~

In citiva ani, cel putin un sfert din populatia Europei a disparut de pe suprafata pamiintului. Multi dintre cei care au trait pe vremea ciind Moartea Neagra a biintuit Europa, au crezut ca a venit sfiir~itullumii.
Oala numit:1 candva "Moartea Neagra" sau "Ciuma" a creat mare panica In Europa, ~i nimeni nu se putea simti In siguranta. Durerile lngrozitoare de cap, transpiratia ~i frisoanele erau principalele simptome. Totu~i mai era ceva ce li deosebea pe cei care sufereau de ciuma, de cei care aveau doar febra rnare: In zona axilara, pe glt, ~i eventual In zona inghinal;l ap;lreau niste umfl;lturi pline cu puroi, a~a zise buboane; la lnceput erau de culoare roz, apoi purpurii, iar In final negre, putand ajunge la dimensiunea unor portocale. Victimele mureau In chinuri groaznice.
Ciuma ajunge in Europa Primele semnal;lri despre aparitia ciumei 1n Europadateaz;l din 1347. in octombrie 1n acel an s-au 1ntors 12 cornbii italiene pe Marea Neagrn, debarcand in portul sicilian Messina. Echipajul ~i c;ll;ltorii au ajuns sl;lbiti, unii dintre ei fiind morti, altii pe moarte. Martorii oculari nu-~i puteau explica motivul. Pin;l in zilele noastre misterul a fost dezlegat. Pe vase,

pe linga: oameni, mai erau ~i ~obolani, ca de altfel pe orice alt vas. C'lndvapoarele auajuns la destinatie, ~obolanii "ca:la:tori" s-au Imprn~tiat printre ~obolanii de pe uscat, s-au infestat cu puricii purta:tori de bacteriile ra:spunza:toare boala:,dupa:care s-au Intors de pe vapoare. Puricii ce se hra:neaucu si:ngele ~obolanilor le-au transmis ciuma. Clnd ~obolanii au Inceput sa:moara:din cauza bolii, puricii au ca:utatalta:sursa:de singe, In cazul

O Europa medievala era asaltata de ~obolanii negrii. Ciuma s-a extins repede, deoarece boa la mortala s-a transmis prin intermediul purecilor la ~obolanii sanato~i ~i la oameni.

O "Hora trandafirului" dateaza din epoca ciumei. Trandafirul este simbolul modificarii pielii, din cauza bolii, jar buche,elul folosea la improspatarea aerului incarcat cu duhoarea mor,ii.

87

29

MOARTEA NEAGRA

de exemplu a prescris un tratament cu un amestecpreparat din melas:l de 10 ani, buc:lti de ~arpe, vin ~i inc:l 60 de componente. Un alt medic era de p:lrere c:l bolnavul trebuie s:l doarm:l pe partea dreapta, apoi pe cea stlng:l. Dar nimic nu ajuta. Multi au apelat la religie, consider1nd c:l Dumnezeu vrea s:l pedepseasc:l lumea p:lc:ltoas:l cu aceasta boal:l. Unii se al:lturau mar~ului celor care se loveau in public cu bastoane de piele prev:lzute cu cuie, altii se incuiau, sau fugeau cat mai departe. V:lzand apropierea mortii, mii l~i g:lseau consolare In diverse pl:lceri. Faptul c:l nu se putea prevede evolutia bolii, a f:lcut-o ~i mai misterioas:l. Cum era posibil ca intr-un ora~ s:l moarn doar o zecime din populatie, iar In altul o jum:ltate? Astazi ~tim deja c:l in acele vremuri trei tipuri de pesta f:lceau ravagii: paest (ciuma) bubo-

nic:l era cea mai frecvent:l, dar celelalte dou:l erau ~i mai periculoase. Una dintre ele, pesta pulmonarn, se dezvolta 1n cazul 1n care bacteria pestei a p:ltrundea 1npl:lmani. Cel care inhalau bacteriile eliminate 1n aer prin sWnut sau tuse, se imboln:lveau imediat, astfel1ncatboala s-a extins extrem de repede, ~i ucidea 1n timp foarte scurt. Dac:l cineva era 1ntepat de un purice purt:ltor, bacteriile ajungeau imediat in sange, moartea survenind 1n decurs de cateva ore. Victimele se culcau f:lrn a avea cea mai mic:l b:lnuial:l, ~i nu se rnai trezeau. Aceast:lvariant:l a bolii este cunoscu~ ast:lzi ca pesta septicemic:l. Pesta se intoarce in 1351 s-a tenninat primul mare asalt al "Mal1ii Negre". Istaricul medieval Fraissart a cansiderat c~ apraximativ a treime din papulatia glabului a murit din aceast~cauz~. Cele mai nai cercet~ri au canfinnat aceste apraxim~ri. Este apraape sigur c~ In Eurapa rata martali~tii era de cel putin 1:3. "Maartea Neagr~" s-a retras, dar numai pentru a vreme. in 1361,In 1369, apaicu regularitate, a reap~rut pan~ la sfar~itul secalului xv. Mai tarziu, a reap~rut din ce In ce mai rar; In Anglia ultima epidemie a fast In 1665: atunci au murit. apraximativ 100 de mil de aameni. I Pesta nu a disp~rut nici pan~ as~zi. La .~ sfar~itul secalului XIX a reap~rut In Asia ~i i daar In India a f~cut 6 rniliaane de victime; tat aici, nu demult -In 1995 -a cauzat pierderea I multar"vieti amene~ti.

! i J
O Conform acestui codex medieval, nici Impara,ii, nici papa nu sunt cru'a,i de Mparte. Saraci ~i boga,i deopotriva au fost afecta,i de boala. Cei care au avut posibilitatea, s-au retras la 'ara, ducand cu ei boala. acesta -qamenii. Apoi s-a Imboln:lvit ~i echipajul vaporului. Pe cornbiile ajunse la Messina au mai existat probabil ~obolani infectati, care au lmprn~tiat boala dup:l ce au p:lclsit vasul. Ora~ele murdare ~i aglomerate de port din Europa au asigurat un mediu de viata: extraordinar pentru ~obolani ~i purici. Dup:l moartea ~obolanilor, puricii s-au mutat pe oameni. Astfel, puricii infectati cu bacteria cauzatoare de cium:l prin intermediul ~obolanilor, au cauzat moartea a milioane de oameni. Morrninte cornune in citeva s~ptallani, luni, au murit atat de multi, incit oallenii au fost nevoiti s~ sape uria~e gropi commune, dar ~i acestea s-au umplut cucind, multe victime r~manand in locul in care ~i-au g~sit moartea. Se pare c~ ciurna a ap~rut pentru prima oar~ in anii 1330,in Asia Central~.A f~cut ravagii prin China de Est ~i India, s-a extins spre vest, prin Orientul Apropiat ~i Africa de Nord, ajungand in Europa. Citeva regiuni, ca de exellplu Scandinavia, au rnmas f~rn populatie. Norvegienii din Groenlanda au disp~rut f~rn urm~. Bogati, s~raci, b~tcini, tineri, au murit deopotriv~. Preotii au fost cei mai expu~i, fiindc~ s-au ocupat rnai mult de bolnavi. Citeva teritorii lns~, ca de exellplu Milano ~i lmprejurimile ei, au fost mai putin afectate. Fiindc~ nu se cuno~teacauza real~ a bolii, nu se putea trata. Medicii au utilizat cele mai trnznite metode de vindecare. Unul dintre ei
88 Istoria universal~

O Bacteria pestei este transmisa de purici. Bacteria numita Yersinia pestis se inmul,este in tubul digestiv al puricelui. Insecta transmite bacteria in timpul in,eparii in circula,ia sangvina a animalului gazda sau a omului.

O Echipamentul de protec,ie al unui medic din secolul XVII care viziteaza bolnavii de ciuma: manta lunga, palarie, masca ~i ochelari de protec,ie. Sub imagine scrie: a~a s-au luptat in Roma, in anul 1665, cu imbracaminte de protec,ie, impotriva mort;ii.
~I SOCIETATE IN EVUL MEDIU Istoria universal~ 30 -RAzBOIUL DE 100 DE ANI

27 -COMERT