P. 1
Anexa 12_Memoriu_Galbena

Anexa 12_Memoriu_Galbena

|Views: 188|Likes:
Published by Carmen Paleacu

More info:

Published by: Carmen Paleacu on Sep 08, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/01/2015

pdf

text

original

s.c. AQUA PROCIV PROIECT s.r.l.

Cluj-Napoca

Pr.nr.482/2009 Faza:S.F.

Anexa nr.12 . Memoriu tehnic - Regularizare rau Galbena pe sectorul Densus-Hateg , jud. Hunedoara
BORDEROU A. PIESE SCRISE 1. Foaie de capăt 2. Borderou 3. Memoriu tehnic 4. Deviz general 5. Analiza cost-beneficiu 6. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiŃiei 7. Avize si acorduri 8. Lista capacitati principale de lucrari 9. Deviz obiect 10. Lista volume totale de lucrari 11. Centralizator volume totale de lucrari 12. Imagini B. PIESE DESENATE 1. Plan de incadrare 2. Plan de ansamblu 3. Plan de situatie 4. Profil longitudinal 5. Profile transversale 6. SecŃiuni tip 7. Plan de situatie Acumulare Lacuri 8. Plan de situatie Acumulare Galbena 9. Longitudinal galerie de golire Acumulare Lacuri 10. Longitudinal galerie de golire Acumulare Galbena 11. Longitudinal ax baraj Acumulare Lacuri 12. Longitudinal ax baraj Acumulare Galbena 13. Plan de situatie Acumulare nepermanenta Galbena – varianta III 14. Longitudinal galerie de golire Acumulare nepermanenta Galbena sc.1:200000 sc.1:25000 sc.1:5000 pl. nr. 0 pl. nr. 1 pl. nr. 2-2.3

sc.1:20000/100pl. nr. 3 sc.1:200/100 pl. nr. 4-4.1 sc.1:100 sc.1:5000 sc.1:5000 pl. nr. 5-5.5 pl. nr. 6 pl. nr. 6.1

sc.1:100/100 pl. nr. 7 sc.1:100/100 pl. nr. 7.1 sc.1:200/100 pl. nr. 8 sc.1:200/100 pl. nr. 8.1 sc.1:10000 sc.1:200 pl. nr. 9 pl. nr. 9.1

Intocmit: ing. Dragos Gros -1-

s.c. AQUA PROCIV PROIECT s.r.l. Cluj-Napoca

Pr.nr.482/2009 Faza:S.F.

MEMORIU TEHNIC

CAP.I. DATE GENERALE 1.1. Denumirea investiŃiei: „Regularizare râu Galbena pe sectorul Densuş-HaŃeg” ,judeŃul Hunedoara. 1.2. Amplasament: Lucrările propuse sunt amplasate în albia minoră şi majoră a râului Galbena (cod cadastral IV-1.117.14.11), afluent de ordinul 3 al Mureşului (cod cadastral IV-1), pe teritoriul administrativ al: comunei Densuş cu satele Ştei, Densuş, al comunei General Berthelot (Unirea) cu satele Tuştea, Fărcădin, General Berthelot, oraşului HaŃeg şi Sântămăria Orlea, din judeŃul Hunedoara. 1.3. Ordonator principal de credite: Ministerul Mediului si Padurilor 1.4. Ordonator secundar de credite: AdministraŃia NaŃională ,,Apele Române” - AdministraŃia Bazinală de Apă Mureş. 1.5. Elaborator: s.c. AQUA PROCIV PROIECT s.r.l., Cluj-Napoca. CAP. II. INFORMAłII GENERALE PRIVIND PROIECTUL: 2.1. SituaŃia actuală şi informaŃii despre entitatea responsabilă cu implementarea proiectului: AdministraŃia Bazinală de Apă Mureş – Serviciu Promovare InvestiŃii-Urmarire InvestiŃii 2.2. Descrierea investiŃiei: a) Tema, cu fundamentarea necesităŃii şi oportunităŃii investiŃiei Tema de proiectare În Programul de InvestiŃii al AdministraŃiei Bazinale de Apă Mureş pe anul 2009, este prevăzută investiŃia „Regularizare Râu Galbena pe sectorul Densuş-HaŃeg”, pentru combaterea efectelor inundaŃiilor provocate de precipitaŃiile abundente. Lucrările propuse constau din: sectorul Densuş – HaŃeg: regularizare albie, recalibrare, decolmatare, tăieri de coturi, protecŃii de maluri = 20km sectorul oraş HaŃeg: - dig de apărare amonte şi aval oraş - refacere apărări de maluri în intravilanul sectorului amenajat. SituaŃia actuală. Necesitatea şi oportunitatea investiŃiei Zona analizată aparŃine bazinului hidrografic Mureş (cod cadastral IV-1) pe Râul Galbena (cod cadastral IV-1.117.14.11), afluent al Râului Mare, pe sectorul cuprins în aval de confluenŃa cu pârâul Fierului (amonte de comuna Densuş) şi confluenŃa cu Râul Mare, pe o lungime de 20km. Râul Galbena traversează comunele Densuş, General Berthelor şi oraşul HaŃeg, situate în pitoreasca depresiune a HaŃegului, aşezări cu istorie pornind din antichitate, confirmată de descoperirile arheologice (obiecte din sec. IV î. Hr.), continuând cu epoca romană (în apropiere aflându-se Ulpia Traiana), epoca medievală când toată zona se afla sub stăpânirea voievodului Litovoi, continuându-şi existenŃa cu diferite perioade de înflorire, menŃionate documentar din anii 1247, 1360,

-2-

s.c. AQUA PROCIV PROIECT s.r.l. Cluj-Napoca

Pr.nr.482/2009 Faza:S.F.

1439 când localitatea HaŃeg devine oraş. În satul Densuş se află una dintre cele mai vechi biserici din România, construită pe ruinele unui castru din sec. IV, cu arhitectura si stilul construcŃiilor romane. Pe toată valea râului Galbena localităŃile păstrează construcŃii, biserici sau castele din sec. IV-XVII, monumente care completează peisajul deosebit al depresiunii HaŃeg, şi care fac zona de interes turistic deosebit. Râul Galbena face parte din peisajul natural al zonei, amenajarea lui pentru reducerea riscului la inundaŃii pentru localităŃi necesită un studiu complex care să includă lucrările hidrotehnice în mediul înconjurător. Cursul colectează o bogată reŃea hidrografică compusă din următorii afluenŃi principali cadastraŃi: • • de stânga: Răchitova, Livezii de dreapta: Fierului cu afluentul Lacuri, Poieni, Breazova, Pârâul de Câmp

Râul Galbena prezintă pe sectorul localităŃilor Densuş, Tuştea, Fărcădin, General Berthelot (fostă Unirea) până în oraşul HaŃeg o albie colmatată şi meandrată, cu maluri joase pe sectoare extinse cu sinuozitate accentuată. Capacitatea mică de transport pe traseul neamenajat duce la repetate deversări de maluri, cu inundarea gospodăriilor şi a terenurilor agricole situate în albia majoră a râului. Lucrările de amenajare existente pe curs cuprind un dig mal drept amonte de oraşul HaŃeg şi lucrări de reprofilare şi consolidare a malurilor în intravilanul oraşului, pe o lungime de 2,5km. Pe sectorul administrativ al oraşului HaŃeg, Râul Galbena prezintă două zone sensibile la creşteri ale nivelului apelor: în amonte de oraş (denumită Lunca de Sus – Fărcăşoane) în aval de oraş – parte şi pe zona administrată de comuna Sântămăria Orlea (denumită Lunca de Jos – Răstoacă). În zona amonte, la nivele crescute, sunt deversate malurile, inundând terenurile agricole după care, datorită configuraŃiei naturale ale terenului, viitura ajunge în oraş, ocolind sectorul amenajat. Aceeaşi situaŃie se observă şi în aval de sectorul amenajat, unde sunt inundate terenuri agricole. Pagubele înregistrate de primăriile localităŃilor afectate de inundaŃii, evidenŃiază necesitatea regularizării Râului Galbena. PAGUBE ÎNREGISTRATE
ANUL CALAMITĂłILOR 1998 1999 2000 19951996 21 66 2005 Nr. crt. OBIECTIVE U.M. Cant. totală 268 806 300 2 6 TOTAL PAGUBE PU lei 50,000 5,500 220 80,000 220,000 Valoare lei 13,400,000 4,433,000 66,000 160,000 1,320,000

1 2 3 4 5

Gospodării inundate Terenuri agricole inundate DC Fărcădin-Livezi afectat UnităŃi economice inundate DC Densuş-Ştei afectat

buc ha m buc km

10 84 300 2 6

1 393

236 258

5

-3-

s.c. AQUA PROCIV PROIECT s.r.l. Cluj-Napoca
6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 DC 93 Poieni - zone rupte DC 93 Poieni -zone rupte PodeŃe afectate DC95 Ştei-Criva PodeŃe rupte Subsoluri de bloc inundate Fântâni inundate Dispensar uman HaŃeg inudat ICIL HaŃeg inudat Întreprindere privată forestieră inundată Liceul din HaŃeg inundat Şantierul ICF inundat Teren arabil extravilan inundat Străzi inundate Străzi avariate Linii electrice scoase din funcŃiune Pereu beton pe sectorul din intravilan HaŃeg Pod avariat Case inundate Linii electrice avariate Drum distrus DJ687G Drumuri inundate Drumuri avariate Poduri şi podeŃe distruse ml ml buc ml buc buc buc buc buc buc buc buc ha km km km mp buc buc m m km km buc TOTAL 450 120 6 630 2 450 120 6 630 5 35 74 1 1 1 1 1 200 30 1 5 200 1 11 500 100 3 2 21

Pr.nr.482/2009 Faza:S.F.
220 220 140,000 220 190,000 25,000 5,000 80,000 80,000 80,000 120,000 30,000 5,500 250,000 250,000 215,000 65 245,000 125,000 215 220 225,000 225,000 140,000 99,000 26,400 840,000 138,600 950,000 875,000 370,000 80,000 80,000 80,000 120,000 30,000 1,100,000 7,500,000 250,000 1,075,000 13,000 245,000 1,375,000 107,500 22,000 720,000 405,000 2,940,000 38,820,500

3 35 74 1 1 1 1 1 200 30 1 5 200 1 11 500 100 3 2 21

Valoarea pagubelor medii calculate pentru debitul cu o probabilitate de depăşire de Q5% Considerând un coeficient de dezvoltare pe an 0.05 pe an La nivel de dezvoltare mediu anual pe perioada 20 ani Valoarea pagubelor potenŃiale (pentru asigurarea Q5%) pe perioada de 20 ani. Valoarea investitiei investitia + (0.0337 x investitia) x 9.423 Eficienta investiŃiei

1,941,025.00 5,143,716.25 3,542,370.63 70,847,412.50 32,352,719 42,626,489.92 1.66

b). Scenariile tehnico-economice. 1. Descrierea zonei şi condiŃiile amenajării hidrotehnice Obiectivul investiŃiei - Propune realizarea lucrărilor de infrastructură pentru apărarea împotriva inundaŃiilor şi evitarea pagubelor produse pe teritoriul localităŃilor, cuprinzând:
-

regularizare, recalibrare, decolmatare, taieri de coturi, protecŃii de mal dig de aparare, amonte si aval oraş HaŃeg refacere aparari de mal in intravilanul sectorului amenajat

Lucrarile hidrotehnice sunt amplasate pe teritoriul localitatilor Densus, Tustea, Unirea, Farcadin si Hateg. Din studii se pot concretiza urmatoarele aspecte: Pe sectorul amonte, in zona comunei Densus si Berthelot, cursul prezinta o panta de 0,8-0,6%, albia minora având un traseu instabil in plan, favorizat de caracterul necoeziv al materialului din care -4-

s.c. AQUA PROCIV PROIECT s.r.l. Cluj-Napoca

Pr.nr.482/2009 Faza:S.F.

sunt constituite malurile. Malurile sunt joase, deversate la viituri, care au degradat albia. Sunt prezente eroziuni pe lungime extinse. Fenomenul de modificare a albiei, adâncire si respectiv ridicare a talvegului, este activ. Pe sectorul aval – zona oraşului Hateg – panta scade sub 0,5-0,4%, albia minora având un traseu instabil in plan cu divagari, colmatarea alterand cu adanciri in patul albiei. Vegetatia obtureaza sectiunea de scurgere. Zona centrala a oraşului Hateg cu lungimea de L=2,5km, este amenajata, dar necesita lucrari de decolmatare a albiei si reabilitare a consolidarilor existente, in urma expertizarii lor. Pe toata lungimea cursului din intravilanul orasului Hateg, s-a proiectat o sectiune de parapet din beton, pentru a apara localitatea de viituri cu debit Q1%. Alegerea criteriilor a) C1 – criteriul economic - C1.1 – costul de investiŃie şi cheltuielile de întreŃinere - C1.2 – costul efectelor secundare - C1.3 – criteriul „zero” b) C2 – criteriul social - C2.1 – estetică, peisaj - C2.2 – regimul populaŃiei în zona riverană - C2.3 – criteriul „zero” c) C3 – criteriul ecologic - C3.1 – indicele impactului global datorat soluŃiilor de amenajare-IGSA - C3.2 – indicele impactului global datorat soluŃiilor constructive-IGSC - C3.3 – criteriul „zero” d) C4 – criteriul „zero” 2. Ierarhizarea şi stabilirea ponderii criteriilor Pentru că zona este intens populată, criteriul cel mai important este cel social. Ponderile criteriilor principale
Criteriul economic-C1 social-C2 ecologic-C3 "zero"-C4 Total puncte Pondere C1 0 1 2 3 0.250 C2 2 2 2 6 0.500 C3 1 0 2 3 0.250 C4 0 0 0 0 0.00

Ponderile subcriteriilor lui C1
Criteriul investitii-C1.1 cost efecte secundare-C1.2 C1.1 1 C1.2 1 C1.3 0 0

-5-

50 0.50 0.2 2 2 2 6 0.33 C2.l.secund-C1. a reliefului tranzitat (montan-depresionar).1 cost ef.125 0.250 0.125 0.482/2009 Faza:S. Varianta 1: Lucrări de regularizare a albiei minore şi parŃial majore Recalibrare albie.1 IGSC-C3.500 0.2 IGSA-C3.000m .4 Total puncte Pondere C3.00 Centralizatorul ponderilor criteriilor si subcriteriilor Criteriul economicC1 social-C2 ecologicC3 TOTAL Pondere 0.c.50 C3.1 regim populat-C2.50 2 3 0.2 2 2 4 0. L=20.17 Pondere totala-p 0.afect-C3. . Stabilirea variantelor de amenajare În urma studierii întregului curs al Râului Galbena.amonte oraş HaŃeg: -6- . modul de amenajare a cursului s-a abordat în 4 variante: 3.s.67 0.Lucrari de regularizare cuprinzand reprofilarea albiei pentru scurgerea debitelor de calcul dupa o sectiune unica in albia minora sau dublu trapezoidala pentru zona indiguita.00 Pr.1 0 2 2 4 0.3 Pondere in criteriu-p' 0. AQUA PROCIV PROIECT s. pornind de la sectorul superior (bazinul de recepŃie). a) Reprofilare albie Sector Densuş .3 0 0 0 0.083 0.1 regim populatie-C2.125 0.250 1 Subcriteriul investitii-C1. caracteristicile scurgerii debitelor mici.3 "zero"-C3. sectorul mijlociu şi inferior.3 Total puncte Pondere C2.stabilizarea malurilor si patul albiei .lucrari de retentie a transportului aluvionar.r. mijlocii şi a undelor de viitură (debite mari).17 C3.33 0.67 C2.1.50 0 0.1 0 2 2 0. Cluj-Napoca "zero"-C1.042 1 3.333 0.50 0.2 estetic-C2. Ponderile subcriteriilor lui C2 Criteriul estetic-C2.2 "zero"-C2.3 0 0 2 2 0.F.00 Ponderile subcriteriilor lui C3 Criteriul IGSA-C3. starea albiei minore şi a albiei majore.33 C3.33 0.4 0 0 0 0 0.1 IGSC-C3.nr.2 gr.3 Total puncte Pondere 2 3 0.167 0.2 grad afectare-C3.

stabilitatea patului albiei (evitarea afuierilor) şi asigurarea cotei de fundare a lucrărilor longitudinale s-au prevăzut lucrări active: praguri de fund din anrocamente şi căderi cu înălŃimi reduse. după o secŃiune trapezoidală pentru scurgerea debitelor lichide şi solide conform clasei de importanŃă a lucrărilor. Lucrările de amenajare a cursului contribuie substanŃial la ansamblul peisagistic al aşezărilor. pentru protecŃia taluzului. -7- .r. Pentru uniformizarea pantei. Pentru descarcarea apelor din incinta indiguita s-au prevăzut subtraversari (4 buc).l.c. realizarea secŃiunii de scurgere s-au proiectat lucrări pasive.F. Sectorul central al oraşului HaŃeg a fost amenajat pe lungimea de L=2.352. Pentru a asigura tranzitarea debitului cu probabilitatea de depasire Q1%. Valoarea devizului general în varianta propusă este 32. b) Sector oraş HaŃeg: Amonte localitate – albie dublu trapezoidală – respectiv îndiguită pentru asigurarea debitului de Q1%+gardă – potrivit încadrării lucrărilor în clasa a IV-a de importanŃă.0m. dezvoltate în lungul cursului. se prevede parapet din beton.0m pe cursul mijlociu şi aval.719 mii lei respectiv 7. consolidari a mal cu soluŃii corespunzătoare caracteristicilor scurgerii (viteze.482/2009 Faza:S. Pentru stabilizarea patului la cote impuse şi uniformizarea pantelor se vor executa prag-căderi din beton precum si praguri de anrocamente. cu uşoare modificări. În zonele cu construcŃii pe mal (drum judetean). Se propune consolidarea malurilor cu ziduri de sprijin din piatră zidită cu înălŃimea de h=2.581. dimensionată pentru debitul cu probabilitatea de depăşire Q5% si verificata pentru debitul cu probabilitatea de depăşire Q1% in intravilanul localitatii Densuş si Hateg . respectiv clasa a IV-a. Pentru stabilitatea traseului albiei pe tot sectorul studiat (L=20km) şi evitarea eroziunilor şi meandrării periculoase a albiei.s. şi praguri de retenŃie pentru stoparea fenomenului de transport de material tarat si de a reduce panta longitudinală. Aval localitate – albie dublu trapezoidală – respectiv îndiguită pentru asigurarea debitului de Q5%+gardă – potrivit încadrării lucrărilor în clasa a IV-a de importanŃă. a structurii geologice a terenului şi în armonie cu arhitectura zonei (spaŃiu limitat sau încadrare în amenajarea existentă). AQUA PROCIV PROIECT s. a fost proiectata o sectiune de parapet din beton h=1.pe un traseu conservativ. în zona amonte – com.544 mii euro.5km. necesitând lucrări de reabilitare parŃială a consolidărilor existente şi decolmatarea albiei.nr.00m. utilizata pe toata lungimea cursului in intravilanul orasului. Râul Galbena traversează centrul localităŃilor. Cluj-Napoca Pr. Reprofilare albie minoră. forŃe de antrenare).Densus şi pereu zidit cu înălŃimea de h=2.

nr.l.5m Cadere beton h=0.09.00 500.00 12.2673lei Nr.482/2009 Faza:S.50 2.00 210.0m Pereu zidit h=2.5m Zid de sprijin piatra h=1. jud. 1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 Denumire capitol de lucrari 2 Terasamente -excavatii albie Umpluturi in dig Umpluturi in mal Igenizare zona Defrisari Drum tehnologic Rampa acces Batardou Zid de sprijin piatra h=2.500.c.00 18.0m Zid de sprijin piatra h=1.VARIANTA I .00 1.r.3m Reabilitare pereu beton Reabilitare zid+subzidire Subtraversari Prag retentie Protectie vegetativa TOTAL UM 3 smc smc smc ha ha ml buc ml ml ml ml ml ml ml buc buc buc ml ml buc buc mp Cantitatea 4 1.00 6.00 8.00 600.00 3.00 5.00 80.00 500.00 5.s.00 300.1Euro=4. DEVIZ OBIECT .000 PU lei/UM 5 Valoare(fara TVA) (lei) (euro) 6 7 TVA (lei) 8 Valoare(inclusiv TVA) (lei) (euro) 9 10 -8- .00 152.900.990.F.PROPUSA "Regularizare rau Galbena pe sector Densus-Hateg.000.00 10.00 12. AQUA PROCIV PROIECT s.780. Crt.00 4.00 6.2009.720.0m Pereu zidit+parapet Parapet beton Prag anrocamente Cadere beton h=0. Cluj-Napoca Pr.Hunedoara" preturi la 15.00 320.

82 8. γ coef.nr.s.9 tcr ore 18 Ttot ore 88 γ 0.m 20.5% mil.10 0.lac gol.5%.280 mil.F.m 25.mc . i panta med.debit evacuate descaractor ape mari Incadrarea lucrărilor Barajul se incadreaza in clasa a III de importanta cf. SECłIUNE Râul [kmp ] [km] [%] Localitatea Sântămăria -Orlea SecŃiunea amonte confluenŃa cu Râul Mare 34 357 923-302 0.c.0 mil.0 mil mc) şi a bilantului hidraulic au rezultat urmatoarele volume caracteristice ale acumularii: . atenuare cu ambii evacuatori in functiune -9q=75.27 S supr.0 3 W0. Conform NTLH21. .1 3 W2% mil.5%=30.5% 347 Râul Din dimensionarea acumularii la viitura de calcul (W2%=20. sinuoz.0 357 Caracteristici privind scurgerea solidă în suspensie Q Râul m /s 3 q l/s · km 2 R kg/s r t/ha · an 0.0mc/s [%] [m] p proc.482/2009 Faza:S.m3 30. Cluj-Napoca Pr.37 Caracteristicile scurgerii maxime – Debite maxime în regim natural SECłIUNE amonte confluenŃa cu Râul Mare Elemente morfometrice L (km) S (kmp) 34 357 Qmax [mc/sec] 1% 283 2% 227 5% 153 0. .95 Date privind cursul de apă şi bazinul hidrografic Elemente morfometrice L lung.l. Caracteristicile hidrografice ale Râului Galbena: Râul Galbena F km 2 H mdMN 680 L km 34..debit evacuate prin conducta de golire q=153.volum mort . atenuare cu golirile in functiune 2.0 mil mc) si verificata la W 0.lac gol.volum atenuare Q0.r.88 ρ g/m3 335 Galbena 2. AQUA PROCIV PROIECT s.0mc/s . 1.28 W1% mil.mc 0. normala.28 0.mc 10.5% .viitura Q2% .5% . Ipoteze de calcul 1.040 mil. A alt.viitura 0. STAS4273/83 si dimensionat conform STAS 4068/87 la debite de calcul Q2% si verificat la Q0. împăd.volum de siguranŃă 0.0 Ib ‰ 200 Ir ‰ 11. barajele se incadrează in categoria C.

00 227. ape mari 75.50 325.00 Q atenuat (m3/s) descarc.s.00 Q natural (m3/s) golire 153.00 347.r.00 .5% 227.00 Nivel lac mdM Atenuare (m3/s) 74.F. AQUA PROCIV PROIECT s.c.00 Galbena 323. Cluj-Napoca Pr.50 (cota creasta descarcator) Rezultatele calculelor de atenuare în Acumularea nepermanenta Galbena: Probabilit Acumulare atea de depăşire % 2% 0.00 120.10 - .descarcator in functiune nivel in lac 323. .482/2009 Faza:S.00 153.l.00 total 153.nr.

111 Daca se elimina V3.F.lucrari minore Nota primara 9 3 Nota normalizata 0. prăbuşiri de maluri cu afectarea construcŃiilor riverane) pe perioada de 20 ani.lucrari minore Nota primara 8 2 Nota normalizata 0.nr.617795 Criteriu C1. prin apreciere .017067 Criteriu C2.1-investitii.l.482/2009 Faza:S.r.88 Nota primara 0.66ori mai mari decât costul investiŃiei – varianta I – ceea ce justifică realizarea amenajării hidrotehnice. rezultatele sunt Variante V1 Valoarea investitiei 32352719 Nota primara 0. note primare Variante V1 V3 . rezultatele sunt Variante V1 Nota primara 8 Nota normalizata 0.617795 Nota normalizata 0.3-grad de afectare al ecosistemelor existente. rezultatele sunt Variante V1 Nota primara 9 Nota normalizata 0. sunt însă de 1.2-costul efectelor secundare.158 Daca se elimina V3.500 Criteriu C3.563 Criteriu C2. note primare. note primare Variante V1 V3 .2-regim populatie. note primare prin apreciere Variante V1 V3 .925127 Nota normalizata 0.491466 0.017067 Nota normalizata 0.046256 0.474 0.1-estetic.95 46581284. Cluj-Napoca Pr. NOTAREA VARIANTELOR PE CRITERII Criteriu C1.95 Nota primara 0.444 0.046256 0.s. note primare prin apreciere Variante V1 V3 . AQUA PROCIV PROIECT s. Costurile efectelor secundare (eroziuni.lucrari minore Valoarea investitiei 1617635.491466 0.c.lucrari minore Valoarea investitiei 32352719 1617635.925127 Daca se elimina V3.11 - .

11 V2 5 20. 1<Qm<5.0.T=20ani b)i=intensitatea impactului ecologic=1varianta"zero" 1)pierderea sinuozitatii -Ldesfasurata=20000m.12 - . lungimea sectorului afectat este L=20000m=35.29.30.44 V0 6 Lungimea tronsonului analizat.R.29.778 0. Cluj-Napoca Variante V1 V3 . Llinie dreapta=15500m .R=2.nr.T-sunt comuni pentru toate variantele lungimea sectorului de curs (se considera L=56700. AQUA PROCIV PROIECT s.00 L x Ic x w2 x 10-4 1. rau categoria I.5 20 871.000 18 4 4 17.27%.c.462 Centralizatorul costurilor ecologice si al indicilor impactului global pentru variante de amenajare hidrotehnica a raului Indicele global 1 Subindicii 2 3 l-lungimea tronsonului amenajat w-latimea la ras a albiei minore A-coeficient al caracteristicilor tronsonului R-coeficient al rangului fluvial L=l/wAR I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 I8 I1+I2+I3…+I8 ani L x I x T x w 2x 10-4 V1 4 20.albie amenajata V2-S2=20000/15500=1.5 6 2 0 12 2 0 4 26.F.244.333 0.0. rangul fluvial este 8.5 20 871.lucrari minore Nota primara 7 8 Nota normalizata 0. rezultatele sunt Variante V1 V2 Nota primara 7 6 Nota normalizata 0.000 18 4 4 17.l. Daca se elimina V3. .r.381 Pr.albie naturala-Sn=20120/15500=1.11 10 1.s. fara interes ecologic durata de remanenta -T=20 ani A=4.00 a)Coeficientii A. .538 0.5 6 2 0 12 2 0 4 26. diferenta de sinuozitate intre situatia dupa amenajare si cea naturala .albie amenajata V1-S1=20000/15500=1.11 10 711.482/2009 Faza:S. rezulta A=4.778 0. masurata in multipli w IGSA indicele impactului global datorat solutiilor de amenajare I-coeficientul total de intensitate ICSC indicele impactului global datorat solutiilor constructiva T-durata de remanenta Calcul ICSA lc Calcul IGSC 1.

00140 0.conform tabel nr.2 6)alterarea stabilitatii substratului .2=2.I6V1=I6V2=2 .001403 0. I1V1=0. 5)alterarea structurilor de adapost: . rezulta .I1V2=0.5-14.a1=1.999099 Nota normalizata 0.F.3.363636 Calculul punctajelor Pondere p Varianta 1 Nota Np1 normali zata Varianta 2 Nota Np2 normali zata Varianta 3 Nota Np3 normali zata Criteriul Pondere Subcriteriul .997795 Criteriu IGSC-indicele impactului global datorat solutiilor constructive Variante V1 V2 Nota primara 0.conform grafic 7 7)pierderea de latime inundabila .636364 0. Criteriu IGSA-indicele impactului global datorat solutiilor de amenajare Variante V1 V2 V3 .s.636364 0.999099 Criteriu IGSA-indicele impactului global datorat solutiilor de amenajare Variante V1 V2 Nota primara 0.5 .482/2009 Faza:S.636364 0. .l.a2=1.conform grafic 9 Pr.lucrari minore Nota primara 0.5.000802 0. 4)reducera latimii de curgere la debite lunare minime .nr.63636 0.r.000573 0.363636 Nota normalizata 0. 2)reducerea spatiului de libertate SL=12w-8w=4w .I5V1=I5V2=12 . Dyb=16. Cluj-Napoca .I4V1=I4V2=0 .latimea scurgerii la etiaj nu se modifica.conform grafic 8 8)numarul de obstacole artificiale .99780 Nota normalizata 0.00080 0.13 - .lucrari minore Nota primara 0.36364 Nota normalizata 0.c. AQUA PROCIV PROIECT s. 3)perioada de revenire a debitului de umplere a albiei medii este 20 ani -I 3V1=I3V2=2.I8V1=I8V2=4 .000573 0.363636 Criteriu IGSC-indicele impactului global datorat solutiilor constructive Variante V1 V2 V3 .I7V1=I7V2=0 .I2V1=I2V2=6.000328 0.000328 0.

333 0.111 1.000 0.000 0.778 1.125 0.333 4.045 0.016 0.333 0.125 0.287 Np3 0.046 0.1 cost ef.083 0. AQUA PROCIV PROIECT s.l.017 0.750 0.secund-C1.3 0.167 0.fara varianta "zero" Criteriul Economic-C1 Social-C2 Ecologic-C3 TOTAL Subcriteriul investitii-C1.378 0.482/2009 Faza:S.000 0.061 0.250 1 Calculul punctajelor fara varianta "zero" Criteriul EconomicC1 Social-C2 Ecologic-C3 TOTAL Pondere Subcriteriul investitii-C1.053 0.r.2 estetic-C2.493 Np2 0.000 0.012 0.secund-C1.2 gr.afect-C3.2 estetic-C2.1 IGSC-C3.500 0.083 0.500 0. 0.000 0.061 0.364 0.1 cost ef.015 0.000 0.571 0.048 0 0.1 regim populat-C2.002 0.1 IGSC-C3.000 0.474 0.1 IGSC-C3.1 regim populatC2.2 gr.073 0.000 0.125 0.167 0.148 0.000 0.148 0.636 0.004 0.619 1.2 IGSA-C3.000 0.998 0.083 0.083 0.016 0.026 0.061 0.857 0.381 0.382 0.125 0.001 0.004 0.094 0.999 0.000 0.061 0.026 0.061 0.045 0.048 0.000 0.2 IGSA-C3.nr.250 0.077 0.308 Np2 0.002 0.364 0.405 Np1/Np1 1 1 1 1 1 1 1 1 Np2/Np1 0.2 gr.030 0.080 0.F.378 Np1/Np1 1 1 1 1 1 1 1 1 Np2/Np1 0.500 0.006 0.619 1 0.125 0.1 regim populat-C2.2 gr.afect-C3.3 Np1 0.042 1 Varianta 1 Nota Nota normalizata ponderala Np1 0.037 0.286 Pr.158 0.006 0.000 0.012 0.037 0.571 0.1 regim populat-C2.015 0.116 0.250 1742.1 cost ef.143 1.111 0.053 0.444 0.000 0.778 1.022 0.073 0.167 0.030 0.444 0.125 0.afect-C3.438 0.333 0.079 0.secundC1.2 estetic-C2.368 0.125 0.029 0.313 Np2/Np3 0. Cluj-Napoca investitii-C1.308 0.000 0.061 0.405 Economic -C1 Social -C2 Ecologic -C3 TOTAL 0.000 0.250 1 Rezultatele rapoartelor Criteriul Econom ic-C1 SocialC2 Ecologic -C3 TOTAL Subcriteriul investitii-C1.001 0.116 0.167 0.000 0.s.636 0.167 0.796 2.571 0.014 0.538 0.364 0.708 Rezultatele rapoartelor.491 0.2 IGSA-C3.094 0.563 0.3 Np1 0.001 0.768 .000 0.125 0.022 0.080 0.500 0.042 1 0.14 - .2 IGSA-C3.1 IGSC-C3.929 Np3/Np1 20.333 0.618 0.077 0 0.1 cost ef.c.3 Pondere p 0.148 0.491 0.167 0.001 0.250 0.287 0.afect-C3.035 0.2 estetic-C2.079 0.571 0.014 0.222 711.000 0.148 0.675 0.925 0.secund-C1.031 28.493 Varianta 2 Nota Nota normalizata ponderala Np2 0.

al comunei General Berthelot (Unirea) cu satele Tuştea. Cluj-Napoca Pr. Întreg ansamblu geografic conferă locurilor un peisaj de o frumuseŃe rară. la contactul dintre CarpaŃii Meridionali şi CarpaŃii Occidentali. s-au dezvoltat în ultimele decenii pe cursul Râului Galbena şi a afluenŃilor. cu Depresiunea Petroşani şi culoarul Bistra prin pasuri sau porŃi. Concluzii: a) În cazul comparării a celor 4 variante se pot face următoarele comentarii: Zidurile de sprijin s-au prevăzut în localitatea Densus.14.3. ConstrucŃiile (drumuri.F.varianta V1 este net mai avantajoasă.DirecŃia Apelor Mureş şi ale primăriilor.nr. 2. fiind zonă cu densitate mare din punct de vedere al obiectivelor turistice. SituaŃia ocupărilor definitive Amenajarea va fi amplasată pe terenuri aflate în administrarea AdministraŃiei NaŃionale “Apele Romane”.482/2009 Faza:S.000 . avantajele datorate soluŃiilor constructive. afectării populaŃiei.5-3m faŃă de patul albiei.c. situaŃie impusă de deschiderea redusă a luncii şi înclinaŃia pronunŃată a versanŃilor.117.15 - .11) pe teritoriul administrativ al: comunei Densuş cu satele Ştei. nefiind ocupate terenuri particulare. se pot face următoarele comentarii: . înconjurate de MunŃii Şureanu. pe suprafaŃa de aproximativ 72. b) Statutul juridic al terenului care urmează să fie ocupat.plan ansamblu sc. admiŃând că amenajarea se realizează în orice caz. cu costuri de investiŃie considerabil mai mici. din judeŃul Hunedoara. Fărcădin. . Caracteristicile generale ale amplasamentului : c. inclusiv a peisajului şi conservării convenabile a ecosistemelor sunt decisive. 1:25. pe prima terasă a luncii. oraşului HaŃeg şi Sântămăria Orlea. Studii topografice: La baza elaborării documentaŃiei au stat studiile topografice materializate prin: . Lucrările de amenajare a albiei sunt amplasate în albia minoră şi majoră a râului Galbena.000m2. Densuş.l. Poiana Ruscă. DATE TEHNICE ALE INVESTITIEI: a) Zona şi amplasamentul Lucrările propuse sunt amplasate în albia minoră şi majoră a râului Galbena (cod cadastral IV-1. b) În cazul comparării a două variante.1. vechi aşezări atestate între 1241-1420.s. c). existenŃa construcŃiilor în zona malurilor nepermiŃând executarea altor tipuri de consolidări de mal. AQUA PROCIV PROIECT s. LocalităŃile.r. cu înălŃimea de 1. comunicând cu Depresiunea Hunedoara.se recomandă adoptarea soluŃiei din varianta V1. Retezat. clădiri) pornesc din imediata vecinătate a malurilor. General Berthelot. LocalităŃile riverane Râului Galbena sunt situate în depresiunea intramontană HaŃeg-Pui.

Cristalinul autohton (danubian) este întâlnit în Poiana Ruscă.4.16 - . Au fost delimitate două zone: zona cristalină mezozoică şi zona sedimentar vulcanică. mai ales în Poiana Ruscă.nr. Stratigrafia zonei este alcătuită din pietrişuri şi nisipuri holocen superioare şi din brecii. amplasamentele se suprapun pe două mari unităŃi tectonostructurale: autohtonul danubian şi pânza getică. 1:20.profil longitudinal . Hidrologia: Regimul de scurgere şi atenuare Bazinul hidrografic al râului Galbena se încadrează în tipul carpatic cu 2 subunităŃi: Sectorul superior şi mijlociu are perioadele de formare a viiturilor în lunile de primăvară cu timpi reduşi de concentrare a viiturilor pe albia râului. tectono-erozivă.plan de situatie . în special calcare jurasice. Sunt necesare lucrări de eliminare a excesului de apă prin crearea de canale. cea ce . Prima zonă este alcătuită din şisturi cristaline. la poalele de Sud-Est ale munŃilor Poiana Ruscă.r. FormaŃiuni permo-carbonifere (conglomerate. 1:200/100 Din punct de vedere seismic. Această unitate geomorfologică. 1:5. Cluj-Napoca Pr. frecvent pseudo gleizate. gresii.s. c. alcătuită dintr-un relief deluros. situată în zona de contact a CarpaŃilor Meridionali cu cei Ocidentali. fapt ce conduce la deversări frecvente ale malurilor şi inundarea localităŃilor şi terenurilor agricole din luncă. Depresiunea este una intramontană. c. oprirea eroziunilor. argile cenuşii şi violacee paleogene.profile transversale c.482/2009 Faza:S.3.2.000/100 sc. . Din punct de vedere geologic. plantaŃii şi amenajarea terenurilor. Depresiunea HaŃeg se caracterizează prin prezenŃa solurilor brune podzolite şi podzolice argilo-iluviale. muncei şi dealuri se prezintă ca şi un golf depresionar.F. Şisturile cristaline ce constituie pânza getică sunt suprapuse de structuri sedimentare. Sectorul inferior păstrează caracteristica timpului redus de concentrare a viiturilor.Geologia Râul Galbena este situat în vestul depresiuni HaŃeg-Pui. Zona seismică sc. şisturi argiloase. zona studiată se caracterizează prin valoare de vârf a acceleraŃiei terenului pentru proiectare ag=0. calcare).7 sec.000 sc. CondiŃiile locale de teren sunt descrise de o valoare a perioadei de colŃ de colŃ Tc= 0. datorate pantei pronunŃate a versanŃilor şi a vitezei mărite de pragare în aval.conglomerate. conform Reglementării tehnice Cod de proiectare seismică – Partea I – P100-1/2006. brecii) şi mezozoice (gresi. AQUA PROCIV PROIECT s. peste care se suprapun formaŃiuni sedimentarmezozoice. constituie învelişul sedimentar al cristalinului.08 având intervalul mediu de recurenŃă IMR=100ani.l. retragerea se produce in 3-4zile. inundând lunca şi datorită configuratiei terenului si a construcŃiilor.c.

m3 h1% mm 60 435 10 50 11.65 h1% mm 40 Caracteristici privind scurgerea solidă în suspensie Q Râul Galbena m3/s 2.43 0. i panta med.49 0. SECłIUNE Râul Localitatea SecŃiunea amonte confluenŃa cu v.28 1.28 R kg/s 0. Fierului amonte confluenŃă pârâu Poieni amonte confluenŃă v. Pârâul de Câmp amonte confluenŃa cu Râul [kmp ] [km] [%] 8 12 20 21 23 34 12 60 114 166 279 357 923-497 923-410 923-368 923-364 923-348 923-302 0.17 - [%] [m] p proc. Caracteristicile hidrografice ale Râului Galbena: Râul Galbena F km2 340 H mdMN 680 L km 29.88 ρ g/m3 335 Date privind cursul de apă şi bazinul hidrografic Elemente morfometrice L lung. AQUA PROCIV PROIECT s.l.m3 1. 1.37 com. punând în pericol chiar viaŃa.95 r t/ha · an 0. Răchitova amonte confluenŃă v. Breazova amonte confluenŃă v.20 W1% mil.43 0.r.27 S supr.F.7 Ib ‰ 200 Ir ‰ 11. produce grave pagube locuitorilor din zonele afectate.c. .2 1.9 10 30 0.4 1.57 0.22 3.4 h1% mm 60 Râul Galbena aval confluenta cu parau Fierului F km2 H mdMN L km Ib ‰ Ir ‰ tcr ore Ttot ore γ W1% mil.m3 20.9 tcr ore 18 Ttot ore 88 γ 0.28 0.10 0. A alt.nr. γ coef.82 q l/s · km2 8.67 0.7 1.10 50 Paraul Lacuri F km2 42 H mdMN 535 L km 27 Ib ‰ 68 Ir ‰ 52 tcr ore 10 Ttot ore 30 γ 0.28 1.27 0. General Berthelot Sântămăria . Densuş Galbena com.28 W1% mil.47 0.s.482/2009 Faza:S.25 0. sinuoz. împăd.53 0. Cluj-Napoca Pr.

53 0. Breazova v.9 115 159 264 283 96. Densuş com.33 1.9 10% Galbena 227 118 AFLUENłI v. Densuş com. Livezii amonte confluenŃa cu Râul Mare amonte confluenŃă Galbena amonte confluenŃă Galbena amonte confluenŃă Galbena amonte confluenŃă Galbena amonte confluenŃă Galbena Elemente morfometrice L (km) S (kmp) 8 12 20 23 34 9 11 14 29 19 12 60 114 312 357 42 38 51 113 27 Qmax [mc/sec] 1% 49. AFLUENłI amonte confluenŃă Galbena amonte confluenŃă Galbena amonte confluenŃă Galbena amonte confluenŃă Galbena amonte confluenŃă Galbena 9 11 14 29 19 42 38 51 113 27 890-497 880-410 840-366 1542-364 960-348 0.1 2% 5% 27 62. Vitezele în zonele montane sunt de 45-50m/s.2 86.2 1. unde este specifică clima temperat continentală.36 1. gorun.nr.24 0. în luna iulie în zona HaŃeg este de 80-100mm si de 30-100mm in luna ianuarie.H.1 143 153 51.30 0. Fierului amonte confluenŃă pârâu Poieni amonte confluenŃă v.37 0.18 - . c. amestecuri de fag.c.482/2009 Faza:S.6. Cantitatile medii anuale de precipitatii sunt cu valori intre 600mm in depresiune si 1400mm pe culmile montane. Răchitova v. AQUA PROCIV PROIECT s.41 0.44 0. Pârâul de Câmp com. Valoarea medie a precipitaŃiilor.26 1. Densuş Mare Pr. având etajare pe verticală şi caracterizată prin precipitaŃii neuniform repartizate. valoare ce justifică desele viituri formete in B. al râului Galben.73 0. În această depresiune apar fenomene de inversiuni termice. Pârâul de Câmp c. Fierului v. VegetaŃia şi fauna VegetaŃia cuprinde: păduri de foioase. Frecventa vanturilor vestice este de aproximativ 15% iar a celor din NV si N sunt de 12-14%.09 1.l.43 0. tei. Breazova v. Vanturile prezintă o mare diferenŃiere teritorială conditionata de particularitatile create de treptele reliefului care modifică curenŃii din vest. Răchitova amonte confluenŃă v.r. Poieni v.26 0. Poieni v. la poalele munŃilor. izolat pâlcuri de stejar pufos. Densuş com.F.5. în zonele mai înalte păduri de fag în amestec cu molid şi brad. Fierului v. Clima şi fenomenele naturale specifice Zona de studiu se încadrează în Depresiunea HaŃeg. O varietate de plante .s.00 Caracteristicile scurgerii maxime – Debite maxime în regim natural Râul SECłIUNE amonte confluenŃa cu v. Densuş com. Cluj-Napoca -Orlea v. Răchitova v. Stratul de zăpadă are o grosime de 50-60cm in depresiune si de 80-100mm pe culmi.

minimizarea afectării echilibrului ecologic. ursul.7. realizată după un traseu stabil. potârnichea.nr. alături de care apar specii statornicite de curând în zonă: raŃa sălbatică. a Legii nr. iepurele.02. mistreŃul. coŃofana. dihorul. construcŃiile proiectate sunt de categoria normală C. Incadrarea lucrărilor În conformitate cu STAS 4273/1983 si in concordanta STRATEGIA NATIONALA DE MANAGEMENT AL RISCULUI LA INUNDATII PE TERMEN MEDIU SI LUNG. lipan.lucrările de amenajare se încadrează în schema directoare de amenajare şi management al B. . păstrav în amonte.c. . corbul. râsul.10/1995 şi Ordinul 1163/2007.2008 şi au ca scop: . stăncuŃa. d) Caracteristicile principale ale soluŃiilor proiectate Lucrările de amenajare a albiei cursului de apă Galbena respectă criteriile şi principiile de evaluare a soluŃiilor tehnice de proiectare în conformitate cu Normativul NTLH-001/oct.stabilizarea şi consolidarea malurilor cu lucrări din piatră pentru apararea construcŃiilor adiacente. pisica sălbatică.s.evitarea gradului de artificializare a cursului de apă prin uşoare modificări ale geometriei albiei. Fauna este specifică depresiunilor intra-montane carpatine: cerbul lopătar. Respectând prescripŃiile stasului STAS 9268-89. lucrările propuse pentru amenajarea Râului Galbena vor fi corelate cu lucrările hidrotehnice existente sau prevăzute în zonă şi în întreg bazinul hidrografic Mureş. scorŃarul. .Mureş. versiunea 5/03. grangurul.2010. căpriorul. modificările aduse traseului sunt în armonie cu tendinŃele naturale de evoluŃie a cursului şi capacitatea de regenerare a lumii vii.r. gaiŃa. bizamul. Conform HG 766/1997. roşioară.protejarea mediului şi conservarea biodiversităŃii. fazanul. cioara de semănătură.l. privighetoarea. mreană. c. Cluj-Napoca Pr.asigurarea scurgerii debitelor mari în albia minoră. pescăruşul. lucrările preconizate a se realiza se încadrează în clasa a IV-a de importanŃă. AQUA PROCIV PROIECT s.H. . Râurile sunt populate cu clean.F.482/2009 Faza:S.realizarea în etape a lucrărilor hidrotehnice. . sitarul. medicinale şi fructe de pădure îmbogăŃeşte vegetaŃia zonei. Regularizarea cursului va fi încadrată în planurile de amenajare complexă a bazinului şi se vor respecta următoarele prevederi generale: . . ieruncă. care să permită scurgerea liberă a apelor. cinteza. scobar. veveriŃa. Păsări din zonă: piŃigoiul.19 - . Dimensionarea lucrărilor se va face la debitul maxim cu probabilitatea de depăşire Q5% iar verificarea lucrarilor se va face la debitul maxim cu probabilitatea de depăşire Q1% pentru intravilanul localitatilor Hateg si Densus.

TEHNOLOGIILE PREVAZUTE PENTRU EXECUłIE a) Regularizare albie – L=20. conform STAS 9268-89.r. funcŃionalităŃii şi calităŃii construcŃiilor - sistematizarea teritorială din punct de vedere al dezvoltării social-economic şi al potenŃialului turistic - la încadrarea în mediul riveran.c.lucrări submersibile.l.0m consolidare mal-pereu zidit + parapet parapet beton cadere beton h=0. Lucrări pasive sau longitudinale .3m cadere de beton h=0.990m L= 300m L= 210m L=12.se prevăd pentru consolidarea si stabilizarea malurilor. traseul albiei naturale şi nu modifică esenŃial elemente hidraulice şi morfometrice ale acesteia Consolidari-lucrări conservative.0m zid de sprijin piatra h=1. amplasate în albie Diguri de aparare longitudinale CapacităŃi totale de lucrări: - regularizare albie zid de sprijin piatra h=2. b). precum şi în zonele turistice Pentru regularizarea albiei minore. cu caracter activ. siguranŃei în exploatare. verificând capacitatea albiei naturale şi caracteristicile unei secŃiuni stabile. STABILITATEA LA SARCINI STATICE. în special la traversarea localităŃilor.482/2009 Faza:S. 10 buc.780m L= 500m L=3.lucrări conservative.pentru a asigura tranzitarea debitului de calcul cu probabilitate de depăşire de Q1% si Q5%.20 - . 6 buc.5m prag de fund anrocamente reparatii zid de sprijin reparatii pereu dale beton indiguiri subtraversari DN800 prag retentie L=20.s.000m . în general. REZISTENłA. 5 buc. s-au efectuat calcule de dimensionare a secŃiunii. SEISMICE.900m 12 buc. cu caracter pasiv Praguri si caderi .5m zid de sprijin piatra h=1.0m consolidare mal-pereu zidit h=2. să fie cuprinse în special variante ale amenajărilor care îmbogăŃesc şi înfrumuseŃează peisajul. pe .400m 4 buc.F. L=80m L=500m L=4.nr. Cluj-Napoca Pr.000m L= 5. vor fi prevăzute: Lucrari de recalibrare . în care albia regularizată urmăreşte. DINAMICE. - reglementările tehnice privind asigurarea durabilităŃii. AQUA PROCIV PROIECT s. în lungul căilor de comunicaŃie.

după o secŃiune trapezoidală. proiectat din zidărie de piatră rostuită. Paramentul spre apă se va rostui cu mortar de ciment marca M100.Sectiune tip – zid de sprijin de greutate din piatră brută (h=1. Cluj-Napoca Pr. încărcări din construcŃii (civile sau drumuri) şi vitezele debitelor din râu şi forŃe de antrenare. respectiv împingerea pămîntului. sectoarele de curs cu constructii pe mal. Subzidirea cu beton C12/15 – L=80m .0m) – L=12.00 m distanta.3m.să reziste la forŃele rezultate din încărcarea consolidării. iar coronamentul se va executa cu rebord din beton şi parapet metalic. Paramentul spre apă se va rostui cu mortar de ciment marca M100. b. concomitent pe mai multe tronsoane.482/2009 Faza:S. AQUA PROCIV PROIECT s. la incastrarea pragurilor.l.nr.990m -. iar coronamentul se va executa cu rebord din beton şi parapet metalic. . • Reazemul îndeplineşte următoarele condiŃii: .se aplica pe sectorul din intavilanul orasului Hateg pentru punerea in siguranŃa a zidurilor si perelor existente.30m. s-au prevăzut barbacane (Φ110mm) dispuse la 2.70m (talpă înclinată) şi lăŃimea de 1. parament vertical interior prevăzut cu filtru invers si geotextil de filtrare drenare şi 5:1 spre apă.10m (talpă înclinată) şi lăŃimea de 1.F. iar coronamentul se va executa cu rebord din beton şi parapet metalic. parament vertical interior prevăzut cu filtru invers si geotextil de filtrare drenare şi 5:1 spre apă.780m .r.2) Pereu zidit (h=2.0m) – L=5.90m. în zone expuse eroziunilor.50/0. Pentru colectarea apelor din incinta şi evacuarea lor. după o secŃiune trapezoidală. proiectat din zidărie de piatră rostuită. insa nu la o distanta mai mica de 10.c. s-au prevăzut barbacane (Φ110mm) dispuse la 2. proiectat din zidărie de piatră rostuită. s-au prevăzut barbacane (Φ110mm) dispuse la 2.Sectiune tip – zid de sprijin de greutate din piatră brută (h=1. pe fundaŃia din beton ciclopian clasa C12/15 cu adîncimea de fundare 0.Pentru apărarea taluzelor s-a proiectat o consolidare alcătuită din pereu zidit din piatră pe reazem din beton. Pentru colectarea apelor din incinta şi evacuarea lor.10m. parament vertical interior prevăzut cu filtru invers si geotextil de filtrare drenare şi 5:1 spre apă. Paramentul spre apă se va rostui cu mortar de ciment marca M100.00 m. SecŃiunea de beton pentru subzidire este de 0. cu lăŃimea la coronament de 0. pe fundaŃia din beton ciclopian clasa C12/15 cu adîncimea de fundare 0. . .5m.5m) – L=300m -. pe fundaŃia din beton ciclopian clasa C12/15 cu adîncimea de fundare 0.1) Sprijiniri de mal – ziduri – indicate prin dimensiunea lor a se aplica în zone arhitecturale cu spaŃii limitate de obiective pe mal sau zone adiacente malului şi cu solicitări statice sau dinamice. cu lăŃimea la coronament de 0.3m.00 m distanta. Pentru colectarea apelor din incinta şi evacuarea lor.0m) – L=210m -. .80/1. expuse pericolului distrugerii. cu lăŃimea la coronament de 0.10m (talpă înclinată) şi lăŃimea de 1. b. după o secŃiune trapezoidală.80/1.21 - .80m si se va realiza pe tronsoane de maxim 1.s. completarea lucrarilor existente.00m intre ele.Sectiune tip – zid de sprijin de greutate din piatră brută (h=2.90x1.00 m distanta.

) şi 0. sub pereul zidit. se va aplica un strat de geotextil (pentru a nu antrena particolele fine din alcătuirea malului) si un strat de balast de 0.00m.482/2009 Faza:S.3) Parapet beton – L=3. respectiv 0. cu dimensiunile de 1.80m.20 x0.22 - . cu înălŃimea până la nivelul de calcul.):.60m.15m grosime. de 0. Coronamentul este amenajat cu o panta de 1:10 spre deversor pentru a concentra debitele spre centrul albiei. În aliniament pragurile se vor executa perpendicular pe direcŃia curentului. Pragurile s-au dimensionat la valoarea debitului deversat cu probabilitatea de depăşire Q1% si Q5%. soluŃie corespunzătoare vitezei pentru debitul de calcul.900m Parapetul din beton armat clasa C16/20 se va realiza cu lăŃimea la coronament de 0.).l.2m grosime. .40m.3m x h.F.25m si adâncimea de fundare la 1. care să asigure uniformizarea pantelor sau cota fundaŃiilor pentru lucrările de consolidare. b.10m.400m .90m si 1.să preia afuierile maxime ale patului albiei. realizându-se un anumit profil longitudinal al patului stabilizat la cote impuse.prag de retenŃie alcătuit din elevaŃie din zidărie de piatra cu secŃiune trapezoidala având lăŃimea la coronament de 0.3m (12 buc.20x2. iar înălŃimea va fi variabila in funcŃie de înălŃimea malului natural h=0. FundaŃia din beton clasa C16/20 are lăŃimea de 1.15m si inaltimi cuprinse intre 0.5m (5 buc.0m. AQUA PROCIV PROIECT s.s.5 realizându-se o lungime desfăşurată pe taluz a pereului de 3.r. Panta taluzului este de 1:1. pentru a nu reduce secŃiunea albiei care nu permite prism peste cota 0.25m.51.00 m si o fundaŃie din beton ciclopian C12/15 cu dimensiunile 1. cu grosimea de 0. c)Lucrări active Talvegul albiei este stabilizat cu ajutorul a 17 căderi din beton armat si a 10 praguri de fund din anrocamente. ÎnălŃimea pragurilor s-a stabilit la <0. ProtecŃia de mal – s-a proiectat să reziste la forŃele de antrenare şi viteză a cursului.27m. şi pentru a nu defrisa perdeaua de arbor de pe mal sus.nr. se va aplica o consolidare cu parapet de beton. Deversorul este de forma trapezoidala si are lăŃimea de 11. Cluj-Napoca Pr. în curbe se vor înclina pentru a dirija firele de curent spre malul convex. Unghiul de înclinare al axului faŃă de tangentă la curbe va fi de 20-30º. d) Amenajarea albiei majore prin îndiguire – L=4. Pentru dren. Prag de retenŃie (6 buc.c. Pentru descărcarea debitelor mici se prevăd goluri in zidaria de piatra. Prag-cădere – se propun pentru limitarea afuierilor pe adâncime în albii. Fundatia se aseaza pe un strat de balast de 10cm. s-a aplicat o îmbrăcăminte din pereu din zidărie de piatră.cu diguri din material argilos . Pentru protecŃia taluzelor. Pentru a proteja construcŃiile din zona malurilor. pentru reducerea suprapresiunii şi descărcarea apelor (cu ajutorul barbacanelor). Reazemul se va executa îngropat în talveg.60 m si baza mare de 1.27m cu înălŃime de 2. din beton armat clasa C12/15. cu construcŃii pe mal sau la praguri.

Drum tehnologic – se va executa din balast în strate de 25cm grosime şi piatră spartă de 15cm grosime. se va compacta cu cilindrul compactor (coef.00 m. Canalul colector se va înierba după aşternerea unui strat vegetal de 10cm.0m şi panta de 4% spre rigolă.23 - .s. baraj=6. Cluj-Napoca Pr.volum atenuare 150.00 m −lungime baraj la coronament (cota 550.20mdMN 544.00 m.00 m cota . −taluze: amonte aval 1:2 1:1. amplasate la distanŃa medie de 2.de compactare 98%). iar sper incinta apărată un stăvilar metalic cu manevrare manuală confecŃionate în ateliere specializate conform proiectelor tipizate.5.00-3. compactat la cote obligatorii care să asigure continuitatea liniei de apărare.50mdMN .F.00 m) – 135. Digurile se execută din argila.20-548.00 mii mc 250. Materialul depus pentru realizarea digului se va încastra prin trepte de înfrăŃire în teren. În cadrul amenajării râului Galben. Subtraversări de dig cu clapet şi stăvilar DN800 pentru evacuarea apelor interne din incintele apărate.5 1:1. Subtraversările se execută înainte de executarea corpului digului.r.NNR .c.nr. Se va amenaja canalul de colectare a apelor de incintă.6 1:2 −bermă aval: b=3. Pentru lungirea drumului infiltraŃiilor de-a lungul conductelor s-au prevăzut diafragme din beton armat. (capacitatea de transport a albiei minore fără revărsare) s-au proiectat două acumulari cu caracter permanent pe pârâul Lacuri şi una pe râul Galben cu următoarele caracteristici: Varianta a II-a Acumulare Lacuri Caracteristici baraj: −hmax. având secŃiunea de 0.7m la bază şi taluze de 1:1.5 şi 1:2.00m de malul albiei regularizate. Între patul căii şi fundaŃie. Ele se realizează din conducte de beton armat prefabricate Dn 800 mm pozate pe un strat de beton de egalizare îmbinate prin manşoane de beton armat şi având la capătul spre emisar un clapet metalic de contragreutate. pentru regularizarea debitelor naturale . la cota din proiect. s-a prevăzut un strat de geotextil.00 mii mc 544. taluzele şi coronamentul se vor îmbrăca cu pământ vegetal de 10cm grosime.l. baraj=15. AQUA PROCIV PROIECT s.482/2009 Faza:S.0m şi taluze 1:2. Coronamentul digului are lăŃimea b=3. Partea carosabilă se va amenaja cu latimea de 4. −bcoron. Materialul utilizat se va depune în straturi de 30cm.

50 mdM 550.volum total CORP BARAJ 60. Stratul vegetal şi stratul superficial se îndepărteazăpe o adâncime variabila 0.s. amenajarea fiind pe toata latimea coronamentului. . din săpăturile din ampriza barajului şi din săpăturile de la descărcătorul de ape mari.nr.00mc/s) Pentru preluarea înmagazinarea şi evacuarea apelor provenite din viituri.0 x 1.c. Pentru regularizarea debitelor şi atenuarea viiturilor s-a proiectat un baraj din anrocamente etanşat cu mască avînd în componenŃă o membrană de impemreabilizare. mc cu ambii evacuatori functionali (respectiv qgolire = 27. AQUA PROCIV PROIECT s. − cota coronament baraj: − cota creasta deversor : − cota radier golire de fund la intrare: 550.200mm de grosime 25cm.00 mdMN Anrocamentele şi pământurile necesare depunerii in corpul barajului se transporta de la o cariera situată în apropierea amplasamentului. limitând debitul defluent la o valoare maximă de 27 mc/s la Q5% respectiv 54mc/s la 1% în aval de acumulare. Masca reazemă pe o grindă din beton armat de dimensiuni 2. Cluj-Napoca Pr.5m. GOLIREA DE FUND Este contstrucŃia care permite tranzitarea debitelor în aval de acumulare.000 mii mc 548. a valurilor..00 mii..00 mii mc 500.00mc/s si qdeversor = 59. s-a proiectat un baraj din anrocamente şi mască de etanşare. ProtecŃia împotriva vântului.00mdMN Acumularea a fost dimensionată la viitura de calcul (W5%=785.volum siguranŃă .00 mdMN 535.24 - .00 mdMN 548. .00 mii mc 40. mc) si verificată la W 1%=1. sloiurilor şi radiaŃiilor ultraviolete este asigurată de straturile de protecŃie.l. Etanşarea fundaŃiei este asigurată prin încastrarea grinzii în roca de bază şi prin însăşi roca de bază.0m.volum prism deversor .20mm de grosime 20cm − pereu uscat de piatră brută 100. geotextil neŃesut.00mdMN 549.F.650mil. Etanşarea barajului va fi realizată cu ajutorul unei măşti de etanşare formată din: − beton poros de 20cm − geotextil neŃesut − membrană de impermeabilizare − geotextil neŃesut − protecŃie de pietriş concasat 0.r.482/2009 Faza:S.5-1. Coronamentul este amenajat pentru circulaŃie cu un strat de nisip. pietriş şi zidăria de piatră.

lungime L=5.înălŃimea canalului : h=2. La golirea acumulării ambele galerii funcŃionează in regim de serviciu.30m grosime Peretii exteriori si interiori sunt prevazuti din beton armat C16/20.timpan aval -disipator de energie -canal de racord -rizbermă . in urmatoarea alcatuire : − bloc beton simplu C12/15 de 1.00m 2.00m la nivelul planseului pe care se pozeaza echipamentul de actionare si se amplaseaza cabina de adapostire.78m).70m sau 0. La cota 548.c. compartimentele turnului si vane plane. batardouri (functionale in cazul interventiilor la galerie).turn de menavra -galerie de golire . AQUA PROCIV PROIECT s.Turnul de manevra.l. cu grosimi de 0.s. avand dimensiuni 7. turnul are 2 fire de descarcare. Ansamblul golirii de fund se compune din: -canal de acces la galerie .nr. realizat din beton armat.27m.canal evacuator 1.00m .55x5.00m L= 5.00m L=10. echipat cu vane.15x7.00m . Etanşarea turnului de manevră la contactul cu masca din beton se realizează în aceeaşi soluŃie ca şi la rostul perimetral. in functie de nisele cailor de relare care au dimensiuni de 0.08x1. permite reglarea debitului defluent. Turnul are 4 compartimente cu dimensiuni : 2(1.00m si adancime de3.65x1.00m L=36.r.Canalul de acces la galerie Face legătura între vechiul traseu al albiei în amonte de construcŃia galeriei şi are următoarele elemente caracteristice: . Cluj-Napoca Pr. Fundatia are suparafata de 8.52x1.00m L=4.00m.482/2009 Faza:S.lăŃimea la baza canalului : b=5.80m si inaltimi de 15.70m grosime − radier beton armat C16/20 de 1. 2(2.78m) si spatii deschise 2(1.78m) . Turnul este o constructie cu sectiune dreptunghiulara.48x0.50 in pereti sunt prevăzute 5 ferestre deversoare echipate cu grătare. Racordat la galeria de golire. Etanşarea la contactul cu caseta golirii de fund este prevăzut un rost permanent etanşat cu .25 - .87m.F. prevazute cu gratare rare la intrare.00 m L=8.

70m grosime.00 m h=3.00mdM) se face pe o pasarelă metalica cu lungimea de 12. bandă PVC 0-35. turnată monolit pe tronsoane de 6. inaltime de 2. Pentru descărcarea subpresiunilor s-au prevăzut barbacane Ø110mmla o distanta de 2.5 Sectiunea este protejata cu pereu din beton armat de 0.00m Ld =8. pozitionate la 6m distant ape mijlocul tronsoanelor.Galeria de golire Este o construcŃie din beton armat clasa C16/20 cu o lungime de 63. Pentru prelungirea liniei de infiltratii in lungul galieriei s-au prevăzut diafragme cu sectiune de 0. 6.00m.30m.5. grosimea fundaŃiei şi pereŃilor este de 0.nr. la panta de 0.5m.s.20 x 0.40m. Cluj-Napoca Pr. pe toata suprafata betonata. AQUA PROCIV PROIECT s.00m. 3.4 x 3.F.00 m ld=5. Radierul este de 0.c.00m 1:1.50m din beton armat clasa C16/20 pozat pe un strat din beton simplu calasa C6/7.80 m.l. de pe coronamentul barajului. Ca elemente de etansare rosturi intre tronsoane se utilizeaza profile de etansare din PVC plastificat .30m grosime asezat pe strat filtrant. Rizberma .00m. (550.30m grosime pe strat filtrant de 0.60m. cu două secŃiuni de scurgere dreptunghiulare de 1.00 m.5m.20x0.10%.15m.Canalul de racord prezinta sectiune trapezoidala cu latime de 5. Pentru protecŃia rosturilor s-au prevăzut grinzişoare din beton simplu BcH15 (C12/15) 0.482/2009 Faza:S. Bazin disipator Este canal din beton armat clasa C16/20 de forma trapezoidală având următoarele caracteristici: -adâncimea bazinului disipator : . taluze 1 :1.r. pe perimetrul conductei din beton armat clasa C16/20.50 m. Accesul personalului de exploatare la turn.0 x 4.00m. Perimetrul este protejat cu pereu din beton de 0.5 si lungime de 4. La ieşirea galeriei din corpul barajului este prevăzut un timpan din beton armat. 4.inaltime -lungimea: -latimea : -taluze: d=1. Echipamentele de manevră sunt amplasate într-o cabină cu pereŃi din beton armat de dimensiuni 5.30x1. 5.5 de 0. polistiren si mastic bituminos cu microazbest. Galeria se fundeaza pe un strat de beton simplu C6/7.26 - .

nr.00m talvegul este betonat (beton armat C16/20). inaltimi 2. AQUA PROCIV PROIECT s. înspre versantul stang. Pe un sector de 10. pe adincime de 1.0m.5. are profilul trapezoidal din beton hidrotehnic având stratul de uzură din C16/20. Cota superioară a pragului deversor este de 548.l.27 - .Deversorul Are rolul de evacuare a debitului de 1%. Descarcatorul de tip frontal. Realizata dupa o sectiune trapezoidala aval latime la baza de 3.5m . Acesta intra in functiune cand nivelul apei in lac depaseste nivelul maxim de calcul.00mdM. Talvegul este protejat cu anrocamente avand greutate de 440kg/buc. spre canalul rapid.50-3.Canalul de acces Acesta dirijaza apele din cuveta lacului de acumulare spre deversor (cota 298. 3.30m.00m perimetrul este protejat cu covor vegetal.00m şi înălŃimea pragului de 1. taluze 1:1. Canalul lent Asigura scurgerea debitelor pe o panta redusa. Descărcătorul de ape mari împreună cu golirea de fund realizează descărcarea viiturilor în condiŃii de siguranŃă deplină în exploatare a barajului. DESCĂRCĂTORUL DE SUPRAFAłĂ Descarcatorul realizeaza legatura intre bieful amonte si cel aval. ProtecŃia taluzelor in zona adiacenta deversorului se realizează cu ziduri de sprijin din zidarie de piatra. Pe sector se aplica o sectiune trapezoidala cu deschideri intre 15.70m aval. In continuare pe lungime de 20. grosimea radierului este de 0.F. Cluj-Napoca Pr.50).r. cotă corespunzătoare viiturii cu probabilitatea de depăşire de 5%.c.50m amonte si 1. inaltimi de 1.30m grosime. 2.482/2009 Faza:S. lăŃimea la coronament de 15.0m si lungime de 10m.00m.00m si 6m (la racordul cu canalul rapid). In componenŃa descărcătorului de ape mari se disting: -canalul de acces al apei la descărcător -deversorul -canalul lent -canalul rapid -disipatorul de energie şi zona de racord la albia in aval -rizberma 1.s. este pozat în continuarea corpului barajului. Dimensionarea s-a facut pentru debitul atenuat al undei de viitura cu asigurarea de verificare (1%).201. Taluzurile risbermei sunt consolidate cu pereu din beton armat de 0.

30m grosime turnat cu rosturi longitudinale si transversale pe axul descărcătorului şi la piciorul taluzelor.00m Taluzurile risbermei sunt protejate cu pereu din zidărie de piatră de pantă 1:1.20m.00m l=6.nr.00m şi se utilizează anrocamente cu Gmin=300kg. 4.00m 1: 1. Partea carosabilă se va amenaja cu latimea de 4. 5.c. 7.50 Radierul se realizează din beton C16/20 armat şi are o grosime de 0.30m.5 la mal.482/2009 Faza:S.0m şi panta de 4% spre rigolă. Sunt prevăzute rosturi tratate cu mastic bituminos de 2. s-a prevăzut un strat de geotextil.50m.F. AQUA PROCIV PROIECT s.Drum tehnologic – se va executa din balast în strate de 25cm grosime şi piatră spartă de 15cm grosime.Canalul rapid Se realizează in continuarea canalului de evacuare în scopul transportului debitului defluent si are următoarele caracteristici: -panta i=10% -latime canal l=5.0m l=4. . Radierul este aşezat pe un strat de beton simplu de 0.28 - .r. Radierul canalului de acces se protejează cu pereu de dale de beton armat C16/20 de 0.5.5 0. Grosimea rizbermei variază de la 1.20 la 1.20x0. 1 buc/mp.Rizberma Are următoarele caracteristici: -lungimea -laŃimea L=7. Între patul căii şi fundaŃie.20m grosime. Cluj-Napoca Pr.5 cm se tratează cu mastic bituminos si se aşează pe grinzi din beton simplu C6/7.5cm la baza taluzelor. si taluze 1:1. Pentru descărcarea subpresiunilor sunt prevăzute barbacane din Ńeavă PVC 110 1buc/mp. 6.l. Rosturile de 2. Sunt prevăzute barbacane Ńeavă PVC 110 1buc/mp şi rosturi la piciorul taluzului.20m grosime.50 Radierul se realizează din beton armat C16/20 şi are o grosime de 0. Disipatorul de energie Realizat din beton clasa C16/20 are rolul de disiparea energiei apei transportată de canalul rapid si are următoarele dimensiuni: -adâncimea bazinului disipator : -lungimea bazinui: -laŃimea bazinului -taluze: d=1. Radierul este aşezat pe un strat de beton simplu de 0. Sunt prevăzute barbacane din PVC 110.s.00m -taluze:1:1.00m L= 7. Disiparea energiei este asigurată de redane de sectiune 25 x 25cm.

c.l.29 - .00.s. .r. ECHIPAMENTE DE MANEVRĂ Echipamentele de acŃionare a stavilelor şi batardourilor şi palanul necesar manevrării acestora vor fi montate într-o cabină amenajată pe turnul de manevră la cota 550. Dimensionarea barajului calcule de stabilitate calcule de infiltraŃie în corpul barajului calcule de dimensionare a descărcătorilor de suprafaŃă şi de fund calculul hidraulic al lucrărilor de disipare a energiei calcule de stabilitatea cotei coronamentului şi a cotei minime de fundare calculul de dimensionare a secŃiunii transversale.F.nr.482/2009 Faza:S. Cluj-Napoca Pr. AQUA PROCIV PROIECT s.

din săpăturile din ampriza barajului şi din săpăturile de la descărcătorul de ape mari.volum total CORP BARAJ Acumularea a fost dimensionată la viitura de calcul (W5%=1.20mm de grosime 20cm . Stratul vegetal şi stratul superficial se îndepărteazăpe o adâncime variabila 0.30 - .00 mii mc 100.00 mii mc 1.00mc/s) Pentru preluarea înmagazinarea şi evacuarea apelor provenite din viituri.00 mdMN 448.00 mii mc 710. baraj=6.482/2009 Faza:S.nr.volum prism deversor .s.20-448.00 mdMN 435.100mil.20mdMN 444.00 m cota .00 m. Acumulare Galbena Caracteristici baraj: −hmax.00 m) – 80.0 mdMN 150.00 m. s-a proiectat un baraj din anrocamente şi mască de etanşare.5-1.00mc/s si qdeversor = 59. AQUA PROCIV PROIECT s.NNR .00mdMN 449. − cota coronament baraj: − cota creasta deversor : − cota radier golire de fund la intrare: 450.00mdMN Anrocamentele şi pământurile necesare depunerii in corpul barajului se transporta de la o cariera situată în apropierea amplasamentului. Cluj-Napoca Pr. mc) si verificată la W 1%=3.50 mdM 450.volum atenuare .volum siguranŃă .5 1:1.F. Etanşarea barajului va fi realizată cu ajutorul unei măşti de etanşare formată din: − beton poros de 20cm − geotextil neŃesut − membrană de impermeabilizare − geotextil neŃesut − protecŃie de pietriş concasat 0. −bcoron.5m. −taluze: amonte aval −bermă aval: 1:2 1:1.c.l.6 1:2 b=3.000 mil mc 444.00 mii mc 40.00 m −lungime baraj la coronament (cota 450. Pentru regularizarea debitelor şi atenuarea viiturilor s-a proiectat un baraj din anrocamente etanşat cu mască avînd în componenŃă o membrană de impemreabilizare.00mdMN 448. baraj=15.r. mc cu ambii evacuatori functionali (respectiv qgolire = 27..650 mil.

pietriş şi zidăria de piatră.00m 2.înălŃimea canalului : h=2.00m la nivelul planseului pe care se pozeaza echipamentul de actionare si se amplaseaza cabina de adapostire. avand dimensiuni 7. Etanşarea fundaŃiei este asigurată prin încastrarea grinzii în roca de bază şi prin însăşi roca de bază. limitând debitul defluent la o valoare maximă de 27 mc/s la Q5% respectiv 54mc/s la 1% în aval de acumulare.482/2009 Faza:S.00 m L=8.turn de menavra -galerie de golire .canal evacuator 1.200mm de grosime 25cm.0 x 1. Masca reazemă pe o grindă din beton armat de dimensiuni 2.80m si inaltimi de 15. GOLIREA DE FUND Este contstrucŃia care permite tranzitarea debitelor în aval de acumulare.nr.l.30m grosime .lăŃimea la baza canalului : b=5.00m.70m grosime − radier beton armat C16/20 de 1.00m L=10.Canalul de acces la galerie Face legătura între vechiul traseu al albiei în amonte de construcŃia galeriei şi are următoarele elemente caracteristice: . AQUA PROCIV PROIECT s. in urmatoarea alcatuire : − bloc beton simplu C12/15 de 1.15x7. echipat cu vane.00m L=36. permite reglarea debitului defluent. − pereu uscat de piatră brută 100. Turnul este o constructie cu sectiune dreptunghiulara.00m .Turnul de manevra.lungime L=5.31 - . a valurilor.. Fundatia are suparafata de 8.00m .F. Ansamblul golirii de fund se compune din: -canal de acces la galerie .s.55x5. ProtecŃia împotriva vântului. amenajarea fiind pe toata latimea coronamentului. geotextil neŃesut.00m L=4.timpan aval -disipator de energie -canal de racord -rizbermă .c.00m L= 5. Coronamentul este amenajat pentru circulaŃie cu un strat de nisip.r. sloiurilor şi radiaŃiilor ultraviolete este asigurată de straturile de protecŃie. realizat din beton armat.0m. Cluj-Napoca Pr.00m si adancime de3.

polistiren si mastic bituminos cu microazbest. La ieşirea galeriei din corpul barajului este prevăzut un timpan din beton armat. cu două secŃiuni de scurgere dreptunghiulare de 1.10%.50 m.00 m. Racordat la galeria de golire.inaltime -lungimea: d=1.00m Ld =8.65x1.5m.l.40m.27m. Echipamentele de manevră sunt amplasate într-o cabină cu pereŃi din beton armat de dimensiuni 5. compartimentele turnului si vane plane. batardouri (functionale in cazul interventiilor la galerie). Peretii exteriori si interiori sunt prevazuti din beton armat C16/20.78m).70m sau 0. Pentru prelungirea liniei de infiltratii in lungul galieriei s-au prevăzut diafragme cu sectiune de 0. cu grosimi de 0.60m.48x0. turnul are 2 fire de descarcare.30x1.78m) si spatii deschise 2(1. la panta de 0. pe perimetrul conductei din beton armat clasa C16/20.32 - . prevazute cu gratare rare la intrare.c.00 m . Etanşarea turnului de manevră la contactul cu masca din beton se realizează în aceeaşi soluŃie ca şi la rostul perimetral.482/2009 Faza:S.00 in pereti sunt prevăzute 5 ferestre deversoare echipate cu grătare. Turnul are 4 compartimente cu dimensiuni : 2(1. Galeria se fundeaza pe un strat de beton simplu C6/7.4 x 3. (450.00m. AQUA PROCIV PROIECT s. in functie de nisele cailor de relare care au dimensiuni de 0.78m) . Ca elemente de etansare rosturi intre tronsoane se utilizeaza profile de etansare din PVC plastificat .nr.Galeria de golire Este o construcŃie din beton armat clasa C16/20 cu o lungime de 63. La golirea acumulării ambele galerii funcŃionează in regim de serviciu. pozitionate la 6m distant ape mijlocul tronsoanelor. Etanşarea la contactul cu caseta golirii de fund este prevăzut un rost permanent etanşat cu bandă PVC 0-35.r. 4. 2(2.30m. grosimea fundaŃiei şi pereŃilor este de 0.80 m.00mdM) se face pe o pasarelă metalica cu lungimea de 12.00 m h=3.20x0.87m.F.20 x 0. de pe coronamentul barajului. Accesul personalului de exploatare la turn.s. Cluj-Napoca Pr. turnată monolit pe tronsoane de 6. Bazin disipator Este canal din beton armat clasa C16/20 de forma trapezoidală având următoarele caracteristici: -adâncimea bazinului disipator : . Pentru protecŃia rosturilor s-au prevăzut grinzişoare din beton simplu BcH15 (C12/15) 0.08x1.52x1. La cota 448.0 x 4.5 de 0.70m grosime. 3.

-latimea : -taluze: ld=5.201. taluze 1 :1.5.50m din beton armat clasa C16/20 pozat pe un strat din beton simplu calasa C6/7.r.30m grosime pe strat filtrant de 0. Radierul este de 0. AQUA PROCIV PROIECT s. Descărcătorul de ape mari împreună cu golirea de fund realizează descărcarea viiturilor în condiŃii de siguranŃă deplină în exploatare a barajului. pe adincime de 1. inaltime de 2.5 Sectiunea este protejata cu pereu din beton armat de 0. pe toata suprafata betonata. grosimea radierului este . In componenŃa descărcătorului de ape mari se disting: -canalul de acces al apei la descărcător -deversorul -canalul lent -canalul rapid -disipatorul de energie şi zona de racord la albia in aval -rizberma 1.5 si lungime de 4.33 - .0m si lungime de 10m. 6.482/2009 Faza:S. 5.50-3.l.Canalul de racord prezinta sectiune trapezoidala cu latime de 5.F.30m grosime asezat pe strat filtrant.nr.5.0m. Cluj-Napoca Pr. Talvegul este protejat cu anrocamente avand greutate de 440kg/buc.00m. DESCĂRCĂTORUL DE SUPRAFAłĂ Descarcatorul realizeaza legatura intre bieful amonte si cel aval.50). Pentru descărcarea subpresiunilor s-au prevăzut barbacane Ø110mmla o distanta de 2. Rizberma Realizata dupa o sectiune trapezoidala aval latime la baza de 3. Dimensionarea s-a facut pentru debitul atenuat al undei de viitura cu asigurarea de verificare (1%). înspre versantul stang.s.00m. Descarcatorul de tip frontal.30m grosime. Perimetrul este protejat cu pereu din beton de 0.Canalul de acces Acesta dirijaza apele din cuveta lacului de acumulare spre deversor (cota 298. Taluzurile risbermei sunt consolidate cu pereu din beton armat de 0.00m.00m. este pozat în continuarea corpului barajului. Acesta intra in functiune cand nivelul apei in lac depaseste nivelul maxim de calcul.15m. inaltimi de 1. Pe un sector de 10.c.00m 1:1.00m talvegul este betonat (beton armat C16/20). taluze 1:1.5m.

In continuare pe lungime de 20.20m.5cm la baza taluzelor.00m .00m l=6. Pentru descărcarea subpresiunilor sunt prevăzute barbacane din Ńeavă PVC 110 1buc/mp.30m.50 Radierul se realizează din beton C16/20 armat şi are o grosime de 0.00m -taluze:1:1. Radierul este aşezat pe un strat de beton simplu de 0.34 - .00m perimetrul este protejat cu covor vegetal.00m si 6m (la racordul cu canalul rapid). Rosturile de 2.5000mdM. Pe sector se aplica o sectiune trapezoidala cu deschideri intre 15.482/2009 Faza:S.nr. Disiparea energiei este asigurată de redane de sectiune 25 x 25cm.c. are profilul trapezoidal din beton hidrotehnic având stratul de uzură din C16/20. Canalul lent Asigura scurgerea debitelor pe o panta redusa. cotă corespunzătoare viiturii cu probabilitatea de depăşire de 5%.50m amonte si 1.Deversorul Are rolul de evacuare a debitului de 1%. Sunt prevăzute barbacane din PVC 110.s.5 0. 3.r. de 0.5 la mal.30m grosime turnat cu rosturi longitudinale si transversale pe axul descărcătorului şi la piciorul taluzelor.20m grosime. Radierul canalului de acces se protejează cu pereu de dale de beton armat C16/20 de 0. Sunt prevăzute rosturi tratate cu mastic bituminos de 2.70m aval.Canalul rapid Se realizează in continuarea canalului de evacuare în scopul transportului debitului defluent si are următoarele caracteristici: -panta i=10% -latime canal l=5. 5.00m şi înălŃimea pragului de 1.20x0. 4.F.5m si taluze 1:1.5 cm se tratează cu mastic bituminos si se aşează pe grinzi din beton simplu C6/7.00m L= 7. Cota superioară a pragului deversor este de 548. spre canalul rapid. AQUA PROCIV PROIECT s. lăŃimea la coronament de 15. 2. Radierul este aşezat pe un strat de beton simplu de 0. ProtecŃia taluzelor in zona adiacenta deversorului se realizează cu ziduri de sprijin din zidarie de piatra.30m. 1 buc/mp. Disipatorul de energie Realizat din beton clasa C16/20 are rolul de disiparea energiei apei transportată de canalul rapid si are următoarele dimensiuni: -adâncimea bazinului disipator : -lungimea bazinui: -laŃimea bazinului d=1. inaltimi 2. Cluj-Napoca Pr.20m grosime.l.

00.s. Prin aceasta. -taluze: 1: 1.0m l=4. 7. ExecuŃia lucrărilor se va realiza în perioadele de ape mici şi medii când nivelul apei în albie este de 10-20cm. Între patul căii şi fundaŃie. prin care s-a urmărit scurgerea apei într-o albie unică. Sunt prevăzute barbacane Ńeavă PVC 110 1buc/mp şi rosturi la piciorul taluzului. materialul rezultat din săpătură va fi utilizat la umpluturi în zona malurilor.Rizberma Are următoarele caracteristici: -lungimea -laŃimea L=7. Reprofilare albie: Executarea lucrărilor se va executa dinspre aval spre amonte asigurănduse uniformitatea pantei albiei. ECHIPAMENTE DE MANEVRĂ Echipamentele de acŃionare a stavilelor şi batardourilor şi palanul necesar manevrării acestora vor fi montate într-o cabină amenajată pe turnul de manevră la cota 550.F.5. Grosimea rizbermei variază de la 1. Stabilizarea în plan vertical şi diminuarea mişcării de debite solide târâte s-a redus prin realizarea de praguri cădere şi consolidări de mal.482/2009 Faza:S. Excavarea este prevăzută a fi executată mecanizat. Cluj-Napoca Pr. debitelor de viitură şi stabilizarea albiei s-a optat pentru o regularizare conservativă. cantităŃile datorate lucrărilor de regularizare sunt reduse. s-a prevăzut un strat de geotextil. echilibrul scurgerii este mai putin deranjat.Drum tehnologic – se va executa din balast în strate de 25cm grosime şi piatră spartă de 15cm grosime. Resturile lemnoase şi eventualele deşeuri . Partea carosabilă se va amenaja cu latimea de 4.35 - .20 la 1.r. Dimensionarea barajului calcule de stabilitate calcule de infiltraŃie în corpul barajului calcule de dimensionare a descărcătorilor de suprafaŃă şi de fund calculul hidraulic al lucrărilor de disipare a energiei calcule de stabilitatea cotei coronamentului şi a cotei minime de fundare calculul de dimensionare a secŃiunii transversale.00m şi se utilizează anrocamente cu Gmin=300kg.0m şi panta de 4% spre rigolă.l. 6.00m Taluzurile risbermei sunt protejate cu pereu din zidărie de piatră de pantă 1:1.50 Radierul se realizează din beton armat C16/20 şi are o grosime de 0.nr.50m. cu un traseu şi o secŃiune de curgere cât mai uniformă care urmăreşte linia malurilor şi a vechiului talveg. AQUA PROCIV PROIECT s.c.

. pe tronsoane de 4m. . datorate variaŃiei de temperatură şi a tasărilor inegale. AQUA PROCIV PROIECT s.36 - .executarea prismului din anrocamente şi cofrarea spaŃiului pentru grindă. stabilitatea şi permeabilitatea terasamentelor. În acest mod terasamentele se aduc de la starea afânată la starea îndesată. .turnarea betonulu în fundaŃii pe tronsoane de 20m.aşezarea pietrelor în mortar şi umplerea golurilor cu piatră mică şi mortar. depozitarea materialului în albii.482/2009 Faza:S.nr. reducându-se porozitatea.finisarea taluzelor. . RezistenŃa.executarea rebordului continuu pe tronsoane de 4m.Dig din pamant: . vor fi îndepărtate. cu rost între ele. . .r. Pentru executia consolidarilor de mal cu pereu piatra zidită: . săpătura în fundaŃie se va executa cu sprijiniri şi evacuarea apei prin epuismente. În cazul prezenŃei în terenul de fundare a unor lentile de material impropriu executării fundaŃiei (mâl. Este prevăzută vibrarea betonului. Succesiunea tehnologiei de execuŃie: . se propune cu tehnologii de gabarit medii.asternerea stratului drenant – geotextil şi balast. .încastrarea parapetului metalic în coronamentul zidului.curăŃirea terenului de frunze. Cluj-Napoca Pr.F.executarea grinzii de sprijin.pregătirea amprizei digurilor. Betonul turnat se va vibra. Pentru executia zidurilor: . .excavarea pământului din albie. pentru a se realiza batardoul de asigurarea incintei uscate.l.s.excavarea gropilor de fundaŃie pe tronsoane de 20m. . . pe maluri-zona de protecŃie şi pe drumuri locale existente. . Pentru evitarea fisurilor.executarea elevaŃiei alternativ.c.ridicarea drenului o dată cu elevaŃia.defrisare. care sunt influenŃate de lucrările de compactare.Praguri cădere: se va respecta cu stricteŃe cota de fundare. . pentru executarea rosturilor. depind de proprietăŃile pământului din corpul său. pe tronsoane de 100m cu realizarea secŃiunii proiectate. pentru recalibrare. . la fiecare 4m se va realiza rosturi de dilatatie. crengi.rostuirea pereului cu mortar de ciment. ExcuŃia lucrărilor pentru zona amonte. Căderile – se execută pe fundaŃie de albie cu încastrările în lucrările de mal. .Consolidare de mal: se va respecta cu stricteŃe cota de fundare. iarbă şi buruieni din amplasament. argilă vânătă sau material lemnos) acesta se îndepărtează. prin umplerea golurilor. . CirculaŃia autobasculantelor se va realiza prin albie. . cu rosturi executate din 4m în 4m.

Fundarea barajului se va face în suprafaŃă în zona de luncă. SuprafaŃa de fundare pentru barajul de pămînt se consideră stratul existent la cota de excavaŃie prevăzută în documentaŃie. după îndepărtarea stratului vegetal de cca 50 cm în afara amprizei pintenului de încastrare. Cluj-Napoca Pr. pe taluzele neconsolidate până la cota malului este prevăzută înierbare. cu degajarea terasamentelor în amonte de corpul pragului. .r. ProtecŃii vegetative: în zona malurilor.nr. funcŃie de frontul de lucru.hck.c. realizarea turnului de manevra.482/2009 Faza:S. executia descarcatorului de ape mari.se finalizează zona aval.Defrişări: se vor defrişa copacii din patul albiei care obturează secŃiunea cu scoaterea cioatelor şi de pe maluri la ras în zona consolidărilor.s. . lungimea canalului de disipare. cu devierea albiei de pe un mal pe pe celalat.sistematizarea şi amenajarea întregii zone afectate de lucrări – zona dig-mal cu plantări şi însămânŃări. În ampriza barajului.l.ExecuŃia pragului de retenŃie . .se excută excavările la faŃadă şi încastrarea elevaŃiei în maluri.37 - . . cu racordare amonte în terasamentul digului existent odată cu executarea subtraversărilor. În zona versanŃilor.se vor executa zidurile odată cu încastrarea radierului sub ziduri. deviere drum. pregatirea terenului de fundare a descarcatorului de ape mari.se va degaja terenul de copaci şi crengi. barajul se va încastra făcîndu-se trepte de înfrăŃire cu adîncimea de 1 m şi lăŃimi variabile. .se execută fundaŃia corpului pragului.realizarea sectiunii digului pe maluri cu finalizarea incintei. . care se va funda pe roca de baza nealterata. suprafaŃa de fundare pe care începe execuŃia umpluturilor va fi . realizarea umpluturilor din corpul barajului. saltul fiin îndepartat) pentru reprofilarea albiei. .F.Baraj din anrocamente : Succesiunea tehnologica de executie a barajului este: decapare ampriza baraj si golire de fund.executarea finisarii taluzelor digurilor şi îmbrăcarea cu strat vegetal. AQUA PROCIV PROIECT s. . Se păstrază copacii de pe mal sus. . după decopertarea stratului vegetal.se excavează în zona biefului aval (pentru care s-a calculat adâncimea canalului . . . executia golirii de fund. pentru fundaŃiile zidurilor de sprijin şi radierului. protejat de batardoul realizat în prima etapă din excavările efectuate.

Golirea de fund se compune dintr-un turn de manevră.nr. galeria de golire şi disipatorul de energie. Cluj-Napoca Pr.r. conducerea şi asigurarea calităŃii în execuŃie. verificarea execuŃiei lucrărilor şi expertizarea construcŃiilor. Corpul barajului se va realiza anrocamente ce se obŃine din cariera aflata in apropierea acumularii. Descărcătorul de ape mari este alcătuit din canal de acces. respectiv documentaŃia tehnică a comportării în exploatare şi intervenŃiile la timp cu lucrări de întreŃinere şi reabilitare a deteriorărilor constatate.F. confirmate de laborator.482/2009 Faza:S. .l. a bunurilor materiale a societăŃii şi a mediului înconjurător.s. . .îndepărtarea din fundaŃie a eventualelor lentile de mîl din albia minoră a pîrîului. sau mai corect gradul de siguranŃă a construcŃiilor este ca valoare tuturor . batardourile se vor demola.defrişarea arborilor. AQUA PROCIV PROIECT s. cu îndepărtarea rădăcinilor. canal rapid şi disipator de energie. . toate în structură de beton armat. După terminarea execuŃiei golirii de fund şi a umpluturilor în corpul barajului. în funcŃie de clasificarea pe cot de importanŃă a construcŃiilor. SiguranŃa lucrărilor hidrotehnice sunt influenŃate de sistemul de prognoză. SiguranŃa.pregătirea şi compactarea suprafeŃei de fundaŃie a barajului. în conformitate cu regulamentele şi procedurile de aplicare. Umpluturile din batardourile provizorii se vor realiza din excavaŃiile de la golirea de fund şi din cariera.c. deversor. materialul rezultat fiind transportat în albia părăsită a pârâului.curăŃirea terenului de frunze şi crengi. activitate metrologică – măsurători. pentru protejarea vieŃii oamenilor. încercări în laboratoare autorizate pentru materialele utilizate în construcŃii. SiguranŃa în exploatare este dată de sistemul calităŃii care include: - proiectarea lucrărilor Ńinând cont de regulamentările tehnice şi verificarea lor de către specialişti. recepŃia lucrărilor – în urma verificărilor. pregătită dupa cum urmeaza: . pe întreaga durată de existenŃă. pentru comportarea acestora în exploatare.38 - . arbuştilor şi tufişurilor. datorate evoluŃiei sistemelor naturale.excavarea pămîntului vegetal şi evacuarea în depozit. - calitatea materialelor folosite. SIGURANTA IN EXPLOATARE Prin legea 10/1995 s-a instituit sistemul calităŃii în construcŃii. sistem cuvă din beton armat.

39 - . materialele utilizate. condiŃia devenind: R/S=c≥1 Siguranta in exploatare a constructiilor este realizata prin: . lichide si solide. se regularizează regimul de viteze. . privind tehnologia si calitatea materialelor.c. se integrează în arhitectura zonei.nr. dupa traseul stabil. se reduce riscul poluării cursului de apă prin antrenarea de deşeuri menajere sau de alte substanŃe poluante. .urmarirea executiei.urmarirea comportarii in timp – intretinerea si interventia cu lucrari de reparatii in perioada de exploatare. .proiectarea solutiei tehnice optime privind: .482/2009 Faza:S. . Cluj-Napoca Pr. Prin reducerea inundarii terenului din albia majoră. Se reduc variaŃiile mari de lăŃime şi adâncime. SĂNĂTATEA OAMENILOR ŞI PROTECłIA MEDIULUI: Obiectivul investiŃiei se încadrează în prevederile Legii Apelor privind îmbunătăŃirea tuturor corpurilor de apă puternic modificate în scopul realizării unui potenŃial ecologic bun şi a prevederilor Ordinului MMDD nr. sa corespunda calitativ – clasa betonului si piatra avand calitatea si greutatea rezultata din conditiile tehnice. Toate etapele enumerate asigura siguranta in exploatare a constructiilor propuse. valoarea ideală este 1 – siguranŃă deplină. Pentru încadrarea construcŃiilor în cadrul natural s-a prevăzut executarea de vegetative. Datorită complexităŃii informaŃiilor care conduce la condiŃia de siguranŃă.F. Măsura siguranŃei este probabilitatea ca într-un interval dat să fie permanent îndeplinită de siguranŃa definită de relatia S<R. rezukltatul sintetic al rezistenŃelor şi capacitatea de preluare. se traduce în gradul de siguranŃă. protecŃii . . construcŃiilor însumate în solicitare totală (S) să fie mai mică de capabilitatea sau rezistenta totală.s.panta taluzelor malurilor. dar care sa respecte tendintele naturale ale cursului.dimensiunile lucrărilor să fie conform rezultatelor din calculele de dimensionare şi verificare.deasemenea.executia care sa respecte in totalitate prevederile documentatiei tehnice si a caietelor de sarcini. îndeosebi în localităŃi.l.r.sectiune (b si h) de scurgere a debitelor mari. privind conservarea tendinŃelor naturale de mobilitate ale albiei dacă prin aceasta nu se contravine scopului apărării populaŃiei împotriva inundaŃiilor. . redistribuite în spaŃiu şi timp şi transmiterea spre mediul înconjurător şi este influenŃată de condiŃia S<R. 1163 din 2007. AQUA PROCIV PROIECT s. Lucrările de consolidare si materialele utilizate nu vor fi surse de poluare a mediului înconjurător. cu verificarea fiecarei etape de executie si calitatea materialelor. respectiv stabilitatea terenului natural.

482/2009 Faza:S. Nu se admit pierderi de uleiuri şi carburanŃi la maşini şi utilaje. pulverizarea cu apă a străzilor.r. Pentru asigurarea migrării ihtiofaunei la pragul cădere de 0. Alimentarea maşinilor şi utilajelor cu combustibil se va face cu mijloace autorizate. Se vor lua toate măsurile necesare pentru ca poluarea componentei atmosferice să se păstreze la cel mai scăzut nivel posibil. sticle. . În timpul desfăşurării lucrărilor în cadrul şantierului. hârtii. Restul materialelor utilizate la realizarea lucrărilor nu fac parte din grupa materialelor şi substanŃelor toxice şi periculoase. vehiculele care transportă materiale vor fi verificate pentru a nu . AQUA PROCIV PROIECT s. scurgeri de uleiuri şi carburanŃi etc.nr. materiale plastice etc.). Prin scopul propus. Nu sunt prevăzute lucrări de defrişare ample. .ProtecŃia apei Se vor lua măsuri referitor la pericolele de poluare fizică şi chimică a apelor de suprafaŃă şi de adâncime ce ar putea să apară în timpul lucrărilor de construcŃie (poluare fizică prin materiale detritice rezultate în urma lucrărilor de excavaŃii. materialele excedentare vor fi transportate şi depozitate în spaŃiile convenite cu organele administraŃiilor locale.c.s. depozitarea de materiale poluante sau organizarea de depozite de deşeuri în zona malurilor.50m s-a prevăzut realizarea în zona centrală a unei reduceri progresive a nivelului până la h max de 20cm.F. Printre măsurile ce se vor lua se numără: delimitarea clară a arealelor de construcŃie. În organizarea de şantier se prevede amenajarea de locuri speciale pentru spălarea autovehiculelor dotate cu instalaŃii de separare şi colectare a uleiurilor. deşeuri de pământ şi materiale de construcŃie. Pe timpul execuŃiei lucrărilor se interzice utilizarea de utilaje şi autobasculante defecte cu scurgeri de uleiuri sau combustibili. .Deşeurile care rezultă în urma activităŃilor care se desfăşoară în cadrul şantierului sunt de tip menajer (resturi de ambalaje.). deşeurile menajere sunt colectate în pubele şi transportate la cea mai apropiată groapă de gunoi iar cele sub formă de excavaŃii sau cantităŃi de pământ de la săpături sunt folosite pentru finisarea lucrărilor prin împrăştiere. În acest sens. doar vegetaŃia ce obturează secŃiunea de scurgere. păstrarea unei umidităŃi suficiente a materialelor de construcŃie. Cluj-Napoca Pr.l. lucrările de consolidare contribuie la diminuarea efectelor negative ale viiturilor (inundaŃiilor).40 - .ProtecŃia aerului Impacturi negative asupra calităŃii aerului de scurtă dupată pot apărea numai în cadrul etapei de construcŃie şi sunt legate de emisiile de aerosoli (praf) datorate lucrărilor privind realizarea propriu-zisă a obiectivelor propuse sau gaze de la vehiculele transportatoare şi de la funcŃionarea utilajelor necesare implementării proiectului.

l. acolo unde este posibil. izolarea unor suprafeŃe de sol faŃă de circuitele naturale prin fragmentarea acestora. . poluări accidentale prin deversarea unor produse direct pe sol.41 - . Se vor utiliza tehnologii extrem de zgomotoase doar atunci când acest lucru este imperativ şi nu poate fi înlocuit cu o alternativă mai puŃin nocivă din acest punct de vedere. dotarea punctelor de lucru cu instalaŃii sanitare ecologice. fie prin intermediul mediilor de dispersie.r. vehiculele transportatoare.482/2009 Faza:S. .c. introducerea unor limitări de viteză pentru vehiculele care asigură aprovizionarea cu materiale sau evacuarea deşeurilor de construcŃie. Formele de impact asupra solului ce pot fi identificate în perioada de execuŃie a lucrărilor sunt: modificări structurale ale profilului de sol ca urmare a săpăturilor prevăzute a se executa. . Se va respecta calendarului reviziilor tehnice la vehiculele de transport pentru încadrarea noxelor în norme şi se va realiza o întreŃinere corespunzătoare a utilajelor de construcŃii pentru limitarea emisiilor în atmosferă provenite de la arderea carburanŃilor în motoarele termice. AQUA PROCIV PROIECT s. depozitarea deşeurilor sau a diverselor materiale de construcŃie. stabilirea unui timp cât mai scurt de stocare a deşeurilor de construcŃie la locul de producere pentru a împiedica antrenarea lor de către vânt şi implicit poluarea aerului din zonă. Traseele vehiculelor implicate în locurile de construcŃie vor evita. precum şi alte utilaje grele folosite pentru reabilitarea obiectivului de investiŃie. intervenŃii utilaje. cele mai importante surse de zgomot şi vibraŃii fiind utilajele de excavare. încercându-se a nu se depăşi limitele maxime admisibile.s.ProtecŃia împotriva zgomotului şi vibraŃiilor Poluarea fonică este legată în primul rând de faza de construcŃie. Vor fi adoptate măsuri de reducere a acestui tip de impact prin nederularea lucrărilor de construcŃie pe timpul nopŃii (între orele 22:00 şi 6:00). Se apreciază că impactul asupra solului şi subsolului se situează la un nivel neglijabil atâta timp cât toate obiectele tehnologice şi instalaŃiile aferente vor fi exploatate corespunzător. zonele rezidenŃiale.). padocuri agregate etc. răspândi materiale pe străzi şi vor avea roŃile curăŃate de noroi la ieşirea din zona şantierului. obligativitatea revenirii la suprafaŃa topografică iniŃială. modificări calitative ale solului sub influenŃa poluanŃilor prezenŃi în aer. Cluj-Napoca Pr. Poluarea sonoră şi vibraŃiile produse în timpul execuŃiei sunt temporare. Măsurile de protecŃie a solului în faza de construcŃuie constau în: amenajarea corespunzătoare a spaŃiilor de lucru (pentru schimburi de ulei. respectiv refacerea stratului de sol. mai ales a celor care implică utilaje grele.F. modificări calitative şi cantitative ale circuitelor geochimice locale. redarea folosinŃei de dinainte de începerea lucrărilor pentru terenurile afectate. Se recomandă ca la lucrări să se folosească numai utilaje şi mujloace de transport dotate cu motoare Diesel care nu produc emisii de Pb şi foarte puŃin monoxid de carbon.ProtecŃia solului şi subsolului Impactul asupra solului în perioada de execuŃie se manifestă fie direct.nr. conform STAS-ului 100009-88.

Denumirea activelor fixe 2 1. cleonaje . blocuri din beton.c. canale de derivatie Diguri (de apărare.482/2009 Faza:S. zidărie de piatră.r.2 16-24 3. goliri de fund. perdele de protecŃie pe malurile râului.4.2. Sunt prevăzute lucrări de defrişări pe o suprafaŃă de 3. anrocamente şi căsoaie. crt.s. praguri.5 . de compartimentare.4. tăierea vegetaŃiei existente în zona malurilor este locală şi este necesară amplasării consolidărilor de mal.5 6. Lucrări de refacere/restaurare a amplasamentului Lucrări prevăzute prin proiect: În devizul general al investiŃiei sunt prevăzute fonduri pentru refacerea şi restaurarea amplasamentului şi plantarea de vegetaŃie în zona drumurilor tehnologice şi a terenului ocupat cu organizărea de şantier.0 Nr. încadrare conform normativelor în vigoare: Codul de clasificare HG 2139/2004 Durate normale de funcŃionare . de dirijare a curenŃilor).4.4.din fascine.3 3 3 4 Nr. AQUA PROCIV PROIECT s. Lucrările vor asigura reducerea eroziunilor din zona malurilor implicit vor împiedica distrugerea vegetaŃiei arborescente. lemn cu bolovani sau piatra . beton armat Pereuri 40-60 2. pinteni. 24-36 24-36 3.42 - . Denumire capitol de lucrari principale Durata normat a de functio nare Coeficient valoric maxim anual % I R 7 3 6.ani I 1 1.0ha) vor favoriza dezvoltarea vegetaŃiei arborescente. Cluj-Napoca Pr. consolidări de mal.0 7.4.0 R 3. DURATA DE SERVICIU (EXPLOATARE) ESTIMATĂ DE OFERTANT Durata de serviciu şi coeficienŃi valorici pentru programarea lucrărilor de întreŃinere şi reparaŃii a lucrărilor propuse.3 3 Ciclu de executie a lucrarilor Valoarea lucrarilor Valoarea lucrarilor reparatii anuale Varianta I 4 5 5 4 2693171 6377402 2692950 9238124 Varianta II 3329944 3734569 2692950 8736174 Varianta I 67329 63774 52782 103929 Varianta II 83249 37346 52782 98282 1 2 3 4 Regularizari albie Zid de sprijin Parapet de beton Pereu zidit piatra 24 30 30 30 3 2 3. 1. stabilizarea albiei şi realizarea protecŃiilor vegetative (10. deversoare de energie. -Din piatră brută. crt.1 Baraje si constructii accesorii baraje (ecluze.0 5.ani Ciclul Coeficient executării valoric maxim lucrărilor de annual reparaŃii -%.5 1.nr.l.5 1.0 2 3 4 1.2.00ha.F.

7 3. În cadul programului de urmărire a comportării construcŃiilor inspecŃia lucrărilor trebuie făcută după viituri şi perioada de iarnă. deformarea. Alunecări de teren şi -Deplasarea. completări de anrocamente. trimestrial în primii 5 ani de la punerea în funcŃiune şi . 13318 5138 2870 21685 0 0 330825 13318 5138 2870 21685 76488 86329 477486 Valorile lucrărilor de întreŃinere/reparaŃii sunt maximale. eroziuni ale zonei de încastrare.43 - . AQUA PROCIV PROIECT s. crt. morfologiei albiei şi caracteristicilor scurgerii.7 2 2 6. SituaŃii de risc în exploatare: Nr. dislocări ale pietrei din praguri şi fundaŃii şi rizberme.3 6. 4. IntervenŃia imediată cu lucrări de stabilizare.s. Definirea situaŃiei Afuieri şi subspălări în zona fundaŃiei consolidărilor de mal şi pragurilor cădere Modificari ale curgerii şi a curentului principal a apei Creşterea bruscă a nivelului apei – solicitări suplimentare ale consolidărilor de mal şi pragurilor cădere Efect -Prăbuşiri ale unor tronsoane de consolidare -deformări şi dislocări ale elementelor pragurilor cădere Mod de intervenŃie .5 7.nr. pierderea stabilităŃii construcŃiilor de consolidare şi Colmatarea albiei prin transport de aluviuni 6. -se execută sisteme de drenaj şi curgeri concentrate de pe prăbuşirea consolidărilor canale de colectare ale apelor versanŃi în zona cu – ziduri de beton -se refac tronsoanele afectate consolidată -insuficienŃa secŃiunii de -se execută la timp decolmatări scurgere şi posibile ale albiei inundări ale terenurilor şi gospodăriilor EvoluŃia fenomenelor periculoase. subzidiri şi prelungire eventuală a încastrărilor asigură stabilizarea acestora.F.c.5 3. 1.l.se desface tronsonul de consolidare şi se reface -se execută subzidiri ale zidurilor de beton -se refac şi completează pragurile 2.5 3. Lacuiri Acumulare r. Cele mai frecvente avarieri sau distrugeri ale construcŃiilor de consolidare pot apărea în primii 1-5 ani de la punerea în funcŃiune când se pot produce local subspălări. afuieri. Lucrările propuse prin proiect sunt alese conform normativelor tehnice şi sunt adaptate condiŃiilor de amplasament.3 7.r. colmatarea albiei sunt în general lente permiŃând executarea lucrărilor de întreŃinere şi reparaŃii. Eroziuni ale malurilor pe -se execută lucrări de consolidare malul opus consolidărilor în zona afectată de mal -Deplasări ale -se execută subzidiri consolidarilor şi dislocări -se completează piatra în de din rizberme rizberme 3. Galbena 30 30 25 30 50 50 3. Cluj-Napoca 5 6 7 8 9 10 Cadere beton Prag anrocamente Subtraversare Prag retentie Acumulare p.482/2009 Faza:S. tasări inegale.5 3 3 3 3 4 3 5 5 407680 157294 102486 580859 0 0 22249967 407680 157296 102486 580859 7648824 8632926 36023709 Pr.

Cluj-Napoca Pr.4. ELEMENTE DE ORGANIZARE Pentru execuŃia lucrărilor. Proiectul organizării de şantier se va realiza de către antreprenor şi va fi dotată cu toate utilităŃile necesare unei bune funcŃionări. AQUA PROCIV PROIECT s.482/2009 Faza:S. 2. DURATA ŞI GRAFICUL DE REALIZARE A INVESTIłIEI: Durata de realizare a investiŃiei 36luni Intocmit: Ing.c.r.s. CAILE DE ACCES CirculaŃia utilajelor şi a mijloacelor de transport se va face pe drumurile de acces şi de exploatare existente. Organizarea de şantier se va realiza în apropierea punctelor de lucru şi nu va afecta reŃele din zonă. semestrial în următoarea perioadă. Pe perioada execuŃiei se va amenaja o rampă pentru spălarea roŃilor la mijloacele de transport auto.F.nr. Se va semnaliza perimetrul de lucru cu indicatoare. iar pentru acces în albie s-au prevăzut rampe. Viorica Sacui . atât pentru operaŃiile manuale. Pentru urmărirea şi întreŃinerea lucrării de amenajare se vor realiza căi de acces în zonele unde există drum pe mal.44 - .l. Dragos Gros Verificat: ing. în devizul general al obiectului de investiŃie sunt rezervate fonduri necesare pentru realizarea organizării de şantier. pe toată lungimea amenajării. cât şi pentru cele mecanizate. ExecuŃia lucrărilor necesită muncitori calificaŃi. pentru a nu afecta curăŃenia pe drumurile învecinate.

5m Cadere beton h=0.1 tr.4 tr.5m Zid de sprijin piatra h=1.2 tr.4 Intocmit: ing.nr.0m Zid de sprijin piatra h=1. AQUA PROCIV PROIECT s.1 tr.0m Pereu zidit+parapet Parapet beton Prag anrocamente Cadere beton h=0.45 - .2 Anul I tr.r.000 8 6.900 10 5 12 500 80 4 6 152.3 tr.500 6.3m Reabilitare pereu beton Reabilitare zid+subzidire Subtraversari Prag retentie Protectie vegetativa UM 3 smc smc smc ha ha ml buc ml ml ml ml ml ml ml buc buc buc ml ml buc buc mp Cantitatea 4 1.c.780 500 3.000 tr.500 300 210 12. jud.4 tr.0m Pereu zidit h=2.3 tr. Cluj-Napoca Pr.s.3 tr.Hunedoara Nr. Crt.F.1 Anul III tr. Grafic de esalonare "Regularizare Râu Galbena pe sectorul Densuş-HaŃeg".482/2009 Faza:S. Viorica Sacui . 1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 Denumire capitol de lucrari 2 Terasamente -excavatii albie Umpluturi in dig Umpluturi in mal Igenizare zona Defrisari Drum tehnologic Rampa acces Batardou Zid de sprijin piatra h=2. Dragos Gros Verificat: ing.l.720 600 320 18 2 2.2 Anul II tr.

500m. Pe baza concluzililor din analiza multicriteriala s-a demonstrat ca varianta I este varianta optima de realizare a lucrarilor hidrotehnice de amenajare. CAP IV.. modificarile aduse traseului sunt in armonie cu tendintele naturale de evolutie a cursului si capacitatea de regenerare a lumii vii.F. cadere beton 17buc. .900m. .400m.482/2009 Faza:S.c. piatra si balastul rezultat din decolmatari. analiza economica a efectelor sociale nu se va realiza. consolidare mal-pereu zidit + parapet L= 500m. Obiectiv general .evitarea gradului de artificializare a cursului de apa prin usoare modificari ale geometriei albiei. reparatii pereu dale beton L=500m.D. parapet beton L=3. precum si evitarea potentialelor pagube. care să permita scurgerea libera a apelor. In cazul investitiei propuse. Parametrii tehnici ai investitiei: regularizare albie L=20. Analiza cost-beneficiu 1. in conformitate cu practicile si politicile nationale si europene. Lucrările de amenajare a albiei respecta criteriile si principiile de evaluare a solutiilor tehnice de proiectare în conformitate cu Normativul NTLH-001 si au ca scop: .1163/2007.asigurarea scurgerii debitelor mari în albia minora.Hateg. Analiza optiunilor Alegerea variantei de realizare a lucrarilor s-a stabilit pe baza unei analize multicriteriale (conform NTLH-001/2008). se vor utiliza cu preponderenta materiale existente in zona. L=12.000m. Lucrarile au fost proiectate conform prevederilor legislatiei şi normativelor actuale armonizate cu normele europene La alegerea materialelor s-au respectat prevederile Ordinului M.M.Realizarea lucrarilor hidrotehnice pentru apararea impotriva inundatiilor in judetul Hunedoara. Efectele se pot imparti in doua categorii principale: efecte financiare (venituri si cheltuieli generate/suportate de beneficiar odata cu realizarea investiei) si efecte sociale (beneficii si costuri sociale aduse/induse de infrastructura realizata prin proiect). subtraversari DN800 4 buc.. AQUA PROCIV PROIECT s. zid de sprijin piatra L= 6. realizata dupa un traseu stabil. Perioada de referinta luata in considerare in realizarea analizei financiare este de 30 de ani (conform Ghidului pentru Analiza Cost-Beneficii pentru Proiectele de Investitii).s. .prag retentie 6 .46 - . inclusiv specificarea perioadei de referinta.D.prag de fund anrocamente 10 buc.l. Identificarea investitiei si definirea obiectivelor. datorita faptului ca nu este o infrastructura majora. consolidare mal-pereu zidit.r.realizarea în etape a lucrărilor hidrotehnice. .protejarea mediului şi conservarea biodiversitatii. Analiza cost-beneficiu urmareste evidentierea efectelor pe care realizarea infrastructurii le va avea asupra beneficiarul proiectului..minimizarea afectarii echilibrului ecologic.reparatii zid de sprijin L=80m. 2.780m.nr. nr. Cluj-Napoca Pr. indiguiri L=4. pe raul Galbena pe sectorul Densus . .

2004: Nr.r. S-a estimat o crestere a costurilor de reparatii cu 1% la fiecare interval de 4 ani. estimate in analiza financiara nu contin TVA. proiectare. . AQUA PROCIV PROIECT s.1 Costul total al investitiei Conform devizului inclus in studiul de fezabilitate. ipoteze care sunt prezentate in continuare: . Costurile totale necesare realizarii investitiei sunt compuse din: . Denumire capitol de lucrari principale Durata normata de functionare Coeficient valoric maxim anual % I R Ciclu de executie a lucrarilor Valoarea lucrarilor Varianta I Valoarea lucrarilor reparatii anuale Varianta I . .l.cheltuieli pentru proiectare şi asistenta tehnica (studii de teren.factorul de actualizare utilizat în analiza este de 8% (conform Anexa 4.F. cheltuieli neprevazute).486 mii lei. taxe şi comisioane. Analiza financiara presupune determinarea indicatorilor de performanta financiara pentru infrastructura propusa. Conform memoriului tehnic elaborat de proiectantul general au fost identificate cheltuieli de reparaŃii cu un interval de 4 ani.2 . Proiectia costurilor de operare Costurile operaŃionale cuprind: .137 mii Euro (Valoare fara TVA).costurile de investitii şi costurile operationale generate de proiect. Cluj-Napoca Pr. consultanta). .costuri de mentenanta anuala. buc. acorduri. 3. rata interna de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu.costuri de intretinere si reparatii . montaj.curs de schimb utilizat în realizarea devizului general si a analizei financiare este: 1euro= 4. Analiza financiara.nr. conform Normativ de intretinere şi reparatii. respectiv 6.s.c. 3. . mijloace de transport. echipamente.alte cheltuieli (organizare de santier.482/2009 Faza:S.2009..cheltuieli pentru amenajarea terenurilor si protectia mediului. inclusiv calcularea indicilor de performanta financiara: valoarea actuala neta. crt.1 din Ghidul Solicitantului – Recomandari privind elaborarea analizei cost-beneficiu). costul total al investitiei este de 27.cheltuieli pentru investitia de baza (constructii si instalatii. . 3. Realizarea analizei financiare porneste de la o serie de ipoteze de calcul. . autorizatii.382. aprobat prin HG 2139/30. Durata normata de functionare.2673 lei la 15. a)Costuri de intretinere.234.11. avize. dotari).09.47 - .

5 1.482/2009 Faza:S. 3. curatirea arborilor si insamantare locala) Nr.5 4 5 5 4 3 3 4 3 b) Au fost estimate costuri anuale de mentenanta (completare anrocamente prism. crt. . AQUA PROCIV PROIECT s.5 7.r. rata interna a rentabilitătii (RIR) si raportul cost-beneficii (B/C).48 - . .5 3. .7 7 3 6. .Raportul cost/beneficii reprezinta raportul dintre valoarea neta actualizata a fluxurilor de iesire si valoarea neta actualizata a fluxurilor de intrare. Diferenta dintre veniturile totale şi costurile efective sunt fluxurile de trezorerie.s.3 6.3 Proiectia veniturilor de operare Veniturile financiare generate de proiect sunt nule in cazul proiectului de amenajare albie. 3. 1 2 3 4 Costuri de mentenanta Decolmatare barbacane revizie mecanism subtraversari control debit UM ml buc mc mp Cantitatea 1000 4 18 50000 Cost/um/an (lei) 1. cosirea vegetatiei de pe taluzuri.5 3. Principalii indicatori de performanta Principalii indicatori de performanta sunt-valoarea actualizata neta (VNA).F. 1 2 3 4 5 6 7 8 Regularizari albie Zid de sprijin Parapet de beton Pereu zidit piatra Cadere beton Prag anrocamente Subtraversare Prag retentie 24 30 30 30 30 30 25 30 3 2 3. beneficiile sale avand caracter socio-economic.l.15 1250 90 0.nr.7 3. In acest scop folosim rezultatele obtinute in subcapitolele de mai sus in care am determinat costurile si veniturile generate de proiect.4.c. Pentru a simplifica modul de prezentare a analizelor intreprinse am pornit de la costuri totale fara amortisment.65 Valoare totala (lei) 1150 5000 1620 32500 40270 completare piatra rizberme insamantat strat vegetal + intretinere Total costuri mentenanta *Costurile operationale estimate sunt maximale. 3. Cluj-Napoca Pr.3 3 6.Rata interna de rentabilitate este definita ca rata dobanzii care aduce VNA la zero.Valoarea actualizata neta reprezinta suma actuala a tuturor fluxurilor nete generate de investitie.5 Rezultatele analizei financiare Pentru evaluarea proiectului de investitie trebuie sa determinam Fluxurile de Trezorerie (CF – Cash Flow) generate.5 3.3 7.

096 46.00 0.486 -40.nr.074 44.00 0.483 351.00 0.486 40.00 0.884.00 0.626 51.137 -49.00 0.49 0.00 0.00 0.190 43.628 -372.651 49.905 42.c.00 0.831 358.673 -41.607 44.00 0.190 -43.000 0.490 337.00 0.00 0. 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 An 7.00 9. Cluj-Napoca Analiza financiara „ Regularizare rau Galbena pe sectorul Densus-Hateg".258 -48.692 365.00 0.651 49.324 42. Rata interna de rentabilitate financiara nu se poate calcula datorita VNAF-ului negativ.651 -49.00 0.747 -344.00 0.00 0.324 -42.673 41.132 51.490 -337.928 -45.563 -50.00 0. In acest sens.00 B/C 0. Analiza de risc si de senzitivitate Obiectivul analizei de risc si de senzitivitate este de a evalua performanta indicatorilor de profitabilitate a proiectului.00 0.752 47.079 41.00 0.482/2009 Faza:S.850.079 -41.00 0.00 0.49 - .00 0.258 48.074 -44.00 0.00 0.831 -358.905 -42.190 43.442 -41.607 44.00 0.00 0.850.258 48.00 0.132 51.137 49. Raportul beneficii/cost (B/C) este mai mic decat 1.442 41.928 45.00 0.324 42.00 0.00 0.000 0.043 44.644 Denumire indicator Valoare VNAF (30) -24.377 45.00 0.Hunedoara Total venituri operationale (mii lei) Total costuri (mii lei) Cost operational (mii lei) Cash Flow (mii lei) Costul investitiei (mii lei) Pr. jud.00 0.00 0.692 -365.00 0.00 0.00 0.752 -47.888 Valoarea neta actualizata financiara (VNAF) este negativa.00 0.00 0.905 42.747 344.628 372.00 0.00 0.132 -51.483 -351.626 51.563 50.35 mii lei VNA venituri (30) 0.692 365.483 351.00 0.00 -7500.00 0.747 344.00 0.00 0.500.644 0. AQUA PROCIV PROIECT s.182.00 0.831 358.644 7.00 0.442 41.884.000 40.00 0.000 -9850.043 44.21 mii lei RIR (30) nu se poate calcula din cauza VNA-ului negativ VNA costuri (30) 946. prima parte a analizei (analiza de senzitivitate) urmareste identificarea variabilelor critice si impactul lor potential asupra modificarii indicatorilor de .000 9.626 -51.673 41.00 0.220 47.074 44.00 0.00 0.F.00 VNAF/VI -0.00 0.s.043 -44.137 49.928 45.00 0.096 -46.377 -45.r.096 46..00 9.607 -44.220 -47.l.000 -9884.000 9.490 337.377 45.563 50.079 41.00 0.00 0.628 372.500.752 47. 4.00 0.220 47.00 0.

500.000 44.00 0.229.628 47.400 45.110 391.00 0.689 54.628 -47.00 9.000 -44.191 -53.646 48.646 -48.00 0.174 47.581 -50.00 0.00 0.077 383.00 0.850.00 0.00 0.000 42.nr. Cluj-Napoca Pr.00 VNAF/VI -0.00 0.00 0.00 0.157 -53.110 391.00 0.1 Analiza de senzitivitate Veniturile financiare direct generate de proiect fiind 0.245 46.s.00 0.00 0. Scenariul I (V=cst. costuri majorate cu 5%.00 0.191 53.133 -43.706 43.00 0.174 47.706 43.565 354.520 -51.00 0.226 0.440 44.00 0.565 354.707 368.226 7.689 -54.00 0.00 0.707 -368.077 383.00 0.707 368.00 Denumire indicator Valoare VNAF (30) -24.689 54.00 0.000 0.314 44.314 44.00 An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 0.00 0.787 -46.49 0. venituri constante.00 0.00 9.000 -9884.00 0.850.226 Costul investitiei (mii lei) 7.440 -44.191 53.000 0.133 43.00 0.50 - .110 -391.r.00 0.581 50.00 0.400 45.706 -43.565 -354.885 361.000 -49.00 0.083 51.482/2009 Faza:S.314 -44.157 53.133 43.157 53.520 51.000 49.083 -51.c.245 -46.090 49.077 -383.884.00 0. 4.00 0.000 49.F. profitabilitate.090 49. C = +5%) Total costuri (mii lei) Cost operational (mii lei) Total venituri operational e (mii lei) Cash Flow (mii lei) -7500 -9850.00 0.123 376. Cea de a doua parte (analiza riscului) are ca scop estimarea probabilitatii acestor modificari care au loc.245 46. s-au prevazut 2 analize de risc si senzitivitate: venituri constante.646 48.000 9.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.628 47.00 0.083 51.486 -42.00 0.00 0.00 0.440 44.123 -376.67 mii lei VNA venituri (30) 0.00 0.00 0.787 46. Analiza de sensitivitate.00 0.885 -361.486 42.890 Analizand rezultatele primite reiese clar că VNAF-ul este sensibil la majorarea cheltuielilor .520 51.00 0.090 -49.000 44.l.00 0.00 0.123 376.00 0.594 -52.500.400 -45.885 361.594 52.581 50.00 0.00 0.174 -47. AQUA PROCIV PROIECT s. costuri diminuate cu 5%.594 52.00 0.00 B/C 0.787 46.00 0.884.53 mii lei RIR (30) nu se poate calcula din cauza VNA-ului negativ VNA costuri (30) 993.00 0.00 0.00 0. .000 9.

215 48.c.971 45.334 -46.000 -9850.800 41.184 0.500.884.00 0.910 -40.000 0.00 0.00 0.00 0.000 -9884.365 -334.216 43.00 0.00 0.229. Nici in acest caz RIR nu poate fi calculata.265 -354.789 43.945 42.00 0.216 43.00 0.945 -42. Cluj-Napoca Pr.137.884.526 44.356 42.00 0.850.00 0.514 -321.00 0.373 39. C = .800 41. .309 40.123 39.373 39.526 44.971 -45.334 46. Scenariul II (V=cst.797 -47.736 -39.5%) Total venituri operationale (mii lei) Total costuri (mii lei) Cost operational (mii lei) Cash Flow (mii lei) -7500.21 mii lei).00 0.697 -49.51 - .486 38.00 0.00 0.736 39.00 0.482/2009 Faza:S.309 40.00 0.356 42.00 0.421 -347.123 39.712 327.530 41.215 48.00 0.797 47.736 39.184 Costul investitiei (mii lei) 7.00 0.r.526 -44.184 7.822 -48.00 0.216 -43.822 48.l.265 354.00 0.910 40.00 B/C 0.000 38.00 0.850.182.514 321.800 -41.00 0.00 0.043 44.00 0.910 40.000 0.29 mii lei VNA venituri (30) 0. Ceilalti indicatori de performanta nu sunt afectati semnificativ de majorarea acestor cheltuieli.00 0.00 0.530 -41.697 49.797 47.864 -46.215 -48.00 0.00 0.F.334 46.00 0.s.043 -44.00 0.500.971 45.00 0.697 49.822 48.00 VNAF/VI -0.21 mii lei.649 341.00 0. Analiza de sensitivitate. AQUA PROCIV PROIECT s.137.53 mii lei la -24.00 Denumire indicator Valoare VNAF (30) -24.864 46.712 327.123 -39.043 44.365 334.00 0.486 -38.789 -43.373 -39.00 0.00 9.00 0.421 347.182.00 0.00 0.14 mii lei RIR (30) nu se poate calcula din cauza VNA-ului negativ VNA costuri (30) 901.00 0.000 9.00 0.789 43. Ceilalti indicatori nu se modifica semnificativ la diminuarea costurilor.00 0.649 -341.649 341. .00 0. operationale (valoarea acestuia scade de la -24.00 0.530 41.864 46.00 0.356 -42.49 0.00 An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 0.00 0.000 9.14 mii lei la -24.00 0.00 0.00 0.421 347.00 0.886 Analizand rezultatele primite obtinem acelasi rezultat ca si in cazul primului scenariu.00 9.265 354. VNAF-ul este sensibil la diminuarea cheltuielilor operationale (valoarea VNAF creste de la 24.00 0.309 -40.00 0.514 321.00 0.00 0.nr.945 42.712 -327.00 0.365 334.00 0.

76 VNA venituri 0.21 -24. variatia costurilor cu ±5% conduce la o variatie a VNAF-ului si a raportului VNAF/VI de doar +0.000 0.00 0.186%. 2. Cluj-Napoca Pr.886 -0. Raportul beneficii/cost (B/C) este mai mic decat 1 in ambele situatii. AQUA PROCIV PROIECT s.00 0.25.2 Analiza de risc In cadrul analizei de risc vom analiza probabilitatea ca acea variabila critica va evolua asa cum am estimat în analiza de senzitivitate.67 5.196% respectiv -0. deoarece în cazul VNAF-ului negativ nu este posibila calcularea ratei de rentabilitate interna financiara. c=+5%) c=-5%) variatie variatie Analiza Indicator fata de fata de financiara valori valori analiza analiza absolute absolute financiara financiara (%) (%) VNAF -24. 4.482/2009 Faza:S.137. B/C < 1 .l.14 -0.53 0.229. Punctajul a fost realizat conform tabelului de mai jos: Nr.29 -4. VAN/VI < 0.186 Analizand tabelul centralizator de mai sus putem trage urmatoarele concluzii: Criterii de eligibilitate VNAF<0 NA NA NA B/C<1 VNAF/VI<0. Concluzii: Scenariu I (V=cst.888 -0.00 0.00 0. RIRF nu există.r. 1.s. 2. Pe langa variabilele critice analizate mai sus sunt şi alte riscuri cu efect si cu probabilitate diferita si de aceea includerea lor in analiza de senzitivitate nu a fost necesara.35 993.00 0. Astfel. Efect asupra proiect <10% 11%-20% Punctaj 1 2 . Majorarea neasteptata a cheltuielilor operaŃionale are o probabilitate medie.F. crt.c.186 RIR Nu se poate calcula datorita VNAF-ului negativ VNA costuri 946.000 0...196 -0. In cazul indicatorilor de baza sunt indeplinite criteriile de eligibilitate necesare pentru obtinerea finantarii nerambursabile.25 Modificare costurilor operationale nu produce o modificare considerabila asupra indicilor de performanta financiara.nr. Scenariu II (V=cst. In cazul nostru aceasta variabila critica va fi: • costul operaŃional.52 - .890 0.00 0.196 -24.182.000 B/C 0. 1.00 901.000 VANF/VI -0. adica: VNAF < 0 . crt. Probabilitate <10% 11%-20% Punctaj 1 2 Nr.

SURSELE DE FINANłARE A INVESTIłIEI: FinanŃarea investiŃiei : FinanŃarea investiŃiei se va realiza din fondurile bugetului de stat . AQUA PROCIV PROIECT s. CAP. Răzvan Chiorean Verificat: ing.F. Analiza economica .53 - . Risc Schimbările tehnologice Creşterea ratei de actualizare Întârzieri în executarea lucrărilor ForŃa majoră Probleme neprevăzute ale furnizorilor de echipamente Lipsa surselor externe de finanŃare Cutremure Probleme de comunicare Lipsa de personal specializat si calificat Întârzieri de finalizare Punctaj 2 3 3 3 2 3 1 1 2 2 5. 20%-30% 31%-40% >40% 3 4 5 3. 4. CAP.c. Intocmit: ing.482/2009 Faza:S. 5.Analiza economica este necesară doar în cazul investiŃiilor majore de peste 25 de milioane euro. 4. Cluj-Napoca Pr.r. 5.VI .ESTIMĂRI PRIVIND FORłA DE MUNCĂ OCUPATĂ PRIN REALIZAREA INVESTIłIEI In urma realizării investiŃiei nu va fi nevoie de a crea noi locuri de munca. 3.l. Viorica Săcui .V. supravegherea si întreŃinerea lucrărilor se va face de către personalul Sistemului de Gospodărire a Apelor Mures.s.nr. 20%-30% 31%-40% >40% 3 4 5 Fiecare variabila critica a primit un punctaj care este alcatuit din insumarea punctajelor primite pentru probabilitate şi efect.

c. PROIECTANT.886.2011 – 1euro = 4.000m Durata de realizare: 36 luni FinanŃarea investiŃiei: P.l.03.239 mii Euro 31. CAP.967 mii Euro Curs lei/Euro la data de 31.nr. AQUA PROCIV PROIECT srl. Ion POPA CAP.216 mii lei / 7. ing. Hunedoara Valoare totală investiŃie din care C+M 52. ORBAN Levente ŞEF SERVICIU INVESTITII. Dan SACUI BENEFICIAR.735 mii lei / 12.N. ing.F. Cluj-Napoca DIRECTOR. Viorica SACUI ŞEF PROIECT.r.716. Cluj-Napoca Pr. Teodor GIURGEA DIRECTOR TEHNIC.VIII. ing.482/2009 Faza:S.s.VII CARACTERISTICILE PRINCIPALE SI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI AI OBIECTIVULUI DE INVESTITII “Regularizare râu Galbena pe sectorul Densuş-HaŃeg”.I.54 - . ing. ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA MUREŞ Târgu Mureş DIRECTOR.627.0984 lei Eşalonarea investiŃiei Anul I II III TOTAL (INV/C+M) CapacităŃi totale de lucrări: - Total INV/C+M INV/C+M(mii lei) INV/C+M(mii Euro) amenajare albie L=20.D.904. sc. AQUA PROCIV PROIECT s. AVIZE ŞI ACORDURI DE PRINCIPIU: . jud.

482/2009 Faza:S. AQUA PROCIV PROIECT s.nr.3 Aviz de gospodărire a apelor nr.______________________________________ 8.55 - .c.2 Certificat de urbanism nr.l. 8.___________________________________________ 8.r. Tema de proiectare _______________________________________________ .F.2 Aviz ANAR AdministraŃia Bazinală de Apă Mureş– _____________________ 8.s.4.1 Aviz AdministraŃia NaŃionala „Apele Romane” –________________________ 8. Cluj-Napoca Pr.

Dragos Gros Verificat: ing.900m 12 buc.0m consolidare mal-pereu zidit h=2.nr. Intocmit: ing. Cluj-Napoca Pr.482/2009 Faza:S. 10 buc.c.990m L= 300m L= 210m L=12.400m 4 buc.3m cadere de beton h=0.780m L= 500m L=3. Hunedoara - regularizare albie zid de sprijin piatra h=2. jud.r. 6 buc. LISTA CAPACITĂłI TOTALE DE LUCRĂRI “Regularizare râu Galbena pe sectorul Densuş-HaŃeg”.0m zid de sprijin piatra h=1.s.F.000m L= 5.0m consolidare mal-pereu zidit + parapet parapet beton cadere beton h=0.l. Viorica Sacui .5m prag de fund anrocamente reparatii zid de sprijin reparatii pereu dale beton indiguiri subtraversari DN800 prag retentie L=20. 5 buc.5m zid de sprijin piatra h=1. L=80m L=500m L=4.56 - . AQUA PROCIV PROIECT s.

693.909.67 17.00 500.759.00 3.74 13.500.82 139.874.0m Pereu zidit h=2.00 300.24 6.00 600. DEVIZ OBIECT .29 137.88 1.00 5.l.00 80.54 66.734.97 79. jud.85 2.00 5.990.00 4. 1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 Denumire capitol de lucrari 2 Terasamente -excavatii albie Umpluturi in dig Umpluturi in mal Igenizare zona Defrisari Drum tehnologic Rampa acces Batardou Zid de sprijin piatra h=2.29 62.00 6.58 69.289.00 500.060.2673lei Nr.900.00 8. Dragos Gros Verificat: ing.838.66 68.00 152.09.5m Zid de sprijin piatra h=1.r.579.900.482/2009 Faza:S.380.00 3.780.580.s. Crt.981.43 76.112.204.0m Zid de sprijin piatra h=1.00 12.c.974.50 2.PROPUSA "Regularizare rau Galbena pe sector Densus-Hateg.0m Pereu zidit+parapet Parapet beton Prag anrocamente Cadere beton h=0.00 12.45 Intocmit: ing.5m Cadere beton h=0.720.051. Viorica Sacui .23 30.711. AQUA PROCIV PROIECT s.00 18.57 - .3m Reabilitare pereu beton Reabilitare zid+subzidire Subtraversari Prag retentie Protectie vegetativa TOTAL UM 3 smc smc smc ha ha ml buc ml ml ml ml ml ml ml buc buc buc ml ml buc buc mp Cantitatea 4 1.777.00 210.000 PU lei/UM 5 Valoare(fara TVA) (lei) 6 (euro) 7 TVA (lei) 8 Valoare(inclusiv TVA) (lei) (euro) 9 10 324.11 43.864.00 320.39 28.145.74 161.44 750.914. Cluj-Napoca Pr.VARIANTA I .200.744.33 33.Hunedoara" preturi la 15.00 6.337.F.2009.00 1.nr.000.94 170.1Euro=4.00 10.32 6.969.

58 - . Seminte plante (kg) 21 1680 512 2192 Stavila plana+mec.c. Dragos Gros Verificat: ing.0m Zid de sprijin piatra h=1. buc 3 1720 600 320 2 8 5990 300 210 12780 500 3900 10 5 12 500 80 4 6 4 1720 1720 5 600 320 920 6 3042 63 3105 7 4875 2.3m Reabilitare pereu beton Reabilitare zid+subzidire Subtraversare Prag retentie TOTAL 2 smc sms smc ha buc. Cluj-Napoca Pr.5m Cadere beton h=0. AQUA PROCIV PROIECT s.F.l. manevr.excavatii albie Umpluturi in dig Umpluturi in mal Defrisari Rampa acces Zid de sprijin piatra h=2. LISTA VOLUME TOTALE DE LUCRARI Geotextil filtrare(mp) Tub PREMO DN800 uc. ml ml ml ml ml ml buc buc buc ml ml buc.r. 19 4 4 Balast (mc) Nisip (mc) 20 10483 420 47286 1.5m Zid de sprijin piatra h=1. 18 4 4 Mortar M100 (mc) Confectii metalice (kg) Umplutura (smc) Sapatura (smc) Beton C16/20 (mc) Beton C12/15 (mc) Piatra sparta (mc) Piatra bruta (mc) Beton C8/10 (mc) DENUMIREA CATEGORIEI DE LUCRARI Otel beton (kg) Cantitate Nr Crt. Pietris (mc) UM 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 1 Terasamente .029 200 585 192 75 14 61 8516 15 89850 4500 3150 319500 17500 136500 5760 5440 12019 12500 2000 6640 9000 624359 16 144359 7230 5061 1928 4752 163330 17 8 8 Clapet buc.s.670 7545 8 9884 345 105 10224 400 240 328 595 425 104 78 22727 9 175 88 163 27 453 10 2696 90 17 8663 179 89 11734 11 9584 240 84 720 240 538 480 11886 12 1797 8 1805 13 59 59 14 360 7. Viorica Sacui .482/2009 Faza:S. buc.000 1200 500 347 61235 Intocmit: ing.nr.0m Pereu zidit+parapet Parapet beton Prag anrocamente Cadere beton h=0.0m Pereu zidit h=2.

F.nr.59 - .crt.r.c. U. AQUA PROCIV PROIECT s. CENTRALIZATOR VOLUME PRINCIPALE DE LUCRARI Nr. Cluj-Napoca Pr. Viorica Sacui .l.SAPATURA UMPLUTURA MORTAR M100 BETON C16/20 BETON C12/15 BETON C8/10 PIATRA SPARTA PIATRA BRUTA NISIP PIETRIS BALAST OTEL BETON CONFECTII METALICE TUB PREMO DN800 STAVILA MANEVRA CLAPET GEOTEXTIL DE FILTRARE PLANA+MEC.s. DENUMIRE LUCRARI PRINCIPALE 2 TERASAMENTE . CANTITATE 1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 3 smc smc mc mc mc mc mc mc mc mc mc kg kg buc buc buc mp 4 1720 920 3105 7545 22727 453 11734 11886 1805 59 8516 624359 163330 8 4 4 61235 Intocmit: ing. Dragos Gros Verificat: ing.482/2009 Faza:S.M.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->