realitatii si a sistemelor de stiinta, explica sporirea valentelor practice att ale teoriei economice, ct si ale celorlalte stiinte. ncepnd cu anii '80 ai secolului al XX-lea, economiei, ca stiinta teoretica, i s-au extirpat aspectele sale ideologice, fiind considerata tot mai mult o tehnica sociala. Economia contemporana se automatizeaza mai ales prin modul de abordare a activitatilor economice; prin premisele si concluziile pe care le formuleaza , prin abordarea pozitiva a realitatii, teoria economica realizeaza un diagnostic al starii economiei si prognozeaza dezvoltarea ei viitoare. n acelasi timp, prin abordarea sa normativa, teoria economica arata cum ar fi mai bine sa se desfasoare activitatile economice, ce ar trebui facut ca procesele economico-sociale sa se ncadreze n normalitate. n consecinta, teoria economica analizeaza economia integratoare, benefica armonizarii raportului om-mediu natural, relatiei eficienta economica - echitate sociala, intereselor oamenilor pe termen scurt, mediu si lung. Sub acest aspect, n structura sistemului stiintelor economice contemporane, pe lnga elementele considerate strict economice economia, microeconomia, macroeconomia, economia mondiala, finantele , contabilitatea , managementul, marketingul, statistica, istoria economica, istoria gndirii economice si altele, se cuprind si stiinte economice de granita, de interferenta, cum sunt: matematica economica, cibernetica economica, econometria, ergonomia, sociologia economica, psihosociologia economica, antropologia economica, bioeconomia etc. Stiintele de granita sunt rezultatul procesului de integrare a diferitelor stiinte, desfasurat concomitent cu cel de diferentiere a stiintelor economice si a celorlalte stiinte, care apartin altor domenii de activitate umana. Aceste stiinte de granita sunt o reflectie teoretica a relatiilor de interferenta dintre domenii distincte ale realitati si constituie baza teoretica a aparitiei si dezvoltarii gndirii integratoare, interdisciplinare. Fiecare stiinta de granita are un statut special, un anumit suport teoretic, legi si metode specifice de investigare. De aceea, problema paternitatii unor concepte, care deseori este pusa n discutia specialistilor, este lipsita de sens, ea trebuie privita, nainte de toate, sub
INTRODUCERE
aspectul benefic pentru societate, pentru viitorul naturii si al societatii umane. n aceste conditii, un anumit concept, prin specificitatea sa , este component al unui anumit sistem notional. Dar, n masura n care unele stiinte studiaza mpreuna anumite laturi si privesc raporturile om -natura tehnica-societate, ele sunt constrnse sa se supuna interferentelor ce se manifesta ntre mediul natural, tehnic, economic, social, sa dea o interpretare globala starii si evolutiei realitatilor contemporane. Cercetarea realitatii obiective nu se mai poate realiza izolat, n sens strict economic, tehnic, ecologic sau social, ci prin utilizarea unor concepte interactive , integratoare , care sa cuprinda toate aceste caracteristici, folosind att fondul comun al conceptelor, ct si specificul acestora. De fapt, n conditiile n care orice activitate umana se manifesta n interactiune cu diferite activitati sociale, aceasta caracteristica trebuie sa fie reflectata pe planul gndirii, fiind urmarea unui sistem notional integrativ. Aceasta cer inta esentiala este rezolvata prin elaborarea unor concepte integratoare , plurivalente, ce tin de stiintele de granita. Astfel de concepte integratoare, utilizate deopotriva de specialisti care cerceteaza natura, tehnica sau societatea umana, au o substanta comuna tuturor sistemelor de stiinte, dar si una specifica , care le delimiteaza de alte stiinte, ele avnd un caracter pluridimensional. Pe de alta parte, folosirea n scopuri economice a unui sistem natural este posibila numai prin destabilizarea sa si aducerea ntr-un echilibru artificial, mentinut stabil prin introducerea continua de energie. Evaluarea globala a unor asemenea sisteme trebuie sa se faca pe baza cuantificarii cstigului economic si pierderii ecologice si prin compararea acestora. Principala dificultate a evaluarilor consta n cuantificarea unor elemente care nu pot fi exprimate n unitati de masura fizice sau valorice. Mediul nconjurator este un bun public pur , pentru ca el raspunde celor trei caracteristici care-l deosebesc de orice alt bun public privat: chiar daca este consumat de catre unul, el ramne disponibil si pentru altii; nimeni nu poate exclude pe cineva de la consumarea unui bun public pur, pe cnd, n cazul unui bun public privat, producatorul i exclude pe toti cei care nu pot plati pretul lui; consumatorul nu se poate exclude pe el nsusi de la utilizarea unui bun public pur. Analiznd aceste trei caracteristici, putem concluziona ca cel care consuma bunul public pur trebuie sa o faca de o asa maniera nct ceilalti sa poata dispune la rndul lor de acest bun. n plus, consumatorul trebuie sa ia

masuri de protectie a mediului astfel, nct la rndul lui sa poata beneficia n continuare de bunul public pur. Experienta de pna acum a demonstrat ca , pentru a proteja mediul, cel mai economic este sa previi poluarea, sa adopti o pozitie preventiva nca din faza de proiectare. n conformitate cu legislatia n vigoare, investitorul are obligatia sa cerceteze n ce masura proiectul propus este compatibil cu cerintele protectiei mediului natural si a cadrului uman de viata. El trebuie sa puna n practica pachetul de masuri tehnico-economice care sa permita reducerea consecintelor negative ale lucrarilor propuse asupra mediului. Cnd masurile tehnice de reducere a impactelor nu sunt suficiente, respectiv impactul nu poate fi suprimat sau redus, investitorul trebuie sa adopte masuri compensatoare, asumndu-si si costul integral al realizarii acestora. Toate aceste consideratii au facut ca, n ultima perioada , sa se acorde o atentie sporita relatiei dintre economie si ecologie, incluznd protectia mediului. Astfel se dezvolta domeniul economiei ecologice sau eco-economia. Prezenta lucrare se nscrie pe aceasta directie.
INTRODUCERE
Componenta economica n politica globala de mediu
S-a mentionat ca a existat o evolutie n relatiile dintre economie si problematica protectiei mediului. Aceasta evolutie a plecat de la conceptul ca poluarea si degradarea mediului constituie un rau necesar al dezvoltarii economiei, ca astazi sa fie deja acceptat principiul dezvoltarii durabile n care economia si mediul se interconditioneaza.
2.1 Degradarea mediului nconjurator si dezvoltarea economica Simon Kugnets a emis o teorie potrivit careia exista o relatie invers proportionala ntre degradarea mediului nconjurator si dezvoltarea economica. n timp ce o curb EK pentru mediu este doar o realitate empirica si a o inevitabila rezultanta a schimbarilor structurale, cresterea economica nu este n mod necesar optima din cauza intrarilor n grafic , care pot fi reversibil ncrucisate. n p arte exagerata, relatia invers proportionala dintre degradarea mediului si crestere este datorata distorsiunilor politice cum ar fi subventiile de energie si produse agrochimice si subevaluarii resurselor naturale care sunt distructive si din punct de vedere economic dar si al mediului. Alta distorsiune este datorata esecului pietei, cum ar fi definirea gresita a dreptului de proprietate asupra resurselor naturale si
necontabilizarea si neplatirea externalitatilor mediului, care rezulta ntr-un nivel foarte ridicat al poluarii, raportata la unitatea de externabilitate. Tarile n curs de dezvoltare pot avea o curba EK mai dreapta prin: eliminarea distorsiunilor politice; internalizarea costurilor degradarii mediului celor care o produc; definirea drepturilor de proprietate asupra resurselor naturale. Agentiile de asistenta n privinta dezvoltarii economice pot ajuta n continuare la ndreptarea curbei, abordarea problemei mediului. Finantarea de catre tarile dezvoltate prin mecanisme financiare creative a tarilor n curs de dezvoltare poate asigura conservarea resurselor (biodiversitatea care genereaza beneficii globale care ar putea altfel sa fie pierdute inevitabil n fazele inferioare ale procesului de dezvoltare economica). Simon Kugnets (1965-1966) a avansat ipoteza potrivit careia , n cursul dezvoltarii economice, diferentele cresc la nceput pentru ca apoi sa scada. Aceasta relatie invers proportionala ntre inegalitatea venitului si nivelurile venitului pe cap de locuitor , care este dovedita de date statistice considerabile , a nceput sa fie cunoscuta sub denumirea de curba Kugnets (curba EK). Ideea potrivit careia lucrurile trebuiau sa se nrautateasca ca apoi sa fie mai bune se pare ca are o aplicabilitate mult mai generala. Observatiile arata ca degradarea mediului creste la nceput pentru ca apoi sa scada spre finalul ciclului dezvoltarii economice. De exemplu, orasele tarilor a caror industrie s-a dezvoltat recent, precum Seul, Mexico City, sunt mult mai poluate n prezent dect acum 20 - 30 de ani, nivelul poluarii crescnd la fel sau chiar mai mult dect nivelul cresterii economice; pe cnd orasele din zonele industrializate anterior , precum cele din: Japonia, SUA sau Europa de Vest , sunt mai curate astazi dect erau acum 20 - 30 de ani. Starea n care se afla resursele naturale si mediul ntr-o tara depinde de cinci mari factori: nivelul activitatii economice sau marimea economiei; structura sectoriala a economiei; efectele obtinute tehnologic; cererea de reglementari n privinta mediului; deconservarea cheltuielilor pentru mediu dar si de efectivitatea lor. Cu ct este mai dezvoltata economia unei tari, atunci cnd ceilalti factori ramn constanti, cu att mai rapida este epuizarea resurselor naturale si nivelul de poluare este mai ridicat. Tipul si nivelul epuizarii resurselor si a le poluarii depind de asemenea de structura sectoriala a economiei; economiile care depind foarte mult de agricultura si alte industrii ale sectorului primar tind sa sufere mai mult de o rapida epuizare a resurselor,

precum defrisarile si eroziunea terenurilor si mai putin de poluare industriala. n timp, n tarile dezindustrializate, epuizarea resurselor rurale este gradual transformata n poluare urbana. Aceasta transformare tinde sa fie influentata de doi factori: schimbarea structurala neegala a angajarii populatiei, fapt ce impune ca o mare parte a poluarii sa fie dependenta de sectoare ce nu pot fi evaluate; umbra facuta de sectorul industrial urban asupra sectorului rural n doua directii: cererea de materii prime; poluanti (exemplu: ploi acide care distrug recoltele si padurile). Exista o relatie relativ strnsa ntre nivelul de dezvoltare, cresterea sectorului industrial si structura industriei. q n tarile cu venit mic , rata sectorului industrial este mica si acest sector este dominat de industria alimentara si cea usoara. q n tarile cu un venit total pe cap de locuitor mijlociu, sectorul industrial este dominat de industria grea a cimentului si cea chimica. q n tarile cu un venit mare pe cap de locuitor procentul industriei este dominat de industria electrica si electrocasnica. Produsele fabricate variaza n functie de marimea industriei grele si a celei chimice. n urmatoarele faze ale dezvoltarii industriale , rata sectorului industrial mpreuna cu industria grea si cea chimica ncepe sa descreasca gradual, n timp ce tehnologiile informationale si serviciile continua sa se dezvolte. Aceste schimbari structurale pot explica relatia invers proportionala ntre emisii si dezvoltarea economica. Tari cu aceeasi structura industriala pot genera diferite grade (niveluri) de emisii de deseuri daca tehnologia de productie si capitalul fix sunt de diferite forme sau productivitati. nvechita fizic si/sau moral, tehnologia fabricilor vechi tinde sa fie mai putin eficienta n consumul material sau al energiei si produce, drept rezultat, niveluri mai mari de deseuri dect tehnologia din fabricile noi si bine ngrijite. Alegerea tehnologiei este influentata de procese relative si de politica de ncadrare n stipulatiile guvernamentale. O tara care da voie sa se importe fara taxe vamale (duty free) tehnologie nepoluanta se asteapta sa aiba niveluri mai scazute de poluare dect o tara care impune taxe vamale mari asupra tehnologiei de productie. Tarile care subventioneaza plata energiei, a
COMPONENTA ECONOMICA N POLITICA GLOBALA DE MEDIU
electricitatii, a apei si a materiilor prime ar trebui sa se astepte la o rata mai mare a poluarii dect tarile care implementeaza sistemul platii integrale. Fortele care actioneaza sunt urmatoarele: substituirea n favoarea materiilor prime neplatite integral; folosirea ineficienta si n pierdere a materiilor prime subventionate; promovarea stimulentelor pentru utilizarea tehnologiei care utilizarea putine resurse, n defavoarea dezvoltarii. Poluarea per unitate de produs este influentata si intensitatea si fermitatea reglementarilor privind mediul sau de pretul la care mediul poate fi utilizat de catre industrie ca loc de depozitare a deseurilor. Atunci cnd ceilalti factori ramn cons tanti, n tarile cu reglementari elastice n domeniul poluarii ar trebui sa avem mai multe emisii poluante dect n tarile care au un control efectiv asupra mediului sau cer preturi mai mari pentru folosirea mediului drept depozitar al deseurilor. Nivelul emisiilor poluante variaza nu numai n functie de tara, dar si n timp, din cauza cresterii economice, transformarilor structurale sau schimbarilor politice. Cresterea economica din tarile superdezvoltate duce la scaderea impactului emisiilor poluante. Pe de-o parte, cresterea economica nseamna mai multe produse, dar si mai multe materii prime si energie, deci si deseuri. Pe de alta parte, cresterea economica duce la introducerea unui capital cu o mai mare productivitate, tehnologii mai eficiente, valoare adaugata mai mare, care toate conduc la reducerea emisiilor poluante per unitate de produs, astfel nct nvechitul capital si tehnologiile ineficiente sunt nlocuite de altele noi si nivelul poluarii absolute este micsorat. n Japonia, de exemplu, cresterea economica din ultimii 15 ani a fost acompaniata de o mare reducere de energie si, de asemenea , de poluarea aferenta. Situatia din Germania permite sistemului sa sustina cresterea economica si sa reduca emisiile poluante, prin nlocuirea vechilor fabrici cu altele noi, de acelasi fel, dar cu emisii substantial mai putine. Impactul cresterii economice asupra nivelului poluarii depinde de etapa de dezvoltare, fiind mai mare n fazele de nceput si mai mica ulterior. Structura economica este dinamica, ea se schimba o data cu nivelul cresterii economice. Schimbarile n structura economica, ntr-o singura economie, de -a lungul timpului sunt reflectate n variatiile de structura n diferite etape de dezvoltare. Cu ct cresterea economica este mai rapida, cu att schimbarile structurale care duc la transformarea industriei dintr-un sector minor n unul dominant sunt si ele mai rapide si de asemenea cele de la industria usoara la cea grea, apoi la cea sofisticata (electrica si electronica).

Politicile macroeconomice si industriale se pot schimba, de asemenea, n timp. Liberalizarea economiei si a schimburilor poate elimina industriile ineficiente si duce la reforme n administratiile publice care ofera surse ma jore de poluare, de asemenea poate deschide portile importurilor de industrii poluante din tari cu reglementari ale mediului mai stricte. Depinznd de etapa de dezvoltare, politicile de liberalizare, cum ar fi reducerea nivelului protectiei sau devalorizarea supravalorizatelor cursuri de schimb, pot duce sau nu la o reducere a emisiilor industriale ntr -o perioada scurta sau medie. nsa, ntr-o perioada lunga, politicile care adopta competitivitatea si eficienta economica ajuta si la dezvoltarea economica si la reducerea poluarii industriale , prin reducerea deseurilor, prin reciclarea produselor secundare si cresterea calitatii capitalului fix. Cu toate acestea, poluarea industriala tinde sa creasca o data cu industrializarea si abia apoi sa scada; politicile guvernamentale pot ncetini sau mari rata de crestere a procesului de transformare structurala si progres tehnologic, modificnd astfel relatia dintre poluarea industriala si dezvoltarea economica. n timp, o data cu cresterea veniturilor, poluantii se acumuleaza si oamenii si pot permite sa fie mai constienti de starea mediului, astfel nct reglementarile asupra mediului sunt mai strict impuse. Un alt set de forte care actioneaza n aceasta etapa pot fi mentionate: nivelul cheltuielilor guvernamentale pentru protectia mediului si pentru industrie n diferite etape ale dezvoltarii economice; cererea din partea populatie i, la diferite nivel ri ale venitului, u pentru reglementari n privinta mediului. n etapele de nceput ale dezvoltarii economice, cnd saracia era nca predominanta, strngerea taxelor neproductiva si constiinta asupra problemelor mediului mica, nu erau alocate fonduri sau foarte putini bani erau alocati pentru protectia mediului. Acesta era raspunsul la o cerere foarte mica de reglementari antipoluare, la nivelurile mici ale venitului, factor care arata nivelul mic al cheltuielilor private mpotriva poluarii. n ciuda nivelurilor scazute ale cheltuielilor publice facute pentru protectia mediului si a aproape inexistentelor cheltuieli facute de catre sectorul privat (cu exceptia elitelor), degradarea mediului ramne la niveluri joase din cauza nivelului mic de deseuri nonbiodegradabile si a puterii (capacitatii) asimilative mari a mediului. Paralel cu procesul de dezvoltare, epuizarea rezervelor se accelereaza si poluarea ncepe sa se asimileze cu o rata crescatoare, o data ce capacitatile asimilative ale mediului devin suprasolicitate de poluanti. n contrast, cheltuielile cu protectia mediului cresc ncet, deoarece nu exista nca
constientizarea de catre oameni a problemei poluarii, n ciuda cresterii veniturilor si a cresterii miscarii antipoluare. Atunci cnd o tara ajunge la statutul de economie nou-industrializata (NIE), calitatea mediului se afla n cel mai jos punct din cauza efectelor cumulative ale rapidei cresteri economice si diferentei ntre acumularea poluantilor si aparitia efectelor lor, n vreme ce cheltuielile cu protectia mediului sunt nca limitate si impactul lor nu este simtit. Cnd un nivel mai nalt al venitului si al bogatiei este consolidat economic (dar amenintat ecologic de impactul epuizarii resurselor si al poluarii asupra produc tivitatii, sanatatii, calitatilor vietii), cererea de masuri antipoluare creste, crend un dezechilibru perceptibil n raport cu scaderea acestor masuri. Ca rezultat, presiunile economice, socia le si politice doresc sa instituie unele reglementari antipoluare, sa oblige la respectarea acestora si sa creasca alocatiile bugetare pentru protectia si curatarea mediului. Acestea nu duc doar la reducerea emisiilor poluante ci si la o schimbare structur ala , schimbare mpotriva marilor poluatori precum industria otelului, a cimentului, chimica, dar n favoarea industriilor mai sofisticate, mai putin poluante, deci ducnd la alte schimbari structurale. Aceste presiuni sunt exercitate printr-o multitudine d canale , precum alaturarea la o miscare e antipoluare, vot ul pentru partide ecologiste, boicotarea industriilor poluante , exprimnd o clara preferinta pentru produsele verzi. Astfel, n etapele mai naintate ale dezvoltarii, calitatea mediului creste. De vreme ce marimea economiei, schimbarile n structura economiei si industriei, productivitatea tehnologiei, cererea de masuri antipoluare si nivelul cheltuielilor sunt n functie de nivelul de dezvoltare, este rezonabil sa avansam ipoteza unei relatii ntre degradarea mediului (defrisari, eroziune, poluare) si elementele mentionate. Mai mult, stiind dinamica schimbarilor structurale, dezvoltarii tehnologice si cheltuielilor pentru consum explicate anterior, este posibil sa formulam ipoteza ca amintita relatie nu este lineara si are forma unui U inversat. Experienta avuta de SUA, Europa de Vest si, mai recent, de tarile nou-industrializate (Coreea, Taiwan, Hong-Kong, Singapore) pare sa confirme o astfel de relatie ntre calitatea mediului si cresterea economica. Noul val de tari nou-industrializate, precum Thailanda, Indonezia, Malaezia, Brazilia si Mexic , se pare ca a atins cel mai scazut punct pe aceasta curba si spera la o schimbare. n tarile cu densitate mica a populatiei si niveluri scazute de activitate economica, padurea este dominanta (cu exceptia deserturilor, savanelor). O data cu cresterea populatiei si activitatea economica se extinde, padurile ncep sa fie taiate pentru obtinerea de materiale de constructie, teren pentru cultivat si combustibil. Cu toate acestea, nivelul exploatarii padurilor este

nca suficient de mic pentru a permite regenerarea naturala, neaparnd o pierdere permanenta si nedorita. De exemplu, taierea si arderea, apoi cultivarea terenului cu lungi perioade de regenerare, nu are efectele negative ale unei defrisari permanente. Cu toate acestea, n vreme ce populatia rurala creste si economia se deschide comertului international, defrisarea poate rezulta din suprataierea pentru combustibil sau cherestea si curatarea terenului pentru agricultura , daca nu apar variante mai atractive, cum ar fi cresterea productivitatii agriculturii, combustibili alternativi si locuri de munca n alte domenii dect n agricultura. Padurile sunt deosebit de vulnerabile , ndeosebi n procesul de declansare a industrializarii, cnd sectorul rural este exploatat din greu pentru a realiza un surplus de crestere economica n vreme ce industria genereaza foarte putine locuri de munca pentru generatul surplus de munca , venit din mediul rural. Aceasta are ca rezultat defrisarea masiva ca n cazul Thailandei si Filipinelor. Politicile guvernamentale pot exacerba aceasta tendinta , asa cum o demonstreaza colonizarea Amazonului. O data ce ncepe industrializarea, creste productivitatea agriculturii, numarul locurilor de munca din alte domenii dect agricultura creste, cresc veniturile, se micsoreaza inegalitatile, dependenta de pamnt si padure scade si rata defrisarilor se micsoreaza. Thailanda a ajuns n acest stadiu la sfrsitul anilor 1980 (la un nivel al venitului de 1000$ per cap de locuitor). Pamntul cultivat anterior este abandonat si progresiv este reocupat de padure (presupunnd ca pamntul nu a suferit pagube ireversibile). n acelasi timp, programe platite de stat si sponsorizari duc la rempadurire, iar crearea de plantatii private sau parcuri nationale inverseaza tendinta, ducnd la mpadurire neta, asa cum s-a ntmplat n Europa de Vest si n unele parti din America de Nord. Nivelul poluantilor mediului variaza n timp si de-a lungul mapamondului o data cu calitatea tipului/sursei de energie consumata, care ea nsasi variaza n functie de: nivelul si felul activitatii economice; numarul si productivitatea (calitatea) vehiculelor; consumul domestic de energie. Tipurile de activitate industriala, numarul vehiculelor si cantitatea consumata de electricitate sunt direct legate de nivelul dezvoltarii economice si de nivelul venitului. De aceea, consumul de energie si generarea emisiilor vor creste o data cu nivelul de dezvoltare (reprezentat aici de venit per cap de locuitor). Pe de alta parte, tipul de activitate industriala, productivitatea capitalului, vechimea si calitatea vehiculelor si calitatea carburantilor si a altor surse de energie au tendinta de a se mbunatati o data cu nivelul dezvoltarii economice. Cnd exista mai multe
surse de poluare la niveluri mai nalte ale dezvoltarii, fiecare sursa genereaza mai putina poluare pe unitate de produs. Aceasta se datoreaza n parte introducerii de noi tehnologii n vreme ce capitalul fix depasit este nlocuit si n parte mbunatatirii eficientei economice. n timp ce o tara urca pe o scara a industrializarii, cresc si oportunitatile de import , dar preturile protective o mping catre o economie bazata preponderent pe export. Aceasta cere reducerea protectiei si realinierea preturilor interne cu cele externe, factor care sporeste eficienta materiilor prime folosite si, deci, reducerea deseurilor per unitate de produs. Pe de alta parte, expansiunea unei economii orientate spre export presupune o productie mai mare si posibilitatea unei mai mari cantitati de emisii si deseuri dect ntr -o industrie orientata spre import. ntr-un moment ulterior al dezvoltarii economice, are loc o combinare a activitatilor care fac , ca nu numai emisiile poluante pe unitate de produs sa fie mai mici, dar si cantitatea totala de emisii sa fie mai mica. Acesti factori sunt: cresterea reglementarilor cu privire la emisiile poluante ca raspuns la cererea de venit; schimbari structurale avansate , de la industrie la servicii, trecnd prin industriile energofage. Cum tarile merg pe calea rapidei industrializari, energia folosita per cap de locuitor creste si tinde sa si modifice structura, de la combustibili murdari (carbune, lignit) la forme mai ecologice. La un nivel mult mai nalt pe scara dezvoltarii, tarile si stabilizeaza consumul catre combustibili mai curati (precum gazul natural). Analiza teoretica sugereaza o curba a relatiei ntre cel putin doua forme: degradarea mediului si dezvoltarea economica, n timp ce trebuie gasite si analiza te date mai relevante . Studiile facute simultan dar independent au avut aceleasi rezultate, ceea ce duce la concluzia existentei curbei EK. Negarea sau acceptarea existente i acestei curbe are implicatii politice importante. n primul rnd, implica o anumita inevitabilitate n degradarea mediului o data cu dezvoltarea economica a unei tari, n special n perioada de nceput a procesului de industrializare. n al doilea rnd, sugereaza ca , n timp ce are loc un proces de dezvoltare, atunci cnd un anumit nivel al venitului per cap de locuitor este atins, cresterea economica se transforma dintr-un dusman al mediului ntr-un prieten al acestuia, ea ajutnd la repararea relelor din anii anteriori. Cresterea economica este un mod important prin care se m bunatateste calitatea mediului n tarile n curs de dezvoltare. Daca cresterea economica este favorabila pentru mediu, atunci

politicile care stimuleaza cresterea , precum liberalizarea comertului, restructurarea economica si reforma preturilor, ar trebui sa fie de asemenea favorabile pentru mediu. Aceasta sugereaza mai degraba ca mediul are nevoie de o atentie deosebita, fie prin termeni ai politicii interne ,fie prin ajutor sau impunere internationala. Resursele trebuie ndreptate astfel nct sa se ajunga la o crestere economica ct mai rapida , pentru a putea depasi stadiul neprietenos cu mediul. Cu toate acestea, sunt cteva motive pentru care aceasta politica s-ar putea sa nu fie optima. n primul rnd, partea curbei n care cresterea mai mult dauneaza d ect face bine mediului ar putea fi traversata n zeci de ani (decade), caz n care nivelul viitoarei cresteri si cel al viitorului mediu curat pot fi mai mult dect depasite de stricaciunile actuale. De aceea, eforturile de a micsora emisiile nocive si epuizarea resurselor n stadii timpurii ale dezvoltarii economice pot fi justificate prin principii economice. n al doilea rnd, poate fi mai ieftin sa previi sau sa eviti anumite forme de degradare a mediului astazi dect n viitor. De exemplu: poate fi mai ieftin sa tratezi si sa depozitezi n siguranta deseurile concomitent cu producerea lor dect sa le lasi sa se acumuleze, fiind mai greu de adunat si de tratat, o data ce ar fi crescut bogatia economica dar si cererea pentru un mediu mai curat. n al treilea rnd, dar probabil cel mai important, anumite tipuri de degradare a mediului, permise n stagii timpurii ale dezvoltarii economice, ar putea fi fizic ireversibile n viitor. Despaduririle n zonele tropicale, o mai mica diversitate biologica, extinctia unor specii, distrugerea unor zone naturale sunt fie fizic ireversibile fie foarte scump de refacut. Din punct de vedere al poluarii, emisiile de plumb din arderea combustibililor ce l contin si contaminarea radioactiva , din cauza accidentelor nucleare sau functionarii unor reactoare nesigure, ar putea avea efecte ireversibile. De exemplu, un studiu facut de USAID/EPA (1990) a demonstrat ca emisiile de plumb din arderea benzinei sunt responsabile pentru nivelurile nalte ale plumbului din sngele unui copil de vrsta scolara si, n consecinta, pentru ncetinirea ritmului sau mental de dezvoltare si al performantelor scolare, echivalenta cu o pierdere de 5 puncte n cadrul Coeficientului de Inteligenta; pierderea rezultata astfel, privind capacitatea adultului de munca si potentialul de dezvoltare al tarii respective, nu este usor de contrabalansat prin nlocuirea benzinei cu benzina fara plumb, n urmatoarele etape de dezvoltare. Aceste consideratii ne sugereaza al patrulea motiv pentru care angajarea spre politici si investitii care aduc crestere economica s-ar putea sa nu fie suficienta. Unele forme de degradare a mediului precum eroziunea solului, distrugerea stratului de apa subterana, sedimentarea canalelor de irigatii si a rezervoarelor hidroelectrice, probleme la nivel uman care duc la pierderea productivitatii acestor activitati, pierderea din timpul acordat
muncii prin trafic aglomerat si probleme respiratorii, toate privesc cresterea economica. De aceea, degradarea mediului s-ar putea sa fie ataca ta direct prin politici ecologiste si investitii, pentru a nlatura obstacole aflate chiar n calea dezvoltarii economice, de la care se asteapta o noua generatie de beneficii pentru mediu. Poate ca sursa si modelul cresterii economice sunt la fel de impor tante, daca nu chiar mai importante dect rata cresterii economice. Cresterea economica care rezulta prin folosirea energiei si a materiilor prime subventionate are un cost ecologic mai mare dect cresterea economica care deriva din folosirea eficienta a resurselor, prin industrie care foloseste intensiv munca si serviciile precum si tehnologiile informationale. Cresterea ce are loc ntr-o economie , n care drepturile de proprietate asupra resurselor nu sunt bine definite si asigurate si n care costurile ecologice nu sunt contabilizate, impune un cost excesiv asupra societatii, care , n ultima faza , duce la descresterea progresului economic. Pericolul opus este de asemenea posibil (atunci cnd tarile n curs de dezvoltare adopta prematur standarde stricte cu privire la mediu imitnd tarile dezvoltate si ncercnd sa le ajunga din urma n privinta standardelor emisiilor si obligativitatii instalarii unor facilitati de tratare a deseurilor). Aceasta ambitie poate duce la ncetinirea ritmului de crestere economica , fara a duce n mod necesar la mbunatatirea calitatii mediului. O alternativa care ar putea ndrepta curba fara a scadea rata dezvoltarii economice este adoptarea unor standarde ecologice potrivite cu nivelul de dezvoltare al tarii respective sau o trecere gradata la standardele internationale. Instrumentele (prghiile) economice, precum taxele ecologice, amenzile pentru poluare, ar duce economia de la cea preponderent energofaga (foarte poluanta) catre industrii nepoluante si servicii. Unele forme de degradare a mediului precum distrugerea padurilor, cultivarea pna la erodarea solului, deteriorari ale mediului n zonele urbane sunt legate de marimea fenomenelor, de somaj, analfabetism si lipsa de pamnt pentru cultivat. Ideal ar trebui sa existe forta de munca ieftina , pentru a fi absorbita de sectoarele industriale si de servicii n plina ascensiune. Aceasta nu se ntmpla n general, deoarece exista o combinatie de factori precum: salarii minimale, lipsa cunostintelor esentiale. Principalul factor care mpiedica aceasta este folosirea unei tehnologii care nu corespunde cu stadiul general de dezvoltare al tarii sau cu factorul relativ al preturilor; de exemplu, promovarea investitiilor prin relaxare fiscala si credite ieftine are ca rezultat formarea unor industrii energo-intensive . O tara cu resurse de munca abundente , la un cost mic , are avantaj n activitatile care presupun consum mare de munca, ajutnd la evitarea saraciei si limitnd distrugerile asupra mediului. Schimbarile structurale n cererea de

munca duc si la schimbari structurale la nivelul produselor finite. Aceste situatii duc la lungirea partii ascendente a curbei etc. si la marirea probabilitatii c valorile ecologice sa fie distruse. O solutie eficienta din a punct de vedere al costului cere anularea subventiilor directe sau indirecte, reducerea protectivitatii asupra industriilor energofage care angajeaza putina forta de munca si promovarea activitatilor care necesita cantitati mari de munca, aceste masuri fiind asociate cu cresterea investitiilor n domeniul nvatamntului si pregatirii profesionale. Vnzarea pamntului pentru agricultura si alocarea dreptului de a folosi apa pentru fermieri le -ar da acestora posibilitatea de a avea acces la pietele de capital, deci cresterea investitiilor n fermele lor ar duce la mbunatatirea productivitatii agricole si ar ajuta la oprirea eroziunii solurilor. Multe au fost spuse despre nevoia de transfer, de tehnologie, pentru a putea ca si tarile n curs de dezvoltare sa se bucure de o sustinuta dezvoltare economica. Ideea deriva din observatia potrivit careia tehnologiile de productie n tarile dezvoltate sunt mai ecologice dect cele din tarile n curs de dezvoltare si o gama larga de tehnologii antipoluare sunt de asemenea disponibile n tarile dezvoltate. De vreme ce majoritatea tarilor n curs de dezvoltare nu au resurse financiare de a importa aceste tehnologii la preturi comerciale, s-a argumentat ca tarile dezvoltate ar trebui sa transfere aceste tehnologii n termeni obisnuiti. Chiar si la preturi mici, transferul unor astfel de tehnologii catre tarile n curs de dezvoltare s-ar putea sa aiba doua taisuri. Pe de o parte, tehnologii mai putin poluante pot reduce emisiile masive per unitate de rezultat. Pe de alta parte, astfel de tehnologii, proiectate a fi profitabile n conditiile unei forte de munca platite putin si unui capital mic, pot fi foarte putin potrivite tarilor n curs de dezvoltare , cu reversibilitatea preturilor relative. Daca aceasta nepotrivire este ignorata, transferul unei tehnologii neadecvate, chiar si la un pret mic, poate duce la scaderea cererii de munca si intensificarea epuizarii resurselor precum si la degradarea mediului. Impactul net al transferului de tehnologie poate depinde de industria careia i este atasat. n sectoarele energetice si de transport, tehnologiile mai eficiente sigur duc la beneficii nete asupra mediului. Ar putea sa nu fie astfel n sectoare cum sunt constructiile, textilele, agricultura si serviciile. Din aceasta cauza, nu de tehnologii au nevoie tarile n curs de dezvoltare, ci de transferul de informatie, know -haw si ndemnarea care sa le permita sa-si proiecteze propriile tehnologii sau sa le modifice pe cele existente. Tarile n curs de dezvoltare nu au numai o lipsa tehnologica , ci si una financiara. Un numar de tari industrializate experimenteaza o scurgere de resurse financiare pentru a-si micsora datoria externa. Astfel, se vorbeste
de reesalonarea platii datoriilor externe si, n unele cazuri, de anularea acestora fapt ce a fost implementat n multe tari. Motivul pentru care se doreste finantarea dezvoltarii este accelerarea cresterii economice, care ofera calea unui cerc vicios nedorit de saracie si degradare a mediului. Sursele traditionale de obtinere a fondurilor externe sunt reprezentate de asociatii donatoare. Desi acestea au un succes recunoscut, finantarea dezvoltarii nu a fost total adecvata din punct de vedere al mediului. De exemplu, un studiu privind impactul asupra mediului al programului Bancii Mondiale de ajustare structur ala pentru Thailanda (1991) a descoperit ca programul ajuta la reducerea poluarii pe unitatea de rezultat prin mbunatatirea eficientei economice, dar efectul sau expansiv ducea la cresterea poluarii agregate, deoarece nu tinea seama de costurile economice. n mod similar, mprumutarea unor proiecte externe precum proiectele de irigatii si stabilirea preturilor resurselor naturale, cum ar fi apa, la ntreaga lor valoare, stabilirea de asemenea a preturilor pentru folosirea mediului, care includ costurile minimalizarii impactului negativ dar si costul reasezarii populatiei afectate trebuie facuta doar dupa internalizarea impacturilor asupra mediului din tara respectiva. De exemplu, sistemul surselor de apa din Nam Pong (Thailanda), la care nu s-a implementat un sistem de protectie a sursei de apa, un sistem al reasezarii populatiei afectate, dar si pentru forarea pna la apa, toate acestea ducnd la o curba E t mai nalta fata de cea a sistemului de irigatii Dumonga Bone din Parcul National Sulawesi (Indonesia) la care curba E t este mai turtita pentru ca s-au avut n vedere cele mentionate mai sus. Cresterea finantarii costurilor pentru proiecte ecologice care nu pot fi justificate prin date economice conventionale sau care nu genereaza beneficii interne suficie nte pentru a acoperi costurile are doua justificari: ocolirea pierderilor ecologice ireversibile; posibilitatea realizarii beneficiilor globale ale masurilor ecologiste care nu ar pute a fi realizate altfel (conservarea biodiversitatii, protejarea stratului de ozon, reducerea efectului de sera). De vreme ce problemele mediului sunt n primul rnd constientizate de catre tarile dezvoltate, care au venituri mari, se asigura o cerere mare de protectie a mediului. n concluzie , se poate retine ca degradarea mediului tinde sa se accentueze nainte de a se diminua de-a lungul dezvoltarii economice a unei tari. Unele forme ale deteriorarii sunt inevitabile , ca parte a schimbarilor structurale ce acompaniaza cresterea economica. Anumite distorsiuni politice, precum subventionarea energiei si a produselor agrochimice,

protejarea industriei si subevaluarea resurselor naturale, au efecte distructive att pe plan economic ct si ecologic. Guvernele tarilor n curs de dezvoltare pot preveni astfel de situatii prin: eliminarea distorsiunilor politice; internalizarea costurilor ecologice; definirea si respectarea drepturilor de proprietate asupra resurselor naturale. Societatile (agentiile) de ajutor n probleme de dezvoltare pot contribui la ndreptarea situatiei prin finantarea politicilor de protectie a mediului nconjurator. n final, tarile dezvoltate pot ajuta tarile n curs de dezvoltare prin mecanisme financiare creative, cum ar fi facilitatile pentru Mediul Global, prin conservarea resurselor naturale (biodiversit atea care genereaza beneficii globale) care ar putea fi pierdute ireversibil n fazele de nceput ale dezvoltarii economice.
2.2 Componentele politicii de mediu Recente aprecieri asupra dezvoltarii durabile scot n evidenta faptul ca, fara o componenta economica, protectia mediului ramne doar o declaratie de bune intentii si o inserare de actiuni fara posibilitate de concretizare. Eco - Economia , concept recent promovat, indica pozitia importanta pe care o ocupa latura economica ntr-o strategie de ansamblu de protectia mediului. Acest fapt rezulta si din prezentarea sintetica a politicii de mediu din tabelul 2.1. Prezentarea sintetica a politicii de mediu pe componente Componenta Legislativa Tabelul 2.1 Competenta Parlament Guvern Ministere Institute de specialitate Administrativ - nfiintarea unei autoritati centrale de Parlament mediu cu structuri administrative si institutionala n teritoriu Actiunea Legi cadru si legi specifice Hotarri de guvern si ordonante Ordine, decizii, normative Instructiuni si standarde

Componenta Actiunea nfiintarea unei inspectii de mediu la nivel central si local Organizarea de directii sau servicii de mediu la fiecare minister Organizarea de institute de specialitate Organizarea Retelei Nationale de Monitoring nfiintarea si organizarea zonelor si ariilor protejate nfiintarea de scoli de specialitate (operatori de mediu) si sectii sau facultati de specialitate Introducerea n programa scolara si universitara, la toate specialitatile, a unor discipline referitoare la ecologie si protectia mediului Organizarea de muzee, expozitii, gradini botanice, parcuri zoologice, comunicari cu tematica orientata pe protectia mediului Organizarea de sesiuni stiintifice, simpozioane, conferinte, congrese cu tematica specifica de protectia mediului Derularea unui program de informare, sensibilizare, si antrenare a populatiei la actiuni de protectia mediului prin mass-media Promovarea unor mecanisme pentru asigurarea de fonduri pentru mediu Elaborarea si introducerea de tehnologii curate cele mai bune ale momentului Forme de ncurajare pentru dezvoltarea unor activitati de tip industrial de protectia mediului Promovarea actiunilor de reconstruc tie ecologica a zonelor deteriorate Competenta Guvern Guvern Minister Ministerul Mediului Guvern Minister
Educativ informativa
Minister
Administratia locala
Institute de specialitate
Presa Radioul Televiziunea Parlament Guvern Agenti economici
Economico tehnologica
Agenti economici
Minister

Componenta Actiunea Competenta Promovarea de domenii intersectori- Ministere ale, cum ar fi: energia si mediul, transporturile si mediul Anchete sociale Asociatii neguvernamentale Initiative locale de genul: luna Administratia padurii, saptamna curateniei, ziua locala mondiala fara tutun, ziua mondiala a mediului etc Antrenarea populatiei la analiza unor Minister proiecte cu impact important asupra mediului Semnare si ratificare de tratate, Parlament conventii, ntelegeri si protocoale, Guvern organizarea si participarea la activitati comune si comisii mixte de monitoring-cercetare Participare la congrese, sesiuni, Experti specialisti simpozioane internationale pentru a avea acces la informatia de ultima ora
Sociala
Cooperarea internationala
2.3 Politica de mediu Concepte si instrumente Politica de mediu, din punct de vedere al instrumentelor utilizate, are urmatoarele componente: a. Politica reglementarilor globale Aceasta se refera la ansamblul agentilor economici, la toate categoriile de cetateni. Ca instrumente, pot fi citate printre altele: - legi cadru, generale , ale mediului si componentelor sale; - standarde, norme, limite; - studii si analize de impact asupra mediului. b. Politica reglementarilor specifice n acest gen de politica se apeleaza la instrumente de tipul: - responsabilitati pentru produse periculoase; - responsabilitatea riscului; - dreptul la informare corecta si n timp real.
c. Politica prin convingere Este categoria cea mai eficienta, deci este posibil ca efectele ei sa aiba ponderea cea mai mare. Dintre instrumentele specifice, se mentioneaza: - promovarea tehnologiei ecologice si a cercetarii; - utilizarea mecanismelor de piata; - promovarea constientizarii si educatiei. d. Politica transferului de informatie Se utilizeaza instrumente de comunicare sociala precum: - educatie; - mass-media si relatii cu publicul; - sisteme informationale cu acces la public. e. Politica de stimulare economico-financiara Instrumentele folosite pentru aplicarea acestei politici constau n: - taxe si penalitati; - subsidii si impozite; - scutiri de impozite pentru investitii si activitati de protectia mediului; - drepturi negociabile de poluare. Drept criterii de apreciere a alegerii corecte a instrumentelor se pot cita: siguranta atingerii scopului propus; corespunde specificului poluarii si situatiei asupra carora urmeaza sa se actioneze; permite o ntelegere si explicatie usoara; permite o implementare usoara n situatiile n care se actioneaza; permite evaluarea corecta si suficient de exacta a costurilor si decelarea responsabilitatilor; permite prognoza destul de exacta a rezultatelor; ajuta la finantarea politicii de protectia mediului; stimuleaza initiativa grupurilor tinta si asumarea de catre acestea a unor responsabilitati; obtine sprijinul societatii civile; coincide cu interesele individ uale pe termen scurt; este flexibil; stimuleaza dezvoltarea si integrarea unor tehnologii de proces curate.

Politica de mediu poate fi reprezentata n raport cu nivelul de atentie publica n patru faze: Nivelul de atentie publica
II
III
IV
Timp
Fig. 2.1 Ciclul unei politici de mediu Faza I : recunoasterea Faza II : formularea politicii Faza III : implementarea Faza IV : managementul politicii
Acest tip de evolutie apreciem ca se aplica n cazul unei actiuni specifice n cadrul politicii de mediu. Avnd n vedere ca politica de mediu nu are un caracter limitat n timp, ca ea trebuie sa fie o componenta permanenta a unei societati ce evolueaza n conceptul dezvoltarii durabile , se impune ca programarea actiunilor pe termen scurt, mediu sau lung sa fie astfel conceputa nct nivelul de atentie publica sa ramna relativ constant, conform schemei unui ciclu multiplicat prezentat n figura 2.2. O astfel de abordare presupune o combinatie optima ntre actiunile pe termen scurt, mediu si lung sau acelasi obiectiv sa fie programat sa se realizeze prin actiuni imediate, actiuni pe termen mediu si actiuni pe termen lung.
De la nceput trebuie precizat ca strategia de protectie a mediului adoptata, conceptele si instrumentele nsusite si dovedesc eficienta n masura n care se reuseste: - mentinerea calitatii sanatatii umane; - mentinerea calitatii tuturor valorilor specifice naturii.
Nivelul de atentie publica
II Ac1
III
IV
VI Ac2
VII VIII
IX
XI
XII
Timp
Ac3 Ac4
Fig. 2.2. Ciclul politicii integrate de mediu
Sunt mai multe considerente care au impus elaborarea unor strategii de protectia mediului. Amintim cteva dintre acestea: nlocuirea sistemului de actiuni ntmplatoare, ocazionale cu actiuni programatice si coerente de protectia mediului; eliminarea unor contradictii interne care indicau necesitatea luarii unor masuri de protejare a mediului sau reducerea eficienta a acestor masuri; elaborarea, implementarea si evaluarea politicii de mediu pe etape, astfel nct sa fie posibila reevaluarea acesteia; adaptarea planurilor de actiune si de implementare la scara de timp (pe termene scurte, medii si lungi); alegerea si formarea unui personal adecvat n functie de etapa si actiune;

controlul aplicarii riguroase a masurilor stabilite conform acordurilor, autorizatiilor, normelor sau altor cerinte legale. La elaborarea strategiei de mediu, avnd n vedere dinamismul elementelor n discutie, precum si caracterul relativ nou al problemelor, trebuie aplicat principiul activitatii interactive. Strategia trebuie supusa unui proces periodic de reconsiderare de tipul: adaptare continua; recurgere la propuneri flexibile. Aceasta reconsiderare presupune doua elemente de baza: q adaptare la ideile n schimbare sau la circumstantele vietii socioeconomice; q adaptare pe baza evaluarii rezultatelor etapei anterioare. Este de semnalat ca esential n elaborarea unei strategii eficiente de protectia mediului este factorul uman. Adoptarea problemelor complexe ale mediului cere o cooperare ntre persoane cu grade variate de pregatire si ntelegere, de profesii diferite, din diferite structuri si segmente ale societatii. n aceste conditii un stil de lucru interactiv este esential. n stabilirea strategiei, a planurilor de actiune si a planurilor de implementare, abordarea integrata este unul din conceptele larg promovate. Putem mentiona cteva argumente pentru abordarea integrata: evitarea transferului problemei poluarii: de exemplu de la aer la apa, de la un bazin la altul sau de la un nivel la altul de decizie; stabilirea prioritatilor pentru a selecta cele mai importante aspecte si a evita deciziile punctiforme sau elaborate instantaneu; obtinerea unei nalte eficiente prin combinarea masurilor pentru a avea cele mai bune rezultate cu cele mai mici cheltuieli si eforturi. n elaborarea strategiei trebuie sa se aiba n vedere, legat de metoda abordarii integrate a procesului, urmatoarele: concentrarea atentiei numai asupra celor mai importante puncte si obiective; stabilirea punctelor si obiectivelor trebuie nsotita de planuri de actiune si planuri de implementare; manifestarea abordarii integrate trebuie sa se reflecte att din punct de vedere geografic (integrare locala sau zonala) ct si din punct de vedere al atitudinilor societatii implicate (baza juridica, infrastructura administrativa, diverse domenii economice etc.).
n etapele de elaborare si finalizare a strategiei de protectia mediului, trebuie apelat si la discutii sau dialog cu grupurile-tinta. Grupurile tinta reprezinta un colectiv restrns de persoane cu puncte comune din punct de vedere al domeniului n care si desfasoara activitatea, din punct de vedere al preocuparilor sau al pozitiei pe care o pot avea fata de problematica de mediu. Sunt doua categorii de mare interes de grupuri-tinta. q Unul dintre aceste grupuri-tinta este format din reprezentanti ai poluantilor directi. Relatia administratiei cu acesti reprezentanti se face pe cale tehnica, urmarindu-se ncadrarea activitatilor respective n limitele tehnice ale unor norme si reglementari ce asigura protectia mediului. Exemple de poluatori directi pot fi gasite n sectoare ca: agricultura, transport, industrie, energetica, materiale de constructii etc. q Un al doilea grup tinta deosebit de important este cel de interpreti n sensul ca servesc ca produc atori si distribuitori de informatii. Mesajele acestui grup se vor concentra spre informarea societatii fie ntr-o directie fie n alta. Acest grup este format din cercetatori si educatori, reprezentanti ai organizatiilor guvernamentale si neguvernamentale , mass media etc.
2.4 Politici de mediu la nivelul UE Din prezentarile anterioare s-a retinut necesitatea elaborarii unei Strategii de Protectia Mediului, ca o componenta a Dezvoltarii Durabile. Initial, notiunea de strategie a fost utilizata n domeniul militar. Prin strategie se ntelegea arta de a coordona actiunile fortelor militare, politice, economice, morale implicate n conducerea unui razboi sau n pregatirea de aparare a unei natiuni. n timp notiunea s-a extins, fiind utilizata n prezent si n alte domenii: economie, sport, finante si, mai recent , n protectia mediului. Este deja acceptat faptul ca prin protectia mediului se ntelege totalitatea actiunilor menite sa asigure conservarea resurselor naturale si protejarea calitatii componentelor mediului nconjurator. Corelnd cele doua notiuni, rezulta ca prin strategii de protectia mediului putem ntelege arta de a coordona ansamblul actiunilor, la nivel national si la nivel local, menite sa asigure conservarea resurselor naturale si protejarea calitatii tuturor componentelor mediului nconjurator, precum si a mediului, n ansamblu.

Serviciul Comisiei Uniunii Europene responsabil de mediu, de securitate nucleara si de protectie civila se numeste DG 11 si si are sediul n Belgia, cu principala sucursala la Luxembourg. Modul de abordare a problematicii strategiilor de mediu poate fi bine perceput prin prezentarea experientei Comunitatii Europene pe aceasta directie. Cu ocazia primei Conferinte a Natiunilor Unite privind mediul nconjurator, de la Stockholm, din iunie 1972, Comunitatea Europeana a adoptat primul sau Program de Actiuni pentru Protectia Mediului pe o perioada de 5 ani (1973 -1977). Att primul ct si al doilea Program de Actiune (1978-1982) au stabilit liste detaliate de masuri ce trebuie ntreprinse pentru controlul poluarii. S-au stabilit cteva principii generale care au ramas valabile si n programele ulterioare si care se regasesc n legislatia adoptata: 1. A preveni este mai eficient dect a vindeca (remedia). Acest principiu a devenit dominant n cadrul celui de-al patrulea Program de protectia mediului. 2. Impactul asupra mediului trebuie luat n considerare n cea dinti faza de conceptie a unui obiectiv sau a unei actiuni. 3. Exploatarea naturii care produce dezechilibre ecologice trebuie abandonata. 4. Adoptarea de masuri trebuie sa se faca pe baza unei bune cunoasteri stiintifice. 5. Principiul poluator-platitor se traduce prin suportarea costurilor de catre poluator pentru prevenirea poluarii si remedierea pagubelor produse. 6. Activitatile dintr-un stat membru nu trebuie sa produca daune mediului din alt stat. 7. Politica de protectie a mediului din statele membre trebuie sa ia n considerare si interesele tarilor n curs de dezvoltare. 8. CEE si statele membre trebuie sa promoveze o politica de protectie a mediului prin organizatii internationale. 9. Protectia mediului constituie o responsabilitate a tuturor, fiind necesare, n acest scop, actiuni educationale. 10. Masurile de protectie a mediului trebuie luate la nivel adecvat tinnd seama de tipul de poluare, actiunile necesare si zona geografica ce trebuie protejata. Acest principiu este cunoscut sub denumirea de Al treilea Program de Actiune (adoptat n 1983) a ncercat sa principiu de subsidiaritate. realizeze o strategie mai ampla pentru mediului trebuie sa si abazeze pe o 11. Programele nationale de protectia protectia mediului se resurselor naturale n cadrul Comunitatii. conceptie unitara pe termen lung, iar politicile nationale trebuie sa se armonizeze n cadrul Comunitatii.
Accentul a trecut de la control la prevenire a poluarii si a largit conceptul de protectie si asupra modului de folosire a pamntului si de integrare a problemelor de mediu n celelalte politici ale CEE. S-au alocat fonduri pentru activitati agricole, dezvoltare regionala si sprijinire a statelor din Africa, Caraibe si Pacific, conform Conventiei de la Lom. Cel de-al patrulea Program de actiune (1987-1992) a cautat sa raspunda obligatiilor de integrare a problemelor de mediu n alte politici ale Comunitatii, axndu-se pe patru domenii de activitate:

implementarea legislatiei existente a Comunitatii; reglementarea problemelor de impac t asupra mediului cu referire la substante si surse de poluare; accesul nengradit al publicului la informatii; crearea de noi locuri de munca.
Din punct de vedere legislativ, Actul European Unic care amendeaza Tratatul CEE, intrat n vigoare la 1 iulie 1987, confirma competenta comunitatii n elaborarea legislatiei pentru protectia mediului si stabileste scopul si procedurile necesare prin adaugarea Fascicolului VII care contine articolele 130 r, 130 s si 130 t la Partea a III-a a Tratatului referitoa re la Bazele si Politica Comunitatii. n plus , se clarifica n art. 100 a, relatia dintre realizarea pietei unice si protectia mediului si a sanatatii umane. Conform celor trei articole (130 r, 130 s, 130 t), scopurile si actiunile principale ale Comunitatii n domeniul protectiei mediului sunt: conservarea, protejarea si ameliorarea mediului; sanatatea umana; utilizarea prudenta si rationala a resurselor naturale. Actiunile CEE de protectie a mediului se integreaza n alte politici ale Consiliului, viznd, n mod special, agricultura, dezvoltarea regionala si energia pe baza a trei principii generale: masuri de prevenire; remedieri la sursa ale pagubelor produse mediului; poluatorul plateste pagubele.

Cea mai importanta prevedere a Actului European Unic este principiul integrarii. Protectia mediului este singurul domeniu al politicii care necesita o astfel de cerinta, iar Comunitatea trebuie sa adopte procedurile de aplicare. Actul European Unic recunoaste relatia complexa dintre mediul ambiant si comert si n Articolul 100a se stabileste ca o propunere legislativa a Comisiei privind sanatatea, securitatea, protectia mediului si a consumatorului care afecteaza Piata Comuna trebuie sa se bazeze pe un nivel ridicat de protectie. n plus, se ofera prilejul, pentru statele membre, de a adopta standarde si reglementari mai severe daca acestea le sunt necesare. Ca o sinteza, este de mentionat ca: n ultimii 30 de ani n Comunitatea Europeana s-au elaborat pentru mediu cca. 300 acte de regle mentari (directive, decizii, recomandari). Cel de-al cincilea program de actiune pentru mediu, este document al lui DG11 si a constituit Agenda de mediu pentru deceniul trecut, avnd urmatoarele principii de baza: integrarea politicilor de mediu ca dome niu prioritar n politica economico-sociala; mpartirea responsabilitatilor ntre administratie, industrie si consumatori pentru a se ajunge la un consens n ceea ce priveste masurile convenite. Aprobarea generala si strategia acestui program de actiune pe ntru mediu au fost date de Consiliu si de reprezentantii guvernelor statelor membre la 1 februarie 1993 si difera de programele anterioare. Dupa cum spune si numele sau, program catre sustinere, programul a definit obiective pe termen lung si s-a concentrat pe o abordare globala a problemelor de mediu. Punctele sustinute de catre acest program au fost: mentinerea calitatii vietii; mentinerea continua a accesului la resursele naturale; evitarea pagubelor de mediu cu efect pe termen lung; considerarea dezvoltarii durabile care armonizeaza nevoile prezente cu cele viitoare fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare, de a-si satisface nevoile. Succesul pe termen lung al politicii Uniunii Europene depinde de sustinerea politicilor n industrie, transporturi, agricultura si dezvoltare regionala.
Al cincilea Program a alcatuit o agenda de lucru pentru mediu, pentru deceniul trecut, agenda care a avut la baza doua principii majore: Integrarea dimensiunii privitoare la mediu, ca un factor cheie, n toate politicile majore, protectia vizata a mediului putnd fi atinsa prin nglobarea acelor arii politice ce cauzeaza deteriorarea mediului. nlocuirea activitatilor de comanda si control cu responsabilitati mpartite ntre diferiti factori (guverne, industrie si public), situatie ce poate conduce, cu usurinta, la unanimitate n aplicarea masurilor propuse. Strategia acestui program a impus o larga arie de instrumente: legislatie pentru stabilirea standardelor de mediu; instrumente economice pentru ncurajarea productiei si a proceselor desfasurate n concordanta cu nevoile de mediu; masuri orizontale de suport: informatie, educatie, cercetare; masuri de suport financiar. Strategia a acoperit n esenta urmatoarele arii: 4 cinci sectoare principale: industrie, energie, transporturi, agricultura, turism; 4 sapte teme luate n vizor: schimbarea climatului; acidifierea si calitatea aerului; mediul urban; zonele de coasta; managementul deseurilor; managementul resurselor de apa; protectia naturii si a biodiversitatii. Din punct de vedere al managementului de risc, trei arii prezinta o atentie deosebita: riscuri legate de industrie; securitatea nucleara si protectia mpotriva radiatiilor; protectia civila si urgentele de mediu. Instrumentele politice promovate au fost urmatoarele: mbunatatirea datelor despre mediu; cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica; planificarea sectoriala si spatiala; stabilirea corecta a preturilor din punct de vedere economic; informarea publica si educatia; educatia profesionala si pregatirea persoanelor implicate n acest domeniu; mecanismele de sprijin financiar.

Sesiznd ca Protectia Mediului devine o problema, s-a facut propunerea (ianuarie 2001) privind al VI-lea Program de Actiune de Mediu pentru Comunitatea Europeana, propus de comisia de specialitate spre dezbatere si aprobare catre: Consiliul European; Parlamentul European; Comitetul Economic si Social; Comitetul Regiunilor. Conceput ca un document programatic pe probleme de mediu pentru perioada 1 ianuarie 2001 31 decembrie 2010, avnd chemarea simbol Viitorul nostru, sansa noastra, programul, n cele 11 articole, dupa adoptarea lui a devenit un document politic, care sa orienteze si sa armonizeze, din punct de vedere strategic , tarile europene n actiunile de conservare si protectie a mediului n urmatorul deceniu. Cteva din directiile de actiune, precum si obiectivele ce sunt propuse n acest al VI lea Program de Actiune de Mediu se apreciaza ca este util a fi mentionate pentru a sesiza amploarea, ambitiile, necesitatile, complexitatea problemelor puse n discutie. Astfel se propun: mbunatatirea implementarii legislatiei de mediu existente; integrarea preocuparilor de mediu n ansamblul celorlalte politici; implicarea mecanismelor de piata pentru a atrage interesul pentru mediu al agentilor economici si al consumatorilor; implicarea directa sau indirecta a cetatenilor individuali n problematica protectiei mediului; planificarea teritoriului, precum si deciziile manageriale trebuie sa tina cont de impactul asupra mediului al acestora, pentru promovarea celor mai bune practici de mediu. Este interesant de semnalat ca , n mod suplimentar, programul propune abordarea si a patru domenii prioritare de actiune, acestea fiind: studierea schimbarilor climatice, n vederea stabilizarii concentratiei gazelor de sera la un nivel care sa nu cauzeze variatii anormale ale climei pamntului; protejarea acestei unice resurse: natura si biodiversitatea, cu directionare spre protejarea si restaurarea functiilor sistemelor naturale si stoparea pierderilor n biodiversitate n Uniunea Europeana si, desigur , la nivel global; se include aici si protejarea solului mpotriva eroziunii si poluarii;
mediu si sanatate pentru a atinge o calitate a mediului, astfel ca acei poluanti, incluznd s i diferitele tipuri de radiatii, generati de activitatea umana sa nu induca un impact semnificativ cu risc asupra sanatatii umane; utilizarea durabila a resurselor naturale si managementul deseurilor, pentru a avea siguranta ca prin consum al resurselor regenerabile sau neregenerabile nu se va depasi capacitatea de suport a mediului. Se doreste atingerea unui nivel de decuplare a utilizarii resurselor de dezvoltare economica printr-o mbunatatire semnificativa a eficientei utilizarii resurselor, precum si prin evitarea orientarii stricte a economiei spre partea materiala, inclusiv evitarea generarii de deseuri. Obiectivele mentionate, se precizeaza, vor deveni repere de orientare si pentru tarile candidate (Romnia fiind una dintre ele). Pentru a realiza aceste obiective ambitioase, au fost realizate si structuri specializate dintre care amintim: q Agentia Europeana pentru Mediu (AEE) si reteaua din care face parte (EIONET) au fost create n 1994, pentru a furniza date de nalta calitate asupra mediului statelor membre ale Comunitatii si consumatorilor. Principalele functii pe care le ndeplineste acest program sunt: descrierea starii actuale si previziunile pentru mediu si furnizarea de informatii care contribuie la punerea n practica a politicii de mediu a UE. q Forumul European Consultativ asupra Mediului si Dezvoltarii Durabile a luat fiinta n 1993 si este unul dintre cele trei organisme neoficiale de consultanta n cadrul celui de-al V-lea proiect de actiune n favoarea mediului. n 1997, Forumul a fost extins pentru a include tarile din spatiul economic european si tarile asociate din Europa Centrala si Orientala. Comisia i a acordat o autonomie maxima, Forumul a publicat n curnd concluziile sale asupra urmatoarelor subiecte: agricultura si dezvoltarea durabila; mediul, piata de munca si largirea Uniunii Europene. Este interesant a prezenta detalii privind acest ultim aspect: mediul si piata muncii. De remarcat e faptul ca, n cadrul Uniunii Europene , aproximativ 3,5 milioane persoane ocupa un loc de munca legat de mediu. Astfel, 1,5 milioane din 3,5 milioane de muncitori ecologi sunt angajati n industriile ecologice si produc tehnologii, produse si servicii care masoara, mpiedica, limiteaza sau corecteaza incidente si dezastre ecologice. Doua milioane de muncitori lucreaza n sectoare care se ocupa cu tehnologii

nepoluante, energie refolosibila, reciclarea deseurilor si protectia peisajelor si a mediului. Se cunosc 2100 de ntreprinderi de acest tip. O lista a verificatorilor de mediu alipiti la sistemul comunitar de management si audit de mediu este destinata ameliorarii rezultatelor n materie de mediu a activitatii industriilor. Pentru a fi nregistrate n acest sistem, ntreprinderile trebuie sa faca proba unor politici valide, program si sistem de gestionare, procedura de analiza sau audit si declaratii de protectie a mediului unanim acceptate. Verificarea si validarea acestor criterii se face de un verificator de mediu, independent , dar aprobat de Comisia Europeana. Cu un volum de afaceri de 50 miliarde EURO n 1994, industriile de baza, ecologice , ale UE reprezentau jumatate din piata mondiala, care ar fi trebuit sa atinga , n anul 2000, 300 miliarde EURO si 570 n 2010. Economiile comunitare sunt toate caracterizate de o "subexploatare" a fortei de munca si de o "supraexploatare" a resurselor de mediu. Pentru a rezolva aceasta dubla problema, Comisia Europeana propune actiuni cheie cum ar fi dezvoltarea tehnologiilor nepoluante. Printre altele , o restructurare progresiva a sistemelor fiscale se poate realiza reducnd costurile salariale indirecte si ncorpornd costurile de mediu si de resurse n pretul pietei de bunuri si servicii. Prin masurile energice ce se ntreprind, UE doreste sa tina sub control si la un nivel problematica poluarii. Un exemplu n acest sens l constituie Acordul UE cu industria de automobile. Datorita unui nou sistem de masuri adoptate de Comunitatea Europeana , va trebui ca pna n anul 2005 emisia de poluanti sa se diminueze cu 70%/vehicul. Una dintre masurile comunitare pentru a ndeplini acest obiectiv este acordul Comisiei Europene cu Asociatia de Constructori Europeni de Automobile. Acestia din urma se angajeaza la o emisie de 140g/Km de CO2 n mediu pentru noile vehicule vndute n cadrul Uniunii Europene , esalonat pna n 2008, o reducere de aproximativ 25% n raport cu 1995. Angajamentele asociatiei constructorilor se bazeaza pe ipoteze n materie de disponibilitate de carburanti de calitate suficienta pentru a permite punerea la punct a anumitor tehnologii . n 2003 Asociatia Constructorilor Europeni de Automobile va reevalua posibilitatea de reducere suplimentara pentru a tinde catre obiectivul general comunitar de 120g/Km CO2 pentru noile vehicule , esalonat pna n 2010. Comisia spera, n egala masura, sa ajunga la acorduri asupra emisiei de CO2 a masinilor construite de japonezi si coreeni, care vor fi vndute prin piata UE. n afara de aceasta, Comisia propune fiecarui stat membru al UE punerea la punct a unui sistem de monitorizare si supraveghere a emisiei de
CO 2 a vehiculelor particulare noi. Acest sistem ar trebui sa permita evaluarea corecta a eficacitatii strategiei comunitare n ceea ce priveste o noua piata de automobile, sa furnizeze informatii asupra schimbarilor n parcul de masini particulare, susceptibile de a afecta alte obiective ale politicii comunitare cum ar fi: calitatea aerului; ozonul troposferic; urmarirea aciditatii si implicit a frecventei ploilor acide; securitatea rutiera. O alta masura care vizeaza limitarea la maxim a CO2 este ntarirea limitelor de emisie a vehiculelor cu motoare noi si a vehiculelor utilitare usoare n cadrul UE. Vehiculele cu tonaj mai mic de 3,5 t ar trebui sa produca cantitati mai mici de monoxid de carbon (40%), hidrocarburi (40%), oxid de azot (20%) si particule (50%). O ntarire a acestor reguli este prevazuta pentru 2005. Concentratia n benzen si hidrocarburi aromatice a benzinei si motorinei va suferi de asemenea o diminuare serioasa. n urma a diferite ntruniri, care au avut loc n perioada 1995-1998, s-au stabilit mai multe pozitii comune asupra unor probleme cum ar fi: o noua directiva asupra limitei maxime de poluare a combustibililor grei (1% esalonat pna n 2003) si asupra motorinei (0,2% esalonat pna n 2008 ); ntarirea valorilor limitei pentru anhidrida sulfuroasa, oxizii de azot si particule de plumb; propunerea de reducere a poluarii de catre tractoarele folosite n exploatarea forestiera; aducerea la zi a dosarului anual asupra calitatii aerului; date de baza asupra calitatii aerului n orasele europene importante; pozitia Comisiei n vederea reducerii emisiei de componenti organici volatili datorita utilizarii solventilor organici n anumite activitati si instalatii; crearea Nomenclatorului de surse de emisie n cadrul EUROSTAT. Un alt exemplu poate sa l constituie politica deseurilor. S-au mplinit 20 de ani de cnd U.E. si-a propus pentru prima data crearea depozitelor de deseuri si ameliorarea gestiunii lor. Politica de mediu europeana consta n ncurajarea gestiunii durabile prin minimizarea, reciclarea si refolosirea deseurilor, prin ameliorarea conditiilor de eliminare si prin reglementarea transportului acestora.

n 1989, U.E. a aderat la Conventia de la Bale, care se ocupa cu gestionarea deseurilor toxice. Directiva CE nr. 235 din 1993 a stabilit definitiile si Nomenclatorul Comunitatii asupra transferului de deseuri si le a mpartit pe acestea n trei categorii, n scopul supravegherii transferului la intrarea n si la iesirea din UE. Comisia si propune sa analizeze aplicarea acestui regulament pe baza datelor furnizate de catre tarile membre ntr-un chestionar redactat de catre Secretariatul Conventiei de la Bale . n primul raport, care acopera perioada 1994 - 1996, informatiile referitoare la masurile luate conform regulamentului au fost de ficitare, tarile membre furniznd date incomplete sau deloc (Austria). n 1996, numai rapoartele din Luxembourg si Portugalia au ajuns la secretariat. Astfel, Comisia a concluzionat ca nu este posibil sa ia vreo masura corecta asupra posibilitatii de gestionare a deseurilor n UE si a decis sa ceara informatii complementare. Noile liste de control al deseurilor contin anumite coduri (OCDE) care permit identificarea deseurilor. Aceste coduri sunt formate din doua litere: prima litera, pentru lista din care face parte (G-lista verde, A-lista galbena, R-lista rosie; aceasta din urma reprezentnd deseurile cele mai periculoase) a doua litera, pentru categoria deseurilor, urmata de un numar. n urma acestor constatari, Comisia adopta anumite masuri pentru gestionarea deseurilor, cum ar fi: q ntarirea industriilor de reciclare Reciclarea este un element principal n gestionarea deseurilor n cadrul UE. n plus, aceasta s-a dezvoltat si pentru a deveni un sector industrial important, care sa contribuie la crearea de locuri de munca. Imperfectiunile pietelor si ale structurilor stabile au drept consecinta dezvoltarea industriei de reciclare prin impunerea de constrngeri carora trebuie sa le faca fata printr -o multime de actiuni asa cum s-a propus ntr-un comunicat al Comisiei Europene si anume: ameliorarea pozitiei materiilor prime secundare prin nomenclaturizare; cresterea transparentei pietei; ncurajarea inovarii n sectorul de reciclare prin al VI-lea program cadru; simplificarea legislatiei privind deseurile.
q Gestiunea deseurilor ramase n urma exploatarilor si reziduurilor de transport Aceste deseuri ating un nivel maxim inacceptabil n apa marii; deversarile ilegale pot fi explicate n parte prin insuficienta cunoastere a reglementarilor internationale de catre echipajele marine; de asemenea, este foarte frecvent faptul ca navele nu pot sa-si depoziteze deseurile pentru ca porturile nu dispun de instalatiile necesare. Comisia propune deci, impunerea ca porturile Comunitatii Europene sa se doteze cu instalatii de receptie adecvate, care sa raspunda nevoilor navelor fara sa le cauzeze ntrzieri anormale. Pentru a tine sub observatie utilizarea de catre nave a instalatiilor respective, echipajele care nu si depun deseurile n porturi vor fi obligate sa demons treze legitimitatea lipsei de descarcare. q Tratarea si eliminarea "petelor" Se estimeaza ca , pna n anul 2005, 10,7 mil. t pete de petrol vor fi curatate. Eliminarea lor finala constituie o problema delicata si deseori costisitoare. Un nou raport al Comisiei Europene descrie diferite metode de tratare si eliminare a petelor reziduale. Acest raport analizeaza caracteristicile petelor pe baza parametrilor fizici, chimici si biologici, transportului si stocarii, tehnicilor de secare, asanare si incinerare, acumularii si debordarii petelor. Si totusi, numeroase documente scot n evidenta ca majoritatea statelor membre nu respecta legislatia de mediu. Aplicarea legislatiei de mediu a Uniunii Europene ntmpina probleme serioase. Eludarea de la normele stricte fixate de legislatia europeana ocupa un loc prioritar n rapoartele anuale ale Comisiei. Majoritatea statelor membre sunt astfel confruntate cu atentionari motivate ale Comisiei sau actiuni n fata Curtii de Justitie Europene. De exemplu, Comisia ia masuri ntmpinarea actiunii Frantei n n ceea ce priveste poluarea rezervelor de apa potabila n Bretania, n ceea ce priveste Germania pentru infractiunea de interzicere a accesului liber la informatiile de mediu n provincia Schleswing-Holstein. Atentionari serioase au fost trimise Marii Britanii, Portugaliei, Finlandei si o actiune a fost depusa la Curtea de Justitie mpotriva Spaniei pentru nerespectarea directivei comunitare n ceea ce priveste protectia apelor mpotriva poluarilor cu nitrati de origine agricola. Tarile de Jos si Austria au primit un avertisment serios si motivat pentru nerespectarea directivei 76/160 /CEE n ceea ce priveste calitatea apelor de agrement . Sub observatie sunt, de asemenea, Belgia, Italia, Luxembourg, Irlanda si Grecia pentru ca nu au respectat planurile comunitatii n ceea ce

priveste gestionarea deseurilor conform cu directiva cadru a comunitatii asupra deseurilor periculoase si ambalajelor. Conform cu Directiva 90/313/CEE, statele membre sunt obligate sa dea informatii despre mediu tuturor persoanelor fizice si juridice care cer aceasta, fara ca acestea sa fie obligate sa plateasca acest lucru. Un test n acest sens l constituie si modul de actiune n cazul prevederilor Protocolului de la Kyoto. Comisia Europeana a realizat o prima analiza asupra metodei ce va fi adoptata n scopul definirii unei politici de mediu care sa satisfaca angajamentele protocolului de la Kyoto din decembrie 1997. Acest protocol a marcat un pas decisiv n abordarea problemei schimbarii climatului, n ideea ca tarile industrializate se angajeaza juridic sa reduca cu 8% emisiile de gaz cu efect de sera, esalonat pna n 2008 - 2012, gaze care stau la originea ncalzirii planetei. UE si statele membre trebuie sa nceapa nentrziat un proces interactiv avnd ca scop final stabilirea unui cadru pentru coordonarea actiunilor, schimburilor de date si progres si identificarea domeniilor n care angajamentele trebuie sa fie satisfacute conform tratatului UE. Unul dintre modurile de a atinge aceste obiective consta n dezvoltarea de politici si masuri rentabile n toate sectoarele. Sistemul de control al UE trebuie ntarit n asa fel nct sa permita o evaluare periodica . q O alta problema globala este distrugerea stratului de ozon. Nivelul distrugerii din stratosfera a scazut cu 6-10 % fata de 1980. n cursul ultimului deceniu, nivelurile spectrale ale razelor UV-B au continuat sa creasca cu pna la 2%/an. S-a constatat cresterea numarului de cancer de piele, efecte asupra ecosistemelor terestre, alterarea n timpul dezvoltarii faunei si pagube mari n ecosistemele acvatice. Pentru a contracara aceste tendinte, Comisia a propus interzicerea pna n 2001 a utilizarii si producerii pesticidului Bromura de metil si a hidroclorofluoro-carburilor n urmatorii ani, pentru a se ajunge la o eliminare progresiva a substantelor care saracesc stratul de ozon. Aceasta propunere, care nlocuieste directiva 9093/1994, merge mai departe dect obligatiile impuse tarilor industrializate prin Protocolul de la Montreal din 1989, n cadrul caruia eliminarea progresiva la nivel mondial a substantelor care distrug stratul de ozon facuse deja obiectul unui acord. n acest fel au fost atentionate ntreprinderile interesate n obtinerea contingentelor de import pentru substantele care d istrug stratul de ozon. Chiar daca emisiile de la avioane sunt relativ putine, ele ar putea avea totusi un efect semnificativ asupra chimiei atmosferice si paturii de nori, cu consecinte posibile asupra stratului de ozon si a climatului.
q O alta problema de mediu se refera la marile instalatii de carburant. Instalatiile de carburant din centralele termice emit anhidrida sulfuroasa, oxizi de azot si prafuri. Pentru a reduce aciditatea si ozonul troposferic rezultat din aceste substante, Comisia a propus impunerea de noi valori, limitate pentru aceste emisii, de doua ori mai stricte ca cele fixate prin directiva 88/609. Aceste noi valori limita trebuie aplicate si tuturor instalatiilor noi care si vor ncepe activitatea dupa 1 ianuarie 2000. n U.E. se gasesc n prezent 2000 de astfel de instalatii, toate construite nainte de 1985 si care vor fi nlocuite n urmatorii 25 de ani. Pentru a nu le bloca din start statelor candidate accesul la U.E., acestea vor trebui sa-si puna n practica directivele si regulamentele de mai sus. Fiecare potential candidat trebuie sa nteleaga ca mediul ocupa un rol cheie n procesul de extindere a U.E. ntruct armonizarea legislatiei de mediu a celor 10 tari membre necesita 120 mld. EURO, mediul este domeniul cel mai costisitor implicat n procesul de extindere al U.E. O mare parte din ajutorul acordat tarilor candidate va fi consacrat mediului, acest lucru dovedindu-se mai rentabil dect investirea n Europa Occidentala. U.E. va beneficia de aceste mbunatatiri, n principal n domeniile poluarii apelor si atmosferei. Mentionnd doar cteva exemple, se observa cu usurinta activitatea intensa la nivel comunitar n ceea ce priveste mediul. Numai numarul organizatiilor nfiintate si al fondurilor alocate pentru mediu sunt suficiente pentru a demonstra deosebita importanta care se acorda la ora actuala tuturor problemelor care apar n acest domeniu, respectiv: poluare, schimbarea climatului, gestionarea deseurilor si asa mai departe. Dar si asa Comunitatea Europeana ntmpina nca dificultati din partea unor tari care, desi aliniate teoretic la legislatia de mediu, totusi prezinta abateri grave de la ea. Aceste activitati ar trebui sa duca la redimensionarea politicii de mediu a Romniei, care trebuie sa acorde o si mai mare atentie activitatilor poluante si deteriorarilor mediului, dect pna acum, deoarece, daca o tara dezvoltata din punct de vedere economic si permite sa repare anumite greseli , prin puterea sa financiara, Romnia nsa nu-si poate permite nici un fel de neglijente. Asocierea Romniei la UE este, fara ndoiala, o sansa oferita tarii noastre pentru integrarea sa n structurile europene si adaptarea economiei la standardele internationale. La nivel guvernamental, ar trebui lansate programe de promovare a ecolabellingului, de ncurajare a industriei nationale de protectie a mediului, de valorificare a produselor uzate etc ., astfel nct decalajul existent ntre performantele calitativ-ecologice ale

produselor si tehnicilor industriale (si nu numai), romnesti si cele similare din UE sa fie minime. n detalierea planurilor de masuri trebuie avute n vedere recentele propuneri ale Conferintei Mondiale asupra Mediului din septembrie 2002 de la Johannesburg (Africa de Sud). La Conferinta s-au adoptat urmatoarele obiective strategice: 4 cresterea echitatii globale si a unui parteneriat efectiv n procesul dezvoltarii durabile; 4 o mai buna integrare si coerenta la nivel international; 4 adoptarea de tinte de mediu si dezvoltare pentru a revitaliza si preciza deciziile politice ; 4 actiuni si mecanisme mai eficiente la nivel national pentru a monitoriza progresul international. n scopul atingerii obiectivelor mentionate, s-au supus dezbaterii patru seturi de masuri, care se vor regasi n politicile si strategiile nationale: protectia resurselor naturale ca baza a dezvoltarii economice, prin promovarea ecoeficientei si utilizarea durabila a apelor, solului si energiei; integrarea protectiei mediului cu eradicarea saraciei. Va trebui ntrerupt cercul saracie degradare a mediului, prin implementarea agendei de dezvoltare a ONU, cu obiective mult mai precise si coerente; realizarea unei globalizari durabile. n parteneriat cu oamenii de afaceri, trebuie asigurat faptul ca investitiile si comertul contribuie la dezvoltarea durabila; promovarea unor guvernari bune si participative, la nivel national si international. ntarirea rolului legii si al societatii civile.
2.5 Uniunea Europeana si Conferinta de la Johannesburg Se apreciaza ca semnificativ pentru politica UE n domeniul mediului este prezentarea unor comentarii la nivel international privind relatia dintre UE si Conferinta de la Johannesburg. La zece ani dupa Conferinta ONU asupra pamntului de la Rio din 1992, multi experti s-au gndit sa faca comparatii ntre acel eveniment si cel de Johannesburg, criticnd rezultatul ntlnirii din septembrie 2002. La nceputurile anilor 90 multi au considerat Rio ca un esec. Acum este vazut ca un moment definitoriu n lupta pentru dezvoltarea durabila.
Dar au existat multe diferente ntre cele doua evenimente: n primul rnd, nu au existat conventii legale obligatorii n discutie la Johannesburg, n timp ce la Rio s-a lansat Conventia asupra Biodiversitatii si Convetia Cadru asupra Schimbarilor Climatice; n al doilea rnd, Johannesburg a fost directionat mai mult catre actiune practica; Rio a aparut la viata ntr-o epoca de optimism. Zidul Berlinului cazuse si Razboiul Rece era pe drumul catre cartile de istorie. URSS se destramase, tarile est-europene se bucurau de libertate, economia USA si revenea dupa recesiune si tigrii asiatici mergeau nainte. n Europa, guvernele de orientare stnga-ecologista au pus oamenii si mediul n centrul politicilor lor si au cstigat alegerile. Acestea au creat o buna atmosfera pentru asteptari ridic ate la Rio. A fost speranta pentru adevarata schimbare. Zece ani mai trziu, scenariul, imaginea sunt complet diferite. Din ce n ce mai multi oameni se simt nesiguri, amenintati de forte dincolo de controlul lor, exclusi de la prosperitatea pe care globalizarea se presupune ca o aduce, nstrainati de politicienii lor si de la procesul politic. Ca urmare a evenimentului din 11 septembrie 2001, comunitatea globala ncearca nca sa se acomodeze cu ideea de a trai cu teama terorismului. ntelegnd ca saracia se ntinde, iar solutiile sunt foarte complicate, multi blameaza globalizarea pentru problemele lumii si vad lumea chiar mai puternic divizata ntre cei care cstiga si cei care pierd dect cu zece ani n urma. Globalizarea ar putea fi o puternica forta pentru schimbare pozitiva, dar potentialul ei de a promova dezvoltarea durabila pentru toti ramne sa se realizeze. Pe scurt, asteptarile au fost foarte modeste la Johannesburg, iar mizele foarte ridicate. mpotriva acestei aruncari napoi politice, a cazut pe umerii UE sa apere cauza dezvoltarii durabile la Johannesburg. Sarcina careia trebuiau sa i faca fata liderii lumii la Johannesburg a fost ntelegerea asupra modului de a atinge tintele dezvoltarii mileniului: eradicarea saraciei; mbunatatirea standardelor de viata bazate pe modelele dezvoltarii durabile de consum si productie; asigurarea ca beneficiile globalizarii vor fi cunoscute de toti. Pentru a atinge aceste trei obiective (n principal njumatatirea numarului oamenilor care traiesc n condit ii de saracie extrema pna n 2015) , UE s-a zbatut pentru tinte cuantificabile, cu programe si mecanisme de monitorizare, n implementarea planului. Declaratia politica si

implementarea planului adoptate la Johannesburg, mpreuna cu rezultatele ntlnirii Organizatiei Mondiale de Comert de la Doha din 2001 si Conferintei ONU asupra finantarii si dezvoltarii din Monterey din 2002, au asezat fundamentul pentru un parteneriat global a l dezvoltarii durabile , angajat sa mareasca asistenta pentru dezvoltare si accesul la piata al tarilor n curs de dezvoltare, buna guvernare si un mediu mai bun. Este posibil sa se identifice un numar de cstiguri cheie la Johannesburg. De exemplu, implementarea planului a inclus un set de noi obiective. Acestea se refera la: njumatatirea pna n 2015 a numarului celor care nu au acces la conditii sanitare de baza (3 miliarde n prezent sau jumatate din totalul populatiei). Aceasta noua tinta completeaza tinta dezvoltarii mileniului de acces la apa curata; minimizarea efectelor daunatoare asupra sanatatii umane si mediului ale productiei si utilizarii tuturor chimicalelor pna n 2020; oprirea declinului stocurilor de peste si restabilirea lor la niveluri durabile cel trziu pna n 2015; nceperea implementarii strategiilor nationale asupra dezvoltarii durabile pna n 2005; oprirea pierderii biodiversitatii pna n 2010, n formula agreata nainte de catre partile semnatare ale Conventiei Biodiversitatii. Semnarea de catre toti sefii de stat si guvern este un cstig major. Dar, din pacate , tinta redresarii tendintei curente de pierdere a resurselor naturale pna n 2015 nu a fost acceptabila pentru alti parteneri. ntelegerea cu privire la stabilirea unui cadru de zece ani pentru programele asupra consumului si productiei durabile, cu tarile industrializate prelund conducerea n efortul global, este un alt rezultat important. ntr-un timp de 50 ani, 9 miliarde de oameni vor trai pe planeta si productia globala va fi de patru ori mai mare. Daca nu se taie legatura ntre cresterea economica si degradarea mediului, nu vom fi n masura sa ne sustinem pe noi nsine. Asupra globalizarii , ntlnirea de la Johannesburg a agreat actiuni concrete n intensificarea rolului comertului pentru dezvoltarea durabila, de exemplu prin ncurajarea comertului n produse organice verzi din tarile n curs de dezvoltare si prin ntarirea actiunii internationale pentru responsabilitatea comuna. Utilizarea energiei durabile este cruciala pentru dezvoltarea durabila. Experientele trecute au indicat ca energia ar trebui sa fie pe un loc de frunte al agendei negocierilor de la Johannesburg, deoarece unul din asa numitele esecuri de acum 10 ani s-a referit la energie. Natiunile producatoare de
titei (conduse de OPEC) au fost severe la Rio n rezistenta lor de a include prevederi care ar putea constrnge folosirea combustibililor fosili n Agenda 21. Marile companii energetice sunt mai interesate dect nainte n utilizarea energiei regenerabile, presedintele Shell a spus n 1998 ca:n 50 de ani, Shell ar putea fi 50% titei si 50% energie rennoibila. Dar aceasta schimbare ca multe altele ntlneste inevitabil rezistenta din partea monopolurilor. Obstacolele se ntind de la marile subventii publice pentru energia nucleara si fosila pna la ideile nvechite , nca nradacinate. Asa cum Maurice Strong principalul organizator al ntlnirii de la Rio a spus nu toate fosilele sunt n titei. Johannesburg a confirmat din nou ca dezvoltarea energetica durabila este n centrul competitiei pentru dezvoltarea durabila. Desi planul de actiune nu a inclus ca tinta specifica folosirea resurselor energetice rennoibile, ntlnirea a realizat ntelegeri asupra cresterii urgente si substantiale a participarii globale a acestor surse de energetica si asupra actiunilor comune pentru mbunatatirea accesului oamenilor la energie. Aceste ntelegeri vor fi evaluate regulat si revazute. n final, ntlnirea a lansat o Coalitie de dorinte construita din tari si regiuni dornice sa impuna ele nsele tinte si termene pentru cresterea regenerarii n energiile lor mixte. Aceasta coalitie numita OPEC-ul rennoirilor de catre un NGO va asigura o presiune asupra ezitarii si va acorda o mai mare atentie dezvoltarii energiei alternative n toata lumea. Important, coalitia va stabili o tinta a energiei rennoibile reprezentnd un prag de jos. Un lucru este clar: dezbaterea asupra energiei nu va disparea. Legat de aceasta, au existat schimbari pozitive asupra problemei modificarii climei. Tarile care au ratificat deja protocolul de la Kyoto au reconfirmat angajarea lor, iar altele sunt ncurajate sa se alature ct mai repede posibil. Desi aceasta nu garanteaza ca SUA vor ratifica protocolul de la Kyoto, decla ratiile pozitive facute de prim-ministrii Rusiei si Canadei dau nastere sperantei ca protocolul urmeaza sa fie aplicat n curnd. Fara discutie, cel mai important aspect al rezultatului de la Johannesburg este implementarea. Este important ca legaturile ntre ntlnirea Mileniului, Doha, Monterey si Johannesburg au fost confirmate, crend un cadru mai coerent pentru implementarea acordurilor din toate conferintele majore ale ONU. Parteneriatele ntre guverne, societatile civile si de afaceri ar putea fi un instrument cheie pentru promovarea angajamentelor luate la Johannesburg. Mai mult de 200 parteneriate au fost lansate la aceasta ntlnire, aducnd cu ele resurse suplimentare si expertiza si ajutnd la mobilizarea actiunii la toate nivelurile.

UE a subliniat consistent nevoia pentru o legatura apropiata ntre planul de implementare si noile parteneriate pentru dezvoltare durabila si acest lucru a fost recunoscut. Desi UE i ar fi placut chiar mecanisme de urmarire si principii de ghidare mai clare pentru parteneriate, Comisia ONU asupra dezvoltarii durabile trebuie sa serveasca ca punct focal pentru discutia viitoare a parteneriatelor, incluznd si mpartirea lectiilor nvatate, a progresului facut si a celor mai bune practici. UE a lansat doua parteneriate asupra apei si energiei la Johannesburg si este nevoie de o actiune rapida pentru implementarea lor. Implementarea efectiva a rezultatului de la Johannesburg va depinde n mod crucial de ceea ce se realizeaza pe plan regional, national si local. UE trebuie sa continue sa preia conducerea n traducerea angajamentului politic n actiune concreta. Consiliul Europei a agreat deja sa revizuiasca strategia UE pentru dezvoltare durabila la ntlnirea ei din primavara anului 2003 si sa se concentreze asupra punerii n practica a angajamentelor luate la Johannesburg. Pentru a pregati aceasta revizuire, Comisia intentioneaza sa nainteze propuneri asupra comunicarii Catre un Parteneriat Global pentru Dezvoltare Durabila ntocmita la nceputul anului 2002. Pe plan intern, unul dintre punctele principale care trebuie aduse n discutie n raportul sinteza pentru Consiliul European de primavara ar fi: modelul de productie si consum mai durabil n cadrul EU? La Johannesburg au existat negocieri dificile asupra agriculturii si pescuitului, legate de problema subventiilor. Aceasta a subliniat nca o data importanta continuarii reformei politicilor agricole si asupra pescuitului ale UE pe baza propunerilor care au fost recent prezentate de comisie. UE este deja cel mai mare furnizor de ajutor de dezvoltare de pe glob si trebuie sa onoreze angajamentul, facut la Monterey, de a atinge 0.39% din PIB n asistenta pentru dezvoltare. n ciuda statutului sau, Uniunea nu a fost capabila sa convinga grupul G77 al tarilor n curs de dezvoltare sa i se alature n numeroasele din provocarile cheie ale durabilitatii. Asupra multor aspecte, aceste tari au preferat sa stea de partea SUA. Aceasta sugereaza ca dezvoltarea durabila trebuie sa fie mult mai bine integrata n agenda de dezvoltare si comert a UE si ca Uniunea ar trebui sa lucreze mai strns cu partenerii sai din tarile n curs de dezvoltare, pentru a-i convinge sa mpartaseasca acelasi interes n dezvoltarea durabila. Pe toate planurile, UE poate fi mndra de performanta sa la Johannesburg. Din pacate, asupra multor probleme de substanta Uniunea a fost singurul propulsor pentru un rezultat ambitios si durabil. Toata lumea, inclusiv cei care critica rezultatele de la Johannesburg, recunosc ca UE a adus o contributie decisiva la pastrarea spiritului de la Rio.
Importanta punerii n practica a ntelegerilor si deciziilor ntlnirii nu poate fi supraestimata. Premierul danez Anders Fogh Rasmussen a subliniat acest lucru, mentionnd c anii 90 au fost decada mega - ntlnirilor, n a timp ce urmatorii 10 ani trebuie sa fie decada actiunii. ntr-adevar, ctiva au pus sub semnul ntrebarii valoarea ntlnirilor la scara mondiala si au cerut, n schimb, ntlniri la scara redusa, care sa se concentreze asupra problemelor specifice teritoriale. mpartirea problemelor n interese locale specifice ar nsemna ndepartarea de scopul central al dezvoltarii durabile. A fost important ca toate tarile au reafirmat importanta solutiilor multilaterale asupra problemelor globale. Declaratia politica exprima un angajament luat de conducatorii lumii de a actiona mpreuna pentru salvarea planetei, de a promova dezvoltarea umana si de a obtine prosperitatea universala si pacea. Dincolo de angajamentele reflectate n documentele oficiale ale ntlnirii, Johannesburg a ajutat la cresterea constientizarii si la mobilizarea unui numar extins de participanti, incluznd ONG-urile, autoritatile, oamenii de afaceri, consumatorii si administratiile locale. Provocarea consta acum n transpunerea tuturor ideilor pozitive generate de ntlnirea de la Johannesburg n vointa politica si actiune concreta, astfel nct sa se realizeze o mutare reala catre dezvoltarea durabila.
2.6 Politici de mediu n Romnia Dupa 1990, n Romnia, politica de mediu a devenit o componenta a politicii de ansamblu, recunoscndu-se importanta acesteia pentru dezvoltarea armonioasa a societatii. Evolutia acestei politici, chiar daca a cunoscut perioade de cautari, de incoerenta, s-a ndreptat spre coordonatele imprimate de UE si astazi putem afirma ca, cel putin din punct de vedere legislativ, suntem aproape de atingerea acestui obiectiv. Desigur problemele de implementare a prevede rilor legislative si de mbunatatire continua a lor ramne nca un deziderat pentru care trebuie facute eforturi deosebite. Se poate exemplifica efortul pe linie legislativa prin prezentarea unui extras din Planul Strategic de Actiune pentru Protectia Mediului, preluat din Hotarrea de Guvern 32/2002 privind aprobarea Planului de Actiune pe anii 2002 2003 al Programului de Guvernare.

Un astfel de plan la nivel national se detaliaza ntr-o urmatoare etapa n planuri regionale si planuri locale ce includ si responsabili, fonduri necesare si surse financiare.
Domeniul Obiectivul Actiunea Termen Observatii mbunatatirea mbunatatirea mbunatatirea conditiilor 2002-2003 Preluata din calitatii calitatii de transport si a starii Planul de mediului mediului n drumurilor si utilizarea actiune al zonele dens generalizata a Programului de populate combustibililor cu aditivi, guvernare a benzinei fara plumb si a 2001-2004. motorinei cu continut scazut de sulf. Sistematizarea zonelor urbane cu accent pe extinderea spatiilor verzi si a zonelor de agrement. Conservarea Conservarea n situ si ex Preluata din diversitatii situ a speciilor amenintate, Planul de biologice endemice si/sau rare, actiune al precum si a celor cu Programului de valoare economica guvernare ridicata: 2001-2004. proiect LIFE Natura Ianuarie Conservarea n situ a 2002 viperei de stepa (Vipera ursinii) din Romnia. Organizarea Retelei Nationale de arii protejate si asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale si conservarea diversitatii biologice; elaborarea planurilor Iunie 2002 de management pentru Parcul National Retezat, Parcul National Piatra Craiului si Parcul Forestier Vnatori-Neamt; constituirea Iunie 2002 administratiilor parcurilor nationale si naturale din

Domeniul Obiectivul Actiunea Romnia n subordinea MAPM constituirea cadastrului ariilor naturale protejate; zonarea interioara a Parcurilor nationale s i naturale din punct de vedere forestier, cinegetic, salmonicol, al pasunatului etc.; conservarea si managementul ecosistemelor de stepa s i balcanice din Muntii Hercinici ai Macinului si promovarea legislatiei privind zonele naturale protejate; conservarea si dezvoltarea habitatelor naturale si reconstructia pe baza de cercetari stiintifice a unor sisteme ecologice deteriorate; proiecte LIFE - Natura: conservarea habitatelor din Parcul National Bucegi; managementul Parcului National Piatra Craiului; conservarea speciei Romanichthys valsanicola; conservarea padurilor eurosiberiene cu stejar; Termen
Observatii
Trim. IV 2003 Dec. 2002
Mai 2001
Dec. 2002
Aprilie 2002
Iunie 2002
Trim. IV 2003 Dec. 2002

Domeniul Obiectivul Ecologizarea agriculturii si folosirea rationala apotentialului agricol Actiunea Termen Extinderea folosirii ngra- 2002 - 2003 samintelor naturale si a substantelor chimice biodegradabile (ngrasaminte, pesticide, ierbicide etc.), cu respectarea normelor de protectie a mediului. Diminuarea factorilor 2002-2003 limitativi (compactarea, saracirea n substante nutritive, evolutie nefavorabila a compozitiei mineralogice si chimice etc.). ncurajarea asocierii producatorilor agricoli n scopul aplicarii de tehnologii moderne. Combaterea excesului de umiditate, a inundatiilor si a alunecarilor de teren. Observatii Preluata din Pl. de actiune al Prog. de guv. 2001-2004.
Preluata din Pl. de actiune al Prog. de guv. 2001-2004.
2002-2003 Preluata din Pl. de actiune al Prog. de guv. 2001-2004. 2002-2003 Preluata din Pl. de actiune al Prog. de guv. 2001-2004. 2002-2003 Preluata din Pl. de actiune al Prog. de guv. 2001-2004. 2002-2003 Preluata din Pl. de actiune al Prog. de guv. 2001-2004. 2002-2003 Preluata din Pl. de actiune al Prog. de Guv. 2001-2004.
Protectia, conservarea si refacerea diversitatii biologice specifice.
Ecologizarea terenurilor agricole degradate de industrii.
Gospodarirea deseurilor indus triale si menajere
Redare n circuitul economic a terenurilor cu deseuri.

Domeniul Obiectivul Actiunea Organizarea retelei de colectare selectiva si transport ale ambalajelor, uleiurilor uzate, bateriilor, PCB si a altor produse iesite din uz: gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje. Finalizarea studiilor de fezabilitate pentru depozite ecologice n principalele zone de aglomerare urbana. Realizarea unor planuri de gestionare a deseurilor si a unor norme coerente si executabile pentru activitatea de autorizare si control al spatiilor de depozitare. Valorificarea prin recuperare, reciclare si reutilizare a deseurilor industriale, inclusiv a deseurilor solide si lichide rezultate din activitatile de transporturi; depozitarea n conditii de siguranta si ecologice. Colectarea, sortarea, valorificarea si depozitarea ecologica controlata, n cadrul unei retele integrate, a deseurilor orasenesti menajere. Incinerarea deseurilor n conditiile optimizarii nivelului de emisii. Masuri speciale pentru deseurile periculoase (notificare si identificare). Trim. IV 2002 Dec. 2002 Termen
Observatii
Trim. III - Preluata din Pl. 2003 de actiune al Prog. de guv. 2001-2004.
2002-2003 Preluata din Pl. de actiune al Prog. de guv. 2001-2004.
2002 - 2003 Preluata din Pl. de actiune al Prog. de guv. 2001-2004.

Domeniul Obiectivul Actiunea conservarea si refacerea pe baze stiintifice, a zonelor umede, cu protejarea speciilor endemice; evaluarea capitalului natural al Romniei n acord cu diversitatea si vulnerabilitatea actuala a acestuia; proiecte LIFE Natura: planul de management integrat al "Insulei Mici a Brailei"; conservarea zonei umede naturale "Mlastinile de la Satchinez"; constientizare publica referitor la conservarea naturii; constituirea ntr-o prima faza a sistemului informational privind biodiversitatea. Implementarea de noi sisteme de management si tehnologii alternative pentru utilizarea durabila a componentelor diversitatii biologice. Termen Dec. 2002 Observatii
Dec. 2002
Ian. 2002
Iulie 2002
Trim. IV 2003
Trim. IV 2003
Trim. IV 2003

Domeniul Obiectivul Actiunea Organizarea turismului durabil fara afectarea diversitatii biologice: elaborarea si promovarea unor linii directoare pentru dezvoltarea unui turism durabil n ariile protejate, precum si la nivelul ntregii tari; proiect LIFE - Mediu: actiuni combinate pentru protejarea si dezvoltarea patrimoniului natural din Muntii Apuseni. Programe de conformare la nivel local pentru diminuarea impactului negativ al unor constructii si amenajari asupra faunei si florei, asupra ecosistemelor. Reducerea poluarii pna la limitele de suportabilitate ale mediului, respectiv ale ecosistemelor si ale omului. Retehnologizarea activitatii industriale. Dec. 2002 Termen
Observatii
Trim. IV - Preluata din Pl. 2003 de actiune al Prog. de guv. 2001-2004. Trim. IV - Preluata din Pl. 2003 de actiune al Prog. de guv. 2001-2004. Dec. 2002 Prima etapa Actiune noua
Introducerea de tehnologii nepoluante, cu poluare minima si cu randamente sporite. Realizarea proiectului "Implementarea Tehnologiilor Curate n Industria Textila din Romnia, n Programul Danez de Cooperare pentru Protectia Mediului n Europa de Est.

Domeniul Obiectivul Actiunea Introducerea de tehnologii si de instalatii moderne de filtrare a gazelor, de epurare a apelor uzate si de eliminare a deseurilor. Sustinerea pentru obtinerea unor cofinantari (Fondul pentru Mediu, cooperari internationale) ale proiectelor din sectorul industrial incluse n PNA pen tru Protectia Mediului. Termen Observatii Trim. IV - Preluata din Pl. 2003 de actiune al Prog. de guv. 2001-2004.
Sept. 2002
Actiune noua
3
3.1 Generalitati
Aprecieri privind costurile de mediu
Evaluarea functiilor mediului nconjurator este importanta n luarea deciziilor economice corecte. n continuare sunt prezentate metodele si tehnicile de evaluare a beneficiilor si pagubelor de mediu si sunt enumerate instrumentele economice de protectie a mediului. Pentru a transpune decizia n realitate , nsa, este necesara o schimbare a comportamentului producatorilor si consumatorilor, att individuali, ct si institutionali. Acest lucru depinde de capacitatea oamenilor de a ntelege gravitatea dezechilibrelor ecologice, prezentate n primul capitol. Eforturile unor organisme internationale, a unor guverne, a unor specialisti de a atrage atentia asupra acestui fapt sunt prezentate n continuare, prin exemple ce ilustreaza ca dezvoltarea durabila nu se poate realiza de la sine, ci numai prin eforturi conjugate, la nivel politic, economic, social si tehnologic. De asemenea, sunt prezentate metodologii ce au fost aplicate cu succes n diverse tari ale lumii, cu efecte favora bile asupra protejarii calitatii mediului nconjurator.

3.2 Metode de evaluare a pagubelor si beneficiilor de mediu
Aceste metode de evaluare reprezinta o ncercare de determinare a disponibilitatii de plata, pentru a evita o paguba sau pentru a beneficia de un cstig. Daca pietele ar fi perfecte si externalitatile internalizate, preturile bunurilor si serviciilor de mediu ar reflecta valoarea lor reala. Dar cum nu exista preturi de piata pentru bunurile si serviciile de mediu sau preturile trebuie corectate pentru diferite externalitati, n practica se utilizeaza urmatoarele metode: aproximarea directa, care se bazeaza pe costuri; aproximarea indirecta, care reprezinta o exprimare aproximativa a valorii bunurilor de mediu; sau un studiu direct asupra disponibilitatii de plata prin chestionare sau sondaje, n cazul n care nu exista metode de aproximare. 3.2.1 Evaluarea efectelor asupra productiei O activitate economica poate afecta att productia, costurile si profiturile altor agenti economici, prin efectele pe care le determina asupra mediului, ct si bunastarea consumatorilor prin schimbarile pe care le provoaca pe piata. Acolo unde nu exista o piata pentru bunuri sau servicii, evaluarea impactului unei actiuni asupra mediului poate reprezenta valoarea schimbarii de productie pe care acesta o induce. Se pot identifica trei pasi n aplicarea acestei metode: estimarea efectelor fizice ale modificarilor de mediu asupra receptorului (de exemplu, defrisarea poate cauza o pierdere de teren de 3% anua l); estimarea influentei lor asupra rezultatelor sau a costurilor (o pierdere de teren de 3% anual poate reduce productia de porumb cu 2% pe an sau cu 100 kg/ha); estimarea valorii pe piata a acestor pierderi (reducerea cu 100 kg/ha a productiei de porumb duce la scaderea venitului net al fermierilor). Estimarea efectelor trebuie, n principiu, sa elimine orice tendinta ascunsa, de influenta externa. Efectele trebuie sa fie doar acelea ce pot fi atribuite unei cauze, adica trebuie sa existe o distinctie clara ntre "cu" si "fara" proiect. Evaluarea efectelor asupra productiei este tehnica de evaluare cea mai accesibila si larg folosita. Multe dintre studiile de evaluare se bazeaza pe ea. Pot aparea nsa probleme importante n aplicarea sa n cazul pietelor dezvoltate

necorespunzator sau deformate sau acolo unde schimbarile de productie au efecte semnificative asupra preturilor. Relatia fizica ntre activitatile care afecteaza mediul si productie, costuri sau pagube nu este nca bine stabilita. Identificarea unei legaturi cauza efect gresite provine de obicei din formularea unor presupuneri sau transferarea de date din anumite relatii stabilite pentru alte situatii. n determinarea impactului asupra receptorului, este dificil adesea sa se delimiteze efectul datorat unei cauze de cel datorat altora, ceea ce este evident n cazul poluarii aerului, care provine de obicei dintr-o multime de surse. De asemenea, este dificila delimitarea efectelor datorate activitatii economice de cele naturale (de exemplu, pentru eroziuni, pagube provocate de ploi acide asupra recoltelor si padurilor). Acolo unde efectul asupra pietei poate fi substantial, trebuie realizata o vedere de ansamblu mai complexa asupra structurii pietei, elasticitatii acesteia, raspunsurilor cerute. Trebuie analizata, de asemenea, atitudinea consumatorului, precum si capacitatea de adaptare a producatorilor. Determinarea efectului unei actiuni asupra productiei necesita punerea la punct a unor scenarii "cu" si "fara" proiect. Acolo unde exista deja un proces de degradare (de exemplu poluarea aerului) , este dificila atribuirea unor efecte precise anumitor actiuni sau asocierea beneficiilor cu un program de conservare specific. Conceperea acestor scenarii se sprijina n principal pe analiza costbeneficiu si analiza riscului.
APRECIERI PRIVIND COSTURILE DE MEDIU
3.2.2 Analiza cost-beneficiu Ideea care sta la baza abordarii analizei cost-beneficiu (pierdere cstig) este aceea ca se alege acea varianta care aduce cele mai mari cstiguri nete. Analiza cost -beneficiu defineste costurile si beneficiile ntr-un mod particular, mergnd dincolo de compararea la nivel individual, si anume la nivelul societatii. Costurile si beneficiile sunt definite n legatura cu satisfacerea nevoilor sau a preferintelor indivizilor pentru ceva. Daca un lucru ndeplineste o nevoie, se poate vorbi de un beneficiu adus de lucrul respectiv. Pe de alta parte, daca acel lucru deriva dintr-o nevoie, atunci reprezinta un cost. n mod generic, tot ceea ce duce la cresterea bunastarii individului reprezinta un beneficiu, iar ceea ce conduce spre scaderea bunastarii reprezinta cost.
Din punct de vedere economic, masurarea tendintei de modificare a bunastarii (crestere/descrestere) este determinata prin analiza preferintelor sau alegerii indivizilor. Daca un individ si declara preferinta pentru o noua situatie, A, fata de situatia prezenta, atunci beneficiile nete ale deplasarii catre noua situatie A trebuie sa fie pozitive pentru individ. Pentru un individ i, se poate spune ca va accepta propunerea pentru o noua situatie A , daca: [BA CA] > 0 (1) unde: BA = beneficiul adus de noua situatie CA = costul pentru ajungerea n noua situatie Costul si beneficiul sunt masurate n termeni de bunastare pentru un individ. Pentru a determina regula de alegere a deciziei sociale de acceptare a schimbarii situatiei, trebuie stiut ce anume prefera fiecare membru al societatii. Daca fiecare doreste schimbarea catre noua pozitie A, nu este nici o problema. La fel, daca majoritatea prefera schimbarea, iar restul este indiferent. Dar se schimba datele problemei atunci cnd exista o parte suficient de mare care nu doreste schimbarea. Pentru a putea decide daca societatea , ca un ntreg, prefera schimbarea, trebuie sa se compare cstigurile si pierderile indivizilor din societate. Majoritatea oamenilor fac acest lucru n viata de zi cu zi: judeca alte persoane dupa felul cum arata, dupa modul cum se comporta si dupa ceea ce spun. Chiar si deciziile politice implica asemenea comparatii, deoarece este practic imposibil sa se gaseasca o politica prin care toti sa cstige; ntotdeauna pierde cineva. O posibilitate de a masura cstigurile si pierderile ar fi modul n care oamenii voteaza la un referendum (cu da sau nu), dar acest lucru nu spune prea multe despre taria convinge rii, sau preferintei pentru sau mpotriva a ceea ce au votat. O masura a preferintei individului pentru un produs pe piata este relevanta prin consimtamntul sau de a plati pentru acel produs. Plata se mai face si pentru a evita ceva ce nu place, o paguba. Analiznd ceea ce oamenii sunt dispusi sa plateasca pentru un beneficiu sau ceea ce sunt dispusi sa plateasca pentru a evita o paguba, se poate conchide masura tariei preferintelor lor. Aceasta reprezinta de fapt legatura dintre consimtamntul de a plati si bunastarea individuala.

Pret B
C A E 0 Cantitate
D Fig. 3.1 - Relatia cererii pentru un produs
Presupunnd ca pretul unui produs este CA, iar cantitatea solicitata la acest pret este OD, curba cererii ca si curba consimtamntului de a plati indica ct sunt dispusi indivizii sa plateasca pentru o unitate suplimentara de produs. Suma pe care indivizii o platesc pe piata pentru produsele OD este data de aria OACD. (figura 3.1) Dar exista situatii cnd se accepta o plata mai mare pentru primul produs OB, iar apoi ncepe sa scada pretul pna la DC, pentru ultimul produs cumparat. n acest caz, suma platita este mai mare dect n cazul anterior cu aria ABC. Aceasta suprafata reprezinta surplusul consumatorului 1. Aria hasurata OBCD reprezinta consimtamntul de a plati brut, iar aria ABC reprezinta consimtamntul de a plati net (a masura cstigul net al consumatorului, care plateste pentru a obtine un beneficiu). Presupunnd urmatoarea situatie, n care: individul 1 e dispus sa plateasca pentru schimbarea catre noua pozitie A: 10 u.m; individul 2 e dispus sa plateasca pentru schimbarea catre noua pozitie A: 8 u.m. individul 3 e dispus sa plateasca pentru schimbarea catre noua pozitie A: 6 u.m. individul 4 e dispus sa plateasca pentru schimbarea catre noua pozitie A: 5 u.m. Prin alegerile lor, indivizii 1 si 2 obtin beneficii, iar 3 si 4 nregistreaza pierderi. Pe baza alegerilor individuale ale celor de mai sus,
1
Termen ce exprima satisfactia suplimentara pe care achizitiile succesive dintr-un bun, la unui pret efectiv dat, o dau un individ
este interesant de urmarit daca societatea, privita ca un ntreg, pierde sau cstiga din alegerea noii situatii A. Regula folosita este urmatoarea: (CP1 + CP2) (CC3 + CC4) > 0, (2) unde: CP = consimtamntul de a plati al primilor doi indivizi CC = consimtamntul de compensare al ultimilor doi indivizi. Calculnd, (10+8) - (6+5) = 7, se observa ca schimbarea societatii catre A este rentabila. Pentru a vedea daca exista un cstig social net, se presupune ca indivizii 1 si 2 trebuie sa compenseze pierderea indivizilor 3 si 4, deci: individul 1 i da lui 3 6 u.m. si ramne cu 4 u.m. individul 2 i da lui 4 5 u.m. si ramne cu 3 u.m. Deci, indivizii 1 si 2 au n continuare cstiguri din alegerea facuta, iar indivizii 3 si 4 nu nregistreaza pierderi. Acest procedeu de compensare poarta denumirea de mbunatatirea Pareto. Regula din ecuatia (2) reprezinta elementul de baza al analizei costbeneficiu. n loc de CP se poate nota B, de la beneficiu si n loc de CC, simplu C, de la costuri. Cu aceste notatii, ecuatia (2) arata ca si ecuatia (1), doar ca se refera la totalul beneficiilor si costurilor indivizilor care formeaza societatea. [ Bi C i ] > 0 , (3)
i
Ecuatia (3) este independenta de timp. Ea nu ia n consideratie perioada de timp pentru care beneficiile si costurile sunt considerate. Se cunoaste faptul ca schimbarile unei situatii pot implica costuri si beneficii care apar pe perioade lungi de timp sau imediate, dupa care dispar sau apar mai trziu. Trebuie adunate beneficiile din fiecare perioada de timp. Cel mai simplu mod pentru acest lucru ar fi sa se adune beneficiul de 1 u.m. din anul 1 cu beneficiul de 1 u.m. din anul 2 etc . Aceasta metoda ar fi valabila daca individul nu ar tine cont de momentul cnd apar beneficiile si costurile. Dar indivizii prefera sa nregistreze beneficii mai degraba n prezent dect n viitor, n timp ce costurile sunt preferate mai trziu dect n prezent. Acest tip de analiza se numeste preferinta timpului. O data ce analiza cost-beneficiu ia n calcul preferintele indivizilor, este esential de a tine seama si de timp, alaturi de CP si de CC. Aceasta notiune de timp conduce la fenomenul de actualizare: daca se investeste 1 u.m. la o rata de 5% pe an, se va obtine un cstig de 1,63 u.m. n 10 ani.

Invers, 0,61 u.m. investite acum la aceeasi rata a dobnzii vor valora 1 u.m. dupa 10 ani. Deci ct trebuie sa se investeasca n prezent pentru ca , la o rata r si dupa un numar de n ani, sa se obtina un cstig de 1 u.m.? Daca se investeste 1 u.m. n prezent, la o rata r si dupa 5 ani, ea va valora: 1u.m.(1 + r ) 5 ? v 5 = v 1 (1 + r) 5 Pentru a avea 1 u.m. dupa cinci ani, la o rata r, atunci trebuie sa investim n prezent: v5 1u.m. ? v1= , 5 (1 + r ) (1 + r )5 unde: v 1 reprezinta venitul dupa un an, iar v 5 este venitul dupa cinci ani. Aceasta formula reprezinta valoarea actualizata a unei unitati monetare dupa 5 ani. Generaliznd, valoarea actualizata a unei unitati monetare din anul t va fi : 1u.m. , 1u.m. fiind de fapt v 1 (1 + r )t Deci, formula de baza pentru determinarea valorii actualizate este: Bt , (1 + r )t unde Bt reprezinta beneficiul n anul t , iar r rata de actualizare. Aceeasi formula este valabila si pentru costuri, nlocuind pe Bt cu Ct. Astfel, relatia (3.3) se poate scrie: Bt Ct
(1 + r )
t
si reprezinta valoarea neta actualizata (VNA). Pentru analiza cost -beneficiu, un proiect este considerat rentabil, daca VNA este mai mare ca zero.
Pentru a exemplifica regula de mai sus, se considera un proiect care are urmatoarele costuri si beneficii: Analiza cost-beneficiu Anul 1 30 0 -30 Anul 2 10 5 -5 Anul 3 0 15 15 Tabelul 3.1 Anul 4 Anul 5 0 0 15 15 15 15
Cost (mii u.m.) Beneficiu (mii u.m.) Beneficiu net (mii u.m.)
Presupunnd ca rata de actualizare2 este de 10%, atunci: -30/1,1 5/1 2 + 15/1,1 3 +15/1,1 4 +15/1,1 5 = -27,3 1 + 11,3 + 9,3 = -0,5 Se obtine un rezultat negativ, deci proiectul nu este rentabil. S-ar putea ajunge la concluzia gresita ca daca avem costuri (35) mai mici dect beneficiile (45), fara procedeul de actualizare, proiectul este rentabil. Daca se alege ntre mai multe proiecte cu VNA > 0, e de preferat proiectul cu valoarea neta actualizata cea mai mare. Preferinta timpului este unul din motivele pentru care prezentul este preferat viitorului. Al doilea motiv se refera la faptul ca, o data ce capitalul este productiv, valoarea unei 1 u.m. a resurselor din prezent va genera mai mult dect valoarea unei 1 u.m a produselor si serviciilor din viitor. Din aceasta cauza, un investitor va dori sa plateasca mai mult dect 1 u.m. n viitor pentru a obtine valoarea de 1 u.m. a resurselor n prezent. Acest argument mai este denumit productivitatea marginala a capitalului, cuvntul marginal indicnd faptul ca reprezinta productivitatea unei unitati aditionale de capital, care este semnificativ. B Ct Ecuatia t t se mai poate scrie: (1 + r )t
(B
t
t Ct )(1 + r ) > 0 (4)
Pentru a evidentia si rolul mediului, trebuie mentionat ca att B, ct si C din relatia de mai sus includ beneficiile si costurile mediului. Daca exista o schimbare n calitatea mediului care place indivizilor (preferintele lor pentru schimbare sunt pozitive), atunci trebuie gasit consimtamntul de a plati pentru ea.
2
care poate fi considerata rata dobnzii pe piata bancara

Aceasta va aparea ca parte a beneficiului oricarei politici care include schimbarea n calitatea mediului. Pe de alta parte, daca schimbarea nu este acceptata de oameni, trebuie sa se caute consimtamntul de a plati pentru a evita aceasta schimbare sau consimtamntul de a o accepta. Pentru a evidentia rolul mediului, al costurilor si beneficiilor, se va introduce n ecuatia (4) un nou element E :
(B
t
C t E )(1 + r ) t > 0
(3.5)
Orice proiect sau politica este considerata rentabila, daca beneficiile sale sunt pozitive. Se va ilustra mai departe acest lucru, printr-un exemplu bazat pe prezenta plumbului din benzina. ntr-o analiza efectuata de Agentia de Mediu Guvernamentala din Statele Unite ale Americii, s-a demonstrat legatura dintre concentratia de plumb din mediul nconjurator si unele boli grave cum sunt retardarea, bolile de rinichi si chiar moartea. Rezultatele acestei analize cost-beneficiu sunt redate n tabelul urmator: Costurile si beneficiile cuantificabile legate de folosirea benzinei cu concentratie scazuta de plumb (n u.m.) Tabelul 3.2
1985 Efectele asupra sanatatii copilului Tensiunea adultilor Poluanti conventionali ntretinere Economia de carburant Total beneficii cuantificabile Total costuri rafinare Beneficii nete 223 1724 0 102 35 2084 96 1988 1986 1987 600 547 1988 502 5447 224 818 134 7105 532 6573 1989 1990 453 414 1991 369 4682 239 754 164 6216 471 5772 1992 358 4691 248 749 164 6211 441 5770
5897 5675 222 914 187 222 859 170
5187 4966 226 788 139 230 767 172
7821 7464 608 558
6788 6517 532 504
7213 6916
6284 6045
n vederea reducerii concentratiei de plumb din atmosfera, s-a urmarit reducerea concentratiei acestui produs din combustibil de la 1,1 grame/galon la 0,1 grame/galon. Aceasta s-a realizat prin anumite
costuri suplimentare de rafinare. Se observa n tabel faptul ca sunt n crestere costurile de rafinare. Studiul mai sus amintit a demonstrat si faptul ca nivelul de plumb din snge este influentat de concentratia acestuia din benzina. Astfel, costurile medicale pentru ngrijirea copiilor se reduc prin politica de mediu ce ncurajeaza folosirea benzinei fara plumb. Nivelul de plumb din snge, asociat cu tensiunea si hipertensiunea, conduce la costuri medicale importante. 3 Costurile de ntretinere, reparatii scad datorita reducerii efectelor corosive ale plumbului asupra motorului si a sistemului de esapament (galerii, tobe, teava). Initial, s-a crezut ca pretul benzinei o sa creasca, dar acesta nu a crescut asa cum se astepta. Beneficiile folosirii benzinei fara plumb, s-a conchis n studiul amintit, au fost de 6:1, raportat la benzina cu plumb. Deoarece actualizarea ataseaza n prezent valori mai mici ale beneficiilor si costurilor din viitor, ea prezinta unele efecte negative atunci cnd este luat n considerare si me diul. Un singur exemplu ar fi de ajuns pentru a demonstra cum actualizarea poate implica costuri grele pentru generatiile viitoare. n cazul deseurilor radioactive, perioada ct acestea sunt active este de cteva sute de ani. Daca se ntmpla ca societate a sa priveasca cu indiferenta depozitarea acestor deseuri, s-ar putea produce dezechilibre ecologice grave, poate chiar procese ireversibile de degradare a mediului pentru generatiile viitoare. Teoretic, daca pierderile nregistrate datorita scurgerilor radioactive ar reprezenta 1000 milioane u.m. dupa 100 ani si considernd o rata de actualizare de 8%, atunci valoarea prezenta a pierderii, datorata depozitarii inadecvate o suta de ani de acum ncolo, ar fi: 1000mil x
1 = 450.000 u.m. (1 + 0,8 )100
Deci, pierderea de 1.000 mil. este nregistrata n prezent n analiza cost-beneficiu cu doar 450.000 u.m. Alte situatii n care actualizarea afecteaza interesele generatiilor viitoare se refera la dezastrele ecologice produse de anumite proiecte , ce apar mai trziu, cu un grad de poluare sporit n viitor, chiar daca n prezent nu au un impact semnificativ asupra mediului.
Daca ar putea fi evitate aceste boli, atunci si costurile medicale ar fi reduse.

Benefic iile anumitor proiecte pot aparea peste 50 sau 100 de ani, iar actualizarea lor va conduce la valori mai mici n prezent si ar fi dificil de justificat necesitatea proiectului. Decizia de exploatare a resurselor este afectata de rata de actualizare. Concluzia consta n faptul ca nu exista o relatie unica ntre valorile ridicate ale ratelor de actualizare si deteriorarea mediului. Cresterea ratelor de actualizare ar putea conduce la costuri mpovaratoare pentru generatiile viitoare, dar nici scaderea acestora nu conduce la efecte mai bune, deoarece nivelul investitiilor scade, scaznd si dezvoltarea economica n general. Ratele de a ctualizare ridicate pot de asemenea descuraja derularea proiectelor care concura cu utilizarile actuale. Din cele de mai sus, reiese faptul ca nu este usor de stabilit cum influenteaza rata de actualizare cererea pentru resursele naturale si pentru mediu. O modalitate pentru determinarea ratei de actualizare consta n formula urmatoare: S=p+uc unde: S - reprezinta rata preferentiala de timp a societatii p - reprezinta rata de actualizare care rezulta din preferinta prezentului n defavoarea viitorului c - rata de crestere a consumului real pe cap de locuitor u - elasticitatea utilitatii marginale a consumului. Presupunnd, pentru simplificare, ca u = 1, atunci: S=p+c Unii autori considera nsa ca este gresit sa se actualizeze viitorul, deoarece generatia de astazi este nerabdatoare. Daca se elimina si preferinta p, atunci rata sociala de actualizare devine rata de crestere economica: S=c Este acceptata n general ideea conform careia un cost sau un beneficiu este cu ct mai putin preferat, cu ct nesiguranta acestuia este mai
mare. 4 Tipurile de nesiguranta care sunt n general considerate ca fiind relevante pentru actualizare sunt: riscul de a muri nesiguranta ca individul nu va mai fi n viata la o anumita data n viitor; nesiguranta n ceea ce priveste preferintele individului n viitor; nesiguranta n legatura cu marimea beneficiului sau costului. Argumentul riscului de a muri este adesea folosit cnd consumul din prezent este preferat unuia din viitor, deoarece se considera ca individul nu s-ar mai putea bucura de efectele din viitor. Dar, mpotriva acestei pozitii este faptul ca , desi o persoana este muritoare, societatea nu moare si, deci, deciziile sale nu pot fi ghidate dupa aceleasi consideratii individuale. Nesiguranta asupra preferintelor este semnificativa pentru anumite produse si chiar pentru unele aspecte ale conservarii mediului. Generatiile suprapuse parinti, copii, nepoti traiesc n acelasi timp, iar fiecare generatie este caracterizata de altruism. Acesta se presupune ca exista cnd nivelul de trai al generatiei prezente este influentat nu numai de consumul propriu, dar si de utilitatea generatiilor viitoare 5. Aceasta ar fi judecata generatiei prezente asupra a ceea ce viitoarele generatii considera important. Toate formele de capital trebuie mentinute intacte, n acelasi sens sau chiar sporite. A considera ca exista proiecte sau politici care sa nu contribuie la deteriorarea mediului ar fi o utopie. nsa, nu este o utopie a considera ca valoarea globala a proiectelor nu conduce la deteriorarea mediului. Adica prejudiciile aduse mediului de un anumit proiect sa fie compensate de proiecte specifice de mbunatatire a acestuia 6. Una din implicatiile evaluarii unui proiect este modul de alegere a ratei de actualizare. Scopul ajustarii ratelor de actualizare n vederea cuprinderii efectelor de mediu este mai bine reflectat de analiza comparativa expusa mai sus. Desi s putea ca aceasta sa aiba implicatii radicale, ea -ar ofera cel putin o solutie pentru evitarea unor pagube viitoare, necunoscute n prezent 7.
5 6
De exemplu, daca se ofera 1u.m. n prezent pentru ceva sigur sau 1 u.m. anul viitor pentru ceva nesigur, se va alege binenteles prima varianta. Nivelul de trai al generatiei prezente este influentat de cel al generatiei a II-a si a III-a. De exemplu, zece proiecte de constructie a zece autostrazi care aduc prejudicii mediului. n acest caz, ar nsemna ca suma tuturor prejudiciilor aduse de fiecare proiect sa fie compensata de un alt proiect de mbunatatire a mediului, ceea ce ar nsemna ca noua proiecte sa fie continuate, n timp ce al zecelea sa fie abandonat n favoarea celui care aduce mbunatatiri mediului. Cazul deseurilor radioactive

n cadrul studiului asupra actualizarii, exista multe si frecvente argumente complexe pro si contra, nsa, principalul scop al ratelor de actualizare este actualizarea viitorului, astfel nct sa se poata exprima jud ecata care sta la baza analizei cost-beneficiu si anume: preferinta indivizilor. Folosirea analizei cost-beneficiu pentru mbunatatirea reglementarilor de mediu n realizarea politicilor de mediu Analiza cost-beneficiu ofera o modalitate riguroasa de a d etermina beneficiile nete (diferenta dintre beneficii si costuri). Exemplul urmator releva analizele efectuate pentru a stabili cea mai buna abordare a problemei plumbului din benzina. n tabel beneficiile si , costurile relevante ale celor doua politici alternative reducerea cantitatii de plumb permisa n benzina si eliminarea lui completa sunt prezentate unele lnga altele. Beneficiile si costurile sunt exprimate n valori monetare si, pentru ca acestea vor avea loc n viitor, ele sunt exprimate si ca valori actuale cu ajutorul actualizarii. n subsolul fiecarei coloane, costurile sunt scazute din beneficii. Categoria Reducerea Eliminarea continutului plumbului de plumb Beneficii Reducerea ntretinerii vehiculelor 660 755 Reducerea emisiilor de hidrocarburi, oxid de azot si monoxid de carbon Beneficii monetizate 404 404 Beneficii nemonetizate 8 B1 B1 mbunatatirea sanatatii Costuri medicale evitate 41 43 Costuri evitate privind remedierea 184 193 educatiei9 Beneficii medicale nemonetizate B2 B3 1.289 +B1+B2 1.395+B1+B3 Total Costuri Costuri de rafinare 503 691 mai mari
8 9
Include efectele expunerilor mici la ozon si la monoxid de carbon asupra sanatatii si orice efecte ale reducerii de particule de sulfat . Costurile privind remedierea educatiei includ compensarea cheltuielilor de scolarizare pentru copiii care au un nivel crescut al plumbului n snge.

Categoria Distrugerea valvelor10 Total Beneficii nete Reducerea continutului de plumb 0 503 786 +B1+B2
Eliminarea plumbului C 691+C 704 +B1+B3-C
De remarcat faptul ca B2 este mai mic dect B3 pentru ca mai putini copii ar avea nivelurile crescute ale plumbului n snge n cazul optiunii eliminarii complete. n definirea intrarilor unui astfel de tabel, se parcurg cteva etape distincte: 4 definirea unei linii de baza, care indica ce se va ntmpla daca nu se schimba politica si cu care sa se compare alternativele propuse; aceasta linie trebuie sa ia n consideratie impactele schimbarii conditiilor de piata si alte reglementari curente si nerezolvate 11; 4 identificarea alternativelor politicii, care n cazul reglementarilor de mediu pot include standarde diferite, metode de reglementare diferite (cum ar fi politicile bazate pe stimulente si taxele de poluare, permisele negociabile de poluare, n locul standardelor bazate pe tehnologie) si alternative pentru reglementare n ansamblu; 4 identificarea schimbarilor posibile ale rezultatelor si riscurilor care vor fi determinate de o schimbare n politica aceasta etapa genereaza si informatii despre alte masuri de performanta, importante pentru detinatorii de interese 12; 4 estimarea costurilor si beneficiilor economice mbunatatirile aduse starii mediului ofera oamenilor o varietate de beneficii cum ar fi reducerea riscului de mbolnavire si de mortalitate, cresterea posibilitatilor de recreere, daune materiale reduse etc.; 4 calcularea beneficiilor nete ale diferitelor alternative aceasta presupune agregarea beneficiilor si costurilor . Pe lnga
10 11
Include costurile nemonetizate ale deteriorarii motoarelor n cazul eliminarii complete. De exemplu, baza pentru evaluarea masurilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon va trebui sa ia n consideratie cresterea cererii de energie, ca si impactele unor standarde mai strnse pentru poluantii conventionali. 12 Un studiu epidemioogic poate indica faptul ca expunerea la un anumit poluant afecteaza functiile plamnilor, dar nu arata cte zile de munca vor fi pierdute sau ct ajutor medical a fost acordat din respectiva cauza.

calcularea beneficiului net, o estimare completa ar trebui sa includa o analiza de sensibilitate si informatii referitoare la cine are de cstigat/pierdut si cnd. Desi analiza cost-beneficiu prezinta limite practice si metodologice, ramne un instrument de decizie indispensabil, deoarece impune o anumita disciplina n dezbaterile pe marginea politicilor de mediu, acordnd atentie la ceea ce este d cstigat si ce se poate pierde n cazul adoptarii unei e anumite politici. Criticile aduse acestei analize s-au referit la faptul ca valoarea mediului nu poate fi masurata economic, ca estimarile beneficiului si costului sunt imprecise, incomplete. Cu toate aceste afirmatii, analiza cost beneficiu se constituie ntr -una din metodele cele mai uzitate, realiznd o informare si o directionare n privinta deciziilor referitoare la mediu. Recomandari pentru utilizarea analizei cost-beneficiu: perfectionarea metodologiei prin formularea clara a problemei definirea bazei n mod logic identificarea gamei de alternative posibile masurarea factorilor determinanti reali ai beneficiilor si costurilor n unitati13, pe ct posibil monetizarea beneficiului si costului aplicarea actualizarii prezentarea rezultatelor ntr-un format standardizat care sa fie ct mai clar includerea unui tabel care sa reflecte categoriile de beneficii si valorile lor monetare identificarea deciziilor care pot fi afectate de catre analiza perfectionarea procesului de deliberare Capacitatea de a asocia o valoare monetara consecintelor efectelor poluante constituie un punct important pentru abordarea mediului din punct de vedere economic. Lipsa pietelor pentru a genera preturi pentru bunurile si serviciile de mediu este discutabila, deoarece poluarea sau distrugerea resurselor nu reprezinta pentru toti acelasi lucru. 14
13 14
Tone de poluanti emisi, numar de cazuri de mbolnaviri evitate etc . Unii oameni doresc sa detina statuete din fildes, iar altii sunt total mpotriva vnarii elefantilor pentru fildes.

3.2.3 Analiza riscului
Publicul percepe riscul n mod diferit fata de specialisti. Aceasta diferenta este fundamentul problemei analizei riscului si a incertitudinii. Asa cum s-a prezentat, analiza cost-beneficiu presupunea nregistrarea preferintelor indivizilor pentru sau mpotriva schimbarii, fara a analiza de unde provin aceste preferinte si nici daca ele sunt bune sau nu. Aceasta din cauza faptului ca abordarea cost-beneficiu este una democratica, prin utilizarea preferintelor reale ale persoanelor n detrimentul opiniilor expertilor. n tabelul urmator se prezinta procentele n care un numar de persoane percep riscurile de mediu ca fiind grave. Sunt analizate aceste aspecte n SUA si Marea Britanie (din cei ntrebati, cti % au raspuns afirmativ). Se observa un mare interes din partea publicului pentru accidentele nucleare. n SUA, exista o teama foarte ridicata si n ultim ii 20 de ani nu s-a construit nici o centrala nucleara. Iar n Marea Britanie, orice decizie de a construi un reactor este ntmpinata de reactia publicului si a organismelor de protectie a mediului care conduc e la dezbateri prelungite. Orice om este familiarizat cu evenimentele privind accidentele rutiere n care sunt implicate multe vehicule si n care se nregistreaza pierderi de vieti. Aceasta reprezinta accidentele de grup. Modul de percepere a riscului de mediu de catre opinia publica Opinia publica din SUA (% considera foarte riscant) 48 60 42 31 56 50 68 45 Tabelul 3.3 Opinia publica din Marea Britanie (% considera foarte riscant) 44 56 45 35 40 46 73 57
Riscuri ecologice Accidente ecologice Schimbarea climei Distrugerea stratului de ozon Distrugerea ecosistemelor Pierderea biodiversitatii Deteriorarea sanatatii Radioactivitatea Apa potabila

Astfel se explica de ce scufundarile vaselor, exploziile provocate de gaz, accidentele nucleare si dezastrele naturale (tornadele, cutremurele, a lunecarile de teren) sunt considerate evenimente majore. Acestea , n comparatie cu pierderea a mai mult de 5.000 de oameni n accidente rutiere n fiecare an la nivelul unei tari, sugereaza ca indivizii percep accidentele de grup diferit de 10 accidente n care moare cte o singura persoana. Aceasta abordare este cunoscuta sub denumirea de aversiunea fata de dezastru. Considerarea aversiunii fata de dezastre n aprecierea riscurilor de mediu este perfect, legitima daca se doreste considerarea preferintelor indivizilor. Mai mult, aversiunea fata de dezastre este n concordanta cu teoria economica a aversiunii fata de risc. Mare parte a teoriei aversiunii fata de risc din Economia Politica se bazeaza pe notiunea de utilitatea estimata. Contextul este unul al riscului, deci se presupune cunoasterea probabilitatilor atasate rezultatelor. Se considera un proiect de investitii cu beneficii care sunt cunoscute n functie de probabilitati. Presupunnd ca exista o sansa de 20% ca un beneficiu sa fie 5, o sans a de 50% ca sa fie +15 si o sansa de 30% ca sa fie +20 si, pornind de la aceste date , se poate calcula valoarea asteptata a beneficiului: (0,2*-5)+(0,5*15)+(0,3*20)=12,5 Comparnd aceasta valoare cu costul asociat actiunii, se observa faptul ca, daca acesta este mai mic de 12,5, atunci proiectul merita demarat. Totusi, ideea valorii asteptate nu pare a surprinde ngrijorarile principale asupra rezultatelor unui proiect. Oamenii tind sa fie mpotriva rezultatelor negative ca n exemplul cu beneficiul de -5. Valoarea estimata nu considera aversiunea fata de risc. Pare mult mai plauzibil ca individul sa ataseze termenului de utilitate ntelesul de nivel de bunastare. Utilitatea estimata are atunci aceeasi formula ca si valoarea estimata, dar de aceasta data utilitatile sunt mai degraba substituite. Presupunnd valoarea statistica a vietii, V = 2 milioane u.m., nseamna ca societatea este dispusa sa plateasca pna la doua milioane de unitati monetare pentru a salva o viata. Presupunnd ca un accident ar avea sanse sa se ntmple de la 1 la 1 milion (f = 1/1.000.000 frecventa evenimentului) si ca acesta implica 100, 500 sau 1000 de pierderi de vieti omenesti (N=100, 500, 1000), atunci
valoarea acestui accident depinde de modul n care oamenii privesc accidentele de grup. 15 Acest model al utilitatii estimate sugereaza ca , de fapt, oamenii se comporta diferit n realitate. n practica, psihologii si economistii nu au analizat toate tipurile de comportamente potrivite teoriei utilitatii estimate. Analiza comportamentului oamenilor n prezenta incertitudinii si a riscului este complexa. Este foarte clar ca nici valoarea estimata si nici utilitatea nu sunt adecvate pentru explicarea acestui comportament. Fenomenul pierderii aversiunii este important pentru economisti, deoarece adesea se confrunta pierderile legate de mediu cu accidentele 16. Ideea de risc se leaga de faptul ca nu se pot analiza evenimentele cu o probabilitate mica n acelasi mod cum se realizeaza evaluarea riscului prezent. 3.2.4 Costurile de raspuns n totalitatea lor, costurile de raspuns se considera a fi estimari minime ale beneficiilor, ca urmare a evitarii sau atenuarii unor pagube 17. Aceasta metoda cuprinde doua tipuri de costuri: costurile de prevenire; costurile de nlocuire. Costurile de prevenire sunt cheltuieli care se fac pentru a evita anumite daune de care oamenii sunt constienti nainte de a se produce (aplicarea unor filtre de apa sau de aer). Aceste cheltuieli sunt utilizate ca evaluari subiective ale beneficiilor minime obtinute din evitarea pagubei de mediu si sunt efectuate nainte de a se produce un impact negativ. Costurile de nlocuire sunt cheltuieli pentru a corecta o anumita situatie nedorita, care apare dupa ce s produs impactul. n aceste cazuri, -a
15
16
17
Cercetarile au relevat faptul ca u accident care implica 100 de persoane este echivalent n cu 100x100 morti n accidente individuale. Dezechilibrele ecologice, prezentate n capitolul I, sunt percepute de opinia publica ca accidente. Inundatiile devastatoare, alunecarile de teren, ma rirea frecventei cancerelor, precum si a altor boli si fenomene, sunt legate indisolubil de calitatea mediului nconjurator . Deoarece se presupune ca beneficiile care decurg din evitarea unor pagube sunt mai mari dect costurile necesare evitarii acestora.

oamenii sunt informati despre pagubele produse si cheltuielile lor reflecta acest lucru. 18 Valoarea alocata de oameni pentru protejarea mediului nconjurator este determinata de suma pe care ei sunt dispusi sa o cheltuiasca pentru a preveni degradarea acestuia 19 sau pentru a reface starea initiala a mediului, dupa ce acesta a fost deteriorat. Ar fi de mentionat trei variante importante: reasezarea, caz special al costului de nlocuire, n care victimele deteriorarii mediului "schimba" mediul prin parasirea ariei afectate 20; "surogate" de mediu, caz special al costului de prevenire, care reprezinta cumpararea de bunuri si servicii ca substitut pentru serviciile de mediu deteriorate (sursele personale de apa plata mbuteliata n locul alimentarii cu apa potabila poluata); proiecte "ntunecate" sau "compensatoare", caz special al costului de nlocuire, n care pagubele de mediu prevazute a fi produse de o activitate sunt compensate prin elaborarea unui proiect care va nlocui serviciile de mediu pierdute. Metoda costurilor de raspuns este aplicabila atunci cnd un proces are efecte fizice usor de perceput sau efecte care pot fi prevenite si combatute. Aceasta metoda este utilizata pe scara larga n problemele de eroziune a solului, colmatare, poluare sonora, poluarea aerului si a apei sau distrugerea zonelor umede. Exista o serie de limite de care trebuie sa se tina cont n aplicarea acestei metode: costul de prevenire ignora surplusul consumatorului si prevede doar estimarile minime privind cheltuielile pentru calitatea mediului, exceptnd cazurile n care se cheltuie prea mult n acest scop; costul de prevenire si costul de nlocuire se limiteaza a fi platite, datorita caracterului lor, doar de populatiile expuse la risc. n cazul comunitatilor sarace, poate aparea o ten dinta de scadere a nivelului de protectie asigurat de estimari; costul de nlocuire presupune ca este posibila o recuperare totala a mediului dupa afectarea lui, cu alte cuvinte, nu exista pierderi de necompensat. n concluzie, ca n orice analiza economica, este necesar sa se faca estimari separate ale costului de prevenire si costului de nlocuire si sa se
18
19 20
De exemplu, daca apa potabila din oras nu are calitatea corespunzatoare, oamenii pot cauta alte surse, cum ar fi puturi particulare, sisteme de filtrare, apa fiarta sau apa mbuteliata, n functie de venituri si de disponibilitatea de plata. Uneori denumita si "cheltuiala de aparare". Pentru cazul Cuculeasa, unde s-au stramutat cca 30 de case.
compare, pentru a decide daca este mai indicat sa fie prevenita degradarea sau sa fie asumat riscul, urmnd ca ulterior sa se refaca pagubele.
3.3 Estimarea pagubelor potentiale de mediu prin practicarea unor culturi intensive fara folosirea ngrasamintelor chimice Studiu de caz n Zimbabwe, utiliznd metoda costurilor de nlocuire nca din perioada anilor 1953-1964, s-a introdus un program de cercetare privind eroziunea intensiva a solului n Zimbabwe. Datele primare au fost obtinute din masuratori ale continutului de namol din bazinele de colectare de pe terenurile erodate. Au fost nregistrate concentratiile de nutrienti n procente pentru azot, carbon organic si fosfor. S considerat ca acesti trei -a nutrienti au cel mai important impact al eroziunii asupra solului. Datele au fost utilizate ulterior n elaborarea unui nou model de estimare a pierderilor prin eroziune aplicat n perioada anilor 1984 - 1985. Rezultatele obtinute au fost urmatoarele:
n medie se pierd anual prin eroziunea solului 1,6 mil. tone azot, 156 mil. tone materie organica si 0,24 mil. tone fosfor; aceste pierderi de azot si fosfor au fost de cca trei ori mai mari dect cantitatea totala de fertilizatori aplicati n Zimbabwe nemaifiind incluse si pierderile de nutrienti prin dizolvare n apa provenita din precipitatii; costul echivalent al fertilizatorilor care ar contine acesti nutrienti ar fi fost de 1,5 miliarde USD pe an21; costul eroziunii variaza ntre 20 si 50 USD/ha anual pentru terenuri arabile si ntre 10 si 80 USD/ha anual pentru pasuni, n functie de nivelul de eroziune; un cost de nlocuire a nutrientilor de 50 USD/ha reprezinta un procent cuprins ntre 13 si 60% din profitul brut pe hectar de teren arabil cultivat cu porumb;
21
pentru pretul pe piata al fertilizatorilor si rata de schimb din 1985
costul eroziunii solului numai pentru terenurile arabile din Zimbabwe poate atinge 3% din PIB.
3.4 Capitalul uman Prin conceptul de capital uman, oamenii sunt tratati ca unitati ale capitalului economic, iar cstigurile lor compensari ale investitiilor. Valoarea vietii unui individ este data de ceea ce nu ar mai produce, daca moare. Beneficiile obtinute de societate , daca aceasta persoana ar continua sa traiasca, (ceea ce produce ceea ce consuma) stau la baza acestei metode. Considernd remuneratia ca fiind un indicator al productivitatii, putem utiliza urmatoarea formula:
q =
t=n
P tn (W t C )(1 + )
(t n
unde: q = costul suportat de societate, pe care l ar implica moartea unui individ la vrsta n Ptn = proba bilitatea ca n anul n persoana sa continue sa traiasca pna n anul t Wt = salariul n anul t Ct = consumul n anul t = rata sociala de discontare Dezavantajele metodei se refera la faptul ca pensionarii ar avea valoare negativa, ceea ce ar nsemna ca societatea nu face eforturi pentru mentinerea lor n viata. Tehnica de baza a acestei metode consta n urmarirea urmatorilor pasi: identificarea acelor trasaturi ale mediului care pot sa produca boli; determinarea relatiei precise dintre acestea si incidenta bolilor; evaluarea numarului de indivizi expusi la risc; calcularea pierderilor probabile din timpul productiv si a resurselor necesare pentru ngrijirea sanatatii populatiei; exprimarea acestor doua marimi n valori economice. Dar aceasta metoda nu ia n calcul faptul ca: impactul calitatii mediului asupra sanatatii umane este nesigur pe arii extinse. n multe cazuri, boala nu este bine stabilita; n situatii tipice, exista un numar de factori cauzatori posibili. De obicei este dificila izol rea unui agent ca fiind o cauza specifica a
pentru anumite simptome; exista multe variabile necunoscute sau interdependente; capitalul uman nu este potrivit oamenilor considerati "neproductivi" sau muncitorilor aflati aproape de sfrsitul vietii active; capitalul uman trece cu vederea disponibilitatea oamenilor de a plati pentru evitarea sau reducerea expunerii lor la boala. De asemenea, este ignorat pretul psihic al suferintelor si, astfel, este furnizata doar o estimare minimala a costurilor pentru sanatate. Aceasta dificultate a estimarii disponibilitatii de plata reprezinta un obstacol serios; este dificil de apreciat unde exista efecte pe termen lung ale bolii asupra productivitatii unei persoane; datele medicale sunt adesea nesatisfacatoare si nu pot face fata cerintelor masive de date necesare unor studii epidemiologice serioase; nivelurile predominant scazute ale sanatatii si sperantei de viata n comunitatile sarace au un numar de cauze interdependente si este dificil de determinat o singura cauza. Metoda capitalului uman estimeaza impactul pe care l produce calitatea mediului asupra sperantei de viata a populatiei afectate. Una din variantele acestei metode propune o ecuatie de urmatoarea maniera:
M = 3,3+6,675y0+0,0204y 1+0,0557y 2+0,131y30,365 log y3+0,0082y 4+0,077y5
unde: M rata de mortalitate a populatiei studiate (numarul de decese/100 locuitori). Y0 procentul populatiei > 65 ani Y1 procentul populatiei negre Y2 procentul populatiei cu veniturile sub limita saraciei Y3 densitatea populatiei Y4 nivelul particulelor n suspensie din aer (microorganisme /m3 :g/m3 ) Y5 nivelul de SO 2 n aer g/m3

Alti doi economisti, Lave si Seskin, au folosit formula de mai sus pentru o analiza a 177 de orase, din SUA.22 Practic, acestia au obtinut rezultate interesante, considernd: M=9,022 Y4=95,58g/m3 Y5=3,462g/m3 Astfel, valoarea elasticitatii corespunzatoare23 este:
y 4 M Y5 M + = 0 ,116 M Y4 M y 5
Interpretnd rezultatele, cei doi economisti au ajuns la concluziile urmatoare: scaderea de 1% a nivelurilor de contaminare a aerului ar reduce cu 11,6 % rata de mortalitate a populatiei afectate; reducerea de 88% n nivelul emisiilor de SO 2 din aer, mpreuna cu o reducere de 58% a particulelor n suspensie, ar reduce rata mortalitatii cu 7%. 24 Desi exista tendinta de a extrapola rezultatele obtinute n cazul schimbarii ratei de mortalitate si pentru nivelul morbiditatii, este convenabil sa se utilizeze functia doza raspuns independent, avnd n vedere faptul ca rezultatele tind sa difere substantial de cele anterioare (o nrautatire a mediului natural este n mod frecvent o cauza a mbolnavirilor, care nsa nu presupun moartea). Problema care apare este aceea de a defini variabila independenta , stiind ca posibilitatile sunt mult mai numeroase dect n cazul precedent, unde se estimau schimbari ale ratei mortalitatii. Morbiditatea (boala de orice natura) poate fi acuta sau cronica, iar persoana bolnava se afla n imposibilitatea de a-si desfasura viata cotidiana. De aici pot aparea doua variabile ce influenteaza morbiditatea: zile cu randament scazut de munca zile de lucru pierdute (DTP) zile cu activitate restrnsa, zile cnd persoana nu este bolnava, dar nici sanatoasa si randamentul nu este normal (DAR).25
22 23
Desi nu au luat n calcul variabile precum: vrsta, sexul, consumul de tigari etc. Raspunsul n rata de mortalitate la o schimbare a calitatii aerului 24 Rezultatele (procentele) se traduc prin numarul de morti evitate, a caror valoare se va calcula n continuare. 25 Aceste variabile sunt create dintr-un punct de vedere subiectiv (nu toate persoanele raspund la fel la acelasi simptom), dar arata de fapt metodologia de evaluare economica a schimbarilor produse.
O lucrare semnificativa n domeniu este si cea a lui Bart Ostro, care analizeaza datele privind sanatatea din 50.000 gospodarii nordamericane (cca 120.000 persoane) pe baza studiilor unor institutii de sanatate si de statistica a sanatatii. Acestea cuprindeau date despre caracteristicile economice si demografice ale subiectilor (naltime, greutate, vrsta, loc de munca, consum de tigari); incidenta bolilor acute si cronice; utilizarea serviciilor de sanatate; zilele de lucru (scoala) pierdute din cauza starii de sanatate deficitara. Aceste date au fost c orelate cu nivelul particulelor n suspensie, cu nivelul concentratiei de SOx, cu nivelul precipitatiilor si temperatura medie, cu regimul vnturilor precum si cu date despre densitatea populatiei si alte caracteristici urbane. Rezultatele obtinute pentru adultii ntre 18 65 ani aplicnd metoda celor mai mici patrate sunt prezentate n tabelul 3.4 , iar variabilele analizate au fost: media anuala a particulelor n suspensie (g/m 3); media bolilor cronice; vrsta persoanelor; venitul familial (mii u.m.); 1 daca persoana e casatorita si 0 daca e singura; 1 pentru populatia neagra, 0 pentru populatia alba; temperatura medie anuala; densitatea populatiei (mii locuitori); precipitatii anuale; 1 pentru sexul masculin, 0 pentru sexul feminin; 1 daca munceste, 0 daca nu munceste. Urmatoarele prescurtari reprezinta: F coeficientul Fisher, valoare calculata care se compara cu o valoare tabelara corespunzatoare nivelului de semnificatie ales; R2 coeficientul de determinatie ; N numarul de unitati. Rata de morbiditate - coeficienti de regresie Tabelul 3.4 Constante Particule n suspensie SOx Boli cronice Vrsta DTP - 0,47 0,00145 - 0,001 0,25 0,0033 DAR - 0,83 0,00282 - 0,00008 1,25 0,0063

DTP DAR Venituri - 0,002 - 0,009 Statut civil - 0,011 - 0,011 Rasa 0,045 0,17 Temperatura 0,0065 0,013 Regimul ncadrarii n munca - 0,046 - 0,114 Densitatea 0,0056 0,0057 Precipitatiile - 0,0004 - 0,0004 Sex 0,067 0,093 Tigari - 0,0006 0,0032 N 8.294 13.230 R2 0,01 0,09 F 6,66 96,9 Utiliznd valorile medii ale variabilelor prezentate n tabel, valoarea elasticitatii corespondente cu privire la particulele n suspensie (PS) este:
PS DTP = 0 , 45 Y1 PS PS DAR = 0 ,31 Y2 PS

Altfel spus, de aproximativ zece ori mai ridicate fata de mortalitate, ceea ce amplifica atentia acordata pericolului de extrapolare a unor rezultate concrete, n contexte diferite. O alta metoda de tipul functie doza- raspuns a fost propusa de Needleman, Geiger si Frank pentru morbiditate, privind impactul pe care l provoaca plumbul din aer asupra dezvoltarii cerebrale a copiilor. Acestia au comparat expunerea fiecarui copil la plumb26 cu coeficientul de inteligenta verbala (CIQ) si alte variabile independente pe un esantion de 212 copii, concluzionnd corelatia n urmatoarea formula:
CIQ = 0,27 PIQ + 0,62 MAB + 1,58 MED 1,50 NLB 0,18 LEAD 0,41 FAB
unde: PIQ coeficientul de inteligenta al parintilor MAB vrsta mamei MED nivelul de educatie al mamei NLE numarul de copii vii pe care i-a avut mama LEAD nivelul de plumb n organismul copilului (parti per milion) FAB vrsta tatalui
26
masurnd cantitatea de plumb din primul dinte de lapte cazut
O alta tehnica cunoscuta n cadrul metodei capitalului uman este cea denumita costul tratamentului. Aceasta pleaca de la ideea ca pierderea sanatatii presupune, pentru persoana afectata si pentru societate, o pierdere de bunastare care are printre altele urmatoarele componente: costul de diagnostic (spitalizare si tratament) zilele de lucru pierdute (prejudiciu economic corespunzator) neputinta de a se bucura de timpul liber costul bolii pentru victima nsasi costul pentru familie si prietenii persoanei afectate Dintre aceste costuri, pot fi relativ simplu de cuantificat primele doua. 27 Costul diagnosticului (vizita la medic, analize, costul medicamentelor si spitalizarea) se calculeaza folosind modele unitare pentru fiecare caz. 28 Aceste costuri se mpart n diferite forme, n functie de tipul de boala si caracteristicile institutionale n care se ncadreaza familia afectata. Din punct de vedere al activitatilor de munca si scolarizare a persoanelor afectate, exista mai multe variabile: zile de munca pierdute valoarea economica a acestora se calculeaza observnd salariul persoanei afectate, fie prin prejudiciul cauzat (ce pierde de-a lungul acelor zile), fie prin prejudiciul adus societatii si care de fapt se reflecta n salariu 29. zile cu activitate redusa practica obisnuita consta n a le atribui un procent din salariu, care sa indice pierderea de productivitate ocazionata de boala (40 50%) cazuri particulare persoanele care muncesc n gospodarii si nu primesc salariu pentru munca depusa. Cuantificarea acestor a ar putea pleca de la salariul pe piata pentru prestarea de astfel de munci casnice.
27
28
29
De fapt, odata estimat numarul persoanelor care vor fi afectate de schimbarea produsa, statisticile facute de serviciile de sanatate publica sau opiniile expertilor prin metoda Delphi, pot aduce informatii despre mecanismele de diagnostic, n fiecare caz, tratament urmat si zilele de spitalizare si/sau zilele de munca (scoala) cu randament scazut. n acest caz, trebuie sa se tina cont de faptul ca, n realitate, costurile sunt costuri marginale pe care le genereaza prezenta unui nou bolnav si nu costuri medii pe fiecare bolnav, cum prezinta de fapt statisticile medicale. Se presupune ca salariul este egal cu productivitatea marginala a persoanei

zile de scoala pierdute ele nu au o echivalenta productiva, dar avnd n vedere faptul ca presupun ngrijirea de catre alta persoana, costul se poate deduce din salariul persoanei care are grija. Metoda costului tratamentului consta n a calcula numarul de persoane afectate si a caracteriza incidenta (zile de lucru pierdute, zile cu activitate restrnsa, zile de scoala pierdute), pe baza functiei doza raspuns si aplicnd fiecarei categorii economice costul corespondent. La aceste costuri se adauga costul de diagnosticare si tratament pentru fiecare caz si se obtine o prima aproximare a valorii economice, care reprezinta o schimbare n rata de morbiditate a populatiei afectate. Dezavantajul acestei metode consta n faptul sunt luate n considerare numai doua din cele cinci costuri prezentate si se ignora comportamentul defensiv al persoanelor 30. O alta tehnica, studiata de cercetatorii Gerkin si Stanley, este cea a functiei de productie a sanatatii, care are la baza ideea ca fiecare persoana are o functie de utilitate de tipul: U = U (X,H) Se considera ca utilitatea oricarui om depinde de starea de sanatate (H) si de accesul sau la o serie de bunuri care produc satisfactie (X). Functia de productie a sanatatii are urmatoarea formula n viziunea lui Gerkin si Stanley: H = H (M,,), unde: M cheltuieli medicale calitatea mediului variabile exogene (vrsta, educ atie) Gerkin si Stanley au analizat comportamentul unui numar de 2.197 persoane care munceau n orasul St. Louis, din SUA, pe o perioada de trei ani, obtinnd date privind: consumul de ngrijiri medicale (MED), n functie de vizitele la doctor efectuate de-a lungul unui an; pretul ngrijirii medicale (PMED), care include nu numai costul consultatiei, ci si valoarea timpului necesar pentru deplasare, asteptarea si durata consultatiei (care s-a egalat cu salariul);
30
Faptul ca unele persoane si achizitioneaza un purificator de aer, un filtru de apa sau consuma apa mbuteliata

salariul orar perceput de persoana (SAL); vrsta (EDAD); anii de scolarizare (ESC); sexul (SEX); rasa (RAS); prezenta bolilor cronice (CRO); durata bolilor cronice n ani (DUR); calitatea aerului: nivelul de distrugere al stratului de ozon (OZ) concentratia de SO 2 (S) concentratia de particule n suspensie (SP) concentratia de NOx (OXNTT)
Considernd cheltuielile pentru ngrijiri medicale ca o functie a pretului, a variabilei calitatii mediului si a conditiilor socioeconomice ale indivizilor, cercetatorii au ajuns la urmatoarea expresie: M = 54,11 + 9,95OZ + 1,07 SP 0,016 S + 0,169 OXNTT 3,53 EDAD 0,116 ESC 1,95 SEX + 0,73 RAS + + 2,01 CRO + 1,31 DUR Cu ajutorul valorilor medii ale variabilelor mentionate, autorii studiului au ajuns la concluzia ca persoanele analizate erau dispuse sa plateasca pna la 25 $/an pentru o reducere de 30% a efectelor datorate distrugerii stratului de ozon.
3.5 Metode de aproximare indirecte n cadrul acestui grup de metode, preferinta populatiei pentru calitatea mediului nconjurator decurge indirect prin examinarea comportamentului indivizilor fata de pietele legate de mediu. Unele bunuri si servicii sunt complementare calitatii mediului, altele sunt surogate sau substituente ale acesteia. Prin studierea pretului pe care oamenii l platesc sau a beneficiilor pe care le obtin, n aceste piete asociate, preferintele lor pentru mediu pot fi neacoperite.

3.5.1 Metoda preturilor hedonice 31 Ideea de la care se pleaca este faptul ca valoarea pe care oamenii o acorda calitatii mediului poate fi indicata de ceea ce platesc ei pentru anumite bunuri care ncorporeaza atribute de mediu. De obicei, este aleasa spre analiza piata proprietatilor. Metoda se bazeaza pe un volum mare de date privind caracteristicile proprietatilor n zona de studiu aleasa. Vari tiile a de pret sunt corelate cu diferite caracteristici cum sunt marimea, vechimea, localizarea ; orice diferenta de pret inexplicabila poate fi atribuita conditiilor specifice de mediu. Pe scurt, valoarea de recreere pe care o are aerul curat este cuprinsa n valoarea terenului. Aceasta metoda este utila n situatii cum sunt: modificari ale calitatii locale a apei si a aerului; poluarea sonora (de la avioane si trafic rutier); impactul recreerii n bunastarea comunitatii; alegerea locului pentru construirea unor utilitati cu efecte negative asupra mediului (retele de canalizare, centrala electrica), planificarea traseelor soselelor si a caii ferate. Metoda are aplicabilitate marita acolo unde: pietele proprietatilor sunt foarte active; calitatea mediului este apreciata de populatie ca un factor important n valoarea proprietatii; modificarile locale ale calitatii mediului sau schimbarile n timp sunt perceptibile; pietele proprietatilor sunt nedistorsionate si tranzactiile sunt transparente. Tehnica de aplicare consta n: 4 definirea si masurarea factorilor de mediu; 32 4 specificarea functiei preturilor proprietatii; 33 4 utilizarea analizei regresiei multiple pentru evaluarea caracteristicilor de mediu; 4 crearea curbei cererii pentru o mbunatatire a factorilor de mediu. Metoda valorii proprietatii este o tehnica complexa si sofisticata cu un necesar mare de date.
31 32
denumita si metoda valorii proprietatii calitatea apei, calitatea aerului 33 corelatia dintre pretul casei si diversele elemente care intra n pretul casei
Problemele care pot aparea sunt: variabilele de mediu pot sa nu fie masurabile; indivizii privesc problemele de mediu n mod subiectiv; preturile pr oprietatilor pot include anticiparile pe piata ale evenimentelor viitoare, incluznd si schimbarile de calitate a mediului. Estimarea impactului cresterii nivelului de zgomot asupra costului locuintelor Studiu de caz n SUA, prin utilizarea metodei preturilor hedonice Metoda preturilor hedonice estimeaza disponibilitatea de a plati si porneste de la presupunerea ca mediul poate influenta preturile pe piata ale unor bunuri cum ar fi terenurile si casele. De asemenea, faptul ca oamenii platesc mai mult pe ntru terenuri sau case aflate ntr-o anumita zona, dect pentru unele identice, n alta zona, este o dovada a importantei factorilor de mediu pentru aceasta diferenta de pret. Un exemplu de utilizare a acestei metode este evaluarea impactului produs de cresterea nivelului de zgomot asupra pretului locuintelor. Metoda preturilor hedonice se bazeaza pe faptul ca, printre alti factori (numarul de camere, accesul la magazine si la locul de munca), calitatea mediului la nivel local determina pretul locuintelor, de exemplu: Pretul locuintei = f(numar de camere, accesibilitate, mediu nconjurator) Daca se urmareste evaluarea impactului produs de zgomot, trebuie masurat nivelul n decibeli produs de zgomotul din traficul rutier n interiorul locuintei respective. Se poate face o apreciere, prin studiul pe un numar mare de case, a modului n care este influentat pretul acestora de diferitele modificari ale factorilor determinanti. Astfel, pretul creste pentru un numar mai mare de camere, scade atunci cnd creste distanta fata de facilitatile locale si, de asemenea, scade la cresterea nivelului zgomotului din traficul rutier. n tabelul 3.5 se prezinta procentul mediu de scadere a pretului locuintelor la o crestere cu o unitate a nivelului de zgomot. Se observa ca introducerea unei noi cai rutiere care determina ridicarea nivelului de zgomot cu o unitate, n Washington DC, de exemplu, are o valoare monetara exprimata prin reducerea cu 0,88% a pretului mediu al locuintelor din zona afectata.

Efectul cresterii zgomotului asupra pretului locuintelor Tabelul 3.5 Zona din SUA procentul de scadere a pretului North Virginia 0,15 Tidewater 0,14 North Springfield 0,50 Towson 0,54 Washington DC 0,88 Kingsgate 0,48 Chicago 0,65
3.5.2 Metoda salariilor hedonice Conceptul de pret hedonic 34 se aplica si salariilor, fiind considerat o functie a caracteristicilor acestuia. Estimarea functiei salariului hedonic se presupune a fi: Wh = W(Eh, R h, Sh, X h) n care salariul unui post de lucru h depinde de: Eh = E h1Ehn - vectorul de caracteristici ale capitalului uman al personalului care l ocupa (nivel de educatie, experienta, vrsta); Rh = Rh1Rhn - vectorul de caracteristici de risc, salubritate, igiena, presupuse de post; S h = Sh1Shn - vectorul de caracteristici medicale ale postului (sindicatele din sector, dimensiunea firmei);
Xh = Xh1Xhn - vectorul de caracteristici ambientale ale postului (localizare geografica, nivel de zgomot). Derivata partiala a lui W cu privire la oricare dintre caracteristicile mentionate indica disponibilitatea marginala de a plati pentru a dispune de o unitate aditionala asemanatoare. Cnd caracteristica punctuala reprezinta riscul de moarte, valoarea derivatei capata o semnificatie speciala: este compensatia monetara pe care
34
Pret implicit sau pret umbra ce se atribuie fiecarei caracteristici functionale. Pretul hedonic este pretul partial al fiecarei caracterstic i.
persoana o cere pentru a accepta o probabilitate superioara a mortii , ceea ce ar corespunde situatiei n care nu ar accepta acest loc de munca. Presupunnd ca s-ar cuantifica aceasta probabilitate prin numarul de persoane la mia de locuitori, ar fi deci compensatia care s cere pentru a -ar elibera un loc de munca cu o probabilitate de moarte de 1/1000. Daca 1000 de persoane accepta aceasta compensatie , una dintre ele va muri. Valoarea compensatiei nmultita cu 1000 reprezinta cantitatea de bani necesara pentru a compensa colectivul expus riscului, pentru moartea unui membru oarecare. Un grup de cercetatori au specificat o functie n care salariul anual depindea de anii de scolarizare, de anii de experienta, de numarul saptamnilor lucrate pe parcursul anului, de riscul la locul de munca si de atractivitatea postului de lucru. Astfel: ESC ani scolarizare EX ani experienta SEM numarul saptamnilor lucrate pe parcursul anului RIES riscul locului de munca SIND o variabila medicala, aproximata de procentul de lucratori din sector aderati la sindicat OCC atractivitatea postului Dintre variabilele prezentate , pentru aceasta metoda prezinta interes cea care se refera la risc. Pentru calculul acesteia se folosesc doua modalitati: compara rata de mortalitate generala a grupului de apartenenta a persoanei (vrsta, clasa sociala) cu rata de mortalitate a fiecarei ocupatii, pentru acest grup, numindu-se metoda Genrisk compara rata de mortalitate generala, cauzata de accidente de munca, cu rata de mortalitate a fiecarei ocupatii din grupul esantionului cauzata de accidentele de munca si poarta denumirea de metoda Accrisk Conform metodei Genrisk, dintre profesiile cele mai riscante nu au rezultat ca fiind cele de miner sau pescar, cum pare intuitiv, ci meseria de ospatar35. A doua metoda, Accrisk, este mai fiabila. Astfel, plecnd de la specificatiile anterioare si folosind date ale Oficiilor de Munca pentru 233 ocupatii, care precizau detaliat mortile pe meserii n decursul a trei ani, s-a ajuns la expresia functiei salariilor hedonice din tabelul urmator.
35
rata de mortalitate foarte crescuta cauzata de ciroza hepatica

Tipuri de munca Tabelul 3.6 Munci Munci manuale nemanuale Constante 1,9462 2,3902 1,422 2,4574 ESC 0,0580 0,0635 0,0632 0,324 Ex 0,0463 0,0461 0,0528 0,0396 Ex2 -0,0008 -0,0007 -0,0009 -0,0007 Ln SEM 1,1311 0,8377 1,2895 1,1122 RIES 0,2290 0,2813 0,7710 0,2626 SIND 0,0020 0,0033 0,0023 0,0016 OCC 0,0081 0,0181 0,0034 0,0059 R2 0,57 0,38 0,54 0,59 N 5,509 688 1.335 3.378 Informatiile despre valoarea vietii umane cu metoda anterioara sunt n mod sigur restrnse: calculul se refera la compensatia ceruta de un grup determinat de lucratori, prin intermediul negocierii salariului, pentru a accepta o crestere de 1/1000 n probabilitatea de moarte. n acelasi timp, aceasta metoda nu tine cont de vrsta persoanei afectate si, de aceea , nici de anii de viata care se irosesc sau se cstiga. Global Profesional 3.5.3 Metoda costurilor de calatorie Pe piata, un bun sau serviciu tinde s se impuna datorita publicitatii a caracteristicilor sale. Beneficiarul, pe baza informatiilor, analizeaza cantitativ, calitativ si din punct de vedere al pretului oferta. Cu toate acestea, bunurile si serviciile de mediu cel mai adesea nu au pret, din cauza variabilelor c are mpiedica determinarea v alorii lor reale. Metoda costurilor de calatorie se bazeaza pe presupunerea ca valoarea de recreere este legata de costul de calatorie. Aceasta metoda face o evaluare a zonelor naturale nepoluante sau a resurselor de mediu, care nu au un pret stabilit36. Stabilirea masurarii cantitative a acestor resurse fara pret se realizeaza prin considerarea costurilor de calatorie ale vizitatorilor , ca o aproximare a pretului pe care ei sunt dispusi sa l plateasca pentru acest serviciu de mediu. Principiul metodei costurilor de calatorie este acela ca utilizatorii cheltuiesc pentru transport sau aloca o parte din timpul lor pentru a vizita anumite locuri, n loc sa plateasca o taxa de intrare, servicii sau alte taxe. Ipoteza economica utilizata frecvent este aceea ca cererea pentru un anumit
36
prin taxele de intrare sau alte tipuri de taxe pentru utilizatori
produs este cu att mai mica cu ct pretul este mai mare. Analog, numarul de vizitatori este invers proportional cu marimea costurilor de calatorie. Informatiile privind raspunsul populatiei fata de costurile de calatorie sunt utilizate pentru realizarea curbei cererii pentru bunul respectiv, iar aria de sub curba este interpretata ca beneficiul total al resursei. ntreaga valoare reprezinta surplusul consumatorului si ofera baza pentru perceperea unor taxe de la vizitatori, daca este posibil. Graficul din figura 3.2 ilustreaza rezultatele aplicarii acestei metode pentru padurile din Marea Britanie. Aceste date statistice pot estima curba cererii pentru locul respectiv, pe exemplul corelatiei dintre pretul vizitei (costul calatorie i) si numarul vizitelor facute. Aceasta curba a cererii arata cte vizite poate efectua un vizitator la un pret anumit de vizitare. nmultind aceasta cu numarul de vizitatori, aceasta metoda asigura estimarea valorii totale a zonei de recreere. Metoda consta n realizarea unui chestionar la intrarea n zona careia urmeaza sa i se estimeze valoarea de recreere, prin care vizitatorii sunt ntrebati (printre altele) ct de des vin, care sunt costurile calatoriei pna aici si care e venitul lor. Metoda costurilor de calatorie este utila n urmatoarele situatii sau sectoare de activitate: evaluarea activitatii de recreere; utilizarea rezervatiilor naturale, a parcurilor nationale, a padurilor si a zonelor umede ca zone de agrement; diguri, lacuri de acumulare, paduri care poseda produse secundare de agrement; captarea apei potabile. Utilizarea metodei este potrivita acolo unde: zona este usor accesibila cel putin pentru o perioada de timp n cursul anului; nu exista preturi sau taxe de intrare pentru bunurile sau serviciile avute n vedere sau, acolo unde exista , sunt foarte mici; oamenii consuma un timp semnificativ, iar costul calatoriei este suficient de mare pentru vizitarea locului respectiv. Pentru stabilirea curbei cererii, trebuie parcurse o serie de etape: - mpartirea zonei de vizitare n suprafete; - alegerea unui esantion reprezentativ de vizitatori ai zonei; - estimarea cheltuielilor de calatorie; - calcularea ratei de vizitare; - obtinerea unei regresii statistice; - construirea curbei cererii.

Curba cererii arata tendinta legaturii ntre costurile calatoriei si rata vizitelor, pentru toti subiectii intervievati. Tabelul 3.7. prezinta rezultatele studiului efectuat n Marea Britanie, n anii 80. Se remarca valoarea medie a recreerii pe vizitator, pentru diverse paduri, numarul total de vizitatori al acestora. Prin nmultirea celor doua valori, se obtine valoarea totala anuala a recreerii pentru padurile respective, analizate.
Pretul unei vizite
Numarul vizitelor pe an Fig. 3.2 Curba cererii n cazul vizitarii unei paduri
Metoda este utila pentru luarea unor decizii politice n urmatoarele situatii: stabilirea nivelului taxelor de intrare n parcuri nationale si zone de recreeare; alocarea bugetelor pentru diferite locuri de agrement; aprecierea necesitatii de a proteja un anumit loc pentru agrement fata de o alta utilizare posibila a terenului.
Metoda costurilor de calatorie este o metoda potrivita de estimare a cererii pentru anumite bunuri sau servicii de recreere si deci a beneficiilor rezultate din protejarea si sporirea lor. Metoda se aplica foarte bine pentru locuri izolate, unde accesul se face cu autoturismul si unde caracteristicile
locului ramn constante. De asemenea, da rezultate bune acolo unde oamenii privesc timpul de calatorie ca un cost. Estimarile costurilor recreerii pentru diverse paduri din Marea Britanie Padurea Valoarea de recreere pe vizitator () 1.91 2.52 2.60 1.43 3.31 1.44 1.61 2.26 2.57 Numarul anual de vizitatori 225 000 48 000 41 000 68 000 3 000 10 000 70 000 84 000 145 000 Tabelul 3.7 Valoarea totala anuala a recreerii () 429 750 120 960 106 600 97 240 9 930 14 400 112 700 189 840 372 650
Cheshire Ruthin Brecon New Forest Loch Awe Lorne Newton Stewart Buchan Aberfoyle
Totusi, n practica apar unele probleme, cum ar fi: timpul are valoare pentru oameni prin aceea ca timpul folosit pentru calatorie nu poate fi utilizat pentru a face altceva; n multe cazuri, calatoria spre anumite locuri face parte din placerea excursiei. Uneori o calatorie mai lunga poate fi mult mai placuta dect una scurta si rapida, dar este posibil ca oamenii sa nu agreeze calatoria cu masina; un vizitator poate calatori 100 km pentru a vizita un loc placut pentru el, fata de un alt vizitator care este mai putin interesat de locul respectiv, dar trebuie sa calatoreasca aceeasi distanta numai pentru ca nu are un loc asemanator n apropierea casei sale; vizitarea unui loc A poate fi o parte a unui circuit care cuprinde si vizitarea altor locuri. Metoda costurilor de calatorie ia n considerare beneficiile principalilor utilizatori (vizitatori) ai locului. Nu se ocupa de valoarea neutilizata (de exemplu, biodiversitatea) sau de bunuri si servicii asigurate pentru localnici (lemn, vnat, produse medicinale).

Evaluarea beneficiilor unei paduri tropicale din Costa Rica Studiu de caz n Costa Rica, prin aplicarea metodei costurilor de calatorie A fost studiata o suprafata de 10.000 ha, n majoritate acoperita cu padure virgina. Turismul n rezervatie a crescut simtitor n cei 18 ani de existenta, att ca numar de vizitatori din tara, ct si din strainatate, n ciuda accesului destul de dificil n zona respectiva. Setul de date necesare a fost furnizat de administratia rezervatiei, care a oferit posibilitatea de a cstiga fotografii ale vietii salbatice celor care completau chestionarul. Formularul a fost completat n 1988 de 755 din cei aproximativ 3000 de vizitatori interni ai zonei. Rata de vizitare (numar de vizite la 100.000 de rezidenti) a fost calculata prin mpartirea numarului de calatorii observate la populatia rezultata din recensaminte. Distanta a fost transformata n costuri prin utilizarea unui cost mediu estimat pe km. S -a estimat un cost de 0,15 USD/km, considerat adecvat ca masura a costului de calatorie n Costa Rica, n 1988. Functia liniara a cererii, estimata n studiu, arata o scadere a cererii catre zero pentru o distanta de 330-350 km. Pentru un cost de 0,15 USD/km, rezulta un pret maxim de 49 - 52 USD/vizita, ceea ce nseamna ca numarul de vizite va scadea foarte mult daca pretul unei vizite va depasi 50 USD. Dupa calcularea surplusului consumatorului pentru diferite zone, rezultatele sunt adunate si se obtine un surplus al consumatorului anual ntre 97.500 si 116.200 USD, n functie de forma exacta a ecuatiei cererii. Presupunnd ca acesta ramne constant n timp si considernd o rata reala a dobnzii de 4%, valoarea prezenta a activitatii de recreere n acest loc se afla ntre 2,4 si 2,9 mil. USD. La un numar de 3.000 vizitatori interni pe an, rezulta un cost de 35 USD/vizita pentru un localnic. Studiul furnizeaza prima evaluare a ecoturismului n aceasta rezervatie din padurea tropicala. Prin metoda costurilor de calatorie , a rezultat un cost de 35 USD/vizita pentru un localnic catre rezervatie. Padurea ecuatoriala poate furniza o valoare econo mica mare prin activitatea de recreere. Numai recreerea pentru localnici reprezinta ntre 97.500 si 116.200 USD anual.
Valoarea medie de 100 000 USD/an nu include vizitatorii externi. Vizitatorii straini au fost n proportie de patru la unu fata de cei interni, pentru 1988. Presupunnd si pentru turistii straini 35 USD/calatorie, vor rezulta n plus, din turismul international, ntre 400.000 si 500.000 USD. De fapt, vizitele externe sunt mai valoroase, deoarece turistii straini apreciaza mai mult locul dect localnicii, datorita veniturilor mai mari si a lipsei unor locuri asemanatoare n apropierea lor. La actuala rata de vizitare, valoarea neta prezenta obtinuta din activitatea recreationala interna si internationala se situeaza ntre 2,5 si 10 mil USD, pentru o rata reala a dobnzii de 4% anual. Avnd n vedere suprafata de 10 000 ha a rezervatiei, rezulta o medie de 250 USD/ha. Presupunnd o crestere de 15% pe an a ratei de vizitare pentru viitorii 5 ani, valoarea prezenta estimata este probabil prea mica. Totusi, pretul curent platit de rezervatie pentru extinderea la noi terenuri este ntre 30 si 100 USD/ha, sub valoarea sa economica, ceea ce sugereaza ca extinderea pe suprafete din apropierea rezervatiei este o investitie buna, att din punct de vedere economic, ct si social.
3.6 Metode de determinare a disponibilitatilor de plata (metoda contingentala) Daca celelalte metode prezentate anterior s-au referit la asocierea consumului unor bunuri sau servicii de mediu cu pretul de piata, aceasta metoda evita sa se refere la acestea si cere indivizilor sa asocieze valori bunurilor de mediu. De aceea, aceasta metoda se considera a fi preferentiala. Oamenii sunt intervievati fie despre ct sunt dispusi sa plateasca pentru o mbunatatire ipotetica adusa mediului sau pentru a preveni deteriorarea lui, fie despre ce sunt dispusi sa accepte n compensatie. Acolo unde datele actuale privind nivelul consumurilor lipsesc, metoda ncearca sa estimeze modul n care oamenii ar aprecia unele schimbari n starea mediului nconjurator, prin chestionarea unui esantion din populatia interesata. Aceste schimbari si locurile n care ar fi evoluat sunt ipotetice de aici si numele tehnicii. Cele doua concepte folosite cu

precadere sunt disponibilitatea de a plati DP n interesul mediului nconjurator si disponibilitatea de a accepta DA sub forma de compensatie pentru degradarea calitatii mediului. n principiu, metoda poate fi folosita n majoritatea cazurilor n care este tratata starea mediului sau poate fi transforma ta ntr-o evaluare a mbunatatirilor propuse. Sunt disponibile un numar de tehnici, unele fiind specifice cercetarii de piata din comert. Toate acestea ncearca sa afle preferintele oamenilor pentru diferite stari ale mediului nconjurator si valorile banesti pe care le-ar investi pentru aceste schimbari. Cea mai utilizata metoda este folosirea "chestionarelor de urmarire", unele incluznd variante de ofertare. Esantionul trebuie sa fie reprezentativ pentru toate aspectele de opinie asupra starii mediului, nelimitat la cei subiectivi sau la cei bine informati n domeniu. O verificare a raspunsurilor este recomandata pentru a elimina declaratiile nerealiste. Pentru realizarea unei chestionari, trebuie stabilite trei elemente esentiale: tipul interviului, al atuirea chestionarului si modul n care vor fi c puse ntrebarile. Interviurile pot fi purtate prin posta, telefon sau prin ntlniri personale. Cele mai bune rezultate s -au obtinut prin interviuri individuale directe facute de anchetatori capabili si bine instruiti. Alcatuirea chestionarului are o importanta esentiala. n general, acesta ncepe cu o prezentare generala a problemei, pentru a se asigura informarea celui chestionat. Atunci cnd este vorba de o mbunatatire adusa calitatii mediului, chestionarul va contine informatii legate de data la care mbunatatirea va putea fi facuta, cum trebuie sa fie platita, care este numarul prognozat de doritori, cum vor fi livrate instalatiile si cnd va ncepe sa functioneze propriu -zis serviciul, care sunt elemente le de calitate ce vor fi garantate, siguranta n exploatare. Partea a doua a chestionarului va cauta sa afle valoarea pe care cel intervievat o acorda schimbarii de mediu. Pentru mbunatatiri ale calitatii mediului, ntrebarile se vor referi la disponibilitatea de plata ( P). Pentru D schimbari negative asupra mediului, persoanele vor fi ntrebate ce compensatii sunt dispuse sa accepte (DA). n al treilea rnd, chestionarele trebuie sa includa un set de ntrebari referitoare la starea sociala, economica si demografica a esantionului anchetat. Aceste date sunt necesare analizelor ncrucisate ale raspunsurilor, n special acolo unde ele sunt n varianta da/nu.
Exista doua tipuri de proceduri de obtinere a raspunsurilor. Oamenii pot fi ntrebati care este suma maxima pe care ar fi dispusi sa o plateasca sau care este suma minima pe care ar accepta-o drept compensatie, pentru schimbarea n cauza. Acestea sunt denumite ntrebari directe sau cu mai multe optiuni de raspuns. O alta alternativa o constituie ntrebarile de genul: Sunteti pregatiti sa cumparati acest serviciu sau sa acceptati o anumita schimbare n rau a situatiei pentru suma de .... lei ?. Exista si alte variante posibile, cum ar fi ntrebari da/nu pentru o transa de mai multe preturi posibile, astfel nct sa se descopere care este nivelul de pret pentru fiecare persoana chestionata. Probabilitatea de aparitie a raspunsurilor date din ignoranta sau din neseriozitate scade foarte mult daca se ofera informatii bogate legate de procesul analizat, care includ grafice, fotografii si descrierea tuturor detaliilor si a importantei actiunii.37 Pe de alta parte, furnizarea prea multor informatii poate deruta si plictisi persoanele chestionate. Nivelul optim de informatii se va stabili prin testari facute p mai multe esantioane cu caracteristici socioe economice asemanatoare. Dezavantajul metodei este acela ca nu foloseste observatii asupra comportamentului de piata actual si nu testeaza reactia consumatorilor, solicitnd sustinerea opiniilor lor cu bani gheata. Principalele obiectii sunt urmatoarele: cei care raspund ntrebarilor cred ca pot influenta cursul real al evenimentelor prin opiniile lor si le dau, n consecinta, o forma partinitoare - partinirea strategica. este o mare diferenta ntre disponibilitatea de plata si cea pe care teoria economica o prezinta. n principiu, disponibilitatea de plata se aplica la evaluarea unui beneficiu, n timp ce disponibilitatea de acceptare se refera la impunerea unui cost. O explicatie plauzibila este aceea ca oamenii apreciaza mai mult pierderea a ceva ce detin deja, dect cstigarea a ceva ce nca nu au.
37
Cteodata este mai eficient sa se acorde un timp mai mare de raspuns celor chestionati, de exemplu, o zi.

aprecierea globala a populatiei, pe baza rezultatelor sondajului pe un esantion, este falsa n cazul evaluarilor facute de cei care nu sunt utilizatori, cum sunt optiunile si valorile existentiale. Reprezentarea corecta a populatiei implicate, pentru a include si neutilizatorii, populatia pe cale de a se naste sau toti viitorii posibili utilizatori, este vitala pentru nivelul si credibilitatea aprecierilor totale, dar reprezinta o problema deschisa n continuare.
Sistemul National de Conturi si mediul
4.1 Conceptul de contabilitate economico-ecologica integrata: principii fundamentale Organizatia Natiunilor Unite, care a creat Sistemul National de Conturi actual, si propune o revizuire n mod fundamental a acestora, cu scopul de a introduce si reflecta n cadrul lor dimensiunea sociala si pe cea a protectiei mediului nconjurator. Scopul final este acela de a dispune de un nou sistem de contabilitate economica si ecologica integrat, care sa poata fi utilizat de catre toate tarile, de asa maniera nct sa se rationalizeze deciziile la nivel national si mondial n directia unei dezvoltari durabile globale. Aceasta decizie reprezinta recunoasterea explicita a diverselor initiative propuse de o serie de organisme de-a lungul anilor 80. OECD a adoptat n 1985 o declaratie privind mediul nconjurator care prevedea ca gestionarea resurselor naturale si politicile nationale si sectoriale trebuie implantate ntr-un context integrator, avnd n vedere mecanisme adecvate de gestiune pentru a asigura dezvoltarea economica durabila pe termen lung. Aceasta declaratie a fost mbunatatita n 1989 si 1991, cu programe
specifice de Economia Mediului si Indicatori de Mediu, care au orientat cercetarile ntreprinse de OECD n trei directii: cuantificarea atributelor ambientale; integrarea implicatiilor ambientale n politicile sectoriale; integrarea dimensiunii ambientale n politicile economice, mai ales prin intermediul contabilitatii ambientale. Sistemul de contabilizare atasat economiei si indicatorul sau cel mai reprezentativ, Produsul Intern Brut (PIB), par a se fi transformat n adevarate institutii. Dar n masura n care nu pot reflecta anumite activitati sociale si degradarea mediului natural, reprezinta o cuantificare falsa a ritmului si nivelului de dezvoltare economica, ceea ce n ultima instanta poate conduce la adaptarea unor politici de dezvoltare fragile. Pentru a orienta orice strategie de dezvoltare durabila, sunt necesare instrumente de contabilitate care sa incorporeze caracterul finit al resurselor si degradarea bunurilor ambientale si resurselor naturale. Un prim demers a fost facut prin perfectionarea Conturilor Nationale traditionale, consolidnd conturile Produsului Brut cu modificari ale nivelului veniturilor si ale productiei. n acest fel, plecnd de la un PIB traditional, se ajunge la un nou indicator modificat cu suma serviciilor de mediu pozitive si scaderea pagubelor de mediu. Conturile Nationale verzi integrate par a constitui metoda cea mai completa n vederea unei dezvoltari durabile. S-au facut progrese considerabile n ceea ce priveste evaluarea stocurilor si epuizarii resurselor naturale comerciale, desi problemele cele mai dificile apar n evaluarea emisiei de contaminanti la nivel national. Este de avut n vedere ca orice sistem de contabilitate atasat, indiferent ct de performant, nu poate proportiona o viziune completa a statutului situatiei si variatiilor ce pot aparea n cadrul mediului natural. Se poate vorbi de doua puncte diferite de vedere n acest sens. Viziunea ecologica arata o preferinta clara fata de evaluarea masei de active ambientale si contabilizarea bogatiei naturale n diferite unitati fizico-biologice , pentru a ajunge la o structura a contabilitatii ambientale prin intermediul Balantei Gene rale, astfel ntelegnd mai bine ce trebuie conservat pentru viitor. Din punct de vedere economic, din contra, se considera ca evaluarea bogatiei - mai mult dect a fi o cuantificare dificil de realizat si complexa este mai putin reprezentativa dect cunoasterea schimbarilor habitatelor n activele ambientale, n ceea ce priveste cuantificarea Rentei Durabile. Astfel, se admite implicit ca nu este att de necesara mentinerea intacta a

capitalului pentru a garanta durabilitatea, ci mai curnd conservarea capitalului total (natural si artificial). n termeni generali, prin Contabilitate Ambientala se ntelege descrierea sistematica a interactiunilor dintre mediul nconjurator si economie ntr-un limbaj contabil. Acest lucru presupune ca nu exista un model unic si ca procedurile variaza n functie de conditiile specifice si obiectivele urmarite. n prezent, exista trei orientari contabile principale legate de mediul natural, avnd n vedere apropierea mai mare sau mai mica de Sistemul National de Conturi. Ajustarea Sistemului National de Conturi. Aceasta abordare presupune modificarea si ajustarea structurii sistemului traditional cu scopul ncorporarii adecvate a modificarii componentei ambientale, a cheltuielilor de protectie a mediului nconjurator si degradare a mediului (evaluarea pagubelor de mediu, serviciilor ambientale, stocului de capital natural si cheltuielilor de mediu). Conturile satelit. Aceasta abordare vizeaza n principal sa aduca un plus de informatie n cadrul contabilitatii nationale, fara a introduce modificari n sistemul de conturi si combinnd informatia fizica a statisticilor de mediu si conturilor de resurse naturale cu informatii n termeni monetari privind costurile pagubelor de mediu si cheltuielilor de protectie. Informatia conturilor satelit se poate utiliza pentru a calcula de o alta forma adaugirile aduse contabilitatii nationale, dar de o maniera diferita de procedura de ajustare a sistemului de conturi. Conturile mediului natural si ale resurselor naturale. Este o abordare independenta, ndreptata spre obtinerea de informatii privind cantitatea si calitatea stocurilor si fluxurilor de resurse naturale - fluxul dintre mediu si economie, fluxul de resurse din cadrul sistemului economic - exprimate n unitati fizice.
SISTEMUL NATIONAL DE CONTURI SI MEDIU L
4.2
Includerea de Conturi
mediului
ambiant
Sistemul
National
Sistemul National de Conturi al ONU, creat dupa criteriile anilor 40, nu reflecta n mod adecvat valoarea resurselor naturale si nici nu ia n consideratie transformarile suferite de mediul nconjurator si influenta asupra unei dezvoltari durabile la nivel global. Efectele acestor omisiuni nu sunt aceleasi pentru toate tarile. Tarile n curs de dezvoltare sunt mai direct afectate, avnd n vedere ca poseda o mare parte din resursele naturale ale
planetei (40% din paduri, unde se concentreaza o mare diversitate biologica). Cuantificarea asimetrica a valorii capitalului natural afecteaza mai ales tarile industrializate, data fiind dependenta economica de utilizarea si extractia acestor resurse naturale. n consecinta, nerecunoasterea faptului ca resursele naturale sunt bunuri economice limitate, structura contabila n care se nscriu principalele instrumente de analiza economica falsifica optiunile politice cu care se confrunta statele. Dar este de asemenea important sa recunoastem implicatiile schimbului inegal de produse extrase din mediul natural. Tarile n curs de dezvoltare sunt exportatoare nete de durabilitate ambientala catre tarile industrializate (importatoare nete de resurse naturale si beneficiare ale serviciilor de mediu), care nu ofera compensatii economice si ambientale pentru aceste beneficii. De aceea, este ilogica actiunea de stimulare a tarilor sarace n a utiliza sisteme contabile distorsionate , care afecteaza negativ utilizarea durabila a resurselor de care depinde dezvoltarea durabila a tarii respective. Numai cteva tari din lumea a III -a (Malaezia, Indonezia, Filipine, Coasta de Fildes si Gabon) exporta 80% din cantitatea totala la nivel mondial de lemn tropical. Tarile care cumpara aceste lemn (Japonia si Europa Occidentala) importa de asemenea durabilitate ambientala n acelasi timp, n detrimentul durabilitatii ambientale a tarilor sarace. Prin intermediul acestor rationamente , tarile din Sud - care n multe cazuri se confr unta cu saracie economica si bogatie ecologica - trebuie sa opteze pentru un nou sistem de contabilitate ambientala si a resurselor naturale sau pentru o contabilitate a patrimoniului natural si cultural, care sa identifice n mod just costurile si beneficiile interactiunilor dintre subsistemul economic si sistemul mediului natural. Altfel spus , trebuie sa dispuna de informatie pentru a cunoaste care sunt fundamentele ambientale ale activitatilor de productie si consum. Dependenta structurala de resursele naturale pe care o au tarile din emisfera sudica presupune ca noua contabilitate , orientata spre a integra dimensiunea economica si ambientala , sa se transforme ntr-un mecanism de planificare a dezvoltarii. Acest lucru nseamna ca, desi fara a detine metode, criterii de clasificare si contabilizare, tarile n curs de dezvoltare au nevoie urgenta de a identifica durabilitatea dezvoltarii, ncepnd de la activele vitale necesare pentru obtinerea de venituri, locuri de munca, industrie, sanatate si bunastare. Programul Natiunilor Unite pentru Mediul Ambient (PNUMA) sustine adoptarea de sisteme informationale, tehnici de evaluare fizica a resurselor si sisteme integrate de contabilitate economica si ambientala.

Deficienta cea mai semnificativa a sistemului contabil actual este desconsiderarea consumului de capital natural si deprecierea sau amortizarea sa, si neluarea sa n consideratie n contabilitate n acelasi fel cum se face cu capitalul artificial (Produsul Intern Net). Metodele de contabilizare actuale permit macrogestiunea economiei bazndu-se pe preturile de piata. Acesta este motivul pentru care se produce o alta distorisiune fundamentala a sistemului contabil al economiei: nu se include deprecierea mediului natural si repercusiunile asupra societatii. De aici, falsa cuantificare a dezvoltarii n termeni economici. De fapt, o tara si poate consuma capitalul natural, cu pierderi ireversibile de bogatie naturala si degradndu-si activele ambientale, cuantificarea iluzorie a veniturilor nereflectnd periclitarea fundamentului sau de dezvoltare. Aceasta discriminare contabila si conceptuala a capitalului natural fata de cel artificial permite accentuarea diverselor efecte nedorite, ca de exemplu: Conturile Nationale sunt indicatori limitati ai bunastarii unei natiuni, fiindca nu includ informatii despre schimbarile n cadrul resurselor naturale si a mediului natural; Conturile Nationale nu reflecta deprecierea capitalului natural (apa, aer, sol, resurse renovabile si terenuri neexploatate), care este indispensabil pentru existenta umana; Cheltuielile de ntretinere (cheltuieli de restaurare a activelor ambientale) sunt incluse de obicei n Contabilitatea Nationala, dar nu se includ daunele cauzate mediului natural. Aceasta deficienta contabila este mai se mnificativa, dat fiind ca sistemul traditional trateaza anumite cheltuieli de aparare care se practica n industrie ca si cum ar fi cheltuieli intermediare, n timp ce , daca aceste cheltuieli sunt suportate de administratia de stat sau de persoane partic ulare, sunt considerate cheltuieli finale. n cazul agentilor economici privati, cheltuielile alocate protectiei mediului nconjurator sunt scazute din valoarea adaugata finala. Totusi, aceste cheltuieli de protectie a mediului se considera contributii productive ale Produsului National, daca se efectueaza de catre sectorul public sau de catre agentii economici privati. De exemplu, scurgerile de substante toxice provenite de la un depozit de deseuri n apa si sol nu se reflecta n Produsul National ca o diminuare a acestuia. nsa , daca guvernul este interesat n eliminarea acestor substante toxice, venitul calculat se ridica fiindca cheltuielile mentionate sunt considerate ca fiind cumparari de bunuri si servicii. Daca o companie privata realizeaza aceeasi operatiune de curatare (eliminare) a substantelor toxice, venitul nu creste datorita cheltuielilor ce se considera ca fiind parte
din costurile de productie. n final, daca depozitul de deseuri ramne contaminat si oamenii recurg la cheltuieli medicale (ca urmare a expunerii la focarele de infectie), veniturile cresc fiindca contabilitatea trateaza aceste costuri ca fiind consum final. PIB ramne astfel distorsionat, avnd n vedere ca nu se iau n consideratie rezultatele nedorite ale contaminarii si pentru ca nu se acorda nici o valoare beneficiilor pentru mediul ambiant. Multe dintre bunurile si serviciile oferite de mediul ambiant nu sunt comercializabile prin intermediul pietei, fapt pentru care nu sunt reflectate n termeni monetari. Dar, chiar si atunci cnd acestea sunt comercializate, piata nu detine capacitatea de a include bunurile si serviciile oferite de mediu n totalitate, fiind vorba de propriile ei limitari structurale. Metode intermediare si abordari multiple privind contabilitatea economico-ambientala Pare evident ca prima cuantificare a durabilitatii ecologice sa fie exprimata n termeni fizici. n felul acesta, contabilitatea ambientala si a resurselor naturale proportioneaza cadrul pentru dezvoltarea sistemului informational privind limitarea resurselor, degradarea mediului nconjurator si plusurile energetice. Exista totusi doua tendinte diferite. Prima tendinta prioritizeaza abordarea bazata pe conturile fizice ale mediului ambiant , care anterior erau articulate conturilor economice; altfel spus, conturi ambientale care sunt relationate cu Contabilitatea Nationala. A doua tendinta urmareste realizarea unor ajustari monetare graduale ale cuantificarilor ambientale disponibile cu scopul de a corecta Venitul National, ceea ce nseamna amplificarea cadrului Contabilitatii Nationale prin introducerea de date privind mediul nconjurator. Cele doua puncte de vedere nu se exclud reciproc, ci tind spre un sistem integrat economico-ecologic. Banca Mondiala, de exemplu, a aparat includerea punctelor de vedere ambientale n Sistemul National de Conturi, folosind un procedeu intermediar, cunoscut sub numele de conturi satelit ale mediului nconjurator, pentru a completa sistemul traditional, prin intermediul unei articulatii posterioare n termeni monetari. n fata sistemului de ajustare a contabilitatii nationale, conturile satelit complementeaza informatiile economice ale sistemului de Conturi Nationale, fara a pretinde modificarea lui. Se urmareste n acest fel combinarea informatiei fizice existente si cea a statisticilor de mediu si a conturilor de resurse naturale cu informatia economica a conturilor nationale, pentru a ndeplini trei functiuni principale:

Dezagregarea Sistemului National de Conturi cu privire la problemele ambientale; Evaluarea stocurilor de resurse naturale si servicii de mediu necomercializabile; Evaluarea pagubelor de mediu datorate activitatii economice. Oficiul de Statistica a Uniunii Europene dispune de un program contabil satelit (SERIEE) care reflecta cheltuielile de protectie si gestiune a mediului ambiant. Conturile satelit se doresc a fi aplicate la nivel international si, n aceste sens, se remarca o metoda dezvoltata de UNSTAT sub forma unui sistem satelit de contabilitate economica si ambientala integrata (SEEA). Contul satelit Relatia dintre Conturile satelit si de resurse naturale si Sistemul National de Conturi
Conturi de resurse naturale
Date fizice Informatie economica, sistem de conturi national Dezagregarea ambientala a Sistemului National de C onturi (SNC) Evaluarea: pagubelor de mediu resurselor naturale serviciilor de mediu Statistici ambientale
n ciuda necesitatii incontestabile, la ora actuala nu este disponibila o metodologie care sa arate interactiunile economie - mediu natural si sa reflecte gradul de durabilitate al procesului de dezvoltare economica.
4.3 Experiente si metodologii de contabilitate ambientala si de resurse naturale Conturile ambientale si cele ale resurselor naturale pretind a administra informatii la nivel cantitativ si calitativ privind starea mediului ambiant, resursele sale si evolutia sa, ncercnd sa cuantifice fluxurile fizice si monetare asociate exploatarii antropice a naturii.
n cadrul a ceea ce s-ar putea numi abordarea fizica a contabilitatii ambientale, se pot distinge n momentul de fata doua metodologii diferite, n functie de obiectivul atins si anume Conturile Resurselor Naturale (Norvegia) si Conturile Patrimoniului Natural (Franta). Clasificarea mediului ambiant si a r esurselor naturale prezinta mici diferente ntre cele doua metode, dar se pot stabili categorii diferite. n mod fundamental se deosebesc doua grupuri de conturi: Conturile Resurselor Naturale extrase din mediul natural (minerale) si Conturile Resurselor ambientale (functii ecologice si servicii calitative; aer, apa, sol). Primele sunt tangibile, limitate si pot fi utilizate concret, fie ele biotice sau abiotice si au, de aceea, posibilitatea de a fi contabilizate de o forma coerenta, tinnd seama de variatiile de existenta, flux si uz, cu instrumente fizice si economice, n cele mai multe cazuri, dat fiind ca au utilitate simpla, ca input economic. Al doilea grup de conturi sunt acelea care mprumuta un serviciu si nu sunt un factor sau bun economic, nu au proprietar, nici posibilitate de a fi cuantificate cu ajutorul unui pret, n functie de consum, fiindca valoarea sa este asociata unui uz multiplu: att input economic, ct si sursa de bunastare si active necomercializabile. Din cauza intangibilitatii acestor resurse ambientale, o abordare contabila presupune cuantificarea n unitati de masura diferite (unitati de biomasa, populatii, diversitate, energie) si de asemenea, informatii de ordin calitativ suplimentare privind starea n care se afla, cauzele care au determinat-o si variatiile de-a lungul timpului. Cuantificarea resurselor ambientale presupune mai exact un sistem de informatii, alarma si control privind desfasurarea proceselor sale si schimbarile intervenite. Conceptul de Patrimoniu Natural este mai amplu dect cel de Resurse Naturale. Prin Patrimoniu Natural se ntelege un complex mostenit de elemente naturale si de relatii ntre aceste elemente, susceptibile de a fi transmise generatiilor viitoare, cu aceleasi proprietati esentiale. Cu toate acestea, resursele naturale ce pot fi contabilizate nu reprezinta mediul natural, nici oric are element al ei, luat n parte. La nivel global, Pamntul (sau Mediul Natural) detine anumite caracteristici permanente care nu fac obiectul conturilor fiindca sunt considerate invariabile n relatie cu existenta umana. Totusi, tocmai aceste elemente trebuie privite din alt punct de vedere, din cauza vitezei si amplitudinii schimbarilor globale, la nivelul mediului ambiant ele fiind acum mai evidente. Invariabilitatea presupune n mod gresit ca nu exista responsabilitate a de a transmite aceste proprietati generatiilor viitoare. Sistemul Patrimoniului Natural se mparte n subsisteme renovabile, nerenovabile si organisme vii. Operatiunea centrala de contabilizare a

resurselor rezida n principalele sale utilizari de tip economic, ecologic si sociocultural. n ambele procedee , unitatile contabile sunt fizice, desi se includ valori monetare pentru acele resurse care se comercializeaza pe piata sau care contribuie la pr oducerea de bunuri comercializabile. Amndoua situatiile se confrunta cu dificultati de estimare. Se pot contabiliza variatiile de resurse naturale si n unitati fizice. Rezervele initiale la care se adauga plusurile si se scad toate reducerile echivaleaza cu rezervele finale. De exemplu, rezervei initiale de paduri i se adauga propria ei crestere si reforestarile; n paralel, se scad din aceeasi rezerva degradarea datorata ploilor acide, incendiilor, exploatarii lemnului, pagubelor cauzate de turism etc. tabelul 4.1 prezinta schematic structura contabilizarii resurselor materiale. n cazul utilizarii cuantificarii monetare , trebuie sa admitem ca majoritatea bunurilor ambientale nu sunt direct legate de mecanismele de piata si nici nu sunt comercializabile. Speciile silvestre sau habitatele naturale pot fi evaluate doar prin procedee indirecte de piata, ceea ce implica utilizarea unor criterii discutabile. n acelasi timp, evaluarea monetara, n cazurile la care se preteaza, trebuie sa se realizeze incluznd criteriul randamentului economic net (pret net). n anumite ocazii analiza energetica si teoriile ecoenergetice pot aduce solutii valoroase problemei, tinnd cont ca nregistrarea fluxurilor energetice asociate proceselor economice pot fi cuantificate n unitati energetice (kilocalorii) care sunt independente de fluctuatiile de pret sau de alte tipuri de variatii ale sistemului economic, ce determina incongruente si omisii importante. Structura contabilitatii resurselor materiale Tabelul 4.1 I Conturi ale rezervelor (nceput de perioada) baza resursei sau existenta initiala rezerve (dezvoltate si nedezvotate) extractia bruta totala, de-a lungul perioadei + ajustari ale existentei (noi descoperiri de rezerve, rea paritia celor vechi) ajustari ale rezervelor (cu noi tehnologi, costuri de extractie, transport) baza a resursei (existenta) rezerve (dezvoltate, nedezvoltate)
Sfrsit de perioada

II Conturi de extractie, conversie si comert
extractie bruta (pe sector) utilizarea resurselor la extractie, pe sector = extractie neta (pe sector) import pe sector export pe sector = Import net pe sector Variatie de existenta extractie neta + import net + variatie de existenta uz intern (categorii de uz final, productie)
Pentru uz intern III Conturi de consum
Un obiectiv prioritar al contabilitatii verzi este identificarea adecvata a posibilitatilor (potentialul) ecosistemelor care vor fi disponibile n mod real pentru a fi introduse n sistemul economic (ca bunuri de capital, intermediare sau de consum) sub o forma durabila n timp. Pentru a ajunge la o gestiune integrala a resurselor naturale , este necesar ca sistemul economic sa-si asume responsabilitatea functiilor de reproductie, mentinere si control ale factorului natural, responsabilitati neglijate n mod obisnuit. Este cunoscut faptul potrivit caruia costurile de productie nu includ costurile de regenerare a ecosistemelor si nici pe cele ale conservarii si cu att mai putin mbogatirea patrimoniului natural. Pentru a putea depasi aceste deficiente, ar fi necesara sistematizarea componentelor structurale calitative si cantitative a resurselor naturale, determinarea formelor de gestiune si o utilizare adecvata si compl ta a resurselor. Toate aceste activitati ar putea fi e structurate ca un nou sector al economiei, denumit preprimar, a carui finalitate este aceea de a proportiona o oferta a ecosistemului, astfel ca sectoarele economice sa detina o oferta exacta a produselor naturale adecvate proceselor pe care le desfasoara. Acest rationament a fost un element central al mai multor metodologii contabile aplicate n tarile latinoamericane, avnd ca referinta si dezvoltnd conceptul de ecozona provenit din metoda patrimoniala de evaluare franceza. Ecozona, definita ca unitatea macrosistemica, teritorial identificabila, omogena si suficient de stabila, este cadrul pentru stabilirea unor conturi patrimoniale naturale si articularea informatiilor privind inventariile, dinamica, relatiile ecosistemice, repercursiunile utilizarii si formele de gestiune a resurselor naturale.

n ultima instanta, Contabilitatea Resurselor Naturale, desi are unele inconveniente tehnice si contabile, este un instrument fundamental pentru planif icarea socio-economica si uzul durabil al resurselor naturale, avnd n vedere ca permite cunoasterea mai exacta a fluxurilor de materie si energie a le sistemului economic, ca si o evaluare a statutului fizic si de calitate al mediului natural, n rolul sau dublu de sursa si receptor al resurselor si reziduurilor. n acest fel, contabilitatea ambientala a resurselor poate oferi informatii factorilor de decizie n ceea ce priveste: cuantificarea cantitativa a resurselor naturale; balanta contabila a resurselor distribuite de sectoarele economice; gradul de presiune exercitat de dezvoltarea economica asupra resurselor naturale; interrelatiile economico-ecologice necesare unei gestiuni integrate; bogatia naturala existenta; ritmul de dezvoltare real al economiei; contributia resurselor de mediu si a functiilor ecosistemelor la nivelul general de bunastare, n functie de diferitele utilitati sociale si aplicabilitatea, n functie de sectoarele de cerere. Tendintele actuale arata o alaturare progresiva a contabilitatii monetare si fizice si o conexiune importanta ntre procedurile contabile si indicatori. De fapt, se poate spune ca se produce o alaturare ntre viziunea ecologica si cea economica, concentrata pe orientarea stiintifica a tratamentului fizic al mediului natural si descrierea interrelatiilor sale cu structura economica.
4.4 Indicatorii dezvoltarii durabile globale Una dintre manifestarile cele mai clare ale tendintei de integrare economico-ecologica se exprima att n implantarea procedurilor de contabilitate integrata, ct si n cautarea de noi indicatori ai dezvoltarii durabile. Produsul Intern Brut a fost utilizat n mod eronat ca modalitate de evidentiere a dezvoltarii si bunastarii.
4.4.1 Renta durabila, ca masura primara de cuantificare a bunastarii Pentru a defini indicatorii economico-ecologici integrati si ajustati situatiilor reale , este necesara considerarea contabila adecvata a formelor de capital artificial si natural. Calculnd degradarea diverselor forme de capital, se obtin cuantificari ale Produsului Net care micsoreaza asteptarile de bunastare. Un studiu finalizat de Institutul Mondial de Resurse si aplicat n Indonezia a aratat ca , lund n considerare deprecierea resurselor sale (petrol, lemn, terenuri arabile), rata de cr estere a PIB n perioada considerata (1971-1984), calculata la un procent de 7,1% , se traducea ntr-un PIN de 4% (fara a calcula deprecierea altor produse forestiere nelemnoase si resursele piscicole), ceea ce nseamna o scadere cu 19% a PIB. Ca urmare, renta durabila este un indicator fundamental al progresului economic si social. Specialistii afirma ca sensul calculului rentei este acela de a oferi persoanelor o idee despre ceea ce pot consuma fara a saraci. Aceasta afirmatie este valabila si pe plan national, astfel ca renta reala este cantitatea maxima pe care o tara poate sa o consume fara a -si periclita activele pe viitor. Conceptul de renta este deci de la sine nteles durabil, fiindca include beneficiile actuale si schimburile activelor (cstigul de capital echivaleaza cu o crestere a rentei si pierderile de capital echivaleaza cu o reducere a rentei). Aceasta abordare, care valorizeaza n primul rnd activele ambientale, n loc de masa sau bogatie naturala, presupune considerarea rentei ca fiind estimarea a doua tipuri de PIN: PIN(1) = PIB - Deprecierea capitalului fabricat de om PIN(2) = PIN(1) - Deprecierea capitalului natural Un al treilea tip de Produs National, ajustat prin degradarea mediului ambiant ca urmare a proceselor de productie si consum, incluznd deducerile aferente cheltuielilor de aparare a mediului natural, este avut de asemenea n vedere. Fundamentul acestui mod de gndire este consideratia ca un astfel de PIN este necesar atta timp ct societatea realizeaza cheltuieli de aparare mpotriva anumitor efecte negative ale poluarii. Totusi, desi fundamentul pare a fi clar, controversa aparea asupra modului cum trebuie facut si ce trebuie inclus n deducerea acestor cheltuieli datorita posibilitatii existentei altor cheltuieli care nu ar avea efecte ambientale. Apare, deci, un al treilea PIN, definit ca fiind: PIN(3) = PIN(2) - Cheltuieli de aparare privind mediul natural

Acum nsa, desi notiunea de renta contine ideea de durabilitate n timp si includerea deprecierii capitalului natural ofera un criteriu de cuantificare n termeni neti, nu este posibil sa dispunem de productia neta fara a saraci progresiv, dat fiind ca productia poate cere activitati care sa nu fie biofizic durabile. Acesta este argumentul pe care Daly l utilizeaza pentru a arata ca PIN supraestimeaza produsul net maxim disponibil pentru consum, ceea ce presupune o orientare deloc rationala pentru economie. Pentru a remedia aceste neajunsuri, Daly propune ajustarea PIN, deducnd toate cheltuielile de aparare (CA) din cheltuielile nedorite ale productiei si consumului si deprecierea capitalului natural (DCN). Indicatorul rezultat ar fi Produsul National Net Durabil Social (PNNDS): PNNDS = PIN - CA - DCN Biroul de Statistica al ONU dezvolta la ora actuala un Sistem de Contabilitate Economica si Ecologica Integrat. Orice metoda de analiza si calcul si propune sa substituie sistemul actual de contabilizare si cuantificare economica, dat fiind ca acesta se bazeaza n mod esential pe a considera mediul ambiant si resursele sale ca fiind daruri ale naturii, oferind astfel indicatori ai cresterii economice care ignora supraexploatarea capitalului natural si pie rderea durabilitatii mediului natural. Ce trebuie si ce pot sa evidentieze indicatorii dezvoltarii durabile ? Metodele de evaluare a interactiunii dintre diversii parametri sectoriali ai mediului ambiant si ai dezvoltarii sunt imperfect sau se aplica e de o forma deficitara. De aceea, este necesara elaborarea indicatorilor dezvoltarii durabile care sa serveasca ca fundament pentru adoptarea deciziilor la toate nivelurile si sa contribuie la o dezvoltare durabila autoreglata. Nucleul dezvoltarii potentiale rezida n durabilitatea capitalului mediului ambiant, incluznd aspecte cantitative si calitative de la baza resurselor sale. Dezvoltarea durabila, prin definitie, trebuie sa se bazeze pe rentele reale de capital, altfel spus ceea ce este disponibil pentru consumul actual, fara a diminua valoarea capitalului si resurselor naturale, ncorpornd, ca o consecinta, efectele degradarii si deprecierii si optimiznd functia sa economica si ambientala. De exemplu, pentru multe resurse biologice este esential sa se ajunga la o exploatare economica optima , apropiindu-se de punctul biologic al productiei maxime n conditii de durabilitate.
Indicatorii dezvoltarii durabile trebuie sa ia n consideratie , n principal, integritatea elementelor si structurilor ambientale , ca si diversitatea de specii si ecosisteme. Mai exact, unii autori considera ca o cuantificare primara a dezvoltarii durabile trebuie sa includa: a) indicatori care sa semnaleze presiunea societatii asupra mediului ambiant (contaminarea, utilizarea resurselor); b) indicatori ai starii mediului ambiant (biodiversitate, integritate ecologica). Ambele grupuri de indicatori ar trebui sa compare fluxurile reale cu fluxurile durabile. Desi consideratiile anterioare par evidente, problema de fond este ca forma de considerare a fluxurilor durabile este straina procesului de creare a indicatorilor de durabilitate. De o maniera sau alta, acestia ar trebui definiti de catre factorii decizionali la nivel guvernamental, cu avizul specialistilor. Oricum ar fi, definirea ct mai exacta a ceea ce se considera durabil este cruciala pentru elaborarea indicatorilor, n ciuda dificultatilor presupuse de precizia acestora. n masura n care notiunea de dezvoltare durabila se poate concentra n ideea considerarii durabilitatii ecologice ca o conditie fundamentala a dezvoltarii economice, este posibil sa se dispuna de grupuri de indicatori de durabilitate att de tip predictiv, ct si de tip retrospectiv. Desi, n mod cert, nu exista un singur viitor durabil- nici un model universal de dezvoltare durabila - si cum indicatorii nu acopera integral obiectivele cantitative si calitative, evolutia reala a sistemului uman n relatie cu sistemul ambiental se percepe mai clar prin intermediul modelelor de simulare dinamica. n acest fel se pot evalua mai exact valorile viitoare ale variabilelor selectionate, att de tip socio-economic, ct si de tip ambiental si se poate previziona gradul de acceptabilitate al unui model de dezvoltare durabila, definit de aceste variabile. n aceasta directie s-au facut cercetari, n dorinta de a face din conceptul de dezvoltare durabila un concept operational, prin utilizarea modelelor dinamice economico-ecologice. Anumiti cercetatori au stabilit principiile unui astfel de model dinamic integrat, si anume au n corporat n model cinci aspecte esentiale ale dezvoltarii durabile: echitatea intergenerationala; scala regionala; utilizarea multipla; incertitudinea pe termen lung; integrarea economico-ecologica. Concluziile privind ultimul aspect sunt relevante pentru lucrarea de fata. Sigur, nivelul si dimensiunea stiintifica a integrarii economico-

ecologice n contextul dezvoltarii durabile sunt relativ imprecise, dar n opinia cercetatorilor , o astfel de integrare poate fi contemplata de o maniera coerenta numai daca se realizeaza integrarea completa a proceselor economice cu cele ecologice, si nu a le considera, fie pe unul, fie pe celalalt, ca fiind element cuprins si element cuprinzator. 4.4.2 Insuficiente socio-economice ale PIB PIB, ca modalitate de a reflecta progresul economic, are unele insuficiente n ceea ce priveste aspectele socio-economice si cele ambientale. Aspectele socio-economice neglijate se refera la lipsa cuantificarii distributiei si desconsiderarea factorilor care nu sunt direct valorificati de sistemul economic, ca de exemplu turismul, muncile din gospodariile individuale, dezeconomiile externe si alte concepte relationate cu calitatea vietii. Criticile cele mai semnificative sunt orientate spre efectele nedorite ale cresterii economice si implicatiile n cuantificarea PIB, care au nceput deja sa se manifeste la nceputul anilor 70. Aspectele ambientale desconsiderate de PIB se adauga celor economice si sociale. Efectiv, realitatea sistemului socio-economic total este mult mai ampla dect poate PIB sa reflecte. Economia totala consta n doua sectoare , care corespund unei activitati susceptibila de a fi masurata economia formala si unei activitati necuantificabila economia complementara. Prima include, pe de-o parte, o activitate necomerciala corespunzatoare sectorului de stat si, pe de alta parte, o activitate comerciala functionnd dupa principiile pietei libere, de tip oligopol sau de tip cooperatist. n ceea ce priveste economia, aceasta contine o parte comercializabila, prin intermediul unui sector neregulat, n timp ce restul nu se comercializeaza, apartinnd unei economii sociale inter sau intra domestice. Este nendoielnic faptul ca un indicator ca PIB, care desconsidera economia sociala si se concentreaza pe economia finala, reflecta relativ realitatea. Ceea ce masoara el de fapt reprezinta ceea ce este economic sau ceea ce este antieconomic, fara a tine seama de alte criterii care influenteaza actiunile indivizilor sau grupurilor. Economia trateaza marfurile n functie de valoarea lor de piata si nu n functie de ceea ce sunt ele n sine. Piata reprezinta numai suprafata societatii si semnificatia ei este n concordanta cu o situatie de moment. Nu se aprofundeaza ideea esentei lucrurilor sau a faptelor sociale sau naturale care se afla dincolo de ele.
Economia privata se bazeaza pe economia publica si ambele se bazeaza pe economia sociala, urmnd ca , n final, mpreuna sa preseze asupra mediului natural. Dupa parerea unor autori, jumatatea simbolica a sistemului productiv al unei societati industriale, din care numai o singura parte se nregistreaza n statisticile economice reflectate de PIB, se bazeaza pe o economie sociala (echitate a muncii) si pe o economie facilitata de mediul natural, care nu este luata n consideratie oficial n termeni monetari. Astfel, economiile nemonetarizate subventioneaza sectoarele monetarizate si exprimabile n PIB, cu mna de lucru sau costuri ambientale absorbite si transmitnd riscuri majore generatiilor viitoare. Economia opereaza ntr-un anumit cadru de calcul economic, dar nu se autosustine. Baza este derivata din metaeconomie, formata din doua parti: una referitoare la om si alta referitoare la mediul natural. Problemele actuale ale societatii umane sunt complexe si teoriile economice se vad obligate sa raspunda cu noi idei si instrumente. n era globalizarii, fundamentele economice nu-si pot asuma riscul de nu considera relatiile reale care deriva din actualul tip de dezvoltare economica.
4.4.3 Reajustarea ambientala a PIB: PIB verde Principiile dezvoltarii durabile aplicate n domeniul economiei altereaza coerenta contabila a conturilor economice, de asa maniera ca structura si indicatorul sau de baza referitor la produsul adaugat trebuie sa fie ajustate n scopul corectarii esecurilor pietii n ceea ce priveste resursele naturale si mediul ambiant. nainte de a aprofunda analiza PIB verde , trebuie precizat ca exista trei niveluri de agregare n cadrul sistemului de contabilitate economicoecologic. n primul rnd, nivelul macro, ca nivel de agregare maxim si de asemenea de reprezentativitate maxima a realizarilor economiei. n al doilea rnd, nivelul de agregare sectorial (apa, energie, paduri). n al treilea rnd, apare nivelul micro, unde se ncorporeaza contabilitatea ambientala a ntreprinderii si procedeele de eco-audit si eco-gestiune. PIB este un indicator deficient n ceea ce priveste exprimarea diferitelor concepte socio-economice, ca de exemplu bogatie sau progres, care sunt relativ ambigue. Este stiut faptul ca generarea bogatiei si cresterea rentei, chiar daca permit cresterea consumului si nivelului de viata, nu induc indiscutabil o crestere a bunastarii sociale, daca nu se garanteaza o distributie adecvata a bogatiei si a rentei. Una dintre deficientele PIB este aceea ca nu reflecta anumite procese economico-ambientale. Mediul natural este un element fundamental al

activitatii economice, dar, fiind parte esentiala a capitalului din care economia si extrage renta, nu este considerat ca atare n conturile economiei nationale. O prima mbunatatire n acest sens ar fi ajustarea principalului indicator al economiei - PIB. Acesta, ca instrument, nu este cauza neajunsurilor produse, dar conduce la luarea de decizii nerationale. Desi o asemenea abordare a PIB nu este logica din punct de vedere strict economic, corectarea lui, n sensul reflectarii degradarii capitalului natural si a presiunii sistemului economic asupra naturii, poate deveni un demers abstract si putin credibil. n ciuda celor afirmate, Produsul sau Renta durabila ar putea fi definite si cuantificate sub o forma mai realista din punct de vedere ambiental, daca s-ar putea realiza trei tipuri de corecturi: deprecierea capitalului natural si cultural ca urmare a actiunii omului; includerea degradarii mediului n cheltuielile de aparare pentru a controla contaminarea mediului si a face fata cheltuielilor de compensatie; degradarea mediului n urma presiunii permanente sau a celei reziduale. Prima corectura amintita realizeaza cuantificarea rentei viitoare, ceea ce este sinonim cu directionarea spre o dezvoltare durabila. n ceea ce priveste urmatoarele doua corecturi, trebuie avut n vedere ca, daca se includ costurile ambientale si se contabilizeaza adecvat, se masoara cu mai mare precizie bunastarea prezenta. Oricum ar fi, a obtine corectarea adecvata a PNB n termeni ambientali este numai un demers rational n directia dezvoltarii si bunastarii durabile. 4.4.4 Ajustarea PIB prin intermediul cheltuielilor de aparare a mediului Pe lnga faptul ca ofera informatii despre deprecierea capitalului natural, costurile degradarii incluse n PIB pot oferi informatii mai precise privind functionarea sistemului economic. Relevanta deosebita are modul cum sunt tratate cheltuielile de aparare si alte costuri sociale derivate din procesele inadecvate de productie si consum. Exista cinci categorii de costuri: costuri externe ale procesului de crestere economica generala a productiei si consumului: cheltuieli de protectie a mediului cheltuieli de compensare pentru pagubele cauzate de poluare
costuri externe ale concentratiei spatiale, centralizarii productiei si urbanizarii asociate; costuri pentru protectia mpotriva cresterii riscului si nesigurantei sistemului industrial; alte costuri derivate ale transportului (accidente de masini, congestionare); cheltuieli derivate din modelele de consum si practica urbana, ca si din conditiile deficitare de munca. Independent de posibilitatile de valorificare efectiva a activelor ambientale si bunurilor si serviciilor generate de acestea, este teoretic posibil sa se realizeze cuantificarea PIN ajustat, daca, n plus fata de deprecierea capitalului global, se includ cheltuielile de aparare pentru a lupta mpotriva degradarii mediului natural. Independent de fiabilitatea evaluarilor economice, este clara relatia dintre pagubele si cheltuielile ambientale, ceea ce este mult mai exact n estimarile facute de tarile dezvoltate. n cadrul unei scheme actuale de sistem de conturi, costurile care ar trebui scazute din PIB, pentru a obtine PIN verde, ar fi: costul masurilor de protectie a mediului din sectorul public si din unitatile private, n masura n care se considera cheltuieli finale; efectele ambientale ale sanatatii si alte aspecte ale capitalului uman; costul ambiental al activitatilor de consum din sectorul public si unitatile private; pagubele ambientale cauzate de bunurile de capital reziduale; efectele ambientale negative, cauzate unei tari de activitatile de productie ale altei tari. O problema care este discutabila din aceste considerente, este aceea daca cheltuielile finale realizate de sectorul public si gospodarii sunt unicele care trebuie retrase, n timp ce cheltuielile de aparare realizate de ntreprinderi nu trebuie retrase, dat fiind ca sunt cheltuieli intermediare. Daca ajustarea ambientala a PIN tinde a se apropia de o masurare a bunastarii, ar trebui sa retina orice tip de cheltuiala de aparare ambientala, indiferent de personalitatea juridica a celui care o efectueaza. Daca un proces economic cauzeaza o paguba de mediu, nu orice masura de corectare sau preventie este o contributie la Valoarea Adaugata si este logic sa nu fie suprimata, dat fiind ca nu s-a produs o crestere a bunastarii. Desi exista nenumarate polemici pe aceasta tema, prin faptul ca simpla de ductie a PIN verde ar desconsidera generarea unei parti din valoarea adaugata n industria existenta, argumentul major care sustine aceasta teza este ca , pna

la un anumit punct, o parte din cererea finala ar putea avea de asemenea caracter de cost de aparare contra deteriorarii conditiilor actuale de sanatate si bunastare. De exemplu, consumul de alimente ar putea fi considerat mai mult ca un cost de mentinere a vietii umane dect o crestere a bunastarii omului. Mai mult, o aproximare mai exacta a notiunii de bunastare ar trebui sa poata deduce, de o forma fiabila, nu numai cheltuielile de aparare, ci si pe cele de protectie si compensare sociala , care pot fi chiar mai greu de identificat si evaluat, fata de cele legate de mediul natural. Corectarea PIB privind pagubele de mediu produse de reziduuri Costurile pagubelor de mediu provocate de reziduuri si deducerea lor din formula Produsului este o tema foarte interesanta. Daca se pot corecta procesele economice pentru a obtine o situatie ambientala finala, echivalenta cu o situatie initiala, ceea ce nseamna a lasa mediul n starea n care se afla, fara a tine seama de activitatea economica, toate cheltuielile implicate n acest sens trebuie sa fie deduse, dat fiind ca nu adauga valoare, nici nu se traduc n crestere a bunastarii. De aceea, pe lnga cheltuielile de aparare (si sociale), este necesar sa fie scazute costurile echivalente oricarei degradari reziduale sau permanente care se petrece n mediu. S-ar putea ajunge la o situatie absurda, dat fiind faptul ca ar fi posibil sa se considere crestere economica un fapt daunator mediului ambiant. n toate cazurile considerate, s-a vazut ca exista dificultati importante pentru a atasa corecturile ambientale corespunzatoare la PIB. Este stiut ca, n ciuda avansurilor considerabile ale tehnicilor de evaluare economica, persista anumite aspecte ce nu pot avea o traducere monetara, din cauza caracterului proceselor ecologice (ireversibilitatea, functiile ecosistemelor, ciclurile biologice). Problema care se pune este daca-i posibil sa vorbim despre un PIB corectat ambiental, fara evaluare economica a mediului. Raspunsul nu este simplu, fiindca evaluarea monetara nu este determinanta, n mod absolut. Desi este nendoielnic faptul ca evaluarea cheltuielilor de aparare este fundamentala pentru a calcula pierderile suferite de mediu, cnd este vorba de evaluarea deprecierii capitalului natural se cere alt tip de calcul. La fel ca si n cazul amortizarii unui echipament, o data ce acesta s-a consumat, n momentul nlocuirii se are n vedere costul sau actual. n mod asemanator, pentru a calcula deprecierea capitalului natural, nu este att de important sa se cunoasca valoarea bunului sau serviciului ambiental pierdut, ci ct ar costa nlocuirea lui si acest cost ar reflecta realitatea.
Procedurile propuse de specialisti n vederea corectarii PIB pornesc de la definitia functiilor ambientale prin intermediul unui model fizic, care defineste curba ofertei si cererii si care, n final, estimeaza masurile evaluate. Aceste proceduri nu sunt nsa suficiente pentru a face ca Renta ajustata ambiental sa fie sinonima cu Renta durabila. Perfectionarea PIB nseamna o mai mare eficienta ambientala n vederea masurarii cresterii economice, dar , n acelasi timp, este o aproximare rationala a conceptului de renta durabila, care, n consecinta, permite orientarea dezvoltarii si, n ultima instanta, bunastarea sociala pe termen lung.
4.4.5 Indicatorii dezvoltarii durabile globale Utilizarea PIB ca indicator al cresterii productiei, dar si ca sinonim al progresului n general si reprezentativitatea redusa n timp a condus la aparitia de noi indicatori, adaptati la realitatea complexa . n fata incapacitatii PIB de a reflecta evolutia economiei, noua orientare stiintifica - Economia Mediului - tinde spre proceduri de ajustare (ambientala, sociala) a sistemului clasic de cuantificare a PIB si de contabilizare economica. Economia ecologica propune transformari ale sistemului clasic, referitoare la redefinirea si cuantificarea interactiunilor ntre mediul natural, dezvoltare si bunastare, aspecte carora li se atribuie o dimensiune economica importanta, dar nu determinanta, n sensul ca egalitatea sociala, capitalul uman sau durabilitatea ecologica pot avea tratamente preferentiale, n functie de valoarea care li se acorda. n paralel cu aceasta orientare, se afla o a treia care raspunde unei viziuni concordante cu sistemele complexe. Este acceptat faptul ca nici un PIB ajustat corespunzator, nici un alt indicator sintetic nu ar putea sa reproduca aspectele subiective si metaeconomice implicate n notiunile de dezvoltare si bunastare umana. Dar s-au nregistrat numeroase succese n utilizarea indicatorilor de dezvoltare umana si bunastare durabila, prezentati n continuare; dupa opinia cercetatorilor , nsa, adoptarea alternativei bazata pe un cadru de referinta al indicatorilor se arata mai promitator, fiind mai operativa si avnd mai putine dificultati n a realiza o sinteza metodologica. Cele trei metode prezentate nu sunt exclusive. Este posibil sa se adopte o metoda care ajusteaza PIB pentru a ajunge la un Produs National Ajustat (PNA), care la rndul lui sa fie ncorporat ntr-un cadru de referinta de indicatori si care, n final, sa permita combinarea diversilor indicatori ntr-un indicator sintetic.

Alegerea unui indicator ca unic punct de referinta al dimensiunilor dezvoltarii durabile ar putea conduce la incongruente similare celor cu care se confrunta actualmente PIB-ul. Configuratia unui cadru integrator al indicatorilor de zvoltarii durabile trebuie realizat progresiv , pe masura ce se avanseaza n determinarea metode lor de cuantificare a aspectelor economice, sociale si ambientale. n definitiv, sistemele naturale si sistemele economice functioneaza ca sisteme deschise si studiul interrelatiilor lor trebuie sa porneasca de la o abordare sistemica. Indicatorii trebuie sa reflecte aceste tranzitii ntr-un cadru complet, care sa reflecte precis durabilitatea dezvoltarii globale n diversele sale dimensiuni. 4.4.6 Sistem de indicatori cu referinta integrala Reamintind dimensiunea multipla a dezvoltarii durabile si a durabilitatii globale , putem sa concluzionam ca formula cea mai adecvata pentru a cuantifica astfel de notiuni este un cadru de referinta integral al diferitelor dimensiuni umane si ambientale. Efectiv, durabilitatea dezvoltarii implica n primul rnd mentinerea prestatiilor ecologice ale sistemelor naturale , care suporta simultan viata n general si activitatea economica, n particular. Daca acceptam faptul ca generatiile viitoare nu pot fi compensate pentru pierderea de capital natural, avnd n vedere ca acesta nu este perfect substituibil prin capital de origine umana, o functie primara a durabilitatii trebuie sa cuantifice n termeni fizico-ambientali, fiindca expresia monetara nu este cuprinzatoare. Dimensiunile economica, tehnica, sociala, institutionala si culturala a dezvoltarii durabile trebuie sa se masoare n termeni potriviti; unii dintre ei au un corespondent monetar adecvat, iar altii cer expresii cantitative de ordin social. Indicatorii umani Dupa cum arata unii cercetatori, nu exista corespondenta biunivoca ntre necesitati si satisfactii, nici nu se pot stabili directii ierarhice; si daca nici una dintre aceste necesitati nu este n sine mai importanta ca alta, trebuie tinut seama ca exista limite si umbre sub care cererea de a satisface o nevoie trebuie sa aiba caracteristici de urgenta absoluta, ca de exemplu subzistenta; cnd aceasta necesitate nu este satisfacuta , nu mai poate fi
vorba de satisfacerea celorlalte. Problema cea mai relevanta este aceea de a utiliza o abordare sistemica n locul unui demers de tip cauza -efect. Pentru a vorbi de saracie , este poate mai corect sa folosim pluralul, pentru ca orice necesitate umana fundamentala care nu este satisfacuta de o maniera adecvata este reflectata ntr-o situatie de saracie umana. De aici apare saracia de subzistenta (lipsa de alimente), de protectie (lipsa de sanatate), de afectiune (opresiunea), de ntelegere (lipsa de educatie), de identitate (impunerea de valori exterioare). Indicatori fizici si procese economice Pentru a trata de o forma integrata procesele de dezvoltare si ambientale , este imperativa integrarea economiei si ecologiei, cu scopul de a orienta factorii de decizie, strategiile si politicile privind dezvoltarea prezenta si viitoare. Cel mai relevant fapt ar fi cuantificarea relatiilor multiple de tip cauza -efect, actiune-reactiune dintre sistemul economic si sistemul ambiental. Pentru aceasta sunt necesare informatii privind presiunea dezvoltarii asupra mediului si influenta variatiei ambientale asupra activitatii economice. Pentru o dezvoltare durabila a activitatii economice , se cere cunoasterea statutului si variatiei atributelor mediului natural, aspecte ce trebuie cuantificate n unitatile de masura corespunzatoare. Aceste unitati servesc, de asemenea , pentru a masura presiunea pe care economia o exercita asupra mediului sau invers , pentru a arata capacitatea de adaptare a economiei la restrictiile impuse de mediul natural. Daca indicatorii fizici se nrautatesc , atributele economiei se micsoreaza si durabilitatea ecologica este periclitata. Daca, din contra, indicatorii se mbunatatesc, acest lucru se traduce printr-un progres spre dezvoltarea durabila. O reorien tare adecvata a economiei n spiritul dezvoltarii durabile nu presupune o evaluare economica absoluta a factorului natural. Indicatorii fizici ai mediului sunt esentiali pentru a cuantifica durabilitatea, nti ecologica, apoi economica a sistemului uman. Acestia trebuie sa reflecte presiunile si capacitatile care tin economia si mediul n interactiunile dinamice n care se afla. Indicatorii ambientali sunt considerati pe domenii specifice: rezerve si stocuri de capital;

fluxuri de surse, de resurse si depozite de deseuri; diversitate biologica, integritatea ecosistemelor, capacitatea de nmagazinare si anulare a ecosistemelor vitale; variatiile ecosistemelor ambientale globale. Ca exemple de indicatori, se pot lua urmatorii: utilizare a resurselor regenerabile Dimensiune: procentaj din stocul total adaugat sau pierdut/arie sau timp determinat Marime: cresterea stoculuiutilizaripierderi/stocul total utilizare de resurse neregenerabile Dimensiune: procent de rezerve probabil a fi pierdute ntr-un anumit interval de timp sau spatiu; Marime: diminuare a utilizarii/rezerve probabile specii vii Dimensiune:
numar sau procentaj de specii pierdute n spatiu sau timp determinate; Marime: relatia specii originale si noi specii ce pot disparea. ncalzirea globala Dimensiune: w/m2 sau C adaugate ntr-un spatiu sau timp determinate; Marime: cantitate combinata de gaze cu efect de sera absorbite.
4.5 Indicatori si strategii de mediu si dezvoltare Actiunile concrete ale politicilor ambientale - n contextul dezvoltarii durabile - presupun un set de indicatori care trebuie structurati dupa criteriul integrarii de mediu, recunoscnd inte rconexiunile dintre activitati si probleme si nu numai fenomenele n sine. Punctul de plecare este un cadru de referinta al indicatorilor, capabil de a structura si integra diversele surse de informatii. Concret, nu se poate vorbi de un cadru unic si stabil, stiind ca obiectivul variabilelor, cunoasterea stiintifica a problemelor si valoarea pe
care nsasi societatea o acorda acestor probleme, se schimba pe parcursul timpului. Ultimele cercetari n domeniu disting n structura cadrului de referinta trei grupuri de indicatori de mediu: primul grup este orientat spre cauzele care genereaza aceste probleme (fluxuri de emisii, utilizarea de resurse naturale); al doilea grup doreste sa relationeze calitatea mediului cu efectul actiunii umane (indicatorii de efect, calitate, stare); al treilea ncearca sa cuantifice reactia societatii la mbunatatirile mediului ambiant (indicatorii de reactie). OCDE a denumit aceste categorii: indicatori de presiune, indicatori de stare, indicatori de reactie, considerndu-le ntr-un context dinamic, definit de relatiile cauza-efect. Activitatile umane exercita anumite presiuni asupra mediului si influenteaza cantitatea si calitatea serviciilor si bunurilor disponibile. Societatea raspunde la aceste schimbari prin politici sectoriale, economice si de mediu. n final, cercul se nchide cu noi informatii si perceptii asupra actiunilor umane. Principalele obiective ale acestor indicatori se concretizeaza, pe de-o parte, prin aspecte specifice de mediu (informatii despre starea mediului si definirea caracteristicilor sale) si pe, de alta parte, finalitatea sa structurala este relationata cu integrarea mediului n toate politicile sectoriale si n procesul de decizie economica si contabilitate nationala. Utilizarea matricelor pentru a analiza dezvoltarea indicatorilor poate facilita cunoasterea relatiei dintre mediul natural si economie. Totusi, aces t mod de abordare produce grupari voluminoase de indicatori, care, n anumite situatii, nu pastreaza legatura cu ideea de durabilitate. O posibila solutie la aceste probleme sunt indicatorii integrati. Procesul de elaborare a indicatorilor de durabilitate integrati a fost propus nca de la Conferinta de la Rio (1992). Organismul ONU nsarcinat n acest scop este Comisia de Dezvoltare Durabila. Acesta a realizat metodologia de integrare a aspectelor economice, sociale, ecologice si institutionale; aspectele economice si sociale detin deja indicatori semnificativi si utilizati la nivel international. Referitor la ultimele aspecte, se fac eforturi de desfasurare si implementare. Cele spuse se leaga de Sistemul Global de Monitorizare a Mediului nconjurator si

Monitorizarea Dezvoltarii, concepute de ONU, cu scopul de obtine informatii despre presiunile exercitate asupra principalelor resurse, variabile si procese mondiale, att n mediul natural, ct si n societate, oferind fundamente decizionale, pentru a putea aborda sistematic procesele legate de dezvoltare si mediul natural.
Managementul deseurilor
5.1 Costuri n managementul deseurilor Studiu de caz - Buzau n judetul Buzau, depozitarea definitiva a deseurilor se realizeaza la ora actuala pe o suprafata de 77,42 ha neamenajata. Aceasta zona poate fi considerata critica sub aspectul poluarii solului, apelor de suprafata si subterane, dar si a aerului. S.C. RER Ecologic Service S.A. Buzau este societatea de salubritate care colecteaza, transporta si depoziteaza gunoiul menajer si stradal. Este singura societate din orasul Buzau care efectueaza aceste servicii. Din punct de vedere ecologic si a normelor impuse de protectia mediului nconjurator , este necesara realizarea unei noi rampe. Pentru nceput, s-a ncheiat un contract de concesionare a unui teren de 10,6 ha cu primaria Galbinasi (la o distanta de 15 km de oras) n vederea amplasarii noii rampe ecologice. n cadrul suprafetei de 10,6 ha a platformei ecologice, cca 7,2 ha reprezinta suprafata utila. Timpul de umplere prognozat este de 16 ani, iar numarul de celule de depozitare este patru. Capacitatea unei singure celule
de depozitare este de 256.750 t. Investitia totala este n valoare de 2.685.144$, din care: investitie infrastructura 190.750$ costuri alveole deponie 1.605.252$ lucrari de colectare ape deponie 41.768$ lucrari de gazeificare 35.343$ lucrari de conservare recultivare 372.765$ total investitii n constructii 2.478.095$ utilaje/instalatii 207.050$ iar investitia pentru prima celula se ridica la 791.480$. Costurile totale de exploatare 212.615$ din care: - costuri de personal 22.532$ - costuri utilaje 50.709$ - alte costuri de exploatare 54.164$ - costuri de exploatare din investitii anuale 7,27$ - amortizari anuale Alte costuri: q costuri consultanta 3.600 $ q costuri administrative 20.000$ Alte costuri reprezinta costuri suplimentare costurilor actuale de deponie care se adauga celor deja existente. Daca luam n considerare si un credit de 700.000$ care trebuie contractat pentru sustinerea investitiei la aceste costuri, s-ar adauga n primul an o c heltuiala cu dobnda de 105.000 $ = 1.932.000 mii lei. (212615$ + 105000$) x 18400lei/$1 = 5844116 mii lei 5.844.116.000lei/18500 mc colectati anual = 31.589 lei/mc n momentul actual costul pe mc=71172lei/mc 71172+31589=102761 lei mc Profitul prec onizat de 18% va modifica tariful pe mc colectat la 120.000 lei (6,52$) , iar tariful pe persoana s modifica la aproximativ -ar 11000lei/mc (0,6$/persoana).
1
Presupunnd ca raportul leu dolar este la valoarea de 18.400 lei pentru 1$

n aceste conditii, veniturile anuale realizate din colectare se estimeaza la un nivel de 1.220.000 $, cu un profit anual net de 9.593$ chiar din primul an de exploatare. De aceea, la sfrsitul celui de -al doilea an se poate ncepe din resurse proprii constructia celei de -a doua celule. Bugetul programului de finantare Total costuri (USD) Studiu de fezabilitate Asistenta tehnica Documentatii avize Proiectare Cheltuieli anticipate investitiei (redeventa teren) Total costuri 5.1.1 Obiectivele proiectului 1. Studiu de fezabilitate 2. Proiectare/ntocmire documentatii pentru obtinerea avizelor 3. Obtinerea unei finantari n conditiile n care 25% din volumul investitiei va fi aport propriu 4. Realizarea investitiei, amenajare teren, constructii si achizitionare utilaje 5. Darea n folosinta Etapele studiului de fezabilitate (propunere) ETAPA I ETAPA II ETAPA III ETAPA IV Studiu de fezabilitate Proiectare ntocmire documentatii pentru obtinerea avizelor Amenajare teren, constructii, achizitionare utilaje Dare n folosinta Tabelul 5.2 01.06.2000 31.12.2000 01.01.2001 31.03.2001 01.04.2001 31.12.2001 01.01.2002 40.000 10.000 3.000 11.000 4.500 68.500 Aportul propriu (USD) Tabelul 5.1 Finantare grant challenge 40.000 10.000
MANAGEMENTUL DESEURILOR
3.000 11.000 4.500 18.500 50.000
Ar mai fi de mentionat faptul ca S.C. RER Ecologic Service S.A. este o societate comerciala cu capital mixt romno german si are un capital de 1.020.000.000 lei, iar cifra de afaceri la nivelul anului 1999 a fost de 17.000.000 mii lei si profitul brut de 1.847.000 mii lei. De asemenea , societatea si propune construirea unei statii pentru sortarea deseurilor urbane. Fluxul tehnologic ar fi urmatorul: deseurile colectate se transporta containerizat sau cu autocompactoare si se descarca n incinta statiei de sortare, fiind stocate n hala de depozitare. Din hala, deseurile ce urmeaza a fi sortate sunt ridicate cu un ncarcator frontal care alimenteaza transportorul cu banda, lanti si racleti. cu ajutorul transportorului, deseurile sunt deversate n locul de selectare a materialelor recuperabile pe sase sortimente (metale feromagnetice, cartoane, maculatura, hrtie lucioasa, material plastic de nalta rezistenta si de joasa rezistenta). deseurile care nu sunt selectate (materiale organice, textile, lemn) sunt depozitate si compactate n depozitul existent, urmnd a fi compostate si depozitate definitiv. materialele recuperate (metal, cartoane, plastic) vor fi presate n baloti si depozitate n spatii acoperite, de unde urmeaza a fi vndute firmelor specializate n reciclare.
Promovarea acestei investitii va aduce o serie de beneficii att economice ct si ecologice: - realizarea unei statii moderne de sortare si reciclare a deseurilor creeaza noi locuri de munca; - mbunatatirea calitatii mediului prin cointeresarea directa a populatiei n recuperarea selectionata a deseurilor;

depozitarea eficienta a deseurilor va reduce riscul raspndirii parazitilor si rozatoarelor; creste suprafata utila de depozitare prin degajarea deseurilor reciclabile; constituie o sursa de materii prime pentru industrie; este o sursa de venituri; prin valor ificarea deseurilor se estimeaza anual obtinerea a peste 5.000.000 mii lei conform calculului din tabelul 5.3. Lista de preturi pentru utilajele componente ale instalatiei de sortare Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 TOTAL Denumire utilaje ncarcator frontal pentru alimentarea liniei de tip CATERPILAR Transport cu banda, lant si racleti pentru alimentare linie Separator electromagnetic Statie sortare Transport cu banda, pentru sortare manuala Transport cu banda, lant si racleti pentru alimentare presa de balotat Presa de balotat tip PRESONA Hala metalica depozitare baloti Hala metalica depozitare deseuri Abrollkipper Container 40 mc Tabelul 5.3 U.M. Valoare USD 100.000 USD USD USD USD USD USD USD USD USD USD USD 53.700 17.500 83.400 32.330 42.520 100.000 53.000 48.500 100.000 4.050 635.000

Bugetul Costuri totale Studiu de fezabilitate Consultanta, asistenta tehnica Proiectare Documentatii avize Total costuri 50.000 8.000 6.000 2.800 66.800 Aport propriu
Tabelul 5.4 Challenge Grants 50.000
8.000 6.000 2.800 16.800
n Romnia functioneaza un program sponsorizat de Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala, n cooperare cu Departamentul de Comert al SUA, denumit Eco Links, care cauta sa gaseasca solutii practice pentru problemele urbane de mediu din centrul si estul Europei. Eco Links ofera granturi pentru sustinerea activitatilor care se adreseaza n mod prioritar problemelor de mediu, lucrnd cu guvernele locale. Calculul economic privind deseurile urbane din orasul Buzau Tabelul 5.5
Pe zi Numar locuitori platitori 105.000 Cantitate deseuri - populatie Mc 385 Cantitate deseuri populatie Kg 134.750 Cantitate deseuri agenti comerciali Kg 81.917 Total cantitate deseuri colectate Kg 216.667 Venituri din colectat gunoi menajer Mii lei 48.285,76 Deseuri componente Hrtie % 5% Cantitate Kg 10.833,35 Venit realizabil 5.958,343 Sticla Cantitate Venit realizabil Metale Cantitate Venit realizabil % Kg 4% 8.666,68 866,668 2% 4.333,34 2.166,67 U.M. Pe luna 105.000 9625 3.368.750 2.047.917 5.416.667 1.207.142,2 5% 270.833,35 148.958,34 4% 216.666,68 21.666,668 2% 108.333,34 54.166,67 Pe an 105.000 115.500 40.425.000 24.575.000 65.000.000 14.485.705 5% 3.250.000 1.787.500 4% 2.600.000 260.000 2% 1.300.000 650.000
% Kg

Materiale plastice Cantitate Venit realizabil Total cantitate materiale recuperate Venituri din recuperare % Kg 4% 8.666,68 8.667 32.500,05 17.658,58 4% 216.666,68 216.667 812.500,05 441.458,68 4% 2.600.000 2.600.000 9.750.000 5.297.500
Kg Mii lei
Si acest studiu de caz confirma faptul ca oficialitatile si initiativele locale au un rol important n marcarea drumului spre durabilitate. Exemplele locale arata ca durabilitatea la scara globala poate fi atinsa oras cu oras sau regiune cu regiune, dar si faptul ca acestea pot si trebuie sa fie adaptate initiativelor de durabilitate, astfel nct sa se potriveasca propriilor nevoi, prin cai care sa aduca beneficii economice, sociale si ecologice pe termen lung.
5.2 Studiu de caz al planificarii manageme ntului deseurilor n Germania Pentru planificarea managementului deseurilor, prognoza cantitatilor de deseuri reprezinta o baza indispensabila. Prognoza permite estimarea prealabila a evolutiei viitoare, cu ajutorul unui model comprehensibil, prin folosirea informatiilor istorice. Numai pe baza unei informatii referitoare la cantitatile de deseuri care urmeaza sa fie tratate n viitor se poate crea o baza pentru luarea deciziilor privitoare la nfiintare si exploatarea amplasamentelor de eliminare a deseurilor. n multe concepte de management al deseurilor, cele mai bune rezultate sunt obtinute prin aplicarea tehnicilor scenariilor. Cu ajutorul acestora se pot introduce n proces att cunostintele cantitative, ct si cele calitative. Diferitele tipuri de deseuri se clasific a n trei grupe, cu un total de sapte subgrupe , agregarea datelor efectundu-se pe baza urmatoarelor criterii: a. compozitia deseurilor/capacitatea de tratare a deseurilor b. cantitatea deseurilor n prima etapa se diferentiaza tipurile de deseuri, stabilind daca acestea pot fi tratate nainte de depozitare si n ce mod. Aceasta reprezentare se abate ntr-o oarecare masura de la clasificarea uzuala a tipurilor de deseuri, dar prezinta avantajul ca se pot deduce direct capacitatile necesare
pentru fiecare proces de tratare, respectiv eliminare. Independent de clasificarea efectuata, ramne de efectuat stabilirea concreta a tratarii deseurilor reziduale , specifice fluxurilor respective, de catre societatile publice abilitate legal c u eliminarea deseurilor. Pentru toate grupele, este valabil faptul ca poate fi necesara si oportuna o (pre)tratare mecanica si ca aceasta ar putea sa devina tot mai importanta. Astfel, s-au creat urmatoarele grupe: deseuri care pot fi tratate biologic deseuri care pot fi tratate termic, cu continut energetic si deseuri inerte , care pot fi depozitate direct n a doua faza , n cadrul acestor grupe au fost create subgrupe, pentru a analiza separat fiecare tip de deseuri, dominant sub aspectul cantitatii. n acest sens este vorba de deseuri menajere, deseuri masive si deseuri de constructii. Tabelul 5.6 prezinta tipurile de deseuri corespunzatoare grupelor de deseuri. Pentru prognoza cantitatilor , au fost luate n consideratie urmatoarele scenarii: cantitate de deseuri maxima; cantitate de deseuri minima. Gama astfel creata descrie capacitatile de eliminare a deseurilor, necesare planificarii amenajarii terenului. Cantitatea si compozitia deseurilor se diferentiaza substantial la fiecare societate publica abilitata legal cu eliminarea deseurilor. Motivele n acest sens sunt variate. De aceea, nu are sens sa se traga o concluzie referitoare la evolutia cantitatilor de deseuri doar pe baza structurii localitatii respective (urbane/rurale). Clasificarea tipurilor de deseuri n grupe si subgrupe de deseuri Tabelul 5.6 Grupe de deseuri Deseuri care pot fi tratate biologic Subgrupe de deseuri Deseuri menajere Alte deseuri care pot fi tratate biologic Tipuri de deseuri - deseuri menajere - deseuri comerciale similare cu cele menajere - substante valoroase depozitate (care nu se pot valorifica)

Grupe de deseuri Subgrupe de deseuri Tipuri de deseuri deseuri de piata namol de epurare si fecaloid deseuri de salubrizare a strazilor namol din epurarea apelor deseuri din tratarea apelor deseuri alimentare si alimentare de lux deseuri din cresterea si sacrificarea animalelor deseuri spitalicesti deseuri masive
Deseuri care pot fi tratate termic, cu continut energetic
Deseuri masive
Deseuri de constructii Alte deseuri care pot fi tratate termic, cu continut energetic
deseuri de constructii
- deseuri de lemn - deseuri de sortare din sortarea DSD - resturi de sortare din compostare - deseuri de material plastic sau cauciuc - deseuri de celuloza, hrtie si carton - deseuri textile - deseuri de uleiuri minerale si din ameliorarea carbune lui - deseuri de piele si blana - alte deseuri specifice productiei - anvelope uzate si taieturi de anvelope uzate

Grupe de deseuri Deseuri inerte Subgrupe de deseuri Deseuri care trebuie eliminate din sortarea deseurilor de constructii Alte deseuri inerte Tipuri de deseuri - deseuri care trebuie eliminate din sortarea deseurilor de constructii -
deseuri de origine minerala deseuri cu continut metalic oxizi, hidroxizi, saruri zgura, cenusa, pulberi deseuri de azbest, deseuri de ciment cu a zbest - excavatii de pamnt - moloz de constructii
Pentru evolutia deseurilor menajere si masive, se are n vedere relatia liniara ntre cantitatea de deseuri si numarul de locuitori, evolutia demografica. Reducerea deseurilor menajere prin: reducerea ncalzirii cu substante solide; reducerea cantitatii de cenusa; reducerea componentelor organice prin compostare proprie si sisteme separate de cole ctare, n vederea valorificarii; cote mai ridicate de colectare n cazul ambalajelor si al altor substante valoroase; tratarea (termica) comuna a materialelor plastice si a celor compozite far a sisteme de colectare separate. Reducerea altor deseuri cu continut organic prin: - dezvoltarea nivelului tehnic; - cresterea evitar ii si valorificarii ambalajelor; - supravegherea si consilierea mai activa a producatorului de deseuri; - sisteme logistice noi; - exploatarea la capacitate mai mare a instalatiilor existente/stabilizeaza cantitatile de deseuri; - nivel mai ridicat de conectare la sistemele de colectare a apelor reziduale;

curatarea si separarea fractiunilor minerale si organice din deseurile rezultate din curatirea strazilor.
Reducerea altor deseuri cu continut energetic prin: - sortarea mai eficienta, cu mai putine resturi de sortare; - cantitate mai mare de lemn vechi si anvelope uzate speciale; - posibilitati mai bune si mai economice pentru co-incinerare termica; - departajare modificata a deseurilor pentru eliminare/valorificare. Reducerea de deseuri de constructii prin: supraveghere mai eficienta, n special a depozitelor; logistica de santier optimizata; posibilitati de valorificare mai eficiente.
5.3 Studiu de caz de analiza a structurii deseurilor n municipiul Rmnicu Vlcea Problema deseurilor menajere, n Romnia, a devenit tot mai acuta din cauza cresterii cantitatii acestora si a impactului lor negativ tot mai pronuntat asupra mediului nconjurator. Pentru municipalitati se pot lua n considerare urmatoarele optiuni de management al deseurilor menajere: incinerare, depozitare ecologica, compostare, reciclare, colectare diferentiata. Pentru stabilirea strategiei de colectare diferentiata , sunt necesare urmatoarele date: disponibilitatea cetatenilor de a accepta sistemul propus; sprijinul autoritatilor locale; densitatea zonei de colectare; frecventa de colectare; posibilitati de valorificare a deseurilor reciclabile; posibilitati de tratare/depozitare finala a deseului ultim; compozitia deseurilor; cantitatea de deseuri generata, pe fractiuni. Pentru alegerea variantei corespunzatoare a gestiunii deseurilor n Rmnicu Vlcea, sunt necesare informatii privind cantitatea si caracteristicile deseurilor, structura, dotarea si posibilitatile tehnice de organizare si dezvoltare a operatorilor.
n municipiul Rmnicu Vlcea deseurile menajere sunt colectate si depozitate aproape n ntregime de societatea de gestionare a deseurilor S.C. URBAN S.A. (91%). Compozitia fizica a deseurilor menajere sufera permanent modificari datorita influentei urmatorilor factori: clima, anotimp, frecventa colectarii, gradul de educare al populatiei, gradul de urbanizare/industrializare al orasului, prezenta ambalajelor si, nu n ultimul rnd, venitul pe cap de locuitor. De aceea, s-a avut n vedere determinarea compozitiei n lunile iulie si octombrie n anul 2000 si februarie si aprilie n anul 2001, lundu-se n calcul si celelalte elemente care ar putea influenta major structura fizica a deseurilor menajere. Colectarea de date solide, comparabile si prelucrabile, se realizeaza cu ajutorul studierii deseurilor din cladiri tip (cladiri cu >4 etaje, <4 etaje si case), cnd cantitatile de deseuri sunt analizate n mod obisnuit prin cntarire si stabilirea compozitiei. Principalele activitati ale unei analize a deseului menajer sunt prezentate n figura 5.1. Prin date -cadru se desemneaza acele informatii care sunt utile, pe de o parte, pentru planificare si evaluare si, pe de alta parte, pentru compararea diferitelor analize de deseuri menajere. Aici se includ datele din statisticile de locuitori (numarul locuitorilor din fiecare cladire-tip, numarul recipientelor asezate pe un anumit teren si numarul locuitorilor pe recipient de deseuri). Pentru determinarea compozitiei deseurilor , se parcurg mai multi pasi de separatie: deseu cu granulatie mare >40mm, deseu cu granulatie medie 10 - 40mm, deseu fin < 10mm. Toate deseurile sunt puse pe masa de sortare, iar fractiunile particulare sunt sortate manual, conform urmatoarelor grupe de materiale: metale, hrtie/carton/carto-naje, sticla, materiale plastice, lemn, textile, materiale minerale, produse complexe, materiale daunatoare, produse de igiena, deseuri fine si cu granulatie fina, materiale organice, alte substante. n final, s-a nregistrat masa fractiunilor sortate (figura 5.2).

1. Colectarea datelor - cadru fixarea parametrilor de stratificare statistica locuitorilor (num ar de locuitori/zona) statistica recipientelor (numar, marime, locuitori carora le apartin) 2. Alegerea esantioanelor mpartirea regiunii fixarea marimii esantioanelor alegerea concreta a recipientelor (adresele de ridicare) definirea fractiunilor de sortare (grupele de materiale) 3. Colectarea recipientelor alese determinarea nivelului de ncarcare a recipientului (grad de umplere) determinarea masei recipientelor 4. Sortare/Clasare Separarea esantioanelor corespunzator grupelor de materiale 5. Cntarirea fractiunilor Rezultate intermediare n kg/fractiune (interval de timp de analizare si unitate - esantion) 6. Analize fizico -chimice continutul de apa pierderi la ncalzire (determinarea componentei organice) valoare termica 7. Evaluarea intervalu lui de timp de analizare Grad de umplere a recipientului, cantitatea si compozitia deseurilor n: masa - % kg/loc saptamna kg/loc an 8. Calcule Grad de umplere a recipientului, cantitati de deseuri si realizarea de analize n mai multe intervale de timp pe domeniul zonelor de locuit cantitatile anuale (t/a si kg/loc an) 9. Studierea fractiunilor separate hrtie, carton, cartonaje sticla materiale plastice deseuri organice s.a.m.d.
10. Evaluare stabilirea potentialului materialelor reciclabile si substantelor daunatoare, cotelor de cuprindere concluzii, recomandari pentru conceptul de gestiune a deseurilor 11. Prognoza deseurilor Prognozarea cantitatilor de deseuri compozitiei deseurilor
Fig. 5.1. Metoda de realizare a unei analize prin sortare
Greutatea a ceea ce trece prin grilajul m asei de sortare ( 40mm < deseuri fine si cu granulatie mica) este de asemenea nregistrata. La final, din aceste fractiuni, se selecteaza un esantion reprezentativ, care este cernut printr-o sita manuala pna la granulatia de 10mm.
Deseu menajer
Fractiuni > 40 mm
Fractiuni < 40 mm Esantion Cernere
Fractiuni sortate > 10 mm Cntarire Cntarire Sortare Cntarire Fig. 5.2 Schema sortarii < 10 mm Cntarire
Continut n apa Pierdere la ncalzire

O cantitate partiala din granulele de la 10 pna la 40mm este sortata corespunzator grupelor de materiale. Fractiunile fine <10mm sunt de asemenea cntarite, dar nu mai sunt sortate. Analizat minutios, deseul cu granulatie mica (fractiunea <10mm) este adaugat, n calcule, tot fractiunii organice, pentru ca este compus n mare parte din materiale vegetale si, deci, poate fi compostat (organic II). Acelasi lucru se nt mpla si cu hrtia din gunoiul cu granulatie medie, ntre 10 si 40mm. Prin cntarirea cantitatilor de deseuri se calculeaza compozitia procentuala a deseului menajer si, n legatura cu numarul de locuitori corespondent, cantitatea specifica de deseu menajer (kg/loc. x sapt., respectiv kg/loc. x an). Un mod similar de abordare se poate aplica si n multe alte localitati din Romnia. n Documentul de pozitie al Romniei (Aquis comunitar pentru Romnia - 1999), capitolul 22 Protectia mediului, un loc important l ocupa deseurile. Prin acest act, Guvernul Romniei se angajeaza, ntre altele, ca n 15 ani sa reduca la 35% cantitatea de deseuri biodegradabile depozitate n anul 2001. Conform determinarilor, deseurile menajere provenite de la populatie contin n medie: 58 % deseurile vegetale, 11 % hrtia si cartoanele, 7 % sticla, 7 % metale, 5 % textile, 4 % plastice, 8 % altele, influentnd si ceilalti parametri caracteristici: greutatea specifica (300 400 kg/m3 ), umiditatea (25 26%), puterea calorica (500 800 kcal/kg). Avnd n vedere cele mentionate mai sus si rezultatele obtinute din determinarile compozitiei deseurilor la nivelul municipiului Rmnicu Vlcea, se considera necesara reducerea cantitatii de deseuri depozitata. Printre alte masuri, acest deziderat se poate realiza prin compostare, metoda favorizata de cantitatea de material organic continut n deseurile din Rmnicu Vlcea. Rezultatele sunt prezentate n tabelele 5.7, 5.8 si 5.19 si n graficele din fig. 5.3, 5.4 si 5.5. De remarcat: - materialele organice (mpreuna tip I si tip II) reprezinta un procent ce variaza ntre 62% - 78% din totalul cantitatii de deseuri menajere (tabelul 5.7 si figura 5.3 n functie de tipul de cladiri si anotimp);

-
cantitatea totala de deseuri organice generate es te 2 12 kg/loc si saptamna (tabel 5.8 si figura 5.4) n functie de locul de generare (gradina, bucatarie etc.); cantitatea totala de deseuri din ambalaje variaza ntre 0,3 si 1,0 kg/loc si saptamna (tabel 5.9 si figura 5.5) n functie de natura materialului (metal, carton, PET). Compozitia gunoiului menajer n Rmnicu Vlcea n functie de tipul cladirii si de anotimp (%) Tabelul 5.7
Tip A 7/00 10/00 2.00 1.87 5.74 4.22 7.10 0.67 42.41 20.08 1.09 4.07 8.45 0.30 1.22 7.14 2.34 7.66 2.03 51.0 3 16.15 0.21 4.84 3.95 0.29 2.48 Tip B 7/00 10/00 2.12 1.25 4.31 4.49 6.74 0.21 48.95 10.80 1.52 3.41 15.12 0.46 1.69 7.57 3.35 6.09 0.23 58.24 12.65 1.14 2.27 5.30 0.26 1.61 Tip C 7/00 10/00 2.04 1.12 5.78 2.23 4.64 0.32 47.50 15.57 1.00 4.26 15.83 0.49 0.32 2.52 2.24 2.29 0.23 58.73 21.95 0.18 0.87 8.86 0.71 0.19 Total 7/00 10/00 2.1 1.2 5.4 2.9 5.3 0.3 47.4 14.8 1.1 4.0 15.1 0.5 0.7 3.6 2.4 3.2 0.4 58.1 20.1 0.3 1.3 8.0 0.6 0.6
Metale Hrtie/ Carton/ Cartonaj Sticla Materiale de plastic Materiale mixte Materiale organice I Materiale organice II Lemn Textile Materiale minerale Materiale ncarcate toxic Produse de igiena Materiale care nu au fost Total
2.65 0.03 0.19 0.03 0.00 0.11 0.3 0.1 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 100.00 99.98
100%
80%
60%
40%
20%
0% 7/00 10/00 7/00 10/00 7/00 10/00 7/00 10/00
Tip A
Tip B
Tip C
Total
Metale Materiale mixte Textile Materiale care nu au fost
Hirtie/ Carton/ Cartonaj Materiale organice I Materiale minerale
Sticla Materiale organice II Materiale incarcate toxic
Materiale de plastic Lemn Produse de igiena
Fig. 5.3 Compozitia de seurilor menajere din Rmnicu Vlcea
(%)
Compozitia si cantitati de deseuri organice din Rmnicu Vlcea Tabelul 5.8 kg/loc*sapt Tip A Tip B Tip C Total 7/00 10/00 7/00 10/00 7/00 10/00 7/00 10/00 0.00 0.01 0.01 0.03 2.79 5.05 1.03 1.88 0.62 0.37 0.69 0.54 1.23 1.08 0.87 0.71 0.66 0.04 0.57 1.89 1.15 0.74 0.07 0.01 0.41 0.30 2.01 1.76 0.73 0.03 0.25 1.59 1.12 0.06 1.62 6.82 2.58 0.87 0.07 0.04 3.19 0.83 11.97 3.64 1.48 0.05 1.36 5.48
Gradina Bucatarie Organice 10-40 mm Hrtie 10-40 mm Fractiune < 10 mm Total
kg/loc*sapt 12.0
10.0
8.0
6.0 Materiale organice II 4.0 Materiale organice I 2.0
0.0 7/00 10/00 Tip A Gradin a B u catarie 7/00 10/00 Tip B 7/00 10/00 Tip C 7/00 10/00 Total Fractiune < 10 mm
Organice 10-40 mm
H rtie 10-40 mm
Fig. 5.4 Compozitia si cantitati de deseuri organice din Rmnicu V lcea
Compozitia si cantitati de deseuri din ambalaje din Rmnicu Vlcea Tabelul 5.9 kg/loc*sapt. Tip A 7/00 10/00 0.02 0.02 Tip B 7/00 10/00 0.02 0.01 Tip C 7/00 10/00 0.07 0.09 Total 7/00 10/00 0.04 0.04
Metale Hrtie/ carton/ cartonaj Sticla PET Alte materiale de plastic Materiale mixte Total
0.08 0.08 0.05
0.09 0.04 0.08
0.06 0.10 0.06
0.08 0.06 0.04
0.37 0.14 0.20
0.16 0.19 0.11
0.18 0.11 0.11
0.11 0.11 0.07
0.13 0.00 0.36
0.12 0.00 0.37
0.11 0.00 0.36
0.08 0.00 0.28
0.24 0.01 1.03
0.15 0.01 0.71
0.16 0.01 0.61
0.11 0.00 0.45

(kg/loc*sapt)
1.2
1.0
0.8 kg/loc*sapt
0.6
0.4
0.2
0.0
7/00 Tip A
10/00
7/00 Tip B
10/00
7/00 Tip C
10/00
7/00 Total
10/00
Metale
Hrtie/ carton/ cartonaj
Sticla
PET
Alte materiale de plastic
Materiale mixte
Fig. 5.5 Compozitia si cantitati de deseuri din am balaje din Rmnicu Vlcea
Studiul de caz prezentat pentru municipiul Rmnicu Vlcea poate fi un exemplu de analize si evaluari necesare care sa asigure o strategie de gestionare a deseurilor la nivelul localitatilor. n cazul analizat, aplicarea composta rii asigura solutionarea n conditii ecologice a cca. 60% din deseurile generate. Precizam ca elaborarea acestei strategii este n curs de derulare la nivel judetean si national.
Aspecte economico ecologice n diferite sectoare de activitate
6.1 Aspecte economice n alocarea apei pentru irigatii n domeniul gestionarii resurselor de apa, exista metode variate de tarifare a utilizarii acestora. n prezentul studiu de caz, se va ncerca alegerea metodei de calcul pentru apa utilizata n irigatii. Considernd interesanta analiza n paralel a doua judete - Buzau si Sibiu, situate n zone cu caracteristici biogeografice si orografice diferite se pleaca de la datele de intrare (tabelul 6.1) pentru a determina tarifele pentru apa de irigat. Date de intrare Tabelul 6.1 Unitatea de masura m2 lei m3 BUZAU 7960 x 10 4 301359 x 10 4 22288 x 10 4 SIBIU 900 x 10 4 69781 x 10 4 2086 x 10 4
Suprafata irigata Costul (suma necesara pentru livrarea apei) Cantitatea de apa necesara
ABORDARI ECO NOMICE N PROTECTIA MEDIULUI
Scopul acestei prezentari este analiza metodei de determinare a tarifului optim din punct de vedere al furnizorului. Din literatura de specialitate se cunoaste existenta a cinci programe. 6.1.1 Programul cota fixa Exista o cota pe metru patrat, iar proprietarul suprafetei de irigat (sa i spunem generic fermier) plateste apa n functie de suprafata pe care o detine, indiferent de cantitatea de apa pe care o foloseste. n majoritatea cazurilor, furnizorul fixeaza cota n functie de costurile anuale si de suprafata aflata n administrare (la nivelul unui judet). Deci, cota fixa = venituri necesare/ suprafata totala Aceste cote sunt stabilite la nivelul fiecarui judet de catre Regia Autonoma a mbunatatirilor Funciare, la nivel de sucursala. Cota fixa n Buzau: 301.359 x 10 4 /7960 x 10 4 = 38 lei/mp Cota fixa n Sibiu: 69.781 x 10 4 /900 x 10 4 = 78 lei/mp Aceste diferentieri ntre preturile celor doua judete se explica prin faptul ca judetul Sibiu are o suprafata de teren agricol mult mai mica (116.308 ha) d ect judetul Buzau (255.854 ha) si care prezinta un relief mai putin pretabil culturilor agricole. Sursa de apa pentru Buzau este din rurile de suprafata, iar diferenta de nivel dintre punctul de captare si punctul de irigare este pozitiva. n schimb, judetul Sibiu se alimenteaza cu apa din subteran (cea de suprafata fiind poluata puternic), iar sumele necesare pentru pompare, transport, ntretinere etc. sunt mult mai ridicate. Cota fixa este reprezentata n figura de mai jos:
lei/m 2
78
38
judetul Buzau judetul Sibiu

Fig. 6.1 Graficul programului cota fixa
m 3/m2

Daca furnizorul B 1 reduce cantitatea de apa livrata, fermierii nu vad legatura directa cu pretul pe care ei l platesc. Beneficiarii nteleg ca, platind aceasta cota fixa, ei pot consuma orict de multa apa. De aceea, acest program demonstreaza lipsa de eficienta n administrarea apei. 6.1.2 Programul rata de apa Beneficiarii platesc o anumita rata pe mc de apa livrata. Fiecare mc n plus este platit. Furnizorii fixeaza nivelul ratei n functie de costurile si obligatiile anuale pe care le necesita furnizarea apei si de cantitatea de apa livrata. Pentru judetul Buzau, rata de apa este: 301.359 x 10 4 lei/22.288 x 10 4 mc = 14 lei/mc Pentru judetul Sibiu, rata de apa este: 697.810 x 10 4 lei/2086 x 10 4 mc = 34 lei/mc
lei/m 3 34 A (5 x 34=170 lei pentru 5 m3 de apa)
ASPECTE ECONOMICO ECOLOGICE N DIFERITE SECTOARE DE ACTIVITATE
14 B (5 x 14=70 lei pentru 5 m3 de apa) 0 Fig. 6.2 Graficul programului rata de apa m 3/m2
Cu toate ca acest program promoveaza folosirea eficienta a apei, pentru furnizor nu se genereaza un venit stabil. Veniturile ncasate de furnizor sunt direct proportionale cu apa consumata. Daca apa furnizata fluctueaza de la sezon la sezon, atunci veniturile fluctueaza si ele. 2 O solutie pentru aceasta problema ar fi proiectarea unui alt program care sa includa si cota fixa, si rata de apa, astfel nct furnizorul sa capete o siguranta n ncasarea veniturilor sale.
1
Pentru simplificare, consideram sucursala R.A.I.F. Buzau ca fiind furnizorul B, iar cea din Sibiu, n mod analog, S 2 ntr-o perioada a an ului, precipitatiile pot cadea n cantitati mari (deci irigatiile scad), iar n alta perioada seceta poate persista si cantitatea de apa pentru irigatii va creste considerabil

6.1.3 Programul combinat
Acest program presupune ca o parte a ncasarilor sa fie rezultate din cota fixa, iar celela lte prin rata de apa, ramnnd la latitudinea fiecarui furnizor sa stabileasca procentele. Daca fluctueaza de la an la an cantitatea de apa ce trebuie furnizata, atunci furnizorul poate alege sa aiba un procent mai mare din ncasari provenind din cota fixa. Sa presupunem ca procentul ar fi 52% cota fixa si 48% rata de apa, pentru ambele judete. n Buzau, 52/100 x 38+48/100 x 14= 20 lei/mp + 7lei/mc n Sibiu, 52/100 x 78+48/100 x 34=41 lei/mp + 16lei/mc
lei/m 3 B (41+16 x 5=121 pentru 5 m3 de apa)
41 A (20+7 x 5=55 pentru 5 m3 de apa) 20 0 5 Fig.6.3 Grafi cul programului combinat m 3/m 2
6.1.4 Program complex cu gratuitati Aceasta optiune aduce pe lnga programul combinat si un regim de gratuitati. Presupunnd ca se ofera beneficiarilor doi mc de apa gratuit pentru plata cotei fixe, avem urmatoarea situatie: n Buzau, se ofera gratuit 2mc/mp x 7.960 x 10 4 mp = = 15.920 x 10 4 mc Cota fixa= 20lei/mp x 7.960 x 10 4 mp = 159.200 x 10 4 lei Rata de apa= 7lei/mc x 6.368 x 10 4 mc = 44.576 x 10 4 lei ? [22.288 x 10 4 -15.920 x 10 4 ] Deci, veniturile obtinute sunt: 159.200 x 10 4 +44.576 x 10 4 = 203.776 x 10 4 lei

Dar suma necesara este 301.359 x 10 4 lei, de unde ? furnizorul B pierde prin aplicarea acestui program, 301.359 x 10 4 - 203.776 x 10 4 = = 97.583 x 10 4 lei n Sibiu: Se ofera gratuit 2mc/mp x 900 x 10 4 mp = 1800 x 10 4 mc Cota fixa : 41 x 900 x 10 4 = 36900 x 10 4 lei Rata de apa: 16 x 268 x 10 4 = 4576 x 10 4 lei deci veniturile obtinute sunt:41.476 x 10 4 lei? furnizorul S pierde prin aplicarea acestui program, 69.781 x 10 4 - 41.476 x 10 4 = 28.305 x 10 4 lei
lei/m 3 B (41+3 x 16=89 pentru 5 m 3 de apa)
41 A (20+3 x 5=41 pentru 5 m3 de apa)
20 0
5 Fig. 6.4 Graficul programului complex cu gratuitati
m 3/m 2
6.1.5 Program cu rate suprapuse Acest program ofera posibilitatea ca furnizorii sa nu mai suporte pierderi si permite fermierilor sa primeasca o anumita cantitate de apa pentru plata cotei fixe. Ceea ce deosebeste acest program de celelalte este faptul ca furnizorul initiaza un al doilea set de rate de apa (mai ridicat), pentru a recupera pierderile. Sa presupunem ca, n plus, fata de ceea ce primesc la plata cotei fixe , de 20lei/mp pentru Buzau si 41lei/mp pentru Sibiu, beneficiarii primesc doi mc/mp la pretul de 2lei/mc. Deci, veniturile generate sunt: Din cota fixa: Buzau 20 lei/mp x 7.960 x 10 4 mp = 159.200 x 10 4 lei 4 4 Sibiu 41 lei/mp x 900 x 10 mp = 36.900 x 10 lei
Din prima rata de apa: Buzau 2 lei/mc x 2 mc/mp x 7960 x 10 4 mp = 31.840 x 10 4 lei Sibiu 2 lei/mc x 2mc/mp x 900 x 10 4 mp = 3.600 x 10 4 lei Deci, veniturile obtinute sunt: pentru Buzau, 159.200 x 10 4 +31.840 x 10 4 = 191.040 x 10 4 lei pentru Sibiu, 36.900 x 10 4 + 36.000 x 10 4 = 72.900 x 10 4 lei Lipsesc pentru Buza u 301359 x 10 4 - 191.040 x 10 4 = 110.319 x x 10 4 lei Pentru Sibiu 69.781 x 10 4 - 72.900 x 10 4 = -3.119 x 10 4 lei Observam ca pentru Sibiu nu mai este necesara crearea unei rate de apa, pentru ca s-au acoperit sumele necesare, chiar s-au depasit cu 3.119 x 10 4 lei. Numai pentru furnizorul B este necesara crearea unui al doilea bloc de rate de apa, cu rata de apa de : 110.319 x 10 4 lei/15.920 x 10 4 mc = 6,93 7lei/mc. Rezulta faptul ca a doua rata de apa va aduce venituri n valoare de 7lei/mc x 15.920 x 10 4 mc = 111440 x 10 4 lei. Atunci, pentru furnizorul B, costul apei este egal cu: 20+2+7 = 29 lei/mc , iar pentru S, 43lei/mc. 6.1.6 Compararea programelor Pentru a compara valoarea diferitelor programe pentru o zona, avantajele si dezavantajele celor cinci tipuri de programe sunt structurate n tabelul urmator: Tabel comparativ Tabelul 6.2
Tip inteligibil flexibil venit ncurajeaza echitabil stabil eficienta masurarea necesarului si a sistemului de programare x x x x
Cota fixa Rata de apa Combinarea ratelor Combinare cu gratuitati Rate suprapuse
xxx xx x x x
x xx xx xx xxx
xxx x xx xx xx
xxx xx xx xxx
xxx xx xx xx
Cel mai bun scor (numar de puncte) se obtine n cazul programelor rata de apa si rate suprapuse.

n zonele unde exista cerinta de apa, acest factor de mediu, dar si resursa n acelasi timp, este necesara irigarea pentru a creste productia agricola sau pentru a mari productia ce se putea obtine numai cu apa din precipitatii. Apa este unul din elementele necesare pentru procesul de crestere al plantelor, alaturi de calitatea solului, munca, ngrasaminte chimice etc. Irigarea se realizeaza pentru a mari productia si pentru a asigura un profit ridicat. Dar exista o limita n beneficiile pe care fermierii le pot obtine aplicnd irigatii, deoarece, de la un anumit punct, apa n exces conduce la scaderea productiei. Cnd apa este disponibila fara a plati vreun pret, fermierul este tentat sa foloseasca mai multa apa, pna cnd nu va mai exista beneficiu aditional. Oricum, comportamentul sau de maximizare a profitului propriu 3 i poate afecta pe alti fermieri de exemplu, lund din apa pe care cei din urma ar fi folosit-o. n schimb, cnd apa suplimentara nu este gratis, fermierul trebuie sa compare profitul pe care l va obtine n plus cu costul acestei ape. De exemplu, daca aplica suplimentar 1mc de apa cu costul de 15 u.m., atunci valoarea acestui metru cub de apa n productia agricola trebuie sa fie de 15 u.m.; iar daca apa l costa 10 u.m./mc, el va trebui sa obtina un profit suplimentar de 5 u. m. pentru metrul cub suplimentar de apa. Daca viitorul metru cub de apa scade productia cu 8 u.m., atunci valoarea apei este mai mica dect pretul (8 fata de 10 u.m.), iar fermierul pierde banii pe care i-a aplicat pe metrul cub suplimentar. Concluzia este aceea ca aceste programe urmaresc utilizarea eficienta a resursei de apa, lund n calcul si aspectul de management al agentului economic ce furnizeaza apa. 6.2 Analize teoretice pentru conservarea optima a solului Controlul eroziunii reprezinta o problema clasica de echilibrare a veniturilor imediate cu pierderile pe termen lung. Adncimea de cultivare a solului are un efect pozitiv asupra recoltei, deoarece i da posibilitatea plantei sa aiba suficient spatiu pentru a prinde radacina. Dar conserva rea solului cere sacrificii n cstigul pe termen scurt. Productia agricola poate fi sporita n viitorul apropiat prin cultivarea pe coastele de deal, conditia fiin d sa se construiasca terase pentru a preveni eroziunea. Fermierii influenteaza dinamica solu lui prin alegerea culturilor pe care le planteaza, rotatia acestora si terasarea. Mc. Conell (1983) uneste aceste actiuni ntr-o singura variabila Rt , care reprezinta intensitatea
3
externalitate sub forma unei non-economii de consum
cultivarii solului si descrie dinamica de transformare a solului prin urmatoarea ecuatie: dSt / dt = M R t , unde: St este adncimea solului la timpul t dS t / dt este rata de schimb pentru adncimea solului M este o constanta reprezentnd adaugarile de la suprafata solului Cu ct este mai intensa cultivarea (R t), cu att este mai mare deteriorarea solului. De aceea pare mai rezonabil sa rescriem ecuatia adncimii solului: dSt /dt=M-RtF(Ct), cu F(0)=1, F'(C) = 0 ,s F''(C) = 0, unde Ct este valoarea de conservare. Prin aceasta, un fermier poate mentine constanta adncimea solului chiar si atunci cnd se efectueaza o forma intensiva de cultivare, datorita folosirii crescnde a valorii de conservare. De asemenea, fermierul trebuie sa aleaga un nivel de intensitate a cultivarii (R), sa foloseasca diverse elemente (N) si o actiune de conservare (C) la fiecare moment, pentru a maximiza valoarea operatiei. max
[ PQ(Rt,St,Nt)-uNt-vC t]e -rt dt
{Rt,Nt ,C t} S t = 0 , S0 > 0 Urmatoarele ecuatii prezinta faptul ca schimbarile n preturile de intrare si de iesire nu au nici un efect asupra adncimii solului daca QR/QS este independent de R si N: QR(R*,S*,N*) = Q S(R*,S*,N*)F(C*)/r M = R*F(C*) Daca conditia nu este satisfacuta, S* va fi afectat. Considernd ca R este marit usor pentru o perioada scurta de timp si ca devine egal cu M/F(C), unde C este elementul fix de conservare, grosimea solului este redusa permanent dar valoarea profitului ramne neschimbata. Desi efectul indirect al schimbarii preturilor poate evolua n ambele directii, se sugereaza ca o crestere a pretului de iesire va ncuraja conservarea solului. Parerea unanima este ca alegerea culturilor este foarte putin variabila. Dar daca preturile diferitelor culturi se schimba, atunci fermierii vor dori sa-si schimbe recolta. Si Banca Mondiala a argumentat faptul ca politicile de preturi pot agrava eroziunea solului prin ncurajarea fermierilor de a planta culturi care pot afecta mediul. Cum opereaza dinamica acestor schimbari? De exemplu, sa presupunem ca avem elemente ce nu tin de sol (Nt=0) si elemente ce nu tin de conservare (Ct=0) stiind ca la preturile actuale este avantajos din punct de vedere economic pentru fermieri sa

produca recolta A. Sa mai presupunem ca adncimea solului este initial la nivelul optim pentru recolta A. La timpul t=0, pretul culturii B (pB) se ridica la pretul culturii A (pA). Fermierul are doua optiuni: fie sa continue sa cultive recolta A sau sa se schimbe la recolta B. Sa marcam adncimea solului pentru recolta A cu S* si pentru B cu S**. Stim ca aceste niveluri sunt independente de pretul recoltelor. Deci, daca fermierul continua sa cultive recolta A dupa ce pretul se schimba, va fixa R=M, t 0. Daca B = t afecteaza mai mult solul, atunci S*>S**. Cnd S = S* este optim sa se 0 cultive recolta B, iar R trebuie sa depaseasca M. n majoritatea economiilor n curs de dezvoltare, hrana nca se produce de catre agricultura traditionala si fertilitatea solului este mentinuta nu prin aplicarea ngrasamintelor artificiale , ci prin cultivarea recoltei care urmeaza , timpul necesar pentru refacerea productivitatii solului la nivelurile initiale variind n functie de clima si de caracteristicile solului. n padurile tropicale, restaurarea dureaza pna la 12 ani, iar n zonele uscate pna la 15 ani. Practica schimbarii culturilor este stabila ecologic , datorita faptului ca productivitatea solului poate fi mentinuta. Dar, sub presiunea cresterii populatiei, perioadele de destele nire s -au scurtat, iar, ca o consecinta, fertilitatea solului a scazut. Acest lucru pare sa fie o mare problema de mediu n multe tari cu un venit scazut. Cnd fermierii adauga ngrasaminte pentru a mari perioada de cultivare, pretul marit va ncuraja folosirea acestora, perioadele de destelenire se vor scurta, iar fertilitatea solului va creste. Pna acum nici o analiza empirica nu a stabilit legatura dintre preturi si conservarea solului. Oricum, cercetarile au dovedit ca impactul productiei asupra schimbarilor n politicile de preturi n multe tari cu venit scazut este mic. Un recent numar de analize empirice ncearca sa estimeze costul eroziunii solului. De exemplu, Magrath si Arens (1989) estimeaza valoarea costului pe an a eroziunii solului n Java la 323$ milioane, iar Bishop si Allen (1989) estimeaza valoarea costului n Mali la 123$ milioane. Amndoua studiile estimeaza eroziunea solului n conditii naturale, reducerea profitului fiind asociata cu reducerea recoltei. De asemenea , se compara recoltele obtinute pe soluri erodate si pe cele neerodate. Amndoua studiile ajung sa recunoasca faptul ca profitul poate fi mai mic pe termen scurt daca solul este conservat. Atunci ntrebarea ar fi daca sursa problemei consta n faptul ca fermierii au de-a face cu stimulente gresite sau ca ei au protejat prea putin solul. Relatiile dintre reformele politice si conservarea solului sunt mult mai complicate dect s-a prezentat. Ideea ca veniturile mai mari vor ncuraja conservarea este respinsa de catre stimulentele create pentru fermieri pentru a cauta resurse prin distrugerea treptata a solului. De aceea, reformele ar
trebui sa recunoasca ca nu totul se rezuma la costuri si beneficii. Solul are si el un pret, iar politicile trebuie sa asigure ca rezultatele economice ale acestor impacturi nu se nasc prin deteriorarea solului. 6.3 Dezvoltarea umana durabila la nivel national Conceptul de dezvoltare ofera o analiza care ar putea promova un progres mult mai realist, pozitiv si durabil pentru viitor. Cea mai importanta parte a acestui aspect este cea referitoare la Strategia Nationala de Dezvoltare. La nivel national, se calculeaza indicele dezvoltarii umane (IDU), pentru a reflecta nivelul de dezvoltare economica si sociala pe care l au locuitorii Romniei, dupa urmatoarea metodologie: Cele trei elemente de baza: longevitatea ( masurata prin speranta de viata la nastere), nivelul de educatie (calculat ca medie aritmetica ponderata ntre gradul de alfabetizare al populatiei si gradul de cuprindere n nvatamntul de toate nivelurile) si standardul de viata (exprimat prin nivelul Produsului Intern Brut pe cap de locuitor, calculat la paritatea puterii de cumparare n dolari SUA). ntr-o astfel de analiza , n mod indirect intra si calitatea mediului, aceasta reflect ndu-se n speranta de viata a populatiei. Etapele de calcul al IDU pentru Romnia n anul 1998 sunt urmatoarele: - speranta de viata 69,2 ani - gradul de alfabetizare 97% - gradul de cuprindere n nvatamnt 63,9% - produsul Intern Brut pe locuitor =3679 dolari SUA Fiecare componenta este comparata cu valori minime si maxime fixe, stabilite de PNUD, acestea fiind: 25, respectiv 85 de ani pentru speranta de viata; 0 si 100% pentru gradul de alfabetizare si pentru gradul de prindere n nvatamnt; 100 si 40.000 de dolari pentru PIB. Indicele sperantei de viata=(69,2-25)/(85-25)=0,737 Indicele gradului de alfabetizare=(97-0)/(100-0)=0,970 Indicele gradului de cuprindere n nvatamnt=(63,9-0)/(100-0)=0,639 Indicele nivelului de educatie calculat din cei doi indici anteriori=(2*0,970+0,639)/3=0,860, deoarece ponderea gradului de alfabetizare este de 2/3, iar cea a gradului de cuprindere n nvatamnt este de 1/3 Indicele PIB pe locuitor (log3679-log100)/(log40000-log100)=0,602 Indicele dezvoltarii umane = (0,737+0,860+0,602)/3 = 0,733

Calculul IDU 1995 1996 1997 Tabelul 6.3 1998
PIB pe locuitor n: - preturi curente 318.044 4.817.827 11.109.777 15.050.125 - dolari la paritatea puterii de cumparare 4.070 4.244 3964 3.679 Gradul de alfabetizare al populatiei adulte(%) 96,9 97,0 97,0 97,0 Rata bruta de cuprindere n toate nivelurile de 61,6 62,0 62,9 63,9 nvatamnt (%) Speranta de viata la nastere 69,4 69,1 69,0 69,2 (ani) Indicele 0,619 0,626 0,614 0,602 - produsului intern brut 0,851 0,853 0,856 0,860 - educatiei 0,740 0,735 0,733 0,737 - sperantei de viata Indicele dezvoltarii 0,737 0,738 0,734 0,733 umane (IDU) Structura indicelui dezvoltarii umane se identifica cu vectorii dezvoltarii umane, dar evolutia sa are un grad ridicat de dependenta de crearea de valoare adaugata n procesele economice (evaluata prin produsul intern brut). La acest factor se adauga capacitatea societatii de a stapni starea de sanatate a membrilor sai, exprimata prin speranta de viata, precum si functionarea unui model cultural, sustinut de institutii adecvate de educatie. Cu exceptia anului 1996, tendinta indicelui dezvoltarii umane (IDU) este descrescatoare fata de 1995 si se coreleaza cu a ceeasi evolutie a PIB. Evaluat dolari S.U.A., prin metoda paritatii puterii de cumparare, P.I.B. n pe locuitor, dupa o crestere conjuncturala n 1996, a nregistrat o scadere substantiala, de -391 dolari pe locuitor n 1998 fata de 1995. Radacinile acestui declin sunt mai adnci si caracterizeaza cei noua ani de tranzitie n Romnia. Ritmul mediu anual de crestere al P.I.B. a fost de -2.7% n perioada 1990-1998. Speranta de viata la nastere de 69 de ani n intervalul 1995-1998 (pentru barbati de 65 de ani) este un avertisment pentru starea de sanatate a populatiei. Rezultate satisfacatoare a avut functionarea modelului educational, gradul de alfabetizare al populatiei adulte ridicndu-se la 97% n aceasta perioada. n schimb, rata de cuprindere n toate nivelurile de
nvatamnt este cu mult mai mica , datorita posibilitatilor restrnse de finantare, organizare si a altor factori de complexitate mai mare. Cu dificultati, perioade de stagnare si chiar evolutii inverse se confrunta si vectorul urbanizare si habitat, care nu este cuprins n indicele dezvoltarii umane, dar caracterizeaza acest proces. Starea respectivilor factori nu este att de grava , daca se tine seama de disparitatile mari urbanrural si de dimensiunile, putin obisnuite n tarile dezvoltate, ale mediului rural n Romnia (45% din populatia tarii). Totusi, rata medie anuala de crestere a populatiei urbane n intervalul 1995 - 2000 are semnul minus (0.25). n buna parte , fenomenul marcheaza scadenta industrializarii fortate din anii de comanda, nsotita de migratia n valuri de la sat la oras n conditii nesustenabile. Ponderea populatiei urbane n total a crescut cu 22 puncte procentuale n 1990 fata de 1960 (32.1% n 1960, 54.3% n 1990), pentru ca dupa aceasta data sa scada. Spre deosebire de sanatate, situatia locuintelor n mediile urban si rural, exprimata prin indicatori agregati, nu este alarmanta. Suprafata medie pe locuitor a crescut de la 10.6 mp n 1990 la 12.0 mp n 1998. Ea este mai mica n mediul urban dect media pe tara (11.4 mp n acelasi an de referinta si 11.7 mp n 1998). De asemenea, gospodariile urbane care ocupa apartamente cu 2 si 3 camere detin o pondere, cu mici diferente de la un an la altul, de 59% din total n tot intervalul analizat. Semne de ngrijorare apar o data cu observarea calitatii constructiilor si a confortului locuintelor. Calitatea constructiei blocurilor ridicate n perioada avntului demolarii cartierelor urbane si a sistematizarii satelor (anii `70 si `80) este foarte scazuta, ca si gradul de confort si salubritate al locuintelor. Pondere a gospodariilor cu locuinte construite din paianta sau alte materiale neadecvate a fost n perioada analizata - cu unele diferente anuale - de 41% pe an n mediul rural si de 7% n mediul urban. Aceleasi gospodarii rurale erau aprovizionate cu apa din interior sau din reteaua publica n proportie de numai 7%. Starea de disconfort a locuintelor, slaba izolare termica cu efecte de igrasie si materialele de constructie necorespunzatoare au generat o avalansa de cereri adresate autoritatilor, n mare parte avnd drept scop schimbarea spatiilor de locuit detinute n prezent. Corolarul declinului vectorilor dezvoltarii umane l constituie agravarea procesului de saracire a populatiei. Indicele saraciei umane a crescut de la 15,78 n 1995 la 17,02 n 1997. Unele forme concrete de manifestare a fenomenului sunt ngrijoratoare. Rata saraciei cu prag de 60% din cheltuielile medii pe persoana a crescut de la 16,20 n 1995 la 19,06 n 1997. Ponderea

persoanelor care nu se asteapta sa supravietuiasca vrstei de 60 de ani este mai mare de o cincime, ajungnd n 1997 la 23.3%. Notiunea de dezvoltare durabila trebuie sa ia n considerare si aceste aspecte sociale, n conexiunea lor cu latura ecologica. Nivelul si dimensiunea integrarii economico-ecologice n contextul dezvoltarii umane durabile trebuie sa se realizeze si la scara nationala. Analize ca cele prezentate mai sus se impun a fi efectuate anual la scara judeteana si desigur nationala. Vor putea fi astfel identificate sectoarele deficitare si caile prin care poa te fi mbunatatit indicele dezvoltarii umane n care latura economica, sociala si ecologica se abordeaza integrat.
Fondul pentru mediu
7.1 Generalitati Dupa 1990, statele din centrul si estul Europei au realizat ca se confrunta cu grave probleme de mediu. Pe fondul a numeroase disfunctionalitati cu care se confrunta economiile nationale ale acestor tari, precum si al lipsei de fonduri de la bugetul statului cu care sa se finanteze marile proiecte de protectie a mediului, s-a apelat la nfiintarea unor fonduri extrabugetare, cunoscute n prezent sub numele de Fond pentru mediu. La baza nfiintarii acestor fonduri a stat principiul poluatorul plateste. Principiul Poluatorul Plateste (PPP), care a fost adoptat pe scara larga de guvernele din centrul si estul Europei si noile state independente din fosta URSS, solicita poluatorilor sa foloseasca propriile resurse n scopul finantarii masurilor cerute pentru satisfacerea standardelor de mediu. n cadrul PPP-ului, un obiectiv al guvernului n combaterea poluarii este stabilirea unei politici si a cadrului institutional de la care sa provina finantarea. PPP-ul sustine, cu cteva exceptii, propria filozofie fara subventii. Aceste exceptii includ situatiile n care firmele poluante ar suferi n mod nejustificat fara subventii si pot fi justificate daca marimea si durata subventiei sunt limitate si nu introduc distorsiuni impor tante pe piata. Pe lnga aceasta, subventiile sau finantarea blnda pot fi justificate pentru
proiecte n care externalitatile semnificative sunt implicate ca efecte ale sanatatii umane sau n care exista un potential pentru distrugeri serioase ale capitalului natural sau schimbare ireversibila a mediului. Un numar de conditii, n tarile cu economie n tranzitie , constrng de asemenea aplicarea totala a PPP si mpiedica utilizarea de urgenta sau eficienta a mecanismelor financiare caracteristice economiilor de piata mai mature. Aceste conditii includ slabiciunea aplicarii legislatiei de mediu, a constrngerilor financiare severe asupra ntreprinderilor si consumatorilor casnici, incertitudinile n sistemele fiscale si costuri informationale inadecvate ale deteriorarii mediului. Guvernele din multe state central si est Europene si din noile state independente fac uz de fonduri specifice si publice ca mijloace de atingere sau micsorare a acestor provocari. Aceste fonduri sunt de obicei guvernamentale, incluz nd taxe si penalitati de mediu. Ele furnizeaza suport financiar, de obicei sub forma de mprumuturi garantate de stat, pentru un numar larg de activitati de protectie a mediului. n multe tari CEEC/NIS1, fondurile au mbunatatit ritmul ameliorarii calitatii mediului, sustinerea finantarii aditionale pentru investitii de mediu si au ntarit capacitatile interne pentru pregatirea proiectelor si politica de implementare. Fondurile prezinta dezavantaje reale si potentiale. Desi nu reprezinta o optiune politica de prim rang, fondurile pot fi considerate mecanisme efective si eficiente pentru finantarea protectiei mediului, conditia fiind ca ele sa fie initiate si mnuite adecvat. n Romnia, din cauza unor inconveniente nici n 2002 Fondul pentru mediu nu a fost operational, n sensul finantarii unor proiecte de mediu.
7.2 Rolul si importanta fondurilor Chiar daca multe state CEEC/NIS ncep sa beneficieze cu succes de pe urma reformelor si sa faca progrese n perioada tranzitiei, fondurile de mediu continua sa joace roluri semnificative n finantarea protectiei mediului n regiune. ntr-adevar, rolul important jucat de fonduri a fost nca o data recunoscut de guverne si ministerele de mediu ale acestora la conferinta ministeriala Mediu pentru Europa tinuta la Arhus, Danemarca n 1998. Recunoscnd faptul ca ele exista n cadre dinamice, multe fonduri si cauta activ nisa lor n mijlocul mprejurarilor schimbatoare de mediu si
1
Tarile din centrul si estul Europei Noile State Independente din fosta Uniune Sovietica

economice. Fondurile pe termen lung evolueaza, cu cteva strategii pe termen lung si chiar considernd scenarii post-tranzitie pentru ele nsele. Aceste strategii si scenarii includ o gama larga de optiuni, de la privatizarea si transformarea n banci comerciale, pna la consolidarea n bugetul de stat. n acelasi timp, noi fonduri sunt create ca fonduri de mediu, ntr-o forma sau n alta, existnd acum n majoritatea tarilor acestor regiuni. Din 1994 noi fonduri/resurse au fost create n Slovenia, Bulgaria, Rusia, Lituania si Macedonia. Evolutia, eficacitatea si potentialul acestor fondur i sunt strns legate de progresul mai larg facut de statele CEEC/NIS n privinta reformelor economice si politice, precum si a dezvoltarilor n cadrele politicii nationale de mediu. Desi fondurile pot ajuta sa se depaseasca cteva provocari financiare de mediu ntlnite n timpul perioadei de tranzitie, ele nu sunt substituente pentru reforma fundamentala si nu pot micsora deficientele n aceste reforme. Diferentele semnificative n dezvoltarea si potentialul acestor fonduri pot fi observate ntre statele C EEC, n care reformele au fost ferme si sunt avansate si cele din NIS, unde reformele au fost mai putin consistente si vaste. Marimea veniturilor administrate de fonduri ilustreaza ntr-o oarecare masura aceste diferente. n 1997, veniturile totale ale celor opt fonduri nationale de mediu din CEEC a fost de aproape 720 mil USD sau USD 9,44/locuitor. n contrast, cifrele similare pentru cele opt fonduri nationale de mediu din NIS (care exclud facilitatea de reducere a poluarii din Rusia) au fost de cca 36 milioane USD sau 0.16/locuitor USD. Chiar si ntre regiunile din CEEC si NIS fondurile difera dramatic, cel putin ca marime. Veniturile din 1997 ale Fondului de mediu al Federatiei Ruse (aproximativ 18 milioane USD) de exemplu, depasesc veniturile combinate ale altor fonduri nationale din NIS pentru aceeasi perioada (aproximativ 17 milioane). Acelasi lucru se poate spune despre Fondul National al Poloniei pentru protectia mediului si managementul apei, ale carui venituri din 1997, de aproximativ 403 milioane USD, depasesc veniturile globale ale altor fonduri nationale de mediu din CEE, aproximate la 317 milioane USD . Constientizarea unor diferente att de semnificative ntre fonduri, precum si a celor privind cadrul n care ele opereaza, s-ar dovedi folositoare, considernd informatiile prezentate.
FONDUL PENTRU MEDIU

7.3 Statutul legal si institutional al fondurilor
Statutul legal si institutional al fondurilor variaza considerabil n cadrul regiunii: de la entitati legale independente si extra-bugetare cu propriile infrastructuri institutionale la liniile de buget ale Ministerelor de Mediu administrate de personalul Ministerelor de Mediu. Cteva institutii au fost create ca fundatii non-profit (de exemplu EcoFondul Polonez), companii mixte detinute de guvern (de exemplu Fondul Ecologic de Dezvoltare Slovenian). Lipsa unui cadru institutional potrivit si a unor fundamente legale clar definite pot mpiedica serios eficienta fondului. Aceste obstacole au condus la urmatoarele nevoi stringente institutionale privind anumite fonduri: o mai mare independenta politica ar permite obtinerea unei eficiente marite a multor fonduri regionale; cteva fonduri duc lipsa de garantii suficiente ca resursele proprii vor fi folosite n scopul protectiei mediului. n anumite situatii, nsa, resursele ctorva fonduri au fost folosite pentru finantarea activitatilor din afara mandatelor lor, chiar complet diferite de protectia mediului. Aceste situatii au diminuat credibilitatea lor institutionala si viabilitatea pe termen lung; fonduri create n interiorul structurilor institutionale ale Ministerului Mediului pot ntmpina dificultati n atragerea si mentinerea specialistilor necesari. Veniturile fondului sunt limitate mult n cteva tarile NIS, unde reforma economica este nca ntr-un stadiu nu foarte evoluat si se nregistreaza dificultati financiare n sectorul public si n cel privat. Mai mult, trebuie sa se ia n considerare conditiile de incertitudine, deoarece unele venituri fluctueaza semnificativ de la an la an, fiind afectate de negocierile anuale din Guvern sau Parlament. Concentrarea asupra cheltuirii fondurilor variaza ntre tari si institutii, pe baza unor factori cum sunt: prioritatile nationale de mediu; sursa si nivelul cererii pentru finantarea investitiilor de mediu; zona particulara a fondului, vis--vis de alte institutii financiare de mediu; marimea si sursa veniturilor; tintele de dezvoltare institutionala pe termen lung. Investitiile pentru reducerea poluarii n sectorul aerului si apei domina cheltuielile majoritare ale fondului, n special n CEEC. La anumite

fonduri, cheltuielile cu monitorizarea mediului, cu managementul pierderilor si protectia naturii sunt semnificative. Educatia de mediu primeste un suport limitat de la majoritatea fondurilor; cteva au cheltuit sume substantiale n afara sectoarelor de mediu. Veniturile tarilor din NIS sunt prea mici pentru ca acestea sa aloce cheltuieli semnificative pentru proiectele de investitii capitale . Aceste cheltuieli sunt adesea alocate pentru activitati noninvestitii: costuri operationale ale autoritatilor de mediu, cooperarii internationale si schimbului de experienta. Majoritatea fondurilor din tarile CEE utilizeaza proceduri de evaluare standardizate pentru compararea si clasificarea proiectelor pe baza unor criterii, n timp ce altele , n particular din NIS , tind sa opereze cu cereri de finantare pe baze particulare. Considernd ca furnizarea finantarii pentru protectia mediului din CEEC si NIS este limitata, utilizarea efectiva si eficienta a resurselor disponibile este critica. Corespunzator, multe fonduri din regiune si pot mbunatati cheltuielile prin abordarea urmatoarelor aspecte: prioritatile definite clar pot mari impactul de mediu al cheltuielilor; majoritatea fondurilor pot genera beneficii de mediu mai mari prin implementarea unei strategii mai riguroase de identificare a proiectelor, prin proceduri de evaluare si selectie subliniind eficienta proiectelor; fondurile s-ar putea proteja mpotriva criticii promovnd un suport public mai puternic pentru activitatile lor , prin cresterea transparentei alocarii resursei proprii. Fondurile pot angaja o varietate de mecanisme de plata pentru furnizarea suportului lor financiar. Forma dominanta a finantarii (acordarea de alocatii) este nlocuita sau completata de mprumuturi mai sensibile si alte forme de subventii cum ar fi garantii-mprumuturi, investitii corecte. Un studiu recent al OECD a descoperit ca, n anul 1996, fondurile de mediu au reprezentat aproximativ 33% din totalul cheltuielilor cu investitia de mediu n Polonia, pe cnd cota comparabila pentru fondurile din Ungaria si Slovenia a fost de aproximativ 20%. Din cele 10 tari candidate la CEE, aproape toate au fonduri de mediu opernd la nivel national si/sau local. Cheltuielile totale cu mediul n 1997 ale fondurilor CEE s-au cifrat la aproximativ 700 milioane USD; costurile adiacente/suplimentare ale fondurilor de mediu n regiune ar urca aceasta cifra la peste 800 mil USD. Fondurile pentru mediu interesate n administrarea asistentei financiare a UE vor trebui sa respecte cerinte suplimentare specifice UE si
FONDUL PENTRU MEDIU
programelor de asistenta. Cteva din cele mai importante dintre acestea sunt: 1) eligibilitatea proiectelor, criterii de evaluare si selectie compatibile cu prioritatile noi (de exemplu , cteva tipuri de proiecte vor avea o prioritate mai mare dect altele; marimea proiectului si participarea altor co -finantatori va fi cruciala); 2) proceduri de procurare competitive , compatibile cu regulile UE; 3) contabilitati, conduceri financiare si audituri potrivite cu standardele recunoscute de UE; 4) raportarea la autoritatile EU (care implica, de asemenea, relatii externe sporite si cunoasterea limbilor straine). 7.4 Impactul fondurilor bazate pe mecanisme de finantare asupra pietei Prevederea de finantare subventionata pentru protectia mediului din tarile CEE si NIS a fost necesara pentru confruntarea legalitatii abuzului de mediu si pentru depasirea unui numar de obstacole existente n perioada de tranzitie care mpiedicau implementarea totala a PPP. Aceste tari continua sa progreseze n perioada de tranzitie, totusi, oportunitatile utilizarii altor surse bazate mai mult pe piata si forme de finantare a mediului vor iesi la iveala (de exemplu banci comerciale, resurse proprii). ntr-adevar, cteva din aceste surse si mecanisme sunt deja implicate n finantarea investitiilor de mediu n regiuni, n special n tarile CEE. Ministerele de mediu si oficialii fondului ar trebui sa evalueze regulat impactul pe care fondurile le au asupra generarii mecanismelor de finantare bazate pe piata si sa ia masuri pentru a se asigura ca fondurile nu mpiedica dezvoltarea lor. Deoarece pietele de capital se dezvolta att n tarile CEE ct si n NIS si nevoia pentru finantarea subventionata ntre clientii fondurilor se diminueaza, fondurile ar trebui sa evalueze efectul pe care marimea cheltuielilor proprii si formele de plata diferite le au asupra capacitatii de obtinere a surselor comerciale si proprii de finantare a clientilor. Fondurile ar trebui sa caute sa maximizeze capacitatea de obtinere si sa suporte activ dezvoltarea mai multor mecanisme de finantare bazate pe piata, a unei implementari mai directe a PPP , prin ncurajarea unei responsabilitati mai mari n rndul poluatorilor si utilizatorilor de resurse pentru finantarea protectiei mediului. Deoarece aceasta responsabilitate devine mai puternica n regiune , ar trebui sa se astepte ca fondurile vor suferi o schimbare continua, probabil dramatica n unele cazuri, si ca regiunea ar putea fi martora nu numai la crearea de noi fonduri, ci si la disparitia unora dintre ele .
Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Caracteristicile cheie ale fondurilor de mediu selectate din CEE Tabelul 7.1 (Venituri si cheltuieli exprimate n milioane USD)
Bulgaria: Fondul National de protectie a mediului 1993 V/C 3.60 2.18 4.42 3.42 5.94 6.25 6.14 8.48 9.49 4.38 Bulgaria: Ecofondul National de ncredere 1996 V/C 5.53 5.24 0.39 Cehia: Fondul statului de mediu 1992 V/C 94.94 155.93 186.87 197.21 167.15 V/C n.a. Estonia: Fondul Central de mediu 1990 V/C 29.90 61.13 55.32 93.22 80.99 Ungaria: Fondul Central de protectia mediului 1993
Operationale n forma curenta din: Totalul venituri (V) /cheltuieli (C) 2 1993 1994 1995 1996 1997
98.41 123.11 183.84 169.55 103.97
7.69
n.a. 1.08 1.83 5.41 8.78
17.19 25.61 26.30 53.85 84.56
Total venituri/cheltuieli ( datele de venit exclud balantele de nceput de an ; date privind cheltuielile exclud costurile de administratie s i alte cheltuieli nelegate de mediu ale fondurilor; cheltuielile pot depasi veniturile pentru un an dat din cauza venitului preluat de la anii precedenti; n.a. arata ca informatiile nu au fost valabile sau nu au fost indicate de catre fond).
Sursele majore de venituri n 1997 (% din totalul veniturilor)
Domeniile majore ale cheltuielilor n 1997 (% din totalul anual al cheltuielilor de mediu )
Mecanismele fundamentale de plata n 1997 (% din totalul platilor pentru proiectele de mediu)
Bulgaria: Fondul National de protectie a mediului - taxa pe combustibilul lichid (78.4%) - privatizare (13.8%) - taxele administrative (3.7%) - penalitati de mediu (2.5%) - returnarea mprumuturilor cu dobnda (1.6%) - aer (9.3%) - apa (43.7%) - deseuri (16.8%) - monitorizare (20.5%) - protectia solului (8.3%) - altele (1.4%) - alocatii (76.8%), mprumuturi libere de dobnda (7.7%), investitii n actiuni (15.6%)
Bulgaria: Ecofondul National de ncredere - datoria schimbata cu Elvetia (80.6%) - profituri din operatiuni financiare (15.9%) - alocatii de la Banca Mondiala (3.4%)
Cehia: Fondul statului de mediu
Estonia: Fondul Central de mediu
Ungaria: Fondul Central de protectia mediului - taxa pe combustibil (46.9%) - taxele pentru alte produse (30.8%) - privatizare (6.6%) - penalitatile de mediu (4.7%) - cota anuala pentru minerit (1.5%) - alocatii Phare (4.1%) - returnarea mprumuturilor cu dobnda ( 5.1%) - altele (0.3%) - aer (21.6%) - apa (15.4%) - deseuri (13.9%) - scopuri publice (22.1%) - decizii guvernamentale (10.4%) - altele (16.6%) - alocatii (aprox.75%), mprumuturi fara dobnda (aprox.22%), mprumuturi avantajoase (aprox 3%)
- taxe si penalit ati pentru utilizarea aerului/apei/de seurilor/p am ntului (51.5%) - privatizare (28.3%) - returnarea mprumuturilor cu dobnda (14.8%) - profituri din operatiuni financiare (6.1%)
- taxe si penalitati de mediu (46.2%) - privatizare (27.4%) - taxele pentru extragerile mineralelor (17.8%) - taxa pentru ambalare (3.4%) - returnarea mprumuturilor sau dobnda ( 2.3%) - altele (2.9%)
- aer (49.7%) - apa (49.9%) - protectia mediului (0.5%)
- aer (36.5%) - apa (57.4%) - de seuri (1.8%) - protectia naturii/solului/a peisajului (4.2%)
- aer (1.9%) - apa (57.4%) - deseuri (10.1%) - programul de constructii (19.3%) - supervizarea (11.9%) - altele (23.5%) - alocatii (89.6%), mprumuturi fara dobnda (7.6%), mprumuturi avantajoase (2.8%)
- alocatii (85.2%), mprumuturi libere de dobnda (14.8%)
- alocatii (55.4%), - mprumuturi fara sau cu dobnda mica (43.9%), - subventiile cu dobnda ( 0.6%)
Caracteristicile cheie ale fondurilor de mediu selectate din CEE Tabelul 7.2 (Venituri si cheltuieli exprimate n mil. USD)
Polonia: Fondul National pentru protectia mediului si managementului apei Polonia: Ecofondul Polonia: Fondul provincial Cracovia pentru protectia mediului si managementul apei
3
Slovacia : Fondul statului de mediu
Slovenia: Fondul de dezvoltare pentru protectia mediului
Operationale n forma curenta din: Totalul venituri (V)/cheltuieli (C) 4 1993 1994 1995 1996 1997
1989
1992
1993
1991
1994
V/C 266.70 338.06 481.58 432.60 418.61
204.94 278.89 428.44 510.12 389.67
V/C 8.85 10.16 29.64 31.30 33.58
4.62 14.32 20.84 21.64 36.52
V/C 2.03 12.13 19.13 17.16 14.84
1.00 5.79 6.51 19.05 17.03
V/C 31.89 30.51 35.59 40.19 30.99
34.94 31.38 34.35 40.62 28.94
V/C 2.02 10.41 15.11 20.43 17.81
0.60 10.52
3 4
Polonia are un numar de fonduri de mediu provinciale; Fondul Cracovia este unul dintre cele mai mari din aceste fonduri. Total venituri/cheltuieli ( datele de venit exclud balantele de nceput de an; date privind cheltuielile, excludem costurile de administratie si alte cheltuieli nelegate de mediu ale fondurilor; cheltuielile pot dep asi veniturile pentru un an dat din cauza venitului preluat de la anii precedenti; n.a. arata ca informatiile nu au fost valabile sau nu au fost indicate de catre fond).
Polonia: Fondul National pentru protectia mediului si managementului apei
Polonia: Ecofondul
Polonia: Fondul provincial Cracovia pentru protectia mediului si managementul apei

3
Slovacia : Fondul statului de mediu
Slovenia: Fondul de dezvoltare pentru protectia mediului
Sursele majore de venituri n 1997 (% din totalul veniturilor)
Taxele de mediu (53.6%), penalitati de mediu (1.3%), aloca tiile si mprumuturile internationale (3.6%), replata mprumuturilor cu dob nda (35.7%), profituri din operatiuni financiare (5.8%)
Domeniile majore ale cheltuielilor n 1997 ( % din totalul anual al cheltuielilor de mediu ) Mecanismele fundamentale de plata n 1997 (% din totalul platilor pentru proiecte de mediu)
aer (33.2%); apa (39.0%); minerit (9.0%); protectia solului (8.9%); protectia naturii (3.4%), urgente (1.8%), educatie (1.6%), monit. (0.8%), altele (2.5%) mprumuturi avantajoase - alocatii (100%) (61.2%), alocatii (30.9%), subventii cu dobn da (2.5%), investitii n actiuni (5.1%);
Schimburile de datorie cu SUA, Elvetia, Fran ta si Suedia (83.8%), profituri din operatiuni financiare (14.9%), alocatiile din partea guv. Norvegiei; - aer (56%) ; - apa (41.3%) ; - protectia mediului (2.7%)
Taxele de mediu (57.5%), penalitatile de mediu (3.2%), replata mprumuturilor cu dobnda (24.4%), profituri din operatiunile financiare (14.9%);
Alocatia bugetului de stat (23.1%), taxele pe aer/apa/de seuri (73.3%), penalitatile pentru aer/apa/ deseuri (2.1%), profituri din operatiuni financiare (0.9%); aer (26.9%); apa (55.0%); deseuri (9.5%), protectia naturii (2.3%), educatie (1.3%), cercetare (1.1%), altele (3.9%) - aloca tii (100%)
Privatizare (40.4%), mprumut de la Banca Mondiala (26.8%), replata mprumuturilor cu dobnda 5 ( 23. 1% )
aer (56.9%) ; apa (25.4%); deseuri (0.6%), urgente (6.8%), monitori-zare (4.0%), protectia solului (1.7%), protectia mpotriva zgomotului (1.5%), altele (3.1%) alocatii (25.4%), mprumuturi cu dobnda usoara (74.6%)
- aer (73.5%) ; - apa (21.7%) ; - deseuri (4.8%)
- mprumuturi avantajoase (100%)
Fondul administreaza de asemenea 277 mprumuturi raspndite/initiate de Ministerul Sloven al Mediului nainte de nfiintarea fondului, a caror valoare se cifreaza la 1 4.8 milioane USD la 31.12.1997), dobnda (8.2%).

7.5. Experienta poloneza n domeniul folosirii instrumentelor economice de protectie a mediului Programul polonez de reforma orientata spre economia de piata a avut un impact asupra protectiei mediului prin punerea accentului pe autofinantarea protectiei mediului. Datorita vidului institutional lasat de colapsul vechiului sistem a fost posibil sa se creeze un nou cadru institutional pentr u a adapta sistemul de protectie a mediului la conditiile de piata. Ca urmare, Polonia a ncercat sa creeze o piata pentru protectia mediului care sa nu depinda de buget, pentru a evita presiunile politice de a taia sau limita resursele disponibile pentru protectia mediului n bugetul de stat. Cadrul finantarii protectiei mediului si proiectele de dezvoltare durabila se bazeaza pe urmatoarele institutii: fondul national pentru protectia mediului si managementul apelor; 49 de fonduri regionale pentru mediu si ape; 2460 de fonduri locale pentru mediu si ape; banca pentru protectia mediului; fondul silviculturii; fondul pentru protectia terenului agricol; fonduri n proprietatea firmelor private si publice; bugetele locale si municipale; bugetul central; ecofondul si alte forme de asistenta straina. Sistemul de autof inantare pentru mediu din Polonia se bazeaza pe conceptul din economia mediului - principiul poluatorul plateste. n mod fundamental, fiecare utilizare a mediului pentru activitati umane reprezinta un potential pentru distrugerea mediului, fie prin costur ile de oportunitate pentru exploatarea resurselor, fie prin deseurile reziduale care sunt produse secundare n procese. n teorie, aceasta este valabila pentru oricare si pentru toate activitatile umane. PPP sustine de fapt ca fiecare utilizator al mediului ar trebui sa plateasca fie pentru privilegiul de a extrage resurse din mediu, fie pentru utilizarea acestuia ca loc de depozitare a deseurilor. Acest proces de internalizare a costurilor externe este cunoscut, n general, n literatur a de specialitate ca taxa pigouviana ( dupa economistul englez Arthur Pigou care a facut pentru prima oara distinctia ntre costurile private si cele sociale). Termenul de extern este utilizat deoarece costurile sociale sunt externe tranzactiilor de baza dintre cumparator si vnzator. n vnzarea unui automobil, teoria economica clasica presupunea la nceput ca toate costurile de productie au fost suportate de catre vnzator si toate costurile de utilizare
FONDUL PENTRU MEDIU
platite de catre consumator, iar tranzactia, ntr-un anume sens, era un sistem nchis. Nici cumparatorul nici vnzatorul nu-si asumau nici o obligatie de a plati societatii orice alte costuri ulterioare datorita poluarii aerului (sau poluarii rezultate n urma aruncarii uleiurilor, cauciucurilor sau, n final, chiar a masinii). Astfel, societatea absoarbe oarecum aceste costuri, iar cumparatorul si vnzatorul se eschiveaza de la plata lor. Automobilul, prin utilizarea de catre cumparator , i asigura acestuia mobilitate si comoditate, dar diminueaza calitatea aerului pentru trecatori, care nu iau parte la tranzactia cumparator-vnzator. Automobilul este un exemplu evident, dar aproape orice produs modern din lumea industrializata lasa n urma, ntr-o anumita masura , un astfel de cost social (extern). Economistii de mediu s resurse naturale au sustinut ca asemenea i costuri sociale sa poata fi impuse vnzatorilor si consumatorilor prin tarife pentru utilizarea mediului costurile externe ar putea fi astfel internalizate. Tarifele pentru apa se bazeaza de obicei pe acoperirea costurilor de extragere, purificare si distribuire a apei, dar nu se percepe nici un tarif pentru apa n sine. Notiunea de tarif de utilizare a mediului a fost controversata, n mare masura, pentru ca au existat dispute cu privire la modul n care trebuie calculate aceste tarife. Teoretic, tarifele pentru emisii, de exemplu, ar trebui sa fie egale cu costul marginal al activitatii de reducere a poluarii, pentru a o pastra n limitele admisibile. ntr-o economie dezvoltata activa, exista multe investitii care se bazeaza pe vechile supozitii. O mare parte a agriculturii din SUA se bazeaza pe presupunerea abundentei apei gratuite si orice ncercare de a stabili un pret pentru apa n termenii lipsei sale reale ntmpina o puternica opozitie politica. Multe activitati implica procese n mai multe etape, astfel nct, n mod ideal, tarifele de mediu ar trebui sa urmeze extragerii resurselor n bunurile intermediare pna la produsele finite, incluznd costurile de mediu pentru transportarea si depozitarea lor finala. Important de retinut este faptul ca numai cteva tari, mai ales cele nordice, au putut crea un mijloc politic si economic impus publicului pentru utilizare/poluare. Polonia a stabilit tarife ridicate pentru utilizarea apei sau extragerea/exploatarea de alte resurse din mediu, pentru depozitarea deseurilor sau eliberarea emisiilor. De exemplu, pentru poluarea aerului tariful este de cca 80 $ pe tona emisa de SO 2 sau NOX. Pentru emisia unei tone de poluant cancerigen, ca azbestul, cromul sau benzenul, taxa depaseste 51.000 $. Exista specialisti care afirma ca si asemenea niveluri ridicate de poluare nu ndeplinesc criteriile unei taxe eficiente, adica nivelul care ar putea sa acopere costurile marginale de

reducere a poluarii. De aceea, taxele sunt considerate mai mult instrumente pentru obtinerea de fonduri, dect stimulente pentru utilizatori/poluatori de a-si reduce impactul asupra mediului. n anul 1999 existau n Polonia cca 3000 de inspectori de mediu care lucrau n cadrul a 50 de Inspector ate de stat pentru protectia mediului. Polonia are o institutie financiara unica pentru problemele mediului Banca pentru Protectia Mediului. Aceasta banca este responsabila pentru colectarea platilor si tarifelor pentru poluare, facilitnd comercializarea emisiilor ntre poluatori, genernd mprumuturi si ncurajnd firmele sa lanseze proiecte de mediu, evalund si superviznd implementarea proiectelor creditate. Banca functioneaza ca orice banca comerciala, oferind o ntreaga gama de servicii de economi si conturi pentru deponenti, servicii i de mprumut comercial obisnuit servicii de consultanta si de brokeraj, executnd operatiuni de schimb valutar. Ceea ce este unic la aceasta banca este faptul ca i este permis sa ofere rate ale dobnzii sub nivelul pietei pentru diferite tipuri de proiecte de mediu, inclusiv asigurarea de mprumuturi pentru firmele cu activitate n domeniul protectiei mediului. Finantarea pentru aceste rate preferentiale ale dobnzii provine din Fondul National pentru Protectia Mediu lui si Managementul Apei si din fondurile regionale. 6 Tipurile de mprumuturi bancare acordate de banca sunt urmatoarele: - mprumuturi pentru modernizarea si extinderea fabricarii de echipament si aparatura de control, instalarea acestora n fabrici; - mprumuturi pentru proiecte implicnd depozitarea si tratarea deseurilor. Banca participa la finantarea proiectelor atta timp ct acestea urmeaza politica nationala de mediu.
FONDUL PENTRU MEDIU
7.6 Fondul pentru mediu n Romnia Recomandarile facute de banci si organismele internationale din cadrul programelor de asistenta si de ajustare structurala pentru tranzitia la economia de piata raportul Bancii Mondiale nr. 10613 RO/1992, recomandare reiterata si la Conferinta OECD Fondurile de mediu n economiile n tranzitie din 27-28 oct. 1994 de la St. Petesburg au avut un rol decisiv n nfiintarea Fondului de Mediu n Romnia.
Cnd ratele dobnzii comerciale au variat ntre 27-30%, ratele dobnzilor subventionate au variat ntre 8-12%.

Reamintim, Fondurile de Mediu au devenit functionale astfel: Polonia 1989 Slovacia 1991 Cehia 1991 Bulgaria 1993 Ungaria 1993 Macedonia 1998 Estonia 1996 Federatia Rusa 1996 Legislatia cu privire la existenta acestui fond de mediu n tarile mai sus enumerate cuprinde un set comun de obiective: promovarea activitatilor si investitiilor n domeniul protectiei si mbunatatirii calitatii mediului; ncurajarea dezvoltarii unei structuri economice favorabile protejarii mediului; sponsorizarea cercetarii si dezvoltarea de proiecte; conservarea biodiversitatii; ncurajarea educatiei si instruirii ecologice. n aceste tari, n practica, principalul rol al Fondului a fost sa furnizeze asistenta financiara n investitii pentru mediu si sa dezvolte infrastructuri legate de protectia mediului. Privind superficial, se poate aprecia Fondul doar ca instrument administrativ -financiar de sporire a fiscalitatii prin multiplicarea taxelor si a amenzilor. n Romnia, dupa lungi dezbateri, Fondul pentru Mediu este nfiintat prin lege n anul 2000, perioada n care el ncepe sa-si reduca importanta n celelalte tari. Obiectivul global al Fondului pentru Mediu este acela de a functiona ca un instrument economico-financiar destinat sustinerii realizarii cu prioritate a proiectelor cuprinse n Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului, n conformitate cu normele si standardele de mediu n vigoare.

7.6.1 Definitii Acronime si abrevieri n text se vor folosi urmatoarele acronime si abrevieri: CoA - Comitetul de Avizare al Administratiei Fondului Fond - Fondul pentru Mediu CD - Comitetul Director al Administratiei Fondului IFI - Institutii financiare internationale MAPM - Ministerul Apelor si Protectiei Mediului PNAPM - Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului FIP - Formular informativ privind proiectul FCF - Formular de cerere de finantare pentru proiect Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru Mediu, modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta nr. 93/2001 si Hotarrea de Guvern nr. 1174/ 21.11.2001 pentru aprobarea regulamentului de organizare si functionare si a structurii organizatorice ale Administratiei Fondului pentru Mediu Att Legea nr. 73/2000, modificata si completata prin OU nr. 93/2001, ct si HG nr. 1174/2001 definesc structura globala a Fondului, cadrul organizatoric, resursele financiare si scopul activitatilor. Fondul este nfiintat sub autoritatea MAPM ca institutie de utilitate publica cu personalitate juridica, n conformitate si cu Legea nr. 72/1996 privind Finantele Publice. Bugetul Fondului va fi aprobat de catre Guvern la propunerea MAPM. Operatiunile financiare ale Fondului care privesc constituirea, gestionarea si utilizarea resurselor financiare vor fi derulate prin inte rmediul unitatilor Trezoreriei Statului. Fondurile necheltuite ramase la sfrsitul anului n conturile Fondului pot fi reportate de la un an la altul, cu exceptia sumelor provenite de la bugetul statului. Resursele Fondului vor fi alocate pentru sustinerea unui numar limitat de categorii de proiecte de interes public major, cu prioritate a celor cuprinse n Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului
FONDUL PENTRU MEDIU
Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului (PNAPM)

Comitetul de Avizare al Fondului (CoA)
CoA este compus din reprezentantii unor ministere, Secretariatului General al Guvernului, Directorul General al Administratiei Fondului si un reprezentant ales al ONG-urilor din domeniul mediului. Presedintele CoA va fi reprezentantul MAPM. Comitetul Fondului Directorul directiilor Directorul CD. Director al Administratiei (CD) este compus din General si directorii de specialitate ale acestuia. General va fi Presedintele
Comitetul Director al Administratiei Fondului (CD)
Directorul General al Administratiei Fondului (DG)
DG va fi raspunzator pentru conducerea curenta a Administratiei Fondului si o reprezinta n relatiile cu tertii. DG va fi numit si revocat n conformitate cu prevederile legii de catre Ministrul Apelor si Protectiei Mediului si aceasta functie este asimilata cu cea de director general din minister. Grantul este un credit nerambursabil si este principalul mecanism al Fondului de finantare a proiectelor prioritare de mediu neinvestitionale. Cererile pentru granturi pot fi depuse de urmatoarele institutii: organizatii neguvernamentale, agentii guvernamentale si institutii de nvatamnt, firme private. Grantul este acordat n conformitate cu liniile directoare si conditiile prevazute n Sectiunea 4 a Planului de Activita te. Un grant indirect aplicat unui credit comercial pentru a usura termenii si/sau conditiile acestuia (de regula pentru a reduce ratele efective ale dobnzilor). Fondul poate oferi aceasta
Granturi
Subventii ale dobnzilor

forma de finantare pentru a sprijini proiectele de mediu care sunt financiar viabile si sustenabile, permitnd celui care propune proiectul sa -si recupereze att investitia ct si costurile de functionare. Sprijinul financiar se acorda n conformitate cu liniile directoare si conditiile prevazute n Sectiunea 4 a Planului de Activitate. Credite avantajoase O forma de finantare cu credite rambursabile pe care Fondul o poate oferi pentru sustinerea proiectelor de mediu. Creditele sunt finantate de catre Fond si administrate de catre bancile colaboratoare. Aceste credite avantajoase ofera termeni si conditii atractive n comparatie cu cele disponibile pe pietele comerciale de capital (adica rate ale dobnzilor mai reduse, termeni extinsi de rambursare sau acordarea unor perioade de gratie). O alta forma de sprijin financiar pe care Fondul o poate oferi. Garantiile pentru credite sunt ntelegeri legale ca Fondul sa plateasca creditorilor (bancilor) o parte sau ntreaga suma a mprumutului si dobnzilor, n cazul n care debitorul (beneficiarul de proiect) este incapabil sa plateasca.
FONDUL PENTRU MEDIU
Garantii pentru credite
Trezoreria statului si banci Unitatile trezoreriei statului si bancile colaboratoare care au semnat acorduri de cooperare cu Fondul pentru a deveni parteneri la constituirea, gestionarea si utilizarea resurselor financiare. Planul Anual de Activitate Planul de activitate este elaborat anual de Administratia Fondului, adoptat de catre CoA. Planul defineste tipurile proiectelor carora Fondul le va acorda
prioritate n cursul anului, n conditiile utilizarii diferitelor mecanisme de alocare si indica plafoanele tinta pentru fiecare domeniu prioritar. Pentru fiecare mecanism de alocare, Planul defineste termenii si conditiile utilizate de catre Fond pentru evaluarea si selectia proiectelor. Ciclul de proiect Ciclul de proiect include urmatoarele etape: identificarea si dezvoltarea (elaborarea) proiectului; evaluarea proiectului; selectia proiectului si acordarea sprijinului financiar; furnizarea sprijinului financiar; implementarea proiectului; monitorizare si evaluare. Este cererea preliminara scurta (Partea I) completata si depusa de catre solicitantii care doresc sa primeasca sprijin financiar din partea Fondului. Pe baza informatiilor din FIP, Fondul determina daca solicitantul satisface criteriile de eligibilitate stabilite si daca acesta va fi invitat sa depuna si Partea a II-a a cererii. Este Partea a II-a a cererii completata de solicitantii eligibili n urma acceptarii de catre Fond a FIP-urilor depuse de acestia. Formularul contine informatii detaliate referitoare la organizatia solicitatoare si la proiectul propus. Fondul examineaza si evalueaza FCF pe baza unor criterii de evaluare stabilite. Acestea sunt urmate de catre selectia de catre CD al Fondului a proiectelor ce urmeaza a fi finantate si adoptarea finala din partea CoA.
Formular informativ privind proiectul (FIP)
Formular de cerere de finantare pentru proiect (FCF)

Proiecte investitionale Se refera la cheltuielile pentru proiecte implicnd achizitionarea, fabricarea sau instalarea de echipamente/ tehnologii de protectie a mediului si la constructia instalatiilor pentru protectia mediului (de exemplu, instalatii de epurare a apelor, incineratoare pentru deseuri). Nu se refera la cheltuielile care acopera costurile curente si costurile de ntretinere ale unor astfel de echipamente si instalatii. Se refera la activitati precum functionarea si ntretinerea echipamentelor si instalatiilor de protectie a mediului, instruirea, educarea si constientizarea publicului, monitorizarea mediului, cercetarea si dezvoltarea, protejarea naturii prin mijloace netehnologice (inclusiv calculatoare si alte echipamente de birou pentru sprijinirea unor astfel de activitati). Sunt conditii minime strict necesare stabilite de catre Fond, pe care orice proiect trebuie sa le satisfaca pentru a fi luat n considerare n vederea acordarii de sprijin financiar. O varietate de conditii, standarde si preferinte definite de catre Fond pentru a evalua o cerere de finantare a unui proiect pe o baza concurentiala. Pe baza evaluarii solicitarilor, Fondul selectioneaza proiectele care vor primi asistenta financiara.
FONDUL PENTRU MEDIU
Proiecte neinvestitionale
Criterii de eligibilitate
Criterii de evaluare si selectie

7.6.2 Obiectivele Fondului
n conformitate cu Legea nr. 73/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, Fondul a fost nfiintat ca un instrument economic -financiar destinat sustinerii si realizarii cu prioritate a proiectelor cuprinse n Planul National de Actiune pentru Protectia Mediului, n conformitate cu normele si standardele de mediu n vigoare. Ca parte a acestui obiectiv si la un nivel mai operativ, sarcina Fondului este de a sprijini finantarea investitiilor prioritare necesare pentru a respecta acquis -ul comunitar al Uniunii Europene. Pentru realizarea acestor obiective , Fondul trebuie sa fie un instrument financiar inovator , care sa furnizeze stimulenti strategici si sprijin financiar pentru initiativele privind protectia mediului din perioada tranzitiei, pna ce alte instrumente si mecanisme financiare specifice unei economii de piata mature vor deveni functionale. Fondul va combina resursele disponibile ale poluatorilor, pietelor de capital, investitorilor si donatorilor , pentru a se asigura ca vor fi realizate investitiile cele mai eficiente pentru protectia mediului, att n termeni de beneficii pentru mediu ct si prin prisma beneficiilor economice. Fondul va formula si implementa politici si proceduri bazate pe standarde nalte ale obiectivitatii, capacitatii de exprimare n termeni economici si transparentei. Utilizarea de catre Fond a unor prioritati, criterii de eligibilitate si de selectie n domeniul mediului, clar definite si facute publice si a unor proceduri riguroase de evaluare vor contribui la respectarea acestor principii. Informatiile despre activitatile Fondului vor fi comunicate solicitantilor, institutiilor guvernamentale si publicului printr-un numar de mecanisme, incluznd Raportul Anual (Sectiunea 8), instrumente de constientizare a publicului, materiale pentru nscrieri si corespondenta scrisa. Fondul va finanta, pe baza concurentiala, o gama de proiecte de mediu propuse n cererile depuse de solicitanti. Exista o mare variatie a capacitatii solicitantilor de a cofinanta costurile proiectelor. Tipul de sprijin financiar necesar pentru a efectua o investitie sau derula un proiect neinvestitional variaza de asemenea de la solicitant la solicitant. Pentru a satisface gama de cereri si de solicitanti, Fondul va furniza un numar diferit de forme de asistenta financ iara: granturi, subventionarea dobnzilor, credite avantajoase, garantii pentru credite etc. Prioritatile specifice programului si nivelurile finantarilor vor varia de la an la an, n functie de bugetul Fondului si de prioritatile anuale n domeniul mediului stabilite prin Planul Anual de Activitate.

7.6.3 Bugetul de cheltuieli al Fondului Bugetul anual de cheltuieli al Fondului va fi determinat n functie de Planul Anual de Activitate. Ca principii directoare generale pentru bugetul de cheltuieli, sunt sugerate urmatoarele: 4 suma totala a bugetului va reprezenta suma care urmeaza a fi cheltuita ntr -un an; 4 cheltuieli pentru acoperirea: formelor diverse de asistenta financiara furnizata de catre Fond proiectelor si activitatilor care au drept scop rezolvarea anumitor aspecte ale protectiei mediului, asa cum sunt acestea definite n Planul Anual de Activitate. Plafoane indicative de cheltuieli (de ex. procente din cheltuielile previzionate pentru un an) trebuie stabilite prin Planul Anual de Activitate pentru fiecare tip de activitate/proiect de mediu. costurilor de administrare a Fondului de pna la 3% din veniturile acestuia (cu exceptia primului an de functionare, n timpul caruia costurile curente si de capital ale Fondului se asigura prin bugetul MAPM). Asa cum este stipulat n Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru Mediu cu modificarile si completarile ulterioare, Fondul este mandatat sa-si aloce resursele sale financiare pentru asistenta financiara a proiectelor prioritare incluse n Panul National de Actiune pentru Protectia Mediului, n conformitate cu normele si standardele de mediu n vigoare. n acest scop, Fondul va sprijini investitiile prioritare necesare pentru respectarea acquis ului comunitar al Uniunii Europene, cu scopul fundamental de: a controla si reduce poluarea aerului, apei si solului, inclusiv prin utilizarea tehnologiilor curate; a proteja resursele naturale; a administra sau recicla deseurile; a trata si/sau distruge deseurile periculoase; a proteja si pastra biodiversitatea; a educa si creste gradul de constientizare a publicului cu privire la mediul nconjurator.
FONDUL PENTRU MEDIU

7.6.4 Veniturile Fondului
A fost un subiect de mare disputa, nu att din punct de vedere al surselor, ct mai ales din punct de vedere al cotelor din valoarea ncasata. Sursele de venituri pentru Fond, asa cum sunt actualmente precizate n Art. 9 al Legii nr.73/2000 (modificata si completata prin Ordonanta de Urgenta nr. 93/2001) , sunt urmatoarele: o cota de din valoarea ncasata pentru exportul fierului vechi; o cota de ... din valoarea ncasata pentru exportul de deseuri de metale neferoase; o cota de ... din valoarea ncasata pentru exportul de busteni; o cota de ... din valoarea de import a deseurilor de hrtie; o cota de ... din valoarea ncasata la comerci lizarea pe piata a interna a substantelor periculoase si a produselor cu potential toxicologic ridicat asupra sanatatii populatiei, indiferent de provenienta acestora anexa 2 si 3; alocatii de la bugetul de stat, varsaminte, donatii, sponsorizari, asistenta financiara din partea persoanelor fizice sau juridice romne sau straine; sumele ncasate din restituirea creditelor acordate, dobnzi, alte operatiuni financiare derulate din sursele financiare ale Fondului pentru Mediu; asistenta financiara din partea unor organisme internationale; sumele ncasate de la manifestari organizate n beneficiul Fondului pentru Mediu. Primele cinci surse de venituri din lista anterioara sunt prevazute a alimenta n mod curent si automat Fondul n fiecare an, adica ele reprezinta surse de venituri permanente. Celelalte surse mai putin sigure pot fi considerate ca discretionare (de ex. transferuri bugetare), conditionate (de exemplu rambursarea creditelor, operatiunile financiare) sau potentiale (de exemplu donatii de la institutiile romnesti, bilaterale sau internationale).
7.6.5 Structura si administrarea Fondului Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru Mediu (modificata si completata prin OU nr. 93/2001) si HG nr. 1174/21.11.2001 confera cadrul legal pentru structura si administrarea Fondului. Ordine si decizii ulterioare

pot fi emise de catre MAPM cu precizarea unor elemente ale administrarii Fondului.
Comitetul de Avizare
FONDUL PENTRU MEDIU
Comitetul Director
Director general
Directia de proiecte si de implementare
Directia relatii internationale
Direct ia economica
Serviciul contencios, audit intern si relatii cu publicul
Serviciul management, resurse umane/ administrativ
Figura 7.1 Structura organizatorica a Administratiei Fondului pentru Mediu
Structura Administratiei Fondului pentru Mediu Fondul este nfiintat sub autoritatea MAPM ca institutie de utilitate publica cu personalitate juridica, n conformitate cu Legea nr. 72/1996 privind Finantele Publice si Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru Mediu, cu modificarile si completarile ulterioare. Organismele de conducere ale fondului sunt colectiv denumite ca Administratia Fondului. Structura Administratiei Fondului este prezentata n figura 7.1 si consta n Comitetul de Avizare, Comitetul Director, Directorul General si directiile si serviciile functionale si administrative ale Fondului. CD al Fondului i include pe Directorul General si pe directorii directiilor Fondului. Compozitia, responsabilitatile si autoritatea acestor organisme diferite este prezentata n continuare. Comitetul de Avizare: CoA va avea urmatoarea alcatuire: cte un reprezentant, la nivel de Director General sau Director, mputernicit prin ordin al ministerului de resort din cadrul MAPM, Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Sanatatii si Familiei, Ministerului Industriei si Resurselor, Ministerului Dezvoltarii si Prognozei, Ministerului Lucrarilor Publice,
Transporturilor si Locuintei, Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si Secretariatului General al Guvernului; Directorul General al Administratiei Fondului; un reprezentant al organizatiilor neguvernamentale de mediu, desemnat prin vot de catre acestea. Componenta nominala a CoA se aproba prin ordin al ministrului MAPM. CoA va fi condus de catre un Presedinte, asistat de doi Vicepresedinti. Presedintele CoA va fi reprezentantul MAPM. Vicepresedinti vor fi reprezentantii desemnati de catre Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Sanatatii si Familiei. Presedintele CoA i poate convoca pe membrii acestuia si conduce sedintele acestuia. Membrii CoA nu primesc indemnizatii pentru activitatile defasurate. CoA analizeaza si adopta prin vot urmatoarele: criteriile si metodologiile de selectare a proiectelor; planul anual, inclusiv categoriile de proiecte propuse pentru finantare n anul respectiv; proiectele prioritare ce urmeaza sa fie finantate de catre Fond, dintre cele propuse de CD; modalitatile de sustinere a proiectelor si, dupa caz, dobnda cu care se acorda creditele rambursabile. Comitetul Director: CD este compus din Directorul General al Administratiei Fondului si directorii directiilor de specialitate ale acesteia. Directorul General este Presedinte al CD. CD va avea urmatoarele responsabilitati: elaboreaza manualul de operare, inclusiv criteriile si metodologiile de selectare a proiectelor, pe care le nainteaza spre adoptare CoA; fundamenteaza si elaboreaza proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al Fondului pentru Mediu; elaboreaza planul anual, incluznd categoriile de proiecte ce vor fi finantate n anul respectiv, pe care l nainteaza spre adoptare CoA; evalueaza si prezinta prioritatile si proiectele pentru care se solicita sustinere financiara din Fondul pentru mediu, pe care le nainteaza spre adoptare CoA; propune modalitatile de sustinere si, dupa caz, dobnda cu care se acorda creditele rambursabile; ntocmeste bilantul contabil pe care l nainteaza MAPM;

asigura respectarea prevederilor legale privind alimentarea, gestionarea Fondului si supravegheaza implementarea proiectelor adoptate; ntocmeste Raportul Anual privind utilizarea Fondului de Mediu, pe care l face public.
FONDUL PENTRU MEDIU
Directorul General: DG asigura conducerea curenta a Administratiei Fondului. Responsabilitatile DG includ: sa reprezinte Administratia Fondului n relatia acesteia cu terte parti; sa angajeze si sa elibereze din functie, n conditiile legii, personalul de conducere si de executie al Administratiei Fondului, potrivit legilor n vigoare; sa defineasca atributiile specifice functiilor, adica fisa posturilor respective, din directiile, serviciile, colectivele sau compartimentele de specialitate ale Administratiei Fondului; autoritatea de a emite decizii necesare ndeplinirii responsabilitatilor sale. DG va fi numit sau revocat din functie de catre Ministrul Apelor si Protectiei Mediului potrivit art. 5 alin. (2) din Legea nr. 73/2000 cu modificarile si completarile ulterioare. Unitatile functionale si administrative ale Administratiei Fondului sunt ncadrate cu personal executiv angajat n directiile si servic iile prezentate n figura 7.1: Directia de proiecte si de implementare; Directia relatii internationale; Directia economica; Serviciul contencios, audit intern si relatii cu publicul; Serviciul management, resurse umane/ administrativ. Personalul nu trebuie strict restrictionat n cadrul unei singure directii, o persoana putnd avea responsabilitati n cadrul uneia sau mai multor directii functionale, ndeosebi n fazele de demaraj ale Fondului. Descrierea detaliata a posturilor este cuprinsa n fisa postului si trebuie aprobata de catre DG. Numarul maxim de posturi n care poate fi angajat personal n anul 2002 (exclusiv CoA) este de 31. Remunerarea personalului angajat al Administratiei Fondului trebuie facuta n conformitate cu prevederile actelor norma tive n vigoare. Directia de proiecte si de implementare: aceasta directie (cu ajutor de la Directia economica n anumite situatii) este n principal responsabila
pentru managementul si implementarea ciclului de proiect. Activitatile includ: i) identificarea proiectelor; ii) managementul cererilor, inclusiv comunicarea cu solicitantii; iii) examinarea si evaluarea proiectelor; iv) negocierile cu solicitantii; v) coordonare ntre diversele parti interesate precum unitatile trezoreriei statului sau bancile pentru finantarile externe si expertii tehnici; vi) supervizarea transferului fondurilor catre proiecte si vii) monitorizarea proiectelor. Directia coopereaza cu unitatile trezoreriei statului sau cu bancile pentru finantarile externe privind solicitarile referitoare la subventionarea dobnzilor si credit e avantajoase. n plus, directia sprijina elaborarea Planului Anual de Activitate, pregatirea Raportului Anual si realizarea discutiilor cu reprezentantii mediului de finantare si consultanta externe. Directia relatii internationale. Aceasta directie, n strnsa colaborare cu Directorul General si ceilalti directori, se va preocupa de realizarea cooperarii cu institutiile straine si internationale interesate sa afle informatii, sa colaboreze si/sau sa contribuie la Fond. O importanta deosebita o vor avea comunicatiile cu institutiile care au legatura cu Uniunea Europeana si procesul de aderare. Directia economica. Aceasta directie este responsabila pentru urmatoarele activitati: i. monitorizarea tuturor articolelor de venituri si cheltuieli ale Fondului; ii. pregatirea bugetelor anuale ale Fondului; iii. pregatirea tuturor rapoartelor financiare si informatiilor necesare auditului intern si extern; iv. evaluarea performantelor financiare ale Fondului; v. elaborarea si amendarea procedurilor financiare si vi. actualizarea bazei de date financiare a Fondului (venituri, cheltuieli administrative, alocari pentru proiecte). Serviciul contencios, audit intern si relatii cu publicul. Functiile acestui serviciu includ u rol principal n auditul intern, rezolvarea relatiilor n de contencios si realizarea de campanii de constientizare a publicului cu privire la Fond si la diversele sale programe de finantare.

Serviciul management, resurse umane/ administrativ. Acest serviciu este raspunzator de administrarea curenta a Administratiei Fondului. Este raspunzator pentru urmatoarele activitati: i) pregatirea tuturor rapoartelor administrative; ii) recrutarea si angajarea personalului; iii) elaborarea si amendarea procedurilor administrative ale Administratiei Fondului si iv) evaluarea performantelor administrative ale Administratiei Fondului, inclusiv supervizarea examinarii performantelor personalului. Relatiile cu alte institutii guvernamentale Fondul colaboreaza cu mai multe ministere, dintre care sapte au reprezentanti n CoA al Fondului. Cooperarea va fi deosebit de strnsa cu MAPM. Desi Fondul va beneficia de o considerabila autonomie functionala, acesta este nfiintat si functioneaza sub autoritatea MAPM. MAPM va juca un rol important n emiterea de ordine si decizii pentru activitatile Fondului si n numirea si revocarea DG al Fondului. Mai mult, reprezentantul MAPM n CoA este si Presedintele acestuia. Administratia Fondului va realiza, de asemenea, o strnsa colaborare cu Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Sanatatii si Familiei, ai caror reprezentanti n CoA ndeplinesc functiile de vicepresedinti ai acestuia. Relatiile cu solicitantii Toate societatile comerciale si institutiile publice, cu sau fara profit, care deruleaza proiecte n domeniul protectiei mediului si sunt nregistrate pentru a desfasura activitati n Romnia, pot face cereri de asistenta financiara din partea Fondului. Formele specifice de interactiune dintre Administratia Fondului si aceste grupuri, inclusiv procesul depunerii cererilor sau propunerilor pentru licitatii, comunicarea si implementarea proiectelor finantate sunt descrise n capitolul 6 al acestui manual. Asa cum se mentiona, la nivelul anului 2002 Fondul pentru Mediu nu era operational n Romnia. Se preconizeaza ca la nivelul anului 2003 sa se poata finanta primele proiecte.
FONDUL PENTRU MEDIU
Concluzii
8.1 Includerea costurilor de mediu n evaluarea rezultatelor economice Notiunea de durabilitate este inclusa n definitia curenta a venitului, si anume maximul de care un individ sau o natiune se poate lipsi ntr-o perioada data, fara ca situatia sa se modifice. Astfel spus, venitul nu consta doar din beneficiile investitiei, plus marimile activului minus diminuarile activului, ceea ce se poate realiza la nivelul maxim al unei lungi perioade de consum. Cresterea venitului real se realizeaza prin definitie pe termen lung, deoarece un consum pe termen scurt nu este contabilizat ca venit. Sistemele de calcul al performantelor economice nationale (produsul national brut) si al venitului national (produsul national net) nu tin cont de deprecierea activelor naturale. Cu toate acestea, reducerea rezervelor minerale si petroliere, despadurirea si pierderea de sol fertil pot antrena o marire a costurilor de productie sau o scadere a randamentului. n plus, aceste sisteme imputa cheltuieli pentru a compensa pagubele ecologice ale activului cu cele ale pasivului, contribuind astfel la crearea unei iluzii de sanatate economica. Aceasta iluzie este nsa ntarita atunci cnd aceste pagube antreneaza o marire a cheltuielilor pentru sanatate si productie, ale caror totaluri se adauga la veniturile furnizorilor de bunuri si servicii. Pe scurt, pagubele ecologice pot reduce productia. Sistemele conventionale de
contabilitate tin cont de acestea atunci cnd se indica o scadere a venitului, cnd exista o reduce re a productiei curente. PNB ul nu ia n considerare celelalte pagube ecologice. Bogatiile naturale sunt atuuri la contributia pentru finantarea investitiilor n domeniul industriei, infrastructurii, educatiei si pentru finantarea altor activitati de dezvoltare care se transforma n alta forma, n activul existent; nsa sistemele curente de evaluare economica nu reflecta nicidecum aceasta dezvoltare si, prin urmare, nu permit sa se judece daca asa-zisa convertire constituie un cstig sau o pierdere, cu at t mai mult de a le determina importanta. n aceste conditii se poate vorbi de o tara care merge spre faliment epuizndu-si rezervele minerale, distrugndu-si padurile, polundu-si apele si atmosfera si care va afisa, cu toate acestea, un bilant de sanatate economica rasunatoare, deoarece cifrele PNB-ului si PNN-ului apar excelente. Aceasta distorsiune a realitatii ntareste doctrina eronata a contradictiei ntre economie si mediul nconjurator. Este indispensabil sa se realizeze un nou sistem de evaluare mai realista a rezultatelor economice nationale.
8.2 Instrumente economice care favorizeaza conservarea si utilizarea durabila a resurselor Pot fi avute n vedere diverse instrumente susceptibile a asigura conservarea si utilizarea durabila a resurselor. Dintre acestea, impozitele asupra resurselor pot contribui la limitarea cererii. Scopul impozitelor este acela de a ncuraja utilizarea durabila a resurselor. Impozitele trebuie sa fie echitabile, usor de modificat si sa contribuie la orientarea economiei pe cai aflate n conformitate cu interesele societatii. Cresterea impozitelor este necesara pentru a penaliza comportamentele indezirabile, cum ar fi acelea de epuizare sau poluare a resurselor. Impozitele ar trebui sa varieze pentru o astfel de categorie de produse n functie de impactul lor asupra mediului nconjurator. Taxele se aplica conform Principiului Consumator/Poluator/ Platitor, ele jucnd un rol important n reglementarea accesului la resursele comune. Cresterea nive lului taxelor asupra poluarii ar trebui sa fie superioara costurilor care ar antrena controlul surselor de poluare, de natura sa-l convinga pe poluator sa previna poluarea si sa ncurajeze dezvoltarea tehnologiilor curate. Stimularea economica si financia ra care ncurajeaza supraexploatarea resurselor si degradarea mediului nconjurator ar trebui
CONCLUZII
199
suprimate, ele fiind n mod frecvent n conflict cu politica altor sectoare publice (sanatate, turism, protectia mediului). Cautiunile si garantiile de executie o alta forma de ncurajare pe linia protectiei mediului consta n necesitatea unui depozit de cautiuni pentru activitatea si produsele potential nocive pentru mediul nconjurator, cautiuni care sunt rambursate o data ce situatia a fost reglata ntr-o maniera satisfacatoare. Acest sistem poate fi aplicat la fel de bine pentru nivelul individual ct si la nivelul sectorial, cum ar fi n industrie. Garantia executiei este un fel de cautiune. Depozitul impus are n vedere garantarea gestionarii durabile a resurselor, fiind rambursat cnd obiectivele au fost atinse. Acest depozit poate servi la asigurarea restaurarii zonelor de unde sau exploatat minereuri sau pentru activitati industriale puternic poluante societatile forestiere ar putea varsa un depozit de garantie pentru rempadurire , rambursabil. Permisele negociabile autorizatii de poluare sau de utilizare a resurselor pna la un nivel predeterminat sunt reglementate prin lege si acordate prin apelarea ofertelor sau pe baza utilizarilor existente. ntreprinderile au posibilitatea de a cumpara si vinde aceste autorizatii. Permisele negociabile sunt considerate preferabile masurilor fiscale atunci cnd este necesar sa se fixeze praguri de emisie sau de utilizare globala. n termeni generali, acest sistem trebuie sa fie privit ca o masura tranzitorie privind evitarea unui dezechilibru al economiei, asteptnd aplicarea unor norme mai severe. Taxele, impozitele, permisele negociabile, subventiile si alte garantii de executie i pot impulsiona pe agentii economici n aplicarea normelor relative ale mediului n maniera cea mai avantajoasa, din punct de vedere al raportului cost-eficacitate. Rezultate similare se pot obtine si prin politica de preturi, norme si subventii. Astfel, preturile ridicate ale energiei, apei si ale materiilor prime pot determina conservarea resurselor. Pentru a permite unei industrii sa-si puna la punct tehnologiile respective nainte de intrarea n vigoare a normelor mai stricte, este util sa se procedeze la o introducere progresiva a acestor norme.
o PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com
Anexa 1
Reglementari n domeniul mediului n Romnia dupa 1990

LEGI: Legea fondului funciar nr. 18/1991 Legea protectiei mediului nr. 137/1995, republicata Legea Apelor nr. 107/1996 Legea privind desfasurarea n siguranta a activitatilor nucleare nr. 111/1996 Legea privind constituirea si functionarea Consiliului National pentru Mediu si Dezvoltare Durabila, nr. 158/22.10.1999 Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solic itate potrivit legii nr. 18/1991 si a Legii 169/1997 Legea nr. 2/2000 privind modificarea si completarea Legii 61/1991 si sanctionarea faptelor de ncalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice Legea 73/11.05.2000 privind F ondul pentru Mediu Legea 160/3.10.2000 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 14/2000 pentru aderarea Romniei la Conventia Internationala privind cooperarea n caz de poluare cu hidrocarburi Legea nr. 159/3.10.2000 pentru aprobarea Ordonantei Guver nului nr. 89/1999 privind regimul comercial si introducerea unor restrictii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la Conventia - cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997 Legea nr. 9/2001 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 24/2000 pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montral privind substantele care epuizeaza stratul de ozon, adoptat la Copenha ga, la 25 noiembrie 1992
Legea nr. 21/2001 pentru acceptarea unor Amendamente la Statutul Agentiei Internationale pentru Energie Atomica (AIEA) adoptate la a 43-a sesiune a Conferintei Generale a acesteia la 1 octombrie 1999 Legea nr. 22/2001 pentru ratificarea Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului n context transfrontier, adoptat la Espoo, la 25 februarie 1991 Legea nr. 150/2001 pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montral privind substantele care epuizeaza stratul de ozon, adoptat la cea de-a IX-a reuniune a Partilor, la Montral din 15 17 .09.1997 Legea nr. 201/2001 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 19/2001 pentru ratificarea Memorandumului de ntelegere privind cooperarea AIJ/JI dintre Guvernul Romniei si Guvernul Elvetiei si a ntelegerii asupra proiectului - proiect elvetian privind energia termica (Buzau, Pascani), semnate la Bucuresti, la 8 ianuarie 1999 Legea nr. 384/2001 pentru aprobarea OUG nr. 204/2000 pentru modificarea art. 8 din Legea nr. 111/1996 privind desfasurarea n siguranta a activitatilor nucleare Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor Legea nr. 454/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 112/2000 pentru modificarea si completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" Legea nr. 466/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 244/2000 privind siguranta barajelor Legea nr. 462/2001 pentru aprobarea OUG nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice Legea nr. 622/2001 pentru ratificarea Acordului ntre Comunitatea Europeana si Romnia privind participarea Romniei la Agentia Europeana de Mediu si la Reteaua Europeana de Informare si Observare (EIONET) Legea nr. 655/2001 pentru aprobarea OUG 243/2000 privind protectia atmosferei Legea nr.112 din 14 martie 2002, pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 165/2001 privind scutirea de la plata drepturilor de import a unor echipamente pentru protectia mediului Legea nr. 191 din 16 aprilie 2002 a gradinilor zoologice si acvariilor publice
ANEXA 1
Legea nr. 214 din 19 aprilie 2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 49/2000 privind regimul de obtinere, testare, utilizare si comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne, precum si a produselor rezultate din acestea Legea nr. 285 din 15 mai 2002 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 19/2002 privind ratificarea Acordului de asistenta financiara nerambursabila dintre Romnia si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare, actionnd n calitate de agentie de implementare a Facilitatii Globale de Mediu, pentru finantarea Proiectului Controlul poluarii n agricultura , semnat la Bucuresti la 16 ianuarie 2002 Legea nr. 265 din 15 mai 2002 pentru acceptarea amendamentelor la Conventia de la Basel (1989) privind controlul transportului peste frontiere al deseurilor periculoase si al eliminarii acestora Legea nr. 293 din 15 mai 2002 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 93/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu Legea nr. 368/2002 pentru aprobarea Ordona ntei de Urgenta a Guvernului nr.41 din 28 martie 2002 pentru ratificarea Memorandumului de ntelegere privind cooperarea sub auspiciile Protocolului de la Kyoto, art.6, prin proiecte cu aplicare comuna ntre Romnia si Olanda, semnat la Haga, la 23 noiembrie 1999 Legea nr.434/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr.37/2002 privind protectia animalelor de laborator folosite n scopuri stiintifice sau n alte scopuri Legea nr. 471/2002 pentru protectia animalelor de laborator folosite n scopuri stiintifice sau n alte scopuri experimentale Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului Legea nr. 458 din 08 iulie 2002 privind calitatea apei potabile Legea nr. 474 din 9 iulie 2002 privind ratificarea Memorandumului de finantare convenit ntre Guvernul Romniei si Comisia Europeana privind asistenta financiara nerambursabila acordata prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru masura Reabilitarea tehnologiei de epurare a apelor uzate si modernizarea retelei de canalizare n orasul Timisoara, Romnia semnat la Bruxelles la 4 decembrie 2001 si la Bucuresti la 22 februarie 2002 Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic al apelor maritime interioare, al marii teritoriale, al zonei contigue si al zonei economice exclusive ale Romniei republicare
Legea nr. 553/2002 pentru ratificarea Protocolului privind protectia mediului la Tratatul asupra Antarcticii, adoptat la Madrid la 04 octombrie 1991 Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu republicare Legea nr. 645/2002 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii Legea nr. 652/2002 pentru aderarea Romniei la Protocolul Conventiei din 1979 asupra poluarii atmosferice transfrontiere pe distante lungi cu privire la finantarea pe termen lung a Programului de cooperare pentru supravegherea si evaluarea transportului pe distante lungi al poluatorilor atmosferici n Europa (EMEP), adoptat la Geneva la 28 septembrie 1984 Legea nr. 681/2002 privind acceptarea de catre Romnia a amendamentelor la Codul international de management pentru exploatarea n siguranta a navelor si pentru prevenirea poluarii (Codul international de management al sigurantei Codul I.S.M.), adoptate de catre Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia M.S.C. 104(73) din 5 decembrie 2000 si pentru modificarea Legii nr. 85/1997 privind acceptarea de catre Romnia a Codului international de management pentru exploatarea n siguranta a navelor si pentru prevenirea poluarii (Codul international de management al sigurantei Codul I.S.M.), adoptat de catre Organizatia Maritima Internationala prin Rezolutia A 741(18) din 4 noiembrie 1993.
ORDINE: Ordinul MAPPM nr. 462/93 Conditiile tehnice privind protectia atmosferei Ordinul MAPPM nr. 125/1996 Procedura de reglementare a activitatilor economice si sociale cu impact asupra mediului nconjurator Ordinul MAPPM nr. 278/1996 Regulament de atestare pentru elaborare a studiilor de impact asupra mediului si a bilanturilor de mediu Ordinul MAPPM privind monitorizarea pe baza de licenta de import automata a importului de marfuri folosite Ordinul MAPPM nr. 322/16.03.2000 privind Procedura de autorizare a activitatilor de recoltare, capturare si/sau achizitie si comercializare pe piata interna sau la export a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica, precum si a importului acestora

ANEXA 1
Ordinul MAPPM nr. 1325/22.09.2000 privind participarea publicului la pregatirea politicilor si legislatiei de mediu Ordinul Ministrului nr. 1618/2000 pentru aprobarea sectiunilor reprezentative din cadrul Sistemului National de Supraveghere a Calitatii Apelor Ordin comun al ministrilor MAAP - MAPM (nr. 21; nr. 115) privind interzicerea pescuitului pe teritoriul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" pna la data de 15 martie 2001 Ordinul Ministrului nr. 35/2001 (ANRM) privind concursul public de oferte nr. 21/2001 pentru concesionarea activitatilor miniere de exploatare Ordinul Ministrului nr. 325/21.03.2001 privind aprobarea Instructiunilor tehnice pentru aplicarea prevederilor Hotarrii Guvernului nr. 472/2001 privind unele masuri de protectie a calitatii resurselor de apa NTPA 012 si pentru modificarea Ordinului Ministrului mediului nr. 242/1990 Ordinul Ministrului nr. 377/10.04.2001 pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata Ordinul Ministrului nr. 452/04.05.2001 (MAPM) si 105.951/ 18.05.2001 (MAAP) pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comisiei si a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor mpotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole Ordinul Ministrului nr. 678/17.07.2001 pentru aprobarea componentei nominale a grupurilor de nfiintare a comitetelor de bazin la nivelul fiecarei directii a apelor si a grupului national de coordonare a activitatilor tehnice de secretariat Ordinul Ministrului nr. 706/27.07.2001 privind aprobarea Regulamentului privind organizarea activitatii de certificare a unitatilor specializate n elaborarea de studii, proiecte, n executie, consultanta n domeniul gospodaririi apelor si documentatii tehnice pentru obtinerea avizelor si a autorizatiilor de gospodarire a apelor Ordinul Ministrului nr. 913/15.10.2001 pentru aprobarea continutului Planului de gospodarire a apelor pe bazine hidrografice si a planului de actiune pentru anul 2002 pentru implementarea Directivei cadru a apei Ordinul Presedintelui CNCAN nr. 353/20.08.2001 a aprobat Normele de securitate radiologica privind radioprotectia operationala a lucratorilor externi

Ordinul Presedintelui CNCAN nr. 366/22.09.2001 privind Normele de securitate radiologica-Proceduri de autorizare Ordinul Ministrului nr. 1100 din 28 dece mbrie 2001 privind modificarea si completarea Ordinului ministrului apelor si protectiei mediului nr.706/2001 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea activitatii de certificare a unitatilor specializate n elaborarea de studii, proiecte, n exe cutie, consultanta n domeniul gospodaririi apelor si documentatii tehnice pentru obtinerea avizelor si a autorizatiilor de gospodarire a apelor Ordinul Ministrului nr. 1103 din 3 ianuarie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind masurarea si analiza emisiilor de compusi organici volatili rezultati din depozitarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina Ordinul Ministrului nr. 9 din 8 ianuarie 2002 pentru contingentarea consumului si productiei de substante care epuizeaza stratul de ozon n anul 2002 Ordinul Presedintelui CNCAN nr. 374 din 4 octombrie 2001 privind aprobarea Normelor pentru expeditii internationale de materiale radioactive implicnd teritoriul Romniei Ordinul Presedintelui CNCAN nr. 373 din 3 octombrie 2001 privind aprobarea Normelor fundamentale pentru transportul n siguranta al materialelor radioactive Ordin comun nr. 140/247 din 26 martie 2002 privind prohibitia pescuitului al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si al ministrului apelor si protectiei mediului Ordin comun nr. 272/65 din 2 aprilie 2002 al MAPM si al MSF, privind elaborarea si reactualizarea planurilor locale de actiune pentru sanatate n relatie cu mediul Ordin comun nr. 98/90 din 4 martie 2002 al MAAP si CNCAN pentru aprobarea Normelor privind alimentele si ingredientele alimentare tratate cu radiatii ionizante Ordinul Presedintelui CNCAN nr. 73 din 11 februarie 2002 privind aprobarea Normelor de autorizare a lucrului cu surse de radiatii n exteriorul incintei special amenajate Ordin comun nr.856/112/91 din 14 martie 2002 al MSF, MAAP si CNCAN pentru aprobarea Normelor privind alimentele si furajele contaminate radioactiv dupa un accident nuclear sau alta situatie de urgenta radiologica ORDIN nr. 246 din 22 martie 2002 pentru aprobarea unor acorduri de mediu
ANEXA 1
Ordin comun nr. A11842 din 15 februarie 2002 al MAE, MAAP, MAPM, INS, MFP si ASAS pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comitetului National Romn F.A.O. Regulament al CNCAN din 3 aprilie 2002 privind taxele si tarifele pentru autorizarea si controlul activitatilor nucleare Ordin comun nr. 342/170 din 16 aprilie 2002 al MAPM si MAAP pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor si al ministrului apelor si protectiei mediului nr. 140/247/2002 privind prohibitia pescuitului Ordin MSF nr. 219 din 1 aprilie 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date privind deseurile rezultate din activitatile medicale Ordin nr. 121 din 11 februarie 2002 pentru aprobarea continutului Fisei de evidenta a barajelor NTLH-035 Ordin nr. 114 din 11 februarie 2002 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si certificarea corpului de experti pentru evaluarea starii de siguranta n exploatare a barajelor ncadrate n categoriile de importanta A si B NTLH-014 si a Procedurii de avizare a specialistilor pentru evaluarea starii de siguranta n exploatare a barajelor ncadrate n categoriile de importanta C si D NTLH-015 Ordin nr. 115 din 11 februarie 2002 pentru aprobarea Metodologiei privind stabilirea categoriilor de importanta a barajelor NTLH-021 Ordin nr. 116 din 11 februarie 2002 pentru aprobarea Metodologiei privind evaluarea starii de siguranta n exploatare a barajelor si lacurilor de acumulare NTLH -022 si a Metodologiei privind evaluarea starii d siguranta n exploatare a barajelor si digurilor care e realizeaza depozite de deseuri industriale NTLH-023 ORDIN nr. 117 din 11 februarie 2002 pentru aprobarea Regulamentului privind certificarea personalului de conducere si coordonare a activitatii de urmarire a comportarii n timp a barajelor NTLH 031 Ordin nr. 118 din 11 februarie 2002 pentru aprobarea Procedurii de emitere a acordului si autorizatiei de functionare n siguranta a barajelor NTLH-032 Ordin nr. 119 din 11 februarie 2002 pentru aprobarea Procedurii de trecere n conservare, post-utilizare sau abandonare a barajelor NTLH-033 Ordin nr. 120 din 11 februarie 2002 pentru aprobarea Procedurii si competentelor de efectuare a controlului privind siguranta n exploatare a barajelor NTLH-034
Ordin nr. 147 din 21 februarie 2002 pentru aprobarea Procedurii de declarare publica a caracteristicilor generale, a categoriei de importanta si a gradului de risc asociat barajelor NTLH-036 ORDIN nr. 279 din 3 aprilie 2002 privind nfiintarea S ecretariatului tehnic pentru gestiunea si controlul compusilor desemnati, n cadrul Directiei de gestiune a deseurilor si substantelor chimice periculoase REGULAMENT elaborat de Consiliul Concurentei din 10 mai 2002 cu privire la ajutorul de stat pentru protectia mediului Ordin nr.526 din 24 iunie 2002 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Comitetului National Romn pentru Programul Hidrologic International si a componentei acestuia ORDIN nr. 530 din 10 iunie 2002 privind numirea comisiei de evaluare a candidaturilor si a ofertelor depuse n procedura de concesionare a valorificarii resurselor stuficole din zonele apartinnd domeniului public de interes national, aflate n perimetrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii ORDIN nr . 531 din 10 iunie 2002 privind aprobarea Instructiunilor de organizare si desfasurare a procedurii de concesionare a valorificarii resurselor stuficole din zonele apartinnd domeniului public de interes national, aflate n perimetrul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" ORDIN nr. 532 din 10 iunie 2002 privind numirea comisiei de evaluare a candidaturilor si a ofertelor depuse n procedura de concesionare a valorificarii resurselor piscicole din zonele apartinnd domeniului public de interes national, aflate n perimetrul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii ORDIN nr. 533 din 10 iunie 2002 privind aprobarea Instructiunilor de organizare si desfasurare a procedurii de concesionare a valorificarii resurselor piscicole din zonele apartinnd domeniului public de interes national, aflate n perimetrul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" ORDIN MIR nr. 282 din 4 iulie 2002 privind desemnarea organismelor de inspectie a instalatiilor, echipamentelor si dispozitivelor utilizate n scopul limitarii emisiilor de compusi organici volatili rezultati din depozitarea, ncarcarea, descarcarea si distributia benzinei la terminale si la statiile de benzina ORDIN nr. 439 din 21 mai 2002 pentru aprobarea organizarii actiunii de voluntariat n domeniul protectiei mediului ORDIN nr. 627/PL din 9 iulie 2002 privind aprobarea Studiului de oportunitate pentru concesionarea bunurilor din domeniul public al statului ce alcatuiesc obiectivul de investitii "Acumulare Lac Vacaresti" si a modului de calcul al redeventei minime de concesionare
ANEXA 1
ORDIN nr. 745 din 30 august 2002 privind stabilirea aglomerarilor si clasificarea aglomerarilor si zonelor pentru evaluarea calitatii aerului n Romnia ORDIN nr. 867/2002 privind definirea criteriilor care trebuie ndeplinite de deseuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate n fiecare clasa de deseuri ORDIN nr. 1010/2002 privind aprobarea componentei nominale a Comisiei pentru Acordarea Etichetei Ecologice ORDIN nr. 1043/2002 pentru aprobarea modelului si continutului formularului Declaratie privind obligatiile de plata la veniturile Fondului pentru mediu ORDIN nr. 192/2002 pentru aprobarea Normelor de securitate radiologica privind gospodarirea deseurilor radioactive provenite de la prepararea minereurilor de uraniu si toriu ORDIN nr. 1112/2002 privind nominalizarea birourilor vamale de control si vamuire la frontiera pentru intrarea/iesirea din tara a substantelor care epuizeaza stratul de ozon ORDIN nr. 183/2002 privind aprobarea normelor pentru expedieri internationale de deseuri radioactive implicnd teritoriul Romniei ORDIN nr. 608/2002 privind aprobarea Listei europene a substantelor chimice notificate ELINCS ORDONANTE: Ordonanta de urgenta privind etichetarea substantelor periculoase, nr. 200/9.11.2000 Ordonanta de urgenta privind siguranta barajelor, nr. 244/2000 Ordonanta de urgenta privind protectia atmosferei, nr. 243/2000 Ordonanta privind regimul ariilor protejate, nr. 236/2000 Ordonanta de urgenta privind regimul deseurilor, nr. 78/16.06.2000 Ordonanta de urgenta privind deseurile neferoase reciclabile, nr. 11/2001 Ordonanta de urgenta privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile, nr. 16/2001 Ordonanta nr.87/30.08.2001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor Ordonanta nr.21/30.01.2002 privind gospodarirea localitatilor rurale si urbane OUG nr. 93/2001 pentru modificarea si completarea Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu
Ordonanta de Urgenta nr.19/2002 pentru ratificarea Acordului pentru asistenta financiara nerambursabila dintre Romnia si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare, actionnd n ca litate de Agentie de Implementare a Facilitatii Globale de Mediu, pentru finantarea Proiectului Controlul Poluarii n Agricultura, semnat la Bucuresti la 16.01.2002 Ordonanta de Urgenta nr. 34 din 21 martie 2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii Ordonanta de Urgenta nr. 38 din 21 martie 2002 privind ntocmirea si finantarea studiilor pedologice si agrochimice si finantarea Sistemului national de monitorizare sol-teren pentru agricultura, precum si solvegetatie forestiera pentru silvicultura Ordonanta de Urgenta nr. 41 din 28 martie 2002 pentru ratificarea Memorandumului de ntelegere privind cooperarea sub auspiciile protocolului de la Kyoto art.6 prin proiecte cu aplicare comuna ntre Romnia si Olanda semnat la Haga la 23 nov.1999 Ordonanta de Urgenta nr.91 din 20 iunie 2002 pentru modificarea si completarea Legii protectiei mediului nr. 137/1995 Ordonanta de urgenta nr. 107/2002 privind nfiintarea Administratiei nationale Apele Romne Ordonanta de Urgenta nr. 206/2002 pentru ratificarea Memorandumului de ntelegere dintre Romnia si Comunitatea Europeana privind asocierea Romniei la cel de-al saselea Programcadru al Comunitatii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologica si activitati demonstrative cu scopul de a contribui la crearea Spatiului European de Cercetare si Inovare (2002-2006) si la cel de-al saselea Program-cadru al Comunitatii Europene a Energiei Atomice (Euratom) pentru activitati de cercetare si instruire cu scopul de a contribui la crearea Spatiului European de Cercetare (2002-2006), semnat la Bruxelles la 29 octombrie 2002 Ordonanta de Urgenta nr. 202/2002 privind gospodarirea integrata a zonei costiere Ordonanta Guvernului nr.37/2002 privind protectia animalelor de laborator folosite n scopuri stiintifice sau n alte scopuri Ordonanta Guvernului nr. 38/2002 privind implementarea standardelor internationale pentru siguranta navelor, prevenirea poluarii si asigurarea conditiilor de munca si viata la bordul navelor maritime sub pavilion strain care utilizeaza porturile sau instalatiile romnesti din largul marii, care opereaza pe sau deasupra platoului continental romnesc

ANEXA 1
HOTARRI DE GUVERN: H.G. pentru aprobarea Acordului dintre MAPPM si Ministerul Mediului si Energie i din Danemarca H.G. nr. 170/18.01.2001 privind organizarea si functionarea Directiei Generale a Vamilor H.G. nr. 1336/14.12.2000 privind limitarea continutului de sulf din motorina H.G. nr. 173/13.03.2000 pentru reglementarea regimului special privind gestiunea si controlul bifenililor policlorurati si al altor compusi similari HG nr. 17/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Apelor si Protectiei mediului HG nr. 372/2001 privind aprobarea listei cuprinznd echipamentele pentru protectia mediului scutite de la plata taxelor vamale de import, achizitionate n cadrul proiectelor LIFE 99/ENV/RO006607 MOSYM si LIFE 99/ENV/RO/006746 ASSURE HG nr. 527/2001 privind stabilirea gradului minim de biodegradabilitate a agentilor de suprafata continuti n detergenti, produse de ntretinere si produse de curatat HG nr. 568/2001 privind stabilirea cerintelor tehnice pentru limitarea emisiilor de compusi organici volatili rezultati din depozitarea, ncarcarea, descarcarea si distribuirea benzinei la terminale si statiile de benzina HG nr. 573/2001 privind stabilirea cerintelor referitoare la etichetarea si eficienta aparatelor frigorifice de uz casnic pentru introducerea lor pe piata HG nr. 625/2001 privind aprobarea procedurii de autorizare a functionarii comerciantilor din punct de vedere al protectiei mediului HG nr. 643/2001 privind plata contributiei Romniei de participare la programul LIFE pentru 2001 2002 HG nr. 658/12.07.2001 privind transmiterea unor bunuri proprietate publica a statului si a terenurilor aferente din administrarea MAPM n administrarea MIR HG nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate HG nr. 671/2001 privind stabilirea cerintelor referitoare la etichetarea si eficienta energetica a masinilor de spalat si uscat rufe de uz casnic pentru introducerea lor pe piata HG nr. 672/2001 pentru stabilirea conditiilor de introducere pe piata a aparatelor electrocasnice n functie de nivelul zgomotului transmis prin aer

HG nr. 732/2001 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a benzinei si motorinei HG nr. 741/2001 privind aprobarea structurii, indicatorilor si fondurilor aferente programelor ce se experimenteaza si finanteaza din bugetul MAPM n anul 2001 HG nr. 870/2001 privind organizarea Comitetului National Romn F.A.O. HG nr. 922/2001 privind aprobarea Listei cuprinznd echipamentele pentru protectia mediului scutite de la plata taxelor vamale de import, achizitionate n cadrul proiectului Sistemul meteorologic integrat national HG nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor si acumulatorilor care contin substante periculoase HG nr. 1097/2001 privind constituirea si functionarea Comitetului interministerial pentru coordonarea integrarii domeniului protectiei mediului n politicile si strategiile sectoriale la nivel national HG nr. 1174/2001 privind aprobarea structurii organizatorice si a regulamentului de organizare si functionare a Administratiei Fondului pentru mediu HG nr. 1167 privind nfiintarea Garzii de mediu HG nr. 9 din 10 ianuarie 2002 pentru completarea anexei nr. 1 la Hotarrea Guvernului nr. 340/1992 privind regimul de import al deseurilor si reziduurilor de orice natura, precum si al altor marfuri periculoase pentru sanatatea populatiei si pentru mediul nconjurator HG nr.1335 din 27 decembrie 2001 privind scutirea de la plata taxelor vamale a importului unui utilaj de igienizare si ecologizare a plajelor HG nr. 53/2002 pentru aprobarea Acordului ntre Guvernul Romniei si Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea n domeniul protectie i mediului, semnat la Bucuresti la 10 septembrie 2001 HG nr. 65 din 24 ianuarie 2002 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Romniei si Guvernul Suediei privind cooperarea n domeniul energiei si mediului, semnat la Bucuresti la 26 noiembrie 2001 HG nr. 96 din 7 februarie 2002 privind echiparea si dotarea personalului Garzii de Mediu HG nr. 100 din 7 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le ndeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare si a Normativului privind metodele de masurare si frecventa de prelevare si analiza a probelor din apele de suprafata destinate producerii de apa potabila
ANEXA 1
HG nr. 118 din 7 februarie 2002 privind aprobarea Programului de actiune pentru reducerea poluarii mediului acvatic si a apelor subterane, cauzata de evacuarea unor substante periculoase HG nr. 153 din 20 februarie 2002 pentru aprobarea concesionarii valorificarii resurselor stuficole din zonele domeniului public de interes national aflate n perimetrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii HG nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor HG nr. 162/2002 privind depozitarea deseurilor HG nr. 189/2002 privind stabilirea procedurii de acordare a etichetelor ecologice HG nr. 188 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare n mediul acvatic a apelor uzate HG nr. 201 din 28 martie 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor pentru moluste HG nr. 202 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind ca litatea apelor de suprafata care necesita protectie si ameliorare n scopul sustinerii vietii piscicole HG nr. 241 din 13 martie 2002 pentru trecerea din domeniul public al statului n domeniul privat al statului a turnului metalic pentru antena care com pune radarul meteorologic de la Brnova, judetul Iasi, aflat n administrarea Companiei Nationale Institutul National de Meteorologie, Hidrologie si Gospodarire a Apelor S.A. HG nr. 273 din 21 martie 2002 pentru aprobarea contributiilor voluntare anua le, n dolari S.U.A., ale Romniei la bugetul Organizatiei Natiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) pe anii 2000 si 2001 HG nr. 311 din 4 aprilie 2002 pentru aprobarea concesionarii valorificarii resurselor piscicole din zonele domeniului public de interes na tional aflate n perimetrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii HG nr. 328 din 4 aprilie 2002 pentru aprobarea bugetelor de venituri si cheltuieli pe anul 2002 ale Institutului National de Cercetare Dezvoltare pentru Protectia Mediului I.N.C.D.P.M. Bucuresti, Institutului National de Cercetare Dezvoltare Marina Grigore Antipa I.N.C.D.M. Constanta si Institutului National de Cercetare Dezvoltare Delta Dunarii I.N.C.D.D.D. Tulcea, aflate n coordonarea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului HG nr. 341 din 4 aprilie 2002 pentru actualizarea limitelor amenzilor contraventionale prevazute n Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii

HG nr. 335 din 4 aprilie 2002 privind unele masuri de implementare n Romnia a programului Steagul Albastru Blue Flag HG nr. 364 din 15 aprilie 2002 privind normarea parcului auto si a consumului de carburanti pentru activitatile specifice desfasurate de Ministerul Apelor si Protectiei Mediului HG nr. 349 din 11 aprilie 2002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje HG nr. 367 din 18 aprilie 2002 privind aprobarea Statutului de organizare si functionare a Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii si a componentei nominale a Consiliului stiintific HG nr. 422 din 25 aprilie 2002 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Romniei si Guvernul Republicii Slovace privind notificarea rapida a unui accident nuclear si schimbul de informatii asupra instalatiilor nucleare, semnat la Bucuresti la 19 februarie 2002 HG nr. 423 din 25 aprilie 2002 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Romniei si Guvernul Federatiei Ruse privind notificarea rapida a unui accident nuclear si schimbul de informatii asupra instalatiilor nucleare, semnat la Moscova la 21 februarie 2002 HG nr. 441 din 30 aprilie 2002 pentru modificarea si completarea Hotarrii Guvernului nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate HOTARRE nr. 459 din 16 mai 2002 privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru mbaiere HG nr. 481 din 16 mai 2002 pentru abrogarea Hotarrii Guvernului nr. 1.223/2001 privind trecerea unor bunuri din domeniul public n domeniul privat al statului si pentru mandatarea Ministerului Apelor si Protectiei Mediului sa initieze, prin Compania Nationala Apele Romne S.A., procedurile pentru constituirea unei societati comerciale cu capital mixt n vederea realizarii si exploatarii unui complex cultural sportiv n zona Lacului Vacaresti HG nr. 482 din 16 mai 2002 pr ivind participarea Romniei la Summitul mondial pentru dezvoltare durabila, Johannesburg, 26 august 4 septembrie 2002 HG nr. 573 din 13 iunie 2002 privind aprobarea procedurii de autorizare a functionarii comerciantilor HOTARRE nr. 799 din 25 iulie 2002 pentru modificarea anexelor nr. 1 si 2 la Hotarrea Guvernului nr. 96/2002 privind echiparea si dotarea personalului Garzii de Mediu
ANEXA 1
HOTARRE nr. 711 din 3 iulie 2002 privind aprobarea publicarii deciziilor Consiliului de Asociere Romnia -Uniunea Europeana. DECIZIA nr. 3 din 23 martie 2001 a Consiliului de Asociere Romnia-Uniunea Europeana privind adoptarea conditiilor si a modalitatilor de pa rticipare a Romniei la instrumentul financiar pentru protectia mediului (LIFE) HOTARRE nr. 743 din 11 iulie 2002 privind stabilirea procedurilor de aprobare de tip al motoarelor cu ardere interna destinate masinilor mobile nerutiere si stabilirea masurilor de limitare a emisiilor de gaze si particule poluante provenite de la acestea, n scopul protectiei atmosferei HOTARRE nr. 882 din 16 august 2002 privind organizarea la Bucuresti, n perioada 2-6 septembrie 2002, a Conferintei tarilor dunarene din ca drul Programului hidrologic international UNESCO HOTARRE nr. 827 din 31 iulie 2002 privind stabilirea Criteriilor de acordare a etichetei ecologice pentru grupul de produse aparate frigorifice HOTARRE nr. 856 din 16 august 2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinznd deseurile, inclusiv deseurile periculoase HOTARRE nr. 913 din 22 august 2002 privind aprobarea Listei cuprinznd echipamentele pentru protectia mediului scutite de plata taxei pe valoarea adaugata, achizitionate n cadrul proiectului "Sistemul meteorologic integrat national" HG nr.984 din 10 septembrie 2002 privind aprobarea Listei cuprinznd echipamentele pentru protectia mediului scutite de la plata taxelor vamale si a taxei pe valoarea adaugata, achizitionate n cadrul Proiectului LIFE MEDIU 00/ENV/RO/000986 RIVERLIFE HG nr.918/2002 privind stabilirea procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri HOTARRE nr. 1022 din 10 septembrie 2002 privind regimul produselor si serviciilor care pot pune n pericol viata, sanatatea, securitatea muncii si protectia mediului HOTARRE nr. 1115/2002 privind accesul la informatiile privind mediul HOTARRE nr. 1293/2002 privind echipamentele de protectie a mediului care urmeaza a fi scutite la import de plata taxei pe valoarea adaugata

STANDARDE : STAS 1342/1991 Calitatea apei potabile Normativul privind conditiile de evacuare a apelor uzate n retelele de canalizare ale localitatilor si direct n statiile de epurare (NTPA 002/2002), aprobat prin Hotarrea Guvernului nr.188/2002 Normativul privind stabilirea limitelor de ncarcare cu poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea n receptorii naturali (NTPA 001/2002), aprobat prin Hotarrea Guvernului nr.188/2002 Conditiile tehnice privind protectia atmosferei si Normele metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare, aprobate prin Ordinul ministrului apelor si protectiei mediului nr.462/1993 ISO 14001 Sistem de management de mediu ISO 14004 - Sistem de management de mediu SR ISO 5667 10 Calitatea apei Prelevarea apelor uzate ISO 14.010 Linii directoare pentru Auditul de mediu ISO 14.011.1 Linii directoare pentru Auditul de mediu ISO 14.011.2 ISO 14.060 sunt n lucru
Anexa 2
Lista cuprinznd substantele chimice periculoase comercializate de producatori si importatori, mai putin cele utilizate la producerea medicamentelor
1. 1,1-dicloretilena (clorura de viniliden) 2. 1,2-dicloretan 3. 1,2-dicloretilena 4. 1,2,3-trimetilbenzen 5. 1,2,4-triclorbenzen 6. 2-etilhexil-diftalat 7. Acetaldehida 8. Acetamida 9. Acetat de vinil 10. Acetoncianhidrina 11. Acetona 12. Acetonitril 13. Acid acetic 14. Acid antranilic 15. Acid cianhidric 16. Acid picric 17. Acid propionic 18. Acrilamida 19. Acrilat de etil 20. Acrilonitril 21. Aldehida benzoica 22. Aldehida propionica 23. Aldrin 24. Anilina 25. Anisidina 26. Antimoniu 27. Antracen 28. Arsen si compusi 29. Auramina 30. Benzatracen 31. Benz-a-piren 32. Benz-b-fluorantren 33. Benzen 34. Benzen-g, h, iperilen 35. Benzidina 36. Benz-k-fluorantren 37. Benzpiren 38. Bioxid de sulf 39. Brom 40. Bromura de etil 41. Butil mercaptan 42. Butilamina 43. Cadmiu si compusi 44. Celosiv si derivati 45. Cianogen 46. Cianuri de potasiu 47. Ciclofosfamida 48. Ciclohexanona 49. Ciclohexilamina 50. Clor 51. Cloralcani C10-C13 52. Clorfenvinfos 53. Cloroform 54. Clorura de alil 55. Clorura de benzil

56. Clorura de cianuril 57. Clorura de etil 58. Clorura de metil 59. Clorura de metilen 60. Clorura de vinil 61. Compusi tributilstanici 62. Crom si compusi 63. Cumen (izopropilbenzen) 64. Diclor/difenil/ tricloretan (DDT) 65. Dibenzantracen 66. Diclorhidrina 67. Diclormetan 68. Diclorpropan 69. Diclorvos 70. Dieldrin 71. Dietanolamina 72. Difenileteri bromurati 73. Dimetilanilina 74. Dimetilformamida 75. Dimetilftalat 76. Dinitrat de etilenglicol 77. Dinitrobenzen 78. Dioxan 79. Disulfoton 80. Diuron 81. Endrin 82. Epiclorhidrina 83. Etanolamina 84. Etilamina 85. Etilbenzen 86. Etilenclorhidrina 87. Etilenglicol 88. Etilendiamina 89. Etilmercaptan 90. Fenilbetanaftilamina 91. Fenilendiamina 92. Fluor si compusi 93. Fluorantren 94. Formaldehida 95. Fosgen 96 Fractii alcooli dioxanici 97. Furfurol 98. Glicidol 99. Hexaclorbenzen 100. Hexaclorbutadiena 101. Hexacloretan 102. Hexametilentetra mina 103. Hidrazina 104. Hidrochinona 105. Hidrogen sulfurat 106. Indeno-1,2,3-cepiren 107. Iodura de metil 108. Isodrin 109. Izopropil glicidileter 110. Maneb 111. Mercur si compusi 112. Metilcelosolv 113. Metilcloroform 114. Metilzocianat 115. Metilmercaptan 116. Metiletilcetona 117. Monoclorbenzen 118. Monoclorhidrina 119. Monoetanolamina 120. Morfolina 121. Naftalina 122. Negru de fum 123. Nichel carbonil 124. Nichel si compusi 125. Nitrobenzen 126. Nitroluen 127. Nonil-fenoli
128. o- si pdiclorbenzen 129. o-Tolidina 130. o-Toluidina 131. o-Clorfenol 132. Octil-fenoli 133. Oxid de etilena 134. Oxid de propilena 135. p-Aminoazobenzen 136. p-tertiar butiltoluen 137. Paration-metil 138. Pentaclorbenzen 139. Pentacloretan 140. Pentaclorfenol 141. Percloretilena (tetracloretilena) 142. Perclormetil mercaptan 143. Pirocatechina 144. Plumb si compusi 145. Rezorcina 146. Sarin 147. Stiren 148. Sulfura de carbon 149. Tetracloretan 150. Tetraclorura de carbon 151. Toluen 152. T oluilen diizocianat 153. Triclorbenzeni 154. Tricloretan 155. Tricloretilen 156. Triclorpropan 157. Triclorura de benzil 158. Trinitroluen 159. Vinil toluen 160. Xilen 161. Xilenol 162. Zineb
Anexa 3
Lista cuprinznd substantele chimice periculoase comercializate de producatori si importatori, utilizate n agricultura
1. Alaclor 2. Atrazin 3. Carbaril 4. Clorpirifos 5. Cupru si compusi 6. Endosulfan 7. Isoproturon 8. Lindan 9. Malathion 10. Simazin 11. Trifluralin 12. Zinc si compusi
Lista de tabele
Tabelul 2.1 - Prezentarea sintetica a politicii de mediu pe componente ..... 33 Tabelul 3.1 - Analiza cost-beneficiu....................... ..................................... 74 Tabelul 3.2 - Costurile si beneficiile cuantificabile legate de folosirea benzinei cu concentratie scazuta de plumb.............. ............. 75 Tabelul 3.3 - Modul de percepere a riscului de mediu de catre opinia publica..................................................................................... 82 Tabelul 3.4 - Rata de morbiditate - coeficienti de regresie............... ........... 90 Tabelul 3.5 - Efectul cresterii zgomotului asupra pretului locuintelor... ..... 97 Tabelul 3.6 - Tipuri de munca.................................................................... .. 99 Tabelul 3.7 - Estimarile costurilor recreerii pentru diverse paduri din Marea Britanie.................................................................102 Tabelul 4.1 - Structura contabilitatii resurselor materiale .......................... 117 Tabelul 5.1 - Bugetul programului de finantare......... ............................... 137 Tabelul 5.2 - Etapele studiului de fezabilitate............................................ 137 Tabelul 5.3 - Lista de preturi pentru utilajele componente ale instalatiei de sortare............................................................... ............... 139 Tabelul 5.4 - Bugetul.................................................................................. 140 Tabelul 5.5 - Calculul economic privind deseurile urbane din orasul Buzau................................................................ ... 140 Tabelul 5.6 - Clasificarea tipurilor de deseuri n grupe si subgrupe de deseuri...................................................................... ........ 142 Tabelul 5.7 - Compozitia gunoiului menajer n Rmnicu Vlcea n functie de tipul cladirii si de anotimp (%)........................ 150 Tabelul 5.8 - Compozitia si cantitati de deseuri organice din Rmnicu Vlcea................................................ ............ 151 Tabelul 5.9 - Compozitia si cantitati de deseuri din ambalaje din Rmnicu Vlcea........................... .................................. 152 Tabelul 6.1 - Date de intrare ....................................................................... 155 Tabelul 6.2 - Tabel comparativ.................................... .............................. 160 Tabelul 6.3 - Calculul IDU......................................................................... 165
ABORDARI ECONOMICE N PRO TECTIA MEDIULUI
Tabelul 7.1 - Caracteristicile cheie ale fondurilor de mediu selectate din CEE ............................................................................... 175 Tabelul 7.2 - Caracteristicile cheie ale fondurilor de mediu selectate din CEE ............................................................................... 177
Lista de figuri
Figura 2.1 - Ciclul unei politici de mediu ................................................... .37 Figura 2.2 Ciclul politicii integrate de mediu ........ .................................. 38 Figura 3.1 - Relatia cererii pentru un produs... ............................................ 71 Figura 3.2 - Curba cererii n cazul vizitarii unei paduri.... ........................ 101 Figura 5.1 - Metoda de realizare a unei analize prin sortare...................... 148 Figura 5.2 - Schema sortarii... .................................................................... 148 Figura 5.3 - Compozitia deseurilor menajere din Rmnicu Vlcea. .......... 151 Figura 5.4 - Compozitia si cantitati de deseuri organice din Rmnicu Vlcea................................................................ 152 Figura 5.5 - Compozitia si cantitati de deseuri din ambalaje din Rmnicu Vlcea ............................................................... 153 Figura 6.1 - Graficul programului cota fixa............................................ 156 Figura 6.2 - Graficul programului rata de apa ........................................ 157 Figura 6.3 - Graficul programului combinat .............................................. 158 Figura 6.4 - Graficul programului complex cu gratuitati........................... 159

Abordari Economice in Protectia Mediului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Abordari Economice in Protectia Mediului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

ABORDARI ECONOMICE N PROTECTIA MEDIULUI

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

ABORDARI ECONOMICE N PROTECTIA MEDIULUI

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

ABORDARI ECONOMICE N PROTECTIA MEDIULUI

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

ABORDARI ECONOMICE N PROTECTIA MEDIULUI

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

Componenta economica n politica globala de mediu

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

ABORDARI ECONOMICE N PROTECTIA MEDIULUI

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

COMPONENTA ECONOMICA N POLITICA GLOBALA DE MEDIU

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

ABORDARI ECONOMICE N PROTECTIA MEDIULUI

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

COMPONENTA ECONOMICA N POLITICA GLOBALA DE MEDIU

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

ABORDARI ECONOMICE N PROTECTIA MEDIULUI

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

COMPONENTA ECONOMICA N POLITICA GLOBALA DE MEDIU

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

ABORDARI ECONOMICE N PROTECTIA MEDIULUI

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

COMPONENTA ECONOMICA N POLITICA GLOBALA DE MEDIU

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

ABORDARI ECONOMICE N PROTECTIA MEDIULUI

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

COMPONENTA ECONOMICA N POLITICA GLOBALA DE MEDIU

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

ABORDARI ECONOMICE N PROTECTIA MEDIULUI

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

COMPONENTA ECONOMICA N POLITICA GLOBALA DE MEDIU

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

ABORDARI ECONOMICE N PROTECTIA MEDIULUI

Presa Radioul Televiziunea Parlament Guvern Agenti economici

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

COMPONENTA ECONOMICA N POLITICA GLOBALA DE MEDIU

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

ABORDARI ECONOMICE N PROTECTIA MEDIULUI

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

COMPONENTA ECONOMICA N POLITICA GLOBALA DE MEDIU

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

ABORDARI ECONOMICE N PROTECTIA MEDIULUI

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

COMPONENTA ECONOMICA N POLITICA GLOBALA DE MEDIU

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

ABORDARI ECONOMICE N PROTECTIA MEDIULUI

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

COMPONENTA ECONOMICA N POLITICA GLOBALA DE MEDIU

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

ABORDARI ECONOMICE N PROTECTIA MEDIULUI

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

COMPONENTA ECONOMICA N POLITICA GLOBALA DE MEDIU

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com

ABORDARI ECONOMICE N PROTECTIA MEDIULUI

Simpo PDF Merge and Split Unregistered Version - http://www.simpopdf.com