Pi

ACADEMIA
I.NSTITUTUM

Ggf[
DE

II#fV.
$TIINTE SOCIALE
ARHEOLOGIE SUD-EST

SCIE:NTIARUM
INSTITUTUM STUDIORUM

SOCIALIG1I1

ET POLITICARUlVI

ACADEMIA
INSTITUTUL

$1

POLITICE
EUROPENE

ARCHAEOLOGICUM EUROPAE ~IERIDIONALIS-ORIENTALIS

INSTITUTUL DE DE STUDII

FONTES HISTORIAE DACOROMANAE

u·
Scriptores : 2

IZVOARELE ISTORIEI ROMANIEI

II
Autori: 2 De la anul 300 pina la anul 1000

Ab anna CCC usque ad annum M

(
EDIDERUNT PUBLICATE DE

r!
,-,

HARALAMBIE MIHAESCU, GHEORGHE $TEFAN, RADU HINCU, VLADIMIR ILIESCU

il~
'III

HARALAMBIE MIHAESCU, GHEORGHE $TEFAN, RADU HiNCU, VLADIMIR ILIESCU

I VIRGIL

C. POPESCU

.,

~
~ ~ ~ ~ ~

I VIRGIL

C. POPESCU

l
I'/ ,I
IN AE DIBUS ACADEMIAE REIPUB Buc u rest i is-M LICAE eM L SOCIALIS ROMANIAE

t::~~r-:~~..-'~.-v-, :

~\
~,\
-

~ ~:::..
..-~!"..

I.

...~~'--: ~

./

Ie

EDITURA

ACADEMIEI

I
I

i(

REPUBLICII Bucure~ti-1970

SOCIALISTE

ROMANIA

:Redactori responsabili: HARALAMBIE MIHAESCU ~i GHEORGHE $TEFAN membri corespcndenti ai Acadcmiei Republicii Socialiste Romania Notcle istorice: VLADIMIR ILIESCU

INTRODUCERE

1
I ,

Asteptat cu legitim interes, volumul de fata se adreseaza tuturor oamenilor de cultura pe care ii intereseaza istoria tarii noastre, elevi si studenti, profesori din invatamintul mediu ~i ohiar cercetatori, ~arora Ii se pun la tndemlna, in Iimbile originale si in traducere, extrase din izvoarele grecesti si latinesti. Lucrarea rasp':l.nde, asa d~r, unor r;ece~itati ime~i:3:te, cu atit mai mult cu cit unele editii de texte sint rare ~I chiar inaccesibile, Ea este cu atlt mai binevenita cu cit se refera la una din perioadele cele mai framtntate din istoria Daciei, perioada care se intinde intre retragerea autorita~ilor romane din Dacia nord-dunareana (271 e.n.) si a doua jumatate a seeolului al X-lea, atunci cind autoritatea Bizantului se instaureaza din nou la Dunare de Jos si cind romanii incep sa fie mentionati in izvoare sub numele de vlahi. Volumul tnmanunchiaza un numar insemnat de texte, care se refers, mai pe larg sau mai succint, la teritoriul actual al Romaniei cit si Ia zona Iirnitrofa de la sud de Dunare, cu care alcatuia Romania danubiana. In adevar, societatea nord-dunareana s-a dezvoltat in relatii directe pe plan economic, etnografic, politic ~i spiritual cu provinciile latinofone din dreapta marelui fluviu. Istoria ei nu poate fi deci Izolata de acest mare complex. Lucrarile excerpt ate sint numeroase si variate. In aceasta prezentare Ie-am c1asificat in urmatoarele categorii: I, izvoare naratioe, cele mai multe ~i de mai mare amploare; 2, lucrari de caracter geografic (itinerarii ~i liste administrative, cum sint Notitia Dignitatum, Synecdemos (cilliiuza) lui Hierocles, De aedificiis a lui Procopius din Caesareea, Cosmografia anonimului din Ravenna; 3, extrase din teste juridice (Corpus iuris civilis), din care s-a reprodus in intregime textul novellei a XI-a a lui Iustinian pentruca ea cuprinde referinte directe si la teritoriul de la nord de Dunare ; 4, extrase din corespondenta curiei papale cu imparatul din Constantinopol; 5, pasaje din Acta Sanctorum si din Martyres Gothorum, din care se desprind stirile cu privire la patirnirea lui Sava "gotur si a lui Nichita, ucisi cu prilejul prigoanei lui Athanaric impotriva crestinilor din "Gothia". Autorii si-an dat osteneala sa adune toate stirile din izvoarele latine ~i bizantine, laice si religioase. Avind insa de cercetat un material foarte vast - sa ne gindim, de exemplu, la Patrologia lui Migne - nu este exclus ca unele informatii sa fi fost ornise. Speram insa ca omisiunile sa fie de importanta minora. 1. Izvoare Literare (narative). Lucrarile istorice din secolele IV-VI, fie cele laice, fie cele crestine, contin 0 serie de stiri cu privire la regiunea de care ne ocupam, Unele din ele se refera la epoci istorice anterioare. In adevar, multe prezinta sub forma rezumativa istoria romana de la Inceputurile sale. De aceea ele sint intitulate sugestiv Breoiaria. Desi compuse ttrziu,

VI

INTRODUCERE INTRODUCERE

VII

cele mai vechi catre sfirsitul secolului al IV-lea, ele sint totusi importante datorita informatiilor uneori inedite pe care Ie cuprind. Faptul cii. abreviatorii au utilizat surse care n-au ajuns pina. la noi face ca lucrarile lor sa devina izvoare primare indispensabile. Ne referim la Historia Augusta, Eutropius (Breviarium ab Urbe condita ), Rufius Festus (Breoiarum rerum gestarum populi Romani), Sextus Aurelius Victor (Libe~ de .Caesaribus), iar i? .ce priveste seeolul al VI-lea la Iordanes, Romana si Getica, la Petrus Patricius si altii, Istoriografia secolului al IV-lea nu straluceste prin originalitate. Ea s-a ridicat la un nivel eomparabil secolelor ante rio are numai prin opera lui Ammianus Marcelinus (Rerum gestarum libri XXXI), din care nu ni s-au pastrat in legatura eu tara noastra decit eapitolele privitoare la goti ~i la navalirea hunilor. Istoricilor de la finele seeolului al IV-lea Ie datoram si cele mai vechi informatii eu privire la "parasirea" (amissio} Daciei, Acest eveniment de 0 important a exeeptional~ p~ntr1;l ist?ria popor:_ului roman ~~a :oman~tatii danubiene a provoeat III istorigrafia moderna eunoseuta discutie 'in jurul problemei dad in Dacia a ramas sau nu 0 populatie romanica, De rezolvarea acestei chestiuni depinde intreaga problema a locului de formare a poporului roman. Or, desi nu mai putin de sapte autori mentioneaza retragerea romana din Dacia (Sextus Aurelius Victor, Eutropius, IX, 6 ~i IX, Rufius Festus VIII, Historia Augusta, Aurelianus, 39, 7, toti patru din sccolul al IV-lea; Orosius, VII, 22,7, din secolul al V-lea; Iordanes, Romana, 217; Lexiconul lui Suidas [Suda}, II, 2), textele sint insuficiente pentru Iamurirea ac€stei dificile probleme. Numai 0 examinare multilaterala pc baza tuturor categoriilor de izvoare, in primul rind a date lor arheologice, poate duce la concluzii definitive. Dar chiar in lumina textelor mentionate, teoria despre 0 evacuare totala a provinciei nord-dunarene se dovedeste gresita, Nici un izvor nu afirma limpede <l:ces.t ucru, iar descoperirile arheologice au i~~eput sa dovedeasca l deja continuitatea unor ~up~n Import ante ~e p~p:ulatll ~uto~tone,. 1?e insa izvoarele sense nu Ie inregistreaza. Aceasta omisrune a istoriografiei antice tirzii se cere explicata, Cauzele ei se gasesc in insusi modul cum se concepeau sarcinile istoriei in acea epoca. Pentru cci vechi obiectul istorieieste lumea rornana ~i tot ce venea in atingere cu statuI roman. Odata cu retragerea autoritatilor si a armatei romane din Dacia Traiana teritoriul acesteia a incetat de a face parte din Imperiul roman. EI a dev~nit, din punctul de vedere al oficialitatii romane, un teritoriu barbar (barbaricum), m:-eori denumit Gothi~, Gepidia, Sc~avir:.ia, atu~~i c~?d se <;unostea mai 'p!eelS numele P'Op?rul1;ll~ommant. Cind IllS.a.scriitorii nu Sl~t exact Iamuriti asupra ongmn stapinitorilor. sau cmd 0 mal mdeaproape precizare nu prezinta un interes deosebit, locuitorii sint desemnati ca "sarmati" sau mai frecvent "sciti", iar teritoriul numit "Sarmatia" si "Scitia". Obiceiul de a se denumi loeuitorii dupa numele teritoriului pe care locuiesc fara a se tine seama de originea lor etnica se aplica si la provinciile imperiului. Astfel locuitorii provinciei Scitia Minora sint numiti "sci/i", ai Moesiei "moesi", ai Illyricului "illyri", dupa cum cei dinj.Gotia" erau "goti", cei din

==

"Gepidia" "gepizi" etc: Numai cind se semnaleaza aparitia unui nou grup etnic, cei proaspat veniti sint denumiti cu numele lor adevarate, pentru ca ulterior sa. fie incadrati si ei in vechile denurniri, carturaresti, de "sarmati", "sciti" etc. Asadar, lipsa de stiri despre anumite grupuri de populatii, necunoscute autorilor romano-bizantini, si detinind 0 pozitie social a. si economics inferioara. nu poate si nu trebuie sa constituie un argument irnpotriva existentei lor. Altfel ar trebui sa ne imaginam ca. fiecare nona dominatie ar face tabula rasa din tot ce a fost inainte, ceea ce ar fi absurd si chiai· irealizabil. In sprijinul acestui punct de vedere se poate aduce ctteva pasaje din Geticele lui Jordanes relative la perioada stapinirii hunilor: a. In cap. 226se spune: "Pornind prin urmare din provinciilc Dacia si Pannonia, in care pe atunci locuiau hunii impreuna cu diferite neamuri supuse lor (cum divers-is subditis nationibus); b. Cap. 260: Regele gepizilor Ardaric s-a ridicat eel dintii tmpotriva fiilor lui Attila "indignat ca. atitea neamuri sint tratate ca niste sclavi fara valoare (indignatus de tot gentibus velut vilissimorwn mancipiorus« condicione tractarij". c. Actiunea lui Ardaric ar fi adus fericire diferitelor populatii, care erau, fara voia lor, "sclavii puterii hunilor (qui Hunnorum regimini inviti famulabantter [", Rezulta asadar ca. sub dominatia hunilor traiau si alte grupuri etnice, supuse si tratate ca servi. Concluzia aceasta i~i gase~te confirmare intr-un Izvor din seeolul al V-lea, anume in Ambasadele lui Priscus Panites (vezi si G. Popa-Lisseanu, Izvoarele istoriei romanilor, vol. VIII, Bucuresti 1936). Valoarea inforrnatiilor lui Priscus este cu atit mai mare cu cit ele se datoresc unui mart or ocular, ea unul care a facut parte din ambasada eondusa de Maximus in anu1448la curtea lui Attila. Scriitor inzestrat cu spirit de observatie si talent, el a intocmit 0 relatare plina de pitoresc, continind numeroase date geografice, etnografice ~i istorice. ' Descriind calatoria sa prin Serdica (Sofia), Naissus, pin a la Dunare, autorul noteaza distrugerile vizibile ale unei recente navaliri hunice. Astfel la Naissus el noteaza: "am gasit orasul pustiit de locuitori si numai printre darimaturile Iocasurilor sfinte Se mai tntimpla sa gasim cite un bolnav", Trecind Dunarea cu niste monoxile ale barbarilor, dupa multe peripetii ~i discutii li s-a permis sa calatoreasca spre resedinta lui Attila. Aid calatoria a decurs in conditii bune, pe un drum neted de ~es. Autorul mentioneaza di a trecut peste mai multe riuri navigabile, "dintre care cele mai mari, dupa Istru, erau a~a numitele Drecon, apoi Tigas iiii Tifisas". Aceste trei hidronime au fost preluate apoi de Iordanes si de altii, Ele sint numiri mai vechi, in nici un caz hunice, preluate de la populatiile autohtone. Solii bizantini tntilnesc aici sate (KIl)~lal) alcatuite din colibe (KaA.U~aI), din care li se aduceau provizii, mei in loc de griu, si 0 bautura nurnita 1\£00, (mied) in loc de yin. Locuitorii acestor sate se aflau intr-o stare de deperidenta fa~a. de niste stapinitori huni. Priscus vorbeste de un sat care avea de stapina pe una din sotiiIe lui BIeda ~i de altele stapinite de Berichus, un alt membru de frunte al aristocratiei hunice.

VIn

INTRODUCERE

INTRODUCERE

IX

Este Yorba, asadar, de 0 populatie agricola, sedentara, care nu este de origine huna, nu prezintii nici 0 insemniitate politica, ci numai una economica, politic a si riizboiul intrind in atributiile hunilor. Put em vorbi de un fel de simbioza intre hunii stapinitori si supusii lor (sarmati, goti, gepizi, fara indoiala si grupuri romanice). Aceeasi situatie se reflect a si in compozitia anturajului lui Attila, descrisa cu un talent rernarcabil de Priscus. Ceea ce merita sa fie retinut, in ansamblu, este linistea si chiar relativa bunastare care pre domina in tinututile staptnite de huni. Asadar, invazia hunilor a fost distrugatoare numai in prima faza. Odata consolidata, dominatia lor a de venit nu numai suportabila, dar si 0 garantie pentru locuitorii cazuti sub stapinirea acestui popor de ciilareti. Se observa de asemenea progresele realizate de soeietatea hunica datorita contactului cu civilizatia romana. Curtea lui Attila, locuinta lui Onegesius, baia construita de un prizonier originar din Sirmium sint numai citeva exemple, Putem adauga si faptul ca exista 0 cancelarie organizata, ca. la curtea lui Attila se vorbesc mai multe limbi. Despre aceasta Priscus scrie: "caci scitii sint amesteca1i si pe linga limba lor barbara cauta sa vorbeasca sau limba hunilor, sau pe oea a gotilor sau a ausonilor, atunei cind unii dintre dinsii au de a face cu romanii", Nu este locul sa reluam discutia in legatura cu ausonii si eu limba lor. Pentru noi este suficienta indicatia lui Priscus cii aceasta limba servea pentru tntelegerea cu romanii (50"Ol~ aOtli>v 7tp6t;· PCllllaiol)~ £7tWl~ia Kaf 06 paoiCllt; n~ tA,A.eVi~el til <pCllvi)) iar nu cu bizan, tinii greci. Era deci 0 limbii romanica, probabil latina vorbita in zona romanizata din valea Dunarii (Moesiile, Daciile, Pannonia care, impreunii eu Dacia nord-dunareana ~i Scitia Minora, constituie teritoriul romanitatii danubiene). Merita sa ne oprim putin asupra convorbirii, reala sau imaginara, Intre Priseus si un gree intnnit in capitala lui Attila. Acest grec stabilit la Viminacium, de unde ajunsese prizonier la huni, i~i rascumparase libertatea, dar prefera sa ramina in teritoriul hunic: "deoarece strainii care ramin la sciti in urma razboiului i~i petrec viata in liniste, fiecare se bucura de ceea ce are ~i nu supara pe nimeni, iar in schimb nu este suparat de loc sau numai putin". Acest episod dovedeste ca. in timpul lui Attila existau la nord de Dunare conditii de viata uneori preferabile celor din imperiu. Este oarecum firesc. Imensul teritoriu asupra caruia se intindea staptnirea hunilor, inc1usiv Dacia. era numai controlat iar nu ocupat direct si permanent. Controlul se exercita prin "vizite" ~i expeditii de pedepsire impotriva celor ce nu-si tndeplineau obligatiile de supusi. In Dacia intracarpatica nu s-au descoperit nici urme de asezari hunice si niei macar morminte izolate. In schimb s-au gasit urmele unor sate apartintnd autohtonilor, ca cele de la Bratei, in apropiere de Medias (siipaturi executate sub conducerea profesorului 1. Nestor). Asadar, informatiile literare cu privire la autohtoni sint foarte reduse. In sehimb eu privire la populatiile migratoare ele sint mult mai numeroase. Perioada dominatiei gotilor se reflecta in numeroase izvoare literare. Din ansamblullor reiese ca virulenta atacurilor gotice in imperiu a scazut dupa infringerea de la Naissus (269) si eele din timpul lui Aurelian. Treptat in

regiunile rasaritene ale tarii noastre s-au instalat vizigctii si taifalii, care au inceput sa treaca la 0 viata. sedentara, fiind puternic influentati de societatea locala, Interventiile romane la nord de Dunare si victoria lui Constantin eel tinar din 332 i-au silit sa pastreze ptna in365 legaturi pasnice cu imperiul, mcheindu-se un tratat (foedus ), avantajos atit pentru romani cit si pentru goti, dupa cum rezulta din istoria lui Ammianus Marcellinus ca si din Sozomenos (Istoria contemporana, I, 8, 8). Prin acel tratat, gotii ocupau un teritoriu care apartinea, eel putin teoretic, Romaniei. Este de presupus, asadar; di populatia autohtona de pe teritoriul cedat gotilor se va fi bucurat de protectia imparatului din Constantinopol. Caracterul relatiilor politice s-a schimbat tnceplnd eu anul365 din cauza ajutorului trimis de Athanaric lui Procopius Impotriva lui Valens. Ammianus arata pe larg urrnarile acestei interventii insolite in treburile interne ale imperiului, descriind expeditiile de pedepsire dintre anii 367 si 369 ale tmparatului Valens Incheiate printr-o pace de compromis. Se vede, asadar, ca in secolul al IV-lea influenta romana asupra vizigotiler a fost pute~nica pe pl:n :conomi~, politic, cultural ~i ideologic. Pe plan e~onomle A~m~anus a::ata ca. una din cauzele ca;e au silit pe Athanaric (iude» .potenttss~mus). sa Incheie pa?e, a fost nevola. de a relua Iegaturile comerciale cu imperiul, deoarece mtreruperea lor timp de trei ani a dus la mari dificultati in aprovizionarea cu cele necesare. I.n¥acee~~~ y~.rioa:Ia s-,a raspin~it print.re. viziogoti crestinismul arian, datonta activitatii l~l UlfIla (numit uneon ?l Urfila) "episcopul gotilor", Acest lucr1;l a ~tras din partea lui Athanaric, ram as pagin si antiroman, cunoscut.a .lm prigoana (una din temele de predilectie ale scriitorilor crestini). Atunci ~~-augasit moartea de martiri Sava "gotul" si Niceta (vezi si relatarile ample din M artyres Gotharum). Patrunderea crestinisrnului a fost si una din c~uzele divergentelor ivite intre gotii crestini, proromani, condusi de Fritigern ?l grupul pagln a lui Athanaric, ~eferir~ se gas.esc in cronica lui E';!sebius, Vasile eel Mare, Epiphanios, OroSlUS, Philostorgius, Socrates Scholasticus, Sozomenos etc. Merita insa. cea mai mare atentie Epistula lui Auxentius din Durostor (de fide, vita et aDitu Wulfilae} elev allui Ulfila si originar de la Dunare. Auxentius a seris intr-o limba latina populara, limba vorbita de pastoritii saL Lucrarea lui merit a deci 0 si mai mare atentie, De asemenea stirea d. Ulfila a predicat in limba gotica, g~eaca. si latina. dovedeste ca, in aria sa de pastorie, episeopul gotilor ~ra¥~evOlt sa cunoasca aceste trei Iimbi pe care sa le utilizeze dupa tmpreJuran . . In afara de arianism, izvoarele vorbese si despre schisma audienilor (Epiphanios, 70, 14,5 etc.). Exilat in "Scitia", "Audios patrunsese adinc acolo, In interiorul tiirii gotilor, a instruit pe multi dintre goti in lucrurile credintei, Tot el a intemeiat in aceeasi tara a gotilor si minastiri, in sinul carora a inflorit regula calugareasca ... sl 0 asceza deosebit de severa", De aici se vede influenta culturala si ideologica exercitata prin intermediul crestinism~lui. De la acelasi autor merita Sa fie retinuta stirea ca in "Gothia" existau nu numai audiani, ci si cre~tini de ai na~tri. Prigoana regelui Hellenos

INTRODUCERE INnWDUCERE

XI

(?) ar fi fost "pricinuita de ura impotriva romanilor", dar ea n-a reusit sa desfinteze pe crestini. In adevar, Epiphanios scrie (70, 15, 4): ,,~i cu toate ca s-ar pare a ea au fost alungati de aeolo toti crestinii, att ramas totus« acolo unii oameni credinciosi", Asemenea afirmatii ne dau dreptul sa ne intrebam dad ura impotriva romanilor se indrepta impotriva statului roman sau numai impotriva supusilor romani ai gotilor. Ammianus a deseris cu maiestrie navalirea hunilor ~i urrnarile acesteia pentru go.ti ea si pentru imperiu: treeerea gotilor la sud de Dunare, luptele eu romann, batalia nefasta pentru Valens de la Adrianopol (378) si urmarile pentru provineiile din Balcani, In legatura eu personalitatea lui Valens, Ammianus Mareellinus a seos in evident a eu talent erorile, sovairile si primejdiile ereiate de politica lui. Istoriografia antica in general, dar mai ales eea crestina, l-a judeeat destu1 de aspru. Exista ins a si exceptii, printre care lucrarea sofistului Themistios. Dintre discursurile acestuia, merita 0 atentie deosebita Oratiunea adresata lui Valens eu ocazia incheierii pacii eu Athanaric, eveniment ia care autorul de clara ea a fost de fat a si pe care 11 considera cea mai glorioasa fapta a imparatului, Este, desigur, in acest discurs 0 exagerata apologie. Cercetatorul gaseste tnsa si pretioase inforrnatii despre realitatile din provineiile de la Dunarea de jos (Moesia si Scitia Minora) si despre relatiile eu gotii, In legatura cu relatiile comerciale, Themistios arata ca dupa pacea din 369 "negotul si pietele eomerciale, pe care accia (gotii) in timpul pacii dinainte puteau sa le aseze cu eea mai mare libertate unde ar fi voit, acum nu mai erau lasate la bunul lor plac" , iar mai jos: "cu toate ea amindoua neamurile ave au de cistigat 1a fel din sehimburile de marfuri dintr-o parte si cealalta, (Valens) a stabilit tirguri numai in doua cetati asezate linga fluviu", Problema tirgurilor de granita este una din cele mai dezbatute intre barbari si imperiu si ar merita un studiu special. Pasajele citate din Themistios ar putea servi ca baza pentru abordarea problemei. In legatura cu apararea granitci, autorul atribuic lui Valeris meritul de a fi reorganizat-o din temelie: ;,malul fluviului este plin de fortarete, fortaretele de soldati, soldatii bine inarrnati". Imparatul ar fi currnat indiseiplin<l; de. pina la ~insul, dnd "eomanda~tii posturilor de paza ~i capitanii de unitati erau mal mult negustori si vinzatori de sclavi, ingrijindu-se sa cumpe~e . si sa vind~ cit mai mult", lueru care u~ura atacurile de prada (~atroc~n:a) a~e l?otIlor. Este yorba de una din racilele grave ale administratiei provinciale, care, eontrar optimismului lui Thcmistios, n-au fost curmate definitiv. Ele vor iesi din nou la iveala eu prilejul refugiului gotilor la sud de Dunare. Despre abuzurile autoritatilor locale In ace a imprejurare ne-au lasat pagini zguduitoare Ammianus Marcellinus si, dupa el, Iordanes. Themistios considera ca. pacea lui Valens este adevaratul trofeu al sau (iropaion ) "nu din piatra, nici din arama sau din aur si care sa aiba un loc fix .... ci ~cest. trofeu poate fi gasit (in inima) tuturor barbarilor si tuturor rornanilor . Pnn urmare, autorul nu se refera la un monument material ca eel de la Adamelisi, pe care 0 ipoteza mai veche il atribuia lui Valens. Acest

tropaeum este pacea, pe care autorul 0 considera de 0 valoare infinit mal mare. Dintre istoricii secolului al V-lea retinem numele lui Sozomenos. In a sa Istorie bisericeascd, care euprinde perioada dintre Constantin I si Theodosius II. gasim citeva informatii pretioase, Astfel in 1, 6, 1, vorbind de raspindirea crestinismului la goti, el spune di acesta s-a difuzat la goti ca si la "cei care erau mai inainte vecini cu ei in jurul ta.rmurilor fluviului Istru", informatie care merit a sa fie retinuta. Cine erau mai inainte vecinii gotilor la care se refera autorul? Sarmati, carpi, daco-romani? Prilej de meditare si indemn la adincirea problemelor ne ofera si afirmatia ca sub influent a crestinismului "ei (gotii) s-au adaptat la 0 viata mai civilizata si mai buna". La fel afirrnatia ca "ocazia de a primi invatatura crestina s-a ivit cu prilejul razboaiclor dintre romani si barbari conduse de Gallienus si de imparatii de dupa dinsul' (ibidem), desi dupa cunostintele de pina acum pare pu tin probabila. Mentionam In mod deosebit stirile despre Scitia Minora si despre capitala acesteia .Tomis, eras mare si bogat. .. ", despre episcopul Brettanion aparator al dogmei niceene, cu care populatia se solidarizeaza impotriva lui Valens, adept al arianismului. Valens a trebuit sa. cedeze deoarece "vcdea bine ca scitii ( = locuitorii provincici Scitia Minora) sint suparati pentru exilarea episeopului si se temea sa nu 'puna Ia cale 0 ra'\eoala,~tiind ea sint viteji si prin pozitia locurilor, necesari lumii ramane, fii1id asezaii ca un zid in [aia presiunii barbarilor" (op. cit., vr, 21, 3, 5). o alta personalitate a bisericiidobrogene favorabil prezerrtatji de Sozomenos este episcopul Theotirnos al Tornisului si al Scitiei care se bucura de mare prestigiu chiar in ochii hunilor din jurul Istrului, fiind eonsiderat de ei "dumnezeul rornanilor" (op. cit., VII, 26,6). Una din cele mai valoroase lucrari istorice ale secolului al V-lea este 'Icroplc VEU (Istoria contemporana) a lui Zosimos. Ea cuprinde ~ase carti care merg pina la Theoc1osius II. Printre alte inforrnatii pretioase, Zosimos, IV, 34, ne-a transmis unica stire despre carpodacai: "Theodosius respinse pe sciri si pe carpodacai, amestecati cu hunii, si mvingmdu-i in lupta Ii sili sa treadi Istrul si sa se intoarca la locurile lor". In carpodacai avem ultima mentiune a autoh tonilor daci sau carpi, important a prin aceea caIa acea data ei 10euiau inca la nord de Dunare si erau capabili sa participe la 0 expeditie in imperiu. De 0 tnsemnatate la fel de mare este amanuntul ca, fiind respinsi, ei s-au tniors la locurile lor, dovada de necontestat a continuitatii, In sfirsit Zosimos este unieul izvor asupra episodului luptei militiei orasului Tomis, condusa de Gerontius, contra federatilor goti cantonati in apropierea orasului, Este unul din eele mai evide nte exemple de initiativa locala care se organizcaza peste si impotriva politicii imperiale (op. cit., IV, Un alt eveniment de 0 mare rezonanta in istoriografia rornano-bizantina a fost rascoala condusa de Vitalianus, numit scitul, dupa numele provinciei, dar sigur un romanic, fiind fiul lui Patriciolus.

40).

XII

INTRODUCERE

INTRODUCERE

XUI:

Genul istoric a cunoscut 0 reinviorare sensibila in secolul al VI-lea. Lucrarile lui Iordanes, Procopius din Caesareea, Agathias, Pseudo-Caesarios, Petrus Patricius, Ioannes Laurentius Lydos, Ioannes Malalas, Menander Protector, Teofilact Simocata, Mauricius si altii contin numeroase informatii, mai ample sau mai sumare, despre regiunea care ne intereseaza. Aprecierile asupra valorii lor lite-are sint diferite. Ca izvoare ins a ele trebuie sa fie luate In considerare deoarece aduc informatii import ante asupra Daciei si tinuturilor limitrofe. Un deosebit interes din acest punct de vcdere n prezinta Iucrarea lui Iordanes, De origine actibusque Getarum, rnai pe scurt Getica, la care am facut referiri ~i mai sus. In afara de capitolele care privesc istoria dacilor, reproduse dupa Dio Crisostomul, sint de luat in seama 0 serie de date privind istoria, geografia si etnografia Daciei in perioada s€colelor IV-VI. Tinind seama d el a folosit ca lucrari de baza 0 istorie a gotilor scrisa de senatorul Magnus Aurelius Cassiodorus, alta a lui Ablavius, ambele pierdute, Getica lui Iordanes ramine lucrarea fundarnentala pentru istoria popoarelor germanice care s-au succedat pe teritoriul tarii noastre: goti, vandali, gepizi etc. Desigur, opera trebuie folosita cu multa prudent a , informatiile supuse unei confruntari critice si sistematice cu alte izvoare. In vechime Iordanes a fost foarte apreciat nu am ca istoric cit pentru elernentele de geografie cuprinse in opera lui. Anonimul Ravennat n numeste "cunoscutul cosmograf". Noi consideram ca trebuie sa fie apreciat ~i ca istoric, indcosebi pentru bogatia informatiei asupra populatiilor si eve nimentelor de la nord de Dunare. Iordanes a fost depasit, dad nu prin numarul informatiilor, prin soliditatea lor de Procopius din Caesareea, eel mai mare istoric al epocii lui Iustinian. Pentru tara noastra cel mai mare interes il prezinta cartea III. cap. 14, din De bello Gothico, care se refera la organizarea social-economica a sclavinilor ~i antilor.Ta obiceiurile si religia lor (VII, 14, 21, si urm.). In diferite capitole gasim inregistrate frecventele atacuri ale slavilor in provinciile de la sud la Dunare, atacuri soldate cu multimi de robi care erau dusi la nord de marele fluviu. Unul din cele mai interesante pasaje din opera sa Despre razbl)aie este povestirea despre Chilbudios (VII, 14,7-20, 14, 31-36).Acesta, dupa moartea generalului bizantin cu acelasi nume, a voit sa i se substituie. Inainte de a ajunge la Bizant, falsul Chilbudios a fost intflnit de generalul Narses care l-a dernascat ..de~i uorbea laiineste ~i invatase multe din apucaturile lui Chilbudios ... ", Chestiunea pe care 0 ridica afirma tia lui Pro copius este de a sti unde Invatase latineste acel ant care traise ca prizonier la sclavini, dar nu locuise in imperiu. Procopius nu si-a pus asernenea intrebare, ceea ce dovedeste ca limba latina continua sa se vorbeasca la nord de Dunare, servind probabil ca limba de tntelegere intre diversele grupuri etnice. Dar aceasta presupune existent a unor grupuri romanice purtatoare ~i transmitatoare a limbii, alimentate cu prizonierii din imperiu trecuti de barbari dincolo de Dunare (vezi si Istoria secreta, 21). Deosebit de valoroasa este pentru noi lucrarea De aedificiis, scrisa intre anii 558-560. Procopius descrie aici, pe provincii, lucrarile de fortificare Intreprinse sub Iustinian nu numai de-a lungullimesului dunarean, dar si in

interiorul Peninsulei Ba1canice. CEca ce ne intereseaza iusa in mod deosebit este faptul ca in sisternul fortificatiilor de Ia Dunarea inferioara apar si citeva capete de pod din sting a fluviului, cu justificarea Cll. era necesar ca fluviut sa fie strajuit de ambele parti, Astfel de puncte intarite existau inca de mai. inainte. Iustinian a procedat doar la reconstructia lor. Procopius vorbeste de trei fortificatii: Literata "pe care oarnenii de demult 0 numeau Lederata, in fata orasului Novae, pe celalalt mal (IV, 6, 3). Pe aceasta imparatul, nostru a transformat-o intr-o fortareata mare si deosebit de intiirita (IV, 6,4)" ,. Sucidava (azi Celei), in fat a fortaretei Palatiolum din Illyria (IV. 6, 32) ~i Daphne: "Cetatea Trasmarisca (Turtucaia). In fata ei, pe celalalt mal, Im-. paratul roman Constantin construise odinioara, cu multa grija, fortareata llumita Daphne. Cu trecerea timpului barbarii au distrus-o cu totul, iar imparatul Justinian a zidit-o din nou inceplnd din ternelii" (IV. 7, 7-8). In cadrul activitatii constructive a lui Justinian, Dobrogca, parte integranta a Imperiului bizantin, s-a bucurat de 0 atentie si mai mare. Ea a prim it constructii noi sau refaceri numeroase, spusele lui Procopius fiind, confirmate prin siipiituri arheologice ~i descoperiri epigrafice si numismatice. Din opera lui Petrus Patricius, si el un contemporan al lui Justinian,. ni se pastreaza unele stiri interesante asupra razboaielor lui Domitian ~i) Traian cu Decebal. Retinem conditiile impuse de Traian prin pacea-armistitiu din 102, nicaieri mai lirnpede relatate decit de Petrus Patricius in fragmentul 5. De asemenea fragmentu18, care cuprinde politica lui Tullius Meno-. philus de dezbinare a aliantei carpo-gotice in timpul domniei lui Gordian. Ioannes Malalas a scris 0 Cronicd de la facerea lumii pina la sfirsituli domniei lui Justinian, cuprinzind multe informatii pretioase. Merita sa ne retina at entia relatarea rascoalei lui Vitalianus "tracul". Opera lui Menander, 0 istorie a evenimentelor dintre 558 si 582, con-tinua pe Procopius si Agathias. Ca si acestia, fiind el un cunoscator al legaturilor cu populatiile barbare ca unul care a indeplinit inalte functii la curte, Menander s-a preocupat de istoria epocii sale. De aceea, fara. a avea 0 valoare Iiterara deosebita, opera sa constituie unul din cele mai Insemnate izvoare asupra lega turilor irnperiului cu avarii si a conflictelor dintre longobarzi,. avari si gepizi, Dupa distrugerea gepizilor si preluarea stapinirii de catre avari, Imperiul bizantin era tot mai mult atacat de dincolo de Dunare, pe de 0 parte de avari, pe de alta de slavii coboriti in cimpia Munteniei, ei in~i~i supusr hanului Baian, Menander estc singurul izvor care vorbe ste despre pozitia sclavinilor din Muntenia fata de han. La indemnul bizantinilor are loc chiaro expeditie a lui Baian impotriva sclavinilor, condusi de 0 capetenie Daurentios sau Dauritas (48), care refuzasera sa plateasca tribut hanului. Printre motivele ce I-au indemnat pe Baian la acea expeditie, Menander arata ca_ hanul era convins "ca va gasi in tara lor multe bogatii deoarece tinuturile rornanilor fusesera pustiite in multe r.induri de sclavini, pe cind pamintul lor nu fusese calcat niciodata de alte neamur i". Un lueru rezulta, in orice caz, anume ca avarii se concentrasera in ~esul Tisei si in pusta panonica, in timp ce in cimpia Munteniei se instalasera sclavinii.

INTRODUCERE

xv

XIV

INTRODUCERE

Teofilact Simocata, autorul unor Historiae care continua pe Menander Protector, s-a ocupat mai lndeaproape de evcnimentele dintre anii 582 ~i 602. Este izvorul principal pentru perioada mentionata si se caracterizeaza printr-o informatie bogata, bazata pe documente, rapoarte si stiri contemporane. Teofilact a relatat pe larg, in ordine cronologica, indirjita Iupta .dintre bizantini si avari, ajutati de slavi. pentru stapinirea liniei Dunarii, eforturile facute de Imparatul Mauricius pentru respingerea barbarilor dincolo de limesul Istrului. Navalirile distrugatoare ale ciilareti10r avari se abat asupra oraselor sud-dunarene, Sint distruse Singidunum, Viminacium, Ratiaria, Bononia, Aquae, Dorostolo, Zaldapa, Tropaeum Traiani. Generalii bizantini tree ~i ei Dunarea (VI, 7) si surprind pe Ardagast, capetenia unui trib sclavin, apoi pe Musokios. Cu acest prilej sint mentionate numele riurilor Iliuachia [Ialomita P) (VI,8) ~i Paspirios (VI,9). Teritoriul in care a avut Icc expeditia este denumit getic (IlIA), iar razboiul este desernnat ca un razboi getic, rE'tlKOC; 1tOA.EIlO; (VI.6). Bizantinii iau of ens iva si in Banat, unde obtin uncle victorii asunra hanului avar 1a riul Tisa. Totu1 sc termina ins~ cu rascoala trupelor bizantine care pornesc asupra Constantinopolului, ucid pe Mauricius si proclarna impdrat pe centurionul Focas. Batiilia pentru linia Dunarii se incheia eu un esec, Imperiul pierdea tinuturile dintre Haemus si Dunare, Slavii se vor aseza in numar mare pe teritoriul -evacuat. In cursul luptelor din ultimul deceniu al secolului al VI-lea, s-a petrccut un episod care au suscitat discutii indelungate. Este yorba de faimoasa intimplare eu panica ce a cuprins oastea bizantina ca si pe avari la strigatul .adresat unuia din oamenii din armata bizantina de torna, torna, facindu-l atent ca bagajele de pe animalul dc povara crau cada sa gata. Scotind aceste cuvinte un sernnal de alarma, fiecare repeta in limba bdstinasilor : "torna, torna", adica mtoarce-te, ca ~i cum ar fi fost semnalul unui pericol. Cuvintele -sint evident romanice. Cum autorul arata ca ele sint rostite in limba localnicilor din BaIcani este evident ca acestia erau romaniei. Episodul este reprodus si de Thcophanes itorna, torna, fratre ), Unii au interpret at aceste -cuvinte ca apartinind terminologiei militare romane pastrata de bizantini. Altii insa considera, tirrind seama di acelc cuvinte au fost strigate in Iimba Iocalnicilor, ca ele apartin populatiei bastinase rechizitionata pentru transporturile militare, deci unui civil care era si stilplnul animalului (oEcrrr0'r11;' 'to!) sroOI»). Inceputului secolului al VII-lea ii apartine Iucrarea Strategicon, atribuita unui Mauricius necunoscut. De aceea autorul mai este numit si PseudoMaurieius. In aceasta lucrare intilnim numeroase rccomandari privitoare Ia tactic a de urmat in luptele cu slavii si antii del a nord de Dunare. Textul cuprinde insa si pretioase aIte informatii despre acele populatii, despre economia lor: "au 0 multime de animale de tot fe1uI ~i de roade (eerea1e) care zac in gramezi, mai ales mei ~i paring" (XI.5), despre firea ~i obieeiuri1e lor, aratind ca sint blinzi ~i primitori de oaspeti (XI,3), ca pe prizonieri nu-i tin sclavi la nesfir~it ci Ii lasa sa aleaga, dupi'i dorinta lor, fie sa plate ascii o rascumparare ~i sa se lntoarca acasa, fie sa ramina la din~ii, slobozi ~i

prieteni (XI,4) etc. Lui ~1~uric.ius}i datoram stirea ca sl~vii locu~es:: pe !inga iiduri si ape greu accesibile ~I. c~ 10eU1~t~1e lor au _m~I multe I€~m (XI.7). p Despre orinduirca lor politic a , Mauricius noteaza ca "au multi regi (conducatori) si nu se inteleg intre. din~~i':' imprejurare care il face sa r:comandc atragerea unora de partea bizantinilor (XI,30). Autorul recomanda, de asemenea. ca "pdlzile sa 11U fie parasite ci transportate la noi pe animal.e ~i corabii: caci rlurile lor se varsa in Dimare ~i caratul sc face cu usurinta cu ajutorul corabiilor" (XI, 32). Textul Strategiconului cuprinde si alte multe inforrnatii pre tioase, care i~i a~teapta 0 interpret are adeevatii, materialist-istorica, Atrage atentia de pildii, capitolu1 38, in care autorul arata cii "a~eziirile slavilor si antilor sint tot pe linga riuri si se tin (se leaga) uncle de altele, dar fara sa fie 1a mare depart are intre ele... incit se intimpla totdeauna cii navalirile impotriva lor se oprcsc in pragul acestor asezari si toata oastea se trudeste acolo", Este vorba aid de uniuni de obsti? Aceasta parere exprimata de P.P.Panait(SCl1 merita, fara indoiala, toata atentia. Mai dificila cste interpretarea capitolului XI, 31. Aei se vorbeste de existent a la slavi a unor asa-zisi fugari romani, Autorul recomanda mare vigilenta fata de .Ei: "De a~a-.zi~i~fugari~ ~rimi~i sa v~e.a:rate drumUJ~ile. si .sa ne descopere pc emeva,. t~ebUle sa ne .pazI~n cu s.traJmcI~: ca e~ sm~ romani , c·1t urcmca au capatat alte deprinderi, au uitat de at lor ~I sint cu mal rnulta tragere de inima fata de dusmani". • . . Dificultatea sta in a intelege sensul exact al cuvintului fugar«. Smt ei niste locnitori din imperiu refugiati la slavi si pe care acestia ii foloscsc peritru a induce in eroare armata bizantina? Sau cumva sint romani origrnari de la nord de Dundre, deoarcee "ell vrcrne a au capatat alte deprinderi", in cursu} convietuirii en slavii? (Cf. irrterprctarea difcritd a lui C Daicoviciu in Sfeaua' XXI, 5-mai 1970). Problema ramine deschisa.

=«.

••

Evenimentul eel mai de scama petrecut la gurile Dunarii in secolul a1 VII-lea a fost asczarea bulgarilor lui Isperuch (Asperuch) in tinutul numit Ogles, situat int~'e Dunare, Danapris ~i Danastris, urrnata de expcditia pe uscat si pe mare, organizata contra lor de imparatul Constantin al IV-lea si il1eh~iata printr-un dezastru pentru bizantini. Reproducern din Theophanes, Cronografia, citeva stiri de 0 importanta dsosebita: L "t11lparatul Constantin a aflat ca pc ncasteptate un ncam ... s-a asezat in Oglu, dincolo de Dumire (deci la nord de fluviu-n. n.) si, navalind i~ tinuturile din apropierea Dunarii, pustiesc tara staplnita aeum de ~i, dar aflatd atunci sub oblad~.irea crestinilor", Doua conc1.u~iiin~por!ante:. ~. tmutu numit Oglos se afla la nord de Dunare : b. SC1tm mmora apartinea tnca bizantinilor. 2. Debandada trupelor bizantine a avut ca urrnare instalarea buIgarilor in Peninsula Balcanica. lata textul lui Theophanes: .Bulgarii urmarindu-i pina 1a Dunare, au trceut-o ~i pe aceasta ~i au mcrs Pina la a~a-zisa Varna, linga Odessos, ~i pinii in tinuturile aflate mai inlauntru. Ei au gasit loeuri situate in deplina siguranta ~i strajllite in spate de fluviul Dunarea, iar

XVI

INTRODUCERE

INTRODUCERE

XVII

in fata si in laturi de strimtorile muntilor, de Marea Pontica si de neamurile .invecinate ale sc1avinilor, de asa-zisele sapte semintii care trecusera din Dacia», Conform acestui text, hanul bulgar nu s-a oprit in nordul Dobrogei, ci de-abia tntre Varna si Dunare, 'in amonte de Durostor, regiune unde ~i-a stabilit tabara la Pliska. Consecintele acestei interpretari ramin sa formeze obiectul unor studii speciale. Ea este numai 0 sugestie pentru 0 examinare mai ampla.

*
Migratia bulgarilor a fost ultima migratie din seria inaugurata de goti, Odata instalati in Peninsula Balcanica (680 e.n.}, istoria bulgarilor se desfa~oara in strinsa Iegatura cu Bizantul. Teritoriul fostei Dacii si-a gasit linistea binefacatoare care a permis societatii locale sa se dezvolte intr-un ritm Ient, dar si intr-un deplin anonimat. In istoriografia bizantina nu se scrie nimic despre populatia din Dacia. Se vorbeste despre 0 "Bulgaria de dincolo -de Dunare" (Scriptor Incertus ), Aflam ca in aceasta asa zisa Bulgarie, hanul Crum ar fi exilat un numar insemnat de oameni de la Adrianopol. Dupa multi ani acestia ar fi reusit sa fie repatriati de tmparatul Leon, care a trimis in acest scop corabii pe Dunare, Desigur este pre a putin pentru a trage conc1uzii asupra unei stapfniri bulgare la nord de Dunare si asupra relatiilor dintre populatiile de pe acel teritoriu si hanii bulgari. Cronicarii bizantini au tnceput sa. se intereseze din nou de tinutul Dunarii inferioare prin secolul al X-lea, odata eu aparitia altor popoare .migratoare (pecenegi, maghiari}, sau cu prilejul expeditiei lui Sviatoslav, -cneazul Kievului, impotriva bulgarilor, cu instalarea acestuia in Balcani ~i razboiul dus de Bizant pentru alungarea lui. In sccolul al X-lea sint de amintit lucrarile invatatului imparat Con-stantin Porfirogenetul (De administrando imperio, De thematibus, De caerimoniis), ale lui Theophanes Continuatus care continua cronica lui Theophanes -Contessor pentru evenimentele dintre 813 si 961, Leon Diaeonul, a carui Istorie ne-a pastrat intr-o ampla relatare razboiul bizantinilor cu Sviatoslav. Luptele hotaritoare s-au dat la Durostor. Asediati de trupele de uscat si de flota venita pe Dunare, rusii lui Sviatoslav, numiti de cronicar si taurosciii, .au fost obligati sa ceara pace. Imparatul loan Tzimiskes, care a condus in persoana acest razboi, a reinstaurat stapinirea bizantina la gurile Dunarii, a lasat aci garnizoane si s-a inters la Bizant cu trofee marete. De aici mainte Dobrogea s-a dezvoltat in cadrullmperiului bizantin, ca provincie a acestuia, sub numele de Paristrion sau Paradunavon. 2. Lucrari de caracter geografic. Cele mai multe din izvoarele narative contin si elemente asupra geografiei regiunilor in care se petrec evenimen-

Exista insa unele lucrari al carer caracter geografic este evident. Amintim aci Periplul lui Marcianus din Heraclaea Ponticd, care, descriind Sarmatia europeana, ti da ca hotar meridional pe iazigii metanasti pina la inceputul muntilor Carpati, numiti asa, iar nu Alpi ca la Iordanes (l-u~x.Pt 'ti'j<;dpx.f1<;; 'tou Kap1tl'L'&ou 5pou<;;), apoi Dacia pina la gurile fluviului Boristenes (En 'tij ~aKi<l !leX-pt 'toov BOPI.&tvat<;; 'tou 1to't<l!lOU tK~OA.OOV). o alta lucrare de caracter geografic 0 datoram unui A nonim de pe la ineeputul seeolului al VI-lea, compusa evident dupa izvoare mai vechi, 'in care se scrie: "In partile eele mai de apus ale Sarmatiei, spre miazazi, din colo de iazigii rnetanasti, se afla Dacia, care se rnargineste cu Istrul; iar mai tncolo, mai spre rasarit este Moesia inferioara, care ocupa a bunii parte din tinutul de dincolo de I stru ~i tot tarmul marii de la Boristene piua la orasul Mesernbria" (11). Chiar ~i Isidor episcop de Hispalis (Sevilla), in opera sa Etimologii, cornpilind din autorii mai vechi, scrie despre goti( = geti) , despre daci di ar fi fost "soboles Gothorum", despre fluviul Danubius-Ister, despre "Dacia, ubi et Gothia" (XIV, 4,3), mentionind ca prima dintre provineiile prin care Dunarea separa Barbaricum de marea Mediterana este Moesia. Oricit de Incllcite vor fi fost cunostintele aeestor autori despre geegrafia si etnografia unor regiuni pe care nu le-au eunoscut decit din carti, ele au dreptul sa fie luate in considerare, fireste eu toata prudenta necesara, De 0 valoare infinit mai mare sint Itinerariile. Atentia trebuie sa fie retinuta in primul rind de Notitia Dignitatum, un tabel oficial al demnitatilor civile si militare, orinduite pe dioceze si provincii, fiecare cu trupele si loeul de garnizoana al fiecarei unitati. Compusa catre anu1420, Notitia Dignitatum este impiirtita in doua mari parti, una privind partea rasariteana a imperiului (Orientis), alta partea apuseana (Occidentis). Din N otitia Dignitatum lipsesc numele unor localitati importante, cum sint aeelea ale oraselor de pe litoral sau din interiorul Scitiei Minore, care nu aveau garnizoane militare. In sehimb, comparind-o eu Itinerarium Antonini, apar nurniri noi de localitati, toate asezate pe lime suI dunarean, Se mai observa ca nici in Scitia, nici in sectorul Moesiei Secunda nu este mentionata nici 0 garnizoana pe malul sting al fluviului. In schimb sub comanda ducelui Daciei Ripensis gasim garnizoane si pe malul sting. Astfel la Drobeta apare un detasament de cavalerie al dalrna tiler (cunueus equitum Dalmatarum Divitensium) ~i unul de infanterie auxiliara (auxilium primorum Daciscorum ). Atrage atentia faptul ca. la Transdrobeta este mentionat un prefect al legiunii a XIII-a Gemina, care apare insa ~i la Zernis (Dierna). In sfirsit, (sub nr. XLII,39) la Sucidava stationa un prefect al legiunii a V-a Macedonica, Rezulta, asadar, ca in secolul al IV-lea erau detinute ferm, de unitati ale armatei Daciei Ripensis, eel put in capetele de pod de Ia Drobeta (TurnuSeverin) si Sucidava (Celei). In ceea ce priveste lista din lucrarea Synecdemos a lui Hierocles, redactata in anii 527-528, ea aseaza localitatile dupa a1te criterii, anurne dupa importanta lor civil a inceplnd cu orasul de resedinta a guvernatorului. Astfel
2Izvoarele Istcrlel Rom5.D.iei c. 311

tele povestite. Este suficient sa mentionam Geticele lui Iordanes, in care geografia fizica si politica ocupa un loc foarte mare. De aceea Iordenes a fost socotit ~i chiar numit Cosmograpbu« ille. Caracterul istoric in aceste lucrari predomina Insa.. Datele geografiee ofera numai cadrul evenirnentelor povestite.

XVIII

INTRODUCERE INTRODUCERE

XIX

pentru Scitia minora. lista incepe cu Tomis (capitala provinciei). Urme aza ora~ele de pe litoral, Incepin~ de 1a s~d (Dionysopolis, Akrai, Callatis), apoi cele de la nord (Istros si Constantiana). In ceca ce priveste Constantiana, este greu de explicat de ce este asezata dupa Histria. Problema constituie inca obiectul unor cercetari in curs. Hierocle.s a i~registrat si cit.ev~ ~entre din interiorul Dcbrogei (Zaldapa, T~opaeum), iar .din no.rdul provl_n:l~l, Halmyr~s, care lipsesc din Notitia Dignitatun» .. !n schimb, dl!~tre l?cahtatlle de pe limes el .a mcnticnat numai pe cele mal ~nsem?ate (Axiopolis, Capidava, Carsos (Carsium), Trocsmis, Noviodunum ~l Aegissos]. ~upa ace.la~i autor, Mocsia Secunda avea numai sapte orase : Marcia~op<?h~- :aplt~la pr?Vll1Cl~1,- Odes~os,.Dorost_olos, Nicopolis, Novae, Appiana ~l si Abrittus ; pacl~ Mediterranea cmci: Serdica (Sofia), Pautalia, Gerrnae, Naissus ~l Rernesiana, iar Dacia Ripensis tot cinci: Ratiaria Boncnia Aquae Castra Martis si Ocscus. ' , , _ In lista lui Hieroclcs ~u mai apar Drobeta si Sucidava, fie din cauza ca ele .fu:esera pl~r~t:te, he ~a autorul bizantin nu le ccnsidcra ca erase. o l_Is.t~ lo~ah!atl exceptional de bogata ne ofera Iucrare a lui Proccpius, .de De a~dif~ms. Cnt.e:l1.~l dupa .care s-C;~n~ocmit este altul. Procopius inn gistreaz~ toate locahtatlle~ man sau mici, in care s-au ridicat fortificatii, fie si nu~al un turn d~ paza. De aceca. nomenclatura acestor localitati pre zinta un mtere_s except~onal pe~tru studiul toponimiei si al romanitatii orientale. ~upa Procopius, confirrnat de Novella XI a lui Justinian sau de cerc:t~~Ile arheologice, opera. de ~ortificare s-a intins si pe rnalul sting a1 Dunaru unde s-au reconstruit Literata (= Lederata, IV, 6, 3-4), Sucidava (~V, 34-35), iar mai la r~sarit, in ~ata lo.c~lilatii Trasmarisca (Turtucaia) "lIn~a:atul roman Constantin construise odinioara cu multa griFi fortareata numita Daphne (IV, 7, 7 ). Cu trecerea timpului barbarii au distrus-o cu to11';l iar imparatul Just~nia11. ~ zidit-o :a }o: di~l ttmelii". (IV. 7, 8). ' Numele acestei fortificatii s-a intilnit ~l la Arnmianus Marce llinus, Din textul acestuia ar rezulta ca ea era situata pe malul dre pt al Dunarii. Fata de dctali~le lu~ ~ro:opius, inclinam s~-i dam d!Eptate acestuia, dcsi pina acurn n-a fost ide ntificata pc teren. In once caz, d111 mai multe izvcare se deduce ca imparatii rornano-binzantini au aratat mult inters s fat5. de teritoriul de la nord de Dunare, considerindu-l vrernelnic ocupat de barbari. Ultimul i~vo~ geografic al perioadei este Cosmcgrafia anonimului din Ravenn_a, n~mlt ~l geograful Ravcrmat, compusa dura asezarca bulgarilor in Balcam, adica dupa 680. Baza accsteia 0 constituie 0 lucrare mai VCChE la care autorul a adaugat date din Orcsius, Iordanr s Etc. ' Lucrarea anonimului din Ravenna contine U11numar imprcsicnant de date, care n-au fost prelucrate din punctul de vcdere al istoriei sud-e stului Europei. 0 incercare partiala a facut AI. Barcacil<l (At/rut Ardealului in prada avaricii a lui Carol eel Mare, in Apulum, I, 1939-1942 p. 203-227) Sint ins,a. insuficicnt. lamurit: 0 seri~ de. probleme confuz 'expuse. Astfei a.ut?rul imparte Dacia In doua: "Datra pnma et secunda ... patriae spatiosissimae". S-ar parea ca el se refera 1a cele doua Dacii sud-dunarene dar faptul ca in continuare adauga: "care se numeste si Gepidia, unde acum

locuiesc hunii numiti si avari" arata di e yorba de Dacia veche, 1a fel cu lordanes, pe care chiar il citeaza. Ca si acesta din urma, anonimul Ravennat scrie ca prin aceste "Dacorum patrias'' curg intre altele riurile Tisia, Tibisia, Drica, Marisia, Arine, Gilpit, Gresia, toate situate in Dacia veche. Hotarul acesteia este inca neidentificatul Flautasis (nam fluvius Flautasis fin# patriam), dupa unii Oltul. Nu s-a explicat inca de ce autorul atribuie cetatile din fosta Dacia Traiana, cu exceptia celor din Banat si a Drobetei (IV, 7), Moesiei inferioare. De un deoscbit interes este informatia despre asezarea bulgarilor in Balcani (IV, 6, 47). In adcvar, Ravennatul scrie: "Inter vera Tratiam vel Macedoniam et Mysiam inferiorern modo Bulgari habitant qui ex supra scripta Maiore Scythia egressi sunt", adica, In traducere "iar intre Tracia sau Macedonia si Mcesia inferioara locuiesc acum bulgarii, care au iesit din Scitia Mare mai sus-amintita", Se poate deduce cii protobulgarii condusi de Asparuh, trecind Dunarca, nu s-au oprit in Scitia Minora, ci s-au deplasat direct in zona Aboba-Pliska unde si-au instalat Iagarul. Am dat nurnai citeva din informatiile acestui pretios izvor care merit a mai marc atentie din partea istoricilor nostri.

?,

3. Lzuoare juridice. Corpus iuris civilis constituie una din cele mai valoroase surse ale istoriei, Hotaririle imparatilor adunate si codificate sub Iustinian sint documente autentice Iundamentale. Unele dintre decretele si novellele acestei colectii se refcra la toate provinciile imperiului, altele privesc direct una singura sau un grup de provincii. S-au inclus in volumul de iata citeva din aceste documente asupra carora tinem sa atragem atentia in mod special. a. Corpus iuris civilis IV. 41, 2. Imparatul Marcianus comunica propretorului Constantinus interdictia de a se vinde barbarilor anne sau fier lucrat sau nelucrat sub sanctiunea confiscarii bunurilor si pedepsei capitale, socotind ca a contribui la inarmarea lor este "ioarte vecin cu tradarea". b. Decretullui Zenon cu privire la dreptu1 fiecarui oras de a a yea episcopul sau, cu exceptia Scitiei Minore unde bisericile stnt puse sub obladuirea unui singur episcop, eel din Tomis (I, 3,35). Motivul este cii "acEste prea sfinte biserici sint zdruncinate fara intrerupere de incursiunile barbarilor ori de altfel sint chinuite de saracie si nu pot fi ajutate in alt chip". C. Decretul prin care bisericile din Oc1essos (Varna) si Tomis sint indernnate sa 'linda imobile date de ctitori, in scopul rascumpararii prizonierilor de razboi (CXX, IX). d. Edictu! XIII (538-539) prin care unitatile militare sint obligate sa ajute pe agustali 1a incasarea darilor. Sanctiunea pentru nerespectarea hotaririi era confiscarea averii augustalilor, "iar unitatea militara in intrEgime va fi stramutata din tara in t1:mltmile de dirt-colo de fluv1ul Isir« sau Dfenare spre a sta de pazi'i la hotarele de acolo",
Un text of ida 1 care confirrna existenta dincolo de Dunare toriu Hl.ctnd parte din imperiu ~i aparat' de trupe romane. a unui teri-

xx

INTRODUCERE

INTRODUCERE

XX]

e. Novella XI (mai 535) cuprinde actul de intemeiere a arhiepiscopiei Iustiniana Prima avind sub jurisdictia sa pe episcopii eparhiilor Dacia Mediterranea, Dacia Ripensis, Praevalis, Dardania, Mocsia Superior si Pannonia Secunda. Docu~entul are pentru istoria Daciei 0 importanta €xcEptionala, deoarece autontatea arhiepiscopului se exercita si asupra unor civitates situate la nord de Dunare. Este suficient sa reproducern paragraful 2 din actul lui I ustinian: "fiindcii cu ajutorul lui Dumnezeu, statuI nostru s-a marit, asa ca amindoua malurile Dundrii sin! populate acum C1t cetati de ale noastre si am Viminacium dt ~i Recidiva si Litterata, care se gasesc dincolo de Dunare, au fost supuse din nou stapinirii noastre". Odata cu reorganizarca eclesiastica, se procedeaza ~i la una civila. La Iustiniana Prima se muta si prefectura care functionase rnai Inainte la Sirmium, apoi se refugiase la Salonic. Asa dar, acele civitates de pe malul nordic al Dunarii faceau parte atit administrativ cit si religios din Imperiul de rasiirit. 4. Din corespondenta curiei papale, apar in colectia de fata 0 serie de intre papa Hormisdas (514-525), Imparatul Anastasius ~i Iustinian, in legatura cu framintarile religioase din Scitia Minora. Dosarul cuprinde si rapoartele unor delegati ai papei care au cercetat pricina. Intereseaza rolul ace lor calugari sciti in luptele teologice de la mceputul SECOlului al (VI-lea). Semnalam de asernenea epistola catre Valentinian, episcop al Tcrnisului, adresata de Vigilius (papa intre 537 si 555). Ea se refera la disputa teolcgica a celor trei capitole care impartise clerul in doua tabere.

Elaborat de un colectiv restrins de filologi si istoric~, vo~~mul alAI!-~ea din colectia Fontes Historiae Dacoromanae - Isuoarele isioriei Romame~ a fost conceput ca un inst.rument de l,!lcru. ~e aceea mat.er:_ialul n-a ~ost impartit pe proble~ne, Cl prezenta~. m o.rdl~ea cronologica a. autonlor excerptati. Consideram de 0 mare utilitate indicele general aliabetic care 7'~ usura elaborarea unor lucrari speciale. Ca~i, desi tra~m in perioada revolutiei tehnice, interesul pentru trecutul istoric n-a scazut. Es~e. de a~te.ptat, a~adar, ca aparitia lucrarii de fara sa corespunda acestui interes ~l sa-} promoveze.
Prof. GH. ~TEFAN
Membru corespondent at Acedemlet. R. S. Romanlu

Epistole schimbate

5. Ultima categorie cuprinde extrase din colectiile Acta Sanctcrum si Martyres Gothorum. In legatura cu valoarea lor din punctul de ve dere al inforrnatiei istorice, ele pot fi privite cu oarecare suspiciune. In ansan.blu ne ajuta sa. ne dam seama de intensitatea crestinismului din provinciile dunarene, din Pannonia pina in Scitia Minora. Aceste provincii au dat bisericii un numar mare de martiri. Uneori veracitatea celor scrise se ve rifica prin alte izvoare. S-ar putea urmari pasajele imprumutate de la autorii cunoscuti, Astfel conflictul dintre Valens si episcopul Brettanion al Tomisului este descris in ASS, ian. III 235 ca in autorii crestini. La fel despre Thcotimus, eel venerat si de barbari si denumit de ei "zeul romanilor". Uneori aflam si amanunte inedite despre viata de toate zilde, de spre existenta unor villae linga Tomis apartinind unor crestini, aceea a unui Amandus religiosus vir, un de a fost inmormintat martirul Theogene (ASS ian. I, 133), aceea a lui Adamantus, unde a fost ingropat martirul Philus (iuxta muros civitatis, in villa Adamanti fidelissimi viri) , sau cea din 10calitatea Ozobia, in apropiere de Durostorum, un de au fost decapitati Maximus, Dada si Quintilianus. Patimirea Sf. Nichita (Passio S. Nicetae) este 0 relatare interesanta pentru 0 serie de amanunte despre activitatea acestuia si mediul in care si-a desfasurat-o pina la moartea de martir.

ABREVIERI

ASS CIL CSEL FHG GGM GUd HGM IR

!lIGH, AA MON. ANC. PG

PL
RE SHA SCIV TP

Acta sanclarm" ... , collegit Ioannes Bolandus, editio nova, cur ante Joanne Carnandet, Paris-Bruxelfes. 1845. Corpus i"scripliontlm Lati1lartllll, I-XVI, Berlin, 1862_. Corpus scriptoruni ecclesiasticorusn Latinorum, Viena, 1866-. Fragmenta Historicorum GraeeOrtml ... indice plenissimo instruxerunt Car. et Thcod. Mulleri. Vol. I-V, Paris, 1841-1870. Geographi Graeci Minores e codicibus recognovit... Carolus Mullcrus, Vol. I-V, Paris, 1855-1870. Geographi Latini Minores recensuit A. Riese. Heilbronn, 1878. Historici Graeci Minores, eel. G. Dindori, vol. I-II, Leipzig, 1872-. Lzuoare privi ..id istoria Romdnie i [Fontes ad historiam Dacoromaniae pestinentesj, vol. I (VI. Iliescu, Virgo Popescu, Gh. Stefan), Bucuresti, 1964. Monuments Germaniae Historica, Auctores antiquissimi, Berlin, 1872-. .Momlmen/um Ancyranum, tcxte etabli et comment'; pa.r Gage, Paris, 1952. Patrologiu Gracca, ed. lIIigne, 140 volume, Paris, 1857-1865. Patrologia Latina, ed. Migne, 221 volume, Paris, 1844-1864. Real-Encyclopddie der classischen. Altertumstuisscnschaft, begrundct von Pauly, neue Bcarbeitung von Wissowa-Kroll u.a., Stuttagart, 189G-. Scrip/orcs historiae A ugustae, ed. E. Hohl, Leipzig, 1927, 19622. Studii ~i cercetdri de istorie ueche, Bucuresti, 1950-. Tabula Pcutingeriana, 1n Itineraria Romana. RlJmische Reisewege aa del' Tabula Peutingcriona dargestellt von Konrad Miller, Stuttgart, 1916.

IZVOARELE

ISTORIEI
II
Autori: 2

ROMANIEI

I. ARNOBII

1. ARNOBIUS

A activat la inceputul sec. al I'V-lea. fiind profesorul lui Lactantius. ]"Iat intii a fest retor la Sicca in Africa, apoi s-a crestinat ~i intre anii 304-310 a scris o lucrare in sapte carti, in care face apologia crestinismulul si combate politeismul pagtn. Editia folosita: Arnobii Adversus nationes libri VII, rec. Augustus Ref. ferscheid, Viena, 1875 (CSEL, vol. IV).

ADVERSUS

NATIONES

IMPOTRIV A P A G INILOR
I, 4 ... caci in ceea ce priveste reprosurile pe care obisnuiti faceti noua 1, si anume cauzele numeroaselor razboaie, devastarea . .. , invaziile germanilor 3 ~i ale scitilor 4 ••• VI, 11. Rtdeti ca in vremurile de demult persii se inchinau dupa cum ne arata scrierile care cuprind lucruri vrednice de a fi arabii unei pietre informe, neamurile Scitiei unei sabii5 ••• sa ni le oraselor 2 fluviilor, amintite,
5

I, 4... nam quod nobis obiectare consuestis bellorum frequentium causas, vastationes urbium ... Germanorum et Scythicas inruptiones ... VI, 11. Ridetis temporibus priscis Persas fluvios coluisse, memorabilia ut indicant scripta, informem Arabas lapidem, acinacem Scythiae nationes ...

Adic1!.crestinllor. In disputa ideologic! dintre pagini ~i crestini, primii sustineau, Intre altele, c1!. ot corte t giul de nenorociri care se abatuse asupra Imperiului roman in a doua jumatate a sec. al III-lea e.n. se datora crestinlsmulul. 8 Aluzie la neamurile germanice de pe Rin ~i cursu I superior a1 Dunarii. , Sub numele acesta se ascund triburile germanice, sarmatice ~i ale dacilor liberi de la Dunarea-de- Jos (gofi, roxolani, alani, carpi etc.). a Vezi Herodot, IV, 62 (cf. IR, p. 35).
1 I

II. L. CAE C I L I I FIR

M I A NIL

ACT ANT I I

II.

LAC TAN T IUS

S-a nascut probabil In Africa in a doua jumatate a sec. al III-lea ~i a rnurit In anul 325. A studiat eu Arnobius, iar rnai ttrziu a fast ehcmat la Nieomedia de dltrc trnparatul Diocletian ea profesor de limba latina. A 1111bditi~atcrestinismul la a vtrsta Inaintata. Dintre numeroasele sal" scrieri, in parte picrdute, cea mai importantll este Dioinae institutiones, in care face prima Incercare de expunere sistematica a crestinismului. Datorita culturii clasice intinse ~i stilului elegant, Lactantius a primit titIul de "Cicero al crcstinilor" ~i a fost considerat drept unul dintre autorii bisericesti importanti. Editia Iolosita : L. Caecilii Finniani Laetantii De mortibus persecutorulll, cd. I. B. Pesenti, Paravia, Torino, 1934.

DE MORTIBUS PERSECUTORUM
IV,3. Nam profectus adversum Carpos, qui tum Daciam Moesiamque occupaverant, statim que circumve ntus a barbaris et cum magna exercitus parte deletus, ne sepultura quidem potuit honorari, sed cxutus ac nudus, ut hostem dei oportebat, pabulum feris ac volucribus iacuit.
5

DESPRE FELUL IN CARE AU MURIT PRIGONITORII.

IX. 1. Alter vero Maximianus, quem sibi generum Diocletianus asciverat, non his duobus tantum quos tempora nostra senserunt, sed omnibus qui fuerunt malis peior. 2. Inerat huic bestiae naturalis barbaries et feritas a Romano sanguine aliena: non mirum, cum mater eius transdanubiana infestantibus Carpis in Daciam novam transiecto amne ccnfugerat.

. IV~ 3. Caci plednd 2 impotriva carpilor 3, care ocupasera atunci Dacia ~l Moesia 4, a fost tndata inconjurat de catre barbari ~i nimicit Ii impreuna cu o mare parte a armatei sale 6; si nu i s-a putut face nici macar cinstea unei inmormintari, ci dezbracat si gol, cum sc si cuvenea unui dusman al lui Dumnezeu, a ~acut pe ,Pa!Uint, servind dreI?t hr~nii f~arelor si pasarilor, IX~l. vCelaIaIt Ma~lmlanus " p~ car~ DlOc1etla~ si-l alesese ca ginere, era mal rau nu numai dedt acestia doi 8 pe care t-au cunoscut vremurile noastre, dar chiar decit toti clti au fost vreodata, 2. Aceasta fiara avea 0 salbaticie si ~ruzime innascutji, cu totul straina de singele roman: aceasta nu este de mirare, deoarece mama 9 sa, originara din regiunile de dincolo de Dunare, cu prilejul invaziei 10 carpiIor a trecut fluviul si s-a refugiat in noua Dacic 11. .
1 Imparatii rornani care au persecutat pc crestini, de la Decius si pina la Maximinus Daia 251-314). . 2 Imparatul Decius (249-251). 3 In re.a~itate .este yorba despre goti, care nllvlllisera in anul 250. Probabil tnsa c1l.la acest atac au p~lelpat ~l clemente carpice. De altfel In toate actiunile din regiunile noastre este greu de multe '?rt, sil.se stabileasca exact rolul fiecaruia din aceste neamuri, care au atacat de nenu: marate on, .. eparat sau tmpreuna, rcgiunile de frontiera ale imperiului. s , G?tll pil.~runscscra doar in Moesia, trecind mai intii prin Dobrogea. G Dimpotriva, intre trupele lui Decius ~i goti au avut loc mai multe lupte, dintre care unele s-au soldat eu victoria rornanilor, iar gotii so retragcau spre nord. urm!lriti de Decius clnd s-a ajuns la lupta descrisa aiel. ' Q Lupta s-a dat la Abrittus (Razgrad). tn vara anului 251. In apropierea unor mlastin! 7 Galerius, In opozltie cu Maximianus Herculius, colegul lui Diocletian. . 8 Dioclctian ~i Maximianus. . 9 Pe nume Romula (v. Epit: de Caes .• 40,16),0 daca romanizata, era originara probabil dintr-un sat de ltnga Serdica (Sofia), ct. Eutr., IX, 22, I. 10 Aeea;~ta a .avut loc in anul 245, zdruneinind puternic stapinirea roman" din Dacia. A fost nevoie de interventia lmparatului Filip Arabul care, eu pretul unor mari eforturi a reusit sa-i tnfrlnga pe n1l.vlHitoriin anul 247. • 11 Adiell. in Dacia cisdanubiana, creata ulterior de tmparatul Aurelian,

10

LACTANTlUS

LACTANTlUS

XIII 2. Ouod edictum quidam etsi non recte, magno tamen animo deripuit et conscidit, cum irridens diceret victorias Gothorum et Sarmatarum propositas.
:5

XVIII, 6. lam fluxisse annos quinde.cim cum in Illyricumidest ad ri?am Danubii relegatus cum gentibus barbaris luctaretur, cum alii intra laxiores et quietiores terras delicate imperarent. XXIII 5. Ouae veteras adversus victos iure belli fecerant, et ille adversus Romano R~macisque subiectos facere ausus est, quia parentes eius cens~i subiugati fuerant, quem Traianus Dacus assidue rebellantibus poenae gratia victor imposuit. XXVII, 9. OHm quidem ille ut nomen imperatoris acceperat, hostern se Romani nominis erat professus, cuius titulum immutari volebat, ut non Rornanum imperium, sed Daciscum cognominaretur.

'10

!5

XXXVIII, 7. Nam fere nullus stipator in Iatere ei nisi ex gente.eorum qui a Gothis tempore vicennaliurn terris suis p~Isi Maximiano se. tradiderant malo generis humani, ut illi barbarorum servltuteI1_l fUgIent~s In Rom~n?s dominarentur. 8. His satellitibus et protectoribus cinctus orientern ludibno habuit.

XIII, 2. Un om oarecare, dind dovada de mult curaj, chiar daca n-a procedat bine, a zmuls acest edict 12 si l-a fiicut bucati, spunind in bataie de JOC di. au fost afisate victoriiIe impotriva gotilor si sarrnatilor 13. XVIII, 6. Au trecut 14 cincisprezece ani de cind a fost surghiunit in Illyricum, adi~~ pe malul D~nAariili\ ti ~e dn~ s~ Iup~a ~~ n~am~rile ?arb~reA16, . in timp ce altii !? au dornnit m tihna in regium mal linistite ~l mal putm incereate 18. XXIII,S. El19 a indraznit sa procedeze eu romanii si cu supusii lor la fel cum au procedat stramosii nostri cu cei invinsi, conform legilor razboiului 20, deoarece parintii lui au fost supusi recensamintului 21, pe care Traian, dupa ce i-a invins pe dacii care reluasera 22 luptele eu incapatinare. I-a introdus drept pedeapsa. XXVII, 9. Odinioara, cind primise titlul de imparat, e123 a declarat ca este dusrnanul numelui de roman si ca vrea sa. schimbe titulatura impcriului roman cu aceea de imperiu dacie 24. XXXVIII, 7. Caci aproape toti insotitorii din suita sa 25 proveneau din neamul " acelora care, atunci cind s-au sarbatorit douazeci de ani de domnie 27, au fast alungati de pe paminturile lor de catre goti 28 si s-au predat lui Maximianus 29, spre nenorocirea tuturor; si astfel, fugind de robia barbarilor, au ajuns stapinii romanilor. 8. Avind in jurullui astfel de insotitori ~i de aparatori, el si-a batut joe de tot Orientul s".
is

10

15

20

13 14

Este yorba despre edictut diu 23 februarie 303, prin care se tnchideau bisericile. Probabil aluzie Ia campania din anul 289. Gaterius se pltngea lui Diocletian, care se gindea in anul 305 si\-~i numeasca urrnasii la

15 Galerius fusese numit Caesar de catre Diocletian la 1 martie 293 ~i tnsarcinat cu administrarea Peninsulei Balcanice, inclusiv regiunilc dunarene, 16 In spe~ iaaigi, go~i ~i carpi sau alte neamuri german ice ~i sannatice mai mici.ca herulii sau alanii. 17 Adidl. tnsusi Diocletian, care conducea provinciile orientale, iar Maximianus Herculius ~i Constantius Chlorus primisera partea apuseana a imperiului. 18 Cele mai numeroase ~i grele atacuri Indreptate tmpotriva imperiului au avut loe la Dunarea-de- ] os, unde exista conglomeratul cel mai variat de neamuri razboinice. 19 Imparatul Galerius a ordonat in toamna anului 306 efeetuarea unui recensamtnt pentru stabilirea impozitelor (capitalio), de la care nu erau exceptati locuitorii oraselor ~i nici macar cei din Roma. 20 Teritoriile cucerite de rom ani devencau proprietate de stat (ager publicus) pentru folosirea careia se platea un impozit. U Probabil imediat dupa cuccrire s-a procedat la Ull recensamint al intregii provincii. sa 0 aluzie la repetatele lupte purtate de rcmani eu statui dae Jili130tratatul tncheiat eu Traian, B3 Adica Galerius. 24 Aluzie la originea daca a trnparatului, a carui mama venise din Dacia prin anii 245 - v, nota 9 ~i Epit, d. Caes., 40,18. 26 Estc vorba despre lmpltratul Maximianus Daia (305-313). 26 Ar putea fi versa despre carpi sau 0 populatie sarmatica. 17 A lui Diocletian, adica In anul 303 e.n. 28 In cadrul procesului de extindere a stapinirii gotilor in regiunile noastre, care are Ioc spre sftrsitul sec. al III-lea. 29 Adiei'. lui Galerias, 30 Pe care il administra el.

imperiu.

III. E USE B I I

III. E USE B IUS

DIN

CAE S ARE

A trait lntrc anii 260-340 ~i a fost cpiscop in Cesareea Palestinei incepind din anul 313. In aceasta calitate a luptat pcntru unitatca biscricii ~i n-a aprobat condarnnarea lui Arie, Cronica sa, intitulata Xp ovtxo i KClV6v£C;, un soi de tabele cronologice de la facerca lumii ~i pinl la anul 303, a fost cornpletata dupa moartea autorului, ccntinuata pinit la anul 378 si tradusa in Iirnba latina de Hieronymus. Istoria bisericeasca, scrisa in jurul anului 325, a fost tradusa in limbo. latin1l. de Rufinus in anul 403 ~i continuata plna in anul 395. !ntre anii 315 ~i 323 au luat nastere lucrarile apologctice Eua'YYsA.l~ ltpOltapaO'K£ul'l ( Prae poratio euangelica} ~i EuaYYEAIKTJ cm6o£I~IC; {Drmonstratio euangelical. Dupa moartea lui Constantin, autorul a alcatuit 0 Via!a a fericitului £mparat Constantin, 130 care a anexat ~i un elogiu pentru tmparatul Constantin la treizeci de ani de domnie. A lasat ~i alte serieri eu caracter religios. Editiile folosite: Euscbii Opera, edd. 1. H. Heikel, R. Helm, Th. Mommsen, K. iliras, Ed. Schwartz, Berlin - Leipzig, 1902-1956 (Die griechischen chris/lichen Schriftstcller dcr ersten [ahrhunderte, vel. III, IX, XI, XIV, XX, XXIII, XXIV, XLIII).

CRONICA CHRONICON ab Hieronymo in linguam Latinam conversum.

l

tradusa 95 a, b 123, b 125, b 149, a 152, k 158, d 171, g 180, d 188, c

1 t

in limba latina de Hieronymus

10

IS

20

95 a, 4. Helm. Anno 657 a. Chr., XXXIII Olymp. b Histrus civitas in Ponto condita. 123 4. Helm. Ann. 335, 334, 333 a. Chr., CXI Olymp. b' Alexander adversum Illyrios et Thracos feliciter dimicans subversis Thebis in Persas arma corripuit. 125, 9. Helm. Anno 324 a. ChI'. CXIVI Olymp.. . b Lydiam ct Thraciam et Hellcsponturn Lysimachus tenuit. 149,2. Helm. Anno 100 a. Chr., Olymp. CLXX. a Thraces a Romanis victi. 152, 23. Helm. Anno 71 a. Chr., CLXXVII Olymp. . k M. Lucullus de Bessis triumphavit capta Cabyle et Tornis et ceteris vicinis urbibus. 158, 8. Helm. Anno 43 a. Chr., CLXXXIX Olymp. d Ovidius Naso naseitur in Paelignis. 171, 23. Helm. Anno 17 p. Chr., CXCVIII Olymp. . g Ovidius poeta in exilio diem obiit et iuxta oppidum Tomos sepelitur. 180, 12. Helm. Anno 46 p. Chr., CCVI Olymp. .. d Thracia hue usque regnata in provmciam redigitur. 188,5. Helm. Anno 74 p. Chr., CCXIII Olymp. . ... c Achaia Lyeia Rhodos Byzantium Samus Thracia Cilicia Comma-

l
~ ,

! ,

4 Helm. In ann I 657 1. d. Chr., in timpul olimpiadei 33. A fost mtemeiata! eetateaHistria in Pont. 4 Helm. In anii 335, 334, 333 i.d, Chr., in timpul olimpiadei 111. Dupa ce a luptat eu sucees Impotriva illyrilor si tracilor si a distrus Teba, Alexandru a luat armelc impotriva persilor, 9 Helm. In anul 324 Ld.Chr., in timpul olimpiadei 114. Lisimah a stapinit Lidia, Tracia si Helespontul. 2 Helm. In anul 100 t.d.Chr., in timpul olimpiadei 170. Tracii au fost invinsi de romani. 23 Helm. In anul 71 Ld.Chr.. in timpul olimpiadei 177. M. Lucullus a triumfat asupra bessilor, cucerind Cabyle, Tomis si celelalte orase vccine. 8, Helm. in anul 43 I.d. Chr., 111 timpul olimpiadei 189. Ovidius N aso se naste in tinutul pelignilor. 23 Helm. In anul 17 d.Chr., in timpul olimpiadei 198. A murit in exil poetul Ovidius ~i este inmormintat linga cetatea Tomis. 12 Helm. In anul 46 d. Chr., in timpul olimpiadei 206. Tracia, care pina. acum avea regi, este prefacuta in provincie. 5 Helm. In anul 74 d. Chr., in timpul olimpiadei 213. Ahaia, Licia, Rodes, Sames, Tracia", Cilicia, Commagene, care
A' .•••

10

15

20

Este cronologia "Iunga", v. IR, p. 171, n. 16. Dupa Suetonius, Vespasian, 8.

EUSEIlIUS DIN 10 EUSEIlIUS CAESARIENSlS

CAESAREA

10

15

gene, quae liberae antea et sub regibus amicis erant , in provincia~ redactae. o 15 Helm. Anno 86 p. Chr., CCXVI Olymp. .. 19i, 'Nasamones et Daci dimicantes adversum Romanos VICtI. 191 9 Helm. Anno 90 p. Chr., CCX~II Olymp .. b . Domitianus de Dacis et Germams triumphavit. 194 4. Helm. Anno 101 p. Chr.,. ccxx OIYI_l1p, a' Traianus de Dacis et Scythis triumphavit. 1m Chr., CCXX Olymp. ., . 94 ,. 5 H ~'. Anno 102 p. D ibal Daciam fecit prOVInClam Hiberos 1 b Traianus victo rege eCI 0 . .d it Sauromatas Osroenos Arabas Bosforanos Colehos In fi em accept ." 198, 8. Helm. Anno 120 p. Chr., CCXXIV Olymp. d Bellum contra Sauromatas gestum. 205 15. Helm. Anno 168 p. Chr., CCXXXVI 0Qlyr~t Sannatas Dacos g' Romani contra Germanos Marcomanos ua as dimicant. CCLX Olymp 22~, 25·GHel~. AMnnoce2d63oru.pa· Asi~ d(pop~lata per Gothos. Quadi ~~~tus I raeCla, a , , t Sannatae Pannonias occupaverunt. eH I A 270 Chr CCLXII Olymp. 221, 26· e ~n~hos lhyric~~ et Macedoniam vastantes superat. Cl k O:~u:: in ~uris clipeus ei aureus et in Capitolio statua aurea conlocata est. 225, 24. Helm. Anno 290 p. Chr., CCLVIl.Olymp. g .. ,Galerius in Dacia haut longe a Serdica natus.

190, 191, b 194, a 194, b 198, 205, g 220, I 221, k 225, g 226, b 233, c 233, f

20

ill'

25

30

35

40

226, 8. Helm. Anno 295 p. Chr., C~~;y~I~o~~~J~ solum translatae. b Carporum et Basternorum ge 233 6 Helm. Anno 332 p. Chr., CCLXXVI.I OIyI?p. t c . Romani Gothos in Sarmatarum regione vicerun . A 334 p Chr CCLXXVIII Olymp. 233, 13. H e I m. nnL.o. t' do~inos suos qui nunc Argaragantes vof Sarmatae imigan es 'I t cantur facta manu in R6manum solum expu erun . 'A 363 p Chr CCLXXXV Olymp. . 243, 2. H e1 ~. nno . b" sionem Dorostori a vicario incenditur. a Aemlbanus ob ararum su ver H1 A 369 Chr CCLXXXVII Olymp. 24.5, 20. . e m, ~no ~ tho~~m in Christianos persecutione commota 1 A[11thanancus rex 0 .. dib in Romanum solum explurimos interficit et de proprus se us 1 pellit. 01 246, 18. Helm. Anno 372 p. ~h~.,. C:C~~~f~!I tri~6~m exactionibus f Probus p~ae!ectus I yn~l tlruq~am a barbaris vastarentur, erasit. ante provmcras quas rege a ,

I
i

243, a 24~,
1

t~

i
I

246, f

inainte erau libere si sub regi prieteni, au fost prefacute in provincii, 15 Helm. In anul 86 d. Chr., in timpul olimpiadei 216. Nasamonii si dacii, care luptau impotriva romanilor, au fost invinsi, 9 Helm. In anul 90 d. Chr., in timpul olimpiadei 217. Domitian a triumfat asupra dacilor si germanilor. 4. Helm. In anul 101 d. Chr., in timpul olimpiadei 220. Traian a triumfat asupra daeilor si scitilor 3. 5 Helm. In anul 102 d. Chr., in timpul olimpiadei 220. Dupa infringerea regelui Decebal, Traian a transformat Dacia in provincie, a primit sub ocrotire credincioasa pe iberi, sarmati, osroeni, arabi, bosforani si pe eolehi ... 8 Helm. in anul 120 d. Chr., in timpul olimpiadei 224. (Romanii) au purtat un razboi impotriva sarmatilor. 15 Helm. In anul 162 d. Chr., in timpul olimpiadei 236. Romanii Iupta impotriva germanilor, marcomanilor, cvazilor, sarmatilor si dacilor. 25 Helm. In anul 263 d. Chr., in timpul olimpiadei 260. Grecia, Macedonia, Pontul si Asia au fost pustiite de goti. Cvazii ~i sarmatii au oeupat Pannoniile. 26 Helm. In anul 270 d. Chr., in timpul olimpiadei 262. Claudius invinge pe goti care devastau Illyricum si Macedonia. Pentru acestea i s-au asezat in senat un seut ~i in Capitoliu 0 statuie de aur. 24 Helm. In anul 290 d. Chr., in timpul olimpiadei 267. ... In Dacia, nu departe de Serdica, s-a nascut Galerius. 8 Helm. In anul 295 d. Chr., in timpul olimpiadei 268. Neamurile earpilor si bastarnilor au fost stramutate pe pamintul roman. 6 Helm. In anul 332 d. Chr., in timpul olimpiadei 277. Romanii au invins pe goti in tinutul sarmatilor. 13 Helm. In anul 334 d. Chr., in timpul olimpiadei 278. Sarmatii limiganti, fa.clndu-~i 0 trupa, izgonira in pamintul roman pe stapinii lor, care se numesc acum argaraganti. 2 Helm. In anul 363 d. Chr., in timpul olimpiadei 285. Din cauza rastumarii altarelor, Aemilianus este ars la Dorostorum de catre guvernatorul diocezei. 20 Helm. In anul 369 d. Chr., i timpul olimpiadei 287. Athanaric, regele gotilor, dezlantuind 0 persecutie fmpotriva crestinilor, ucide foarte multi ~i pe altii Ii izgoneste din Iocurile lor in pamintul roman. 18 Helm. In anul 372 d. Chr., in timpul olimpiadei 287. Probus, prefectul Illyricului, a distrus provinciiIe pe care Ie eonducea prin perce peri de impozite foarte nedrepte, mai fnainte de a fi pustiite de barbari.
3

I~

IS

2()

25

3()

35

4()

45

$tire unica rcluata de Cassiodorus, d. Insa Iordanes, Get" 101.

istoriei RomAniei - c. 311

3-

Lzvoare le

12

EUSEBIUS

CAESARIENSIS

EUSEBIUS

DIN CAESAREA

13

10

15

247, 21. Helm. Anno 375 p. Chr., CCLXXXVIII.Olymp.. idem g Quia superiore anna Sarmatae Pannornas vastaverant, consules permansere. 248 22. Helm. Anno 377 p. Chr., CCLXXXVIII Olymp.. . h' Gens Hunnorum Gothos vastat. Qui a. ~omaIl;ls sine armorun: depositione suscepti per avantlam Maximi dUClS fame ad rebel landum coacti sunt. 249,1. Helm. Anno 377 p. Chr., CCLXX.XIGX·th· f d ntur in Thracia a Superatis in congressione Romarus 0 1 un U • lymp 249.6. Helm. Anno 378 p. Chr., CC~XXI XIX °d . te equitum praec Lacrimabile bellum in Thracla i : n quo. eseren idio Romanae legiones usque ad mterneClOnem caesae sunt. Ipse ~mperator Valens cum sagitta saucius fugeret, et ob dolorem mmium saepe equo iaberetur, ad ~uiu~dam villulae casam deportatus est. Quo per<lequentibus barbaris et mcensa domo sepultura quoque caruit.

247, g 248, h 249, a 249, c

21 Helm. In anul375 d. Chr., in timpul olimpiadei 288. Deoarece in anul precedent sarmatii pustiisera Pannoniile, au ramas aceiasi consuli. 22 Helm. In anul 377 d. Chr., in timpul olimpiadei 289. Neamul hunilor devasteaza teritoriul gotilor. Primiti de romani, fara sa depuna armele, acestia au fast siliti sa se rascoale, datorita Iacomiei comandantului Maximus, 1 Helm. In anul 377 d. Chr., in timpul olimpiadei 289. Dupa infrlngerea romanilor in lupta, gotii se impdi.?tie prin Tracia. 6 Helm. In anul 378 d. Chr., in timpul olimpiadei 289. A avut loc un razboi jalnic in Tracia, in care, pierztnd sprijinul cavaleriei, legiunile romane au fost mcercuite de goti ~i macelarite pina la nimicire. Insusi tmparatul Valens -pe ctnd fugea, ranit de 0 sageata, si din cauza durerii prea mari cadea adesea de pe cal- a Jost dus pina la casuta unei proprietati oarecare de la tara. Urmarindu-l acolo barbarii si dind foe casei, el a fost lipsit si de Inrnormtntare-.

10

15

, Informatiile

lui Eusebius sint de obicei simple reluari seci din alte izvoare.

EUSEllIUS

CAESARIEr-;SIS

EUSEBIUS

DIN

CAESAREA

15

ISTORIA

BISERICEASCA.

III, 1 (vol. II, 188, 1-11 Schwartz) ... Cind sfintii apostoli si ucenici ai Mintuitorului nostru s-au raspindit in toata lumea, lui Toma i-a cazut la sorti, cum spune traditia, Parthia, iar lui Andrei Scitia 5 ••• EKKAHl:IAl:TIKH Il:TOPIA VIII, 17, 3 (vol. II, 790, 21 Schwartz). Imparatul Caesar Galerius Valerius Maximianus Augustus ... eel nelnvins. Sarmaticus maximus de cinci ori, Persicus maximus de doua ori, Carpicus maximus de ~ase ori 6 ••• PREGA.TIRE EVANGELICA.
5

III 1 (vol. II 188 1-6 Schwartz) ... 'tOOV OEiEPOOV l:OOti\po:; l)).loov(mo'tou U'tOAOO~ lCai. 1.:aST\;oov t<p' ll.1taaav lCama1tapev'toov 'ti}v otxoousvnv, E>oollii:; ts Ilev, <I>~ ft 1tapaooCJl<;1tEpteXEt,'tl'jv TIapSiav Elt.T\XEV,Avopetcc Of: 'ti}v l:KulHav ... '
'5

VIII, 17,3 (vol. II, 790, 21 Schwartz). AU'tOKP~'tOOP Kctcep rat.~pw; )..tpw:;; Ma1;tIUavO; tlViKT\'tO:;; ke~aa'to:;; ... kapJ.lanKO; lleYlcrto:; 1tev'taKl;, ~oov !leyta'to; ok, Kap1toov J.leyta'to; t1;a.Kt; ... TIPOTIAPAl:KEYH EYArrEAIKH

OuaIlsp-

I, 4,7 (11) ... ia'topwilv'tat... kKu9al OE aUYKa'tCl>pu't'tov1;,oov'ta:;;, al. t1tEK .to cr<pa't'tov 'tat; 1tupat:; ou; l1YU1tOOV teSVEOO'te:;;.la.t.tata. oi J IV, 16,9 (156). ll>uAapxo:;;OE KOlV~ 1t~vta; :oil; ~~nT\va;" 1tpi~ s1ti 7tot.e!liou; t1;tevat, o.V9POO1tOK'tovetv Icropet. Kat 1taptT\J.ll 0paKa; Kat kKuSa:;;... XIV, 7,7 (735).ou J.lEVtOlo.AA~et ye 7tato,&<; pop:aK.~; Ti~av Kai. ou Sute~q. < AT\moi, oloi oE outot ol KOOJ.lcpOtKOt re'tat Kat t..aKol Kay tT\; t..aKtKi'\; AaAEtY as atOO!luAi]Spu; Ka'teyt.OO't'ttaJ.leVol. Ell: TON BION KQNl:TANTINOY BAl:IAEQL

1,.4, . .(11) ... Se povesteste ... ca. scitii ingropau impreuna (cu mortii) oamem Vll ~l sugrumau pe ruguri pe aceia pe care cei morti ii iubisera cellnai multo ' IV, 16, 9 (156). Phylarchos povesteste ca indeobste toti elenii inainte de a po.rn~ impo!r~va dusmanilor aduceau jertfe omenesti, Si-itrec eu vederea pe traci si pe SCI ti, XIV, ~, 7. (7?5). Insa nu-i de rnirare ca sclavii lui erau neciopliti si nu pu~eau ~l p~m~l in alt chip, cum se irrtimpla si cu sclavii de prin comediigeti ~l daci, niste flecari, deprinsi sa-si ascuta limb a si sa spuna glume din limba dacica '. VIATA IMPA.RATULUI CONSTANTIN

.1

10

15

IV, 5,1 (1,119 Heikel). Ti at ue xpl'j Myou.1ta.p~pyov 7t~teia9~l, <1>; 'ta. ~a.ppapa <pUAU'tiJ 'Pcouniorv KaSU7te'tattev apxiJ, 00; ru L~U~OOV, La~po~a'toov K~t yevT\ !l~1t00 1tpo'tepov oout.euEw J.lEJ.laST\Ko'ta 1tpoo'to; a~'to; U1to.1;,uyov ,T\yaxe, '20 OEa1to'tU<;ftyetaSat 'Prouciouc Kat jli} Set.ov't~:; bta._V~YKacrU;.~KuSat; jl~V yup KaL oaajloil; ol 1tpOaSEV steAOuv lipxovte;, Peuctot 'tE ~ap~apot:; soout.e~o~ eta<popui; s'tTJaiOL:;. 2. OUK i1v 0' lipa outO; ~aCJlAet <P~PTJ'to;6 M~o;, o,uoe 'ttp VtKi]'tlJ KuMv tvojli1;,e'to ta. ia,u rotc &!l~po~Sev 1tpoa<pe~etV, 'ttp o'~utOU t1tt_: 3apaoov aootfjpt· to vtKT\'ttKOV rpomnov KUt rourotc S1tUVU'tE:VU:;;, 6~tYcp KcnpCf tv 25 1t(lv'tu; 7tupeatftaato, lipn jlEVtoil; o.<PT\VtO)v'tu:; atpa'ttOO'tlKlJ aoo<ppo~lau:;; !-etpt, lip'tt Of; AOytKUt:;; tpea~EiCLt:;; 1 'toil; AOt1tOU;'li!leproau;, ~1;aV?jlou rs KUt ~TJPtOOo.ou; Piov S1ti.'to AOytKOVKaL vojnuov !leSap!lOaujlEVo;. OutOO0 ouv l:KuSat PoollUWt; &yvooaa.v note oouAeuetV. IV, 6,1. LuupOjla'ta:;; 0' auto:;; 6 3e6; U1tO'tot:;; Koova'tav'tivou 1toaiv i'jAauvEv, :SO(DOe 1tTJ 'tou:;; livopa; pap~aptKtp <ppovTJjlan yaupoUllEYOU; Xetpooaa.jlevo;. LKU-

IV, 5, 1 (He~k:l,.~! 119). De ~e s~ socotesc de prisos sa adaug cum a supus eu totul stapinirii romane triburile barbare, cum el eel dintii a adus sub jug neamurile scitilor " ~i sarmatilor, nedeprinse mai inainte vreme sa. fie sclave? El le-a silit sa-i socoteasca pe romani drept stapini, cu toate ea nu voiau. Ca.c~.drmuit?rii de :n.ai in~i~te plateau si tributuri scitilor, iar rornanii erau sclavii barbarilor, platmd dan an de an. 2. Dar gindul ca va trebui sa faca si el astfel, imparatul nostru nu l-a putut in dura si a socotit ca. nu este ~n .lucr~. vr~dn~c de un invingator sa plateasca birurile pe care le platisera mamtasn sal, CI el prindea inirna si se incredea in mintuitorul lui. Ridicind trofeul ~e biruinta si impotriva acestora, in scurta vrerne i-a supus pe toti. ~-a, cun:_mt.lt p~ loc, .~~ o~~enii sai, p~ ac:i care erau tndaratnici. Iar pe altii i-a :mbbnzlt prm solii iscusite, care stiau sa se foloseasca de mestesugul vorbei, ~chlmbi:rd .felullor de viata din nelegiut si bestial mtr-unul potrivit eu dreapta judecata ~l supus autoritatii legilor. Prin urmare, in chipul acesta, scitii au recunoscut atunei ca sint sclavii romanilor. ' ~V, 6, i. Pe sarmati chiar Dumnezeu i-a zvirlit sub picioarele lui Constantin, care in chipul acesta a supus niste oameni care erau plini de inglrn5 8
7

20

25

30

35

Pentru problema aceasta v. IR, p. 717. Ct. supra. Ct. Menandru ~i Terentiu (v, IR, p. 135 ~i 159). Adica gotii.

EUSEBIUS

DIN CAESAREA

17

16

EUSEBIUS

CAESARIENSIS

fare barbara. Caci scitii s-au ridicat impotriva lor, iar stapinii si-au inarmat sclavii, ca sa se apere de vrajmasi". Dupa ce au dobindit izbinda, sc1avii au pomit sa lupte impotriva staptnilor ~i i-au alungat pe toti din patrie. 2. Acestia n-au gasit alt lim an al izbavirii lor de cit pe Constantin, care a stiut sa-i scape si i-a primit pe toti in tara romanilor; pe cei potriviti pentru a~a ceva i-a tnrolat in rlndurile ostenilor sai obisnuiti, iar celorlalti, pentru a avea mijloace de trai, le-a impartit paminturi ca sa Ie munceasca, a~a incit au marturisit chiar ei cum ca. nenorocirea le-a fost spre bine, fiindca ave au parte de libertatea romana in locul salbaticiei barbare. In felul acesta Durnnezeu i-a daruit lui Constantin victorii asupra tuturor neamurilor, a~a incit voiau de bunavoie sa i se supuna tot felul de triburi de-ale barbarilor. lffiN~TANTINO:E rn TnN ArION :EY Morn

10

10

CONSTANTIN

CATRE

SACRA

ADUNARE

24, 1 (Heikel, I, 190). Te intreb acum pe tine, Decius, pe tine care cindva te-ai inaltat prin chinurile celor drepti, care ai urit biserica, care te-ai razbunat Impotriva celor care au vietuit in sfintenie: ce faci tu acurn dupa cc viata ta s-a sffrsit ? Cum si de ce imprejurari grele esti coplesit? Fericirea ta ti-au vadit-o ~i timpul vietii ~i vremea care a urmat mortii tale, cind ai cazut cu toata ostirea pe cimpiile scitice, conducind mult Iaudatele trupe ale romanilor ca sa lupte impotriva getilorlO, in bataie de joe. EI:E lffiN:ETANTINON TPIAKONTAETIfPIKO:E CATRE CONSTANTIN, LA TREIZECI DE ANI

15

20

scPcov 'YSVT] ~p1t&'ta ts

13,5 (Heikel, I, 273). Lll0 0& 1tiiv &IBoC;; slB&XSd'lv vcoBUACOV 1tavtoicov K Kat io~6Aa Kat Si'jpac;; .'YpiouC;; o S&OUC;; npocsutstv OUK o.1tIl>1CVT)cra,v, <l>OiV1K&C;; 0& M&AKIlSapOV Kai. Oeoopov Kai.'tW~ liAAOUC;; o.'tlJ,lO'tSpOUC;; SVT)'touC;; 1taAWliv3p~ S&ODC;; dVT)'Y6p&ucrav ... 13,8 (Heikel, I, 239). Kowoc Be ~av'tac;; w~AA"vac;;,1tpi.v ~1ti.1tOASJ,lOUC;; t~lsval, dVSPC01tOK'tOV&tV it Icroptu 31BacrK&1, 0paK&C;;s Kat :EKUSac;; r 6J,loi~.

20

13, 5 (Heikel, I, 237). De aceea nu s-au sfiit sa invoce ca pe niste zeitati tot felul de animale hidoase, tot soiul de tiritoare, jivine veninoase si fiare salbatice : fenicienii au numit zei pe Melcatharos si Usoros ~i pe alti citiva si mai nevrednici de acest nurne, divinitati care fusesera cindva oarneni muritori. . . ' 13, 8 (Heikel, I, 239). Istoria ne arata ca in genere toti elenii, inainte de a pomi irnpotriva dusmanilor, au ucis oameni, ~i ca tot a~a au facut si tracii si scitii,
I 10

25

Aluzie la episodul AdicA go~i1or.

limiganti-argaraganti,

d. supra.

:)/ t.

IV. IAMBAIXOY

IV. I A M B LIe

H0 S

. .Filozof~l grec neoplatonician Iamblichos s-a nascut pe la 283 la Chalcis, In Coelesyria, ~l a murit pe la anul 333. A fost principalul reprezentant al teoriei neoplatoniciene despre demoni, exercitind 0 puternica influenta aUt asupra Academiei neoplatoniciene de la Florenta, cit ~i asupra. ocultismului modem. Dintre lucrarile pi!.strate sub numele sau - numeroase altele s-au pierdut -, cea mai importanta este Viafa lui Pitagora, Editia folositi!.: Iamblichi, Opera, ed. L. Deubner, Teubner, Leipzig, 1937.

I1EPI TOY

I1Y0ArOPOY

BIOY

VIATA LUI PITAGORA . XXX (173J. .. Caci Z~molxis, de origine trac, fost sclav si discipol allui Pl!agora, .dupa ce ~ fost eliberat s-a inters la geti, le-a tntocmit legile cum am aratat la mceput ~1. in n:nat .laMrbatie pe concetatenii sai, convingindu-i dt a sufl;tul es~e nemur~~.or. h:ar~1 acum galatii toti si tralii si multi dintre barban .invat~ pe. COplll. r ca nu es~e cu putinta ca sufletul sa piara, ci ca el 1 c?n~~nua ~a ~~~te; ~~canu trebuie sa. se teama de moarte, ci sa infrunte cu vlt~Jle pnmeJd~le. $1.pentru ca a invatat pe geti aceste lucruri si le-a scris legile este socotit la ei drept cel mai mare dintre zei-,

:xxx (173)... Za~6A.~t~ yap 0pa~ rov 1(a1. I1u~ayopou oo()A.O\; YEVO~EVO<; 1(a1.tOlV Myoov tOU I1u,(j-ayopou Ot~1(oucra~, a.q>E~Et~,eA.eu~epo~ 1(at 1tapayev6~evo\; 7tpO\; tOU\; rEta\;, tOu~ te VOIlOU\;autoi\; ~S111(e, 1(a&a1tEp.1(at BV~pxij oeollMh1(a~ev. 5 Kat 7tPO\; t1'\v o.vopeiav tOU\; 1t~A.ita\; 1t~pe1(aA.~cre, tllV 'VuXllv Ct~vatov eIval 1teicra\;' ~tt 1(at v()v ot raA.6.tat 1taVtE\; 1(at ol TpaA.A.Et~~a\ ot ~OA.A.Ot-OlV~~p~a; pev tOU; autOlV U{OU~1teiSouC!tv, <h~OU1(~crt,t q>aapi'\~al rnv ~uXll~' <lA.~aOtall,EVELY tOlV <l1toSavovtOOV 1(at ott tOV &avatov oo q>o~l1tEOV, CtA.A.apoc tOU~ 1(tvouvou~ n Eup<hcrtOJ~t;1(tEOV.'1(a\ ta()tu 1tutOEucra~ tOU~ rEta~ 1(at ypa'Va~ aOtoi~ toiJ~ vouooc 10 IlEytcrtO~ tOlV &EOlVecrtt 1tap' aOtoi~.

Cf. Herodot,

IV, 95 (v. IR, p. 49).

21
V. EXPOSITIO TOTIUS MUNDI ET GENTIUM V. DES C R I ERE A i N T REG A LOCUITORILOR U LUI SAl PAM! NT

sI

Lucrarea apartine unui anonim de pe la mijlocul sec. al IV-lea (tntre anii 335-360). Autorul a folosit un model grecesc. Descrierea incepe din Asia ~i merge pina. in Spania, de unde se tntoarce prin Africa pin! in Egipt. In ansamblu, ea trece in revistli. resursele materiale ale imperiului din epoca aceea ~i constituie 0 ..geografie a comertului" roman. Editia folositlL: Espositio totius mum!i et gentium. Introduction, texte critique, traduction, notes et commentaire par Jean Rouge, Paris, 1967.

LVII. Post ergo Hallam .quas pra~te:mis~us .< provi~c~as et> .civitates dicamus: Moesiam et Daciam, provincias sibi qU1d~n: sufflcl~ntes, frigora autem magna habentes, quarum civitas magna Na~ssus dl~ltur. Deide Pannorua regio, terra dives in omnibus, fructibus quoque et iumentis et nt'gotns, ~x pa~te et mancipiis. Et semper habitatio imperatorum est ... Haec Pannonia regie. Quae adiacet trans flumen Danuvium, gens barbarorum Sarma tum est.

LVII. Dupa Halla vom arata provinciile si orasele pe care le-am trecut cu vederea: provinciile Moesia si Dacia, care de buna seama ca. se mdestuleaza singure, dar sint bintuite de marl friguri; orasul lor eel mai important se numeste Naissus. Apoi regiunea Pannoniei, tara. bogata. in toate, in fruete, animale ~i obiecte de negot, in parte si sclavi. ~i totdeauna e resedinta imparatilor ... Aceasta e regiunea Pannoniei. Ceea ce se afla alaturea, dincolo de fluviul Dunarea, e neamul barbar al sarrnatilor,

VI. SEX T I A U R ELI

Vr

cr0

RIS

VI. SEX T USA

U R ELI U S V r

cr0

S-a nascut in Africa ~i a jucat un rol important in viata publica, ocupind functiile de consularis Pawnoniae secundae in 361, praefectus Urbi In 389 ~i iude x sacrarum cognitiouuni in tirnpul domniei tmparatului Theodosius. In jurul anului 360 a redact at scrierea Caesares, in care a infllti~at pe scurt vietile Irnparatilor rom ani de la August ptna lao Constantius al H-lea, mort In anul 361. Sub numele lui s-au rnai pastrat alte trei scrieri, si anume : Origo gentis Romanae, De uiris illustribus urbis Romae ~i Libellus de vita et moribus imperatorum, In care stnt continuate biografiile Imparatilor pinil la Theodosius. Editia folosita : Sexti Aureli Victoris Liber de Caesaribus, praecedunt Origo gentis Romance et Libel' de oiris illustribus urbis Romae , subsequitur Epitome de Caesaribus, recensuit Fr. Pichlmayr. Editio stereotypa corrcctior edition is primae addenda et corrigenda collegit et addiccit R. Gruendel, Teubner, Leipzig. 1966.

DE VIRIS ILLUSTRIBUS URBIS ROMAE

79 ... Indi, Scythae, Sarmatae, Daci, quos non domuerat, dona miserunt.

DESPRE BARBATII DE SEAMA AI ORA$ULUI ROMA

79. Inzii, scitii, sarrnatii, dacii, pe care nu i-a supus
1,

au trimis daruri.

DE CAESARIBUS.
5

DESPRE

Il'vIPARATI
5·

10

1 7. Felix adeo, ... ut Indi, Scythae, ., . legates mitterent orando foed~ri. 1'1,4. Idcirco Dacis et Cattorum manu devictis, .., menses, .. , e suo normne alterum appellaverat. . . 13 2 Hoc aegre clarior domi, seu militiae reperiretur. 3. g:llp,Pe pnn:us .ant solus ~tiam vires Romanas trans Istrum propagavit domltls.m f,~oVm?lam er Dacorumpileatist satisque* nationibus.Decibalc rege act Sardonios. ... ~t ea iter conditum per feras gentes, quo facile ab usque Pontico man In a lam

{r

1, 7. El 2 a fost atit de norocos, ... incit inzii, scitii ... au trimis soli, ca sa CEara inchc iere a unei aliantc. 11, 4. De aCEEa, dupa ce au fost invinsi dacii si 0 trupa de catti, .,. a denumit 3 dupa numele sau cealalta luna 4. 13, 2. Cu greu poate fi gasit cineva mai stralucit in timp de pace sau in timp de razboi. 3. Intr-adevar, e15 ca primul sau chiar singurul a €xtins stapinirea rornana dincolo de Dunare, supunind si transforrnind intr-o provincie rornana pe daci, care purtau "pil(us"6,t si numcroase ncamuri 7, precum si pe regele Decebal, ca ~i pc sardoni" ... iar intre timp s-a facut printre ne arnurile siilbatice un drum pe care se merge user de la mana Neagra,
I,' August. cr. Mon. Anc., Y, 30-31. (v. IR, p. 269). 3 Dornitian. • Octornbrie. 5 Traian , • Un fel de caciula. ? Asa dan manuscrisele. Editorii ~i unii istorici au propus diferite nume de populatli (ca de ex. iazigi, sarrnati sau saci). . 8 In locul acestui nume necunoscut s-a prop us a fi stat numele sarrnatilor sau al orasului Sarmisegcthuza.

10·

. '11 t i F P (Blatter f d bayer. Gymnasialschulw. 1888. p. 30} . • Sab~que op .capI a isque i>: mmse",. Sarma tis ue? F. P. . Sacisque ediu. Iazygisque Sdch~!t aDlusqdue .Mo 1 Sarmatis Sau;omatis Schott ac Sar (mlzege•• Decibalo 0 ac Dar anus, ar ants ve , tusa ... > donios Mommsen Sardonio Frise

24

AUREUUS

VICTOR

AUREUUS

VICTOR

25

permeatur. 4. Castra suspectioribus atque opportunis locis extructa, ponsque Danubio impositus, ac deductae coloniarum pleraeque. 29,2 ... per eos dies Lucio Prisco, qui Macedonas praesid~tu regeb.at, del?-ta dominatio Gothorum concursu, postquam direptis Thraciae plerisque 1110 5 pervenerant ... 4. Decii, barbaros trans Danubium persectantes, Bruti* fraude cecidere exacto regni biennio. 5. Sed Deciorum mortem plerique illustrem ferunt ; namque filium audacius congredientem cecidisse in acie: pat rem aut em,. c~m perculsi milites ad solandum imperatorem multa praefarentur, =v=. dlX!sse detrimentum unius militis parum videri sibi. Ita refecto bello, cum impigre 10 decertaret, interiisse pari modo. 33, 3 ... rem Romanam quasi naufragio dedit cum Salonino filio, cui honorem Caesaris contulerat, adeo uti Thraciam Gothi libere progressi, Macedonas Achaeosque et Asiae finitima occuparent: ... et amissa trans Istrum, quae Traianus quaesierat. 15 39, 43. Et interea caesi Marcomanni, Carporumque natio translata omnis in nostrum solum, cuius fere pars iam tum ab Aureliano erato 41 13. Et interea Gothorum Sarmatarumque stratae gentes; ... 18. Pons per Danuvium ductus; castra castellaque pluribus locis commode posita. 42, 21 ... genti Sarrnatarum magno decore considens apud eos ngem dedit.

pina in Galia. 4. In locurile mai periculoase ~i totodata potrivite au fost construite castele militare 9; peste Dunare s-a tacut un pod 10 si au fost infiintate 11 multe colonii. 29, 2 .... in timpul acela puterea imperiala i-a fost oferita lui Lucius Priscus, guvernatorul Macedoniei, cu ajutorul gotilor, care dupa ce au pradat 5 cea mal mare parte a Macedoniei, ajunsesera acolo .... 4. Dedi 12, urmarindu-i c~ .inf?care pe barba:i dincolo de I?un~re, au cazut in lupta datorita vicleniei lUI Brutus 13, dupa trecerea a doi am de domnie 14. 5. Cei mai multi povestesc ca moartea Deciilor a fost stralucita: cad ei spun ca fiul avintindu-se prea tare a cazut. in lupta: tatal insa, in timp ce soldatii miscati ziceau 10 multe pent~ a-I mingba.pe imparat, a spus cu blirbatie ca pierderea unui singur soldat 1 se pare putin lucru. Relutndu-se astfel lupta, a murit in acelasi fel, pe cind se lupta cu vitejie 15. 33, 3 .... tmpreuna cu fiul sau SaIoninus, caruia-i daduse titIul de Caesar, el adus 16 statuI roman aproape de marginea prapastiei, astfel tnctt gotii care 15 inaintasera nestingheriti prin Tracia au ocupat Macedonia, Achaia ~i tinuturile invecinate cu Asia: ... ~ifiind pierdute teritoriile 17 de dincolo de Dunare pe care le cistigase Traian. 39, 43. ~i lntre tirnp marcomanii au fost distrusi iar tot neamuI carpilor 18 a fost mutat pe teritoriul nostru; 0 bun a parte dintre acestia se gasea 20 aici inca de la Aurelian 18. 41, 13. Iar intre timp neamurile gotilor ~i ale sarmatilor au fost strivite 20; •.. 18. Peste Dunare s-a facut un pod 21; in multe locuri au fost ridicate in mod adecvat castre ~i castele militare 22. 42, 21 ... oprindu-se Ia ei, el 23 a dat sarrnatilor un rege, ceea ce cons- 25 tituie 0 mare cinste. '
• Cf. Balbus, p. 92. (v. IR, p. 474). Cf. Dio Cassius, LXVIII, 13,1 11. (v. IR, p. 693). Orase care au primit dreptul de colonia: Apulum, Napoca, Sarmisegetuza. Imparatu! Decius ~i fiuI sau. 13 Probabil confuzic eu orasul Abrittus (Razgrad) in Bulgaria. (d. Zosimos, I, 23). l' In 251 e.n. 15 De fapt au fost doua Iupte; prima IIng1l Bcroia, a doua ling1l Abrittus. Cf Iordanes XVIII. . , 18 Imp1lratul Gallienus. ~7 Adiea Dacia; informatia e gresita, dar e posibil. ea s-a par1lsit 0 parte a provinciei atunci. )8 Intre 295-297 au fost invinsi de Galerius, d. Eusebius, 1st. bis., VIII. 17,3; Cons. Cpolit, (MGH, IX. 230, Ia anul 295); Eutr., IX. 25,2 ~i Orosius, VII, 25,12. It In 272 carpii au fost Invinsi Ja Carsium ~i supravietultorii colonizati cf Amm Marc XXVII, 5.5. t t,···,
10 11 12

• Abruti?

G-ruter in Abruto fro

C.

Anna

Abruti Arntzell

:~ In anii 332 ~i ~34 Constantin intervine Ia nord de Dunare, d. Anon. Val. 31 urm. In anuI 328 se inaugureaza podul dintre Oescus ~i Sucidava (CeIei) In OItenia. • 22 In 324 Constantin a inceput constructii militare Ia nord de Dun1lrc, instaIindu-se puterme in cet1ltde Dr?beta (T. Severin), Sucidava (CeIci) ~i Daphne (?). • 23 Constant ius II trece Dun1lrea in 385 ~i impune sarmatiIor limiganti pe argaragantul Zizais care traise refugiat in imperiu, d. Amrn. Marc., XVII, 12,4-21.

'26

AUREUUS

VICTOR

AUREUUS

VICTOR

27

LIBELLUS

DE VITA ET MORIBUS

IMPERATORUM.

CARTE

DESPRE

VIATA ~I MORAVURILE

IMPARATILOR.

24

1,7 ... Getarum populos Basternasque laeessitos bellis ad eoneordiam compulit '" 9. Ad hunc Indi, Seythae ... legatis cum donis miserunt. 2,9 .,. Moesia a Dacis, Pannonia a Sarmatis, ... direptae sunt. s 29, 3. In solo barbarico inter confusas turbas gurgite paludis submersus est, ita ut nee cadaver eius potuerit inveniri. Filius vero eius bello exstinetus est. 41, 13 ... Hie pontem in Danubio construxit. . 41, 20. Hi singuli has partes regendas habuerunt ... Delmatius Thraciam 10 Macedoniamque et Achaiam. 47,3. Hie cum animadvertisset Thraciam Daciamque tanquam genitates terras possidentibus Gothis Taifalisque at que omni pernicie atrocioribus Hunnis et Alanis extremum periculum instare nomini Romano, aceito ab Hispania Theodosio, ... imperium committit. i5 48, 5. Fuit autem Thecdosius propagator reipublicae. atque de!(fis~r eximius. Nam Hunnos et Gothos, qui earn sub Valente defatigassent, diversis proeliis vicit.

1,7 ... El a irnpins spre 0 intelegere pe ~as~~rni .~~ neamu~le .getic~ care se sfisiau in razboaie 2( ... 9. La acesta lUZU, SC1t1, ... au trirnis soh eu daruri. 2, 9 ... Moesia a fost jefuita 26 de catre dad, iar Pannonia de catre 5 sarmati. ., 29, 3. S-a inecat 27 in fundul unei rnlastine, pe pamint barbar 28 pnntre mormane de lesuri, astfel incit niei cadavrul sau n-a putut fi gasit. Iar fiul sau a murit in razboi 29. 10 41, 13. Acesta 30 a eonstruit un pod peste Dunare 31. 41, 20. Acestia au primit domnia unor parti ale imperiului '" Dalmatius32, Tracia, Macedonia si Achaia, 47, 3. Acesta 33, dupa ce a vazut ca eel mai mare pericol ameninta statul roman, deoarece gotii a4 si taifalii stapineau Tracia si Dacia ca pe niste paminturi de bastina si cum hunii 35 si alanii erau mai di.i decit toate neno- 15 rocirile, a chemat din Spania pe Theodosius ... i-a mcredintat eonducerea 36. 48 5. Theodosius a fost insa un intregitor al statului ~i un excelent aparater ai sau. Caci pe huni si pe goti, care produsesera multe necazuri statului in timpullui Valens, el i-a invins in diferite lupte 31.
A •

24 Lucrarea ace as til atribuita de traditie lui Aurelius Victor, este cunoscuta ~i citata in istoriografia moderna sub numele de Epitome de Caesaribus. 25 August, cf. supra. 26 Nici un alt izvor nu pomeneste aceste presupuse luptedin timpul lui Tiberius. 87 Imparatul Decius. 28 Lingll Abrittus, d. supra. 2. Cu putin Inainte, IIngll Nicopol. 80 Constantin. d. supra . . 1 Linglt Celei 3 (Sucidava). as Nepotul lui Constantin fususe facut Caesar in 334. cind i s-a repartizat ~i 0 regiune a imperiului, ef. Anon. Vol. 35. 33 tmpllratlll Gratianus. "' Dupa lupta de la AdrianopoI. 36 Care declansasera miscarea gotil or. a. tn anul 378 e.n. 3? Cu gotii a incheiat 0 tntclcgere lastndu-i in Balcani, Iar hunii n-au trecut Dunarea in vremea sa.

-c-Jzvoarele

isforfei Romanlci - C. 311

VII. IOYAIANOY

AYTOKPATOPO~

VII. iMP A RAT U L I U L I A N

Flavius Claudius Iulianus s-a nascut in anul 331 c.n., a fost suspectat ~i aproape proscris sub Constantius, a ajuns Imparat in anul 361 ~i a murit dupa doi ani de domnie, in anul363, intr-o expeditie contra persilor, In copilarie i s-a impus farll. voia lui educatia cre~tinll.. S-a lepadat pe urma de crestinism ~i a luptat pentru restaurarea elenismului. Iulian a primit 0 educatie retorica ~i filozoficll.. Printre scrierile ramase de la el stnt trei discursuri oficiale (doua Panegirice ale tmparatului Constantius ~i un Elogiu al Imparatesei Eusebia), discursuri, imnuri in prozll. Regelui Scare ~i Mamei Zeilor, scrierea in trei clI.rti Contra cre~tinilor. din care au ramas fragmente, ~i Bancllelul sau Saturnalele sau Cezarii (!UIl1tocnov il xpcvic il lCaicrape.;), in care [udeca pe predecesorii sai, Intre altii ~i pe Imparatul Traian. La aceste serieri se mal adauga 0 corespondenta destul de Intinsll. Editia Iolosita : L'Ernpereur Julien, Oeuvres completes, t.I,1 (1932), II, 2 (1924), ed, J. Bidez, ..Les Belles Lettres", Paris; Juliani Caesares, ex. rec. Theoph. Christoph. Harles, Erlangae 1785.

KAI:I:APE:I:

1MPARATII
8 ". Indata intra ! Traian, purtind pe umeri trofeele getice ~i partice. 19 ." Caesar incepu astfel: ..... Dar fiindca am amintit de celti, putem oare compara faptele lui Alexandru la geti 2 cu distrugerea tarii eeltiler? Acesta a trecut Istrul 0 data; eu (am trecut) Rinul de doua ori ... " 5 21. ..... Vazfnd ca Roma adeseori ajunsese intr-o neinchipuit de mare primejdie d:in cauza razboaielor civile, am cirmuit-o astfel, inclt cu ajutorul vostru, 0 zei, sa fie in vii tor tare ca fierul. Caci nu am planuit pentru ea cucerirea Universului, cedind dorintelor nenurnarate, ci i-am stabilit doua hotare, cum au fost date de natura, fluviile Istru ~i Eufrat. Apoi, dupa ce am supus 10 neamul scitilor ~i al tracilor, nu m-am folosit de timpul pe care mi l-ati stabilit pentru domnie ca sa rna straduiesc a face sa iasa un razboi din alt razboi, ci mi-am intrebuintat ragazul pentru a da legi ~i pentru a indrepta nenoracirile prilejuite de razboi ... " 22. Dupa aceasta i se da lui Traian putinta de a vorbi. Acesta, cu toate 15 ca era priceput sa cuvinteze, dar lenea i1 fiicea de obicei sa incredinteze lui Sura grija de a pune in scris pentru el cele mai multe, mai degraba strigind decit vorbind, incepu sa arate zeilor trofeele getice ~i cele partice. Acuza batrtnetea ca. nu i-a tngaduit sa sfirseasca razboiul cu partii, Atunci Silenus: ..Dar, ingimfatule, zise, ai domnit douazeci de ani si Alexandru acesta de aici (a 20
1
I

In adunarea zeilor ~i a tmparatilor raposati. Cf. Arian, Anab., I, 3-4, (IR, p. 583 urm.).

30

IULIANUS

JULIAN

31

ErKnMION

Ell: TON AYTOKPATOPA

KnNl:TANTION

domnit) doisprezece. Pentru ce, asadar, in loc sa invinuiesti moliciunr a ta mvinuiesti scurtimea vrernii?" Miniat de zefk misire (ca~i nu Era strain de retorica, dar faptul ca-i placea sa. cam bea ii slabea uneon putere a de a intelege), zise: .Eu, Jupiter si zeilor, dupa ce am luat conducerea imperi~lu~ amortit si descompus din cauza tiraniei care dainuise mult ~a nOI in tar.a, ~l dID cau- s za silniciei getilor, singur am. c~t~zat sa mcrg i~potnva neamurilo~ c~re l?c.u: iesc dincolo de Istru si am nimicit 3 neamul getilor, care au fost mal razboinici decit oricare dintre oamenii ce au trait cindva - si aceasta nu numai datorita tariei trupului lor, dar si pentru ca ii convinsese sa fie astfel slavitu~ lor Zarnolxis. Crezind ca nu mor, dar ca tsi schirnba locuinta, ei sint mai porniti pe ~u.pte, 1(} decit ar fi inclinati sa intreprinda 0 dilatorie. Am facut aceasta exp.€ditle in cinci ani. Dintre toti Imparatii de dinainte de mine, eu am fost socotit de supusi eel mai bind" '" 24. Dupa acesta, i se dadu cuvintullui Constantin ... "lata de ce valorez, a spus el, mai mult de cit acestia ; decit Alexandru Macedon, pentru c~. a~ 15luptat eu romanii ~i eu neamurile germane si scitice 4, nu cu barbarn din Asia ... ", "prin faptele savir~ite impotriva uzurpatorilor sint ~ai p~esus decit Traian ; si sint fiha indoiala egalul lui prin reluarea tinuturilor 5 pe care el le dobindise mai inainte, daca nu cumva valoreaza mai mult sa recistigi 6 un lucru decit sa-l cistigi". 20 ELOGlUL IMPARATULUI CONSTANTIUS

5 (6 d) ... $i ce mai e nevoie sa vorbesc despre lucrurile vechi, sa mai amintesc de Claudius ~i ~ at-at dovezile limpezi si cunoscute de toti ale valorii sale, pomenind de luptele impotriva barbarilor de peste Istru .. ' ? 7 (9 c) ... Mama ta .. , a fost mama nu a unuia, ci a multor imparati. Dintre acestia unul a ajutat pe tatal 'di.u in dizboiul impotriva tiranilor, altul", invingind cu armele pe geti 8, ne-a fiicut rost de 0 pace trainica .,. 20 (30 a). " .., Asadar '" cite mai Iaci, pe ling-doocupatiile pe care le-arn amintit eu putin II_la~ inainte. guvernind E~ropa, trin:itir:_d amb.asade,. ?CUpindu-te de cheltuieli, expediind trupele III Pannonia impotriva scitilor, avind grija ca batrinul general sa nu fie invins de tiran .,. ", EYl:EBIA~ TID: BAl:IAMO~ ErKnMION ELOGIUL IMPARATESEl EUSEBlA 3 (107 a). Printre multi barbati care au fost de valoare si au lasat !rumoase amintiri ale geniului grec, Filip si fiul sau i-au intrecut pc tcti ctti au
3 Aceastti mare exagerare a realit1itii istorice, ca 511nu spunem nascocire, se datoreste caracterului satiric ~i de aceea retoric al operei, In care trnparatii slnt pusi sa-~i exalte meritele, In timp ce Silenul Ii batjocorcstc In acelasi fel pentru defectele lor. 4 Adica gotii din nordul Dunarii, d. Anon. Val., 31 urm. a Aluzie la Dacia. • Realitatea indiscutabila a extinderii autoritat ii romane la nordul Dunarit, dupa campania din 332, care indica poate si ambitti mai mari, este exagerata de autor, care desi pagtn militant, nu uita ca este nepotul lui Constantin I 7 Constantin II. 8 Adica gotii.
>

25

30·

'32

IULIANUS JULIAN

33:

EI1I1:TOAAI

condus odinioara Macedonia si Tracia; cred cli ~i pe toti citi i-au cirmuit pe lidieni si pe mezi, pe persi si pe asirieni, afara numai de fiul lui Cambise, care a stramutat cirrnuirea de la mezi Ia persi. Cad el cel dintii a incercat a spori puterea macedonenilor si, supunind cea mai mare parte din Europa, a facut gr.anita (a cuceririlor sale) marea la rasarit ~i la miazazi, Istrul, cred, 50 la miazanoapte si neamuloricilor la apus. 8 (279 c) '" Desi nu aveam dreptul la onorurile triumfului, puteam totusi sa-l rnacelaresc pe vrajmasul meu ~i nimeni nu rna impiedica sa-mi due dusmanul prin toata Celjia, sa-l arat oraselor ~i sa-mi bat joe de nenorocirile lui Chnodomarios. Am socotit cii trebuie sa nu fac niciuna din acestea, io ci l-am trimis tndata la Constantius care se tntorcea atunci de la cvazi ~i de la sarmati, Si asa s-a facut ca, in ciuda faptului ca eu luptasem, iar el a calatarit numai si a fost primit prieteneste de neamurile care locuiesc unga Istru, nu eu, ci el a repurtat triumful. SCRISORI b) 73 (ep, 47). Tracilor. 428 c. Cererea voastra ar parea ceva suparator, daca ati fi adresat-o unui Imparat cu privirele atintite spre cistiguri ~i daca el ar crede ca. nu se cade sa vatame belsugul obstesc pentru a-si arata bunavointa fata doar de citiva, Dar cum noi ne-am propus ca tinta nu sa strtngem cit se po ate mai mult de la supusii nostril, ci sa fim pricina cit mai multor binefaceri pentru ei, acest principiu ne va face sa. va. iertam si voua datoriile. Dar nu vor fi iertate absolut toate, ci suma urmeaza sa fie impartita (in dona): 0 parte va fi binefacerea pe care s-o facem cu voi, alta (va servi) pentru nevoia soldatilor, de pe urma careia, fara indoiala, Yeti avea (doua) destul de msemnate avantaje: pacea si securitatea, Asadar pina. la a treia indictiune" va iertam toate cite ramin din anii trecuti ; dupa aceea, insa, Yeti achita fiecare contributie, potrivit obiceiului. Iertarea acestor datorii este 0 bunavointa destul de mare fata de voi si nu trebuie sa trecem cu vederea binele Ob~tESC: it despre aceasta C s-au trimis Himuriri si prefectilor, pentru ca binele pe care vrern sa-l facem sa ajunga fapta. Zeii sa va izbaveasca intotdeauna ~i sa. va dea tarie, 89 b (291 b) Numim pe Zeusospitalier de cit scitii ! 94. Acum scitii astfel,
10

15-

20,

52

3()

~i sintem

mai neospitalieri

~i

stau fara sa se agite, dar poate

ca. nu

vor mai ramine tot

35-

10

• Interva.l de 15 ani, folosit din anul 312 ca perioada financiara ~i cronologica. Terrnenul acesta "arhaic" servea pentru desemnarea gotilor de la nordul Dunllrii.

VIII. E U T R 0 P I

VIII. E U T R 0 P IUS

A luat parte la campania Impotriva persilor sub impAratul Iulian, iar Ia indemnul trnparatului Valens, al carui magister ",emoyiae era, a alcAtuit in anul 369 0 scurta istorie romana (Breuiarium ab Urbe condita), in zece cll.rti, in care a expus faptcle mai de seama de la fondarea Romei plna la moartea lui Iovian (364). A folosit indeosebi pe Livius, Suetonius ~i 0 cronica imperiaIa cunoscuta ~i de Aurelius Victor, de Histaria A ugwsta ~i de Epitome de Caesaribus, Claritatea expunerii ~i scurtimea au facut din aceasta scriere un manual comod si cau tat , tradus in greceste ~i copiat adeseori in cursul evului mediu. Editia folositi!.: Eutropi Breviarium ab Urbe condita recensuit H. Droysen, Berlin, 1879 (MGH,AA 2).

SCURTA. ISTORIE BREVIARIUM AB URBE CONDITA

DE LA tNTEMEIEREA

ROMEL

:5

IV,6, 1. Philippo, rege Macedoniae, mortuo, qui et adversus Romanos bellum gesserat, et postea Romanis contra Antiochum auxilium tulerat filius eius Pe~eus in Macedonia rebellav~t,' ingmtibus copiis ad bellum par~tis. 2. Nam adiutores habebat. Cotyn, Thraciae regem, et Illyrici, Gentium nomine ... 3. Dux Romanorum P. LIClUlUSconsul contra eum missus est, et a rege gravi proelio VICtUSest. . IV, 24: Ab ~r~e condita anna DCXXXV, lit bellum ignomimoseque pugnavit. C. Cato consul Scordiscis intu-

lIO

IV, 25. C. Caecili.o ~etello et Cn. Carbone coss., duo Metelli fratres eodem die, alterum ex Sardinia, alterum ex Thracia triumphum egerunt. . IV,2?,5, A M. I~nio Silano, collega Q. Metelli, Cimbri in Gallia; et a MinuCIORufo in Macedonia Scordisci et Triballi ... victi sunt. .

15

V,7,1. Interim eo tempore Sylla etiarn Dardanos Scordiscos Dalmatos et Moesos partim vicit, alios in fidem accepit. ' , YI,2,1.J\d Macedonia!? missus est Appius Claudius post consulatum. Levia proelia h.abUIt contra vanas gentes~ quae Rhodopam provinciam incolebant, atque ibi mo~bo mortuus .e~t. 2. MISSUSei succesor C. Scribonius Curio post consulatu!ll; IS.Dardal!-os ~ICIt e~ usque ad Danuvium penetravit ; triumphumque meruit et intra triennium finern bello dedit. VI,10. A~ter a.utem Lucullus qui Macedoniam administrabat, Bessis primuR0l!lanor~m mtuht bellum, at que eos ingenti proelio in Haemo monte supes ravrt, oppidurn Uscudamam, quod Bessi habitabant, eodem die, quo aggressus

.
20

IV, 6,1. Dupa moartea lui Filip, regele Macedoniei, care dusese razboi impotriva romanilor, iar apoi daduse si ajutor romanilor in contra lui Antiochus, s-a rasculat in Macedonia fiul sau Perseus, avind numeroase trupe pregatite pentru riizboi. 2. tntr-adevar, el avea ca aliati pe Cotys, regele Traciei, ~i pe cel al Illyriei, numit Gentius .. 3. Drept comandant al romanilor a fost trimis in contra sa consulul P. Licinius si intr-c lupta grea a fost invins de catre rege. IV, 24. In anul sase sute treizeci ~i cinci 1 de la int€m€ierea Romei, consulul G. Cato i-a atacat pe scordisci si a fost infrint in mod rusinos, IV,25. tn timpul consulatuluilui G. Caecilius Metellus ~i a lui Gn. Carbo, cei doi frati Metelli au sarbatorit triumful in aceeasi zi: unul asupra Sardiniei, iar celalalt asupra Traciei 2. . IV,27,5. In Galia cimbrii au fost invinsi de catre M. lunius Silanus, colegul lui Q. Metellus, iar in Macedonia scordiscii ~i tribalii au fost invinsi de catre Minucius Rufus. V, 7,1. Sylla, intre timp, i-a invins in parte si pe dardani, scordiscii dalmati si moesi, iar pe ceilalti i-a primit in supunere. VI, 2,1. Dupa consulat, Appius Claudius a fost trimistn Macedonia. EI a dus lupte usoare impotriva diferitelor neamuri care locuiau in provincia Rhodope ~i acolo a murit de boala. 2. Ca urma~ al lui a fost trimis C. Scribonius Curio, dupa ce a fost consul; acesta i-a invins pe dardani si a patruns pina la Dunare : el a dobindit dreptul la un triumf si in decurs de trei ani a terminat razboiul. VI, 10. tnsa celalalt Lucullus, care administra Macedonia, a fost primul dintre romani care a dus razboi impotriva bessilor si i-a invins intr-o lupta mare pe muntele Haemus. Orasul Uscudama, pe care n locuiau bessii,
Corespunde cu 118 t.e.n., dar datarea este gre~itA.In realitate lupta a avut loc In 114 Le.n. Pentru toata expansiunea romana spre Dunarea-de-jos cf. Florus, I, 39 (v. IR. p. 521-523).
1
I

H}

15

20

25

'36

EUTROPIUS

EUTROPIUS

est, vieit, Cabylen cepit, usque Danuvium penetravit. Inde multas supra Pontum positas civitates aggressus est. Illic Apolloniam evertit; Calatirn, Parthenopolim, Tomos, Histrum, Burziaonem cepit, belloque eonfecto, Romam rediit. Ambo tamen triumphaverunt. '5 VII, 9. Vicit autem proeliis Dacos ... VII, 10,1. Scythae, et Indi ... munera et legatos ad eum miserunt. VII, 19,4 ... , item Thraciam, Ciliciam ... quae sub regibus amicis erant, in provinciarum formam redegit. VII, 23,4. Expeditiones quattuor habuit: unam adversus Sarmatos, alto teram adversus Cattos, duos adversum Dacos. De Dads Cattisque duplicem triumphum egit; de Sarmatis solam lauream usurpavit. Multas tamen calamitates iisdem bellis pass us est; nam in Sarmatia legio eius cum duee interfecta ; ct a Dacis Appius Sabinus consularis, et Cornelius Fuscus, praefectus praetorio, cum magnis exercitibus occisi sunt. 15 VIII, 2, I. Suecessit ei Ulpius Traianus ... 2.. " Daciam, Decibalo victo, subegit, provincia trans Danubios facta in his agris, quos nunc Taiphali et Victophali et Thervingi habent ; ea provincia decies centena millia in circuitu tenet. VIII,6,1. Defuneto Traiano, Aelius Hadrianus creatus est princeps .... "20 2 .... et de Assyria .. : revocavit exercitus ... Idem de Dacia facere conatum amici deterruerunt, ne multi cives Romani Barbaris traderentur, propterea quod Traianus, victa Dacia, ex toto orbe Romano infinitas eo copias hominum transtulerat ad agros et urbes colendas; Dacia enim diuturno bello Decibali viris fuerat exhausta. '25 VIII, 13,1. Ingenti ergo labore et moderatione, cum apud Carnuntum iugi triennio perseverasset, bellum Marcomannieum confecit, quod cum his Q~adi, Vandali, Sarmatae, Suevi, at que omnis Barbaria commoverat. Multa hominum millia interfecit, ac, Pannoniis servitio liberatis, Romae rursus cum Commodo Antonino, filio suo, quem iam Caesarem fecerat, triumphavit. :30 IX, 4. Post hos Decius . " imperium sumpsit. Cum biennio ipse et filius eius imperassent, uterque in Barbarico interfecti sunt, et inter dives relati. IX, 5. Sub his, Aemilianus in Moesia res novas molitus est: ... Aemilianus obscurissime nat us, obscurius imperavit, ac tertio mense exstinctus est.

el l-a luat cu asalt chiar in ziua in care atacase; a cucerit Cabyle 9i a ajuns pin a la Dunare, Apoi a ataca~ m~i multe ~etati a~ezate de-a-Iung~l Pontului. Acolo a devastat Apollonia 91 a cucent Calatis, Parthenopolis, Tomis, Histria si Burziaone". Dupd terminarea razboiului s-a intors la Roma. Totusi amindoi au serbat un triumf. 5VII, 9. Si pe dad i-a invins 4 in mai multe lupte ... VII, 10, 1. Scijii, inzii i-au trimis daruri 9i solii. VII 194. De asemenea Tracia 5, Cilicia, ... care erau sub stapinirea unor regi prieteni, le-a transformat in provincii romane, . VII,23,4. El a intreprins patru expeditii.: una impotriva ~arm~tilor.'. cea- 10' lalta impotriva catiilor, iar dona contra dac~or. Asupz:a dacilor ~l catiilor a serbat un dublu triurnf 6; impotriva sarmatilor a obtinut d.oar cununa. de lauri. Totusi a suferit multe ~frlngeri inwaceste razboa1e; dI.~l ~n Sarmatia 0 legiune de 3; ~a a !ost nimicita imp~eun.a cu co~andantul er, iar cons1!l~rul Appius Sabinius ~1 prefectul pretoriului Cornelius Fuscus au fost UCI~I de 15 daci tmpreuna cu marile lor armate. VIII, 2,1. I-a urmat la tron Ulpius Traianus, .... 2 .... i~vingi~d pe Decebal el a supus Dacia si a transform at in prOV1?C1~. ro~ana t~u!unle .de dincolo de Dunare, pe care le stapine.sc acum taif~l~, vlctofal~ ~I tervingii. Aceasta provincie are 0 circumferinta de un :n!lion de P~9I. . 20' VIII, 6,1. Dupa moartea lu; Traia~ ~ fost facut imparat Ae~us Ha~nanus 2 .... el a rechemat armatele din ASIIla ... A incerc~t sa faca acelasi lucr:tJ si in Daci~, dar I-au. oprit de 13; aceasta priete?ii sal, ~~ nu cumva sa. fie dati pe mma barbarilor 0 multime de cetateni romarn : deoare~e .Traian, dupa cucerirea Daciei, adusese 0 multime foarte mar~ de ?ameru din toate 2S, colturile lumii romane pentru popularea oraselor ~1. cult1V~rea ?goarelor: caci Dacia fusese secatuita 7 de barbati in urma lungului razboi al Iui Decebal. VIII, 13,1. Dupa ce a stat 8 neclintit linga Carn~ntum timp de trei ani, fara intrerupere, cu multa truda si rabdare a. te~Illat .. razboiul ..cu marc~manii, pe care n pornisera impreuna cu acestia .~I CV~Zll,vand~!ll, sarmatll! 30' suebii si toata lumea barbara. Dupa ce a omont mal rnulte mu de oamern ~i a eliberat din sclavie pe locuitorii Pannoni~i, el a serbat la RO.ma un ~ou triumf Impreuna cu fiul sau Commodus Antorunus, pe care tocmal de cunnd n facuse caesar. IX, 4. Dupa acestia Decius .. , a luat puterea imperial~. Dupa. ceo a 35, dorninat timp de doi ani cu fiul sau, ambii au fost omortti pe teritoriul barbar 9 ~i au fost trecuti in rindul zeilor.
Probabil orasul Bizone. , Augustus, Cf. IR, p. 269-271. .. ' . a De fapt era provincie incll din vremea lui Claudius: acum sub Vespasian 1 s-a adaugat doar Bizantul, 8 In noiembrie 89. Pentru luptele lui Domitian v. IR, p. 519. T Exagerare retorica a autorului, care subliniaza activitatea lui ~~aian - favora~il apreciat de tradltia senatoriala -in cpozitie cu Hadrian, care a fost cr iticat; de cercurllesenatoriale. 8 Marcus Aurelius. • Ltngi1 Abrittus (Razgrad). Cf. supra.
3

.38

EUTROPIUS

EUTROPIUS

39

IX, 7. Gallienus quoque Romae a senatu Caesar est appellatus. ... . IX, 8, 2. Dacia, quae a Traiano ultra Danubium fuerat adiecta, arrussa est. Graecia, Macedonia, Pontus, Asia vastata per Gothos. Pannoma a Sarmatis Quadisque populata est. . :5 IX 11 1. Claudius que ei successit, .. 2. Hie Gothos, Illyncum Macedoniamque vastantes, ingenti proelio vicit. . . .' IX, 13,1. Post eum, Aurelianus suscepit imperium, Da<:l<~. RiPEnSI or~undus: ... quoque Gothos s~r~nuissime vicit, Romanam ditionem ad fines pristinos varia bellorum felicitate revoca Vito ..• . . 10 IX, 15, 1.... Provinciarn Dac;~m, quam ~ralanus ultra Danubium f~cerat, intermisit, vastato omm Illynco et Moesia, desp.eran~ earn 120sse ret.lneri: abductosque Romanos ex urbib~ls et agns D~ctae, in media M?es~a collocavit; et est in dextra Danubio In mare flue nti , cum antea fuent m laeva. 15 IX, 18. Post hunc, Carus est factus Augustus ... Sed dum bellumadversum Sarmatas gerit, nuntiato Persarurn tumultu, ad Orie ntem profectus, res contra Persas nobiles gessit ... IX, 25,1. Mox tamen per Illyricum Mocsiamque c~ntra.ctis copiis,. rursus T cum Narseo ... in Armenia Maiori pugnavit .... 2 .."\ana deinceps ~t simul et 20 viritim bella gesserunt, Carpis et Basterms subac~ls,. S~rmatls victis, quarum nationum ingentes captivorum copias i?-. ~omams fIm!:lUs ~ocavErunt. . X, S. Constantinus tame n, ... LICIruO bellum intulit, ... , ommsque Dardania, Moesia, Macedonia potitus, numerosas prOVInCl.as .0ccupavI~. X, 7,1. Nam etiam Gothos, post civile bellum, varie profligavit, pace ~IS 25 ad postremum data, ingenternque apud barbaras gentes memonam gratiae collocavit.

IX,S. Sub domnia lor 10, Aemilianus s-a revolt at in Moesia: ... de origine obscura, acesta a avut 0 domnie si mai putincunoscuta si a murit dupa trei luni, IX, 7. Si Gallienus a fost proclamat caesar de Catre senat la Roma ... IX,8,2. Dacia, pe care Traian 0 alipise imperiului dincolo de Dunare, a fost pierduta. Grecia, Macedonia, PontuI, Asia au fost devastate de goti. Pannonia a fost pustiita de catre sarmati si cvazi. IX, 11,1. Lui i-a urmat Claudius ... 2. Acesta, intr-o baHi.lie mare, i-a Invins pc gotii care devastau Illyria ~i Macedonia. IX. 13,1. Dupa acesta a luat puterea imperial a. Aurelian, de loc din Dacia Ripensis; ... acesta a invins cu multa vitejie pe goti, Datorita diferitelor sale razboaie norocoase, el a re stabilit puterea romana in vechile ei hotare. IX, 15,1. Deoarece toata IlIyria ~i Moesia erau devastate, si nu mai spera sa 0 mai poata pastra, el a golit 11 provincia Dacia, pe care 0 crease Traian dincolo de Dunare. Romanii pe care i-a scos de pe ogoarele si din orasele Daciei i-a asezat in partea de mijloc a Moesiei. Si astfel provincia Dacia este acum in dreapta Dunarii, pe cind inainte fusese in stinga ei. IX, 18. Dupa acesta, Carus a fost facut Augustus... Anuntindu-se invazia persilor, in timp ce el ducea razboiul irnpotriva sarmatilor, a plecat in Orient si a savirsit fapte de arme stralucite contra persilor. IX, 25,1. Stringind pe data trupe in Illyria si Moesia, eP2 s-a luptat din nou ... cu Narses in Armenia Maier ... 2. Apoi ei 13 au purtat diferite razboaie, atit impreuna cit si fiecare in parte, supunindu-i pe carpi si bastarni si invingindu-i pe sarmati. Din rindul acestor neamuri au asezat 0 multime foarte mare de prizonieri la granitele imperiului. X, 5. Totusi Constantin ... ' a pornit cu razboi impotriva lui Licinius ... ; si luind in stapinire toata Dardania, Moesia si Macedonia, a ocupat numeroase provincii ... X, 7,1. Caci ~i pe goti i-a batut in diferite ocazii, dupa razboiul civil, si acordindu-le in cele din urma pacea, el ~i-a asigurat in rindul neamurilor barbare 0 rccunostinta nemasurata pentru binefacerile sale 14.

10

15

20

25

30

A trnparatului Gallus ~i a fiului sau Volusianus. Vrind sa salveze prestigiul roman si totcdata sa. nu dirninueze figura lui Aurelian , care este Iaudat de autor ca. a restabilit imperiul, Eutropius "Ulrge~te" operatia de evacuare a Dacici ~i creiaza astfel iluzia unei evacuari totale, la fci cum sub Traian vorbise de 0 colonizare integrala a Daciei. $i astfel s'a creat 0 traditie gre~iti1 ce a fost preluata de Festus si de HA ~i pusa apoi in circulatie, Cf. discutia problemei la VI. Iliescu, Pitritsirea Daoiei tu lumina izuoarelor literare , scrv, XXII, (1971), 2. 12 Galerius, 13 Diocletian ~i Galerius. 14 Dupa campania din anul 332 cf. supra Anon. Val., 31 urm.
10 11

IX. A0ANA~IOY

APXIETIILKOTIOY AAE2ANAPEIAL

IX. A TAN A S lED

I N ALE X AND R I A

S-a nascut pe la anul 295. a participat la sinodul de la Niceea din 323 ~i a ajuns episcop de Alexandria in 328, post in care s-a mentinut cu intreruperi ~i neplaceri pina. la rnoartea sa din anul 373. A stat un timp linga. Constantius, tn IIliria , ~i a luat parte la sinodul din Serdica din anul 343 sau 344, fiind un Inversunat adversar al arianismului. A fost exilat in citeva rind uri. Apologia impotriva arienilor a fost sensa intre anii 346-356, iar celelalte opere citate dupa anul 356. Edi~ia iolosita: PG, vol. XXV-XXVIII, Paris, 1884-1887.

AIIOAorHTIKOL

KATA

APEIANnN

APOLOGIE

!MPOTRIVA

ARIANILOR

1. (PG, XXV, 97, col. 248). Kat rptrov tv 'tij llE'YUA1] cruv60cp 'tij BVLapoucij O'uvaXSe{O'UKa'ta 7tp60''ta~tv 'tcov SeocplAeO''tcl'toov ~aO'tMoov Kevercvctou (col. 249) Kat Kc.i>vO''tav'to~''ev 11 Kat ol KaS' 'itj.1COV YEv6j.1evotKaS1]pM}TIO'avcb.; cruKOCPUV'tIll, 'tot<; rs KptSelO'1. {)1tEP'itj.1COV v cruvEIjITjcp{O'av1:O E7tlO'K07tOl tAeiou.; tpicxootrov j.1EV 1 ~~ E'YapXlCOV raAa'tia.;, ... ~aKia<;, Muotac, 0P~KTI<;, ~apoavia<;, MaKeoov{a.;:

Hxstocev ...

1. (PG, XXV, 97, col. 248). Si a treia oara, la marele sinod adunat la Serdica 1, din porunca Imparajilor prea iubiti de Durnnezeu Constantinus si (col. 249) Constans; la acesta, cei ce se ridicasera impotriva noastra au fest invinuiti ca uneltitori necinstiti, iar pentru cele judecate ca fiind in sprijinul nostru au votat peste trei sute de episcopi, din eparhiile. .. Galatiei Daciei, Moesiei, Traciei, Dardaniei, Macedoniei, Epirului ...
36. SCRISOAREA SOBORULUI CARE S-A tNTRUNIT LA SERDICA

36. EIIILTOAH

TH:E EN LAP~IKH

LYNAX0EI:EH:E

:EYNO~OY

10

(PG, XXV, col. 312) 'H clyia O'uvooo<; 1') Kata 0eoO Xclptv ev LapolKij ouvax.~etO'a Ct.~o ·Pc.i>j.1TjC;, :E7t(.tVtrov, raAAtcov ... , Muouiiv, ~aKia<;,... dAATj'; Kat ~aKla.;, 0PQ.KTIC; ... IIPOL TOn EIlI:EKOTIOYL AlrYTITOY KAI AIBYHL EIIILTOAH ErKYKAIO:E KATA APEIANnN

(PG, XXV, col. 312). Sfintul sobor, intrunit prin harul lui Dumnezeu la Serdica, unde au venit din Roma, Spanii, Gallii ... , Moesii, Dacia, ... cealalta Dacie "', Tracia ...
SCRISOARE ENCICLICX. tMPOTRIVA ARIENILOR, CXTRE EPISCOPII EGIPTULUI ~I A LIBIEI

10

15

(PG, XXV, col. 556-7) El j.1EV ouv 7tapa 6pSo06~oov TtVta ypacp6llEva, ole (iv eYEYOVEt tapa toii... i\ LtA~EO'tpOU Kat TIpOOtoytvou<; toO 'tf\.; ~adac; ... , OOOEV 7 TtVEVtot.; ypacpOj.1EVol<; U7t07ttEUElV'a.OOAOC; Kat d1tAOUC;EO'tlV trov a7toO'toyap 6 AlKroV avoprov tp67to<;. HISTORIA 28. (PG, XXV, ARIANORUM AD MONACHOS

(PG, XXV, col. 556-7). Daca lucrurile asternute in scris ar veni de la niste drept-credinciosi, cum ar fi. .. ori Silvestru ~i Protogenes din Dacia ... nimic in cele scrise n-ar fi vrednic de banuiala, Caci felul de a fi al barbatilor apostolici este neprefacut si lips it de viclesuguri. ISTORIA ARIENILOR
IS

CXTRE CALUGARI

20 O'K67tooV O'uj.1cpooviav Kat eipiJvTjv, 7tAeiouc; OETtO'av u', a7tO ts tf\<; j.1eyclATj<; te 'Pdij.1'11C; ~7tEl'ta tou.; a7tO trov Iluvvovtcov, Kat Ntoptxou, Kat LtO'dac;, AaAj.1atiac; ... rs Kat ~apoavia.;, ~ada.; re Kat Moetcc, MaKeoovla<; ...

285, col. 725) Elru ~M7tovte<; t1')v 7tPOC; 'ASavaO'tov trovem-

28. (PG, XXV, 285, col. 725). Vaztnd apoi intelegerea ~i linistea episcopilor lata de Atanasiu, deoarece erau peste cincizeci, din marea Roma ... avoi cei din Pannonii, Noricum, Siscia, Dalmatia ~i Dardania, Dacia ~i MoeSla, Macedonia ...
1

Din anul 343.

X. R U F I F EST I

X. R U FlU

S FE STU S

Un magister mcmoriac. care i-a succedat lui Eutropius, fiind indemnat de Irnparatul Valens, a intocmit in jurul anului 372 un rezumat al istoriei romane, cuprinzind dezvoltarea imperiului si luptele din Rasarit pina la Iovian, Drept izvoare au fost folosite probabil 0 epitome a lui Titus Livius ~i 0 istorie imperials anonima tntrebuintata ~i de Eutropius ~i Florus. In traditia istoriografica aceasta opera e cunoscuta sub numele lui Rufius Festus. Editia folosit!l: Rufi Festi Breuiarium rerum gestarum populi Roman·i, edidit W. Foerster, Vierra, 1874.

BREVIARUM

RERUM

GESTARUM

POPULI

ROMANI

SCURTA ISTORIE

A POPORULUI

ROMAN

10

VII ... Dardanos et Moesiacos Curio pro consult subegit et primus Romanorum ducum ad Danuvium usque pervenit. . VIII ... Traianus Dacos sub rege Dccibalo vicit et Daciam trans Danuvium in solo barbariae provinciam fecit, quae in circuituhabuit decies centena milia passuum; sed sub Gallimo imperatore amissa est et per Aurclianum, translatis exinde Rornanis, duae Daciae in re gionibus Moesiae ac Dardaniae factae sunt. IX ... Saevissimi omnium gentium Thraces fuerunt. .. Saepe per eos Romanus est caesus exercitus. Marcus Didius vagantes Thracos repressit, Marcus Drusus intra fines proprios continuit, Minucius in Hebri fluminis glacie vastavit. Per Appium Claudium proconsule hi qui Rhodopam ineolebant

VII ... Proeonsulul Curio 1 i-a supus pe moesi ~i pe dardani, ajungind eel dintii dintre toti generalii romani pina la Dunare. VIII. ... Traian i-a tnvins pe dacii lui Decebal ~i a transform at In provincie romana teritoriul Dacieide dincolo 2 de Dunare : aceasta are de jur imprejur un milion de pasi 3; dar in timpul imparatului Gallienus' ea a fost pierduta, iar Aurelian, dupa ce i-a mutat de acolo pe romani 5, a creat doua 6 Dacii in regiunea Moesiei si a Dardaniei. IX ... Cei mai salbatici dintre toate neamurile au fost tracii 7 ••• Adesea armata romana a fost macelarita de catre acestia. Marcus Didius i-a respins 8 pe cind rataceau, Marcus Drusus 9 i-a infrlnt intre propriile lor hotare, iar Minucius 10 a facut prapad pe ghiata riului Hebru. Cei care locuiau in rnuntii Rhodope au fost invinsi de proconsulul Appius Claudius ... 11
1 C. Scribonius Curio. guvernatorul Macedoniei in anii 75-73 t.e.n .• a atins Dun area probabil in regiunea Banatului. 2 In opozitie eu cea a lui Aurelian, aflatll. dincoace de Dunare dupll. optica romanll.. 3 Aproximativ 1 500 km • • Ca ~i Aurelius Victor (33,3). Eutropius (IX, 8,2). Orosius (VII, 22,7) ~i Iordanes (Rom., 217), Festus vorbeste de pierderea Daciei In timpullui Gallienus. 5 Autorul, care s-a inspirat ~i in altc locuri tot din Eutropius, nu face aid alceva dectt sll. reproduce versiunea acestuia, v. VI. Iliescu, Pitrdsirea Daciei tn lumina izuoarelor liter are; SCI V, 22 (1971), 2. 8 Dacia Ripensis ~i Dacia Mediterranea. In realitate numai una singura : aceast!l "aetualizare" se datoreste autorului, ct. ibid. 7 Cele ce urmeazll. stnt redate dupll. Florus, I, 39 (Bellum Thracium }, Pentru raporturile dintre geti ~i romani vezi R. Vulpe, "Dacia", N.S., IV (1961), p. 309-332. 8 Titus Didius, guvernatorul Macedoniei din anul 101 I.e.n. • Livius Drusus se luptll. In anii 111-110 t.e.n. 10 Minucius Rufus, guvcrnatorul Macedoniei, a respins atacurile scordiscilor ~i dacilor in anii 109-106 t.e.n, 11 Claudius Pulcher a atins probabil delta Dunarii, de care se apropiaserll. iazigii In anit 78--76 t.e.n,

10

5 - Izvoarcle istoriei Romanlel - c. 311

RUFIUS

FESTUS RUFIUS FESTUS

victi sunt .... Marcus Lucullus per Thracias cum Bessis primus conflixit. Ipsam caput gcntis Thraciam vicit, Haerninontanos subegit ... Supra :rontum posit as civitates occupavit: Apolloniam, Calathum, Par~hfnopohm, Tomos, Histrum, ad Danuvium usque perveniens Romana Scythis arf!1~' monstrav~t. ·s Ita dicioni rei publicae sex Thraciarum provinciae sunt adquisitae : Thracia, Haeminontus, Moesia Inferior, Scythia, Rhodopa, Europa, in qua nunc secun.dae arces Romani orbis sunt constitutae.

45

. .. Marcus Lucullus 12 eel dintii s-a luptat cu besii in Tracia. A invins chiar si capitala Intregului neam, Tracia, iar pe locuitorii din muntii Haemus i-a supus. A ocupat orasele asezate de-a-lungul Pontului: Apollonia, Callatis, Parthenopolis, Tomis, Histria; ajungind pina la Dunare, le-a aratat scitilor armatele romane. In felul acesta stapinirea romana a dobindit cele sase 13 provincii ale Traciei u, si anume: Tracia, Haeminontus, Moesia Inferioara, Scitia, Rhodope si Europa, in care a fost inaltata cea de a doua capitala a lumii romane.

11 Terentius Varro Lucullus, guvematorul Macedoniei In anii 72-71, n combate pe Mithridates, regele Pontului, In regiunile noastre, sprijinind actiunea fratelui sau, celebrul Lucullus, care se lupta !n Asia MicA !mpotriva lui Mithridates. 13 Inf1!.ti~eaza situatia din sec. IV e.n. 14 Una din cele cinci dioceze ale prefecturei Orientului.

XI. A NON Y M I V ALE S I I

XI. A NON Y MUS

V ALE S I I

In editia lui Ammianus Marcellinus, publicata la Paris in anul 1636, Henricus Valesianus a inclus ~i doua tcxte istorice inedite, pastrate intr-un manuscris din secolul al IX-lea. Primul dintre ele relateaza mai ales evenimentcle din viata lmparatului Constantin ~i pare sa reprezinte opera unui autor pagln contemporan, din care ulterior s-a extras un rezumat. Cu ocazia prelucrarii orgiginalului au fost adaugate sau chiar reproduse textual infnrmatii privitoare la crestini luate din Orosius. De altfel autorul rezumatului a utilizat, se pare, ~i 0 aW1 istorie a tmparatilcr romani, scrisa dupa moartea lui Constantin, de care s-au folosit ~i Eutropius, Aurelius Victor ~i Zosimos. Editia Iolosita : Excerpta Valesiana, recensuit Jacques Moreau, Teubner, Leipzig, 1961.

ORIGO

CONSTANTINI

IMPERATORIS

ORIGINEA

IMP.ARATULUI

CONSTANTIN

II, 3. Nam et in Sarmatas iuvenis equestris militans ferocem barbarum ·capillis tentis raptum ante pedes Galerii imperatoris adduxerat deinde Galerio mittente per paludem equo ingressus suo, viam ceteris fecit ad Sarmatas, ex '5 quibus plurimis stratis Galerio victoriam reportavit. III, 5 .,. Galerius sibi Illyricum, Thracias et Bithyniam tenuit. V, 13. Licinius itaque ex nova Dacia vilioris originis a Galerio factus imperator. .. 18 ... Licinio postulante et pollicente se imperata facturum ... pax ab ambobus format a est, ut Licinius Orientern, Asiam, Thraciam, Moesiam, 110 minorem Scythiam possideret .... 21. Item cum Constantinus Thessalonica <e) esset, Gothi per neglectos limites eruperunt et vastata Thracia et Moesia praedas agere coeperunt tunc Constantini terrore et impetu repressi captivos

II, 3. Astfel pe cind tlnarul ' se lupta calare impctriva sarmatilor 2 a apucat de par pe un barbar fioros, l-a ttrtt dupa sine si l-a depus la picioarele imparatului 3. Apoi, din ordinul lui Galerius, a intrat cu calul sau in mlastina ~i a deschis drum celorlalti osteni care se indreptau impotriva sarmatilor ; dupa cc multi dintre acestia au fost ucisi, el s-a intors, aducind lui Galerius izbinda. . III, 5 '" Galerius a pastrat pentru el Illyria, Tracia s si Bitinia. V, 13. Licinius era originar din Noua Dacia 5 si se tragea din oameni de rind 18 ... Licinius cerea pace 8 si promitea sa tndeplineasca cele cerute pacea a fost incheiata de catre cei doi 7 cu conditia ca Licinius sa pastreze Orientul, Asia Mica, Tracia, Moesia ~i Scythia Minor ... 21. Pe cind Constantin se afla la Tesalonic, gotii au navalitdin nou peste limes 8, care £usese neglijat, si dupa ce au devastat Tracia si Moesia au inceput sa stringa prazi. Atunci Constantin i-a atacat ~i i-a respins: ingroziti,
Este yorba despre viitorul tmparat Constantin. In timpul luptelor din anul 305. 3 Adicll a lui Galerius, care preluase de curlnd succesiunea lui Diocletian ~i devenise Augustus. • Din dioceza aceasta fllcea parte ~i provincia Scythia. 6 Adica dioceza Dacia, compusa lntre altele din provinciile Dacia Ripensis ~i Dacia Mediterranea. 8 Dupa blltalia de la Campus Ardiensis din toamna anului 314. 7 Adicl!.de Licinius ~i Constantin. Cu aceasta ocazie Licinius a cedat lui Constantin toata IUyria. 8 In anul 323, profitind probabil de reducerea efectivului trupelor de la Dunare, pe care Licinins le concentra. In vederea apropia.tului conflict cu Constantin, gotii n1lvl!.lescsub conducerea. lui Rausimond ~i devasteazll dioceza Tracia.
1
I

10

15

ANONYMUS

VALESIl

49

48

ANONYMUS VALESII

illi impetrata pace reddiderunt, sed hoc Licinius contra fidem factum questus est, quod partes suas Cab]alio fuerint vindicatae ... 27 : .. deinde ,:!-pud Chr}:sopolim Licinius [pugnavit] maxime auxiliantibus Gothis, quos Alicas regalis duxerat.
5

10

15

VI 31. Deinde adversum Gothos bellum suscepit et implorantibus Sarma tis auxilium tulit ita per Constantint~m Caesar~m ~entum prope ~~~ fame et frigore extincta sunt. tunc et obsides accepit, inter quos .Ana~lcl regis filium. 32. Sic cum his pace firmata in Sannatas versus est, 9U1dubiae fidei proba cba mtur, sed servi Sarmatarum omn~s adversu.m dominos re~e~larunt, quos pulsos Constantinus libenter accepit et ampl~us trecenta ~iha hominum mixtae aetatis et sexus per Thraciam, Scythiam, Macedoniam Italiamque divisit. 34 ... mox Gothorum fortissimas et copiosissimas gentes in ipso barbarico soli sinu, hoc est in Sarmatarum regione, delevit. 35 ... Dalmatianum, filium fratris sui Dalmati, Caesarem fecit. rip am Gothicam Dalmatius tuebatur.

ei au incheiat pace si au inapoiat prizonierii 9. Licinius insa s-a pltns ca apararea teritoriului sau de catre altul constituie 0 incalcare a lntelegerii incheiate 10 •• , 27 ... apoi 11 Licinius s-a luptat linga Chrysopolis, fiind ajutat foarte mult de catre gotii de sub cornanda lui Alicas, care era de neam regesc. VI, 31. Apoi a pornit razboiul Irnpotriva gotilor 12 ~i a acordat sarmatHor 13 ajutorul pe care i-l cerusera. Astfel ca urmare a operatiunilor militare conduse de cezarul Constantin 14 aproape 0 suta de mii de oameni au murit de frig si de foame. Atunci el a primit ~i ostateci, printre care si pe fiul regelui Ariaricus 15. 32. Dupa ce pacea cu gotii a fost incheiata in aceste conditii 16, el s-a indreptat impotriva sarrnatilor care dadeau dovada de rea credinta 17. Sc1avii sarrnatilor s-au rasculat 18 cu totii impotriva stapinilor lor ~i i-au alungat. Constantin i-a primit pe acestia cu placere si a raspindit prin Tracia, Scitia, Macedonia si Italia peste trei de sute mii de oameni de diferite virste si sexe 19. 34 ,,' Imediat dupa aceea 20 a nimicit cele mai puternice si mai numeroase triburi ale gotilor chiar pe teritoriul barbarilor, si anume in regiunea sarmatilor. 35 '" pe Dalmatianus, fiul fratelui sau Dalmatius, l-a facut cezar 21 ... Dalmatius pazea malul gotic 22,

10

15

20

8 Dupa Zosimos, (II, 21), Constantin i-ar fi urmarit pe goti ~i dincolo de Dunare pina in regiunile noastre. 10 In anul 314, v. nota 7. 11 La 18 septembrie 324 a avut loc b:!.t!lia decisiva de la Chrysopolis Ia care au participat ~i eontingentc de goti, veniti In ajutorul lui Licinius. 12 La 12 aprilie 332 trupele romane care trecusera Dunarca au Invins In mod decisiv pe goti, 13 Este yorba despre asa-numitii Sarrnatae Argaragantes care i~i aveau domiciliul in Banat. 14 Fiul tmparatului, viitorul Constantin al Lf-lea. 16 Acesta fusese Infrtnt in luptele de at unci. 10 In sehimb gotii au primit alimente ~i subsidii banesti, 17 In realitate Constantin n-a intervenit in conflietul dintre eele doua grupuri ostile ~i n-a mai trecut Dunarea, 18 In anul 334 este yorba dcspre asa-numltii Sarmatae Limigantes, care el!.pUasera arme cu ccazia luptelor eu gOfii, iar acum se Intorceau impotriva staptnilor lor. Pentru problema aceasta v. E. Chirila, Frdmtntdri la sarmaJ; In secolul aIIV-lea, SCIV, II, 2, 1951, p. 183 ~i urm. 19 Cifra este evident exagerata, mai ales· ell 0 parte a argaragantilor n-a trecut in lmperiu, ci s-a retras spre nord, la vietuali. 20 Pasajul se gllse~te ~i la Orosius, VII, 28,29. n In anul 335. 22 In intentia lui Constantin era ca imperiul sa fie Impartit dupa moartea sa Intre eei patru caesares, ~i anume tntre cei trei fii ai sl!.i~i nepotul san Flavius Dalmatius. In cadrul repartitiei proiectate, aeestuia ii revenea aproape Intreaga peninsula Balcanica, eu exceptia dioeezei Dacia, v. Epit., de Caes., 41,20. Denumirea de "mal gotic" data regiunilor de la Dunl!.rea-de-Jos arata lmportanta, respectiv, primejdia pe care 0 reprezentau pentru Imperiul roman triburilc gotice.

XII. R U F I FE S T I A V lEN I

XII. R U FlU

S FE STU S A V lEN U S

S-a nascut la Volsinii in Etruria ~i a fost proconsul in Africa in anul 366 si urmatorii. S-a dedicat poeziei didactice, a tradus in latinestc Fenomenele lui Aratos (315-239 i.e.n.), a dat 0 descriere in senari iambici a tarmului maritim (Ora maritima) ~i a parafrazat, in 1394 hexametri latinesti, opera de geografie intitulata Periegesis a lui Dionysios din Alexandria, sub titlul Descrierea pii.mtntumi (Descriptio orbis terrae). Nefiind originale, stirile sale servesc doar ca mijloc de verificare a Iucrarii mai vechi a lui Dionysios, de pe la mijlocul sec. al II e.n. Editia folosita : GGlII, II, pp. 177-189.

Descriptio orbis terrae

435
5

DESCRIEREA

pAMINTULUI

440
10

Quin et Danubium produnt secreta repe nte barbara, sed discors tamen est n<l:tura fluento .. Abnoba mons Istro pater est, cadit Abnobae hiatu flumen : in eos autem convertitur aXES Euxinoque sale provolvitur: ora per aeq~or quinque vomunt amnem, qua se pro cul m~ula. Peuce exserit. Hinc rigidi qua spirant flabra aquilonis Sarrnata, Germani, Geta , Bastarnaeque feroces Dacorumque tenent pop~li,. tenet acer Alanus, incola Taurisci Scytha litoris ...

Hae gentes Istrum, qua ~~ plaga dura ~ostis porrigit, incumbunt. Medii de pa~e diei per dumosorum reptantes dor~a lUgorum. Gerrhae habitant. Gerrhas attingunt opp.lda late 15 460 Norica et immodicae rursum loca pinguia glebae PaIUlo~ia exercet. Borean subit altior agro Moesus et extento post tergum cespite Thracas plurim~s excedit. Tunc ipsi maxima Thraces vomere sollicitant curvo loca ... 20 720 Si quis laeva dehinc Eux~~ ~arrnora sulcet, ora Borysthenii qua flu~l.lms m. mare ver~nt, e regione procul spectablt culmina .Leuc€s. Leuce cana iugum, Leuce sedes am~at;lI?; nam post fata virum semper versaner illio 25 725 insontes aiunt animas, ubi co?-cava vas~o cedit in autra sinu rupes, UbI saxa dehiscunt molibus exesis, et curvo fornice pe~dent: . Haec sunt dona piis: sic illos Iuppiter lIDlS exemit tenebris, Erebi sic inscia virtus. 30 456

(435). Din naprasnicele intunecimi barbare izvoraste ~i Dunarea ; totusi acest fluviu are 0 natura deosebita (de cea a Rinului). Tatal Istrului este muntele Abnoba, caci fluviul izvoraste dintr-o deschizatura a Abnobei. El se indreapta spre rasarit si se varsa in pontul Euxin; i~i scurge apele in mare prin cinci guri, (440) unde se inalta de departe insula Peuce. De aici inainte, pe unde suiera suflarea acvilonului inghetat, stapinesc sarmatii, gerrnanii, getul, fiorosii bastarni si neamurile dacilor, stapineste aprigul alan si scitul, locuitor al tarmului tauric ... (456). Acestea sint neamurile care locuiesc linga Istru, cit se intinde tinutul aspru al (constelatiei) Boarului. In partea de miazazi, tirfndu-se pe spinarile crestelor acoperite cu tufisuri, locuiesc gerii. Pe geri Ii marginesc pe un spatiu larg cetatile norice, (460) apoi i~i munceste paminturile grase, cu sol nespus de bun, Pannonia. Moesul, aflat mai sus cu ogorul sau, se misca in apropiere de Boreas si ii depaseste mult pe traci, pe 0 fisie Intinsa, in spatele lor. Apoi tracii in~i~i lucreaza cu plugul incovoiat tinuturi foarte mari ... (720) Daca, de aici, brazdeaza cineva marmora apelor din stinga Euxinului, pe unde se intind spre mare bratele fluviului Borysthenes, va vedea de departe inaltimile (insulei) Leuce: Leuce, alba prin stincile ei; Leuce, lacasul sufletelor; deoarece se zice ca sala~luiesc aici in vesnicie, dupa moarte, sufletele nevinovate ale eroilor, in locul unde stinca scobita formeaza un golf enorm si unde bolovanii despicati si rosi de ape atirna de bolta aplecata. Acestea sint daruri pentru cei piosi: Jupiter i-a scos astfel din adincimile intunerecului; in chipul acesta virtute a nu conoaste moartea.

10

15

20

Pentru

comparatia

eu modelul grec cf. IR, p. 529.

XIII. 0 PTA T U S MIL E V I TAN U S

XIII. 0 PTA T U S DIN

MIL EVE

A fost episcop de Mileve, in Numidia, intre anii 360-380, La inceput pllgin, apoi prelat al bisericii oficiale, I-a comblltut pe Parmenianus, urrnasul Iui Donatus pe scaunul episcopal din Cartagina. Cartea sa, intitulata De scbismate Donatistarum adversus Par",eniam,,,,, a fost scrtsa intre anii 363-376, Editia folosita : 5, Op/ati Miteuitani libri VII, rec. Carolus Zange, Viena, 1893 (CSEL, vol. 26),

II, 1. Ergo ccclesia una est, " earn tu, frater Parmeniane, apud vos solos esse dixisti." Ergo ut in particula Africae, in angulo parvae regionis apud vas esse possit, apud nos in alia parte Africae non erit? In Hispaniis, in Gallia, in Italia, ubi vos non estis, non erit? Si apud vas tantummodo esse vultis, in tribus Pannoniis, in Dacia, Moesia, Thracia, Achaia, Macedonia et in tota Graecia, ubi vos non estis, non erit?

" II, 1. A~~dar bi:erica e una singura , " Tu, frate Parmenianus, ai zis ~a ea e numai 1<1: V,D1, " 1?~r daca po.ate fi la voi, intr-o particica a Africii, III u~~h~rul un~ll tmut n:lhtel, la nOI, in alta parte a Africii, ea nu e? In Spam~, III G,alha, m Italia, un de nu sinteti voi, ea nu e? Daca tineti sa fie numai la, voi, at unci in cel~ trei Pannonii, in Dacia, Moesia, Tracia, Achaia, Macedonia si III toate Grecia, unde nu sinteti voi, ea nu e?
A

XIV.

0EMIZTIOY

XIV. THE MIS T lOS

Thernistios, eel rnai influent sofist dm sec. al Tv-Iea, originar din Paflagonia, a. trait cam intre anii 317-388. Desi pagtn, a putut deschide 0 scoala la Constantinopot si s-a bucurat de multa treeere pc linga diferitii trnparati, ajunglnd chiar preceptoruf viitorului impil.rat Arcadius, dupa ce fusese proconsul ~i prefect al Constantinopoluluiin anii 359 si 384. De la el ne-au ramas 0 culegere de comentarii la unele opere ale lui: Aristotcl si 0 colectie de discursuri, care cuprinde attt pe cele oficiale, de aparat, ~inutein fata Imparatului, clt ~i altele eu subiecte morale, Editia folosita : Thcmistii Opera, ed. L. Dindorf, Leipzig, 1832.

xoroz

H'.

Pronuntat

DISCURSUL VIII la cinci ani (de domnie a imparatului

Valens I)

xoros Er.

110 B, C ... Dar, pe cit Imi pare, tu l-ai intrecut si pe imparat 2, care odata ajuns la domnie, l-a chemat la el pe omul despre care stia ca-i este cel mai mare vrajmas si i-a zis: "Nu fi tulburat, prea bunule, incepind cu ziua de astazi nu vei mai avea un dusman aprig". Si pentru cele spuse, acest imparat nu este mai putin pe buzele tuturor, dccit pe ntru ca. i-a pricinuit moartea lui Decebal, pentru ca a biruit ne amul partilor si pentru faptul di: germanii au ajuns sa-i dea ascultare. Intr-adtvar, pare ca mai mare biruinta a avut atunci imparatul romanilor, cind a facut sa se plece pornirea sa minioasa in fata dreptei judecati, decit sa se incline barbarii in fata ostasilor sai. De buna seama, nici incursiunile getilor n-au adus atita vatamare irnperiului roman cit sminteala lui Nero ori faptele cele nebunesti ale lui Domitian 3,

5·

10>

Cuvintarc

DISCURSUL IX de indernn pentru Valentinian

eel Tinar

121 A, B. Fiind purtat inca in brate, mergi in expeditie cu tatal tau si cirmuiesti ostile impreuna cu acesta. EI te creste, nu culcindu-te intr-o incapere de dormit, nici hranindu-te eu grasime de oaie si eu maduva, ci ducindu-te la Istru, in iernile scitice, unde te hranesti la fel ea si tatal tau ~i bei aeelea~i bauturi pe care le bca el ~i ostasii,
La 28 martie 368 trnparatul se gil.sea la Marcianopolis, in tabiira gotilor din anii 367-369. • E verba de Traian, 3 Autorul repeta punctul de vedere senatorial, asa eum s-a reflectat in 4 Diseursul a fost tinut la 1 ianuarie 369 la Marcianopclis sau poate acolo. EI a fost prilejuit de preluarea de catre fiul trnparatului, tn vlrsta sau consulat.
1

2()'

de iarnii a expedi tiei istoriografia roma na, a fost numai tri mis de 3 ani, a primu lui.

contra

THEMISTIOS THEMISTIOS

xoroz r
'Eni elpnvnc,

OUUA.EVtl

DISCURSUL X Despre pace, adresat lui Valens

132 C, D. KaA.6v J.LEV OUVKat 'ro 1tEpatoucr&at 'rOV "Icrpov oov -rU -rou 1tOA.E!lOU 1tapamcEuij Kai lii~ S<PE~f\~ (lvucr'ru'rov 1tOti\crat 'tT]v 1toA.E!liav, crtaS!lot.; rocoic '5 xui 'tocrOt~, ocrow oMt 7tPEcr~EUOV'rE; mimo-rE 1tPOEA.SEtV WappijcrallEV. an' Ei Kai crEllvu wti'ta Kai YEvvata, tv )"lav OA.iyot.; ()1tup~ovm 'twv mimO'rE auwKparoporv, aAA' otaV SVVOT]crCOJ.lEV 'rT]VT]J.ltpav £KEivT]v it.; £YEVOllllV uut01tt1l; 'tfjt; 'tE::::tp~OU crXEliia~, £<p' Ti~ IitEpipacrE cov 'tij cr'tpana 'tOV 'Enilcr1tov'Wv, qJatvsrm aJ.lEivcov ft J.liu va~, scp' U 6 pacnA.Eu,; !U; cr1tovliu; £1totijcrato, xul 'ri\; YE10 <pupuc 'til; aVaKOJ.lt~OUcr1W rov 7tOA.EJ.l0Vft Uvuolooticra oha; 'tT]V Eip~VllV' ~yw tea pa'r6.~El; Iltv ou 'tEStallal l::KUS1KU~,£KKA.T]criav <PO~OUKai cr-rpatllYov Peouuirov £1tt'tll-r'tov'tu l::KU3<OVpa(1lA,Euc:n' Kat UA,ClA,aYJ.l0tiJ.lev OUK aKijKoa pappaplKOU, SP1lVCOVBe Kat 60upJ.lwv Kat oErlcrECOVxui <PO)vfj; CliXJ.lClA.<'o1:01~ Ilanov 11 mt~uoo~ J.lt VOl~ 7tPE1toucrl1~' u<p' cOy e1tEKA.U.crST] ; Iiv Kai a8ullaVtO~ cr'rEPErotE~O;. aA.~'J. n 15 pacr1A,e.U; 'twv !lev pappupcov 1tOnO\)'; civtcrtPE\jIEV Ei~ rounloro 1t?EcrPEta; a1tP~xt OU;, 'tl1V OE 1lJ.lE'ttpClv Ka'tUOEuSll Kat, <'0; E01KEV, U1tEP l::KUSwv UIlE!; tXEtPOVT]aa'rE<plA.ocro<piav, 'tTtV J.lOVT]V SEiav re ooocv xui 8iKUlOV SUJ.lOVKUtU1tPUUVE1V.

=:

Be t1tt 1tOAEJ.lC!JlEV pucrtA.tCO\; nspctoouevoo I t~EUYVUW Be J.ltnovn crUJ.l1tPOESUJ.lEi'ro Kat yaA.T]vllV tSEA.OVtt']; U~EcrtP<'oV.20 vu E tai.; 'tl]V EipiJvllv npuruvsoocomc rprnpeotv' tcrUA.EUOVIle~ oov (i:Jcr~EP ~V 6p~lC!J 'tC!>pEiSpq)' Kat &80~a.; Civ eppt~wcrSat 'ta; vau; 'tat; aYKupat.;· E~SU'; usv "SIC npoouikov lin crIJVeX<'oPEl'tU cr<pt'repa. a.uto!.; Kap1tOucrS~t of\A,OV btOlEl, 1tpo: crx WV J.lEV 1tA,llcrlov, a1toPiivat 01'\ J.lTt SEA.iJcrU;· ol Of: s~eKEXuv't~ aYEA,lll)Ov ,em 'tft ~ c5XSll;i1J.lEPOt Kai XE1POijSEt;, 7tA.f\So~ oo PT]'tov aplSJ.llP· rots OT]1tpw-rov Sa.10t.; '25 J.luplMe; 'tocrauwt kKUSWV IivEU <ppoV'rioo~ 6p<'oJ.lEVOt.

uk COV,cr1ttvoEcrBul

133-140

... "Icrpoc

TQ

J.luICap 'A'rpEioll,

J.101P1lYEVt~, oA,ptOOatllOV,

,El7tEV ·(iV'tlt; &.7tlOWV'rllV1Ka.U'ta. d~ UIl<PCO'ta~ fttova:; 'tOu 7to'ta.IlOU, 't1'\v J.lev ,ucr'tpa7t'touaa.v 'tot; cr'tpan<'o'tal~ tv KOcrJ.lC!J op<'ollEva SEO)J.ltV01~,IlE'tu cppovijlla'to:; 'to. :lCai tau.Xia," :n'lv & 0J.l&.80 crav .oulllllYOU:;, bti Yii:; tP(ltlltvcov 'tWV iKE'tWV, lliiAA.OV

132 C, D. Este 0 imprejurare cu totul neobisnuita si aceea ca ai trecut lstrul pregatit pentru razboi si ai pustiit de doua ori 6, intr-un scurt rastirnp, tara dusmana , mergind atita loc pina unde niciodata n-au indraznit sa ajunga 5 solii nostri. Dar oricit de marete si de alcse sint aceste fapte, pe care foarte putini imparati le-au savirsit vreodata, cind imi vine in minte ziua aceea at: carei martor ocular mi-a fost dat sa fiu, atunci 0 corabie, si anurne aceea in care tmparatul a incheiat tratatul, imi pare mai vrednica de admiratie decit podullui Xerxes, multumita caruia acest stapinitor a trecut cu armata Helles- 10' pontul; na va care a adus pacea irni pare mai glorioasa decit podul care a transportat razboiul. Eu n-am vazut ostiri scitice 7 rlnduite pe ntru lupta, tnsa am vazut 0 adunare plina de teama, un sfat cuprins de groaza si un cirmuitor de osti romane poruncind regilor sciti, Eu n-am auzit strigate de razboi de-ale barbarilor, ci bocete, plinsete, rugaminti si un glas care le statea 15 bine mai de grab a unor captivi, decit unor oame ni care incheiau un tratat.f lata, de buna seama, ceea ce ar fi inmuiat inima de piatra a cuiva pe care nimic n-ar fi putut sa-l induplece. Dar imparatul a trimis la ei acasa pe multi soli care nu obtinusera nimie, in timp ce solia voastra 9 a respectat-o. Si, pe cit pare, soli a pentru sciti voi ati incrcdintat-o filozofiei, singura care cste 20· divina si in stare, pe drept cuvint, sa imbllnzeasca minia. 133-140 ... Istrul fara voia lui si-a vazut unite malurile printr-un pod 10, atunci cind imparatul a trecut pe celalalt mal pentru a se razboi, Voind sa incheie un tratat de pace, fluviul l-a sprijinit si a asternut 0 apa linistita inaintea trirernelor care duccau solia pacii, Ele se leganau pe valuri ca 25 si cum s-ar fi aflat intr-un port. Ai fi zis di. nave le au prins radacini cu ancorele lor. Chiar de la inceput a cunoscut, ve nind el in apropiere a lor, ea se invoieste ca ei sa se bucure de acele lucruri de care ave au dreptul sa se bucure, dar n-a hotarit ea soldatii sa s,eimbarce, Oastea se revarsa totusi in cete mari pe mal,' ca oameni blinzi si blajini. Numarul Ior era negrait de mare, atite a zeci de mii30' de sciti erau priviti (de romani) india oara fara nieio teama. "Fericitule Atride, nascut pentru 0 soarta norocoasa" 11, ar fi putut zice atunci cine ar fi privit malurile fluviului: unul stralucind .de soldati care priveau eu sernetie si in Iiniste cele ce se petreccau : celalalt plin de '0 multime invalma~ita de oamsni care se rugau, aruncindu-se la pamint. S-ar 35 fi putut spune ca tu esti mai fericit de cit Agamemnon, dcoarcee pe acela il fericeau doar acei pe care el ii conducea, pe dta vreme tu ai fost socotit astfel
& Pronuntat la Constarttinopol, la sflrsitul Iui ianuarie sau in februarie 370, dupa Inchcierea pacii eu gotii, Pentru tot discui sui v. 1. Ba rnea, Themistios despre Scythia Minor SCI V,. XVIII (1967), 4, p. 563-.574. 6 In anii 367 ~i 369. ef. Amrn. Marc. XXVII, 5 ~i Zosimos IV, 10 urm. 7 In realitate gotiee. 8 Pentru nevoiIe genuIui si ca Sa fae~ placers tmparatului, Themistios exagereaza. 9 In text era "noastra", propusa de 'Petavius. 10 Probabil poduI de vase de lingA Noviodunum, din anuI 369. n Homer, lliada, III, 182.

THEMlSTIOS

THEMISTIOS

59

~i de acei pe care ii aveai in puterea ta si de oamenii a carer nedreptate 0 treceai cu vederea. Acela nu era nici macar un privitor cu simtarninte barbatesti al unei lupte de corabii impotriva elenilor ; ci el a stat in cort, la umbra unui acoperis de aur, ceea ce mai degraba era un semn al moliciunii decit al bogatiei, Impa.- 5 ratul tnsa, chiar si la incheierea tratatului, vadea taria pe care n-ar fi avut-o cei care se lupta in razboi, EI a stat tn corabie in bataia soarelui, in culmea arsitei, din zorii zilei ptna seara tlrziu, fara sa-~i schimbe infati~area. Coborind din corabie si luptindu-se cu barbarii pentru apararea dreptatii, a dobindit o mai stralucita izbinda prin el insusi, iar la aceasta biruinta nu mai era ni- 10 meni partas, nici conducator de caste, nici capitan de ceata, nici ostean. Dar la imparat admirasem cumin tenia pe care vedeam ca. 0 arata in cele intreprinse si eram de parere ca am de-a face cu 0 fericita indinare pe care i-o daduse Firea, care-l inzestrase cu insusiri innascute. 0 mare agerime a mintii, o adincime a cugetarii ~i un fel de a vorbi curgator : el stia sa inspaiminte ~i 15 sa. fie blind; iar asemenea lucruri n-am putut vedea nici chiar la un orator, care-si da osteneala sa fie asa, fiindca meseria i-o cere. Astfel Pericle si eel care l-a adrnirat, pentru ca, prin felul lui de a cuvinta, baga spaima in atenieni, cind erau prea indrazneti, si ii facea sa aiba din nou indrazneala, cind erau lnfricosati, aceia (in cornparatie cu el) irni par mici. 20 Asadar putem vedea cit barbarii erau miscati de cuvintarea imparatului, tot asa precum elenii si atenienii, ceea ce nu trebuie sa ne uimeasca, erau miscati de eel mai iscusit orator din vremea lor. $i totusi ei aveau un sustinator al lor care nu putea fi biruit oricum si a carui inteligenta era barbara, cum Ii era Iimba. Iscusinta lui in a glndi si a patrunde lucrurile era mai mare decit 25 in a savirsi fapte de arme, Astfel el l1U punea nici un pre] pe titlul de rege si era multumit cu acela de judeditor 12. Intr-adevar, prima denumire este una care arata put ere , in schimb aceasta din urma vadeste Intelepciune. Atunci s-a dovedit in adevar di este mult mai greu .sa sustii un proces decit sa imparti dreptate si acela care credea ca este eel mai bun judecator a fest 30 dovedit cil. este un orator ridieol. Atit de mult 11intrecea (tmparatul) in elocinta, incit a facut ca barbarii sa-l priveasca pe aparatorul lor cu banuiala, deoareee i-a pricinuit 0 lupta cu vorbele mai grea decit una cu armele. Totusi, dupa ce I-a doborit, l-a ridicat, a intins mina deznadajduitului si l-a facut prieten al sau in fata acelorasi martori care fusesera Incredintati ca suferi- so sera 0 nedreptate. Aceasta era calitatea celui care stia sa. alunge turburarea pe care 0 sttrnise. Pleca deci foarte rnultumit, stapinit de simtaminte potrivni~e, increzator si tot.odata plin de teama. EI l~i dispretuia supusii ~i era banuitor fata de ei, i~i pierduse increderea in sine, deznadajduit, pentru ea fusese biruit cu vorba; dar era si semet, pentru di obtinuse tratatul. Putea fi vazuta 35 atunci 0 priveliste cu totul uimitoare si multa vreme nemaiintilnita: romanii acordau pacea si nu 0 cumparau, Nimeni n-a vazut cum nurnaram dusmanilor au~ul, nici atltia si atitia talanti de argint, nici corabii tncarcate cu haine, ruCl 5uferinte indurate mai inainte, cind ne bucuram de 0 pace care era mai
. 12 Regele .gotilor (Athanaric) purta tit lul de "judecMor": denumire care apare ~i Ia Ammianus Marcellinus XXVII, 5,6, (Judex potentissimus). Cf. R. Vulpe, "Swiatowit", XXIV (1964), p. 313-318.

~- Izvoare le iator iei Remdntet - c 311

tJo

THE);llHIOS

THEMISTIOS

61

impovaratoare decit invaziile si plate am anual tribut. Desi ne rusinam de aceasta imprejurare, nu spumam ca eSte yorba de un bir 13. Macar ca era foarte darnic, imparatul nu s-a rusinat at unci sa fie socotit foarte econom. El a oprit aprovizionarea lor obisnuita si, in loc de atitea lucruri care mai tnainte erau duse la ei, imparatul abia i-a ingaduit sa se aprovizioneze astfel numai unuia, de care se slujise drept tilmaci; iar acesta 0 facea sub cuvint dl. cheltuiala ii privea mai mult pe sciti decit pe romani. In chipul acesta s-a straduit sa arate in totul ca el nu era atit de dornic de pace, ci voia doar sa crute pe barbari, incft negotul si pietele comerciale, pe care aceia in timpul pacii dinainte puteau sa le aseze cu cea mai mare libertate oriunde ar fi voit, acum nu mai erau lasate la bunullor plac 14. Cu toate cii amindoua ncamurile ave au de cistigat la fel din schimburile de mad uri dintr-o parte si cealalta a stabilit piete numai in doua cetatl asezate linga fluviu 15. Acesta era un semn cii incheia tratatul de pace impunind barbarilor to ate conditiile si, totodata, era 0 masura de prevedere ca, in imprejurarea cii ei ar face vreun rau, sa nu se rnai poata ascunde, deoarece negotul le era limitat la 0 anumita regiune. El stie, cred, cii poate sa. salveze pe barbari, dar nu poate sa le schimbe fire a ; deci le-a smuls orice inlesnire de a fi perfizi. lata, prin urmare, pentru ce a cladit unele intarituri din nou si pe altele, care erau stricate, le-a refacut lA, iar altora le-a mai adaugat ce le trebuia : le-a inaltat, acolo unde erau prea [oase, a facut ziduri mai groase in partile unde era nevoie si a adus apa peste tot, acolo unde mai inainte era mare lipsa ; a mai facut si magazii pretutindeni si porturi la mare a vecina ; a adus soldati dupa liste ~i un numar insemnat de garzi : a adus arme, sageti si masini de razboi, toate puse la incercare cu cea mai mare grija. Cad ptna acum, din pricina ca posturile de paza erau neglijate, dusmanii crezusera ca razboiul si pacea sint in mina lor. Ei bagau de seama ca soldatii sint nu numai neinarmati, dar di 0 mare parte din ei sint fara tunici si prabusiti trupeste si sufleteste. Comandantii posturilor de paza si capitanii de unitiiti erau mai mult negustori si vinzatori de sclavi, ingrijindu-se sa cumpere si sa vinda cit mai mult. Numarul paznicilor se micsora si ei aveau de cistigat de pe urma acestei situatii, Intariturile se gaseau naruite, fara oameni si fara arme. Va.zind acestea dusmanii se gtndeau multumiti, si pe drept cuvint, di vor fi superiori prin nav;iiliri. Cu toate ca nu indrazneau inca sa. porneasca pe fata un razboi, puteau totusi sa prade pe furis fara. nicio teama , Se raspindeau in toate partile pe mal, nu cite. unul sau doi, ci in intocmiri si cete de hoti, nu de soldati, ~inumeau furturile lor prada de razboi. Acum 1nsa nu mai este a~a. Din tinuturile de sus si pina la mare ai crede ca s-a intins un zid trainic ca ote1ul. Cu asemenea fortificatii si arme ~i cu sprijinul unor asemenea osInainte goti! primeau stipendii. De fapt barbarii aveau mai mult de clstigat de pe urma cornertului cu imperiul. deoarece primeau produse finite, in special arme ~i articole de fier, in schimbul produselor naturale livrate de ei. 1& Probabil la capetele de pod de pe malul sting al Dunarii. 18 In timpul cit a stat Valens la Dunarea-de- Jos, s-au executat import ante lucrari de constructie ~i de reparatii ale drumurilor. Lucrul acesta reiese ~i din marturiile epigrafice, cum e cazul inscriptiei de la Girliciu (CIL. III. 7 494) ~i al stilpilor miliari de la Miristea ~i Rasova (CIL. III 12 518 si 3755).
13
U

10

15

20

25

30

35

62

THEMISTiOS THEMISTIOS

63=

tasi a fost intarita toata provincia. Ca sa las la 0 parte toate celelalte, e de ajuns sa dau 0 singura dovada de grija sa pentru toate acestea. Nu voi spune ce am aflat din auzite de la altii, ci fapte la care am fost martor ocular. Cei care ati fost in acea regiune, cea mai frumoasa din Scitia 17 supusa imperiului, stiti ca e foarte putin asigurata imp?triva barbarilor, deoarece fluviul 5. care 0 strabate nu are un curs continuu, ci este amestecat cu uscatul ~l forrneaza un golf mlastinos si nenavigabil care adinceste mult, pe ~nde nici piciorul nu poate pasi, Aceasta regiune fusese inainte un fel de ascunzis de unde porneau atacurile lor; tndraznind sa navale asca in cete si pe fata, fiindca pacea, care era doar de forma, ii oprea, ei savirseau furturi si nelegiuiri, in 1()' bard cu un singur rind de visle ; stateau la ptnda in luntrile lor ascunsi in ostroave si navaleau fara de veste peste localnicii din apropiere. Apoi, pina sa afle garnizoanele, asezate departe unele de altele, faceau incursiuni cum puteau si se cufundau in fluviu. Din acel moment nu mai putea sa-i urmareasca nimeni pentru ca, prin mlastina, nu patrundea nici luntrea si nici piciorul nu 15 era in stare a pa~i. Era ceva de nesuportat sa se savirseasca jafuri in vazul tuturor, fara ca infaptuitorii sa poata fi pedepsiti. Imparatul nu s-a lasat lipsit de mijloace in fat a naturii locului. Descoperind 0 limba de pamint Ingusta si mica ce inainta in mlastina si se sfirsea la 0 celina Inalta.vde pe care se putea vedea intreg tinutul de jur imprejur, 20. a inaltat din nou 0 fortareata. 1B, luindu-se dupa niste urme greu de deslusit ale unor ziduri, pe care unul din imparatii de mai inainte Ie durase, avind in minte aceasta asezare prielnica, dar lasindu-se pagubas din pricina greutatilor, Cind nu se gaseste in apropiere nici piatra, nici c1iramida arsa si cind nu se poate aduce u~or nici nisip, ci toate trebuie carate cu nenumarate vite de la 25 o departare de mai multe stadii, cine n-ar fi iertat pe cei care au renuntat la acest plan, ca si cum ar fi fost cu neputinta de adus la indeplinire ? Imparatul insa a biruit cinturile lui Amfion 19, pe care acesta le-a aratat cu prilejul inaltarii zidurilor Tebei. Ai fi zis ca pietrele si ca.ramizile se rostogolcau singure si ca fortificatia se inalta fara arhitecti si pietrari. Atit de 30.· mare era supunerea soldatilor si usurinta en care erau invinse greutatiie. Impariind tuturor grija ce-o avea si nelasind nicio parte din armata sa fie impovarata peste puteri, ci distribuind lucrul in parti mici, (imparatul) n-a ingaduit ca vreunul sa sirnta greutatea acestei lucrari, facindu-i partasi la ea pe toti si, inainte de toate, luind el insusi parte intr-o mai mare 35 masura decit altii la rnunca. Ma Yeti erede ca el nu s-a tinut departe niei de sclavii care slujeau in odaia de dormit, niei de cei care stateau de paza in fat a ei, ci si acestia si-au dat 0 anumita osteneala la sfarimatul caramizii? Mai inainte eu admirarn pe Dernostene 20, Iiul lui Alcifron 21, pentru fortificatia
Scythia Minor, adica Dobrogea. Pasajul acesta si mentiunea, ceva mai dcparte, a unui trofeu au fost folosite In sprijinul unei eventuale datari tirzii a monumcntului de la Adamclissi, 19 Persona] legendar despre care se povestea ell a inll.l\at zidurile Tebei eu ajutorul muzicii, prin aceea cll atragea pietrele prin forta cinteeului lirei sale. • 0 Generalul atenian care, in timpul razboiului pelcponeziac, a ineonj urat ~i a f!leut pri-. zonieri pe hoplitii spartani debarcati pe insula Sfaeteria. 21 In realitate era fiul lui Alcisthenes, v. Tucidide, III, 91.
17 18

'64

THEMISTIOS THEMISTIOS

pice, {ht 'tOt; cr'tpattcl)'tat~ OU'tOl~ £XPTIcra'tO eUTjKOOt;, 6icr'te lit' t'mop[av crKeulilv, 't~V m!?\.~,v cpepeLV £nt, tlily VOO'tOlV, micrOl tOO xetp& GUI.l1tA.tKOV'ta;, avSpoonou~ ( O~ nASLVTj Xt~tOU~" Kat router; £PE'ta~ IlUAAOV11 6nAha~, fmo X&tlllilvo~ an&tA1W~SVOU~, SetYK;OV OU tstxo; Ka'tacrKsuU~OVta~' onou oE 'ta~(apXOt xui crtpatTJyol a~Socpop&tv .au 7t;tPlJtOUV't'o nlil~ av n; ayucrano npo; U~lav, ft tOV natosucravta OUtOl~, 11 "COU; OUtOl 7t&1tatO&UIlEVOU~; ,

65

, Kci ~u~ 1tar::_attta:rUt J,lEv it siPl;VTj OtU 1taVtOlv O'xs06v trov J,l&SOPlOlV,1tapu;&tUtu,t 0& Tj ,:rou 1to~eJ,lou 1tapacrK&uTI. Ollis yap ~acrtA&iJ~ 00; £KStVOt J,lUAtcrta U~TjSeu?uO',tv oO'?t npoc rov 1tOA&J,lOV TtUtPS1ttO'J,ltVOt' YEJ,l&toE ti J,lev 5XSTj CppOUio puov, ru 0& CPpOUpta O'tpanOltrov, ol O'tpanrotat oe onAOlv, til lit 61tAa K6.AAOU'" iiJ,la Kal uO'cpaAeia;' Kal tpUCP1) uev e~SA1;A(Ltat trov KatuA.6yOlV, 1t&ptouO'ta Ii~ aVt&t~fjKtat trov aVUYKalOlV' Ot' flv ot cppoupOUvte; OUK avaYKUSOVtUt Uvti trov ~ap~apOlV 1tOA&Il&tVrotc 01tllKOOt;, K<;tKSivOlVJ,lBV&'nExsO'Sat lita tU; O'1tOVoa.~ cptPSlV liE Kal ay&tv toil<;" y&OlPYOUVt~ IilU 'ttlv€vli&laV' UAA' UvttO'tpan'tat OU~ 1"5oW 01t0l~ rot; O'tpanOOtal; 1tpO~ ttlv stOlSutav 't6.~tV 6 cp6~0~ xni iJ SapO'Ut11;' Katacppovoucrt J,lEv yap trov ~ap~6.pOlv, lJ7tsplisoOtKacrt liE tou; ySOlpyOU~ Kai 'to 1tap' £KeiVWV~ltll\jftv U1tOIlSrvat, cpo~spOOtepov autOr;, ii J,luptaos; kKUSroV E1ttOuO'al. ~iitOl Kat E~OlSSV,Kat i;;vooS&v TtJ,lu; siPTIv11 Kattxel, tOl).;; 1toAsJ,liou~ J,lsv 6 trov 01tAOlV cp6~0;, tou; crtpunOOta~ lie 6 tlilv VOJ,lOlV.ote{pyst oe kKuSa; 'Peuctev 2{) ou 1tota~l6<;, ou ttvayo;, ou Sptyyia' tauta J,lEv yo.p (iv 'tl~ Kat OlaKO\jfStS, Kat IitCLnAsuO'SlS,Kat u1tsp~ai11' ana cpo~o~ QVoUOEi; nOO1tOtEU1tSpt~l1, * KUtaliEeO'tSpa sY,vat 1tE~tO'tSUKOO~, at rpomnov £O't11K&taUt11; 'tfi; vlK11;, OUK eK AlSou n&not11K usvov, ouM xaAKouv 11 XpuO'ouv, 1tE1t11Yo; scp' svo; XOlp[ou' aAA' anam J,lev ~ap~6.POt~,a1taO't liE 'Poninlou; EVOtattOOJ,lSvov. Kat roiiro UVEO''t11O'SV ~aO'tA&U~ oo 25 nAitSEt «>OVOlV, Ka_t tpaUJ,l6.~Olv, ouoe oropotc veKplilv UOtTJyf]tOlV, aAA.a. J,lOVlJ tu 1tpocrslipt<;t Kat 't11 xnptsptn , _TH~ tt; en,t 'trov 1tpO~OVOlVtrov iJJ,l~tEPOlV 1tUKt1l; aVtlP, MSAaYKOJ,la~ l5voJ,la autcp, KaAAtO''to~ ts Kat J,lEytO''tO';, Kai rnv 'tEXV11VEulioKtJ,lootato;, ou Kai tOY Ttrov , cpaO',iv epaa:ttlv ysvEO'Sat rov aUtOKp6.topU. ou'to; ouotvu 1tOO1tOtStpooO'a;, ouoe .30 1tata~a;, J.lOVlJ 'tU O't6.O'Et, xui tij 'trov XEtProV avatucret na.Vta~ anEKVatE 'tOU~ aV'tlm:l.AOu;. Ct.ntlEO'av OUVtfj uev cpEtliot XaiPOVtS;, tfj~ BE napaO'Ksufj~ iJ't"t'l1J,lEVOt rooro ,Kai 1tpO~, rev ~aO'tAta VUV 7tsnovSaO'tv ot 1tOAElltot. VEVlK11Vtat yap liv&u 1tapa'ta~sOl;, Kat 1tSmOOKacrtV aVEu tou crtfjvat· ou yap tot~ O'OOllaO'tVfj't"t'l1vtat ouM tot; 01tAOt;, ocp' <1>V Ot ~SAtiou; 1toAMKt; eAa't"t'oUVtat trov cpauAo'tEPOl~ Kat :35 aA./\.a tu yVOOlllJ Kat tti otavoi<;t, Kat 'tiP noM XElPOU; eIVCLt1tEtcrSfivCLt. OUKOUV

din Sfacteria, fiindca se putuse sluji de niste ostasi ~tit de ~s.cultat.?r~ in;it, cum nu aveau vase de nici un fel, aduceau lutul pe spmar~, t.mmd I?llml~ impreunate la spate. Nu e:<l:umai ~nu~t de.o n:ie ~e ~amem .~l.ace~tI~ rr_:a~ dE: graba vislasi decit hopliti, surpr~n~~. d~ lama; J1 ei Co:r;stIUlau 0 intaritura cu gard, si ~n zi~. Ci~1d cent.un?ml ~l generalii nu s~ dc:_dEau 0 p~rte de _la 5 la caratul povenlor, cme sa se mal mmuneze cum se cuvme In fat a ce~uI ~are ~l-~ invatat supusii in chipul ace sta, sau in Iata celor care au inte les sa prime asca o astfel de invatatura? _. . '" Acum pacea domneste .aproaJ>~ pe toata ~ntI~~e:"Ea §ramtel~r (~mp::lUlui), dar s-au ivit peste tot ~l pregatm de razboi, Cac~ Imparatu~ ~tIe.~; traiesc 10 in pace eu adevarat mai ales aceia care s-au prfgatI~ pmt~. razboi ; malul (fluviului) este plin d~ ~orta~ete! forta_:etEle "de s~ldatl, SO~d~tlld~ ~rrne, armele de Irumusete si de tane. Dm listele lr_:lEga~ura cu SE.rvlclUln;_lhtar ~ot ceea ce €ste legat de viata de huz~r_a ~ost. Indep~rtat.; s-a l:;trodus in ~ehlmb b~l- 1 sugul celor trebuitoare, datonta caru~a garzile d~? ~orJarete nu. Sl:;t nevo~te 5 ca in locul barbarilor sa poarte razboi cu supusu ~l sa n~ se a~Ing~ de a.c~la, pentru ca a~a Ie cere tratatul, dar s8..-ije!uiasdi,pe ~~lculto:l, ~J:r; yrl:cma lipsei. Nu stim cum s-au inters la ;old;;tl! P!lntr-o _nndUlala mO~l~l1Ulta mamte, teama ~i indrazneala. Intr-adevar, ei h dispretuiesc pe. barbar~, dar,se !Em d: " agricultori, si ca sa infrunte dojana lor est~ lucru mal cumplit decit ~a vada ~O navalind zeci de mii de sciti, Astfel, atara ~l inaun~ru, dOml1E~~ela noi pace a.: pe dusmani ii stapineste teama ~e armele.noastr.e, iar pe soldatl. t~ama. ~eJE~l. Pe sciti nu-i desparte de rom am un. f.luvlt:, nU-I ~espa!t mla~~mJl:, mci !nt,ariturile, cad pe accstea. ar putea oricmc sa le stnce, s~ ~e strab~ta c~ b~rClle 2 si sa trcaca peste ele, CI teama, peste care n-a tre cut niciodata mmcru, :m~ a 5, crezut ca este inferior. (Imparatul) a inaltat un ~rofcu 23. pmtru ac.ea_sta VICtorie, alcatuit nu din piatra, nici din arama sal?:d~n aur ~l care ~~ m~a un .lo.c fix, ei acest trofeu poate fi gasit _la}~t~ barb~r.ll ~l.la toti rO,manll. ~~ l-~ nd~cat, nu prin m~ltimca .mo:tilor:, ~l .rar:ltl~or: ~lCl prm gra:nezl de lesuri neinchipuit de mari, Cl numai pnn staruinta ~l tane sufleteasca, . 30 Era pe vremea strabunilor nostri un luptator cu pumnul, numit M(~ancomas foarte frumos voinic ~i vEstit in mc~te~ugul sau. Se povestEa ca se indrag~stise de el chi~r ~i imparatul Titus. A<:ESta~lEt.' ~.ii.r~. ran~as:a vrE~sa data pe cineva, fara sa 10vEasca, o?osea pe t~tl pot:IVl!ICll sal n':lm~l pnn POZl- _ tia pe care 0 lua ~i datorita fe1ulUl In care ~tIa sa-~l ml~~e a?1E?mta_tor b!~tele: 30 Ace~tia plec~u, a~adar, bucu!in~u-se de ~rutare, ~~r. mvm~l, de l~su~lr~le ~J pregatirea lUI. A~a ceva au slmt1t acu.m ~l du~m~nll In .fata Impalatul~l.. Au fost biruiti fara armata ~i s-au pra~u~lt fara sa fl.dat ple~t cu.acela, ;:acl a~ fost invin~i nu d~t~rita ~n~p.elor, O!l c~ arm~le,. pr:n ca:e ~l.ac_el~~re smt .mal puternici adeseon smt bJrUltl de cel mal slabl, CIpnn chlbzUlala ~lll1telepclUne 40
v

Aluzie la binecunoscutul dicton: "Si vis pacem, para bellum". Pornind de la aceste dou1l.pasaje, N. Iorga (in "Analelc Academiei Romane. Memoriile sectiunii istorice", s. III, t. XVII, 1936, p. 206-207) atri~u~e lui Valcns .construire~ .~onu. mentului de la Adamclissi. Argumentele arheologice par s!l mflrme aceast1l. Ipotez1l.. Nici mterpretarea izvorului literar nu 0 indrept1l.~e~te;deoarece in pasajul de ~ai sus ~rof.eul amintit este luat in sens figurat ~i nu In cel material, de monument tn cmstea unel vlctoru. vezl 0 ex.pnmare similar!l In discursul XIX.
22 23

THEMISTIOS THEMISTl05

67

Aoroz lA-

si multumita imprejurarii ca ei s-au incredintat de a fi cu mult mai prejos. Prin urmare, ei nu pot sa se plinga de vreo inselatorie de-a comandantilor ori de vre-o curs a, sau de dificultatea locurilor, ori de vreun atac neasteptat. Toate acestea dau invinsilor speranta eli vor lupta de la egalla egal. Macar ca ei au avut vreme sa se pregateasca si li se vestise un razboi fati~, totusi S n-au putut tine piept destoiniciei imparatului in a intari si apara hotarele; aratindu-le vrednicia timp de trei ani intregi , a silit pe nefericitii aceia sa se deznadajduiasca. In aceasta vrerne cu toate ca n-au indraznit sa navalcasca iarna, nici sa se impotriveasca vara, au fost biruiti an de an de doua ori 24. Si acum ne ramine sa numaram nu mortii celor pe care i-am biruit, ci 10 oamenii vii; si nu s-a intimplat ca cei pe care i-am invins sa. nu-i avern in stapinirea noastra. In acest Iel trebuie sa-i biruie unii oameni pe alti carn€ni; in chipul celalalt sint biruiti mistretii si panterele. Si totusi puii acestora ii lasam in urma noastra cind pornim la vinat; iar daca cineva ii nimiceste, este socotit 0 pacoste pentru vtnatoare. Apoi fiarele cele mai siUbatice, pe care IS le separa de noi nu Istrul, nici Rinul, ci natura tnsasi, noi le crutarn, ca sa fie salvat si sa dainuie neamullor. Si ne pare rau ca au fost nimiciti elefantii din Africa, leii din Tesalia si hipopotamii din mlastinele de pe linga Nil. Oare ne vom adrnira pe eel care nu a nimicit, ci a salvat si a crutat un nearn intreg de oameni, chiar daca cineva ar sustine eli sint barbari, caci ~i acestia sint oameni, 20 neam doborlt la pamint, supus, marturisind ca se afla in stapinire a noastra? Asadar cine se cade sa fie numit "Goticul"? Cel datorita caruia gotii 25 sint neatinsi ~i sint salvati, ori unul datorita caruia n-ar mai €xista, daca mai inainte vreme ar fi putut sa-i biruie?

DISCURSUL XI
Cuvintare tin uta la zece ani sau despre cele ce se cer spuse impara tului
26

250

P. 146 A ... Ar putea oare sa numeasca cineva pe vreunul, in timpul domniei caruia sa fi inflorit si stralucit mai mult aceste discipline, care acum infloresc si insotesc pe imparat ca niste tovarasi de caste, cinstite datorita lui si slavite nu numai la romani si la eleni, dar ~i la barbari? Cirmuitorul acela scit sau capetenia getica 27 pe care tu ai inspaimintat-o, cind s-a rasvratit iar dupa ce l-ai inspaimintat pe omul acela, l-ai chernat la tine si l-ai tmbar14 Intr-adevar, in campania din anul 367 gotH s-au retras In munti, iar In anul urmator nu s-au dat lupte, deoarece romanii n-au putut trece Dunarea din cauza inundafiilor ; in sft~it. In anul 369 greuthungii au fost Invinsi, 26 Aici autorul parase~te traditia literara ~i tine searna de realitatile istorice de care a luat cunostlnta, mai ales ca neamul germanic al gotilor era bine cunoscut de romani de peste un secol. so Discursul acesta a fost pnut In Antiohia, la 28 martie 383. 17 E vorba de Athanaric. Confuzia dintre gep ~i gop. facuta de multi autori tlrzii. s-a datorit atit asemanarii formale a celor doua nume cit ~i teritoriului pe care l-au ocupat cele doua neamuri.

30

THEM 1STlOS

Kan:7tAij~co, Kat Ka'tcmAll~av'ta UVeKUAtcrco, ouv cot nspmoupevnv qJtAocro<piav Kat cruvowmilcrav afn:cp 'ta~ cr7tov8&.~ Kat 't1lV cipijvllV... ' ,P. 1~8 ~ui 't1lv_ 7teet 'tauta Ol(iKPIO"lV OUK S7tt 'twv i6icov ~IOVOV6pWlleV' ta:« Ka~ S~t t;nv. KOtvoiv &1ttOelKVUjleVOV'tOV ~acrtA&u. E7tel oUl ti LKUSat:;; llEV ~UyXo:pet ~llV ~tP~V~lV' rr~pcrW.v of; a~atpet'tUt; p6.p~apa jlf;V yap 'to. qluAa UllqlCO, Ka; OUK.eUllevll 'tlJ PCOllatcov apxij. ana. to lltv SUllWOE:;;rs Kat UVOlltov' 'to Of; E7tt~OUAOV 'te xui OOAepOV...

THEMISTIOS

I?

AorOL

If"

batat - a privit cu respect filozofia care trecea dincolo, alaturi de tine, tratatul incheiat cu elsi paCta 28 ." P. 148 D. Vedem ca imparatul da dovada de 0 atare cumintcnie nu numai in judecarea treburilor unor particulari, dar si in hotaririle ce le ia pentru binele obstesc. Intr-adevar, pentru ce oare le acorda scitilor pacea, pc dtii vrcm.e persilor 29 le-? refu~a? Caci arnindoua neam~rile b.arb:'lre si n-au gindun bune pentru irnperiul roman. Dar unul este iute la mime ~1 fad judecata, in schimb celalalt stie sa intinda curse si sa insele ...

=.

5:

10

,
.15

P. 179 C. OlJJWUV cor, ell nOAu'tijlll'tOv SpElljlU 'PCOjlUAOU, Fpcnuvov a1to~~UK'tSO~ 'PO:llUAOU.. 6t' Bv :ES.llAe Kat uvs6pajle Kai E1taVllKEt 'tij jley6.A'll POu)...ij 't~ csuvc EKE,lva ovo~laTa Ka,t at neplKAeei.'~ E7tOVUlliat. efta er K6:111AA.O;avacr'teiAa~ 't~v E:rt6po~'llv ru)...~'tcov OCU~ePO:;;OrKt~'t1l:;; EVOlltcrS'll, 'ti ev 'tl:;; 't006e e1tovojl6.~Ot 't'? au't~Kp(J.'tOp~, roi &~acrte)"'A.O~te j.1EV Fspunvooc, <pOPEl'tOV oS 'AXaljlEvioa:;;, ~E'ta:;; OE e~a~pel:Ov, K(l.t_ LaUpOjl~'ta:;;' AaJ.l:1tpaV rs slpnvnv 1tUpacrxov'tE e~ UKpa:;; etc aKpav ow zrcvtov nov jls'ta~u 'tEtaYjlevcov ...

DISCURSUL

xm

30

xoros

16.'

P. 179 C. Deci voi, preaslavite odrasle ale lui Romulus, nu trebuie sa to. despartiti de Romulus pe Gratianus 31, dator~tii caruia il.:flo.res~, sint. read~se ;;i redate maretului senat 32 acele nume vrednice de toata cinstirea ;;1 vestite titluri. Apoi daca si Camillus a fost socotit al doilea intemeietor al Romei, pentru ca a respins navalirea galilor, ce nume s-ar putea da acestor doi imparati, care au respins pe germani, au ingrozit pe achemenizi 33, au biruit pe IS, geti si pe sarmati 34 .~i au statomicit 0 pace stralucita din culme in culme la toate popoarele din Jinuturile aflate intre ele ...

Ilpscrj3!m'tlKO:;; s1:;; 0co06O"loV alrfoKp<ZtOpa. P. 181 A-D ... uvS' Ilre6.v'tcov 1'illtv yeyova:;; eI:;; avijp. uvti 1tav'tcov et:;; crt . 6pCO!lev' uv'ti 6.aKcov, av'tt 0p<tICCOV,av't! 'IAA.uptwv, av~)' 61tAttwv, <'tv'ti ti'k aA/"'ll:;; ·20 1tapacrKWi'j:;;, 67tocrll crKta~ a&pOOO'tepOV 1'\<pavicrS'll' Kat 1tPOtP01ta.o'llV E/"'auVOj.leV ol 'ttco:;; Kai 8tCOKOj.lSVOt·oUl to.; 1tepi crou /"'et1tOj.lEVa; itj.liv Et...rcilla:;;ecrl'ijKaj.leV, avarevEollEv, t<PE~EtV tjOl1 LKu&al~ 1ttcr'teUOjleV rov OpOjlov tll~ Eunpayia:;;, Kat

Tinut

cu prilejul soliei trimise

DISCURSUL XIV

la imparatul

Teodosiu

35

P. 181 A-D ... Tu, un singur barbat, pretuiesti pentru noi cit toti : privim la tine, in loc la toti ceilalti: de cit sa fim la daci 36, la traci, la iliri, la ostasi si la orice unealta de razboi, care au fost sterse de pe fata pamintului, mai repede ca 0 umbra. Acum alungam si-i punern sa fuga invalma~iti pe cei care nu de mult ne urrniireau. Datorita nadejdilor pe care le avern in tine, stam, respiram, sintem incredintati ca vom opri pe sciti din goana lor
18 19 30 31

2(}

2S

Urrneaza 0 lacuna in text. Persii ocupasera Armenia. iar Valens Incepuse pregatirile de rbboi impotriva lor. Tinut In fata senatului din Rorna In anul 377. Fiul lui Valentinianus a dornnit Intre anii 375-383. in partea de apus a Imperiului

32 Aluzie la politica de favorizare a senatului, pe care Gratianns, in opozitie eu tati!.l sau Valentinianus, a initiat-e la preluarea domniei. 33 Nurnele familiei dornnitoare a persilor ajunsese sa fie folosit ca sinonirn cu nurnele poporului Insusi, 34 Probabil sarmatii din Pannonia, care la sftrsitul lui 375. In unire cu cvazii, tncepusera luptele contra romanilor. 31 Discursul a fost tinut la Tesalonic la inceputul anului 379, pentru a-l felicita pe Teodosiu, care fusese de curind (19 ianuarie) proclamat de Gratianus ca Irnparat al partii rasaritene a imperiului. 36 Este 0 aluzie la trupele romane cornpuse din diferite contingente etnice sau la locuitori ai irnperiului din provineii de mult romanizate, care au luptat contra goti1or la Adrianopol. In cazul de fata trebuie sa fie vorba de trope din provincia Dacia Ripensis sau de enumerarea un or populatii odinioasa celebre pentru vitejia lor ~i care au dat mult de furca romanilor.

roman.

70

THEMISTIOS

THEMISTIOS

71

o"~EaEtV tl'Jv €7ItVEli0I!EVTtVtel 1taVtU 1tUPKUi:aV·flv OUK 1£O"'tT]asvArliOr;, ou 0pt;LKiiJV OptU, Kut 'IAAupt&v, OUO"1t0PEUtUKUt 600mopq:r aAM vilv E1tUV~KSt liEV tOT.; hr1tEUGtV, E1tUVTtKEt8& totr; (mAitutr; to. epPOVTtliUtu· 1tOtEtr; 8£ ft8Tt KUt tOUr; YEeopyour; cpo~spou.; totr; ~ap~apOt.;· KUt tou; liEtOoI.AEUC;;, rov XpuO"ov aepEV'tUr; KEI.EUEtr; KUt 5 rev O"i8TtPov KUtUAOoli~6.vStv. KUt atpUtOr; OUtOe; aysuatOe; ,;8u1tut&i~, ft8Tt auVSPPUTtKEV ESSAOVt1lr; EK xovov KtuaSUt tel ayuSa 1tSltUtOEUliEVO<;·OUK ilv liUSOC;; 1tOtTt'ttKO<;, tUpuxov Eli~UAEtV tOV 'AXtAA.EU KUt Eli~TtaUVtCl liOVOV tote; ~up~UpOtC;; tECO<;VtK&crtV. Ei yap OU1teo 1tpo<; toU.; aAttTtPiour; 1tUpUtU~UliEVO<;, tip 1tATtcriov aUAi~scrSClt liOVOV xni EepOPI!Etv, EVEKO\jlar; aut&v t1lV ClUta.oeIClV· tl 1tCl8EtV etKor; .10 tOur; KaKtcrtU a1tOAOUI!EVOUr;, OtuV 18eocrt 1tUI.I.OVtCl to Mpu, KCll tT]V acr1ti8u voj,Lwvta, Kat tfjr; Kopu8o.; tijv dorpmrnv EnUSt Aal!1t0liSVllV; ~uo 8£ 6cpstA.oucrll'; cot til.; 1tOASeo.; Kovcrcvrtvoo atscpuvour;, rov tE altO tou xpucrou, KUl "tOV a1tO "ti'jr; suvoiur;· "tOV J.1&Va1tO tou 1tA.outOU crtscpavov et.; tT]V 1'il!epuv EK6{VllV 1'1 K<XAAi1tOAt;EOtPE1ti~EtUt, KU,9.''flv elvuoijcrSt t..ClI!1tPW,; E1tCl15 VTtKOV'tU tpomnoeopov U1tO tiiJv 8ucreovUJ.1eov ~ap~upeov· rov 0& el1tO tiie;; suvotcc, QV 1tPOcritKEt q)tAocrocpi~ 8tClKOVEiV,OlKOl rs elKepCltOV OLU<jlUAUnSt,KCll 1tPOil1tSj.l\jlEV Oli~ evW06 Kui totc;; ol8oucrlV ciA-1l8lV~, K<Xt tip l.uJ.1~avov'tt KExaptcrj,Leveoe;;. P. 182 B-C. 1tP0itYUYEV 8E os Ek ti]v IlI.OUpyiOCl, OUK a'Y'Xlotsiu yevou.;, QA-A' apEtfj.; 01tEPOXit. ouM olKstotlltOC; eyyutTjC;, clAM POOI!TjC; a1t60Et~l; KUl av20 8piu.;. KUl croep&.; Fpuncvoc, Kui 1tOA-tU.;, ou vsornroc e1ta~ieoe;;, Qn liT] rov otxeiorcrov dptcrtov, aAM rov dPlcr'!OV OlKEt6'!U'!OV {l1tEAU~E. KUt KUA.&,; euu'!Ou 1tE1toill'!UI \jIfjepov, 'flv 1tpOI.U~<i>v 6 KUlpOr; S'l'11epi~Eto. OUteo KUl tOV 0E~UtOV 'E1taliEtvoovouv crpursuouevov lv totc; 61tA-itut.; lKUAEaEv 6 OfiliO'; et.; a'!p<XtllYov· l~ lKEivou 0& Kai aE EKUAOUVE1tl t1lV ~aatl.SiClv 'Peol!aTot E~OtOU LUUP0I!UtCl'; 25 I..unwvtu.;, KClt '!l'Jv 1tpO.; tip 1tOtClliip yi'\v li1tClaClV €7tt8puI!OVtuc;;, 1!0VOe;; VEatEtA.Ur;, a lmoa'!a.; cruv 6HYlJ OUVUjl61 KCll oooe tautlJ l~EtA6YJlEV1J.

xoror

IE'

Ei.; 0eoOOcrIOV· tk it ~Uall.EuKeotUtll twV QPEtwV; P. 185 B. "Eeoc ouv OU1ttO)KUtpO'; avuatitcraVtl tT]V cp6.l.l.uyyu, KClt tou.; ou.so AClI!OU';, ~0118pol!Etv E1tl LKUSu.; tou.; Ctl.ttllpiou.;· KUt ';ViKU 6 OEtI!O'; rs Kal 6 cpo~or; aX0I.1lv liYE'!OV ola '!1lV wpuv KUl I!EI.A.EcrSUt tip ~Apsi teeo.; OUK EUJ.1apk

dupa bunastare si succese si yom stinge incendiul ce mistuie totul si pe care nu I-a oprit nici Haernus-ul, nici hotarele tracilor si ale ilirilor, greu de trecut chiar pentru un calator 37. Ci acum calaretilor si pedestrasilor le-a revenit curajul. Tu faci chiar si pe agricultori sa inspaiminte pe barbari; minerilor le porunce~ti sa a~rul~! s~ p!-ma rnJna p: fier. $i. aceasta a~ata, care nu stia ce este molesirea, mvata sa-si agomseasca bununle cu truda, s-a adunat de bunavoie, Nu era nascocirea poetilor imprejurarea ca Ahile i-a umplut de spaima pe barbari si ell.singur a patruns in mijIoculIor, macar ca pina atunci fusesera tnvingatori. Caci daca n-ai dus inca armata impotriva acestor oameni blesternati, punind in apropierea lor straji, le-ai smuls eel putin semetia si increderea in ei tnsisi. Acesti nenorociti care vor pieri rau de tot, cit trebuie sa sufere cind te vad agitind lancea, miscind scutul ~i cind iti vad coiful cum scinteie in apropierea lor? Cetatea lui Constantin iti datoreaza doua coroane: una din aur 88, iar alta pe care 0 alcatuiesc bunavointa si dragostea cetatenilor fat a de tine. Coroana cea foarte costisitoare ti-c tine pregatita frumosul eras pentru ziua in care te va incorona, intors biruitor de la blesternatii de barbari. Cealalta, alcatuita din bunavointa si dragoste, pe care se cuvine sa ti-o ofere filozofia, ti-o pastreaza acasa neatinsa ~i a trimis-o aici cu sinceritate, in numele celor care ti-o diiruiesc, pentru a-l bucura pe omul care trebuie 5-0 primeasca. Po' 182. B~. Te-au facut sa ajungi la haina de purpura nu legaturile de rudenie, ci superioritatea virtutii, nu 0 inrudire apropiata, ci dovada tariei si barbatiei. Gratianus a procedat Intelept si ca un om cu parul carunt, nu asa cum face un tinar, socotindu-l eel mai apropiat de el pe eel mai bun si nu eel mai bun pe eel din apropierea lui 39. Si bine a facut intarind si el alegerea pe care timpul 0 facuse mai inainte. Astfel si pe tebanul Epaminonda l-a chemat poporulla conducerea armatei, pe cind lupta in rindurile hoplitilor. Tot de la oaste te-au chernat si pe tine romanii la domnie, dupa ce ai alungat singur pe sarmatii 40 turbati, care cutreierau si pustiau tot tinutul de linga fluviu, luptind impotriva lor cu 0 armata mica si nealcatuita din solda ti alesi. .

===

10

15

20

25

30

Catre Theodosius

41,

DISCURSUL XV care este virtutea regala cea rnai mare.

P. 185 B. Pina cind nu este inca timpul de a porni ostirea si pi1curile de calareti pentru a merge cu ele impotriva blestematilor de sciti ~i cind Spaima si Groaza stau cu bratele Incrucisate datorita anotimpului si nu e lesnicios
Dupa victoria de la Adrianopol, go~ii s-au revarsat peste toat1!. Peninsula Balcanica pinli sub zidurile Constantinopolului. 38 Cea de tmparat, at Contrar asteptarilor, In locul lui Valens mort In lupta de la Adrianopol, Gratianus l-a ales ca tmparat pe Theodosius, fiul generalului Theodosius, executat la Cartagina, In anu1376. din ordinul sau. 60 Acestia nlivalisera In Moesia. n Discursul a fost ~inut In fata senatului din Constantinopolla 19 ianuarie 381, clnd se Implineau 3 ani de la preluarea puterii de catre Theodosius.
31

35

ajunglnd

THEMISTIOS

72

73

THEMISTIOS

ut MOUcrUl Eicruybwcruv tqi ~a(JlAEi rov ;COpOV, crull1!apU~aAoi)cral Et~ tijv ;C0pEiav rov liYellov(l uutalV tOV 'A1!6').)...w. P. 193 D ... Seat yap OOTfjPE; lawv' Kat toi) autoi) spyou uutoi~ K01VWVooV, lv tqi uOtoov xopqi €yypuql1icrlJ' leal ltUcrul i;crovtui cor l!CEt'SEV ut €1!WVUlliul' 6 5 crWtTJP, 0 1tOA-1EU~, ~EVto~, 0 i.KEO'LO;, tOu rEPlluV1Koi) UljfllAOtEpa OVO).1(lTU 0 KUl wu LUPlluttKoi). il~ou(Jt Ilf;V xui UUTUl at €mpPTJmn~ OUK Ei; IlUKpav' an' fj~oucr( cot cruv tqi t.Eillct> KUt tij 'Evuol, oaillocrt XSOV(Ol~ Kut btl yfj; 151ultOIlEVOt~, ou; avuYKuiou~ 1t01Et KaKll avSpwltwv' €V Oupuvqi 15f;OUtE t.EtIlO~, OUtE 'Evudr OUTe j.l.f;v K\)15ulIl61,;, OiltE Kfj psc. 10 P~ 198 A. Wcr1!EP uutoi ot AaKwvE~ tEtpuK6crlOtOVte~, OUK d~uv j.l.Upulcrl ~uP~llpwv &.vupI3j.1.ittot~· ou AOUKOUAAO~TtypavlJ, 0015f; {ltltapxwv LuupW).1atot;.

lucru sa inaltam cintecz si sa dantuim in cinstea lui ArES. Muzele sa infati~eze imparatului corullor si sa se insoteasca in dantuirea lor cu eel care le este conducator: Apolo. P. 193 D ... Desigur. zeii (sint numiti). ~a:uito.rii .luc~rilor bune ~i cum esti si tu partas cu ei la luerarea_l?r, vel fi mscns ~l tu m c£a~a lor ~~, 5 prin urmare , vei purta toate denumirile : salva~orul, ~eutul cetat!lor: OS~)ltalierul ocrotitorul celor care se roaga, nume ce sint mal pres us decit titlurile Germanicus sau Sarmaticus 42. Aeeste denumiri iti vor veni nu peste multa vreme. Dar, impreuna eu ele, vor sosi Spaima ~i Enyo 43,. zeite subpaminte.ne care i~i fac veacul pe pamint, deoa7e.ce ra~tatea ?~memlor Ie. f.ace~ tr:bu~n- 10 cioase. In cer, tnsa, nu-si au locul mCI Spairna, mCI Enyo; mCI valrnasagul luptelor si nici zeitele mortii. P. 198 A. Precum lacedemonienii, in numar de patru sute, !l-au ceda~ trupelor nenumarate de barbari,44, nici Lu~;tllu: n-a dat inapoi II?- ~ata lui Tigranes, 4~, !?i nici tu in Iata sarrnatilor, fiind m fruntea cavaleriei w, 15 DISCURSUL

Xaptcrnpioc Lutopvivou. 15

too UUtOKpa.tOpt u1tep elpi)VTJ~ KUt tii; 01tute{u;

tOC crtputTJYoC

XVI
pace a

P. 206 C... €yro 15e, ate elpi)VTJ; fJ>v €pacrt"~ KUt A6ywv elPTJV1KooV' Ut &.30K pu~wv, €1ti tOUtou; KUt puOtO\)).1Ut, cr).1tKpa 1tpootov 01t0llvi)cru" Oltoo; liv ulcrSolcrSe lliiAAOV €~ okov eIt; ole til ~ucrtMw; 1tpoIlTJ3e{q. IlEtEATJMSUIl&V IlEta yap t1'Jv &.15ti)YTJtOV toov €1ti wlcrtpct> KUKooVtAta15u, Kat tij; &'tOltOU CPA-oyO;t1)v e1tt15polli)v, OU7tW~U(J\AEW; toi; 'Pwlluiwv 7tpa.y).1umv £CP&crtTJKOtO;,&'vTJ7tPUcrIlEVWV E>pq.IlEV 20 KooV, aVTJP7tucrIlEVWV oe 'IAAUptoov, crtPUt01tEOWV oe OAOKA.i)pwv acputVtcr3tVtwv, rocr1t&P crK1U,· OOK avttcrXOVtwV 15E,OUK opoov aOtu~a.twV, ou 1tOtuIlWV CLm:pa.twv, 00 15ucrxoptwv CLOtOO&Utwv'CLAM. Kut Cruve!..SoU<JTj; €ltt tOU~ ~up~apou; ta t&A&Utafa crXEcSov Ultacrll' 11'1, Kat SUAattTJ', KUt ltEPlcrta.VtwV aotol.>, EVS&VKat EVSEV K&AtWV, 'AcrcruptwV, 'Apusvimv, Al~UWV, 'I~i)pwv, oaot 'Peuctov 7tpO~E~ATJvtut, 25 t~ £crxatwv Ek ~crxatu Yii,· rourniv umivtwv autOI.>, 1tEPlcrtllVtwV, totE aptcrtCL 7tpUttEtV €06~all&v, Ot& j.l.ll0f;v ltpocrlt&7tov3all&V XUA&m:l>t&pov.

Cuvintare prin care i se arata imparatului recunostinta pentru incheiata si pentru consulatul acordat generalului Saturninus 47.

P.206 C ... Eu, ca unul care iubeste pacea ~i cuvintele pasnice si care nu prilejuiesc tulburare, rna voi indrepta sJ?re a.cest fel de ~a cll':inta 20 dupa cemaiintiiamsaamintescune.Ieimp~eJu:an. AstfeI, v,a veti da seama mai bine de la ce stare am pornit, ca sa ajungern cum smtem, datorita prevederii imparatului. Caci dupa acea cumplita "TIi<l;da.".de.neno~ociri de la Istru si dupa pustiirea pricinuita de aeest cu totul ncobisnuit mcen~u 48: cind tmparatul nu era inca in fruntea treburilor romane, au ~ost p:adat1 25 tracii au fost pradati ilirii si au fost spulberate armate intregi, ca ~l cum ar fi 'fast a umbra; n-au oprit navala vrasmasilor nici m,:nti d~ nestrabatut, nici fluvii pe care nu le yoti trec~, nici ~spnmea locunlor; CI s:au, adu: nat impotriva barbarilor - m cele din urma. - a~roape .intr~g;tl yammt ~l intreaga mare si i-au impresurat de pretutmden~: celti, asineru, armeru, 30 libieni, iberi, toti citi si-au pus ~ieptul_sa aper.e lmp~n~l roman, de la 0 margine ptna la alta a pamtntului. Dupa ce toV acestia I-au impresura~,. am fast incredintati ca 0 ducem cit se poate de bine, de vreme ce barbarii nu ne casuneaza. rln neajuns mai mare .
Perrtru victoriile Irnparatului contra gotilor ~i a sarrnatilor. Vezi nota 40. . . Zeita razboiului, care In mitologia greaca era socotita ca faclnd parte din anturajul lui Ares, In calitate de Iiica, mama sau sora . •• Aluzie la lupta de la Termopile. .. . 46 In lupta de la Tigranocerta din anul 69 t.e.n., regele Armeniei ar fi avut --:- dupa traditia rornana - 0 armata de douazeci de ori rnai numeroasa decit cea a romarulor. '" Pe cind era cornandantul armatei din Mocsia. 47 Discursul a fast pronuntat In senatul din Constantinopol In ian~arie 3~3, in pre~enta tmparatului, eu prilejul preluarii eonsulatului de catre prietenul autorului, Flavius Saturnmus: dupa trei ani de lupte, aeesta Ineheiase celebra intelcgcre eu vi~igopi la 3 octombrie 38~. 48 Aluzie la consecintele dezastruoase ale blitaliel de la Adrianopol pentru toata Peninsula Balcanics.
•2

43

74

THEMISTIOS

fHEMISTIOS

75

'E1d 1:06tote; ouv npocxpououum, KUt tl1t.tKOutOIe;, avut&tpU~~EVooV crX&15Ov U1t(lVtooV tae; yvoo~ue;, KUi. crtpatl1YC1>V, Kat crtPUtlootC1>V,Kat cxonouvtorv &te; 0, tt to xnxov tOUtO eK~ftcr&tal, Koot.U&LV0& oU8&voe; eYX:&lpOUVtOe;,Kut.ei ~&V 6 S&Oe;de; xpoercctcv tOY uovov olov rs avtlcrXE:IV tOlOUtcp KatUKt.ucr~C[> oucr1tPU5 Ylue;' Kl1Puttet 0& I'pcncvcc t,;V (ivooSev 'Vfi<pov' otxetut lit yfi, Kat SUAucrcra t,;V avuPPTlcrtV avtt uyuSwv et.1tiooov, KUt uyaSwv okovcoucrov.; KUt 1tavta ~&Vl::Svl1 Xelpolitut' 1tuvta lie illl&pa KuSicrtT]crlV e~ aypioov' &lK&10& uutij ~6VlJ Kat 01tt.u, KUl. t6~a, KUt l1t1tOt, xcl UUSaO&la LKUSIKft, KUl. t6t.~u 'AAuvwv, Kat a1t6VOIU Macrcray&tC1>v,

P. 208 D,., KUt uutiKU a1tftel tE:SappT]Koo;' ou <put.uyyoe; 1te~wv e1to~tvlle;, oUli' {1t1tlKWV t.6xoov 1tupa1te~1t6vtoov, ouM 1tEV1:&lJ1tocr1:PU1:TJyoue;e<pet.K6~&voC;' ut.t.a uovov tote; ~acrtMooc; 1tapaY'Ytt.~ucrtv 1te<ppay~evoe;, Kat rooroic 1tpo1to~1toie; xpoo~evoe;, Kat 1tapa1to~1tote;' OOKO~V ouliE, eOEl1cr&VaU1:C[> Xp6vou 1tpO~ ~u6tT]v tTJV vtxnv: at.ACt ocvsvn uovov Kat npooet~uv,tl t,;V t?1i 1t&J!'VavtOe; eU~~V&laV, IS lmEKU1tte ~ev eUSile; ft SapcrutT]e; LKUSOOV,e~&K01tt&tO 0& ft tot.~a, cruvecrt&t.t.eto 0& 6 Su~6e;, e~81tt1t1:& oe 6 criol1pOe; eK6vtl rntv X&POIV' &'i1tO~tO 0& liyov;t 1tp~e; ~acrtMa, KaSUn&p i» 1tO~1tij Kat navl1xupet, a~crxuv6~ev?t :_llV y~v, ei~ fjv 1tP~t&POV e1taPcPvl1crav, Kat <pst06~svot tooV t.&t'VIlVooV, ooe; tspoiv, ~ovac; ,e1tl<pepouuevor tae; Ilaxaipac;, lie; SJ.LeA.AOVacrtAer 1tpocroicretv avS' {KetTlP{ac;' 1:a oe ana ~ 20 YUJ.LVOt e{PTlVtKOt ftttftl!svOt tate; YVOOl!ate;,ouXl. toie; croo~acrt. Kat
10

P. 210 D. 'An' {oou to &XStcrtOV Qvol!a LKuSUt, 01tooc;vtv aya1tTlt6v' m'iJe; vliv Kexaptcr~tvov' 1tWe;vOv 1tpocrftyopov' crul!1ta~Tlyupi~oucrLV TJlliv t1'!~ toO crtpa~ tllYoO 1tavftyuptV, u<p' 013 KaMic; 1tO\oOvtee; eat.oocruv· xni cruvso~ta~oucrtv ta KaS' eautwv e1ttvlKta' si oe I!TJ 1tp6PP1SOl 1tavtst.C1>e;u1tot.oot.acrtv, ou xp1'! oucrxe25 puiverv' Myou yap, Kal. qnAavSpoo1tlac; a{ VIKat totaOt~t, OUK av&t.slv, o.AAa ~et.rtouc notiicrat tOue; t.eAU1tTlK6tue;' ecr1:ooyap ott Kal. to o.V£A.etv flV ev pacr1:oovlJ, Kat opacral 1tavta u1ti'lp~ev (iv ftl!tv, o.vn1taSeiv M I!TlO' 6ttouv: Kat tot ye SK tC1>V1tot.A.a.Kte;crul!~&~11K6toov, OUtaOta Tiv o.K6AOUSU, KUt d~6ta' aA')..' o1tep er1tOV, ecrtoo Kat roiito KeicrSat ftl!iv e1t' e~oucr{ae;' 1tp6tepov ouv ~eA.ttov, ~eKpwv e~;tt.f\30 crat t1'!v ep~Kl1V i'I ysoopywv; Kat ta.<poov a1tooet~ut I!scrtTJV, i'I uvSpoo1toov; Kat ~~oisetV Ot' o.ypiae;, i'I Ot' £lpY!lcrI!EvTle;; Kat aptS~etv ;oue; 1t£<pove~1!8VOU~,i'I roue apoOvtae;; l!etotKi~etv sl tUXTl <l>puyae;, 1(ul. ~tSuvoue;, i'I cruvo\Kll;etv, ooc ,KeX£tpool!eSa; o.KOUoonapa trov eKsiSev a<ptKVoUl!eVoov, on yeta1t?tolicrt tOY crt~TlPOV €K twV ~t<pwv, Kal. trov Soopa.KooV,de; OtK8At.ae; vliv, Kat 1ip&1tavae;' Kat tOY Apnv 35 1t6ppooSev acr1ta~6I!evOl, 1tpocreuxovtat ATJ~T]tPt Kat Atov6crcp,

Loviti in felul acesta si atit de mult, deznadajduisera aproape toti, comandanti si ostasi, gmdindu-ne cu ingrijorare unde sa ajunga nenorocirea care ne lovise, deoarece nu se gasea nimeni care sa incerce sa 0 hnpiedice; atunci divinitatea cherna la conducerea statului pe singurul om in stare sa infrunte acest potop de necazuri, Gratianus prornulga acest decret ceresc u, 5 iar pamintul si marea au primit aceasta proclamare ca 0 nadejde tntr-un viitor mai bun si ca 0 fericita proorocire, EI a supus toate neamurile; numai inaintea lui se dau inapoi arme ~i arcuri ~i cai si trufia scitica si inddizneala alanilor si desperarea masagetilor. P. 208 D ... ~i indata el a plecat plin de incredere. Nu-l urmau trupe 10 de pedestrasi, nici pilcuri de calareti si nu ducea cu sine cinci ajutoare de comandant, fiind doar intarit de sfaturile Imparatului ~i avind numai asemenea strajeri inaintea sa ~i 0 astfel de escorta. De indata ce se ivi ¥ arata bunavointa celui care-I trimisese, indriizneala scitilor s-a plecat, cutezanta a fost tnlaturata si nimicita, minia lnlibu~ita ~i fierul cazu de la sine din 15 miinile lor. Cind i-a dus la imparat, l-au urmat ca ~i cum ar fi fost yorba de un triumf sau ca la 0 serbare, p~ind cu respect pe aeel pamlnt pe care mai inainte il dispretuisera ~i il pradasera, ferindu-se de cele ce mai ramasesera in urma pradaciunilor facute de ei, ca ~i cum ar fi avut de-a face cu niste lucruri sfinte; purtau doar sabiile lor putin incovoiate pe care tre- 20 buiau sa. le ofere imparatului in loc de ramuri de maslin 60; alminteri goi ~i pasnici, cu sufletele invinse, nu cu trupurile 61. P.210 D, Dar iata numele eel mai urit - "seitii", - cita placere ne face acum, cit ne inveseleste ~i cum ne-am obisnuit cu ell Ei praznuiesc tmpreuna cu noi serbarea in cinstea comandantului care i-a lnvins spre 25 noroeul lor ~i serbeaza impreuna cu noi triumful repurtat asupra lor. Iar daca nu au fost nimiciti toti, nu trebuie sa fie nicio suparare, caci biruintele obtinute prin convingere si bunatate nu se cade sa-i nimiceasca, ci ele trebuie sa-i faca mai buni pe acei care au pricinuit necazuri, Admit ca ar fi fast usor pentru noi sa-i omorim ~i sa. le facem orice, fara. ca noi sa avem 31) de suferit ceva din partea lor, cu toate ca, din cele ce s-au intimplat adesea, nu acestea trebuiau sa urrneze si era potrivit sa se Intfmple, Dar, asa cum am spus-o, sa presupunem ca acesta era in putinta noastra. Oare ar fi fost mai bine sa umplem Tracia cu morti decit cu agricultori? Sa 0 facern sa fie plina de gropi, decit de oameni? Sa umblam prin ea ca printr-un tinut 35 salbatic, ori printr-unul cultivat? Sa numaram in ea lesurile celo: ucisi, ori sa-i numaram pe plugari? Sa stramutam in ea, daca avea sli se iveasca prilejul, frigieni, bitini, ori sa lasam sa locuiasca acolo cei pe ca~e i-au biruit? Aud de la acei care Yin de acolo ca aceia prefac in sape ~l coase fierul sabiilor si al platoselor ; ca pe Ares il saluta de departe, dar se tnchina 41) zeitei Demeter si lui Dionysos 52,
U Prin acest decret n numea pe Theodosius tmparat al partii rasaritene a Imperiului roman, dupa moartea lui Valens. &0 Cum obisnuiau sa poarte rugatorii, il AcorduI din 3 oetombrie 383 marca sfirsitul Iuptelor eu go~ii, acordindu-Ie titlul de icderati ~i permisiunea de a se stabili intrc Dnnare ~i Balcani. •• Care simbclizau agrieultura si vrticultura,

i - Izvcarele istorlei Romaniel - c. 311

THE)!ISTlOS

77

76

THEMlSTlOS

P. 211 D... OUtW KUt l:KuSU~ O'Vc.l:JJ.lESU OA.iyou Xpovou' VUV J.ltv yelp Etl tel 7tpocrK00crl-1utU ui.nrov VEU' A.ll'V6I-1ESu Ii' OUVOUK etc J.lUKpo.VOJ.locr1tovliOI)~, ouorpe1tEsOI)~, oJ.lOU crtpUtEI)OI-1EVOI)~, ol!OU A.EttOl)pyouVtU~· si lif: clvTtPllVtO liplillV, 1tp6~ 0pQ.!;t KUt LKUSU~ tSTJJ.ltc.I:JSTWEV. 5 P. 212 D ... frv tUUtU tK1tOVroI!EV, liv tUU'tU 1tA.Eiw 1tOlroI!EV' rocr1tEP l:KI)Srov tKPUSTtcrUI-1EV clvull!coti, xni clliuKPl)ti, OUtCO KUt nEpcru~ OUK d~ I!UKpclv npocrU!;OI!ESU. AorOL 10'
'Erd qllA.uvSpco7tiQ. tOU uDtOKPlhopo~

. P .. 211 D.," !,~a vorn vedea nu peste rnuIt tirnp si pe sciti 53. Caci aeum loviturile lor sm_t.mea proaspete, dar in scurta vreme Ii vom avea prieteni e<?m~~e~l,t?Va:a~1 de arme, partasi la functiile publiee 54. Dadi ar fi fost nimiciti toti, pma la ,:tnul, pe ling~ t~ae~ am fi pierdut si pe sciti. . P. 212 D ... Daea_ ne vom stra~Ul sa faeem aeestea, daca vom savirsi mal des aees!ea - ,dupa. cum am .invms pe sciti fara lacrimi ~i Hira singe,vorn aduee in eunnd ~l pe per~l sa dea aseultare autoritatii noastre 55.

DISCURSUL dpl'n'iSll lie tv tij crI)YKATttcp. Despre amenia Imparatului

XIX rostit in senat

56.

0EOliocriol)'

Theodosius;

10

P. 229 B... eooro tyro to tPOltUlOV AUl!ltPOtEPOV \)ltOAUI!~UVCOtOU l:KI)SlKOU. xntrot KQ.KEivo iiYEtP~ 1l0VO~ KUt iivEIJ troy 07tACOV ...

P. 2~~ B... Pe aeest trofeu il socot esc eu mult mai stralucit decit 10 pe eel scitic 57, eu toate ca ~i pe aeela l-ai inaltat singur, fara ajutorul armelor ...

,63 La fel s-a intimpJat cu celtii din Asia MidI. (Galatia), fata de care rornanii se purtasera. eu blindete, dupa ce nu Iusesera in stare sa-i supuna cu forta . .. ~~;as~a prevc:stire s-a adeverit eu totul in urrnatoarele doua decenii In care tirnp "pericoluJ f6ot1C din .~ntenor e:a sa c?ste scump pe romani (vezi episodul cu Gainas) . . Cu persn Theo~oslUs a ajuns la un acord avantajos pentru romani, probabil In anul387: Armenia a fost impart1ta in doua zone de influenta. ~ Discursul a fost pronuntat la Constantinopol, in prezenta imparatului la inceputut anului 386. ' 6' Aluzie la Incheierea tntelegerii eu gotii din anul 383.

xv.

PAN E G Y RIC I LA TIN I

xv.

PAN E G I RIC I I

LA TIN

Aceasta culegere cuprinde douasprezece discursuri encomiast ice adresate unor imparati romani. Cu exceptia primului discurs, scris de Plinius eel Tinar ~i pronuntat in 'fa~ tmparatului Traian in anul 100, toate celelalte au fost intocrnite ~i tinute de retori din Gallia. Numai pentru sasedintre ele cunoastem numele autorilor ~i data, iar pentru celelalte numai data pronuntarii, si anume: II ~i III (in einstea lui Maxitnianus de Mamertinus, 21 aprilie 289 ~i 21 iulie 291); IV (in onoarea lui Constantius, 1 martie 297); V (discursullui Eumenins pentru restaurarea scolilor din Autun, primavara anului 298) ; VI (In cinstea lui Maximianus ~i Constantin, Ia 31 martie 307); VII (panegiricullui Constantin, din anul 3(0); VIII (discurs de multumire lui Constantin, din anul 312); IX (panegiricul lui Constantin, din anul 313); X (panegiricul lui Constantin de Nazarius, din 1 martie 321); XI (discurs de multurnire lui Iulian de Claudius Mamertinus, din 1 ianuarie 362); XII (panegiricul lui Theodosius de Latinius Pacatus Drepanius, din iunie-septembrie 389). Informatiile istoriee stnt coplesite de laude exagerate la adresa impllratilor. Editia foloaita : Panegyriques Latins. Texte etabl! et traduit par Edouard Galletier, vol. I-IV, Les Belles Lettres, Paris, 1949-1955.

II (10). MAMERTINI
PANEGYRICUS MAXIMIANO AUGUSTO DICTUS PANEGIRIC ROSTIT

II (10). MAMERTINUS
1

1N

CINSTEA

IMPARATULUI

MAXIMIANUS

u 'te' ill~ fortissimarum sede legionum, inter discursus strenuae lUventut15

5

II 4 An quemadmodum educatus institutusque sis praedicabo in ~.o

e~r~orum sonitus tuis vagitibus obstrepentes? 5. ., t'Ar: tuo rescJ:sp!~ s. 1li enumerare conabor ... 6 . Tho scilicet virtutis tuae yes 19u5 co gen totum Histri limitem ...

II,4. Oare voi lauda eu felul in care ai fast creseut ~i educat la acea frontiera 3 unde se ana cele mai viteze s legiuni, in mijlocul forfotei unui tineret neobosit si al zangiinitului de arme care aeoperea scincetele tale? 5.. .. Oare voi ineerca sa insir faptele tale de arme... 6. Ca sa. caut urmele lasate de vitejia ta voi merge eu, de pilda, dealungullimesului duniirean 6 •••
1 Probabil la21 aprilie 289 e.n. In orasul Treves din Galia. • Este verba despre impi!.ratul Maximianus, Herculius care la 1 aprilie 286 e.n. a fost asociat la imperiu de cUre Diocletianus. 3 Adicll a Dunarii-de-jos: Maximianus se nascuse Unga Sirrnium. , Aluzie la activitatea de restaurare a Imperiului roman, pe care au desfll~urat-o "tmpi!.rafij ilirieni", originari din aceste regiuni, in a doua [umatate a sec. al III-lea. I Probabil 0 aluzie la faptele de arme si!.vt~ite de Maximianus tn tlnerete, clod a participat Ia expedi'lille lui Aurelianus, printre care se numllrll ~ cea dela Dunarea-de- Jos tmpotriva carpilor ~i a. dacilor liberi. (cf. Dessau, ILS, 971).

80

PANEGYRICI

LATINI
PANEG!R!C! LATIN!

III (11). MAMERTINI

GENETHLIACVS MAXIMIANO AUGUSTO DICTUS PANEGIRIC ROSTIT"

81

III

(11). MAMERTINUS
ANIVERSARIP IMPARATULUI MAXIMIANUS

V, 4 ... , omitto Sarmatiae vastationem... .' . VII, 1. Laurea illa de victis accolentibus Syriam natI?mb~s et lila Raetica et illa Sarmatica te, Maximiane, fecerunt plO gaudio tnumphar~ '. 5 XVI, 1. ... Sarmaticas vestras et Raeticas et transrhenanas expeditiones furore percitae in semet imitentur. . XVII 1 Furit in viscere sua gens effrena Maurorum, G?t~l Burgundos eni{us e~cidunt rursumque pro victis armantur .Alamanni itemque Terp.. Ii Gothorum adiuncta manu Taifalorum adversum Vandalos VlDgI, pars ala, 10 Gipedesque concurrunt. IV (8). INCERTI
PANEGYRICUS CONSTANTIO CAESARI DICTUS

IN CINSTEA

V,4 .... las la 0 parte devastarea Sarrnatiei 8. VII, 1. Laurii culesi cu ocazia victoriilor impotriva nearnurilor 9 care se Invecineaza cu Siria si a expeditiilor din Raetia 10 si Sarmatia 11, te-au facut, 0 Maximianus, sa te bucuri ~i tu de triumf, a~a cum se cuvine unui frate. XVI, 1 ... impinse de furie, neamurile barbare 12 repeta impotriva lor in~i~i expeditiile pe care Ie-ati intreprins in Sarmatia 13, Raetia 14 si dincolo de Rin 15. XVII,!. Neamul neinfrinat al maurilor i~i revarsa furia Impotriva propriei sale persoane, gotii Ii distrug cu totul pe burgunzi, iar pentru apararea celor invinsi se inarrneaza din nou alamanii si tervingii; 0 alta parte a gotilor, la care s-a adaugat ~i 0 ceata de taifali, navalesc impotriva vandalilor si gepizilor 16.

10

III, 3. Partho usque ad Danuvii

quippe ultra Tigrim redacto, Dacia restituta, caput Germaniae Raetiaeque limitibus ...

porrectis
PANEGIRIC ROSTIT
17

IV (8). ANONIM
IN CINSTEA CAESARULUI CONSTANTIUS

15

III, 3. Cad de vreme ce partii 18 au fost alungati dincolo de Tigru, provincia Dacia restabilita 19, iar hotarele Germaniei si Retiei impinse pina la izvoarele Dunarii 20 •••
8 Probabil la 21 iulie 291 e.n. tot in orasul Treves din Galia. 7 Este Yorba. probabil, nu despre ziua de nastere a trnparatului, ci despre aniversarea zilei in care cei doi Imparati, Diocletianus sl Maximinus, au luat titlurile de lovius ~i Herculius, 8 Campania lui Diocletianus tn contra sarmatilor, care a avut loc probabil in vara ~i toamna anului 289 e.n. g Expeditia contra saracenilor, din primavara anului 290. In celc ce urrneaza autorul enurnera victoriile ambilor Imparati: Diocletianus si Maximianus. 10 Luptele din Raetia din toamna anului 288. 11 V. nota 8. 12 Autorul spusese ell. la toate froritierele, barbarii tncepusera sll se lupte intre ei, spre norocul Imperiului roman, v. ~i pasajul urmator, 13 V. nota 8. 14 V. nota 10. 16 Aluzie la campaniile contra alanilor si francilor din anul 287 e.n. 1. In realitate se pare cl!.gepizii, care locuiau probabil pe cursul superior a1 Tisei, In aliantll cu vandalii, au incercat flirli succes s1i ocupe regiuni din tara noastra, detinute atunci de goti. 17 Probabil la I martie 297 e.n .. In fata lui Constantius Chlorus. 18 Este probabil 0 aluzie la impunerea pe tronul Armeniei a lui Tiridates III, prietenul romanilor. 11 Nu se poate ~ti exact daca este yorba despre Dacia Ripensis sau de una din exagerarile aUt de frecvente la panegirici, care in cazul de fat! se datoresc victoriilor obtinute impotriva sarmatilor, gotilor ~i carpilor. (cf. Imp. Iul., Imp4ra/ii, 24, care atribuie acelasi lucru ~i lmpl!.ratului Constantin). so Luptele !mpotriva alarnanilor, din anul 287 e.n,

82

PANEGYRIO

LATINI

PANEGIRICII

LATINI

83

V, 1. Adoratae sint igitur mihi Sarmaticae expeditiones quibus illa gens prope omnis exstincta est et paene cum ~10 nomI?e r~bc~a 9.uo serviat; 2. .,. contenta sit voce gloriae suae etiam proxima illa ruma Carporum... .. . 5 X, 2. Tunc enim sive incuria rerum si,:e quadam mc~n_atlOne fatorum omnibus fere membris erat truncata respubbca; tunc se mmrum et Parthus extulerat et Palmyrenus aequaverat .. , .amissa Raetia, Noricum Pannoniaeque vastatae ... 4. Nunc vero toto o:be terrarum ~?n mod~ qua Romanus fuerat virtute vestra recepto, sed etiam qua hostilis edo~to, cum to:10 tiens proculcata esset Alamannia, totiens obstricta Sarmatia, Iuthungi Quadi Carpi totiens profligati, summitente se Gotho pace posce nda ...

V, 1. Se cuvine doar sa amintese expeditiile Impotriva sarmatilor 21, cind neamul acela a fost nimicit aproape eu totul ~i n-a ramas dectt doar cu numele, cu care sa. fie sclav; 2. ... sa se multumeasca eu mentiunea gloriei sale si dezastrul foarte de curind al carpilor 22 ••• X,2. caci atunci 113, fie datorita lipsei de grija pentru treburile publice, fie datorita unei schimbari a soartei, statul roman fusese ciuntit de aproape toate madularele sale; pe atunci ridicasera prea mult capul atit partii 14 cit ~i loeuitorii Palmirei 25, care se fa.cusera la fel de semeti, .. , fusese pierduta Raetia 28, Noricul v ~i Pannoniile pustiite 28 ••• 4. Acum insa, prin vitejia ta, in Intreaga lume nu numai ca a fast recucerit eeea ee apar?nuse romanilor, dar au fost supuse ~i pamlnturile dusmanilor. Dupa ce de atttea ori a fost caIcata. in picioare Alamania, de atftea ori tnlantuita. Sarmatia S8 ~i de atttea ori maeel3.riti iutungii, evazii si carpii 30, iar gotii s-au umilit sa ceara pace 31.

10

V (9). EUMENI V (9). EUMENIUS toto

PRO RESTAURANDIS

SCHOLlS

ORATIO

15

XVIII, 4. Nam quid ego ~a;um et. eohortium Rheni et Histri et Eufratae limite restituta]

castra percenseam

CUVtNTAREA as PENTRU

REFACEREA

~COLILOR

33

XVIII, 4. Dar pentru ce sa mai Insir taberele atitor ale si cohorte care au fast refii.cute 34 dealungul intregii granite a Rinului, Istrului si Eufratului? .
21 Aluzie la luptele din anul 2.92 e.n., clnd, probabil, a avut loc 0 a doua campanie contra sarmatilor, . II Este yorba despre luptele din anii 295-297 e.n. purtate de Galerius impotriva carpilor. 2S tn vremea impllratului Gallienus, cind s-au ablltut atitea nenorociri peste Imperiul roman. Auto:ul pune in antiteaza !nfrlngerile din trecut cu victoriile obtinute de Imparatii contemporaru. 14 Infr!ngerea suferitll. de romani, cind msusi impllratul Valerianus, tatal lui Gallienus, a fost fll.cut prizonier in anul 260. U Profitlnd de criza generalll. a imperiului, Palmira a reusit multa vreme (258-272) sll se Impotriveascll. tncercarilor de recucerire ale romanilor. M In anul 258 alamanii au invadat provincia, ajungind ptna tn Italia. Probabil atunci a fost evacuat limesul dunl!.rean. 27 Nici aceasta provincie n-a fost pierduta, ci doar devastata. IS ,Tot l~ vren;te,a lmparatului G::,-l!ienus, tn anii 25S-260. De remarcat aici nernentionerea pierderii Daciei de acecas traditie ostilil. trnparatului (cf. lnsll Aur. Vict. 33,3) 19 V. nota 21. 30 V. nota 22. 31 V. nota 8. ss A fost rostita in orasul Autun, In primavara anului 298 e.n., in prezenta guvernatorului Galiei. 88 Orasul, care fusese devastat in anul 269 ~i incepuse de cur!nd sil. fie reconstruit, poseda o. ~coaHl celebra, a cl!.rei faimll depasise de secole hotarele Galiei. Eumenius, care fusese numit director, cere recHidirea integrala a scolii, oferind pentru aceasta ~i veniturile sale. H In cadrul actlunii generale de consolidare ~i refacere a Imperiului roman, desfasurata de cei patru !mpllra~i din tetrahie.

IS

84

PANEGYRICI

LATINI PANEGIRICII LATINI

VII (6) INCERTI

PA:t\EGYRIC\JS CONSTANTINO AUGUSTO DICTl'S PANEGIRIC

85

VII (6) ANONnr II 2. Ab ilIo enim divo Claudio manat in te avita cognatio .qui Romani imperii solutam et perditam disciplinam primus reformavit ~mmanesq~e Gothorum copias Ponti faucibus e~ Histri ore prorup~as terra manque delevit, utinam diuturnior recreator horninum quam matunor deorum comes.
ROSTIT3& IN CINSTEA IMPARATULUI CONSTANTIN

XII (2). LATINI

PANEGYRICUS

PACATI

DREPANI

II,2. Caci tu inca din stramosi te inrudesti eu divinul Claudius 36, care a restabilit eel dintii diseiplina disparuta cu totul din imperiul roman si a nirnieit, pe mare si pe uscat 37, cetele uriase ale gotilor, care se revarsasera prin strimtorile Pontului si gurile Istrului. 0 daca ar fi continuat mai mult timp sa. ramina binefacatorul omenirii 38, decit sa devina prea de vreme tovaras zeilor 39.

THEODOSIO

AUGUSTO DICTUS

V, 2. Quid, inquam, faciarn ? Quae R~cnus Ha~t Vahab~is.vt'idit aggrediar? lam se mihi Sarmatica cae de sangumeus ister 0 !CIt ... 4.... ipse Sarmaticus... diceretur.
10

XII
PANEGIRIC

(2). LATINIUS
ROSTIT
40

PACATUS

DREPANHJS
TEODOSIU

IN CINSTEA

!MPARATULUI

X 2 Vix tecta Hispana succeseras, iam Sannaticis baris : 'vi~ emerita anna suspenderas, iam hosti armatus berum tuum videras, iam Histro praete ndebas. XI, quicquid Perdidi rum. ..

~abernaculi~ teg~instabas ; VIX Hi-

15

4.... Neseis me tibi tuisque descrescer~? q.uiequi.d atterit Got~us, rapit Hunus, quicquid aufert Halanus, 1~1 ?hm deslder~b~t Arcadl~ls. infortunata Pannonias, lugeo funus Illyrici, specto excldlUm Gallia6. . .. cum. .. finibus Traianus augeret.

V, 2. Ma intreb ce sa. fac? Sa vorbesc 41 despre ceea ce a vazut Rinul 42 sau riul Waal? Indata imi va aparea in fata Istrul inrosit de singele sar- 10 matilor 43 ••• 4 ... el ar purta titlul de "invingator al sarrnatilor" ... X, 2. Nici nu apucasesi bine sa intri in casa ta din Spania si te si adaposteai in corturile din Sarrnatia 44. Abia iti atirnai armele, dupa terminarea unei campanii, ca si urrnareai cu ele pe dusman. Abia apucasesi siHi vezi Hebrul, di iti si intindeai tabara pe malurile Istrului. 15 XI, 4 .... Nu stii 45 ca eu slabesc spre paguba ta si a copiilor tai? Tot ce nimiceste gotul, ce-mi rapeste hunul, ce ia cu sine alanul ii va lipsi intr-o zi lui Arcadius 46. Nefericita de mine am pierdut Pannoniile, piing pe mormintul Illyriei 47, asistla ruina Gallilor 48 ••• 6. . .. cind ... Traian imi rnarea hotarele= .
.. La sfirsitul lui iulie 310 In orasul Treves, Este yorba despre Claudius II Goticul (268-270). S7 Flota gotilor a fost distrusa tn Mediterana rasartteana. iar grosul fortelo r, care cuprindea 'Ii femei si copii, a fost nimicit la Naissus In 269. 38 Atit contemporanii cit ~i urrnasii si-au dat searna despre rnarea Impcrtanta a victoriei de la Naissus pentru salvarea Imperiului roman. S9 Dupa moarte Irnparatii romani erau trecuti in rindul zeilor. 40 La Roma, In fata trnparatului. In vara anului 389. 41 Autorul enumera faptele de arme ale tatalui Irnparatului, care fusese "magister militum". 42 Cu ocazia campaniilor contra Irancilor, care au avut loc probabil dupa intoarcerea lui Theodosius din Bretania, In anu! 369. 43 Nu se poate stabili exact data acestor lupte. 44 De fapt luptele cu sarmatii au avut loc la sudul Dunarii, in Pannonia, spre sfirsitul anului 378. 46 Astfel s-a adresat statui roman (presupune autorul) lui Theodosius, care refuza sil primeasca functia de trnparat. 46 Fiul mai mare al Impilratului, care i-a si urmat la domnie In 395 . ., Dupa InfrInge rea de la Adrianopol din anul 378, toate aceste provincii au fost inundate de barbari. 48 Amenintate de alamani. '" Aluzie la cuceririle din Dacia ~i Mesopotamia,
3.

86

PANEGYRICI

LATINI

PANEGiRIClI

LATINI

87

XXII, 3. Dicamne ego receptos servitum terris sufficere cultorem? .. dicam interdictum arcus etiam fugientis Albani?
5

Gothos. castris tuis J?ilitem, Scythis Tanain et imbelles

10

XXXII, 3 .... Qua tua benignitate pellectae omnes Scythic.ae n~tion~s tantis examinibus confluebant ut quem rerniseras tuis barban~ V1dere~s imperasse dilectum. 4. Ores digna memoratul Ibat sub ducibus vexillisque Romanis hostis aliquando Romanus et signa, contra qll:ae steterat, sequebatur urbesque Pannoniae, quas inimica dudum populatlOne vacuaverat, miles impleverat. Gothus ille e~ .Hunus et Halanus respondebat ad nomen et -alternabat excubias et notan mfrequens verebatur. XXXIII, 4. .., Illos leviumque populorum cultor hos. .. ingentium corporum durator Hister effuderat. Nilus emiserat;

XXII, 3. Spune-voi oare di. sporea ne sluji, au fost primiti 1111 gotii in irnperiu, oferind soldati armatei si brate de munca agriculturii? .. Spune-voi oare ca. fluviul Tanais a fost interzis scitilor 51 sau vorbi-voi despre arcurile neputineioase ale albanilor care fug chiar? XXXII, 3.. .. Atrase de aceasta bunavointa a ta toate neamurile seitice ~2 se revarsau de pretutindeni in roiuri atit de mari, incit se parea ca recrutarea, de care i-ai dispensat pe ai tai 63, ai impus-o barbarilor. 4. 0, lucru vrednic de a fi amintit I Fostii dusmani ai romanilor mar~aluiau sub comandanti si steaguri romane; ei urmau steagurile impotriva carora luptasera, iar orasele Pannoniei pe care Ie golisera de curind printr-o devastare nemiloasa, le-au umplut eu soldatii lor. Gojii, hunii ~ialanii raspundeau la apel, schimbau gihzile ~i se temeau sa. nu fie mustrati pentru neglijenta. XXXIII, 4. ... Pe aceia 64 ii trimisese Nilul care hraneste populatii molatice ... , pe acestia 6" ••• Ii revarsase Istrul care obisnuieste sa. tnvtrtoseze trupuri uriase,

10

15

Dupa 1ntelegerea din anul 382, prin care erau primitl In calitate de federati, Intre ~i Balcani, 51 La data aceasta nu se mai poate vorbi despre sciti, iar despre 0 influentll a imperiului In acele regiuni nici aUt. ' ' n Este vorba despre numeroasele contingente gotice care au participat la campania contra lui Maximus. 53 Procesul de barbarizare al armatei romane, care tncepuse de mult, marcheaza 0 etapa decisiva In timpul lui Theodosius eel Mare. " Adicll trupele lui Antonius. Autorul face 0 paralela Intre doua armate romane compuse din soldati straini, in speta armatele lui Antonius ~i ale lui Theodosius. iii Trupele lui Theodosins.
50

Dunare

XVI. V A S I LEe XVI. BALIAEIOY

APXIEnn::KOITOY KAIrAPEIA:L KAITITAllOKIA:L ARHIEPISCOP

ELM

ARE
CAPADOCIEI

DIN CAESAREA

Vasile eel Mare, episeopul Cesareei din Capodocia, s-a nascut in aces! oras in 329 si a murit in 379. A fost, la Constantinopol, elcvul renumitului profesor de rctorica Libanios. coleg eu viitorul imparat Iulian Apostatul ~i cu Grigorie din Nazianz. In afar" de felurite scrieri eu caracter didactic, de la Vasile eel Mare ni s-a pastrat 0 prctioasa corespondenta, Editia fclosita : PG, vol. 32.

SCRI SOAREA
CATRE SORANUS, COMANDANTUL

CLV
:lHLITAR AL SCITIE! MICI

Errn::TOAH

PNE'

(PG, XXXII, col. 612-613). Ma aflu in lncurcatura, cum trebuie sa ma dezvinovatesc pentru multele lucruri de care rna certi in prima si singura scrisoare pe care Inaltimea Ta ai binevoit sa rni-o trimiti... Pina astazi, nu am putut sa gasesc pe cineva care sa plece de la noi, in Scitia. Nu mi s-a pomenit nici despre vreun om din casa ta, care sa fi venit aici, ca sa rna indrept catre tine prin mijlocirea lui. Totusi am toata rivna, ori de cite ori mi se iveste prilejul, sa te salut, Preaslavite. Irni este cu neputinta sa uit de tine in rugaciunile mele, afara doar daca as putca inainte sa uit de slujba ce trebuie sa indeplinesc si la care Domnul rn-a orinduit ... Tu, insa, cite fapte bune savirsesti, tot atitea lucruri de mare pre] aduni, ca intr-o vistierie. Usurarea pe care 0 prilejuiesti celor prigoniti, pentru numele Domnului, e ceva pregatit de tine, din vrerne, pentru ziua rasplatilor, Vei face un lucru bun daca 'lei trimite in patrie moastele mucenicilor 1. Dupa cum ne scrii, prigoana de acolo da si acum la iveala marturisitori ai Domnului. SCRISOAREA CLXIV
DIN TESALONIC

10

15

ETII:LTOAH pall' Al:XOAIn smrxorm 0ELI:AAONIKHl:

CATRE ASCHOLIOS.

EPISCOPUL

(PG, XXXII, col. 636). Numai di sufletele noastre s-au dus indarat, spre trecut, gindindu-se la acea veche fericire, cind ne-au sosit - de pe un meleag indepartat - niste scrisori care infloreau de frumusetea iubirii. Ni se iveste un mucenic, venit la noi din mijlocul barbarilor de dincolo de Istru si ne face cunoscuta, prin insa~i viata lui, strasnicia credintei pe care 0 traiesc oamenii acolo. Cine ar putea sa infati~eze bucuria sufletelor noastre la citirea acestor lucruri? Ce mestesug al vorbei soar putea afla, care sa vesteasca limpede starea launtrica a inimii noastre? Cind l-am vazut pe atlet, l-am numit fericit pe tnvatatorul lui. Si acesta va dobindi, in fata dreptului judecator, cununa dreptatii, intrucit pe multi i-a Intarit pentru lupta ce trebuiau s-o dea, din iubire de Dumnezeu.
1 Decedati in cursul persecu tiei lui Athanarich din anul 372, cind a murit Gotul la 12 apriliei (d. Faptele apostolilor , infra p. 711-715)

20

25

si Sava

XVII. AIBANIOY

XVII. LIB A N lOS

S-a nascut In Antiohia in anu! 314 ~i a murit in 393. A studiat in patria sa, apoi la Atena ~i a deschis 0 ~coala de retorica la Constantinopol. Fiind nevoit sA pIece de acolo, a stat un timp !a Niceea, cinci ani in Nicomedia, apoi din nou in Constantinopo! si, in sflrsit; restul vie-pi in Antiohia. S-a bucurat de mare trecere attt sub trnparatul Iulian cit ~i sub alti ImpArati. A fost un dusman a1 crestinismului. A lilsat foarte multc scrieri, intre altele, 64 de diseursurl, 0 viats. a lui Dernostene, eu observatii asupra diseursurilor sale politice, ~i 0 corespondents. lntinsa cu diferite personalitati ale timpului. Editia folositl!.: Libanii Opera, recensuit R. Foerster. vol. 1-12, Teubner, Leipzig, 1903-1927.

AorOI
E1tl'tUCPlO~ bd 'IouA.tavep
CUVINTARE

CUVlNTARI
LA MORMtNT PENTRU IULIAN

XVIII, 290 (Foerster II, 364). !KuSal 5& Kat !aupo,"uhal Kat KeA.'toi Kat nay ocrov ~ap~apov T!ya1ta ~i1v tv cr1tovoa~, aoSt<; 'to. ~iq>'1 S1i~aV'ts~ E1tlcrtparsuouen, Ota1tA.eoum, a1tetA-oOat, opoom, OtOOKOV't~ alpoOa!, OtOlKOl1eVOIxpc'toOmv, &cr7tep oi1l:e'tal nOVTJpo\ oecr7to'tou 'tf:n:A.f:UtllKOtO; opcpavoi; EnavlO"ta!18VOI.
Ilapi 'ti1~ 't1J.lOlpia~ 'IOUA.laVOU XXIV, 12 (Foerster II, 519). AI&~llO"av tOY "Icrpov !aup0J.lu'tal tTjv apPTJx:tOVcrtpa'tlUV 'to\) 1tpsO"~u't&POUIlil O&tcra.vtf:~, x:atecrupav avSouv tot~ iinacrlv ESVO~'to 'IA.A.UPIOOV, IlS'tT)Vf:YKav 'tt)v autrov IlsyaA.Tjv suoat!loviav, epyov Xp6vou sr~ !lax:pou.

XVIII, 290 (Foerster II,364). Scitii, sarmatii, celtii si top. barbarii care doreau sa trruasca pe temeiul unor tntelegeri de pace i~i ascut sabiile din nou ~i porn esc cu osti la razboi. Ei strabat man, rostesc amenintari si sint oamenii faptelor. Clnd urmaresc, biruie, iar cind sint urmariti, ies invingatori, asemenea unor sc1avi rru care -la moartea staplnului - se ridica impotriva copiilor acestuia, ramasi orfani.
DESPRE RAZBUNAREA LUI IULIAN

10

XXIV, 15 (Foerster II, 521). Td of; tsA.&utata tauta nro~ ou cracpro~ x:aKooal!lovcOV'tcov;a1t6A.0lA.SV T!)J.tvESVll1t&Vn: x:ai sb:ocn 'trov !lEVE~(()'t&lXroVTJ pnaO"J.l&VOlV, 15 'tc71vos siaco 1taV'ta <pay6VtOlV,O{~ oul)& ta<pfjval 'tep A.1J.l4'> tSSV&roo'tV{l1tfjp~&V,a"),X avayoV't~ ao'tOUC;O{ 1tpocrijlCOV'tec;tnt 'to 'tsixoC; a<piecrav YUI1VOUC; q>epsO'Sat TOUe; 'taA.a\1tcOpo\)~ Katco. 16. Tmau'ta tx:cOl1o.cro.vol !KUSCLl cppittOvt&~ a&l 1tpOC; tilv QKOitV tfit; ·POlllo.iOlV1tspi eov 1tOA.SIlOV 't&lV1";.
20

XXIV, 30 (Foerster II, 527). Oi yap ~o.psre; outOt xal toie; tTjv ·PcOJ.lllV01xoeow o.Utytv t1tlcrtftcro.VtSC; q>6~ouc; xai tuuta. OUtCO 1tOA.l..rov TJJ.l&POOV Mav an&XOVt~ crUJ.l~OUA.OI KuSicr'tuV'tai cot 'tii~ m:pi tTtV ttflOOpiav tntflSA.siac;, Tic;rsvoJ.l&vTJt; UKeS' U~PIOl)crtV ol !x:uSat. O

I
,

neamul infloritor in toate al ilirilor si aducind in tara lor 0 mare bogatie, pentru 10 care ilirii trudisera tndelunga vreme. ' XXIV, 15 (Foerster II, 521). Aceste Intimplari din ultima vreme, cum am putea spune ca nu sint, tara doar ~i poate, infaptuirile unor blestemati? Am pierdut douazeci si cinci de neamuri, care ne-au fost smulse in afara ziclurilor; iar cele din Iauntrul Ior mincau totul si niei nu le-a venit in gind IS sa-i ingroape pe cei morti de foame. Rudele lor Ii ureau goi pe zid, de unde-i aruncau jos pentru ca nenorocitii acestia sa fie dusi de acolo. 16. Asa ~i-au batut joc de noi scitii, care totdeauna tremurau numai ctnd auzeau de priceperea noastra in treburile razboiului. XXIV, 30 (Foerster II, 527). Acesti oameni au inspaimintat chiar si 20 pe locuitorii Romei ¢ macar ca se afM, la 0 depart are de multe zile de drum, au ajuns sfetnieii tai cit priveste grija de a pedepsi. Iar cind pedepsirea va avea lac, scitii nu vor mai face silnieii.
8 _ Izvoarele istoriei Romanlel - c. 311

XXIV, 12 (Foerster II, 519). Sarmatii trecura Istrul, fara sa. se teama de oastea nebiruita a celui mai in virsta, pornira sa faca silnicii si jafuri la

.J

92

LIBANIOS

Ba<Jl/,tKOS El; Krovoruvrtov

LIX,

Kat Kcovo rnvru

CUVl~TARE PE~TRU

LlBANIOS

93
!?I CONSTANS.

IMPA.RATII

CONSTANTICS

89 (Foerster IV, 252). "Icusv arraVLEs TOUS' on t~V 01'.tl1v jlEptOU orfjs ~acrtAEiaq OUO ora jlEYlcr't'rLtwv ~up~upCOV eSV11 7tEptrrtucrcrE'rUl, eVSEV jlEV (HtEP "Io rpou lKuSal KEXUjlEV01, EtEPCOSEVOE Flspotov rroA.uavSpco7ttU 8toxAoucru' 5 orOUtCOV rolvuv oi jltv SPUcruVOjlEVOtrrpUHOU<JlV OU8EV,or 8E OUOExivouvrct ti]v apx.1w tis ouv OUtCOp~SujlO; 11 vcoSpoq, 6crnq OUK av f]8tcrta ~Tp:~crElEV OUtO) rrapu06~ou npuYIluroq cpucrtV, ori nors scr'tw 6 I:KUSUq tou; cpoVtKCOtarou<;,KUt rou; •APEt tEtEAEcrjlEVOU; KUt 8u(j'tU~(Tljlatl1V 1lcrui'.iuv dpTtvT]v jlEV ErrElO'EvayurrfjO'ut, Ku'iUSEO'SUt 8E ta orrAU Kui' ~uO'lMu tOY 1l~lEtEPOVEV {O'lil rotc ouceloic 10 aYEtV xulroi 7tOAUjlEV cl1tllptlljlEVOU -Tcrpoo, ta; 8f: 8UVajlEt; ECP'ErEPOl<;'tattOVtU; 90 ... yvoi1'] 8' av tli;, ELrrupaSEill tij VUVarro I:KUSwv a8Eiq. tU; rrpottpuc; Kata8pOIlUC;, 1tPOC;li; aVtt~MrrEtV !lEV OUK E~fjv, jlt~ OE EUXf\; tuYX,a.VOUO'LV £YIYVEtO O'ro~EO'Sut' uUtll 8E TtV Ili] 7tuyf'jvut ~E~ULOVtv "IO'tPIil KPUO'tuAAOV, WcrrE KUt E1tEASetv (mapXElV ... 92. 'E~fiASE O'tpCnorrEoov lKUSlKOV tij ~ltV 'Peuckov 15 XElpi O'UIl~UAOUIlEVOV, 8t 8uVallEt ITE,JO'WVd.vtttu~OIlEVOV KUt ti]v jltv tOUtCOV tij apxi]v epUAa~OV CtKivl1tOV, ti]v 8E EKI.lVCOV ouvuO'tEiuv O'UYKUtuAUO'OV. Kni to En IlEr~OV,ou yup 50'0v acpoO'lwO'UO'SUti]v E~080v t7tOtTtO'UVTO t ou8E E7ti tfj; XpEiu; eSEAOKO,KOUVtE;wcpST\O'o.vouoE npootovmc iMv'tEg j3ap~upOt j3upj36.pou; ()ltD tfjq OIjlECOs allElljluVtEq 'ti]v YVWjlT]vE0SuC; jlEtEta~UV'tO ... an' wO'rrEp (J7tEP tfi; 20 OtKEiuC;aYCOVl~OjlEVOt 7tpoSUjllq twV epycov ou8tv twV KEKAT]K6tcov8lijnu~uv. tij 93. Kni toute!)V ou ta; EKEivcov epUO'Et;, t11V ot ~acnAEcos o.ittatEOV eoetov, 0;avtt jltv a7tiO'tcov 7tlcrtoi>; KutEcrtT]O'EV,o.vti lit ataKtCOV EU7tEtSEL.;, V'tt 8t naAljla ~OAWVj3E~aiou;, avti 8t rrOAEjlicovO'Ujljl6.xoug, Evi 8f; j30uAEUjlutt KUtU rs ITEPO'WV snoptouro 7tpOO'Si)KT\VKat tfjg I:KUSlKfic; ou jllKPOV IlEPOC;SKtvCOO'E tou; O'UKut 25 VT]J.1jlEVOUC; 7tpoO'T\yopiq. tur:; YVWllul:; S~E7tOAEllcoO'EV, tij wO't' EIlOlYE J.1i]pu8io.v slvci ti]v xpiotv, 7tO'tEPOVS7t' civopiq. 7tMov i1 O'Ocplq.YVWJ.111; li~tO; 9u'JjluO'at.

YIT00EI:EII:

TnN

AOrnN

LlEMOI:0ENOYI:

30

VII, 5 (Foerster VIII, 622). on:; oE OUK tlKOUOVrootrov of 'AST\vurol, ~oijSElUV TOr:;Kup8tuvoig ErrEJ.1Ij1Ev. 'Eqi' of; ayuvUKtT]O'U:; 6 Llt07tEiST\g tOU <l>lAi7t7tOU nspt tl'Jv jlE0'6YEtuv, ti]v avco 0P~KT\V, rrOAEJ.10UVtO; po:; rov '08puO'G:lv j3uO'lAta n ti)v 7tUPUAtOV0p~KllV urrijKoov oUO'UVtou MUKE86vo:; Kutt8puJ.1E KUt srr6pST]O'E Kat EepST] rcpiv <l>iAt1trrOV BrravEASEIV avuxcopi]cru:; Et; ti]v XEpp6vT]0'0v xul BV aO'epaAEiq. YEv6jlEvOg.

LIX, 89 (Foerster, IV, 252). Cunoastem cu totii faptul ca. llnga aceasta parte a imparatiei se afla de jur imprejur doua dintre neamurile cele mai mari ale barbarilor: de 0 parte scitii razletiti dincolo de Istru, de cealalta parte multi mea mare de persi care ne pricinuiesc atitea suparari. Dintre acestia, cei din urma sint cutezatori, dar nu savirsesc inca nimic, pe dta vreme ceilalti 5 nici n-au facut inceputul, Cine e atlt de usuratic ori de nepasator sa nu cerceteze cu cea mai mare placere firea unui fapt atit de neobisnuit : ce lucru anume i-a induplecat pe sciti, cei mai singerosi dintre oameni, lnchnati numai spre zeul Ares si socotind linistea drept 0 nenorocire, sa indrageasca pacea, sa lase jos armele si sa-l socoata pe imparatul nostru asemenea cu oamenii 10 lor, macar ca se afla departe de Istru si-si rinduieste ostile impctriva altora? 90 ... l~i da seama eineva, dad pune alaturi linistea pe care ne-o dau acum 1 seitii cu navalirile lor dinainte vreme, carora nu ne putem impotrivi, ei se intfmpla ca scapam numai rugindu-ne sa nu inghete bine Istrul, ca sa nu se poata trece peste el? ... 92. S-a !vit ci~dva 0 o~~te a. scitil?r. care a. da! 15 ajutor trupelor romane spre a lupta impotriva puteru persilor, lasmd neatmsa imparatia romanilor, dar zdrobindu-i pe aceia. Si iaUi acum ceva si mai insernnat: ei au facut aceasta expeditie nu pentru a-~i lndeplini 0 Indatorire la care-i silea juramintul, ~i niei n-au fost observati ca prieinuiesc rele in mod voit din cauza unei necesitati. Au vazut inaintind spre ei pe barbari, si - cu toate 20 d ei in~i~i sint barbari - au ramas la hotarirea pe care 0 luasera, fara sa treadi. indata de partea lor ... S-au luptat ca pentru tara lor si nu s-au clintit din loc din rivna de a indeplini cele pentru care Iusesera chemati. 93. Iar prieina acestor fapte trebuie cautata nu in insusirile lor firesti, ci in intelepeiunea imparatului, care a fii.cut din niste oameni in care nu aveai incredere, 25 oameni pe care te buteai bizui, din oameni lipsiti de rinduiala a fac~t a~cu!tatori, din sovaielnici si inselatori niste fiinte de nadejde, din dusmani, allay; multumita unei singure hotariri si-a pus la indemtna un sprijin impotriva persilor si a golit 0 buna parte a Scitiei, invrajbind sufletele celor unit~ intr~ ei prin nume, Incit nu mi-i u~or sa judec, daca e vrednic sa-l adrnir rna! 30 mult pentru barbatia lui decit pentru intelepciunea hotaririi sale.
REZUMATE2 LA DISCURSURILE LCI DEMO STENE

VII, 5 (Foerster VIII, 622). Netinind seama de ceea ce li se spusese, atenienii trimisera ajutor cardianilor. La acestea Diopeithes 3, suparat pe Filip, care lupta in interiorul tarii, in Tracia de Sus, impotriva regelu~ odrisilo~! alerga pe linga mare, in Tracia de sub ascultarea macedoneanului, 0 pustu si inainte de a sosi Filip, se retrase in Chersones si se puse la adapost.
1 Dupa victoriile lui Constantin din 322 (d. supra Anon. Val., 31 urrn.) go~ii au stat Iinist it}, colaborind chiar cu iroperiul. . • Intocmite In an ii 350-360. pe baza lui Caecilius, interoeietorul aticismului, au servit mai tirziu ca introducere la editfile lui Demostene. 3 Strateg atenian care a cautat sa. impiedicc cucerirea Tracie; de cat re Filip II in a nii 342 - 341 i.e.n,

35

94

LIBANIOS

LIBANIOS

95

ETIIITOAAI
125. IIp10"K1aVql (a.
T

SCRISORI
359/360)
125. LuI PRISCIA.."fUS (a. 359/60)

X, 126). 1. 'Eyw O"E TO JlEV 1tPCOTOV . ~Foerster (h:oucov 1tpO'-' aUTOv i'j1C&lV T~V .I<?"tpov, OU ~,acr~AEu; ta 01tAa I)Ei~a; €O"tOPEcr& q>pOVI1Jla~ to tCOv IlCuSwv 5 fUK ~1t&cr:&nOV, O~ yap ,;V 0 KOI.l\COV €KEicrE.2. EIa' f)Jliv <'>Jlou 1tpO; rs TitV MEYU.~ I1V 1tavl1KE1Vf}YYEAOU 1tOA1V titv apxitv gXELV oOKEn uucpdv, xui ti]v 636.

(Foerster X, 126). 1. Aflind mai intfi ca ai ajuns pina la Istru, unde imparatul ~i-a aratat ostile si a doborit 4 la pamint mindria scitilor, nu ti-am trimis scrisoare, caci nu era cine s-o duca acolo.2. Apoi ni s-a adus vestea ca. sosesti in Cetatea cea Mare si ca ai primit 0 dregatorie destul de tnsemnata.
636. LUI ANATOLIUS (a. 361)

'AVatOAlcp (a. 361)

, I)' (roer~ter X, 583). 1.. ote tEtoAJll1tat ou 1tEpi tOY "Icrpov syyu<; klCUSCOV OU E v TOl<;€crXat01, i\l~ull', aA'A.'tv <I>OW{K1J, 7tavtcov iJJlEPCOTUtcp .cop[cp. : tip x .
10

(Foerster X, 583). Asemenea fapte cutezatoare sint savirsite nu in apropierea Istrului, linga sciti si nici in tinuturile cele mai indepartate de noi ale Libiei, ci in Fenicia, tara cea mai civilizata dintre toate ...
793. LUI THEMISTIOS (a. 362/63)

793. 0EJl1crt{cp (a. 362/363)

t (F oerste; ~, TOUTOyE Jlit lin tcov 1tapa croi t1, Tpaq>EVtCOv o KEtWV, a'A.'A.oul) liv Ierrpoc EKEivo, <'>1tapa tcov ~ap~apcov ~1taSEV... .
W

13). 2. Kniroi

(Foerster X, 713). 2. Si aceasta casa ta, ci n-a avut parte de asemenea

n-a patimit-o vreun sclav necazuri nici Istrul de linga

crescut barbari.

in " 10

Aluzie la luptele de la Dunare din anii 357-358

(cf. Amm. Marc., XVII,

12 urrn.);

XVIII. XVIII. S C RIP TOR E S HIS TOR I A E AUG U S T A E

S C R I ITO R I I IS TOR

I Ell

M PARA TIL 0 R

Colcctia aceasta cuprinde vietile lmparatilor romani de la Hadrian si pina la Diodetian (177-384). Despre autorii ei, in numar de sase, nu st irn nimic si e aproape sigur dl niei n-an existat , iar toata colectia a fost scrisa de unul singur. Traditia ne-a t ransmis celc treizeci de biografii cu urrnatoarele nume de au tori : Aelius Spartianus, Aelius Lampridius, Iulius Capitolinus, Vulcacius Gallicanus, Trebellio Pollio si Flavius Vopiscus. Despre data redactarii au fost emise mal multe teorii: probabil colectia a fost sensa de un autor de iuspiratie pagina cindva dupa anul 394. dupa modelul biografiilor lui Suetonius, cu defectele, dar Hira calitatile acestuia. Cu toate neajunsurile ei, colectia euprinde inforrnatii pretioase, mai ales pentrn sec. al III-lea. si merita sa fie luata in searua. Editia folosita: Scriptores Historiae Augustae, edidit Ernestus Hohl, vol. I-II. Edith stereotypa correctior addenda et corrigenda adiecerunt Ch. Samberger et W. Seyfarth, Teubner, Leipzig, 1965.

I, pg. 4, Hadrian. 2, 3. Post h ca iec in inferiorem Moesiam translatus extremis iam Domitiani[s] temporibus. 4. Ibi a mathematico quodam de futuro imperio id dicitur comperisse ... pg. 5, Hadrian. 3, 2. Post quaesturam acta senatus curavit atque ad 5 bellum Dace ic. urn Traianum familiarius prosecutus est... 6. Secunda expeditione Dacica Traianus eum pr~ma.e legioni Minerviae praeposuit secumque duxit ; quando quidern multa egregia eius facta c1aruerunt ... 9. legatus postea prxa >etorius in Pannoniam inferiorem missus Sarmatos compressit, disciplinam militarem tenuit, procuratores latius evagantes coercuit. 10 pg. 7, Hadrian. 5, 2. Nam deficientibus his nationibus Traianus subegerat, Mauri lacessebant, Sarmatcas e bellum inferebant ... pg. 8-9, Hadrian, 6, 6. Audito de in tumultu Sarrnotorum et Roxalanorum praemissis exercitibus Moesiam petit. 7. Marcium Turbonem post Mauretaniam praefecturae infulis ornatum Pannoniae Daciaeque ad tempus

I, pg. 4, Hadrian. 2,3. Dupa acestea Hadrian a fost mutat 1 in Moesia Inferioara, in ultimii ani ai lui Domitian, 4. Acolo se spune ca a aflat de la un astrolog urmiHoarele despre viitoarea sa domnie ... pg. 5, Hadrian. 3, 2. D,upa_ que.studt 2 eI <1:. avut i~ grijil. 3 ar~iva sena: tuIui si I-a insotit pe Traian l~ razboiul 4 cu da~ll.'.in c~htate de pneten mal apropiat ... 6. In timpuI celei de a doua expeditii, ~r~lan I-a pus in frunt€a legiunii intiia Minerva si I-a luat cu el; cu care prilej s-au facut cunoscute multe fapte minunate de ale sale ... 9 .. ~upa ace.ea 5 a fost tr.imis in PaI?-nonia Inferioara ca legatus pro praetore ~l I-a zdrobit pe sarmati ". A mentinut disciplina militara si a infrinat pe procuratorii care tntreceau prea mult rnasura. pg. 7, Hadrian. S,2. Caci, de vreme ce 7 s-au revolt at nearnurile pe care Ie supusese Traian, maurii Ii hartuiau pe rornani, iar sarmarii duceau impotriva lor razboiu. . . . pg. 8-9, Hadrian .. 6, 6. ~POl, .aflm~ ~e, na:vala sarmatilor ~l a roxoIanilor, a pIe cat 8 in Moesia, dupa ce ~l-.a.tr~mls ma:I1:te armate~e. 7. Pentru un scurt timp 9 a pus in fruntea Pannoniei ~l a Daciei pe Marcius Turbo, care
A _ ••

10

1.5

In anul 95 devine tribun a! Jegiunii a V-a Macedonica. In anu! 101. 3 Ab actis in anii 103-104. • Unde a ~i fost decorat de doua ori (ClL, III, 550). 6 In anul 107. • Iazigii din cimpia Tisei nernultumiti ca Traian nu Ie inapoiase niste teritorii (probabil apusul Banatului) daruite lor odinioara de Decebal, cf. Dio Cassius .. LXVIII. 10,3. . 7 Dupa moartea lui Traian, survenita la 11 august 117 .respectiv la urcarea pe tron a lui Hadrian. 8 La sf!r~itul anului 117 vine In Dacia: 9 In anii 118-119, cind Dacia este impartita in Superior ~i Inferior.
1 2

SCRIPTOaES

HISTORIAE

AIJGUSTAE

SCR.IlTOltII

ISTOltIEI

IMP AIlATILOR

99

prae~ecit. 8. ~um rege Roxalanorum, qui de imminutis stipendiis querebatur, cognito negotio pacem conposuit ... 7, 3 ... Romam venit Dacia Turboni credita, titulo Aegyptiaeae praefecturae, quo plus auctoritatis haberet, ornato[s] ... pg. 17, Hadrian, 16, 3. Floro poetae scribenti ad se: Ego nolo ambulare < latitare Scythicas Ca e ssar esse, per Brittanos, per ... > pati <p sruinas

10

15

20

25

rescripsit. .. pg. 39-40, Anton. Pius. 5, 4. Per legatos suos plurima bella gessit ... nam ... et Germanos et Dacos et multas gentes atque Iud <aseos rebellantes contudit per praesides ac legatos. pg. 59, M. Ant. Phil. 14, 1. Profecti sunt tamen paludati ambo imperatores et Vietualis et Marcomannis cuncta turbantibus, allis etiam gentibus, quae pulsae superioribus barbaris fugerant, nisi reciperentur, bellum inferentibus. 2. Nee parum profuit ista profectio, cum Aquileiam usque venissent. .. pg. 62, M. Ant. Phil. 17, 3. Pannonias ergo Marcomannis, Sarmatis, Vandalis, simul etiam Quadis exstinctis servitio liberavit et Romae cum Commodo, quem iam Caesarem fecerat, filio ut diximus suo, triumphavit. pg. 66, M. Ant. Phil. 22, 1. Gentes omnes IUyrici limite usque in Galliam conspiraverant, ut Marcomanni, Varistae, Hermunduri et Quadi, Suevi, Sarmatca )e, Lucringes et Burei. hi alii que cum Victualis, Sosibes, Sicobotes, Roxolani, Basternae, Halani, Peucini, Costoboei. pg. 88, Avid. Casso 4, 6. Cum exercitum duceret, et inscio ipso manus auxiliaria centurionibus suis auctoribus tria milia Sarmatarum neglegentius agentum in Danuvii ripis occidissent et cum praeda iugenti ad eum redissent ...

fusese onorat cu insignele de prefect 10 dupa evenimmtele din Mauretania 11. S. Dupa ce a aflat pricina, eI12 a incheiat pace cu regele roxolanilor, care se plingea de rnicsorarea subventiilor 13 banesti. 7, ~. :. ~I a venit l' la Ror;ta dupa ce i-a mcredintat Dacia lui. Turbo, care a pnmlt titlul de prefect al Egiptului, ca sa. se bucure de mal multa autontate .. :. .5 pg. 17, Hadrian. 16,3. Poetului Florus lli,c~e 11 adr~sa .~ces~e -:e:sun: Eu nu doresc safiu imparat. / Nu vreau sa umblu pnntre locuitorii Britaniei I Nu caut sa stau ascuns ... / N u vreau sa suport gerurile din ~citia ~ el i-a raspuns . : . pg. 32-40, Anton. Pius~ 5, 4. C:le ~al multe raZb?ale l~-a p.urta~ pnn legatii sai. Caci ... pe gerI?am: pe daci 16~lI?u~te ne~mun, ca ~l pe iudeii care io s-au rasculat el i-a zdrobit pnn guvernaton ~1 legati, pg. 59, M. Ant. Phil. 14, 1. ~otu~i, imbracati .in .haine ..de.o~tean am.iI:: doi 17 J:mparatii au plecat. la r~b31: d~ -:re~e ceo~l victualii .~l marcoI?ann dezorganizau totul provocmd stricacrum, ~I chiar ~l alte neamun, c3:re fug:sera, impinse fiind de barbarii susnumiti, si atacau 1~, d3:ca.nu erau pnIDlte. in Impe- 15· riu. 2. Si nu de mic folos a fost plecarea imparatllor, dupa ce au ajuns pina la Aquileia. pg. 62, M. Ant. Phil.. 17, 3. Dup.a ce a elib~rat ~annonia~ din scl~vie prin distrugerea marcomanilor, sarmatilor, vandalilor ~l totodata a cva:ilor, el a triumfat 18 la Roma, tmpreuna cu fiul sau Commodus, pe care n facuse 20' caesar 20, dupa cum am spus-o. pg. 66, M. Ant. Phil, 22, ~. Toa!e ne~u~e, i~cep~d de la. granita lllyriei ~i pin~~n Gallia, au c~nsplrat 2~.lmpotI?-.vaimperiului, cu~ ~!'f~mar~?~ manii, varistii, hermundurii si cv~~n, S':le~ll, .sarI?~.tl1, lacn~~ll ~l bun~.' acestia si altii impreuna cu victualii, sosibii, sicobitii, roxolanii, bastarnii, 25alanii, peucinii, costobocii. pg. 88, Avid. Casso 4, 6. Pe cind i~i ducea 22 ~ru:pele 1':1 ~~panie, detasament de t:uP~. auxiliare, ~in inde~~ul ~entuno~or sal ~l farii:. ca ~els~ stie au ucis trei mn de sarrnati care traiau in mod Imprudent, fara masun de paza, pe malurile Dunarii, ii s-au tntors la el cu 0 prada uria~a ...

m:

Probabil al Egiptului. Unde reprimase revolta localnicilor. 12 Hadrian. 13 Pe care Ie acordase Traian. 16 La 9 iulie 118. II In ultimul timp se inclini!. spre 0 identificare a poctului cu autoru~ istor!ei. romane, 16 Nu se poate ~ti daca este 0 aluzie la luptele .din 1+3, atestate de Aelius Aristl~es. (Or:~. XXVI, 70) ~i Polyainos (Strat., VI, praf.) sau de .cele ?1O.. 157-l58 e.n., ?es?re .care ave~ indicatii vagi doar prin tezaurc monetare ingropate ~i !nscnpt" in curtea legiunii XIII Gemma (CIL, III, 1I61). 17 Marcus Aurelius si fratele sau Verus. . . . . 18 In anul 167 tncep atacurile la Dunue, combinate in Dacia !?I cu 03;re~a:e lD1~ci!.n~Ie populatiei locale. In cursulluptelor din anul 170 cade ~i guvernatorul provmciei M. Claudius Fronto (CIL, VI, 13377). It La 27 noiembrie 176. 20 La 12 octombrie 166. . 21 E po sibil ca marea miscare sa fi fost provocatll de coborlrea gotilor de la Marea Baltica, la Marea Neagra. 2' In anul 175.
10 11

SCRilTORII ISTORIEI IMPARATILOR

100
SCRIPTORES HISTORIAE Al'GUSTAE

101

. pg. 103~ C~n:11t.Ant. 6, 1. Eo tempore in Sarmatia res bene gestasper alios duces In filium suum Perennis referebat. pg. 109, Comm, Ant. 13, 5. Victi sunt sub eo tamen, cum ille sic viceret per Iegatos Mau~i, vict.i I?aci, Pannoniae quoqu~ compositae, cet» Brittania: In Germania et In Dacia imperium ems recusantibus provincialibus; 6. Ouae omma 1Sta per duces sedata sunt. . pg .. 115-116, Pert. 2, 1. Bello Parthico industria sua promeritus in Brittaniarn translatus est ac retentus. 2. post in Moesia rexit alam ... 4. Inde ad ducenum sestertiorum stipendium translatus in Daciam suspectusque a Marc~ quorundam apparatibus remotus est. .. 10. Cassiano motu compositu e Syria <l;d Danubii tutela~ profectus est atque inde Moesiae utriusque, mox Daciae regimen accepit. 11. bene gestis his provinciis Syriam meruit. " pg .. 187, ~nt. Car. 5, 4. dein ad orientem profectionem parans omisso itinere In Daciarn resedit.

10

15

20

pg. ~9.2, Ant. Car. 10, 6. Cum Germanici et Parthici et Arabici et Ala~anmcl ~omen. ~dscribe~et .(na~ . Ala':1annor.ur_n gentem devicerat), Helvius Pertinax, f.Ilms Pertinacis, dicitur lOCOdixisse: "adde, si placet, e~Iam GetIcus ~axlmus", quod Getam occiderat fratrem et Gothi Getae dicerentur, quos ille, dum ad orientem transit, tumultuariis proeliis devicerat. . II, pg. 3, Maxim. 1,5. hie de vico Threiciae vicino barbaris, barbaro etiam pat.re et matre genitus, quorum alter e Gothia, alter ex Alanis genitus esse perhibetur, pg. 5, Maxim. 4, 4 ... sub Macrino ... a militia desiit et in Thracia in vico,. ubi genitus fuerat, possessiones comparavit ac semper cum Gothis comme~cla .cxercUlt. Am.atus est autem unice a Getis quasi eorum civis. 5. Halam quicumqus ad npam venerunt, amicum eum donis vicissim recurrentibus adprobabant.

25

pg. 103, CommcAnion; 6,1. In vremea aceea Perennis 23a fkut sa treaca drept ale fiului sau victoriile obtinute in Sarmatia datorita altor comandanti 24 • pg. 109, Comm .. A '!ton, 13.' 5. De~i. el .tr~ia a~~f:l, ~otu~i in :vr€.~ea lui maurii au fost invinsi pnn legatl, a';l fo;;t InVIn~1~acl~ ~lchiar ~lprovlJ?-cll~~Pannonia au fost pacificate. In Britania, In Germama ~l In DaCIa locuitorii pro- 5 vinciilor se impotriveau 25 stapinirii sale. 6. Toate acestea au fost potolite de catre generali. . pg. 115-116, Pert. 2, 1. Dovedi~du-s~ v:ed~ic ~n razboiul cu parti~ datorita iscusintei sale, el a fost mutat In Bntama si retinut acolo. 2. Fe urma a comandat in Moesia 0 unitate de cavalerie ... 4. Apoi, mutat fiind in Dacia, 10' intr-un post de 200 OO~ de..sesterti 26, el va fost banu.it. d~ Marcus 27 ~~ indEI?artat datorita unor masinatii ... 10. Dupa ce a fost linistita revolt a lUI CassIUS, el ~ plecat din Syria sa asigure paz a Dunarii si mai intii a primit conducerea 28 celor doua Moesii, iar pe data si pe aceea a Daciei 29. 11. Achitindu-se bine de aceste insarcinari, el a primit Siria. IS· pg. 187, Ant, Car. 5, 4. Apoi, pe cind fkea pregatiri pentru expeditia spre rasarit, el a parasit itinerariul si a zabovit 30 in Dacia. pg. 192, Ant. Car. 10,6. Pe cind prime a numele de Germanicus, de Parthicus, de Arabicus si de Alamannicus (caci invinsese neamul alamanilor), se zice cii Helvius Pertinax, fiullui Pertinax, a spus in bataie de JOc: "Adauga, 20 daca iti face placere, si pe acela de Geticus Maximus", deoarece el3.l ucis~ pe fratele sau Geta, iar gotii pe care, pe cind se. i~m:epta':l32 spre onent, iI invinsese in niste lupte neasteptate; sun~ .num*. ~l geti, . . II, pg. 3, Maxi~. 1,5. vAcesta.33, ?r~gIx:ar dm~r-~n. sat. din Tracia, invecinat cu barbarii, s-a nascut din parinti barban ~l ei, dintre care, se 25· spune ca, unul era din tara gotilor 34, iar celalt se tragea di~ ~lani. pg. 5, Maxim. 4, 4. Sub irnparatul Macrinus 3S ••• el a parasit armata si cumparind propriet.~ti in Tr~cia~ in satul in care .se na:cuse, a ~iicut tot timpul comert cu gotu. A fost iubit cu totul deosebit de catre getl36, ca un cetatean de al lor. Alanii care veneau la malul Dunarii i~i manifestau prie- 30, tenia fata de el si la rindul lor se intorceau si ei cu daruri.
23 Favoritul tmparatului si prefectul pretoriului Tigidius Perennis, 24 Probabil 0 aluzie la activitatea lui Clodius Albinus ~i Pescennius Niger Ia granitele Daciei (cf. Dio Cassius. LXXII, 8,2) . .. Ca procurator. 2t Un sestert valora un sfert de dinar . •, Marcus Aurelius. 2. Vezi A. Stein, Die Legaten von Moesien, Budapest, 1940. 20 Vezi A. Stein, Die Reichsbeamten von Dazien, Budapest, 1944. 30 In anul 214 (ef. Dio Cassius, LXXVII, 16,7 si Herodian, IV, 8,1). ctnd viziteaaa probabil Porolissum unde cere ostateci de la dacii liberi (Dio Cassius, LXXVIII, 27,5). 31 CaracalJa. 32 Deci In timpul sederii sale In Dacia. Luptele cu go~ii, la aceasta data, par neveroslmile, E posibil 511. fie vorba despre un anacronism al operei de fa~1I.,In care sint mentionate multe actiuni ale gotilor, 33 Maximinus Thrax. 34 Adica clin Dacia. 3& In anii 217-218 e.n . .. Adica go~i. Originea sa germanica este 0 nascocire a autorulul, respinsa de cercetarea recenta,

102

SCRIPTORES

HISTORIAE

AUGUSTAE

SCRIITORII

ISTORIEI

IMPARATILOR

103

10

15

20

pg. 13, Maxim. 13, 3. pacata Germania Sirmium venit, Sarmatis inferre bellum parans atque animo concipiens usque ad Oceanum septentrionales partes in Romanam ditionem redigere ... . pg: 49, G.ord .. 26, 4. f~~it i~nJter <in> Moesiam atque in ipso procinctu, quidquid hostium In Thraciis fuit, delevit, fugavit, expulit atque summovit. pg. 1.0, Max. et.B_alb. ~6,~. ~~b his ~ugnat~m ~st a Carpis contra Moesos. 3. fuit et Scythici belli pnncipium, fuit et Histriae excidium eo tempore ut autem Dexippus dicit, Histricae civitatis. ' pg. 85, GaU. 5, 6 ... Gothoru ern pars> ... , occupatis T eh sraciis Macedoniam vastaverunt. . p~. 92, ~aU. 13, 6. inter haec Scythae per Euxinum navigantes, Histrum mgressi multa gravia m solo Romano fecerunt quibus compertis Gallienus Cleodamum et Athenaeum Byzantios instaurandis urbibus muniendisque praefecit, pugnatumque est circa Pontum, et a Byzantiis ducibus victi sunt barbari, 7. Veneriano item duce navali bello Gothi superati sunt cum ip~e Venerianus militaries] perit morte 8. Atque inde Cyzicum et Asiam,. del!lceps Achaiam omnem va.st~runt et ab At~eniensib~s duce Dexippo, scnptore horum temporum victi sunt. Unde pulsi per Epirum, Macedoniam Moesiam pervagati sunt. 9. Gallienus interea vix excitatus publicis mali~ Gothis vagantibus per Illyricum occurrit et fortuito plurimos interemit .. quo comperto Scythae facta carragine per montem Gessacem fugere sunt conati. 10. omnes inde Scythas Marcianus varia bellorum fortuna... quae omnes Scythas ad rebellionem excitarunt.

pg. 13, Maxim. 13,3. Dupa ce a fost pacificata Germania, el a venit la Sirmium, pregatindu-se de razboi impotriva sarmatilor 37 si avind de gind sa aduca sub puterea romana partile de miaza-noapte pina la Ocean. pg. 49, Gord, 26, 4. El3s cruatorea spre Moesia ~i fiind gata de Iupta, pe dusmanii care se aflau in Traeia i-a distrus, fugarit, a1ungat si supus. 5 pg. 70, Max. ~i Balb, 16,3. Sub acestia 39 carpii s-au luptat impotriva moesilor 40. Tot atunci a avut loc si inceputul razboiului cu seitii '1 si distrugerea42 Histriei, sau dupa cum spune Dexippus=, a cetatii histriene. pg. 85, Gall, 5, 6 ... 0 parte a gotilor ... au devastat Macedonia, dupa ce au ocupat Traeia ". . '. 10 pg. 92, Gall. 13, 6. Intre· timp scitii, navigind prin Pontul Euxin, au intrat pe Dunare si au facut multe nenorociri pe teritoriul roman. Aflind aceste lucruri Gallienus a msarcinat pe bizantinii Cleodarnus ~i Athenaeus sa. aiba grija de repararea ~i intarirea oraselor '5. Lupta s-a dat in regiunea Pontului si barbarii au fost invinsi de comandantii bizantini. 7. Gotii au fost frrvinsi 15 intr-o lupta navala in care era comandant ~i Venerianus, care a pierit el insusi in lupta, 8. Iar pe urma ei 46 au devastat Cyzicul si Asia, apoi intreaga Achaie ~i au fost mvinsi de catre atenieni sub conducerea lui Dexippus 47, istoricul acestor vrernuri. Fiind respinsi de aiei au rataeit prin Epir, Macedonia si Moesia .. 9. Intre timp Gallienus, cu greu smuls din inactivitate de nenorocirile sta- 20 tului 48, in timp ce gotii rataceau prin Illyria, a sosit ~i a ucis din tntrrnplare pe mai multi dintre ei. Aflindu-se de aceasta, scitii au fkut tntarituri din carele lor si au incercat sa fuga peste muntele Gessace. 10. Apoi Marcianus pe toti sci~ii... cu rezultate schimbatoare ... , care au atttat la rascoala pe toti scitii (9. . ,• 25
In ann 235-236 e.n. au loc lupte cu dacii liberi, care slnt tnvinsi, Gordianus III se afla in anul 242 in drum spre persi, ctnd a survenit invazia carpilor. Acestia erau nemultumiti c1l.nu prirnisera subsidii din partea guvernatorului Moesiei (cf. Petrus Patricius, fragm. 8). la fel ca gotil. cu care Invadasera tmpreuna Moesia Inferioara (ef. infra Max. et Balb, 16,3) tn anul 238. a9 In anul 238. 40 Adic1l. a locuitorilor din provincia Moesia Inferioara. n Aici, ca ~i tn cele ce urmeaza, sub sciti trebuie sll. Intelegem goti, to In realitate cetatea pare s1l.fi continuat 511. existe si dupll. aceasta data, cum ne sugereaza unele indicatil epigrafice (vezi E. Dorutiu, ZUY Frage des Zeilpunktes dey Zerstarung Histrias im 3. JIl. u. Z., in "Studii Clasice", VI (1964). Probabil c1l. de abia cu ocazia invaziei gotilor din anii 258-269 va fi distrusa Histria. 63 lstoric atenian de la mijlocul sec. al III-lea e.n., autor al unei istorii a luptelor eu gotii, " In anul 262 e.n. gotH se revarsa atlt in Asia, cit 9i in Balcani pe mare ~i probabil 9i pe uscat. 45 De aceasta actiune, din ultimii ani de domnie a lui Gallienus, par slS.fi beneficiat orasele Histria ~i Tomis. 46 In anul 267. " Vezi nota 43. U Biograful este deosebit de ostil trnparatului. 49 In realitate Gallienus i-a tnvins pe heruli pe riul Nestos, In anu! 268 .iar regele acestora Naulobatus a devenit prizonier roman (cf. Zosimos, I, 40, ! 9i Synkellos, p. 717), dar revolta l-a obligat 511. piece In Italia.
3' 38

104

S(;RIPTORES

HISTORIAE

AliGUSTAE SCRlITORIl ISTORIEI IMPARATILOR

pg. 99, Gall. 21 (3), 5 .... cum constet. .. et post decennalia Gothos ab eo victos ... pg. 107, Tyr. trig. Ingenuus. 9, 1. TUBCOet Basso coss ... Ingenuus, qui Pannonias tunc regebat, a Moesiacis legionibus imperator est dictus, 5 ceteris Pannoniarum volentibus, neque in quoquam melius consultum rei p. a militibus videbatur quam quod instantibus Sarmatis creatus est imperator, qui fessis rebus mederi sua virtute potuisset .... 3. sed Gallienus ... denique Ingenuum conflictu habito vicit eoque occiso in omnes Moesiacos tum milites <quam> CiVESasperrime s <asevit, 10 pg. 108-9, Tyr. trig. Regilianus. 10,1 . Regilianus denique in Illyrico ducatum gerens imperator est factus auctoribus imperii Moesis, qui cum Ingenuo fuerant ante superati, in quorum parentes graviter Gallienus saevierat. 2. Hie tamen multa fortiter contra Sarmatas gessit, sed auctoribus Roxolanis consentientibusque militibus et timore provincialium, ne iterum 15 Gallienus graviora faceret, interemptus est. . .. 8. Fuit, quod negari non potest, vir in re militari semper probatus et Gallieno iam ante suspectus, quod dignus videretur imperio, gentis Daciae, Decibali ipsius, ut fertur, adfinis. pg. 126, Tyr. trig. Celsus. 29, 1. Occupatis partibus Gallicanis, orienta20 libus, quin etiam Ponti, Traciarum et Illyrici, dum Gallienus propinatur ... pg. 133, Tyr. trig. Censorinus. 33, 1. ... extra ordinem quoque legatione Persica functus, etiam Sarmatica. pg. 137-8, Claud. 6, 1... illi Gothi, qui evaserant eo tempore, quo illos Marcianus est persecutus, quosque Claudius emitti non siverat, ne [qu]id 25 fieret, quod effectum est, omnes gentes suorum ad Romanas incitaverunt praedas. 2. deniquc Scytharum populi, Peuci, Grutungi, Austrogoti, Tervingi, Visi, Gipedes, Celtae etiam et Heruli, praedae cupiditate in Rornanum solum inruperunt iIlic pleraque vastarunt, dum aliis occupatus est Claudius dumque se ad id bellum, quod confecit, imperatori[a]e instruit, ... 5. arrna30 torum trecenti viginti milia fuerunt ...

105

pg. 99, Gall. 21(3).5. E sigur ca ... si dupa decenalii s? gotii au fost infrinti de dinsii IH. pg. 107, Cei treizeci de tirani: I ngenU2tS, 9, 1. in t.impul. cO_I!sulatului ~ui Tuscus si Bassus 52 ••• Ingenu~s, care .co~duc~a pe at~ncl12rovm~llle Pa!lnoma, a fost proclamat Imparat de catre leglUn~le dl~ Moesl~! dmd,!-~l .~~(lltl~Ell~ul 5 si cele din Pannonia. Se parea cii. niclOd~ta soldatii ~-au lll~nJ1t mal ?me de stat decit atunci, cind, deoarece sarrnatii erau ameriintatori, a fost facut imparat unul care cu vitejia sa ar fi putut sa insanatoseasca statuI sleit .de puteri. .. 3. Gallienus insa ... in cele din urma, dindu-se lupta 5~, l-a in_vms pe Ingenuus si dupa moartea acestuia s-a purtat cu mare cruzrme fata de 10 toti locuitorii Moesiei, atit militari cit si civili, pg. 108-9, treizeci de tirani: RegJ~ianu.s. 10, 1: in sfirsit wRegil!anu:. care indeplinea functia de comandant. ml~~ta~ III IllY.rIa, a fost fac~t _lmpa: rat. Autorii acestei fapte au fost locuitorii din Moesia, care fusesera mvmsi impreuna cu Ingenuu.s si fata de ru~e1~. carora Gallienus se purtase cu ~ru- 15 zime 2. Acesta tOtU~1 a purtat cu vitejie multe lupte impotnva sarmatilor. A fost insa omorit de roxolani cu consimtamlntul soldatilor si fiindu-le si provincialilor frica ca nu cumva Gallienus sa faca din nou un macel. .... 8 Nu se poate nega ca el totdeauna a fost ~n b~rbat priceput in treburile. militare si suspect lui Gallienus inca de mal inam~e, ~~oarec~ se pa: 20 rea ca e demn de domnie. Se spune ca el era de neam dacic, fund chiar ruda cu insusi Decebal 54. pg. 126, Cei treizeci dierani, Celsus. 29, 1. In ti~p .ce Gallienus petrecea ... au fost ocupate regiunile Galliei, cele orientale ~l chiar ale Orientului, ale T raciei si IIIyriei. 25 pg. 133, Cei treizeci de tirani. Censor~nus. M. ~3, 1 ... in m.od extraordinar a indeplinit si functia de sol in Persia ~l chiar in Sarmatia. . pg. 137-8, Claudius, 6 .. ,' Gotii awceiaca~e au scapat ;ind i-a urn:;ta_nt Marcianus 66 si pe care Claudius n-a lasat sa-l scape,. ca sa nu se, mal. mtnttmple ceea ce s-a intimplat, au alit at toate neamun~e lor, c.h~mIlldu-I ~~ 30 prada romans. 2. In cele din urrna diferitele ~ea~un. ale. sc~tllor, I?~uc~, grutungii, ostrogotii, tervingii, vizii, gepizii, chiar ~: ceilalti si he:~lll, din dorinta de a prada, au navalit 57 pe teritoriul roman ~l au devastat aici multe, in timp ce Claudius era ocupat cu altele si in timp ce el se pregatea ca un hnparat pentru acest razboi pe care l-a si terminat 68. 5. .. Au fost 320000 35 de oameni inarmati.

c«

Sarbil.torite in anul 262. Valerianus ~i GalIienus. In realitate primul cazuse prizonier la persi inca din 259. Ii In anul 258. 13 Linga Mursa. 14 Ultimul rege dac. II A domnit doar sapte zile in anul 269. M General al lui Gallienus, care se luptase eu gotH. eu cltiva ani in urmil.. 17 Miscarea a inceput in anul 268 ~ia eontinuat In primavara anului 269. Pe drum au Incercat, zadarnic, sA cucereasca orasele Tomis ~i Marcianopolis, ct. Zosimos, I, 42. 18 Prin celebra batAlie de Ja Naissus.
10 11

106

SCRIPTORES HISTOHI!l.E AUGUSTAE

SCRlITORlI

ISTORIEI

IMPARATILOR

107

pg. 146, Claud. 15, 2 ... dux factus est et dux totius Illyrici. Habet in potestatem Thracios, Moesos, Dalmatos, Pannonios, Dacos exercitus. pg. 147, Claud. 17,3, quaeso, igitur, mi Venuste, si mihi fidem exhibes, ut eum facias a Grato et Herenniano placari, nescientibus hoc militibus Da5 ciscianis, qui iam s( a seviunt, ne graviter re cm> ferant. pg. 153, Aurel, 6, 3. privatim huius rnulta extant egregia facinora nam erumpentes Sarmatas in Illyrico cum trecentis praesidiariis solus adtrivit. pg. 15S-9, Aurel, 13, 1. Cum consedisset Valerianus Augustus in thermis apud Byzantium. .. adsidentibus N ummio Tusco Consule ordinario . 10 adsidentibus etiam a parte laeva Avulnio Saturnino Scythici limitis duce . et Ulpicio Crinito duce Illyriciani limitis et Thracici... dixit: 2. "gratias tibi agit, Aureliane, res p., quod earn a Gothorum potestate liberasti". pg. 161-2, Aurel. 17, 1. extat epistula ... 2.... Gothi oppugnandi sunt, Gothi a Thraciis amovendi, eorum enim plerique Haeminontium EuroIS pam que vexant, qui te pugnante fugerunt. 3. omnes Illyricianos totumque limitem in tua potestate constituo .. , 18, 2. Idem Aurelianus contra Suebos et Sarmatos isdem temporibus vehementissime dimicavit ac florentissimam victoriam rettulit. pg. 166, Aurel. 22, 2. rnulta in itinere ac magna bellorum genera con20 fecit. nam in Thraciis et in Illyrico occurrentes barbaros vicit, Gothorum quin etiam ducem Cannaban sive Cannabanden cum quinque milibus hominum trans Danuvium interemit. pg. 171-2, Aurel. 30, 4. Pacato igitur oriente in Europam Aurelianus redit victor illic Carporum copias adflixit, et, cum ilium Carpicum senatus 25 absent em vocasset ... pg. 174, Aurel. 33, 3. fuit alius currus quattuor cervis iunctus, qui fuisse dicitur regis Gothorum ... 4. praecesserunt ... praeter captives gentium barbarum ... Gothi, Halani Roxolani, Sarmatae, ... 34, 1. ductae sunt et decem

p~. 146, Claudius. 15, 2 ... "A fost facut general si comandant militar al I1l~el 69. ~l ar~ sub puterea sa armatele din Tracia, Moesia, Dalmatia, Pannoma, DaCIa ... _ pg .. 147,. C~aud!us.17, 3. "Te ;0~60 deci, Venustus al meu, daca tmi pastrezi credinta, ai gn]a ca e161 sa fie imblinzit de catre Gratus si Herenni- 5 a.t;us, fa:a .ins~ ~a. soldatii din Dacia sa afle de aceasta, ca nu cumva ei, fund furiosi, sa ia in nume de rau acest lucru". · pg. 153, Aur.el: 6, 3. Se ~unosc multe ~apte stralucite ale acestuia, inainte _de a. d:v.em lmparat.y anu~e; el smgur, cu trei sute de soldati din garda, a nimicit pe sarmatii care navalisera in Illyria. . 10 :Pg. 158--9, A.urel. 13,_1. ~e cind imp~atul Valerianus sede a in terme, la Bizant, ... avindu-l alatun pe Numrnius Tuscus consul ordinar 82 avln~ in pa~e~ stin~a. pe Avulnius Saturninus, comandantullimesului sciti~63 ... si pe Ul"p~ClUs rinitus, c~II?andantullim:su~ui illiric ~i tracic. .. el a spus: C 2. "Statulltl aduce multumiri, deoarece l-ai eliberat de sub puterea gotilor"". 15 . pg .. ~61-2,.Aurel.17,l. Exista o scrisoare s! ... ,,2 ... Gotii trebuieatacatl,.gOtll trebu.le alungati 68 din Tracia. Caci multi dintre acei care, dind lupta cu tine, au fugtt,. devast.eaz~ ~em~o.ntu~ si Europa. 3. Pun sub puterea ta toate .armatele din Tracia ~l din }l~a ~l tot limesul respe.ctiv .. .". Acelasi ~urehan ~-a lu,Ptat cu mare barbatle, tot in vremea aceea, Impotriva suebilor 20 ~l sarmatilor ~l a repurtat 0 victorie stralucita, • pg .. IS?, Aur~l. 22!2. ~e ~rum 87 a terminat multe si mari razboaie ~i anume, m T~acla ~l Illyria el I-a mvms pe barbarii 88 care i-au iesit in cale. Ba chiar a ~CISpe ~a~apa sau Cannabandes, comandantul gotilor, impreuna cu cinci mn de goti, dmcolo de Dunare, 25 • pg .. 171-:-2, :4urel. 30, 4. pe~i .dupa pacificarea Orientului, Aurelian s-a mtors v~ctonos l~ .Eu~op a .~l aici a sfiirlmat trupele carpilor 89 si fiindca senatul I-a dat lui m lipsa titlul de Carpicus ... . pg. 174, Aurel. 33, 4. A fos~ un a!t car l~ ca\e erau tnhamati patrucerbi ~l des~re care se spune ca apartmusera regelui gotilor ... 4. inaintea 70 sa mer- 30 geau, m afara. de neamunle barbare, goti, alani, roxolani, sarmati ....
Adica al Intregii peninsule Baleanice. Gallienus, ~uzind el\. generalul Claudius este suparat de felul de Viata al tmparatului, se adreseaza !n scns unui pneten de al sau, 61 Claudius. 62 In anul 258. 63 Adica din Dobrogea. ~ T:ebuie sa. fie vorba de una din numeroasele actiuni ale gotilor invadatori, probabil in regiunile dobrogene. 05 Din partea tmparatului Claudius catre Aurelian. Probabil tot 0 nascocire ea ~i celelalte documente eitate de HA. ' •• Aurelian 2: fost. seful e~valeriei romane mobile, nou creiate, participlnd cu sueees la luptele contra gotilor din Moesia ~I mai ales la mare a bll.talie de la Naissus, din anul 262. • 7 Spre Palmyra. si VII. 68 In anul 271 gopi au invadat din nou Dobrogea T Tracia ,. cf Eutr .,.,'; IX 13 1 0 ros., 23,4.
69 60 19 In anul 273 e.n. bilta.lia s-a dat llnga Carsium. Unii supravietuitori in Dobrogea, ct. Amm. Marc., XXVII, 5,5. 70 In timpul triumfului. fI _

au fost colonizati

Izvoarele istoriei Romaniet - c. 311

SCRIITORII SCRIPTORES HISTOR[AE AUGUSTAE

ISTORIEI

IMPARATILOR

109

108

. Ghat cum multae essent ot mulieres, quas virili habitu pugnantes inter t't l ~s ~ct~b~t. . de Amazonum genere I u u . mteremptae, quas t t m IUyricum ac Moesiam deperdipg. 178-9, 1-ur~l. 39, 7. cumu~~sn~<~) Daciam a Traiano constit~ta~ tam videret, provmclam ~ra?s~an li uit des erans earn posse retmen, 5 sublato exercitu et provm~lalMlbus .recl;n1o~avit ~ppellavitque suam Daciam abductosque ex ea populos 1?1 oesla unc duas Moesias dividit. 9t quae n d1 t m est· Probe Auguste. .. .u 11·6 tum a c ama u ." 211 , Frob '."" pg. Gothicus, tu Sarmahcus. . . di ars est quam ille non vin10 pg. 212, Frob. ~2,3. enimv~droSquae tmas~~qu! quid Gothos, quid Parthos cendo didicerit ... 4. lam vero .qUI arma , ac Persas atque omnem Pontlcum tractum. entes ita contudit, pg. 215, Frob. 16,2. in Illyrico Sar:.~ttl~icJ~~ras~~~f 3. tetendit deinde ut prope sine beUo cuncta recd~~et, q pulos fam~ rerum territos et antiqui 15 iter :pe.r Thraci~s at que omn~s. de~~~o~~m aut amicitiam recepit. . nommis potentIa pressos au m i itur ace cum Persis ad Thracia.s redit et pg. 216, Frob. 18, 1. ~acta gr P c nstituit qui omnes fidem sercentum milia Basternarum ~? solo .Romafe~oso ue ariter transtulisset, id est varunt. 2. sed cum et ~x allis gentl.bu omn~s fi~em fregerunt et occupat~ 20 ex Gipedis, Grauthungrs et Vandulis, b edibus et navigando vagatl bellis tyrannicis Probo ,Per totum pae~~rf:e ~~Jlerunt. 3. Quos quidem m.e sunt nee parum m.~leshae. Ro~anae g it aueis domum cumgloriaredeuntldiversis vicibus varnsque VlctOTIlS oppressl ,p bus, quod Probi evasissent manus... fuisse Carum cum multa indicant orte 25 pg. 240,. Car. 9, 4. Bonum pnnclp~~s im erium, Sannatas adeo tum illud etiam, quod, statim est ade ric~ sed Thracias quoque Italiamtll Probi feroces. ut i:~1Vasu~ose nonUsolun;tieXdo contudit, ut paucissimis diebus s que minarcntur, Ita sClcnter ~e a ~a. Sarmatarum sedecim milibus, eaptls Pannonias sscuritate d?I?-avent OCCISIS 30 diversi sexus vIgmh milibus.

kl

n:

34,1. Erau duse ~i zece fernei, pe care Ie prinsese in haine barbatesti, Iuptind in rindurile gotilor, dupa ce rnulte, pe care inscriptiile 71 Ie arata ca facind parte din neamul amazoanelor, fusesera ucise. pg. 178--9, A urel, 39, 7. Vazind ca Illyria a fost devastata, iar Moesia pierduta si nemaisperind sa mai poatii pastra Dacia transdunareana, provincia 5 care 0 creease Traian, el a parasit-e 72 ~i a retras armata si pe provinciali. Populatiile pe care le-a scos dintr-insa le-a asezat in Moesia si a numit-o "Dacia sa", proyincia 73 care acuma desparte cele doua Moesii 74. pg. 211, Frob. 11,6. Atunci s-au produs aclarnatii: "Probus Augustus ... tu invingatorul gotilor, tu invingatorul sarmatilor ... " 10 pg. 212, Frob. 12, 3. Caci care este acea parte a Iumii pe care el sa n-o fi cunoscut prin victorii? .. 4. Ce sa mai vorbesc despre sarmati, despre goti, despre parti ~i persi ~i despre toata regiunea Pontului? pg. 215, Frob. 16, 2. In Illyria el i-a Iovit a~a de virtos pe sarmati si pe celeialte neamuri, incit aproape fara nici 0 lupta a recucerit toate pe care le 15 cotropisera ei. 3. Apoi 75 si-a indreptat drumul prin Tracia ~i a primit ca supusi sau prieteni toate populatiil e gotice care erau ingrozite de cele aflate ~i coplesite de puterea vechiului renume. pg. 216, Frob. 18, 1. Incheind prin urmare pace cu persii, el s-a intors in Tracia ~i a asezat pe pamintul roman 100000 de bastarni, care toti au 20 pastrat credinta, 2. Insa, dupa ce a adus tot atit de multi si din alte neamuri, adica dintre gepizi, grutungi si vandali, toti acestia au c1ilcat76 juramintul decredinta si au colindat aproape toata 771umea romana, pe apii ~i pe uscat, deoarece Probus era ocupat cu razboaie contra uzurpatorilor si nu !pica a fost paguba pricinuita renumelui roman. 3. Pe acestia el i-a strivitprin multe vic- 25 torii in diferite rinduri: doar putini s-au Intors acasa eu gloria de a fi scapat din miinile lui Probus. pg. 240, Car. 9, 4. Multe lucruri arata ca a fostun bun impiirat Carus, dar mai ales, in data ee a dobindit puterea, el i-a zdrobit'" pe sarmatii care devenisera atit de mdrazneti prin moartea lui Probus, tnclt aveau de gind nu numai 30 sa navaleasca in Illyria, dar amenintau Tracia si chiar Italia. El a dus asa de iscusit luptele cu dinsii Inctt, in putine zilc, a redat siguranta provinciiIor Pannonia, totdata fiind ucisi 1600 de sarmati ~i prinsi 20000 de biirbati ¢ femei.

71 De pe tablitele cu faptele generalului victorios. 72 In anul 271. Informajia aceasta reprezlnta 0 simpla preluarc a relatarfi lui Eutropius IX, 15,1 - cu care seamAna foarte mult ~i Iingvistic - fArA nici 0 valoare Istorica proprie. Pentru toata problema v. VI. Hiescu, Pdra.irea Daciei in lumina isuoarelo« lit61'are, scrv, XXII (1971), 2. 73 Dacia Ripensis, de mai ttrziu. 74 Superioara ' ~i Inferioara, 76 Tot In anul 278. 76 Acestia, fiind ~ezati In Dobrogea, au jefuit regiunile tnvecinate. 7' Poate un ecou al aventurii grupului de franci, care a trecut prin Marea N eagrll ~i Mediterana, intorclndu-se acasa prin Atlantic, cf. Zosimos, I, 71. 78 In anul 282, d. ~i Eutr., IX, 18,1.

XIX. A U X E N TID

U R 0 S TOR ENS I S

XIX. A U X E N T IUS

DIN

D U R 0 S TOR

A fast probabil un localnic din rindurile populatlei romanizate de la Dunarea-de- Jos ~i catre anul 380 a ajuns episcop de Durostor, dupa ce mai inainte traise un timp in stinga Dunarii ca ucenic al episcopului Vulfila. Intre anii 381--397 a compus 0 Scrisoare despr« credinta, via{a si moartea lui Ulfila, Intr-o Iimba latinii simpla si destul de corecta, Editia folosita: Fr. Kaufmann, Aus der Schule des Wulfila: Awxenti Dorostorensis epistula de fide, vita et obitu Wulfitae im Zusammenhang mil der Dissertatio Maximini contra Ambrosium, Strassburg, 1899, p. 74-76 (Texte und Untersuchungen zur altgermanischen Religionsgeschichte, Texte, I).

SCRISOARE DESPRE CREDINTA, VIATA $1 MOARTEALUI ULFILA EPISTULA DE FIDE, VITA ET OBITU ULFILAE t . p s cum Ulfila episNam et ~d orientem pe~~xisS~a:~x:o~ai~:ul;l~~~la~at Auxenti episkopi copo ad cO!ffitt~um~hpe~~:'e:~~lisse adqu~ eis promissum fuisse concilium. Dorostorens~s, ~ zque. ~m . ,,niskopus satis p eloquio valde decorus, Erat quidem Ulfila conversac~onee1' . . . "t ti ..d t . t tis et predicator yen a lS... vere confessor.Cn~t\. oc or pie ~ quadraginta annis in epicopatu gloriose flore:::;o:ioR~~ ~;~i~a~;cs:~uee~l:t~nam goticamlinguamsineintermissione et Caci amintitii episcopi, impreuna cuepiscopul Ulfila, s-au Indreptat ~i tnspre rasarit,la curtea imparatului Theodosius,a~acum aratiJ limpede scrisoa5

rea lui A uxentius , episcopul Durostorului ; iar acolo s-au dus la impiJrat, care le-a ji1.giJduit conoocarea unui sinod. ~i era Ulfila un episcop cu 0 vialif ... ~i 0 vorbiJ ... foarte aleasa, drept

10

in una et sola ec~es~ ~~~~~~~::ri~'~~m dixisseetnosdescribsisse,qui !egit, Et haec omnia e 1 .' 1 t t t set multas interpretatlones intellegat; qui et.ipsis tribUtS lidnguili£fc~~f~n;~C ad aeternam memoriamet ~~ volentibus ad utilitatem e.a ae , . mercedem pos~.se dfre~q~~d~on sufficioet penitus tacere n?n audeo, cui J?lus Quem con igne .au a am lius in me laboravlt, qUlme a pnma 15 omniumego sum deb.ltor,qu~n;rm.et 1 suscepit et sacras litterasdocuit et aetate mea a ~arentl?us meis .lSC1PU m dei et gratiam Cristi et carnaliter veritatem manifestavit et per ~:rus~ncora . et spir~talit~rut f~ium.suu~C ~~de ~ ~!~ro~~a propter multorum salutem in Hie del provldentla e ~~ 1 rm isko us est ordinatus, ut non 20 gente Gothorum de.lecto~ tngl~~ ~~~~e~ i~Phoc Jer gratiam Cristi imitator solumesset heres del.et co eres ~lSld_ sanctus Davidtriginta annorumrex Cristiet sanctorum ~lUS, t quema mo um eret 0 ulum dei et filios Hisdrael, u et profeta est constitutus, ut r;~eret te~~:festafusPet sacerdosCristiordinatus, ita et iste beatus t3l-mquam( do a p] e r t edificaret gentem Gothorum, quod et 25 ut regeret et corngeret, et ocere e a,

! ill

e;

credincios al lui Hristos, dascal intru sfintenie si propovaduitor al adevarului..... Savirsind acestea si altele asemenea ~i stralucind cu glorie tirnp de 40 de ani in episcopat, a propovaduit, prin harul apostolic, fara mtrerupere, in 10 limba greaca, latina- ~i gotica, in una ~i singura biserica a lui Hristos ... Cin.eciteste toate acestea Sa stie <;:11. el le-a spus, dupa sfintele scripturi, iar noi numai le-am asezat in scris. A mai Iasat in urma sa, tn aceste trei limbi, mai multe tratate ~i 0 multime de comentarii, ca sa fie, pentru cei ce vor voi, spre folosinta si zidire sufleteasca, iar pentru sine vesnica amintire ~i 15 rasplata. . A:-llauda, dupa cuviinta, nu sint in stare; nu indraznesc insa. nici sa-l tree cu totul sub tacere, caci ii sint dator mai mult dectt oricui, pentru cita osteneala, mereu sporita, si-a dat cu mine; el rn-a luat de la parinti, ca ucenie, din frageda copilarie, mea invatat sfinta scriptura, mi-a descoperit adevarul 2Q ~i cu mila lui Dumnezeu si harullui Hristos m-a crescut in credinta atit trupeste cit si sufleteste, tntocmai ca pe un fiu al sau, Prin pronia dumnezeiascasi mila lui Hristos, din diac el a fost rinduit la 30 de ani episcop peste neamul gotilor, spre mintuirea multora, ca sa. fie nu numai mostenitor allui Dumnezeu si impreuna mostenitor cu Hristos, ci, 25 si in aceasta privinta, prin harullui Hristos, urmas al lui Hristos si af sfintiler lui. Caci dupa cum sfintul David a fost asezat la 30 de ani rege si profet, ca sa conduca si sa.tnvete poporullui Dumnezeu ~ipe fiii lui Israel, tot astfel ~iacest fericit s-a aratat protet si a fost rinduit preot allui Hristos, sa conduca
1 Predica In trei limbi ~i mai ales In cea latin1i. atesta prezcnta In cantinuare populatii de Iimba latinii la nordul Dunarii.

a unei

112

AUXEKTIUS

DUROSTOREKSIS

AUXTENTIUS

DIN

DUROSTOR

113

dec vole nte et Cristo aucsiliante per ministerium

ipsius adrnirabiliter

est adim-

pletum. . . dorni t deus noster Iesus Cristus, filius ?ei, triQuemadmodum ommus e Em ccnstitutus et baptizatus CC(~lt f.v~n: g inta annorum secundum hcminum pascne I" et iste _ carn, ita sanctus " ipsius Cristi ., , icare et . gelium predicare e, an;masj t/' f et pE~urja pre dicationis indiffere nte r dispositione et ordinatione E marne d m evangelicarn et apostolic,am e t ' tern Gothorum secun u " " agent~m ipsam gen e~m~ d a:nit E t VI ibere docuit et cristianes vere cristianos , esse profebcam,regulam " manifes!aVlt et, m,:l~lphcaVlt, , inimici thunc ab inreligioso etsac!ll£go UbI et ex invidia et,operatlcne ,Irumarbarico cristial1cr~m persecutio est iudice Gothorum tyran~co terrore ~nc~ iebat nolens facere bene, ut, quos excitata, ut satana,s, qUI m;Ie fac~r d('E~tons' Cristo cpitulante et prcpugdesiderabat prevaricatores jacere e - erse cutor ccnfunderetur et qui PUSf.nante fiere nt martyres et ccnf(Ss~ns, ti qui terntabat vir.cere victus HUcutionern patie bantur coronan~ ur, u s t

~i sa indrepteze, sa Invete si sa zideasca suflete~te neamul gojilor, ceea ce s-a si implinit minunat prin lucrarea sa cu voia lui Dumnezeu si ajutorul lui Hristos ,., Dupa cum Domnul si Dumnezeul nostru Isus Hristos, fiul lui Dumnezeu, dupa ce s-a intrupat si botezat, tot la 30 de ani a inceput sa predice si sa 5 pastoreasca sufletele oamenilor, tot asa si acest sfint, prin hotitrirea si rinduiala lui Hristos insu~i, a indreptat, dupa indreptarul evangelic, apostolic si profetic neamul gotilor care siHa~luia fara. deosebire, In foamea si saracia propovaduirii, Invattndu-I cum sa traiasca si aratindu-le fara preget cum sa fie crestinii cu adevarat crestini, 10 Acolo, si din cauza rautatii ~i prin uneltirea vrajma~ului, s-a pornit at unci pe pamintul barbar, cu 0 furie tiranica, 0 persecutis 2 a cre~tinilor din partea necredinciosului si nelegiuitului jude" al gotilor. S-a intlmplat ca. satana, care dorea sa faca rau, sa faca, fara sa vrea, bine; ca aceia, pe care el dorea sa-i fad sperjuri ~i apostati, sa. ajunga, cu ajutorul si sprijinullui Hristos, mu- 15 cenici si marturisitori; ca persecutorul sa. ajunga de rusine, iar cei care sufereau persecutia sa fie incoronati ; ca eel care cauta sa invinga, fiind invins, sa se rusineze de aceasta, iar cei care erau incercati sa se bucure ca invingatori. Si bintuind acolo cu furie persecutia, dupa patimirea glorioasa a multor slujitori si slujitoare ale lui Hristos si dupa impIinirea a 7 ani de episcopat 4, 20 pomenitul barbat, prea sfintul si fericitul Ulfila, fiind izgonit cu 0 mare mul- . time de credincios] din tinutul barbar pe pamintul romanilor, a fost primit cu cinste de impil.ratul Constantius, de fericita pomenire ptna acurn. Si astfel, dupa cum Dumnezeu a scapat, prin Moise, pe poporul sau din stapinirea si furia faraonului ~i a egiptenilor, l-a facut sa treaca marea 25 si s-a ingrijit sa-i slujeasca lui, tot astfel, prin adesea pomenitul (Ulfila), Dumnezeu a scapat din pamintul barbar pe cei care marturiseau pe sfintul sau fiu, unul nascut, l-a facut sa treaca" Dunarea si sa-i slujeasca.6 in munti, dupa pilda sfintilor. Traind cu poporul sau in pamtntul romanilor, el a predicat in afara de cei 7 ani, inca. 33 de ani adevarnl, tnctt si in accasta privinta a urmat rastimpul de 40 de ani al acelor sfinti pe care ii avea ca pilda. "" Implinindu-se 40 de ani, el a ajuns din ordinul imparatulni in orasul Constantinopol, ca sa lupte impotriva pneumatomahilor. "" Trebuie deci sa se tina seama de meritul acestui barbat, care a murit la Constantinopol, am putea spune la Cre~tinopol, dupa planul Domnului, pentru ca acest sfint ~i nepatat preot allui Hristos sa fie slavit cu cinste si stralucire, dupa meritele sale, de catre sfintii sai frap intru preotie, adica. vrednic fiind, cu vrednicie, de catre cei vrednicl, intr-o atit de mare multims de cre~tini.
tinilor,2 Dupa unii autori, In anul 355 regele Athanarich a dezlllntuit
0

10

15

u;

besceret et qui te mtabantur VlctOIE\ ~auc11~:~~~Cristi gloriosum martyrium ' Ubi et post multorum servorum ~ n m letis septern annis tantummcdo immimntevehemmte! ipsa pers~~u~Icne ~fr £eatus -Ulfila cum grandi popu~o in episkopatu /supradlc~usj sarc IS~lm~csloRcmanie, at hinc beate mernone 20 ccnfessorum de varbanco .I~u sus in ut sicuti dEUSper MOYHm de Ccnstantio principe, hononf~ce est SUS~,( ptus, c ulwm suum liberavit et per potentia et violE?tia ~~rao~s et EZYI; I?ru~ PC!sE e dictum deus ccnfessores mare transire fecl~ et ~l~l servlrbpr?Vlt~ Ita it ~t pt~ Danubium transire fECIt sancti fili sui unigeniti de var anco, it~~~~~Em sibi servire, " 25 et in montibus secundum san~toruF Romaniae absque ilIis septern anrns triDegen~ cum su~ pop~lo In so 0 dicavit Cut] et in hoc quorum sanct?rum ginta et tnbus anms ~entatem pre s atium et tempus ut multis , , . imitator,erat continuavl~ qua~~~r~;~ afe~~:Uaaraginta annis ad' Constantinol Qu~ cum precept? fmpe:r: !idEm contra Pneumatomacos perrexit . ',' 30 politanam urbem ad disputationern q, ,', ad hoc duce domino obit ' d 0 op '1 Considerare meimmo ortet mentum vm qUI sanctus " et mrnacu a t us , tiianopo li ut ' Ii vero Cris im, Constantinopo m, 1m, d tibus a di nis dignus digne In tantacn» sacerdos Cristi a sanctis et consacer 0 T "s -!ire et gloriose hcnoraretur. multitudinex n» cristianorum, pro men IS SUI

30

35

prima. persecutie a cres-

3 Cf. Amrn, Marc, XXVII, 5,6 ~i R. Vulpe, Le titre de iude» porte par Alhanaric, "Swiatowit", XXIV (1962), Varsovia, p, 313-318, e Apostolatul lui Ulfila se plaseaza de obicei tntre anii 341-348, 6 Impreunll cu 0 parte din crestini! de la nordul Dunarii, 6 Ca episcopi la Nicopolis ad Istrum (Nikiup), atte pentru Go/iii Minores de aici, cit ~i pentru populatla locala, cf. Iord. Get" 267,

XX. A R G 0 N AUT ICE LEO

R FIe

xx.

OP<llEn!.

Poezia orfica a avut ca fundament indeosebi mitullui Orfeu ~i s-a manifest at in forme foarte variate pini!. In epoca lui Iustinian. Argonauticele orfice sint 0 poema In 1376 de hexametri dactilici, In care clntaretul Orfeu povestests expeditia lui Iason ~i incercll.rile sale de a se intoarce in patrie. Subiectul e aproape la fel ca in Argonauticele lui Apollonius din Rodes, in afara de ctteva divergente in redarea clI.li!.toriilorla Intoareere. Analiza stilului a demonstrat ei!.autorul anonim al aeestei poeme a trll.it in a doua jumll.tate a sec. al IV-lea. Editia folosita: OypMca, edidit E. Abel, Leipzig, 1885.

APrONA YTIKA
70-71 1059-1062

70-71
,~~O'\Ai\~, IT\O'Olv...

'AAA.' iSte oil

O'uvQye\p&v o:yaKA&\t~~ 0pQKT\V &tt; &ll'ltOlA.OV t'lt&\y&tO lhot;

1059-1062

Kat b« 'ltaVTU1&pi1J0'\ 1t~veulJ.&vo\ &tP,&O'{1JO'~V, MaUllta, 1tp<btOU~ O:<p\KO.vOj.L&V a.~pO'X.ltOlV~ 1\0& r&A.roVQV ~3vo~, BaSut't.yprov t' li1tA.&ta cpl'iA.a, I:aupOj.Lata~ te, n:t~ ... Ev3&v o'Opj.LT\S&i, to"UST\V 'X.lovcilliea 0p~1CT\V...

1372

Dar clnd a adunat pe prea vestitii regi, divinul Iason merse in graba in Tracia cea bogata. in cai , .. Osteniti, dupa ce vlslisera toata ziua, ajunsera tntti la meotii cei cu haine moi si la neamul gelonilor, la triburile nenumarate ale bathyagrilor 1, la sarmati, la geti , .. De acolo 2 rna indreptai spre Tracia cea acoperita cu zapada ...

1372

1 Bathyagri Insemneazll. "Cll ogoare largi". v. Herodot, IV, 27. , De laocaput Tenar, despre care e verba in versurile preeedente.

XXI. A M M I A N I MAR eEL

LIN I

XXI. A M M I A NUS

MAR eEL

LIN U S

Sea nascut la Antiohia In anul 330 9i a murit la Roma eam pe la anul 400 e.n. Ca ofijer in armata romana a ca.lil.torit In Gallia. provinclile balcaniee 9i in Orient. Opera lui cuprindea treizeci 9i una de ~rj:i 9i zugravea evenirnentele dintre anii 96-378. Nu ni s-au pastrat dectt cii.r~i1eXIV - XXXI, cu evenirnentele dintre anii 353-378. Luerarea lui Arnrnianus e cea rnai vrednica ~i reprezentativa continuare a lui Tacitus. Autorul cauta sii. puna In lumina virtutile populatlilor primitive In contrast izbitor cu decaderea ~i desfrlul din capitala Irnperiului roman. Ammianus este un maestru al caracterizarilor dare, desi stilul sau este greoi 9i plin de grecisme, Editia folositii.: Amrniani Marcellini Rerum gestarum libri qui supersunt, recensuit rhythmiceque distinxit Carolus U. Clark adiuvantibus Ludovico Traube et Guilelmo Heraeo. Editio altera ex editione anni MCMX et anni MCMV lucis Opl expressa. Vol. I (libri XIV-XXV), vol. II, pars I (Iibri XXIV-XXXI), Weidmann, Berlin, 1963.

RERUM

GESTARUM

LIBRI

XXXI

IsrORIA

ROMANA

IN

31 DE CARTI
AJUrOR DE LA GOT!

!MPA.RATUL CONSTANTIUS

CERE

XX, 8, 1. Haec eo anna inter Tigrim ~esta sunt et Euphraten. Quae ~um frequentibus nuntiis didiciss~t Constantius, ~etuens ~xI?edIt~OnESParthicas, hiemem apud Constantinopobm agens, mpensiore cura lImltem. instruebat eoum omni apparatu bellorum, armaque et tirocinia ~og€ns, Isgionesque .augens iuventutis validae supplementi~,. quarum. statanae pugnae per orientales saepius eminuere procinctus, auxilia super hIS Scytharum posce~at, mercede vel gratia, ut adulto vere profectus e Thraciis loca suspecta protinus occuparet. XXII, 8,42. In medic autern spatio arcus, quo.d'prolix~e rotl!nditatis ess~ praediximus, quodque expedite viatori die bus COI.JfIcIturquindecim, E~ropael sunt Halani et Costobocae gentesque Scytharum mnumerae, qua.e porr1gu~tur ad usque terras sine cognita fine distentas. quarum pars ~Xlgua ~rugIbus alitur residuae omnes palantes per solitudines vastas, nEC shvam. aliquando nec se~entem expertas, sed squalentes et pruinosas, ~erarum ta~t~o nt~ vescuntur, eisque caritates et habitacula vilesque suppel1ectiles plaustris inpositae sunt

10

XX, 8,1. Acestea s-au mttmplat in acel an intre Tigru si Eufrat. Aflind despre ele prin numerosi vestitori si fiindu-i tearna de navaIirile partiler, Constantius, in timp ce-si petrecea iarna la Constantinopol, lua masuri din ce in ce mai grijulii, sa tntareasca hotarul de rasarit cu toate cele 5 trebuitoare pentru razboi, Stringind arme si recruti si sporindu-si legiunile cu adaosurile unui tineret sanatos, care se distinsese deseori in dndurile luptelor Inversunate din orient, el mai cerea in afara de acestea ajutoare de Ia sciti cu plata. sau prin intelegere, nentru ca, in toiul primaver ii, pornind din Tracia, sa poata apara cit mai repads locurile primejduite. 10
DESCRIEREA PONTULur EUX[N

sr

A POPULATrILOR

INVECrNATE

15

XXII, 8, 42. Iar in spatiul d e la mijloc al arcului, care are rotunjime impunatoare, cum am mai spus, putind fi strabatut de un dilator incercat in cincisprezece zile , se aWi alanii europeni, costobocii ~i numeroase triburi scitice rasfirate plna in tinuturi indepartate fara. sa. li se stie de capat. Numai 0 mica. parte din ele se hraneste cu cereale, iar celelalte ratiicesc prin Iocuri pustii, care n-au cunoscut .niciodata plugul sau saminta, fiind inapoiate si Inghetate. Aceste triburi traiesc dupa chipul rusinos al animalelor salbatice, tinlndu-si fiintele lor scumpe, salasurile ~i obiectele de mtrebuin-

15

118

AMMIANUS .IARCELLINUS

AMMIANUS MARCELLI NUS

119

corticibus tectis, et cum placuerit, quo libuerit convolventes.

sine obstaculo migrant, eodem carpenta

43. Cum autem ad alium portuosum ambitum fuerit ventum, qui arcus figuram detenninat ultimam, Peuce prominet in~ula, quam circumcolunt 5 Trogodytae et Peuci minoresque aliae gentes: et Histros quond~m potentissima civitas, et Tomi et Apollonia et Anchialos et .Odessos, ahae .praet~rea multae, quas lit ora continent T~racia:UI?: 44. Am~l~ vero Da~ublUs onens. prope Rauracos montesque C~)Dfl~~S limitibus Raeticis, _per latlO~em orbern praetentus ac sexagi~ta na:VIgablbs p~e~e omnes recrpiens fluvios, sept em 10 ostiis per hoc Scythicum htus erumpit In mare. 45. Quorum pnmum est Peuce insula supra dicta, ut interpretata sunt vocabula Graeco sermone, secundum Naracustoma, tertium Calonstoma, quartum Pseudostomon; nam Borionstoma ac deinde Stenostoma longe minora sunt ceteris; septimum caenosum et palustri specie nigrum. 46. Omnis autem circumfluo ambitu Pontus 15 et nebulosus est et dulcior aequorum ceteris et vadosus, quod et concrescat aer ex umorum spiramine sll;eJ:>e Etu~etus, et inrue ntium undarum magmd tudine ternperatur, et ccnsurgit m brevia dorsuosa, limum glebasque a?ger€Dt~ multitudine circumvenientium flue ntorum, 47. Et constat ab ultimis nostrn finibus maris, agminatim ad hunc secessum parie ndi gratia _petere. pisces,. 20 ut aquarum suavitate salubrius f~tus educant, in .r~cept.acu~ls cavis (q~ae sunt ibi densissima), securi voracium beluarum: nihil emm In Ponto. hUl~S. modi aliquando est visum, praeter innoxios delfinas et :pa.uco.s.48. QU~dqUld autem eiusdem Pontici sinus aquilcne caeditur et pruims, .1t3;perstnngIt~r gelu, ut nee amnium curs~s sub~ervolv~ ~reda~tur, nec .~er infidum et labile 25 solum gressus hominis POSSltve! lUme~t~firmari, quod vitiurn numquam mare sincerum, sed permixtum aquis ammcis te mptat. XXIV, 3, 9. Animabat autem Iulianu~ e~ercituD?-' cum no~ per car~tates, set per inchoatas negotiorum magnitudines deieraret adsidue: ""SIC sub iugum mitteret P~rsas,. Ita quas~atum f€crearet .orbem. Ro~a.num , .ut Traianus fertur aliquotiens iurando dl~ta cc~suesse. firmare: "SIC III provmciarum speciem redactam vide am Daciarn, SICpcntibus Histrum et Euphratern superern", et similia plura.

tare primitive in carute aeoperite eu scoarte de copae, iar cind socotesc potrivit, se pun in miscare fara nici 0 piedica, rninindu-si carutele unde vreau. . 43. Daca ajungi ins a in dreptul celuilalt tinut cu porturi care incheie ultima parte a arcului, ti se arata insula Peuee in jurul careia loeuiese troglcditii, peucinii si alte neamuri mai mid, apoi Tomi, Apollonia, Anchialos, Odessos si inca alte multe erase de pe tarmurile Traciei. 44. Iar fluviul Dunarea, izvorind aproape de rauraci dintr-un munte vecin cu hotarele Raetiei, str~bate. 0 ih.t~ndere mar: si dupa c~ prirneste ?asezeci de afluenti, aproaJ:>etoti navlgabIl~, se varsa In mare pnn sase gun pe acest tarm scitic. 45. Dmtr: ac.estea p~lma e~te ~euce cu insu~a amintita mai sus, asa cum au fost tilcuite cuvintele In limba greceasca, a doua Naracustoma, a treia Calonst<?ma, a patra Pseudostoma; caci Borionstoma si apoi Stenostoma sint mal dornoale ca celelalte; a saptea este inca si mai miloasa, avind 0 c~loare intunecata asemenea unei mlastini, 46. De jur imprejur, pe marginile sale, Pontul este acoperit peste tot cu negura, fiind mai dulce ca celelal.te mari de ace~t fel ?i putin adine. Din evaporarea apelor se inalta deseon ~n aer des~l greu, dar marea se linisteste din pricina multimii de dun care curg intr-insa, ridicind bancuri de nisip scurte deoarece numa~~l mare. de fluvii. venit.e d~n Jur aduc cu ele namol ~i m~totoale de rnaterii orgamce, 47. $1 se stie ca mspre acest loc retras se indreapta din cele ~ai Indepartate regiuni ale marii noastre gloate de pesti spre a depune o~~ ?~a-si creste puii in ape dulci si mai sanatoase, in limanuri adinci (care aici smt foarte dese) Ia adapost de lacomia animalelor vatamatoare: caoi in Pont nu s-a vazut nicicind ceva asemanator in afara de citiva delfini nepri~ejdio?i. 48 In acest sin al Pontului tot ce cade sub biciul crivatului si zapezilor inghea;ta in a?a masura incit nu-tivine sa crezi cll.apele riurilor curg pe dedesubt ~1 in mersullor, omul sau animalul abia se poate tine pe picioare, p~~.ind R_eun pamint in~elato! si fugar; dar neajunsul acesta nu incearca niciodata marea adevarata, C1 numai pe eea amestecata eu apa din riuri.
TRAIAN :;>1 IULIAN.

10

15

20

25

30

30

XXVI, 4, 5. Hoc tempore velut per u~iv~rsum. o:bem. ~oma~um, bellicum canentibus bucinis, excitae gentes saevrssimae, limites sibi proximos. 35 persultabant. Gallias Raetiasque simul Alamanni populabantur; Sarmatae

XXIV, 3,9. Iar Iulian i~i imbarbata oastea, jurind necontenit nu pe fiinte scumpe, ci pe intreprinderile marete pe care le incepea: "A~a sa pot eu pune sub jug pe persi, asa sa insll.nato~esc din nou imperiul roman care sufera", cum se zice ca Traian avea uneori obiceiul sa-~i lege cuvintele prin juramint : "A~a sa vad eu supusa Dacia in rindurile provinciilor, a~a sa tree peste poduri Istrul si Eufratul", ~i multe altele la tel.
GOTH DEVASTEAZA TRAcrA

35

XXVI, 4, 5. In acest timp aproape in toata lumea romana sunau trimbite de razboi si neamurile cele mai salbatice, stirnite din locurile lor, treceau hotarele care erau mai aproape de ele. Alamanii pustiau in aceeasi

A)!MJANUS MARCBttINUS

121

120

AMMIANUS

}CARCELLINUS

Pannonias et Quadi; Picti Saxonesque et Scotti et Attacotti Brittannos aerumnis vexavere continuis; Austoriani Mauricaeque aliae gentes Africam solito acrius incursabant; Thracias et ... diripiebant praedatorii globi Gothorum.
5

10

XXVI, 6, 11. Consumpta hieme festinans ad Syriam Valens, iamque fines Bithynorum ingressus, docetur relationibus ducum gentem Gothorum ea tempestate intactam ideoque saevissimam conspirantem i~ unum a~ pe:vadenda parari conlirnitia Thraciarum: hocque cognito, ut inpraepedite IpS~ pergeret quo tendebat, suffici€ns equitum adiumentum et peditum rnitti iussit ad loca, in quibus barbarici timebantur excursus.

vreme GalIia si Raetia, sarmatii ~i cvazii Pannonia; pictii, saxonii scotii ~i attacotii tulburau neincetat ope britani; austorianii si alte neamuri' maure hartuiau m~i aprig ca de obicei Africa, iar pilcuri pradalnice de goti devastau Tracla. XXVI, 6.,11. La sttrsitu! iernii, grabindu-se sa ajunga in Siria, Valens patrunde In tara bitinilor. El afla din rapoartele comandantilor di neamul gotilor, pe atunci inca neatins si deci grozav de crud, s-auinteles cu totii pina la unul sa pregateasca 0 navala in tinuturile de tinga hotarele Traciei. Cunosd~d acest lucru, pentru a putea inainta nestingherit pe drumul ce pormse, el dadu porunca sa se trimita ajutoare indestulatoare de calaret~ si soldati pedestri inspre locurile in care exist a teama de atacurile barbarilor,
POPULATIILE DIN TRAeIA!;)I ORA~ELE_MAI4DE SEAMA

10

XXVII, 4, 1. Dum aguntur ante dicta per Gallias et Italiam, no,,:i per Thracias exciti sunt procinctus. Valens enim ut consulto placuerat fratri, cuius regebatur arbitrio, arma concussit in Gothos ratione iusta permotus, quod auxilia misere Procopio civilia bella coeptanti. Ergo convenit pauca 15 super harurn origine regionum et situ transcurrere per brevem excessum. 2. Erat Thraciarum descriptio facilis, si veteres concinerent stili, quorum obscura varietas, quoniam opus veritatem professum non iuvat, sufficiet ea, quae vidisse meminimus, expedire. 3. Has terras immensa quond3:m camp?rum placiditate agge;umque altitudine fuisse po:rectas, Ho~en pereruus 20 auctoritas docet, aquilonem et zefyrum ventos exinde flare fingentis, quod aut fabulosum est, aut tractus antehac diffusi latissime, destinatique nationibus feris, cuncti Thraciarum vocabulo consebantur. 4. Et partem earum habitavere Scordisci, longe nunc ab isdem provinciis disparati, saevi. quondam et truces et, ut antiquitas docet, hostiis captivorum Bellonae litantes et 25 Marti, humanumque sanguinem in ossibus capitum cavis bibentes avidius, quorum asperitate post multiplices pugnarum aerumnas saepe res Romana vexata postremo omnem a~isit exercitum ~um rectore .. 5. Sed, ut n~nc ~ernimus eadem Ioca formata In cornuti SIderIS modum effingunt theatri faciem specio~am. Cuius in summitate occidentali, montibus praeruptis densetae, 30 Succorum patescunt angustiae, Thracias dirimentes et Daciam. 6. Partem vero sinistrarn, arctois obnoxiam stellis, Haemimontanae celsitudines clal!-dunt et Hister, qua Romanum caespitem lambit, urbibus multis et c~stns contiguus et casteUis. 7. Per ~extrum, quo.d a':ls~rale. est, latus scopuli t~nduntur Rhodopes, unde eoum iubar exsurgit, fimt:rr infretum ; CUIundo.sl1.~s 35 ab Euxino ponto labenti, pergentique fluctibus reciprocis ?-d Ae.gaeum, dl~C~dium panditur terrarum angustum. 8. Ex angulo tarnen orientali Macedonicis

. .XXVII .. 4;1. Pe .dnd ~ele arat~te ~a~ sus se petreceau in Gallia si Halla, 111 Tracia izbucnira nor razboaie. Caci, ascultind de sfatul fratelui sau, de c3:r~ era condus, Valens ridica armele Impotriva gotilor, avind un motiv 15 temeinic, deoarece acestia trimisisera ajutoare lui Procopius, care iscase luptele civile. p'eci se. cuvine sa spun c.iteva cuvinte, !ntr-o scurta digresiune, despre onginea ~l asezarea geografica a acestor tinuturi. 2. Descriererea Traciei ar fi usoara, daca scrieriIe celor vechi s-ar potrivi intre ele, dar neori?duiala lor indlcita nu ne lngaduie sa aflam adevarul pe care ni-l fa.- 20 gadUlesc. De aceea ne vorn rnultumi sa aratam ceea ce ne amintim ca am vazut noi Insine. 3. Tinuturile acestea se lntindeau odinioara pina in departari nesfirsite sub lnfati~area unor cimpii domoale ~i munti inalti, spune slova nemuritoare ~i plina de Intelepciune a lui Horner, care-si Inchipuia ca de acolo suflau crivatul si zefirul. Acestea sau sint 0 legenda, sau inainte vreme 25 toatc intinderile fara sffrsit locuite de neamuri salbatice erau cunoscute sub numele de Tracia. 4. 0 parte din ele era locuita de scordisci, despartit! acum depar.te ?e aceste provincii, odinioara salbatici ~i plini de cruzime, cum ne spun cei din vechime, sacrifidnd Bellonei si lui Marte pe prizonieri ?i bind cu lacomie singe omenesc in tigve de om. Asprimea lor a prilejuit 30 multe griji ~i lncaierari romanilor, care in cele din urma pierdura 0 armataintre~ga lmpreuna cu comandantul ei. 5. Dar, dupa cum ni se arata astazi, locurile acestea rinduite in forma unui corn de luna au infati~area unui fr~~os. amfiteatru. Pe in~ltimile lui. de la apus, Inghesuit int.rc munti prapastiosi, se deschide defileul succilor, care desparte Tracia de Dacia. 35 6. Partea din stinga, aflata sub straja stelelor de la miazanoapte, este cuprinsa intre in~ltimile muntelui Haemus si Istru, unde acesta trece prin parnlnt roman ~l are tinga el un numar mare de erase, de castre si irrtarituri. 7. Pe latura dreapta dins pre miazazi se intind Inaltimile muntilor Rhodope, care, .in partea unde rasare luceafarul de dimineata, ajung pina la mare. In 40 locurile in care apele acestei mad se scurg in valuri puternice spre marea Egee ~i Intilnesc apele potrivnice, se atla 0 deschizatura tngusta de pamint. 8. Iar in coltul de rasarit se Ieaga cu hotarele Macedoniei prin drumuri

122

AMMIANUS MARCELLINUS

AMMIANUS

MARCEU.INUS

123

iungitur c?nlimi~iis per artas praecipitesque vias, quae cognominantur Aeontisma: CUl proXlmCl;Arethusa, c';ITsualis est statio, in qua visitur Euripidis sepulc~, ~ragoediarum sublimitate conspicui, et Stagira, ubi Aristotelem, ut. T~lius ait, !undentem aureuI?- flumen accipimus natum, 9. Haec quoque 5 P~S7IS, tempon~us loca barb~n te~uere, ,morum sermonumque varietate ~sslmi1es, E quibus praeter, alios ut l~anlter efferat~ memorantur Odrysae, ~ta,h,umanum fundere s~n~m~m adsueti, ut cum hostium copia non daretur, ~pSl ~nter epulas post cibi satietatern et potus suis velut alienis corporibus impnmerent ferrum. 10 10. Verum ~ucta ~e publica, dum co~sulare vigeret imperium, has gentes ~ntehCl;cse~per, indomitas ~agantesqu~ sme ,cuUu vel legibus, Marcus Didius ingenti destinatione repressit, J?rusus intra fines continuit proprios, Minucius prop~ amne~ Hebrum a cel,sls, Odrysar~m mont,ibus fluentem, superatas proelio St~Vlt, pos~ quos ,resldUl. ab, Appio Claudio proconsule sunt infesta 15 con,certatlone deleti. Oppida ~nlm In B?sporo sita et Propontide classes optinuere Rornanae. 11. Adv:eJ?lt post, hos rmperator Lucullus, qui cum durisSlIDa gente B,essoru~ conflixit omn~um priu:us ~odemque impetu Haemimontanos acriter resistentes oppressit. Quo imminents Thraciae omnes in dicionem vete;um transiere, n~strorum, hocq';1e modo post procinctus anci20 pites rei publicae"sex provl~c~ae sunt .quaeslt,ae: 12. Inter quas prima ex fro~~e, qua~ Illyrus e~t confinis, Thracia speciali nomine appellatur: quam Philippopohs, Eumolpias vetus, et Beroea amplae civitates exornant. Post hane Haemimontanus Hadrianopolim habet, quae dicebatur Uscudama et Anc::hia,Ion,.ciyi~at~s magnas. Dein Mysia, ubi Marcianopolis est, a so~ore 25 !rmaru pnnclp~s l~a cognomm::ta, et Dor~storu~ et ~icopolis et Odessus, lUxta9ue Scythia, In qua celebnora sunt aliis oppida Dionysopolis et Tomi et Calabs: .. 14. C~>nstataute:n, ut vulg<l;vere ~mores adsidui,. omnes paene agrestes, qUl per regiones praedictas montium circumcolunt altitudines salubritate yirium et praerogati,:,a quadam vitae longi~s pro~agandae nos a~teire, idque 30 inde contingere arbitrantur, quod conluvione ciborum abstinent.. , calidis et I?er~nni viric?tate r<?ris aspergi~bus geli~s corpora constrignente, aurae pun~ms dulc::edine ~tlUntur, radlo~que solis suapte natura vitales primi omnium sentiunt nullis adhuc maculis rerum humanarum intectos. XXVII, 5, 1. Procopio superato in Frygia internarumque dissensio35 n?m materia consopita, Victor magister equitum ad Gothos est missus cogrut~rus ape~te, quam ob causam gens ~~ca Romanis foederibusque longae pacis obstncta armorum dederat adrninicula bellum principibus legitimis

strlmte !iii prapastioase, cunoscute sub numele de Acontisma : in apropiere se gaseite statia de curs a Arethusa, unde se vede mormintul lui Euripide, cunoscut prin tragediile sale sublime, !iii Stagira, unde stirn di s-a nascut Aristotel, care, potrivit cuvintelor lui Cicero, scoate din gura sa un fluviu de aur. 9. ~i aceste locuri au fost stapinite in timpurile vechi de catre barbari, deosebiti tntre ei prin obiceiuri si limba, Dintre acestia, printre altii, cei mai salbatici, se crede cli au fost odrysii, atit de obisnuiti sa verse singe de om, indt atunci cind nu aveau prilejul sa aiba in lata lor dusmani, in timpul ospetelor, dupa indestulare eu mincare si bautura, i~i implintau fierul armelor in trupurile semenilor lor ca in niste straini, 10, Dar dupa ce statuI roman s-a marit, pe vremea cind era in flo are puterea consulara, neamurile acestea, mai lnainte totdeauna nesupuse si riitacind din lac in loe fara rinduiala si legi, au fost respinse dupa multa staruinta de catre Marcus Didius, apoi Inchise tntre granitele lor proprii de catre Drusus, iar rnai in urma infrinte !iiirapuse in lupta de catre Minucius llnga riul Hebru, care curge din muntii cei inalti ai odrysilor; dupa acestia cei ramasi au fost riimiciti intr-o tncaierare stngeroasa de catre proconsulul Appius Claudius, iar orasele asezate in Bospor ii Propontida au fost cucerite de flotele romane. 11. Dupa acestia a venit generalul Lucullus, care s-a razboit cel dintti cu neamul neinduplecat al bessilor si a rapus in aceeasi lupta ii pe haernimontani, care is-au tmpotrivit cu tnversunare, Sub amenintarea lui, to ate provinciile tracice au trecut in staplnirea stramosilor nostri si m chipul acesta, dupa mai rnulte indtierari eu sfirsit indoielnic, au fast adaugate statului roman sase provincii. 12, tntre ele, cea din capat, mvecinata cu illyrii, poarta numele special de Tracia ~i are drept podoabe cetati marete ca Filippopolis, vechea Eumolpias si Beroea. Dupa aceasta Haemimontul are Adrianopolis, care se numea altadata Uscudama, ~i Anchialos, cetati mari. Apoi Moesia, unde se afla Marcianopolis, poreclit astfel dupa numelele surorii tmparatului Traian, apoi Durostorus, Nicopolis si Odessus, iar in dreptullor este Scythia, in care orasele mai de seama stnt, Intre altele, Dionysopolis, Tomi si Calatis '" 14. Se stie, dupa cum s-a aflat din necontenite zvonuri, di mai toti ta.ranii care locuiesc in tinuturile de munte, pe inaltimile pomenite mai sus, ne intrec pe noi in privinta deplinatatii puterilor trupesti si a privilegiului unei vieti mai indelungate, iar lucrul acesta, cred ei, sta in legatura cu faptul ca. nu se tmbuiba cu necuratenia mincarurilor calde, ci, mereu in puterea virstei, i~i racoresc trupurile cu stropii reci de roua, sint stapini pe dulceata unci aer mai curat ~i simt inaintea tuturor raze le soarelui dada tor de viata, raminind pina. acum neatinsi de relele civilizatiei umane,
IMPARATUL VALENS POARTA RAZBOI CU GOTH

10

15

20

25

30

35

XXVII,5, 1. Dupa infrlngerea lui Procopius in Frigia ~i dupa tncetarea pricinilor de neintelegeri launtrice, a fost trimis la goti Victor, cornandant de cavalerie, spre a cunoaste in mod nemijlocit din ce motive neamul acesta, prieten cu romanii si legat cu ei prin tratate de pace tndelungata, daduse -sprijin de arme omului care iscase razboi impotriva unor lmparati legitimi.
10 Lzvoarele lstcriei Romfiniei c. 311

40

124

AMMIANUS

MARCELUNUS AMMIANUS MARCEU.INUS

125

inferenti. Qui ut factum firma deftnsione purgarsnt, litteras eiusdem obtulere Procopii, ut generis Constantiniani propinquo imperium sibi debitum sumpsisse commemorantis, ve niaque dignum adserentes errorem. 2. QuibllS. eodern referents Victore conpertis Valens parvi ducens excusationem vanis5 simam, in eos signa commovit, motus adventantis iam praescios, et pubiscente vere quaesito in unum cxercitu, prope Dafnen nomine munimentum est castra metatus, ponteque contabulato supra navium foros flumen transgressus est Histrum resistentibus nullis. 3. Iarnque sublatus fiducia cum ultro citroque discurrens nullum inveniret, quem superare poterat vel terrere: omnes enim 10 formidine perciti militis cum apparatu ambitioso propinquantis, montes petivere Serrorum arduos et inacc(ssoS nici perquam gnaris. 4. Ne igitur aestate omni consumpta sine ullo remearet effectu, Arintheo magistro peditum misso cum praedatoriis globis familiarum rapuit part em, quae ante quam ad dirupta venirent et flexuosa capi potuerunt per plana camporum errantes. 15 Rocque tantum, quod fors de derat , impetrato redit cum suis innoxius nec inlato gravi vulnere nee accepto. 5. Anno secuto ingredi terras hostiles pari alacritate conatus fusius Danubii gurgitibus vagatis impeditus mansit immobilis prope Carporum vicum stativis castris, ad usque autumnum locatis. emensum. Unde quia nihil agi potuit dirimente magnitudine fluentorum, 20 Marcianopolim ad hiberna discessit. 6. Simili pertinacia tertio quoque anno per Novidunum navibus ad transmittendinj, amnem conexis, perruptobarbarico, continuatis itineribus longius agentes Greuthungos bellicosam gentem adgressus est, postque leviora certamina Athanaricum ea tempestate iudicem potentissimum ausum 25 rcsistere cum manu, quam sibi crediderit abundare, extremorum metu coegit in fugam, ipse que cum omnibus suis Marcianopolim redivit ad hiemem agendam, 11t in illis tractibus, habilem. 7. Aderant post diversos triennii casus finiendi belli materiae tempestivas : prima quod ex principis diuturna permansione metus augebatur hostilis; dein quod conmerciis vetitis 30 ultima necessariorum inopia barbari stringebantur, adeo ut legatos supplices saepe mittentes venialem poscerant pacem. 8. Quibus imperator rudis. quidem, verum spectator adhuc aequissimus rerum, ante quam adulationum perniciosis inlecebris captus rem publicam funeribus perpetuo deflendis adfligeret, in commune consultans pacem oportere decrevit. 35 9. Missique vicissim Victor et Arintheus, qui tunc equestrem militiam curabant et pedestrem cum propositis condicionibus adsentiri Gothos docuissent litteris veris, praestituitur conponendae paci conveniens locus. Et quoniarn

Pentru a-~i dezvinovati fapta printr-o aparare ~emei~ica.! ace?tia ii Jnpi.ti~ara 0 scnsoare a lui Procopius insusi, care ar~ta ca ?l-a l~~ll~l~ 0 staplm:e i se cuvenea de drept ca unei rude apropiate a dinavtiei lui Constantin <::f ziceau ca a fost 0 gresala care se ~u~ine sa fie trecuta cu ,:e~erea. 2. Avi~d !? tire despre aceasta din raportul lui Victor, ':alens ~ dat putm<1: crez~re .cuvm- 5 Ielor lor desarte si a pornit cu arrnele lmpo!nv~.gotllo!, car~ ~ha~ dinainte ce trebuia sa se Inttmple, si 1a inceputul pnmavern, ~upa ce ~l-a .s~rms la un loc armata si si-a masurat loc de taba.:a linga for~ar~aJa .numlt~ ~a~ne~ el a fa.cut un pod de vase si a trecut flUVIUl Istru, tara sa mhlneas~a nici ~ impotrivire. 3. Era plin de incredere in sine, deoare~e in drur:runle. sale l11CO~C~ 10 i incolo nu gasea pe cine va care sa-l poata infringe sau l11spalmi~ta, .caci ioti localnicii, cuprinsi de groa~.a l~ apro:pie~ea ~nor armate ~u mfat1~a:e aratoasa, se retrasesera in muntii C~l Inalti at Serilvor, cu neputinta ~e strabatut pentru cine nu-i cunostea bine. 4. Dar dupa ce ~ trecut toata vara, 5 pentru a nu se intoarce fara nici 0 isprava, trimit~nd pe ~n~theus, co~anda~t I de pedestrime impreuna cu citeva cete pradalnice, a rapit 0 parte diI?- fa~: liile si sclavii' celor care rataceau pe intinsul cimpiilo:- si p1:lteau fi p.nn~l inainte de a ajunge in vagaunile Intortochiate ale muntilor, Si multum.lt :~ atit cit i-a dat intimp~area, sv-a Intors ap?i vn:va~am~t impreuna cu ar sal~ 20 far a. sa pricinuiasca CU1varana. grea, dar ~~fara :a.ynI?1easc~. 5. In anul u~ mater tncerctnd sa intre iarasi cu aceeasi graba in tmutunle du~manu.lUl, .a fost 'impiedicat de umflarea apelor Dunarii ~i a ramas pe in apropiere ·de Satul carpilor, dind porunca sa. i se masoare pina. s'pr~. toamna 0 tabara ~e vara. De acolo, neputind face nimi~ din pricina marimii apelor, s-a dus in 25 tabara de iarna de la Marcianopolis. '. 6. Cu aceeasi incapa.tinare a pornit si in anul 3;1 trellea: legmd pod de vase linga Noviodunum spre a trec~ riul, apoi, n~v~lmd in tl11Uturi1e barbarilor ~i miscindu-se in marsun nein:trerupte pI~a depart~, :-~ na.pustit asupra tribului razboinic al greuthungilor. Dupa cI.teva incaleran usoare, deoarece Atharicus, pe at unci un sef foarte ~u~emlc, ayu~ese in: 30 drazneala sa.-i stea in cale cu 0 mina. de oameru socotiti de e1 ~a smt rna! multi decit trebuie si de teama pieirii i-a pus pe fuga.; apoi el Insusi, impreuna cu toti ai s1H, s-a tntors la Marcianopolis pentru a-j1 petrece =a~na, car_: ~ata de finuturile acelea es~e a~olo. dest~ ~e d?~oa~a. 7 .. J:?upa mUmplan de 35 tot fe1ul petrecute in cei trei am, s-au ivit prilejuri potrivite de avse ~unev capat razboiului: mai tntti p~ntru. ~a rami~erea acolo necurmata a 1mpa~atului sporea teama dusmanilor ~l in al d~t1ea rind, :pent:u fautul ca. impl~.dicarea comertului Ii strimtora pe ?arb~n cu ama:nlc8. bJ>sa d: cele treb~ltoare a~a ca ei trimiteau neconter it soh cu rugamintea sa ceara 0 pace prm care ~a fie iertati. 8. Imparatul s-a aratat putin inteleg~tor, dar. fiind. pe 40 atunci un observator foarte cumpa.ni~ al tmprej.urari~~r, m~r-un timp ::m~ nu era inca prins in mrejele p~imejdlOas: a~e bn&,u~ml~r ~l nu lovea mC<l; statul cu pierderi pe care trebuie sa le plingi vesmc, ~ ~ll~Ut sf_!lt ob?tesc ~~ a hotarit di. ar fi bine sa. le acorde pace. ~. Au. fos~ trimisi pe rind ylC~O: si 45 Arientheus, care comandau pe atunci cavalena ~l pedest;1mea, ~l ar~t~~d ei prin scrisori vrednice de crezare ~a .gotii sint gat a sa primeasca conditiile 'propuse, aleg dinainte un loc potrivit pentru a pune la cale pacea. Dar,

=,

126

AMMIANUS

MARCELlINUS

AMMIANUS

MARCEU.INUS

127

adserebat Athanaricus sub timenda execrations iuris iurandi se esse obstrictum, mandatisque prohibitum patris ne solum calcaret aliquando Romanorum, et adigi non P?terat, mdecorumque erat et vile ad eum imperatorem transire ; recte noscentibus placuit navibus remigio directis in medium flumen quae vc?ebant cum armigeris principem, gentisque iudicern inde cum suis, f~cderan, ut sta~utum.est, p~cem .. lO. Rocque conposito et acceptis obsidibus \ al~ns. Constantinopolim redit, UbI postea Athanancus proximorum factionc genitalibus terns expulsus, fatali sorte decessit et ambitiosis exsequiis ritu sepultus est nostro. . XXVIII, 1, 5. Maximinus tur.am, ap,:d. S?pian~~. Valeriae Ian? prae~ldiall~ officii, orto .a sedibus Diocletianus transtulit regens quondam Romae vicariarn praefecoppid?m obscurissime natus est, patre tabu .. postentate Carporurn, quos antiquis excitos in Pannoniam.

10

pentru ca. Athanaric spunea ca. era legat prin blesternul infricosat al juramintului si oprit de poruncile tatalui sau sa calee vreodata pamintul romanilor, iar pentru imparat se dove de a neplacut si nevrednic sa treaca la el, s-a hotarit de catre cei care cunosteau bine lucrurile sa se dud tratativele de pace pe vase impinse de vislasi, in mijlocul riului, unde se afla imparatul cu oameni tnarmati, iar seful tribului sta pe alte vase impreuna cu ai sai. 10. Cazind la invoiala si primind ostateci, Valens s-a inters la Constantinopol, unde mai ttrziu Athanaric, gonit din pamtnturile de bastina de catre 0 conjuratie a celor din jurul sau, a murit dintr-o intimplare nenorocita si a fost inmormintat cu pompa mare, dupa obiceiurile de la noi.
OBIR$IA LUI MAXIMINUS

10

15

XXX. 2, 8. Haecque, ut statuerat, maturata confestirn nec emendari potuerunt nee vindicari, quia rem Romanam alius circumsteterat metus tot ius Gothiae. Thracias licentius perrumpentes: quae funera tunc explicari poterunt carptim, S1 ad ea quoque venerimus.

XXXI, 1, 1. Inter haec Fortunae volucris rota, adversa prosperis sernperalternans, Bellonam furiis in societatem adscitis armabat maestos?O . ~ que trans t u li a d onentem eventus, quos adventare praesagiorum fides clara It ~ovebat e~ portentorum. 2. Post multa enim, quae vates auguresque praedixere vendice, resu~tal?ant canes ululantibus l~p~s, et querulum quoddam noctu~nae v?l~cres tinniebant et flebile, et squalidi solis exortus hebetabant matutmos. diei candores, et Antiochiae per rixas tumultusque vulgares id in 25 consue~ud~em. venerat, .ut quisquis vim se pati existimaret "vivus ardeat Valens Iicentius clamitaret, vocesque praeconum audiebantur adsidue m~n~a~tium c?~geri ligna ad Valen!h;i lavacri succensionem, studio ipsius pnncipis conditi, 3. Quae hunc illi inpendere exitum vitae, modo non aperte loquendo monstrabant. Super his larvale simulacrum Armeniae 30 regis, ~t miser~biles umbr<l:e paulo ante in. negotio Theodori caesorum, per q1:l1etem.stndendo carmma quaedam nernarum horrenda, multos diris terroribus agitabant, 4. Vagula gurgulione consecto exanimis visa est iacens,

XXVIII, 1,5. Maximinus, fost cindva loctiitor de prefect la Roma, s-a nascut dintr-un neam de jos la Sopianae, oras in provincia Valeria. Tatal sau era arhivar in caneelaria garnizoanei si se tragea din urmasii carpilor, pe care Diocletian, vazindu-i stirniti din locurile lor vechi, ii stramutase in Pannorua.
FRlCA DE

IS

corr

XXX, 2, 8. Iar acestea, precum hotarise, desi cereau mare graba, n-au putut fi niei indreptate, nici razbunate, deoarece statul roman se afla Impresurat de alta primejdie: teama de gotii de pretutindeni, care patrundeau eu indrazneala tot mai sporitii in Tracia, Dar nenorocirile acestea vor fi povestite mai pe larg atunci cind vom ajunge la ele.
SEMNE PREVESTITOARE DESPRE DEZASTRUL DE LA ADRIANOPOL

20

XXXI, 1, 1. Intre timp roata sortii schimbatoare, care aduee pe rind cind fericire, cind nefericire, a pus armele in miinile zeitei Bellona si, chemind in tovarasia ei furiile, a strarnutat in rasarit intimplarile nenorocite, iar sosirea lor a fost vestita de marturia Iimpede a prezicerilor si minunilor. 2. Caci pe linga cite preziceau cu ternei de adevar profejii si augurii, ciinii sareau si urlau ca lupii, pasarile de noapte seoteau tipete plingarete si jalnice, rasaritul palid al soarelui intuneca stralucirea diminetii, iar in Antiohia, in vremea framintarilor si tulburai ilor populare, ajunsese obicei ca toti c1ti se credeau napastuiti sa strige cu obraznicie: "Sa arda de viu Valens", Deseori se auzeau glasuri de crainici eerind sa se adune lernne pentru a da foc baii lui Valens, ridicata la staruinta imparatului insusi, 3. Teate acestea aratau cu ti1cullor ascuns ca asa avea sa-i fie in curind sfirsitul. Pe linga acestea, chipul de mort al regelui Armeniei ~i umbrele vrednice de mila ale celor ucisi cu putin mai inainte in afacerea lui Theodorus, scirsnind in linistea noptii blesteme si bocete pline de groaza, ii cutremurau pe multi cu 0 spaima cumplita, 4. 0 pasare ratacitoare, eu gitlejul taiat, a Iost va-

25

30

35

128

AW.!IANUS

MARCELi.INUS

AMMIANUS

MARCEL'LINUS

129

cuius mors publicorum funerum aerumnas indicabat amplas et pervulgatas. Denique cum Chalcedonos subverterentur veteres muri, ut apud Constantinopolim aedificaretur lavacrum, ordine resoluto saxorum in quadrato lapide, qui structura latebat in media, hi Graeci versus incisi reperti sunt, futura plene pandentes: 5. a')..,'}.': 61totav VU).LCPUL pocsput Ka.ta acrru XOPEl 1:1 S tEp1tO).LEVUL crtprocproVta.L EucrtEcpea; xur' dYOLlX;, Ka.i 'tEixo\; A.outpoio 1tOA.ucrtovov &crcrEta.L UA.1Ca.p, Iii] t6tE ).Lupiu cpC')...a.1tO')...ucr1tEperov av3po)1trov "Iorpov Ka')...')...LpooLO1tOPOV 1tspa.ovta cruv a.tX).LU, xct ~Ko3L1c1)v o')...ecrsL XchPTlv Kai Mucrilia. ratTlv, Ilmovtnc Ii' e1tL~a.Vta aUv eA.1ticrL j.1atvOj.1eVlJcrlV autou Kai ~L6tOLO tEA.o\; Kat lif\ptv &CPE~EL. XXXI, 2.1. Totius autem sementem exitii et cladum originem diversarum, quas Martius furor incendio insolito miscendo cuncta concivit, hanc comperimus causam. Hunorum gens monumentis veteribus leviter nota ultra paludes Maeoticas glacialem oceanum accolens, omnem modum feritatis excedit. 2. Ubi quoniam ab ipsis nascendi primitiis infantum ferro sulcantur altius genae, ut pilorum vigor tempestivus emergens conru-' gatis cicatricibus hebetetur, senescunt imberbes absque uIla venustate, spadonibus similes, conpactis omnes firmisque mernbris et opimis cervicibus, prodigiose deformes et pandi, ut bipedes existimes bestias vel quales in conmarginandis pontibus effigiati stipites dolantur incompte. 3. In hominum autem figura licet insuavi ita victu sunt asperi, ut neque igni neque saporatis indigeant cibis, sed radicibus herb arum agrestium et semicruda cuiusvis pecoris carne vescantur, quam inter femora sua equorumqu~ terga. subsertam fotu calefaciunt brevi. 4. Aedificiis nullis umquam tecti, sed haec velut ab usu communi discreta sapulcra declinant. Nee enim apud eos vel arundine fastigatum reperiri tugurium potest. Sed vagi montes peragrantes et silvas, pruinas farnsn sitimque perferre ab incunabulis adsuescunt. Peregre tecta nisi adigente maxima necessitate non subeunt: nee enim apud eos se tutos existimant esse sub tectis ... 5. Indumentis operiuntur linteis vel ex pellibus silvestrium murum consarcinatis; nee alia illis domestica vest is est, alia forensis, sed semsl obsoleti coloris tunica colla insert a non ante deponitur aut mutatur quam diuturna carie in pannulos difluxerit defrustata. 6. Galeris incurvis capita tegunt, hirsuta crura coriis munientes haedinis, eorumque calcei formulis nullis aptati vetant incedere gressibus liberis. Qua causa ad pedsstres parum adcommodati sunt pugnas, verum equis prope adfixi, duris quidem sed deformibus, et muliebriter isdem non numquam insidentes funguntur munsribus consuetis. Ex ipsis quivis in hac natione pernox et pzrdius emit et vendit, ciburnque sumit et potum, et inclinatus cervici angustae iumenti in altum soporem ad usque varietatem effunditur somniorum. 7. Et deliberations super rebus proposita seriis, hoc habitu omnes in

10

zuta zacind la pamint fara suflare, ~ar pieirea ei v:s!ea prir;nejdii.le u!10r ne: norociri de mare intindere. In sfirsit, cind s-au danmat niste ziduri vechi din Chalcedonia spre a se construi 0 baie la Con~ta~tinopol, ..dindu-s~ ~a. ~ parte un rind de pietre, pe 0 lespede pat rata. taInUlta in mijlocul Zldane! s-au aasit sapate urmatoarele stihuri grecesti, care aratau pe larg ce avea sa se intlmple: 5. "Cind vor dantui prin ora~,'pe ulitele. iJ?prejm~i.te, nimfe =: sele, pline .de roua, ~i. d~~ ~e ~a inalta z~dul nef.e';1c}tal.bal~l, atllnc~ veti vedea venind spre VOl mn ~l mu de oamern rinduiti in triburi, care, ..mcercind cu armele lor sa treaca peste Istrul cu ape frumoase, v~r .pustu tar~ scitilor si pamintul moesilor si ajungind in Pannonia, cu nadejdi nebunesti, vor pune acolo un sfirsit si vietii si luptei".
LOCURILE ~I OBICEIURILE HUNILOR ~I ALTOR NEAMURI

10

15

20

25

30

35

40

XXXI 2 1. Saminta intregului dezastru ~i inceputul nenorocirilor de tot felul pe' ca~e le-a pricinuit furia lui Marte, i!1,,:aJma~ind totul ~ntI'-un pi!jol general, am aflat ca au urmatoarea pncu?-a. Ne<l;mul hunilor, p~tm cunoscut in vecbiIe monumente istorice, Iocuieste dincolo de mlastinile 15 Maeotice, in preajma oceanului Inghetat, si tntrece orice masura ~ salbaticiei. 2. La ei, chiar in primele zile de la nastere, copiilor 11s~ bra:deaz~ adinc obrajii cu fierul pentru ca nimicindu-se din timp ra.dacma parului, sa se acopere cu cicat~ici .~i zbircituri. Inctt imbatrinesc fara. bax:ba. ~~ :~rli pic de frumusete, intocmai ca eunucn, cu m:dulare b~tuc~~o~se ~l YlnJo c,"e, 20 cu cefe groase si ~u Infa.ti~are~ m?t;struoasa care •.te. mspalmmt~ ~l te face sa. crezi cli sint animale cu doua picioare sau mornn cioplite ~n chip grosolax;, asezate la margine a podurilor. ~. Pe ling~ nepI~cuta .lor infaNare ome~easca, mai sint ~i grozav de inapoiati, a!a ':n.cl~ n1C~ nu s~mt ne~01a Iocului san a rnincarii gatite, ci se hranesc cu radacml de lerbur} s~lbatIce ~l. Cll carl}e de 25 animale de tot soiul, pe [umatate crude, pe care 0 mc.alzEsc. ~utm, }~ezmd-o intre picioarele lor ~i spinarea cai~or. 4. ~u sala~IUl~sc mClO.data ~n case, si se feresc de ele ca de niste morminte oprite ~ol~smte1 ob~~e~tl: _NU-I cu 'p'utinta sa gase~t.i l~ e~ nic~ mlica~ 0 c.oliba .tugUla~a de trestle, c1,m riHacmle lor prin munti ~l padun se obisnuiesc din leagan sa. ~~~ure fngul,. foamea 30 si setea. Cind'se due la straini, nu intx:a i~ case decit siliti ~e 0 nevol~ mare, caci nu se cred Ia adapost sub acopen~ur~ ..~. 5. iJ?braca cu v~~~mte de in sau blanuri cusute din piei de sobolani salbatici ~l nu au 0 haina pentru casa ~i alta pentru iesirea in public, d. odat~ imb:acata, ~ama~a de Aculoar~ murdara nu mai este lepadata san schirnbata d~C1t atune} dnd. e ~flrtecata 35 in bucati de atlta purtat ~i Ii curg :peticele. 6. 1~1 pu~ :pe cap cii~JUI~apl;cate intr-o parte, iar pulpele paroase ~l Ie. ocrot.esc. <:.U P!e1 de capra. Neavind 0 forma potrivita, icrutarnintea lor 11 impledic.a s~ ?1ea.r~a cum trebm~: De aceea sint prea putin dep~in~i cll:luptele ~e JO; ~l tmtmtl aproape pe call lor vinjosi si urtti, stind pe ei uneor~ ca ferneile, 1~1~avir~esc de acolo toa~e 4(} treburile obisnuite. Stind crua;re, ..fiecare bii~bat ~m ne~mul a~esta, attt ziua cit ~i noaptea,. cumpara ~l vinde .. be~ ~l m~nmc.a, ~l to~am! pe ce~.fa strimta a animalului cade in somn adinc ~l are tot soiul de VISnrI. 7. Cmd

?~

130

AMMIANUS

MARCEU.INUS AMMIANUS MARCELUNUS 1~1

10

15

20

25

30

35

co~mune consultant. Aguntur autem nulla severitate regali, set tumultuario pnmatum ductu contenti perrumpunt quicquid inciderit. 8. Et pugnant non numquam lacessiti, sed ineuntes proelia cuneatim variis vocibus sonantibus torvum. Utque ad pernicitatem sunt leves et repentini, ita subito de industria dispersi inc essunt , ut incomposita acie cum caede vasta discurrunt, nec invadentes valium nee eastra inimica pilantes prae nimia rapiditate cernuntur, 9. Eoque omnium acerrimos facile dixeris bellatores, quod procul missilib~s .tel~, acutis o~sibus pro spiculo~m acumine a~te mira coagmentatis, et distinctis ... commmus ferro sine Sill respectu confligunt, hostisque dum mucronum noxias observant, contortis laciniis inligant, ut laqueatis resistentium mernbris equitandi vel gradiendi adimant faeultatem. 10. Nemo apud eos arat nee stivam aliquando contingit. Omnes enim sine sedibus fixis, absque lare vel lege aut ritu stabili dispalantur, semper fugientium similes, cum carpentis, in quibus habitant: ubi coniuges taetra illis vestimenta contexunt et coeunt cum maritis et pariunt et ad usque pubertatem nutriunt pueros. Nullusque apud eos interrogatus, respondere unde oritur potest, alibi conceptus, natusque proeul, et longius educatus. 11. Per indutias infidi inconstantes ad omnem auram incident is spei novae perquam mobiles, totum furori incitatissimo tribuentes. Inconsultorum animalium ritu, quid honestum inhonestumque sit penitus ignorantes, flexiloqui et obscuri, nullius religion is vel superstitionis reverentia aliquando districti, auri cupidine inmensa flagrantes, adeo permutabiles et irasci faciles, ut eodem aliquotiens die a sociis nullo inritante saepe desciscant, itidemque propitientur nemine Ieniente, 12. Hoc expeditum indomitumque hominum genus, extema praedandi, aviditate flagrans inmani, per rapinas finitimorum grassatum et caedes ad usque Hal~os pervenit, veteres Massagetas, qui unde sint vel quas incolant terras, quomam hue res proIapsa est, consentaneum est demonstrare, geografica perplexitate monstrata, quae diu multa luda ... et varia, tandem repperit veritatis interna ... 13. Abundans aquarum Hister advenarum magnitudine fluenti Sauromatas praetermeat ad usque amnem Tanaim pertinentes, qui Asiam terminat ab Europa. Hoc transito in inmensum extentas Scythiae solitudines Halani inhabitant, ex montium appellatione cognominati, paulatimque nationes conterminas crebritate victoriarum adtritas ad gentilitatem sui vocabuli traxerunt, ut Persae. 14. Inter hos Nervi mediterranea incolunt loca, vicini verticibus celsis, quos praeruptos geIuque torpentes aquilones adstringunt. Post quos Vidini sunt et Geloni perquam feri, qui detractis peremptorum hostium cutibus indumenta sibi equisque tegmina conficiunt

se rinduieste 0 adunare pentru treburi de searna, tot in chipul ace sta tin ei cu totii siat impreuna. ~i nu sint stapiniti de autoritatea aspra a unui rege, ci se multumesc cu conducerea zgomotoasa a sefilor si iau hotartri pripite in tot ce li se Inttmpla. 8. Uneori se lupta cind sint hiirtuiti, si la tnceputul b3.taliilor navaIesc in pilcuri in forma de unghi scottnd tot 5 felul de tipete Inspaimfntatoare. Si pe cit sint de usuratici si gata de fuga, pe atit de repede se rasfira dupa 0 anumita rtnduiala si dau navala din nou sau se retrag la mttmplare, pricinuind un macel intins, iar cind ataca intariturile si jefuiesc tabara dusmanilor, nici nu se vad de iute ce se rnisca. 9. De aceea poti spune lesne ca sint luptatorii cei mai aprigi dintre toti, 10 deoarece, de departe, se lupta cu sulitele pe care Ie arunca, avind la virf oase ascutite, potrivite ~i fixate cu dibacie ... , iar de aproape lovesc cu sabia fara sa se mai gindeasca la ei in~i~i ~i in timp ce se feresc de loviturile fieruIui, invaIuiesc pe dusman tntr-o retea de fire intortochiate ~i impiedicindu-l in impotrivirea lui, Ii rapesc orice putinta de a se misca cu caii sau pe 15 jos. 10. La dinsii nimeni nu ara si nici nu pune vreodata mina pe plug; caci toti umbla de colo pina colo fara salasuri statornice, fara camin ~i fara lege, fiirii un trai regulat, totdeauna ea niste fugari, tmpreuna cu carutele in care locuiesc. In ele sotiile le tes vesmintele ~i se impreuneaza eu barbatii, acolo i~i nasc si-si cresc copii pina ce se fac mari. La ei, cind e cine va intre- 20 bat, nimeni nu poate spune de unde se trage, deoarece a fost conceput intr-un loc, s-a nascut in alt Ioc ~i apoi a crescut in alta parte. 11. Cind pun capat luptei in urma unor tratative, sint nestatornici ~i lipsiti de credinta si peste masura de schimbatori la orice adiere de nadejde noua, savjr~indu-le pe toate cu 0 furie nemaimpomenit de patimasa, Asemenea animalelor 25 necuvtntatoare, nu-si dau seama in nici un chip de cinste ~i necinste, vorbesc cu doua Intelesuri si eu dedesubturi , nu-s legati niciodata de teama unei religii sau superstitii, ci aprinsi numai de 0 nemarginita lacomie pentru aur, se arata atit de capriciosi si de usuratici la minie, incit de muIte ori, in aceeasi zi, desfac 0 alianta ~i tot atunci 0 leaga din nou, tara sa fie nevoie de 30 cuvintul impaciuitor al cuiva. 12. Ac€st neam de oameni, pornit si tara friu, fiind cuprins de 0 pofta fara margini de a prada pe altii, s-a napustit sa-i jefuiasca si sa-i macelareasca pe vecini si a ajuns pina la alani, massagetii de odinioara. In privinta acestora, de unde sint ~i in ce tinuturi 10cuiesc, de vrerne ce am ajuns cu povestirea pina la ei, se cade sa spunem 35 citeva cuvinte ~i sa spulberam confuzia de cunostinti geografice ce a stapinit un timp, sub diferite forme, si si-a gasit in sfirsit un temei de adevar ... 13. Dupa ce primeste un mare numar de afluenti insemna'[i, Istrul curge pe linga sauromati, care se intind pina la riul Tanais, hotar intre Asia si Europa. Dincolo de el, in pustiurile fara de sfirsit ale Scitiei, locuiesc alanii 40 porecliti astfel dupa numeIe unor munti, Zdrobind pe tncetul populatiile invecinate, dupa mai muIte victorii, le-au alaturat Ia neamul lor, dlndu-Ie propriullor nume, intocmai cum au facut si persii 14. tntre acest.ia, in tinuturile de la mijloc, locuiesc neurii, in apropierea unor munti inalti, acoperiti cu gheturi si prapastiosi, pe care vtnturile de la miazanoapte ii fac de 45 nepatruns. Dupa ei sint vidinii si gelonii peste masura de cruzi, deoarece jupoaie pielea dusrnanilor ucisi si-si fac din ea imbracaminte sau paturi

AMMIANUS

MARCELUNUS

133

I3:!

AMMJANUS

MARCEL'!.l~US

b.~l1atoria .. Gelonis Aga~hyrsi conlimitant, interstincti colore caeruleo corpora sirnul et cnnes .. e~ humiles quidern minutis atque raris, no biles vero latius fucatis et densioribus notis. Halanorum regionibus quos Greunominavit, interfectisque multis et sp:)h.atls, .reliquos SI?l ?oncordandi fide pacta iunxerunt, eisque adhibitis c~nfIde~ntlUs Er~en~lc~1 .late _patentes et uberes pages repentino impetu p_r~up._runt, b=~hcoslsslml regis et per multa variaque fortiter facta vicinis nationibus forml~~ti.~. Qui vi subitae procellae perculsus, quamvis manere 10 fundat~s et stabilis diu conat~s inpendentium tam en diritatem augente vulga~lUs fama, ~agnorum ~IS?n~!num metum voluntaria morte sedavit. 3. C~llUS ..post obitum rex VlthImIr~s creatus r~stitit aliquantisper Halanis,' Hums :111s~retus, quos .mercede SO?I,:verat partibus suis. Verum post multas quas_p,:r.~uh~ cl~de~, ant~am effudit ill proelio, vi superatus armorum. Cuius 15 parvi filn ~l~ench.l n?mmc curam susceptam Alatheus tuebatur et Safrax du?e~ exercl~1 et. firmitate pectorum noti, qui cum tempore arto praeventi abiecissent fiduciam r.epugnandi, cautius discedentes ad amnem Danastium p~rvenerunt, Inter ~lstrum et Borysthenen per camporum ampla spatia diffluentem, 4: Haec Ita praeter spem accidisse doctus Athanaricus, Thervin20 gorum iudex (ill que~, ut ante relatum est, ob auxilia missa Procopio dudum ~a.lens cornmoverat signa) stare gradu fixo temptabat, surrecturus in vires s~ Ipse quoque lacesseretur, ut ceteri. 5. Castris denique prope Danastii mar~ gmes ac Greu~h~~gorum va~o longius oportune metatis, Munderichum ducem :postea Iimitis per Arabiam, cum Lagarimano et optimatibus aliis ad 25 usque vlcensim1;lm l~pidem misit, hostium speculaturos adventum, ipse aciem null~ turbante mter~m str';1ens. 6. Verum longe aliter, quam rebatur, evenit. Hun~ en!m, ut sunt. ~ coniectura sagaces, multitudinem esse longius aliquam susplca.ti .. praetermissis qU9s viderant, in quietem tamquam nullo obstante conposlt~s, . rumpente noctis teneb~,:s luna vado fluminis penetrato, in quod 3() erat potissimum ele.gerun~, et v~ntl ne praecursorius index procul agentes abs~erreat, Ath~nancum ipsum ictu petivere veloci, 7. Eumque stupentem ad impetum .pnmum, amissis quibusdam suorum, coegerunt ad effugia properare. montium prae~~.ptorum .. Qua rei novitate maioreque venturi pavore constnctus, a. superciliis Gera~l fluminis ad usque Danubium, Taifalorum ssjterras pra~stnngens, muros altius erigebat : hac Iorica diligentia celeri consummata, in tuto locandam securitatem suam existimaus et salutem. 8. Dum-

pentru cai, nccesare la lupte. In hotar eu geIr nii re afla agat irsii, care-si VOpSE~C trupul si parul de culcare albastra ; c s rrx nii de jcs au se mne mai putine ~i mai mici, iar nobilii mai ma~(ate, n.ai aratc ase ~i n:ai dese,
Rum NAVAIHC ]N P1\UTD:RllE··CqllCR

s thU1;tgl~ con~mes T~n~utas consuetudo

~XXI,

~, 1. Igit~r

Huni pervasis

=.

XXI, 3, 1. Deci navalind in tinuturile aIanilor, care la ho tarele greuthungilor se numesc de obieei tanaiti, hunii au macelarit si jefuit pe multi 5 dintre ei, iar pe ceilalti si i-au Isgat printr-un pact de ere dinta. Ajutati de ei si avind mai multa indrazne ala, au n8.\:alit apci pe ne astt ptate in satele rasfirate ~i tmbelscgate ale lui Ermc nrih, un H ge fcarte Iazeoinic, care dupa mai multe fapte de vitejie schimbatoare, bagasegroaza in pcpulatiile invecinate. 2. Inspaimintat de puterea ace stei Iurtuni naprasnice, €I a indraz- 10 nit mult timp sa se tina pe Icc si sa se Impotrfve asca, dar raspindindu-se tot mai multe zvcnuri despre grozaviile ee-l aste ptau, si-a lioi;;tit frica de multimea primejdiilor printr-o mcarte voluntara, 3. Dura pieire a lui" a fost ales re ge Vithirner, iar acesta s-a impotrivit uri timp alanilcr, fiind ajutat de catre ceilalti huni pe care-i ci~tigase cu bani, dar sufcrind mai multe 15 mfrfngeri, a murit in Iupta, rapus de put€I€a armelor. Tutela fiului sau mititel Vide rich a fest luata de Alathe us si Safrax, rr rr ar.danti incercati ~i cuncscuti prin vitejia lor. De carece nu ave au incre de re ca s e vcr putea apara intr-o [mprejurare atit de ns prie lnica, ei s-au retras cu multa bagare de se ama si au ajuns pina la riul Danastium, care curge pe intinderile largi 20 ale cimpurilor dintre Istru si Bortysthe ne- 4. Afltnd de cele intfmplate astfel peste asteptarile sale, seful thervingi1er, Athanarich (lrqotriva caruia, precum am spus mai EUS, Vale ns tccmai pornise cu armata sa, pe ntru faptul ca trimisese ajutcare lui Prcccpius) fana incercari sa r~mjna pe lee, cu gindul de a se ridica cu tcate pute rile, daca va fi si el atacat ca ceilalti. 25 5 Apoi, masurind la timp potrivit, lee de tabara linga lalmurile riului Danastium ~i valul gn:uthungilor, a trimis pe Munderich, mai ttrziu ccn:andant a1 frcntierei din Arabia, impreuna cu Lagariman si alti r cbili pir.a la miliarul a1 douaz{celEa pcntru a pindi scsire a dusmanilor, iar el insusi, netulburat de nime ni, iacea in acest timp pregatiri de razboi. 6. Dar lucruriIe 30 s-au petre cut cu totul altfel decit scccte a el. Caei hunii cum stnt ei iscusiti in pre supune ri, avind banuiala ca grosul ost irii se afla ceva mai de parte, s-au strecurat pe linga cei din fata echilor lor ~i adunindu-se in liniste, deoarece nu li se impotrivea nime ni, pe cind iqEa luna din nori, au t recut riul prin vad, in locul cel mai potrivit, de tearna ca vreo iscoada trimisa tnainte 35 sa nu-i infrico~eze pe cei care se aflau in treaba mai tncolo. apoi au izbit cu 0 lovitura naprasnica pe insusi Atanarich. 7. Inspaimintlndu-l de la primul atac, deoarece dtiva dintre ai sai si-au gasit moartea, l-au silit sa se retraga in graM in prapastiile muntilor. SHit de aceasta imprejurare neasteptata si fiindu-i teama de primejdia mai mare care se apropia, el 40 a inceput sa ridice ziduri inalte de la malurile riului Gerasus pina. Ia Dunare, spintecind in doua tinuturile taifalilor. Savir~ind la timp ~i cu grija aceasta intaritura de pamint, el credea ca-~i pune la adapost linistea si viata. 8.

134

AMMIANUS

MARCEL'tlNUS

AMMIANUS

MARCELl.lNUS

135

10

que efficax opera suscitatur, Huni passibus eum citis urgebant et iam oppresserant adventantes, ni gravati praedarum onere destitissent. Fama tamen la~e serpe nte per Gothorum reliquas gentes, quod invisitatum antehac hommum genus, ~t turbo mcr;tibus c'eisis,. ex abdi~o sinu coortum adposita q.uaeque convellit et modo rumae corrurnpit : populi pars maior, quae Athanancum attenuata necessariorum pe nuria deseruerat, quaeritabat domicilium remotum ab omni notitia barbarorum, diuque deliberans, quas eligeret sedes, ccgit<l;v;it Thraciae receptaculum, genuina ratione sibi conveniens, quod et caE~pltIs es~ fer~cissimi et. Jl7Ilplit';1d_ineflutn~orum Hist:i. distinguitur ab arvis patentibus lam peregnru fulminibus Martis: hoc que Idem residui velut mente cogitavere communi. .

XXXI; 4, 1. Haque duce Alavivo ripas occupavere Danubii, missis- que oratoribus ad Valsntem, suscipi se humili prece poscebant, etquiete victuros se pollicentes et daturos, si res £lagitasset, auxilia. 2. Dum aguntur 15 haec in externis, novos maioresque solitis casus versare gentes arctoas, rumores terribiles diffuderunt: per omne quicquid ad Pontum a Marcomannis praetenditur et Quadis, multitudinem barbaram abditarum nationum vi subita sedibus pulsam circa flumen Histrum vagari cum caritatibus suis disserninantes. 3. Quae res aspernanter a nostris inter initia ipsa aeeepta esthane 20 ob causam, quod illis tractibus non nisi peracta aut sopita audiri proeul agentibus eonsueverant bella. 4. Verum pubiscente iam fide gestorum cui robur adventus gentilium addiderat legatorum, precibus et obtestatione petentium, citra £lumen suscipi plebem extorrem: negotium laetitiae fuit potius quam timori, eruditis adulatoribus in maius fortunam principia extol25 lentibus, quod ex ultimis terris tot tiroeinia trahens, ei nee opinanti offeret, ut conlatis in unum suis et alienigenis viribus, invictum haberet exercitum, et pro rnilitari supplemento, quod provineiatim annuum pendebatur, thesauris aeeederet auri cumulus magnus. 5. Hacque spe rnittuntur diversi, qui cum vehiculis plebem transferant truculentam. Et navabatur opera diligens, 30 nequi Romanam rem eversurus relinqueretur, vel quassatus morbo letali. Proinde perrnissu imperatoris transeundi Danubium copiam colendique adepti Thraciae partes, transfretabantur in dies et noctes, navibus ratibusque et cavatis arborum alveis agrninatim inpositi, atque per amnem longe omnium difficillimum imbriumque erebritate tunc auctum ob densitatem nimiam 35 contra ictus aquarum nitentes quidam, et natare conati, hausti sunt plures. 6. Ita turbido instantium studio orbis Romani pernicies ducebatur. Illud

l~ t}mp ce dade a zor luerarii: hunii s~ apropi.au eu pasi repezi si i-ar fi zdrobit 1~ m:rsuI.lor dad. n-ar fl fost stingheriti de greutatea prazilor cu care erau m~arcatl. Dar un zvon se furisa cu staruinta printre celelalte triburi a~e gotilor, cum ?a. un neam d~ oamen! neeunoscut pIna atunci, izbucnind dintr-un fU!1~ tau:l1c de lume lI~tocmal ca un uragan pornit din nametii unor munt~ .maltl, zdrobeste ~l. ~runca totul la pamint In calea sa. ~ pa.rte. mal l_!1semnata..a po:pulal1e~, care parasise pe Atanarich din pricina lipsei ~m c~ In .ee ~al man d~ ahmente, cauta un sala~ retras de ochii barba~Il~r ~l Ch.lbzumd. ~ult timp c~ loc sa-~i aleaga, s-au glndit sa se retraga m. Tracia, potnYlta pentru ei din doua motive: are un pamint foarte roditor cu iarba ~I se. afla despartita prin apele cele mari ale Dunarii d~ sesurile care s~au ?-es~hls~ ful~erelc;>r ze~ui Marte, ajuns acum neprielme. La fel au chibzuit ~l ceilalti goll, ca tntr-un singur gind.
GOTII TREC ISTRUL IN TRACIA

10

X?C~I, 4,.1.. A~a~ar, avind sef pe Alavivus, gotii au oeupat malurile Du~an~ ~l a~ tr:mxs-soll lao':alens, cer!ndu-i cu umilinta sa fie primiti in imperiu, fagaduIndu-l ea vor tral In pace ~l vor da la nevoie ajutoare. 2. In timp ce se petreeeau .ace~te ~u~run ~a hotare, s-a? raspIn~t zvonuri inspaimintatoar~ despre n~)1primejdii, mal groza~e decit cele obisnuite, anume ca. neamurile de la .mlaza!10~pte se afla in rmscare ~i ca, pe intreaga Intindere de la marcomaru ~l cvazi pma in Pont, un mare numar de populatii barbare necunosc:ute, fiind izgonite din lacasurile lor de 0 putere neasteptata, ratacesc Ilnga. fluviul Istru, rasfirati ~ci.~i colo tmpreuna eu fiintele.lor seumpe. 3. La inceput, .vestea a fost pn~~l1t~ cu neincredere de catre ai nostri, pentru faptul ca in pa.rtile acelea oamenn din departare afla despre razboaie abia dupa ce s-au terrninat sau d?pa ce auJ?st potolite. 4.~Dar in?rederea in ~ele petre cute crestea mereu ~l a fost intanta mal pe urma de sosirea unor soh strain! care cereau cu rugaminte staruitoare ca multimea cea fugara. sa. fie primita di~coace ~e flu~iu .. ~rea~a. s~ 3:rata .mai degraba un prilej de bucurie decit de teama si h!lgu?lton I.S~US*ndicau In slava no~oc~ll!Dparatului, care avea sa prirneasca di~ tl~1ftU:I md~part3:te, far~ sa se fl gmdit l.a asa ceva, atttia soldati destoinici melt, u.mn_du-~~ putt;nle sale :~ cele di~ afara, putea sa-~i faureasca. 0 armata de nemvms, iar ajutorul militar platit anual de provincii urma sa arunce i~ ~ez,!-urul st~t';11ui 0 importanta suma de bani. 5. Hraniti cu astfel de nadejdi, ei au trirnis tot felul de oameni pentru a strarnuta dincoace l~ corabii! ~ultimec: aceea salbatica. Ei s: st~aduiau cu. grija sa nu fie lasat dir;colo mer u~ul dm~re eel care ave~u sa distruga mal tfrziu. statul roman, chiar dad ar fi fost atins de 0 boala ucigatoare, Avind deci ingaduinta imparatului s~ trea.ca. D~narea ~i sa lucreze ogoarele din partile Traciei, ei se luptau eu valurile zrua si noaptea, ingrama.diti in corabii, barci sau trunchiuri de copaci scobiti, p~utin~ pe un ~uviu care ~. 3:tit de greu de trecut si care atunci era umflat din pncma ploilor dese. Siliti de imbulzeala prea mare si de imprejurarea ca trebuiau sa mearga impotrlva valurilor, unii au tncercat sa inoate, dar multi dintre ei au fost inghititi de ape. 6. Am de pornit

15

20

25

30

35

40

136

AMMIANUS

MARCElUNUS AMMIANUS MARCElt.INUS

137

sane nequ~ ?bscurum est neque incertum, infaustos transvehendi barbaram . plebe~l ~llmstros, numerum eius conprehe ndere caleulo saepe te mptantes ccnqUlevIsse frustratos, ' "qUEm qui scire velit", 5 ut eminentissimus mernorat yates . "Libyci velit aequoris idem ., discere, quam multae zefyro truduntur harr nae". 7; Resipiscant tandem memoriae veteres, Mcdicas aciss ductantes ad Graeio ~lam: quae. dum Hellespontiacos pontes, et discidio quod am fabrili, mare sub imo Athonis pede quaesitum .o.:ponu~t et turmatim apud Doriscum.exercitus rece nsitos, .ccncordante ornru pcstentate,. ut fabulosae sunt lectae. 8. Nam postquam Jn~umera~ gmtium multitudines per provincias circumfusae, pandcnte.sque .se in spatIa ampla camporu~, regiones omnes et cuncta opplevere I m~ntmm ruga, fl~es quogu.e vetu~t~tIs recenti documento firmata (st. Et 5 pnmu~ cum AlaVIVo Sl:lSclpltur Fritigernus, quibus et aliment a pro tempore et sublgmd?s agrcs tnbui statuerat imperator. . 9. Per id tempus I_Icstri.limitis reseratis obicibus atque, ut Aetnaeas faV.llla~ armatorum a~nll?-~ diffunde nte barbaria, cum difficiles necessitatum artI.cu~1corrector~s rei militaris poscerent aliquos claritudine gestarum rerum 20 ~otlsslmos; quasi laevo 9uodam I_Iumine deligente in unum quaesiti potestatibus praefuers castrr nsibus homines maculosi: quibus Lupicinus antistabat et Ma.xlI~us, alter per Thracias comes, dux alter exitiosus ambo aernulae t:mentatJs .. 10. quorum insidiatrix aviditas materia malor~m omnium fuit. ') N.a~n, ut. all.a, om~ttamus, quae mEmora.ti vel certe sinentibus isdem, alii per_5 d:tlS rationibns, In comm€an~ES p.en~n.no~ adhuc innoxios deliquerunt, illud dl:Ebatu~, qu~d nee apud SUIpericuli iudices, absolvere ulla poterat venia tnste et inauditum. ~1. .C.uI? t:adu~ti barbari victus inopia vexarentur, turp~ co~merclUm .duces mVIsIssI?1I c?grtan;nt, et quantos undique insatiabilitas coll!gere potuit canes, pro smgulis dederunt mancipiis, inter quae ducti sunt 30 optImatum ... 12. Per hos dies interea etiam Vithericus Greuthurigorum rex c~m Alathe<? et. Safra~e! quorum ~r~i~rio regebatur, iternque Farnobio, propmquans Histri n;targmIbus, u~ ~lmili susciperetur humanitate, obsecravit l~peratorem leg~tI~ propere mISSIS. 13. Quibus, ut communi rei conducere 3 videbatur, r~pudlahs, et quid capesserent anxiis, Athanarichus paria pertirnes5 c~ns absc~sslt, rnemor Val~D:tem dud~m cum foederaretur ccncordia despexisse, adfirmantem se rel~glOne ~e,:,mctu~, ne calearet solum aliquando Rorr:anum, hacque causatione pnnclpem firrnare pacem in medio flumine coegisse: 9uaI_U sl~ultatem veritus ut adhuc durantem, ad Caucalandensem .locu.m altitudine silvarum inaccessum et montium cum suis omnibus decli40 navit, Sannatis inde extrusis.

era zelu1 celor care se grabeau sa duca 1apieire lumea rornana l Intr-adevar, un lucru ramine neindoielnic de stiut de toata lumea, c8. nefericitii slujbasi care au fost insarcinati cu trecerea multimii barbare, facind de mai multe ori incercarea sa 0 numere, s-au oprit tncurcati, deoareee dupa cum glasuieste un mare poet: "Cine ar dori sa-i afle numarul e asernenea celui care ar 5 vrea sa stie cit nisip sufHi. vintul in pustiul Libiei". 7. In sfirsit, ar trebui sa trezim 1~ viata arnintiri cu privire 1a armatele persane aduse in Grecia: dupa ce au ocupat Helespontul ~i au despicat marea, cu anurnita maiestrie, ele s-au indreptat pe [os spre tarmul muntos si au fost trecute in revista si numarate cu gramada la Doriskos, dar intreaga posteritate a socotit aceste .cifre 10 drept fabuloase. 8 .. Dar acum, cind multimi Hidi numar se revarsau in provincii, rasptndindu-se pe intinderile largi ale cimpurilor, buna credinta a antichitatii capiitii intarirea unei dovezi noi. Si eel dintti care e primit impreuna eu Alavivus este Fritigern, iar imparatul a dat porunca sa Ie puna la Indemina, pentru un timp, alimente si sa Ie imparteasca ogoare de sema- 15 natura. . . 9. In timpul acesta, cind izvoarele hotarelor noastre erau deschise si cind barbarii i~i revarsau gloatele lor Inarmate Intocmai ca cenusa fierbinte a vulcanului Etna, cind imprejurarile grele cere au conducatori de osti incercati ~i cunoscuti bine prin faima faptelor lor din trecut, ca si cum 0 divini- 20 tate rauvcitoare i-ar fi ales pina la unul, se aflau in fruntea armatelor noastre niste oameni patati, iar intre ei un loc de seama Il aveau Lupicinus si Maximus, unul tnsotitorul trupelor din Tracia, iar celalalt comandant fara noroc, insa amindoi 1a fel de indrazneti ~i lipsiti de judecatii. 10. Lacomia lor nerusinata a fost saminta tuturor nenorocirilor. Caci, ca sa trccem cu 25 vederea alte greseli savirsite de ei sau de altii cu ingaduinta lor, despre care s~a pierdut unna, tat a de niste straini pinii atunci nevinovati, vorn pomeni numai de tnttmplarea aceea trista si nernaiauzita, pe care judecatorii nici in propria lor cauza n-ar fi putut s-o scape de invinuire, 11. Deoarece barbarii, trecuti dincoace, sufereau de lipsa de hrana, ticalosii de comandanti 30 s-au gtndit 1a un corner] rusinos ~i in nesaturarea lor au strins de pretutindeni ciini ~i i-au vindut, primind in schimb cite un sclav, intre care au fost si copii de nobili .... 12. In aceste zile s-a apropiat intre timp de malurile Dunarii si Vithericus, regele greuthungilor, impreuna cu A1atheus si Safrax, care i1 stapineau eu autoritatea lor, asisderea si cu Farnobius, si au trimis 35 in graba soli 1a tmparat cu rugaminte staruitoare sa-i primeasca si pe dinsii in imperiu cu aceeasi ingactuintii. 13. Ei au fost respinsi, deoarece asa pare a ca. cer interese1e statului, si nu stiau ce sa faca, iar Athanarich, de teama sa. nu i se intimple 1a fel, s-a retras si el amintindu-si ca odinioara, in timpul unor tratative, respinsese propunerile lui Valens sub rnotivu1 di 40 ar fi legat prin juramint sa. nu calee mciodata pe pamtntul roman si cu acest pretext silise pe impiirat sa. semneze pacea in mijlocul fluviului, Asadar fiindu-i teama eli. aceasta dusrnanie dureaza inca, el s-a retras impreuna cu toti ai sai intr-un loc din Caucaland, greu de patruns din pricina padurilor si muntilor i:na1ti, dupa ce a izgonit de acolo pe sarmati, 45

138

AMMIANUS

MARCElUNUS

AMMIANUS

.MARCElUNUS

139

XXXI,S, 1. At vero Thervingi, iam dudum transire permissi, prope ripas etiam tum v~g.abantur, d~pli~i imped~mento ad~tri.cti, quod ducum dissimulatione perruclOsa, nee VICtUl congruis sunt adiuti, et tenebantur consulto nefandis nundinandi commerciis. 2. Quo intellecto ad perfidiam 5 instantium malorum subsidium vertendi mussabant, et Lupicinus ne iam deficerent psrtimescens, eos admotis militibus adigebat ocius proficisci. 3. Id tempus oportunum n~ncti Greut~ungi, cum alibi militibus occ~pati~, navigia ultro citroque dls~urrere solita, transgressum. eorum prohibentia quiescere perspexissent, ratibus tr~nsiere ~ale con~extls. castra~ue a Fn10 tigerno locavere longissime .. ~. At ill~ genuma praeVld~n?i.sollertla v(~t~r~s muniens casus ut et rmperus oboediret et regibus validis iungeretur, incidis segnius Marci~nopolim. tarde perv€nit. i~jneribus Imt~s. Ubi aliu? accessit atrocius quod arsuras m commune exitium faces funales accendit, 5. Alavivo et 'Fritigerno ad convivium conrogatis, Lupicinus ab oppidi moenibus 15 barbaram plebern opposito milite procul arcebat, introire ad comparanda victui necessaria, ut dicioni nostrae obnoxiam et concordem, per preces adsidue postulantem, ortis que maioribus iurgiis inter ~abitator~s et vetit~s ad usque necessitatem p~gnandi. est yentum. ~fferatl~ue acnus b~r~an, cum necessitudines hostiliter .rapl sentirent, spoliarunt interfectam militum 20 magnam ... 6. Qua~ a~cidisse idem. Lupici~us !atmti nunti? doctus, dum in nepotali mensa lu~h~ns co,?-crepantlbu~, diu discum~ens VIDO m~rcebat ~t somno futuri comciens exitum, satellites omnes, qui pro praetono, honons et tuteiae causa, duces prae stolabantur, occidit. 7. Rocque populus qui muros obsidebat dolenter accepto, ad vindictam detentorum regum, ut opinabatur, 25 paula tim augesce ns, multa minaba~u: et. saeva. Utqu~ erat Fritig~rnus e~pediti consilii veritus ne teneretur obsidis VIce cum ceteris, exclamavit, gravlOre pugnandu~ exitio, ni ip~e ~d leniE?-dum vulgus sineretu~ exir~ cum sociis, quod arbitratum. humanitatis s~ecle ductores. suos occisos, in tumultum exarsit. Rocque impetrate (gre~~51. o~nes excep~lque cum plausu et gaudlls~ 30 asce nsis equis evolarunt, motun incitamcnta diversa bellorum. 8. Haec UbI fama rumorum nutrix maligna, dispersit, urebatur dimicandi st.udio Thervingdrum natio omnis et inter metum~a mult~ . periculo~mque pra~via maximorum vexillis de more sublatis, auditisque tnste sonantibus classicis i~m turmae praedatoriae concnrsabant, pilando villas et 35 incedendo vastisque cladibus quicqui? inveniri po~erat pe:rmis~~x:tes. 9. Adversus quos Lupicinus properatl?ne tumultuana ~~ac~ls militibus tern ere magis quam consulte progressus, m nono ab urbe minano stetit pa-

GOTH

ZDROBESC ARMATA

LUIo LUPICINUS

XXXI,S, 1. Iar thervingii, carora li se ingaduise de mult sa treaca fluviul, mai rataceau inca pe linga maluri, fiindtmpiedicati de' doua motive, anume prefacatoria plina de primejdii a comandantilor, care nu-i ajutasera cu cele trebuitoare pentru hrana, si oprelistea anume pusa la cale a unor tirguieli necinstite. 2. tntelegind acest lucru, ei au rinceput sa murmure 5 Impotriva ticalosiei relelor ce-i amenintau, iar Lnpicinus, de teama unei revolte, ii silea cu ajutorul soldatilor sai sa plece mai departe. 3. Felosind un momentpotrivit, in clipa cind au bagat de searna ca soldatii stnt ocupati si vasele (care aveau obiceiul sa umble incoace ~i incolo spre a le opri trecerea) stau nemiscate, thervingiii au trecut riul pe niste barci legate la 10 repezeala ~i, si-au asezat tabara la 0 mare departare de Fritigern. 4. Iar acesta, cu- iscusinta lui Innascuta, diutlnd scut impotriva Intimplarilor din viitor, pentru a putea fi si ascultator fata de tmparat si legat de regi puter- ' nici, a inaintat incet si dupa marsuri domoale a ajuns intr-un tirziu la Marcianopolis. Aici s-a petrecut alta grozavie si mai mare, care a aprins tortele 15 purtate de fum si si-a indreptat focul spre pieirea tuturor. 5. Alavivus ~i Fritigern au fost poftiti la un ospat, iar Lupicinus, cu ajutorul soldatilor, oprea departe de zidurile orasului plebea barbara, impiedidnd-o sa intre si sa-~i cumpere cele trebuitoare pentru trai. Aceasta, ca una ce era supusa ascultarii noastre, se arata linistita ~i tntelegatoare, certnd mereu voie, cu rugaminti, 20 dar iscindu-se certuri tot mai aprinseintre localnici si cei impiedicati, au ajuns pina. la nevoia de a se lua la bataie. tnfuriati din ce in ce .mai mult, deoarece vedeau ca li se rapesc in chip dusmanos rudele, barbarii au despuiat ~i ucis 0 mare .multime de soldati.; 6. Despre aceasta intimplare Lupicinus a aflat printr-un vestitor tainic, pe cind sta la rnasa ca un desfrinat, in 25 mijlocul.glumelor; si era toropit de vin si de somn de pe urma chefului indelungat; banuind sfirsitul apropiat, el a ucis toate sentinelele, care asteptau pe comandanti in fata casei in semn de cinste sau pentru a-i ocroti. 7.Cind a 'aflat cu durere despre aceasta, poporul care asalta zidurile a tnceput sa se adune cu incetul spre a razbuna. cum se spunea, pe regii tinuti acolo 30 cu sila, si lmprastia 0 grozavie de sudalmi amenintatoare, Cum Fritigern era un om iute in hotariri, de frica sa nu fie oprit ca ostatecImpreuna cu ceilalti a strigat cu glas tare ca. vor trebui sa infrunte 0 mare primejdie, daca nu capata ingaduinta sa se duca el insusi, impreuna cu tovarasii sai, sa domoleasca multimea, care s-a rasculat socotind ca sefii ei au fost ucisi sub pre- 35 textul unui ospa], Dupa ce li s-a dat voie, ei au iesit cu totii, fiind primiti cu aplauze de bucurie, si, incalecfnd pe cai, au pornit in zbor sa puna la cale tot felul de indemnuri la razboi. 8. Cind faima, hranitoare rautacioasa a zvonurilor, a raspindit aceasta veste, tot neamul thervingilor ardea de dorinta de a se bate ~i cu toate ca. se temeau de muIte lucruri, avind de 40 infruntat primejdiile cele mai mari, ei au ridicat dupa obiceiul lor steagurile si asculttnd glasul jalnic al trimbitelor, s-au rasfirat in cete de prada, alergind in toate partile, jefuind si incendiind gospodariile de la tara si tnvaluind intr-un pirjol fara sfirsit tot ce puteau Intllni in cale. 9. tmpotriva lor, in mijlocul unei invalmaseli pripite, Lupicinus a strins un numar de soldati 45
11 - Izvoarele iatoriei Romaniel - c , 311

140

AMMIANUS

MARCEL'i.INUS

AMMIANUS

MARCELUNUS

141

10

15

ratus ad decerne rdum. Barbarique hoc contemplate globos inrupere nostrorum incauti, et parmas oppositis corporibus inlidendo, obvios hastis perforabant et gladiis, furoreque urgente crue nto et tribuni et pleraque pars armatorum periere, signis ereptis, praeter ducem infaustum, qui ad id solum intentus, ut confligentibus aliis proriperet ipse semet in fugam, urbem cursu cor.cito petit, Post quae hostes armis induti Romanis, nullo vetante per varia grassabantur. . 15, Duobus navium milibus, perrupto Bosporo et litoribus Propontidis, Scythicarum gentium catervae transgressae, ediderunt quidem acerbas terra marique strages ; sed amissa suorum parte maxima reverterunt. 16, Ceciderunt dimicando cum barbaris imperatores Decii pater et filius, Obsessae Pamphyliae civitates, insulae populatae conplures, inflammata Macedonia omnis, diu multitudo Thessalonicam circumsedit itidemque Cyzicum. Anchialos capta et tempore eodem Nicopolis, quam indicium victoriae contra Dacos Traianus condidit imperator .. , XXXI, 6, 1. Hoc gestorum textu circumlato nuntiis densis Sueridus et Colias, Gothorum optimates, cum populis suis longe ante suscepti curare apud Hadrianopolim hiberna dispositi, salutem suam ducentes antiquissimam omnium, otiosis animis accidentia cuncta contuebantur. 2, Verum imperatoris litteris repente perlatis, quibus transire iussi -unt in Hellespontum, viaticum cibos biduique dilationem tribui sibi sine tumore poscebant. Quod civitatis magistratus ferens indigne (succensebat enim isdem ob rem suam in suburban is vastatam), imam plebern omnem cum Fabricensibus, quorum illic ampla est multitudo, product am in eorum armavit exitium, iussisque bellicum canere bucinis, ni abirent ocius, ut statu tum est, pericula omnibus minabatur extrema, 3. Quo malo praeter spem Gothi perculsi et concito quam considerato civium adsultu perterriti steterunt inmobiles, laceratique ad ultimum detestatione atque conviciis et ternptati missilium iactibus raris, ad defectionem erupere confessam, et caesis plurimis quos impetus deceperat petulantior, aversisque residuis et telorum varietate confixis (habitu iam Romano cadaveribus spoliatis arrnati): vi so propius Fritigerno, iunxerunt sernet ut morigeri socii urbernque clausam obsidionalibus aerumnis urgebant. In qua difficultate diutius positi, passim et promiscue ruebant, emine nsque aliquorum audacia peribat inulta, multique

et

si a inaintat, mai mult or~e~te decit cu bagare de seama, pina la miliarul al noulea de la oras pregatindu-se de lupta. Vazfnd ace st lucru barbarii au tabii.rl~ a:upra pilcurilor neprevazatoare ale soldatilor nostri ii, tinindu-si scutunle. in dreptul corpunlor, strapunge au cu lancile ~i oabiile pe toti cei c~re l~ l,e~eau i~ainte. I~dndu-s~ o. il;1caiErare napr~znica, i-au rapus ~i pe tnbum si 0 buna parte din ostasi, rapmdu-le ste agurile, in afara de nefericit~l co~andant~ care ~u gindul numai la chipul cum ar putca scapa cu fuga din I?IJlo?ul,macelulUl, a lua~-o la, goana sI?re ?ra~, Dupa to ate acestea dus~anll au InCInS arn~ele romamlor ~l au pormt din nou sa jefuiasca, fara opreIiste, pe unde se mmCrEa, , , ,15, Navali.nd, cu doua. mii de ~ora~ii i.n, Bospor si ~t~abatind tar,?lunle. Propontidei, un ~umar de tnbun scitice ne-au pricinuit pagube rngrozrtoare p~ uscat ~l pe mare, dar dupa ce an pierdut 0 buna parte dintre ai lor, s-au intors pe urma de unde au venit. 16, Au cazut luptind imp~t~iva, barbari!~r imparatii Decius, tatal si fiul. Au fost asaltate toate cetatile din Parnfilia, au fost pustiite mai multe insule a fost incendiat~ toata Macedo,nia si multime a a Impresurat mult timp Salonicul si CyzI~ul, A ~ost cupnn~ Ar:chialo,s i~ aceE~~i v,rE.mecu, ora~ul, Nicopolis, care a fost Interneiat de Traian m amintirea victoriei sale impotriva dacilor.
ALp GOp SE ALA.TURA. LUI FRITIGERN

10

15

20

25

30

. XXXI, 6, 1. Tesatura aceasta de Intimplari s-a raspindit pre tutindeni 20 pr~n ,t?t felul de zvonuri. Sueridus ~i Colias, fruntasii gotilcr, care fuse sera pnmltl.cll: mult mai in,ainte impreu~a cu p~pu,latiile ler si se pre gate au sa-si petre~~a, la~na la Adnanopol, se gmdeau mamte de toate la interesele lor proprn si pnveau cu ochi linistiti la tot ce se intimpla. 2, Dar cind li s-a adus pe neasteptate ? scrisoare din parte a imparatului, care le porunce a sa tre aca 25 He!espontul, e; ~ereau fara ingirnfare sa l~ se de a merinde de drum si 0 ~ml?are ?e..doua zile. Acest lucru a fost sccotit drept 0 insulta de catre cirmuitorii cetatii, c,are erau suparati din pricina jafurilor facute de goti in avutia lor. pr~pne din preajma, or~.~u~ui ~i ~u Inarrnat impotriva lor tot poporul de JOs impreuna cu rnuncitorii din ateliere, care se afla acolo in numar mare, 30 D~pa. c~,-au porun~it sa sune trimbitele de lupta, e i arnenintau pe toti cu pnmeJ~I~le cele mal strasnice, dad nu pleaca mai iute, a~a cum se hotarise. 3: L?vItI pe neasteptate de aceasta nenorocire si ingroziti de asaltul gra~lt ~l, D:ec~getat al cetatenilor, gotii au rarnas in ncmiscare, dar vaztndu-se mcoltl_tl din cale afar,a de strigatele pline de ura si de ocara si hartuiti 35 de sul~tele aruncate din cind in cind asupra lor, e i au dezlantuit 0 rascoala pe fa~a, omorll;1d ~e foa~e m~lt~ dintre cei prinsi in iuresul invalmaselii si fu~annd pe, ceilalti. Apoi, ,stnngmd tot felul de arme (dccarc ce, dupa obiceiul rornanilor, ,I-au despuiat de arme pe cei ucisi), s-au unit cu Fritigern, pe care !-au zarit in ap:~piere! si .ca ni~t~ tovarasi ~scultatori s-au napustit 40 ImI?reuna asupra orasului imprejmuit eu mijloace tr hnice de aparare. Aflindu-se mai multa v:e~~ in ac~astii situatie anevoioasa, ei alergau in toate partile ?e-a val~a $1.cI~n-:.a mal indrazneti au murit fara sa mai poata fi razbunati, iar multi au pierit in urma sagetilor primite sau a lovituriIor de pietre arun-

142

AMMIANUS

MAR,CELUNUS

AMMIANUS'MAR,eEU.INUS·

. d 1 .dibus interibant 4 Tunc Fritigemus frustra sagittis et rot.atls pe~unt a? ~Pl . es ignaros obsidendi contemphi.ns,relicta cum tot cladibus co. uc an, .oml?- i erfecto suasit, pacem sibi esse cum ibimanu sufflclelltl,abp:~ negotlo t UPo ulandas opimas regiones et ,uberes, parietibu~ ~e~orans, suadensque u .Jlltetiam turn adorerentur. 5. Laudato 5 absque dls.C?mme ullo, v:~cuas pra~~rant fore socium efficacemvper T~raregis consilio, quemd.cogtt~toru~ gradiebantur dediticiis vel captivis VICOS ciarum latus om~e . ispersi cau ~ .. e . ubi alim~ntorum reperiri satias diceuberes ostende.ntll:>u& eoslraep~ie~e~ genuinam erecti fi~.uciam, quod :onbatur, eo maxime a umen 0 ultitudo dudum a mercatonbus 10 flueubat B:deos. in ~es ex. ei~emu~:nt~~o transg;e';su necati media, vino venundatl, ~diectis. plurim q vili ~ is 6 Quibus accessere sequendarum e~ vel parus. fru~t~!i mutaver~ ve~~iiali'u~ perferre posse non ~ugiciente~ ann. venarum penh. non. pauc ! ti eonsensione cunctorum. magno. USUl sarcinas graves, susceptiqu:' lib1n a conditoria frugum occulta et latebras b 15 isc;le~ fuere ignota perigran 1 ~.s r~c ~onstrando. 7. Nee quicquam nisi in~chominum et r~ceptacu a s~cre ~o em IDansitintactum. Sine' distantia emm cessum et devium pra~ent~~us lsd. rum iue ma itudine cuncta flagrabant, aetatis ~el sexus,. caedibus lllcen~o . a~lis' et~ecatis, raptae .sunt matre~ abstracttsque abo IpSO u~erum s~c u clclos caesis et puberes adultique puen 20 et viduatae maritis coruugest.an e to 8 Senes d~nique multi, ad satietatem sun. . .. . per parentum cadavera trac I 'opes cum speclosls . f eminis , manibus post t . vixisse clamantes, pos . armssas til' favillis saedium ducebantur extorres, terga cOlltortis, defletIsque gen lUm, " . . XXXI,' 7, ~. ~~ec ex ~hrac~s ma~~;n~~o~~~~~:Jav~:~~~t~J:~ cipem in SOllicltudmes van~s distrX:~eDi~e statu pro captu rerum conpoequitulD misso ~d P~rsas, u .sup~r rotinus e essurus ut Constantinopolim neret inpendentlUm, Ipse Antiocbia p. it et Tfaianum 'ambo rectores,anhe. ' t t Profuturum praemisl ... ' .' bi rti mtertm p.e ere,. d . b lli 2 Qui cum ad loca verossent, u 1 pa .. 1lante~ quidem altius, se ~n ~ rtr 'ciwa multitudo minui deberet hostins, culattm perque furta ~~gts e . a .0 tive conversi legiones ab Armenta ad id quod erat peTDlclosu~h mtep~;:tibus barbari;, opere quidem Martio ductas opposuere vesanum.a uc s bi .inmensae uae celsorum ruga monsaepe recte conpertas, sed lnla~~ P~m~ri nondu~ ~xperti quid c~m de~petium occuparat et ca~pods. \r~sos hostes ultra Haemi montis abscises ratione. rabies valeret 1D orm a,

25

cate de prastii. 4. Atunci Fritigern si-a dat searna ca lupta era ziidarnidi si en multe pierderi, deoareceoamenii sai nu se pricepeau la asediu si, dupa ceia lasat acolo un numar indestulator de ostasi, i-a sfatuit pe ceilalti sa se tndeparteze fara sa dud lucrul ptna la capat, spunindu-le sa fad. pace cu zidurile si indemnindu-i sa atace ~i Sa pustiasca fara alegere regiunile rodi- 5 toare si Imbelsugate din jur, care in acel timp eraulipsite de aparare. 5. Ei au primit cu placere sfatul regelui, pe care-l stiau ca pe un vrednie tovaras iIi a:stfel de fapte, au pornit cu bagare de seama si s-au raspindlt. prin toate tiiltlturile Traciei, in timp ce prizonierii sau supusii romani Ie aratau satele bogate, mar ales acelea despre care se spunea ca au.alimente din belsug; In 10 afara de ,increderea lor inascuta, ei mai erau ajutati indeosebi de faptul ca, zi de zi, se aduna 1a dinsii' 0 multime de fugari din neamul lor, vtnduti odinioara ca sc1avi de catre negustori, iaracestora 1i se adauga un mare nurnar dintre aceia care trecusera mai inainte, in urma lipsei de hrana, cind fusesera schimbati pentru un strop de vin sau dteva firimituri de 15 piine neagra. 6. Pe ling-a acestia s-au alaturat multi! rnuncitori dinminele de aur, care nu mai puteau indura sarcinile grele aledarilor. Ei au fost primiti cu bucurie, cu invoirea tuturor, ~i Ie-au fost de' mare folos in cutreierarea unor tinuturi necunoscute, arattndu-le hambarelecu grine ascunse, adapostu .. rile oamenilor ~i ascunzisurile-Ior tainiee. 7. Avind deci oa.~auze. nimicnu 2<' le-a scapat neatins, afari:'l.,doar de locurile greu de patrons, care se aflau departe de drumuri, Caci, fara sa mai faca 0 alegerefntrevtrste .sau sex,' ei Ie-au cuprins pe toate tntr-un macel si pirjol fara margini: copilasiimicuti erau smulsi chiar de la sinul mamei lor ~i ucisi, mamele erau rapite; sotiile vaduvite, fiindu-le macelariti sctii sub ochii lor, baietiimai mari si mai vtrst- 25 nici erau tiriti peste trupurile neinsufletite ale parintilor. 8. In sftrsit, un mare numar de ba.tdni, care' strigau ca au trait destul, dupa ce si-au pierdut averile.jnrpreuna cu femeile lor distinse, cu mlinile legate la spate, pllngindu-si cenusa parintilor ~i a rudelor, erau dusi intre straini, departe de eiiminurile lor.
LUPTADE LA AD SALICES

30

35

't

XXXI, 7, 1. Aceste stiri venite din Tracia l-au intristat mult' pe tm- 30 piiratul Valens, pricinuindu-i tot felul de griji. El s-a grabit sa trimita inda:ta. la persi pe comandantul de cavalerie Victor spre a mijloci 0 impacare, pe masura imprejurarilor, cu ptivire la situatia din Germania, iar el iilsu~i avea de gind Sa plece in curtnd din Antiohia spre a se duce la Constantinopol : a trimis inainte pe Profuturus si Traianus, doi comandanti cu ambitii mari, 35 dar fara pricepere la razboaie. 2. Ajungind acestia in locurile, unde, din pridna furturilor si a jafurilor, ar £i trebuit indeosebi sa fie hnputinata multi ... mea dusmanilor, s-au apucat pe negindite de 0 treaba plina de primejdii, anume au rlnduit in fata barbarilor, spumegind inca. de minie, legiunile aduse din Armenia. Acestea de multe ori dadusera dovada de vrednicie in slujba lui 40 Marte, dar nu erau pe masura unei multimi atit de numeroase, care pusese stapinire pe iniiltimile muntilor si pe cimpii. 3. Generalii romani nu si-au dat seama elta putere este in stare sa dezlantuie 0 furie nestavilita ajunsa pina 1a disperare si lovind pe dusman l-au impins dincolo de stincile prapastioase

144

AMMIANUS

MARCEU.INUS

AMMIANUS

MARCELl.lNUS

145

scopulos faucibus inp(gne praeruptis, ut in barbaros l~cis et il~sO.lis,~usguam reperiens exitum , dmturna consumer~t .fames. ~~ operire ntur IpSl Frigeridum ducern, cum Pannonicis et transalpinis auxiliis advc ntantem, quem petIt,: Val€ntis Gratianus ire disposuit in procincturn, la~urum suppetias ~IS qUl 5 ad ultirnum vexabantur exitium. 4. Post quem Richomeres, domesticorum tunc comes, imperatu eiusde m Gratiani rnotus e Galliis, properavit ad Thracias, ductans cohortcs aliquas nomine tenus, quar~I!l pars ~leraque d~s.~ruerat, ut iactavere quidam, Mercbaudis suasu, veriti ne destltutae. adrniniculis Galliae vastare ntur Iicenter, Rhe no perrupto. 5. Verum artlcul?rul~ 10 dolore Frigerido prae pedito, vel certe, y.t .obtrectatores. finxere malivcli, morbum causante, ne ferve ntibus proeliis interesset, unrversos regen~ EX communi sententia, Richome.res Profuturo soc~atur et Traiano, tmd~ntrb~.s prope oppidum Saliccs: tnd.e haut le.ng? spatio scp~rat~m v~lgus maes 1mabile barbarorum, ad orbis rotr ndi figurarn multItudme dige sta plaus15 trorum, tamquam intramuranis cohibitum spatiis, otio f:uebatur .et ubertate praedarum. 6. Praevia igitu~ spe meliorurn, R?ma~ll duc~s, si fors copiam attulisset, au?uri ~~iquid glonosum, Gothos q~lcqUld molmntur,. sagaciter observahant: id scilicet praestrue nte s ut, Sl aliorsum castra movlssen~, quod fecere creberrime, terga ultimorum adorti,. plures psrfodere nt contIs 20 magnamque spoliorum avertere nt pa~tem. 7. ~oc intellr cto hostes vel tran.sfugarum indiciis docti, per quos nihil Iatebat meognltum! m eodem lo.c? dIU manse runt : sed oppositi €xercitu::; metu pra~~tricti aliorumque m~ltum, quos affluere ia~ sperabant : tess~ra .data .gcntili. per dn:ersa J?rope ~Iffusa~ aceivere vastatorias manus, quae lUSSlSoptimatum acceptis sta~lmque mcensi 25 malleoli, ad carraginem, quam ita ipsi appellant, aliti velo~lt.ate regressae ince ntivum aude ndi maiora popularibus addiderunt. 8 .. Nihil pos.t haec inter partes praeter indutias laxatum est breves, Re.versls €.mm his quos nc cessitas evocarat, plebs omnis intra saeptorum ambl.tum etIa~ tum contrusa, inmaniter frernens, animisque coneita truculentIs,. expenn postrema discrimina, ne c prineipibus gentis, qui aderant, renuentibus, cruditate fes30 tinabat. Et quoniam haec sole agebantur extremo. noxque advm.tans ad quietcrn invites retinebat et mae~to~, capt? pe.r ~tlum cibo, .somm manserunt expertes. 9. Contra Romani his cognitis IpS~ quoque exsomnes v~rebantur hostes et male sanos eorum ductores ut rabidas feras: ~vm.tum IIce~ 35 ancipitern, ut. numero satis inf.eriore.s,. prosperum tam~n ob IUstl?rem S.Ul causam mentibus exspectantes inpavidis. 10. Candente itaque protinus die, signo ad arma capienda ex utraque parte per lituos dato, barbari postquam inter eos et more iuratum est, tumulosos locos adpetere temptaverunt, .quo exinde per pro clive rotarum modo obvios impetu co.nvolverent. ~crtore. 40 Rocque viso, ad suos quisque manipulos properans mIlES, stabili gradu

ale muntelui Haernus, ocupind strirntorile lnguste si Inalte pentru ca barbarii, tnchisi in locuri inguste, negasind nicaieri iesire, sa moara acolo pe lncetul de foame, iar ei insisi sa astepte pe generalul Frigeridus, care venea cu ajutoare din Pannonia si de peste Alpi, did la cererea lui Valens, aeesta primise ordin din partea lui Gratianus sa se Indrepte spre cimpul de lupta pentru a da 5 un sprijin celor care se aflau intr-o primejdie de moarte. 4. In urma lui se afla Richorneres, pe at unci comandant al garzilor imperiale, care pornise din Gallia la porunca aceluiasi Gratianus si se grabea sa ajunga in Tracia impreuna cu citeva cohorte, numai eu numele, caci cea mai mare parte a lor dezertase (dupa cum spun unii cu ingimfare) la indemnul Iui Merobaudes, caruia Ii era 10 teama dl. in lipsa unei ocrotiri Gallia va fi pustiita in voie de catre eei de peste Rin. 5. Dar Frigeridus era impiedicat de dureri la tncheieturi sau poate (cum au scornit cu rautate unii birfitori) cauta anume pricina de boala spre a nu lua parte la aceste lupte grozave. De aceea in urma unei hotariri comune i-a eondus pe toti Richomeres, care s-a unit cu Profuturus si Traianus in apro- 15 piere de orasul Salices, Nu departe de acolo se afla rnultimea fara nurnar a barbarilor, indaratul unui numar mare de carute orinduite in forma de cere, sttnd inchisi, ca intr-o eetate si desfatindu-se in Iiniste cu prada lor cea bogata. 6. Deci avlnd drept calauza nadejdea unui succes, daca 0 intimplare fericita i-ar putea darui din plin, si cu indrazneala unei victorii stralucite, comandantii 20 romani priveau eu luare aminte la tot ce savirseau gotii, gindinsu-de ca daca dusmanii si-ar strarnuta tabara in alta parte, cum au facut inmulte rinduri, sa-i Ioveasca din spate pe cei mai din urrna, sastrapunga un nurnar dintre ei si sa Ie ia indarat 0 mare parte din prada. 7. Pricepind acest lucru sau aflindu-I din spusele fugarilor, carora nimic nu le raminea ascuns, dus- 25 manii au stat mai rnulta vreme in acelasi Ioc, dar temindu-se de armata din Iata lor si de alti osteni care puteau sa mai vie, au dat sernnalul gentilic si au chernat la ei c stele de prada raspindite in to ate partile. Acestea, aflind de poruncile sefilor in clipa dnd s-au aruncat in sus sageti aprinse au pornit eu iuteala zborului de pasare spre carrago (asa i~i numesc ei tabara) si au aprins 30 in inimile tovarasilor lor focul indrasnelii pentru fapte mai marete, 8. De aeum inainte intre cele doua parti nu mai putea fi decit un scurt arrnistitiu. Caci dupa intoarcerea celor rninati de nevoia prazilor, toata multimea ingramadita in c srcul de metereze al carelor a pomit sa strige cu cruzime in gura mare, ispitind inimile lor nebunesti sa incerce 0 rafuiala. hotaritoare, in timp 35 ce sefii de trib, care se aflau de fata, nu aratau nici 0 tmpotrivire. Si deoarece lucrurile acestea se petreceau la asfintitul soarelui, iar caderea noptii ii tintuia pe loc impotriva vointii lor, mincind in liniste, au ram as intristati, fiira a-i cuprinde somnul. 9. Romanii, aflind despre acestea, n-au putut niei ei sa. inchida ochii, caci se temeau de dusmani si de sefii lor smintiti ca niste 40 fiare salbatice si asteptau cu lncredere deznodamintul, intr-adevar indoielnic, pentru ca ei se aflau mai putini la numar, dar totusi prielnic deoarece cauza lor era mai dreapta. 10. Cind s-a luminat de ziua, dupli ce din amindoua partile trlmbitele au dat semnalul de lupta, barbarii au Iacut Intre ei un juramint, dupa obiceiul lor, ~i au incercat sa se uree pe locurile mai inalte 45 spre a se avinta de acolo intocmai ca niste roti, intr-un atac navalnic, asupra celor care le-ar sta impotriva. Vazrnd aceasta, fiecare din soldatii nostri s-a

AMMIANUS

MARCELUNUS

147

146

AMMIANUS.

MA,llCELUNUS

consistE:ns nee vagabatur necrelic:tisordi11,ibps procursabat. 11, Ergo ubi utrimque acies cautius incedentes. gressu steterunt immobili, torvitate' mutua bellatores luminibus se contuebantur obliquis. Et Romani quiderm voce undique Martia concinentes, a minore solita, ad maiorern protolli, quam 5 gentilitate appellant barritum, vires validas erigebant, Barbari vero maiorem laudes clamoribus stridebant inconditis, interque varios sermonis dissonii strepitus 1eviora proelia temptabanhlr. l2, Iamque verrutis et missi1ibus. aliis. utrimque semet eminus lacesssntes ad conferendas coiere minacitet manus, et scutis in testu,dinu~ formam eoagmentatis pes cum pede conlatus. 10 est. Barbarique ut reparapjles semper et celeres, ingentes .clavas in nostros. conicientes ambustas mucronesque acrius resistentjurn pectoribus inlidentes, sinistrum cornu perrumpunt: quod, inclinatum, subsidialis rob.ustissimus. globus, e propinquo latere for:titer excitus, haerente iam morte cervicibus. sustentavit, 13, Fervente igitur .d.ensis caedib1,ls proelio, in confertos quisque 15 promptior ruens, ritu grandinis undique Voli:tantipus telis oppetebat et gladiis, et se.quebantur equites hinc inde fugientium occ'pitia lacertis ingentibus praecidentes et terga, itidemque altrinsecus pedites, lapsorum timore impeditorum, secando suffragines, 14, Et urn omnia caesorum corporibus opplerentur, iacebant inter eos quidam semianimes, spem vitae inaniter usur20 pando, alii glande fundis excussa vel harundinibus armatis ferro confixi, quorundam capita per medium frontis et.verticis mucrone distincta in utrumque humerum magno cum.borrore pendebant. 15. Et pertinaciconcertatione nondum lassatae, aequo Marte partes semet altrinsecus adtlictabant, nee de rigore genuino quidquam remittebant, dum vires animorum alacritas excitaret. Dire'mit 25 tamen interneciva certarnina cedens vespero dies et cunctis qua quisque potuit, inconposite discedentibus, residui omnes repetunt tentoria tristiores. 16, Humatis denique pro locorum et temporis ratione, honoratis quibusdam inter defunctos, reliqua peremptorum corpora dirae volucres consumpserunt. adsuetae illo tempore cadaveribus pasci, ut indicant nunc usque a1bentes 30 ossibus campi. Constat tamen in numero longe minore Romanos, cum copiosa multitudine conlu,ctatos, funerea multa perpessos: non tamen sine deflendis aerumnis exagitasse barbaram plebem. XXXI, 8, 1. Hiscasibus proeliorurn ita luctuose finitis, nostri proximos Marcianopoleos petivere secessus. Gothi intra vehicu10rum anfractus sponte sua contrusi numquam exinde per dies septem egredi vel videri sunt ausi, ideoque oportunitatem milites nancti, inmensas alias barbarorum catervas Haemimol,'ltanas angustias clauserunt aggerum obiectu celsorum.

35

dus in grabii la manipulul sau si-a luat 1 ul ce I , !1-t~ alalergat inco~ce si tncolo si nici nu ~i~~ m ' ;a~~s~u~e:J:rir PIe upna I m mea d parte ~1 de alta cu ba are d a .. e.. rnad ill fata si se uitau unii la altii cu ;a.utat e ~ea.n;t: ,lupta.t~ru s-au oprit fata d~ pretutindeni a melodie razboinica mai ~ ~,pn~rf ba~emntatoare, Inll.lttnd nica, romanii cintau 1m reuna un! n I mal s a <I., apoi tot mai puterr~tus" s~orin~u-~i astfelP puterea ~f~i~~~~~os~ut ~ubbnu!?ele <;tJ ain ~e barrlnduiala strigate de slava in cinst t la~ ar am, scote,~u m neovacarrn de graiuri Incilcite tncercau s:~e spr, ~~~or .lor ~1 In mijlocul unui 12,.Ei s-au hartuit mai intu din de artare rm 10 elteva, l~pte, ~ai usoare. s!nns, amenintator tntr-o incaierar; mina. A' a~n~ind ~~etl ~1suliti, apo! s-au nndwte in forma unor cara ace d in min , apan~du-se eu seuturile lor picior. Barbarii puteau slI._lintreg~!~~aSCa testo,as~ ~ aseztnd picior llnga u aruncau peste ai nostri bucati m . dmert pier e e, erau sprinteni si tlI.i~ul armelor spre piepturile celo~n e 1e~ne aprinse, tndreptfndu-si ~unare, Flancul nostru sting aft wcare ,up au cu mai multa inverunitate auxiliara destul de uterni strapuns ~l,a inceput sa. se clatine, dar 0 ~~i-a dat un sprijin in pri~ejdi~lf:i set desp~ns C1U3harbatie in flaI_lcul vecin d cindu-se in maceluri d 'f e moa e, , Lupta s-a inems, prefatmdwsabiile ~i sulitele,e~~~tc~~~~~~s~i~~:t~ gr;~a in inva~m~eala In!ru~: urmareau pe fugari spintecindu-le b p '. ~ ca 0 grindina. Calaretll soldatii pedestri, p~ de alta. parte ~~ ra~u~ lor lvmJos ceafa si spinarea, iar impiedicati in mersullor din pri .' alau,plc~oare e celor care cadeau ~i erau peste tot cu trupurile celor rna l~ma ~p,:lmel, 1~, Cin~ ~a.mlntul s-a acoperit mort, nutrind inca. nadejdea d~l~ ~~ ~a~~a ~Ilnt.re e~.C1te unul,~e [umatate aruncat de prastii sau de fierul sa.aefl ' Vlatkynn erau 10VIti eu glontul prin mijlocul fruntii sau prin cre~tet a~i~i:~r ~. l~ aveau capetele despicate arte lor si pricinuind spaima mare 15 'c;:' ';1-1 r-o,pv :n ~I alta a umerideoarece amindoua partile se ~azb~i~~ ~~p~a md,ar~tmca. n-,a, eontenit de loc, in, vlaga ei fireasca atita timp cit teril c:~a~1 nvpa ~1 mCI una nu slabea milor. Totusi sosirea no tii a p~ en e 11 era~ inviorate de caldura initotii in neorinduiala fie~ pus ~apat luptel?r ucigatoare si ei s-au retras cu tat I?retutindeni spr~ cor:~ri P~o~le~f+fut~~ ~a~supra vietuito.rii, s-au tndrepl eu cinste dupa loc i im re" .w' ~ e ~I? r c~une, 16. La sflr~lt au tngropat c~lo.rl~lti' c~zuti au ~fost ~~~::;l'deP~ac;r:'t d!r~re, cei mo:-ti, iar trupurile ~1pma in ziua de azi cimpurile inaIb't d n e s;. ah~e, dupa cum ne arata e oase. Ot,U~1e stie ca romanii, fiind in numar mult mai mic si avind de II e t s t ~ierderi rnari: cacitnfruntarea plebefb a bcu 0 multime n~eroas~, au suferit ~l nenorociri. ar are nu s-a putut mfaptUl !ara lacrimi

m~t

i.

10

15

20

25

30

35

GOTl!

PUSTIESC

TRACIA

XXXI, 8, 1. Cind au luat sf' it ! t hi • " pla~ razboinice, soldatii nostri ~~u in run l~ atI~ de ]al?IC ac;ste tnttmmal apropiat. Gotii s-au adunat de b re !as, a. arcianopolis, adapostul eel si wtimp de sapte .zile n-au mai tndra u~~vo~e,in m~terere~ele lor de carute macar sa. se fadi vazuti : d zru.. mCI 0 c!lpa sa laSa de acolo sau in strimtorile muntelui Ha~~~~ea soldatii aulfolos!t ac.est prilej ~i au inchis numeroase a te ptlcuri de barbari, ridicind

40

148

AMMIANUS

MARCEL1..INUS

AMMIANUS

MARCELUNUS

149

hac spe nimirum, ut inter Histrum et solitudines .per~ciosa h?stiu~ multitudo ccnpacta nullosque reperie 11SE xitu~ periret inedia, cunctl? utilibus ~d vive ndurn in civitates validas ccnportatIs, quarum nullam etiarn tum circumsedere conati sunt, hae c et similia machinari penitus ignorante s. 2. Post 5 quae re petivit Gallias Richcmens, ob maionm pro€~iorum fre mitum qui spe rabatur, inde adminicula perdu.cturus. HaEC Gratiano quater et Merobaude ccnsulibus agebantur anna III autumnum vsrgente , 3.: Inter quae Vale ns audito lugubri hellorum dinpticnumque ~vmtu,. Saturnmum {qU.E~tris exercitus ad tempus cura commissa, Suppcotlas. Traiano fErEnton m.Islt 10 et Profuturo. 4. Forte que isde rn die bus per Scythiae nglOne~ cot M?CSl~e, omnibus quae poterant mandi, consumptis, feritate urgcnte pariter cotmopia, erumpere barbari molibus magnis ardebant. Hocque saepe t:mtato: cun~ obruere ntur vigore nostrorum. per asperitate s £crupo<;as .valIde nSlst:ntmm, adacti necessitate postrerna, Hunorum et Halanorum a~lqucs ad ~ccleta~em 15 spe praedarum ingmtium adsciverunt. 5. Quo ccgmto Satyrmnus (l<l;m enirn aderat cot praettnturas static.~esque dispcnebat agrar!as) pa~latlm conlige ns suos, digre di parabat consilio ~o.n absurdo : ne .sublta multitude, ut amnis inmani impulsu undarum ObIC1?US ruptis cmlSSUS, c?nvelleret levi negotio cunctos, suspe cta .l?~a acutm~ observante s. ~. Deinde ,Post 20 reseratas angustias abitumque militis t€mp.est~vum, ~ncomposlte, qua qUlSqu~ clausorum potu it , nullo veta.nte turbandis incubuit rebus: .et. vastab~ndl omne s per latitudines Thraciae pandebantur impune, ab IPSIS tractibus quos praetermeat Hister, exorsi, ad usqu~ Rhcdopc n et fretum, quc~. immensa disterminat maria, rapirns et cae dibus sangumeque et ince ndiis et unc 25 liberorum corporum corrupt€1is cmnia foe dissirne pET!lllscmtes. 7. -r: erat spe ctare cum. gernitu fa~ta vi.suque pr?-€dlra, attc.mtas m.ftu Ieminas flagris concrepantibue agitari, fetibus gravIdas a~huc.l1nmatu~Is, ante quam prodirent in lucern, impia tolcrantibus multa; Imphc~!os alios matribus parvulos et puberum audire lame nta pu€llarumque. n~b~llUm, q~arum stnn30 gebat fera captivitas manus. 8. Post quae adulta virginitas castitasque nuptarum ore abie cto fk ns ultima ducebatur, mex profanandum p~donm optans morte, licet cruciabili, praevmire. Inter quae cum ~duae nt~l traheretur ing€ nuus paulo ante dive S et liber '. de te .F or~una ut incle me nti qu~rebat~r et caeca quae tum puncto te mpons brevi opibus exutum e t du lce dine can35 tatum d~moque €xtornm, quam ccr.cidiose vidit in. cinere m e t rUl~las, aut lacerandum mernbratim. aut serviturum sub verberibus ct to~m(ntls crudo devovisti victori. 9. Barbari ts men, velut diifractis .cavEls be stiae, p:r Thraciarum amplitudines fusius inci~ati, oppidurn petrvere l~cmme D~baltum, ubi tribunum Scutariorum Barzime re n inve ntum cum SUlS, CornutIsq~~ e~ 40 aliis pediturn numeris castra pomntEm a dsiliunt, nuditum pulvere mlhtan

impotriva lor zagazuri inalte, fara tndoiala eu nadejdea ca multirnea dusmanilor a.ducat.o~i d: ~rimejdii, ?-fl~ndu-se ingradita intre Istru si Iocuri pustii si negasind mcio iesire, va pien de foame, deoareee cele de trebuinta pentru trai fusesera duse in cetatile intarite, din care ei nici atunci n-au cutezat sa atace vreuna, fiind cu totul nepriceputi in intreprinderile razbolnice de acest 5 fel. 2. Apoi Richomeres a plecat in Gallia, in urma unui zvon staruitor ca se pregatesc alte razboaie, cu nadejdea sa aduca de acolo ajutoare. Evenimentele acestea s-au petrecut in anul cind Gratianus a fost consul pentru a patra oara, impreuna cu Merobaudes, catre toamna. 3. Intre timp Valens a aflat ?-e sfir~~tul trist al razboaielor si dist!,ugeril.or ,~i a ~r~mis in sprijinul lui Tra- 10 ianus si Profuturus pe Saturninus, mcredmtmdu-IlI1 mod vremelnic conducerea. <:ava}e~ei. 4. Intimplator, .tot ,in acel~~~i z!le,. pri.n partile Scitiei. si ale ~oesl~l mincind tot ce putea .h mincat ~l ImplI_l~l din spate de cruzime si lipsuri, barbarn ardeau de dorinta de a scapa dinlauntrul zagazurilor celor mario Ei au incercat acest lucru de mai multe ori, dar au fost tnfrinti de ener- 15 gi~ s?ldatilor .no~tri care S~ impotriveau ~u in~i:j!re pe inaltimile aspre ale stincilor ascutite. In cele din urrna s-au vazut siliti de imprejurari sa cherne in t~vara~ia lo~ pe unii dintre huni si alani,. in nadejdea unor prazi bogate. 5: ~md. a auzit ~esp:e toa~e acestea, ?atur~Inus, care tocrnai se afla de fata ~I rinduia postunle ~l garzlle de pe clmp, i-a adunat cu incetul pe ai siii 20 si se pregatea sa plece, din motive foarte intemeiate. EI se ternea ea nu cum va mul~imea in!u.riata, asemenea. unui fluviu care sub greutatea apelor rupe ~!avIlar~le, sa-l ~runce cu u~u~mtii la 0 pa~te pe toti cei care strajuiau cu grija Iocurile amenintate, 6. Apoi, dupa deschiderea strimtorilor ~i dupa pleearea 1a t.i.mp,a s~ld~tilo:, ei s~au n.a~ustit in neor~ndui.alii, fiecare pe un de a putut, 25 nefiind l.m~)Iedic~tI ~e I_llm:m ~~s-au d~t.la lafu.Tl. P~stiind peste tot Hidi nici Q pnme)dl; ~u, impinzit cllD:Pllle T~acleI, pommd din partile de unde curge Is.trul ~l pina In Rhodope ~l la stnmtoarea care desparte marile ce1e mario EI le-a~ amest~cat_pe toate ?e-a ~alma .i.n .chpul~el mai ru~!nos, savirsind ~mo~un, furtuTl: varsa:e ~e sm~e, III Ce?~ll ~l .pl~ga:md trupurile cetatenilor 30 bben: 7. AtU~Cl puteai sa vezi lucruri Inspaimlntatoare pentru auz si vaz, feme 1 innebunite de groaza minate cu lovituri de bici, purtind in pintecele !or .fapturi inca necoapte, .car~ ~reb~iau ~a ~ndure 0 ~~ltime. de nelegiuiri m~mte de a se naste : aveai prilejul sa aUZI scmcetul copiilor mici, tinlndu-se stnns de poala marnelor lor sau pllnsetele baietilor mai virstnici ~i ale copi- 35 lelor, duse cu miinile incatusate intr-o salbatica sclavie. 8. tn urrna lor erau ttrite ti~ere !ete ~i soJi~ c~e~incioase, ca:e-~i plingeau (cu ochii in pamtnt) n.enOr?Clrea fara n:_argl.m, si-s: doreau mal degraba moartea decit profanarea c.mstel. Intre ele, unpins ea un animal, cetateanul pina de curind bogat ~i lIber, te blestema pe tine, Soarta nemiloasa ~i oarba care l-ai despuiat in- 40 tr-o _clipa, d~ avcri, ..i-ai.luat minglierea fiintelor dragi, l-ai alungat din ~asa p!efac~ta, sub ?Chll Sal, in cenu~a ~i ruina ~i l-ai lasat prada unui invingator s~?atIc ~pre. a fl sflrtecat in ~ucii.ti sau pentru a-i sluji ca sclav sub lovituri ~l III chmun. 9. Iar barbariI, asemenea unor fiare salbatice, au izbucnit in larg pe intinsurile acelor loeuri ~i s-au indreptat spre ora~ul cu numele Dibal- 45 tum, unde I-au gasit pe tribunul scutierilor, Barzimeres, impreuna eu soldatii sai, cornutii ~i alte unitati de pedestrime, pe cind i~i a~eza tabiira, ~i au nap~-

ISO

AMMIANUS ' MARCELI:.INUS

AMMIANUS

MARCELUNUS

151

rectorem. 10. Qui confestim, ut adigebat necessitas instantis ~xitii, .iuss.a canere bellicum tuba, lateribus firmatis prorupit, cum ~roml?tls ad~tnctls ad proelium; fortiterque resistendo pan p,!gnandl ~orte discessisset, III e~m equitum adcursus complurium anhelum .crrcumvemsset et fe~sum. Et lt~ 5 cecidit interfectis barbarorum non paucls, quorum clades copiarum magmtudo celabat. :XXXI, 9, 1. Re in hunc modum peracta, <_:;othi u~d postea. molirentur q incerti, quaeritabant Frigeridum, tamquam obicem validum, ubi reperennt, excisuri: et cultiori victu somnoque parumpe~ adsum~to, eum sequebantur 10 ut terae: docti quod Gratiani monitu reversus ;no Thracias, et. pro.pe Beroeam vallo metato eventus rerum speculabatur ancipites. 2. Et hi qUldem 3;d pa~ trandum propositum discursione rapida maturabant. IHe ~ero regendi conservandique militis non ignarus, id quod cogitatum est susplc.atus, vel exploratorum relatione, quos miserat, aperte instructus, per !Uontl1l;ID.celsa silva: 15 rumque densitates ad Illyricum redit, ereetus prospentate. nmua, quam. er fors obtulit insperata. 3. Repedando enim congregatosque in ~.uneos ~enslm progrediens, Gothorum optimatem Farnobium cum vast~toms . globis va: gantem licentius occupavit, ducentemque Taifalos nu~er In socleta~em a~ hibitos: qui si dignum est dici nostris ignotarum gentmm tenore dispersis, 20 transie;e fl~men direpturi va~ua defensoribus loca. 4. Eorum catervis s~bito visis certare comminus dux cautissimus parans adortusque natlo~~! utriusque grassatores minantes etiam, tum acerbas... ~rucldass~.t om ltis ad unum ut ne nuntius quidem cladis post appareret, m cum alus mu perempto' Famobio metuendo antehae incensore turbarum, obtestat~s prece 25 impensa superstitibus pepercisset, vivosque omnes, cire.a Mutinam Re~umque et Parmam Italica oppida, rura culturos exterminavit. 5. Hanc TaifalO~ gentem ... 'ac turpem obscenae vitae flagitiis ita ~ccepimus mersam, ';1t ap.u._ eos nefandi concubitus foedere copulentur manbus. p~~eres, aetatis ~ ditatem in eorum pollutis usibus consumptun. Porro siqui laID;adultus .ap sti . . it ursum immanern, conluvl'one hberatur mces 1. . 30 excepent solus vel mteremen XXXI, 11, 1. His forte diebus Val~ns tandem excitus Antiochia, ,10nbl moratus pauelsslm.os itudine viarum emensa venit Constantmopohm, ~es seditioneque popularium levi pulsatus, Sebastlano paulo ante ab Italia,

dit asupra acestui conducator deprins eu greutatile razbolului. 10. EI adat ordin intr-o clipa tcum era nevoie Intr-o primejdie amenintatoare) sa sune cornul de razboi, a tntarit flancurile ~i s-a avintat in lupta, alaturi de niste soldati pregatiti sa se apere: s-a impotrivitcu biirbiitie, ~i arfi scapat din incaierare cu obraz curat, daca n-ar fi fost impresurat de iuresul mai multor dHareti, pe cind abia mai sufla si era sleit de puteri. ~i astfel a' cazut dupa ce a ucis multi barbari,a carer infringere a ramas nestiuta din pricinamultimii gloatelor lor. '
FRIGERIDUS OMOARA PE FAR.."1'OBIUS CU MULTI GOT!'

:u

, XXXI, 9, 1. Dupa ce s-a incheiat lupta in felul acesta, gotii nu stiau ce sa. mai tnceapa ~i-l cautau pe Frigeridus, ca pe un vrajmas de seama, spre a-l zdrobi, unde-l vor gasi; ~i dupa ce au mincat ceva rnai bine ~i au dormit putintel, s-au pus pe unna ,lui, ca niste fiare. Ei au aflat ea. s-ar fi intors in Tracia, la mdemnul lui Gratianus, ~i-~i masura un loc de aparare ltnga Beroea, asteptind cu nehotarire desf~urarea evenimentelor. 2. De aceea se grabeau sa-~i duca repede laIndeplinire planullor. Dar Frigeridus nu era un om nepriceput tn eondueerea siprotejarea soldatilor sa.i si, banuindu-le gindurile sau aflindu-Ie pe fata. din spusele iseoadelor trimise la ei, s-a tntors peste inaltimile, muntilor ~i prin desimea padurilor in Illyrieum, imMrbatat de un succes mare, ~ care i I-a dat 0 tntfmplare neasteptata. 3. ,Caci pe cind se retragea, tnaintfnd pe nesimtite cu trupele rinduite in forma de unghi ascutit, a dat peste seful gotilor, Famobius, care ratacea in voie en cetele sale de prada si ducea cu sine pe taifali, care fusesera primiti nu de mult In tovarasia lor. Acesti taifali, daca merita sa. mai spun; in timpul clnd ai nostri erau Impra.~tiati de spaima populatiilor necunoscute, au treeut fluviul pentru a jefui locurile lipsite de aparare, 4. Ctnd a zarit pe neasteptat ,cetele lor, eomandantul s-a pregatit cu cea mai mare grija sa. dea lupta de aproape ~i s-a repezit asupra banditilordin eele dona triburi, care ~i atunci ne mai amenintau cu grozaviile lor; ~i i-ar fi macelarit pe toti ;I?ma la unul, a~a fel indt sa nu supravie1uiasea nici un vestitor al Infrtngerii, daca dupa pieirea multora din ei si a lui Farnobius, pina atunci un temut atitator de tulburari, nu ar fi fost rugat cu 0 staruinta fara margini sa-i crute pe cei ram~~i in viata. El i-a dus pe toti cei vii in ltalia in jurul oraselor Mutina, Regium si Parma, spre a luera ogoarele. 5. Am auzit ca neamul taifalilor c~:dundat atlt de rusinos In desfriu si viata. nelegiuita, incH la ei, dupa obicei criminal, se Impreuneaza tineri nevirstnici cu barbati spre a-si irosi vlaga tineretii Intr-o convietuire sctrboasa, Dar clnd un tinir mai in virsta ~r~~de singur un mistret sau ucide un urs mare, el scapa de murdaria pmga-

10

15

20

25

30

s-a.

35

nrn.

ZDROBIREA

GOTILOR

LA

BEROEA

XXXI, 11, 1. Din intimplare, in aceste zile a pomit In sfirsit si Valens din A?tiohia si, dupa un drum lung, a sosit la Constantinopol, unde a stat 40 numai citeva zile si a potolit 0 usoara rascoala populara, Putin mai inainte

152

AMMIANUS

MARCELUI'US

AMMIANUS

MARCEL'LINUS

153

ut petierat, misso, vigilantiae notae ductori, ped~stris e:"ercitus cura. commissa, uem rege bat antea Traianus: ipse ad Melanthiada villam Caesarianam pro~ctus, militern stipendio fovebat et alimentis .~t blanda. crebntate serm~nu;n. 2. Unde cum itinere edicto per tesser<l:IIl:!'llcm vEmss~t, quae statio ita 5 cognominatur, relatione speculatorum. dldlClt. refertos ?pl~a b.arbaros yraeda a Rhodopc 5 tractibus prope I:1adnanopol~m r~vertIsse. qui ~otu l~peratoris cum abundanti milite cognito, p'0I?_ula~l~usltmger~ .se festinant, Circa Beroeam et Niccpolim age ntibus praesidiis fixis: atque 111co .ut oblatae occasicnis maturitas pcstulabat, cum trece ntenis militibus per smgu~o~ nu~e~os 10 lcctis Sebastianus properare dispositus est, ccnduce ns rebus publicis ahqu~d, ut pr~mittEbat, acturus. 3. Qt;i itineri~us celer~tis, con~pect~~ prope Ha~nanopolim obseratis vi portis iuxta adire prohlbebatu.r. vEntls. dE~m.son~)l~s ne captus ab hoste veniret et subornatus atque contmgeret aliquid m CIVItatis perniciern, quale per Actum acciderat cornitern, quo per frau~em a 15'Magncntiacis miIitibus capto clau?tra patefacta ~unt. Alpium . Iuhan~~. 4. Agnitus tarne n licet sero Sebastianus et urbem mtro~re perrrussus, c~ 0 et uiete curatis pro copia, quos ductabat, secut~ luce impetu clandestmo eru~it vesperaque incedente Gothorum va~tatonos cunec;>s propc flume n Hebrum subito visos paulisper opertus aggenbus et frutectis, ?bscura nocte 20 suspensis passibus inconpositos adgressus est, a~eoq:le prost_rav.lt, ut praeter paucos quos morte velocitas exemerat pedum, mter.lfEnt rehq~l .omnes, praedam que retraxit innumeram, quam nee civitas C~Plt nec planities lata camorum 5. Qua causa percitus Fritigernus et extirnescens, ne d~x, ut .saepe ~udier~t, impetrabilis disperses licenter suoru~ glob~s raptuique inten25 tos consume ret , improvisos adoriens: revocatis ~mmbt;s I?rope Cabyle.n oppidum cito discessit, ut agentes in regionibus patuhs nee media, nee OCCUltlS vexarentur insidiis. . . 6 Dum haec aguntur in Thraciis, Gratianus docto .h~te~ls pa.truo, .qua industria superaverit Alamannos, pedestri itinere, praemlssls mpe~lm~nils et 30sarcinis, ipse cum expeditiore militu~ man~ _permeato Dan~~lO, ff atus Bononiam, Sirmium introiit, et quadnduum Ib~ mora.tus pe~ 1 em umeri ad Martis castra descendit, febribus interval~a.tIs adfhct_us: in quo tractu Halanorum impetu repentino temptatus arnisit sequentium pauccs. XXXI, 12, 1. Isdemque diebus exagitatus ratiG~~ gemina. Valen~, 35 quod Lentienses conpererat superatos, qt;odqu~ SebastIanus. submd.e senbens, facta dictis exaggerabat, e Melanthiade Sl~~ commo~llt, <l:(qUl1?€fa~e facinore quodam egregio aduliscentem properans filium fratris, CUIUS virtuti-

fusese trimis din Italia Sebastianus, la cererea sa, un ccnducator staruitor si incercat, caruia i-a fost data in seama armata pcde stra, ccrnandata pina atunci de Traianus. Imparatul s-a dus la mosia imperiala de la Mclanthias, unde cauta sa-~i apropie soldatii prin bani, aliments si numeroase cuvintari magulitoare. 2. De acolo a dat ordin de plecare si a VEnit Ia Nice, un Ioc 5 de stationare care poarta intr-adevar acest nume. Din spusele iscoadelor a fost informat cii barbarii, incarcati cu prazi bogate, s-au inters din tinuturile Rhodope, linga Adrianopol. Ei aflasera de mi~carile imparatului si a multimii soldatilor sai si se pregateau sa se uneasca cu cei din ne arnul lor care erau cantonati linga Beroea si Nicopolis. Si numai dedt a fast rinduit sa 10 pIece in graba Sebastianus, cum cerea intelepciunea imprejurariIor de fata, lrnpreuna cu cite trei sute de sol dati alesi din fieeare unitate, spre a savir~i ceva ":e seamli in folosul obstesc, cum fagaduia el, 3. A ajuns in marsuri grabite Hnga Adrianopol, dar a fost impiedicat sa intre inlauntru, deoarece portile erau zavcrite, iar aparatorii se terneau sa nu vie cumva de Ia dusmani 15 un prizonier travestit si sa pricinuiasca 0 prirnejdie pentru cetate, cum se intimplase eu comitele Actus, care fusese prins de soldatii lui M:agnentius si deschisese prin viclesug strimtoriie Alpilor Iulieni. 4. Scbastianus a fost totusi recunoscut, desi cam tirziu, si i s-a ingaduit sa intre in oras, Dupa ce si-a hranit si odihnit eu indestulare oarnenii de sub cornanda sa, a iesit a doua zi in 20 taina si spre sears a zarit deodata linga nul Hebru cetele pradalnic e ale gotilor, rinduite in forma de unghi ascutit. Furi~indu-se prin santuri ~i tufisuri si inaintind cu pas usor, i-a izbit pe neasteptate in intunericul noptii si i-a zdrobit in asa fel incft numai putini au putut scapa de la mcarte cu iuteala picioarelor, iar toti ceilalti au pierit , si a luat de la ei 0 prada fara nurnar, 25 pe care n-o incapea nici eetatea si nici sesul larg al cimpurilor. S. Acest lucru I-a zguduit pe Fritigernus, care se temea ca nu cumva comandantul acesta neinvins, cum auzise deseori, sa-i nimiceasca cetele impra~tiate Ia intimplare, cu gindul numai la jafuri, dind impotriva lor atacuri neasteptars , de aceea i-a chemat pe toti Hnga orasul Cabyle, si apoi s-a in depart at in graba, spre a 30 opera in tinuturi deschise, lipsite de primejdia Infornetarii si a eapeanelor aseunse. 6. Pe cind se petreeeau aeestea in Tracia, Gratianus l-a instiintat printr-o serisoare pe unchiul sau Valens cu dta iscusinta i-a biruit pe alarnani, apoi mergind pe jos, dupa ee a trimis inainte proviziile si bagajele, a 35 trecut Dunarea impreuna eu 0 rnina de soldati user inarmati, a ajuns in Bononia si a intrat in Sirrnium, unde a ramas patru zile. Dupa aceea a coborit la vale pe acelasi fluviu ptna la "Castrele lui Marte", in timp ce suferea de friguri intermitente: in drumul aeesta a fost lovit pe nea~teptate de un atac al alanilor si a pierdut din insotitorii sai, 40
VALENS HOTARA.$TE LUPTA INA1NTE DE A SOS1 GRATIANUS

XXXI, 12, 1. Tot in zile le acelea Valens era rnihnit din dcua motive: de vestea infringerii lentienilor si de faptu1 eli Sebastianus ii scria des si coplesea faptele eu vorbe. E1 apornit din Me1anthias cu dorinta de a se ridiea printr-o fapta stra1ueita pina la inaltimea tinarului fiu a1 fratelui sau,

154

AMMIANUS

'MARCELUNUS

AMMIANUS

MARCELUNUS

155

10

15

20

25

30

35

40

bus urebatur: ducebatque multiplices copias nec contemnendas necsegnes, quippe etiam veteranos isdem iunxerat plurimos, inter quos et honoratiores alii et Traianus recinctus est, paulo ante magister armorum. 2. Et quoniam exploratione sollicita cognitum est cogitare hostes fortibus praesidiis itinera c1audere, per quaecommeatus necessarii portabantur, occursum est huic conatui conpetenter, ad retinendas oportunitates angustiarum, quae prope erant, peditibus sagittariis et equitum turma citius missa. 3. Triduoque proximo cum barbari gradu incederent leni et metuentes eruptionem per devia, quindecim milibus passuum a civitate stationem peterant Nicen (incertum quo errore), procursatoribus omnem illam rnultitudinis partem, quam viderant, in numero decem milium esse finnantibus, imperatorprocaci quodam calore perculsus isdem occurrere festinabat. 4. Proinde agmine quadrato incedens prope suburbanum Hadrianopoleos venit, ubi vallo sudibus fossaque finnato, Gratianum impatienter operiens, Richomerem comitem domesticorum suscepit, ab eodem imperatore praemissum cum litteris, ipsum quoque venturum mox indicantibus. 5. Quarum textu oratus, ut praestolaretur paulisper periculorum participem,neve abruptis discriminibus temere semet committeret solum, adhibitis in cons'lium potestatibus variis, quid facto opus esset deliberabat. 6. Et cum Sebastiane auctore quidam protinus eundum ad certamen urgerent, Victor nomine magister equitum, Sarmata, sed cunctator et cautus, eadem sentientibus multis imperii socium exspectari censebat, ut incrementis exercitus Gallicani adscitis opprimeretur levius tumor barbaricus flammans. 7. Vicit tamen funesta principis destinatio et adulabilis quorundam sententia regiorum, qui ne paene iam partae victoriae (ut opinabantur) consors fieret Gratianus, properari cursu celeri suadebant. 8. Et dum necessaria parabantur ad decernendum, Christiani ritus presbyter, ut ipsi appellant, missus a Fritigerno legatuscum aliis humilibus venit ad principis castra, susceptusque leniter eiusdem ductoris obtulit scripta petentis propalam ut sibi suisque, quos extorres patriis laribus rapidi ferarum gentium exegere discursus, habitanda Thracia sola cum-pecore omni concederenturet frugibus: hocimpetrato spondentis perpetuam pacem. 9. Praeter haec idem Christianus, ut conscorius arcanorum et fidus, secret as alias eiusdem regis obtulit litteras, qui astu et ludificandi varietate nimium sollers docebat Valentem, quasi mox amicus futurus et socius, aliter se popularium saevitiam mollire non posse vel ad condiciones rei Romanae profuturas allicere, nisi subinde armatum isdem iuxta monstraret exercitum et timore imperatorii nominis intentato, eos a pernicioso pugnandi revocaret ardore. Et Iegati quidem ut ambigui frustra habiti discesserunt. 10. Exoriente vero aurora diei, quem quintum Iduum Augustarum numerus ostendit annalis, signa praepropere commoventur, inpedimentis et sarcinis

ale ca.~ .i~s~~i~ i~mistuiau de invi~ie: si d,:cea cu sine 0 multime de trupe vrednice ~ disciplinate, deoarece adaugase si un numar mare de veterani, iar -printre cei mai de vaza. fusese inrolat ?i Traianus, fost pina nu de mult instructor militar. 2. ~i deoarece aflase prin iscoade iscusite ca dusmanii se sindesc sa-i tnchida cu garzi puternice drumurile de legatura pe unde se aduceau cele necesare pentru hrana, a preintimpinat cu grija aceasta incercare si a trimis in grab! arcasi pedestri -jiiun escadron de ca.lareti spre a tine in stapinirea lor pozitia prielnica a strimtorilor care se aflau in apropiere. 3. Dupa trei zile barbarii au tnceput sa. inainteze cu pas domol, de tearna unui atac in Iocuri necunoscute -jii s-au tndreptat spre statiunea Nice, la cincisprezece mii de pasi de oras. Nu se stie bine prin ce greseala, cercetasii trimisi fnaintea lor au adus vestea cli. partea aceea a multimii pe care 0 vazusera., nu numli.rli. in intregime mai mult de zece mii de oameni, si imparatul era indemnat de 0 dorin~a nebuneasdi. sa Ie iasa. repede in Intlmpinare. 4. De aceea a inaintat in forrnatia de luptli. in careu, ~i a venit pina. aproape de suburbiile Adrianopolului, unde a inlUtat un val de aparare, cutarusisi sant. In timp ce .astepta cu nerli.bdare pe Gratianus, a primit pe Richomeres, comandant al garzilor imperiale, trimis inainte de cli.tre acelasi imparat cu 0 scrisoare in care arli.ta ca. va sosi ~i el insu~i in curind. 5. In textul scrisorii era rugat sa. rnai astepte putin pe tovarasul san de primejdii si sa nu se expuna orbeste, el singur, unor tncercari neasteptate. Valens a chemat la slat diferiti 'inalti demnitari deliberind asupra celor ce trebuiau fli.cute. 6. La indemnullui Sebastianus, unii stli.ruiau sli. porneascli. tn grab! la lupta, iar Victor, coman·dantulcavaleriei, un sarmat de bastina, insa. cumpanit ~i prevazator, tmpreuna cu multi altii care gtndeau la .fel, credeau cli. ar fi mai bine sa-I astepte pe tovarasul sli.u de domnie spre a primi intli.ririle armatei din Gallia ~i a fringe mai lesne furia infla.ca.rata a barbarilor, 7. A biruit tctusitncapatrnarea fatala a imparatului si parerea Iingusitoare a unor curteni care-I sfatuiau sa se grabeasca cit mai repede spre nu a ingli.dui lui Gratianus sli. se facli. partasul uneivictorii aproape ci~tigate, cum socoteau ei.· 8. ~i pe cind se pregateaucele de trebuinta pentru lupta, a venit in tabara imparatului un preot -de ritcrestin, cum spunei, trimis de Fritigernus ca sol, tmpreuna cu alti -oarneni de rind, si a fost primit eu blindete, Acesta a dus 0 scrisoare din part~a ~fu~ui sau.in ca!e ce~ea p~ fata, pentru sine ~i pentru a.i sai, g?niti din caminurile parintesti de invazia-neasteptata a unor neamun salbatice, sa. li serngaduie sa Iocuiasca in Tracia si sa puna staptnire pe toate animalele si roadele de acolo: daca dobindesc acest lueru, ii fag3.duiesc 0 pace vesnica. '9. Apoi acelasi crestin, in calitatea sa de partas credincios al tainelor, I-a dat $i o alta scrisoare din partea regelui sau. Cu viclenie prefacuta. si iscusinta in felul rafinat de a-~i bate joc, acesta arata lui Valens, oarecum prietenul ~itovarasul sau din viitor, ca el nu poate imblinzi in alt chip cruzimea oamenilor sai si nici nu este in stare sa-I faca sa primeasca conditii prielnice pentru romani, daca imparatul nu-si aratli. mai des armata spre a-i inspaimtnta cu nume1e sau si a-i abate de la pofta primejdioasa de a se razboi. Dar solii au fost primiti cu nelncredere, ca nepotriviti, ~i auplecat fara raspuns. 10. Ynzorii zilei a cincea inainte de idele Iunii august, cum indica numli.rul anilor, ei pornesc pe neasteptate, lastndu-si lucrurile mai grele ~i proviziile Unga zidurile
12 -

10

15

20

25

30

35

40

45

Javoarele

istoriei

Romaruei -

c. 311

156

AM~.uANUS . MARCELUNUS

AMMIANUS

MARCEL1..INUS

157

10

15

20

25

30

35

prope Hadrianopoleos rinci alis f muros cum IegI,?n~m. tutela eongrua conlocatis. . Thesauri enim et consistorianis ambitJ moe~ium t ort~I'.ae InSIgma cet~r~ cum pradeeto et confragosis, cum in medium to~~u antur. ~1. Dec~l'Sls itaque viarum spatiis hostium carpenta cernuntur S p~ce er~t dies, octava tandem hera rligestaque, exploratorum relation~u:~f:mabspetClemA rotunditatis detornatae barbara plebe ferum et triste Ro . d an ur: tque, ut mos est, ululantc dextro cornu equitum primo ' ped~atD1 uces aCIe~ struxe~e; et anteposito autem equitum laevum di '. a us p~~s maxima subsidebat. 12. Cornu ~onductum propcrabat' p~~~~~~:~~f:cter Itme~~plurimis, summa di~ficultate interturbante exte nditur, horn ndc f; umqu~ 1 e~ cornu. nullo etiam tum aeutorum territi barbari quoni agore sibilantibus armrs pulsuque minaci agens et accita nc ndum' veu;e~~m pa~s eorum cum ~latheo et Safrace procul dum vilitatem despicit irn erat~~ra ur~s paee~ mrsere ~egatos. 13. Eorum poscens idoneos rnitti : illi ~e ind' ~~ firma t f~nnt paciscsnda, optimates dutias equites sui redirmt na ~unc a antur , ut inter fallaces inlefactus aestivo siccis fal;ci%~~S a ore lam sperabant: et miles fervore cac rum incmdiis' lizni . on~arcere~ ~e1ue<nte amplitudine campohostes ureba~t:uC~i l~~:O n~~~den~lsque aridis subditi~, _lit hoc fieret idem, et iume nta cruciabat inedia gravis: l~qu: tccedeba~ ~:J;CltIale uo~ homines q coniector Martemque pertimiscen '.n .~r quae ritigernus callidus futuri e plebe suo misit arbitri s .anclpl em, velut caduceatorem unum obside s mitti, inpavidus o{p~:~~~i~bH:: q~o:dam et electos ll:dse prope diem probatoque formidati ducis r . r~ a urus et necessaria. 15. Laudato palatii credita, Valentis pro~j~~~~l!O'a~n~UtI_lu\t€quitiUS, .e~i tu~c erat cura mature disponitur Q . ' . st n len 1 us cunctis Ire pignoris loco a. Dibalto, verebat~r ~~::nn~~~~i~~~~ semel capt~s ab hostibus lapsusquc ht propria, ireque promise rat libens p~f ~otU\ Richomere s se.sponte obtuccnve nire existirna f rti . ,c r~m. ?c quoque facinus et ViTO 16. Eo ad vallum ~~sfile\ la~que perg~bat.~ndicia dignitatis et natalium ... berus quidam tunc regebat ~~ ~~~i~ sag~t~arn. et scutarii, quos Bacurius Hiadversis conexi ut inmatura . ,avldius ~mpe.tu c~lcn.tl progressi iamquc belli foedarunt 17 H . p~~ruperant, Ita lI?-el'tl discessu prrimordia alaeritas fracta' est .nu~c~:~ Im:n~o conat_us intempestivi et Richomeris reVETSUS Safra~e Hq 1 et permlss1, et eqUltatus Gothorum cum Alatheo , a anorurn manu permixta ut f 1 celsos excUESUS, uoscumque adcursu vel " q '. u me!l prope .mG.nt~s tata cae de turbavit. OCImverure commmus potuit, mer-

df

;~r

.Adrianopolului, sub paza indestulatoare a legiunilor. (e.ci tc zaer: Jc si cclclalte forme de bogatii mai de searna erau tinute in intericrvl cdatii, impn n:a en prefectul si sfetnicii eivili. 11. Strabatind locuri si drurnuri grde, in toiul arsitei de vara, dupa opt ceasuri zaresc in sfirsit carr Ie dt:~rr.cnjlor ir.tc arse si rinduite in forma de cere, cum s-a aflat din spusde iscoaddor. Ca de cbicc i, 5 gloat a barbara urla un cintec salbatic si jalnic. Comandantii romani si-au alcatuit linia de bataie, a~ezind in primele rinduri flancul drept al cavalerir i. sprijinit de 0 mare parte a infanteriei. 12. Iar flancul sting al cavaleriei. din care multi se aflau inca impra.~tiati pe drumuri si crau adunati cu mult a grcutate -se grabea in galop spre linia de lupta. In timp ee flaneul accsta este io rinduit la locul sau, fara sa fie tulburat de nime ni, barbarii se inspaiminta de zgomotul ingrozitor al armelor ~i de loviturile amtnintatoare ale seuturilor si trimit soli sa ceara pace, mai ales ca 0 parte dintre ei imprwna cu Alatheus si Safrax se aflau departe si inca nu vmisera., desi fusesera che mati. 13 lmparatul priveste cu dispret spre imbracamint{a lor simpla si cere sa i se 15 trimita oameni rnai petriviti si mai cu vaza, spre a putea incheia 0 pace temeinica, dar ei intirziau intr-adins cu tara.ganeli in~€latcare, a~tcptind sa le vina ca.l1iretii, si trageau nadejde ca acestia VOl' sosi in curind. 1n zaduful arsitei de vara soldatii nostri se ofileau cu gitlejurile arse de sete, iar pe intinsurile cimpiilor ardeau focurile aprinse de dusmani care strlnsera in acest 2C seep lcmne si materiale uscate. Pe linga aceasta nEnorocire se mai adauga alta mai grozava. deoarece oamenii ~i animelele sufereau din pricina lipsei de mincare. 14. Intre timp Fritigernus, care ell ~iretenia lui banuia ce avea sa se intimple ~i se ternea de sfirsitul indoielnic al razboiului, a trimis pe raspunderea sa un sol din popor spre a cere sa i se dea in grabs citiva nobiE 25 de seama ca ostateci, spunind ca e1 va infrunta eu barbatie amenintarilesoldatilor ~i toate cele necesare. 15. Ei primesc cu laude propunena acestui comandant temut, si, cu invoirea tuturor, iau repede hotll.rirea sa fie trimis ca ostatec tribunul Aequitius, care pe atunci avea in seama dispunderea pentru curtea imparatuIui, deoarece era ruda cu Valens. Acesta s-a impottivit, spu- 30 nind cii intr-un rind fusese prins de du~mani si scapase cu fuga de la Dibaltum, :;.i acum se temea de capriciile lor nesocotite. Richomeres s-a infati~at atunci de bunavoie si a fagaduit ca se va duce cu placere, deoarece socotea ca. este o fapta frumoasa ~i vrednica de un barb at viteaz, iar aeum urma sa de a 0 dovada de vrednicie si de obtrsie nobila.» 16. Pe dnd se indn:pta spre laga- 35 rul du~manilor, a fost infruntat de arcasii ~i seutierii de sub comanda iberului Bacurius si a lui Cassius. In avintullor aprins ace~tia au inaintat pre a mult ~i s-au ciocnit cu vrajma~ii, asa cii, pe cit de pripit fuse se atacul, pe atit de anevoioasa era retragerea si faceau de rusine inceputurile razboiului. 17. Faptul acesta a zadarnicit incercarile de impacare si a frint dE.votammtul 40 lui Richomeres, care nu mai putea inainta. Caliirimea gotilor impreuna Cll Alatheus si Safrax s-a intors si, ca un fulger iscat in munti lnalti, s-a napustit cu macel napraznic peste toti citi au putut intiIni in cale, in fuga lor navalnica.

158

AMMIANUS

MARCELUNUS

AMMIANUS

MARCELUNUS

159

, . XXXI, 13,LCumque anna ex Iatereomni concute . ..' , que Bellona luctuosos in clades Romanos solit ,. '. rentur et tela, Iituosmultis interclamantibus restiterunt et proel? l~fmus furens, ~edentes nostri terrebat militum animos confixis quibusdam ~u~ ti a~baru!Il ntu adcrescens 5 tarum. 2, Deinde conlisae in modum rostr to a ISlC ,us iaculorum et sagitse vicissim, undarum specie motibus sunt :e~;~i~~~~a~~~esi~de~te~q~e trum cornu ad usque plaustra ipsa accessit ultra si 'tul'" ent quia SII,llSpr?cessuru~: a reliquo equitatu desertum, ~ultit~din~u~ suppetIas~ ruina aggens magni oppressum atque deiecturn o~ 1 1 urgente ac 51 10 ita concatervatis manipulis t' m est. steterunt inprotecti pedites . ,u VlX mucronem exerere· t ' quisquam posset. Nee iam obiectu ulveris cael au mCl:nus reducere tum! clamoribus resultans horrificis,P Ouacausa t~~ ~:~requepot~ ad I?rospe~~ destinata cadebant et noxia quod necprovideri t t mo eI? vlb-antIa ubi effusi inmensis agminib~s barbari iume po eran nee ca,:"en. 3. Verum 15 ad receptum confertis ordinibus I ' nta conterebant et vires, et neque copiam constipatio densior adimebaf:'~~st~~~~~uru~~~~ ~o~us,cJt evadencli occursantes receptis gladiis obtruncabant et m t . .a en. ~lJ.temptu. pe~rintg~bdantur atq~e loricae .. 4. Videreq~e liceba~~e~:=lfe%~i:l~~~bgal!,!ae gems 5 n ore constrictis succiso popliteaut ab . ferr iarum, 20 latere inter ipsa quoque ~ortis confinia minacit sCl~a. errp dextera vel confesso ruinaque confligentium mutua humi e~' rib~:~~~~um ere~tem ocul?s ~ru,c~~: sunt, et ~orientium gemitus profundisWe vulnerib~sc~;)l1remptIs lIpple!l

GOTH lNVING

PE ROr.IANI, IAR VALENS ESTE UCIS

/f

~~~~:~~~~~~~~si~~i!~
25

5~~mhoe ~anto ta~qu~ ~onfusae

i~ftu;~~

e~~u~i

ad co?s~liu?l' diffr!ctis ha~tarumd;~~~~~:~~cl?sf~n~e~s~d~:nt~s cllippeteren~ d.estnebs in confertas hostium turmas se imm ,g.a . scontents c~r~umspectantes ademptum esse omne evadendi e~~;f~:-!~S~U~~ IllJ?e;;lOres, ~~~ok~~J:~~;li~~~~u:s ;d~il~aeverteb~t, ,conabant'ur' mo&~I;I?~ili~~: bentibu=, ut etiam telis quidarn pr~Prii:i~t:g::~ru~r~o~r~ opposltI~nfU~omD:Ia conturbante et, quocumque se inflexerant ~euli emq,ue;s~ons, acre gdestIs, exanimata eadavera sine parsimonia calcabantu~ a~e~~qc;:s~rbr ~deeurso Leone ad domieilium eaelestis Vir . . t +:>: , U urnor attenuatos inedia sitique confectos etiam ar~~~mranslenst':bRomano.s , magis. rebat. Ad ultimum incumbente bar grav.an ~ u~ sarcims exurum, quod solum postremis malis h~~r:e~~£~?~~~ a~~~~~~rnatae n<:stropoterat, vertuntur in pedes. .., 1 e qua quisque

30

35

XXXI, 13,1. In timp ce armele ~i sulitele zanganeau de 0 parte ~i de alta ~i zeita Bellona, mai furioasa ea de obicei, suna din trimbitele ei jalnice pentru pieirea romanilor, soldatii nostri s-au retras putin : dar, dupa ee au ridicat multe strigate de imblirbatare ei s-au oprit pe loc si batalia s-a aprins din nou ca 0 flacara in ere!?tere, bagind groaza in inimile soldatilor, deoarece mai 5 i1or multi dintre ei fusesera atinsi de loviturile ucigatoare ale snlitelor si saget . 2. Apoi eele doua fronturi s-au izbit unul de altul ca niste corabii cu cioc si s-au pravalit de 0 parte si de alta, mi~cindu-se tncoace ii tncolo ca valurile marii. Flancul nostru sting a inaintat pina la carele dusrnane ~i ar fi mers ehiar mai departe, dad ar fi primit ajutoare. Dar el a fost parasit de restul 10' eavaleriei ~i sub apasarea mnltirnii vrajma~ilor a fost strivit ~i aruneat tnapoi, cum s-ar prabu~i la pamint un zagaz inalt. Soldatii nostri au ramas deseoperiti, iar manipulele stateau a~a de ingramiidite unul in altul; incit nimeni nu-si putea seoate sabia sau misca miinile. Praful facea cu neputinta vederea cerului, care rasuna de strigate ingrozitoare. Sulitele aduca.toare de moarte cadeau 15 vijiind din toate patiile si ele nu dadeaugres si nici nu crutau pe nimeni, deoareee nu era eu putinta sa te aperi sau sa te feresti. 3. Dar cind barbarii au inceput sa. se reverse in puhoaie nesfir~ite, maeelarind barbati ~idobitoace, si nimeni nu gasea nicaieri un loe de retragere din prieina ingramadirii truii pelor, iar inghesuiala tot :mai strinsa facea eu neputinta orice iesire, soldat 20' nostri au fost cuprinsi ~i ei de ultimul dispret pentru moarte si ticideau cu sabia in mina pe oricine le iesea in cale, iar eoifurile si zalele sareau in bucati de pe urma loviturilor de topoare. 4. Puteai sa-l vezi pe barbarul mindru de cruzimea sa, racnmd de durere eu sprlncenele incruntate, cu piciorul sfarimat sau cu mina dreapta taiata de sabie ori cu soldul strapuns si in pragu1 mor- 25 til, cum arunea in jur priviri amenintatoare si salbatice. Datorita prapiidului luptatorilor cimpurile s-au umplut eu trupurile celor cazuti ~i, cu spairna cumi plita, se auzeau gemetele eelor care mureau sau care fusesera s£irt€cat de ii nostri erau istorani adinci. 5. In invaIma~eala aeeasta turtunoasa. soldat viti de oboseala si de primedjii, deoarece nu mai ramasese in ei niciun pic 30' de vlaga sau de minte pentru a lua vreo hotarire. Multe sulite li se rupsesers in miini din pricina imbulzelii nemaipomenite, si ei trebuiau sa semultumeasdi eu sabiile, afunclindu-se in gramada deasa a dusmanilor, fara sa se mai gindeasca la viata, deoarece stiau ea li se rapise orice putinta de scapare, 6. $i deoarece pamintul era aeoperit cu riuri de singe si le aluneca sub picioare, ei 35 cautau in toate chipurile sa. nu-si dea viata in zadar si puneau atita patima impotriva celor ee le ieseau in cale, incit multi dintre ei au pierit de propriile lor arme. MaceIul cu chipul sau negro rascolise peste tot, si oriunde iti inite dreptai ochii zaceau gramezi de oameni ucisi, iar trupurile lor neinsuflet erau caIcate in picioare flira. nici 0 mila. 7. In inrutimi, soarele strabatuse prin 40 constelatia Leului ~i se afla acum in salasul Fecioarei ceresti, dogorind mai ales pe rornani, care erau istoviti de foame, arsi de sete ~i striviti de povara grea a armelor. In cele din urma frontul nostru s-a sfmmat sub apasarea barbarilor ~i singurul mod de scapare din mijlocul nenorocirilor era acela de a se streeura eu fuga, fiecare pe unde putea.

160

AMMIANUS

MARCELUNUS

AMMIANUS

MARCEL'LINUS

161

8. In vreme ce toti se imprastie si se retrag pe drumuri necunoscute, imparatul este cuprins de 0 spaima cumplita. El sare cu lncetul peste gramezile de cadavre si fuge la Iancieri ~i la mattiari, care statusera nemiscati si nevatamati tot timpul cit fusesera lasati in pace de catre multimea vrajmasa. Cum il vede, Traianus ii spune cu glas tare Gii. orice nadejde e spulberata dad. imp- 5 ratul ramine parasit de armata si nu gase~te eel put in un sprijin la trupele auxiliare. 9. La auzul acestor cuvinte, comitele Victor ale arga in graba sa-i adune repede pe batavi, care fusesera asezati nu de parte de acolo spre a sluji drept rezerva pentru ocrotirea imparatului, dar nu gase~te pe nime ni si se strecoara in spatelele frontului, indepartindu-se. Tot in chipul ace sta a scapat 10 de primdejdie si Richomeres, Impreuna cu Saturninus. 10. Deci barbarii, ai carer ochi scaparau de minie, Ii urmareau pe soldatii nostri, istoviti din pricina scurgerii singelui din vine. Unii cadeau de lovituri inttmplatcare, altii se pravaleau sub povara celor care ii impingeau din urma, iar altii frau macelariti de armele tovarasilor lor, caci nu se fereau din fata soldatilor care se 15 impotriveau din cind in cind si nici nu-i crutau pe cei care se gaseau in retragere. 11. Pe linga acesta, 0 mare multime de raniti, pe jumatate morti, plingind in chinuri, impiedicau drumurile, iar alaturi de ei zaceau mormane de cai ucisi, care umpleau cimpurile cu trupurile lor. Dezastrul ac€sta Hira putinta de indreptare in viitor si care a cumpanit greu in treburile statului ro- 20 man a fost tntrerupt de caderea noptii, deoarece lipsea cu totul stralucire a luminii lunii. 12. Cind s-a intins pentru prima oara bezna intunericului, im, paratul se afla printre soldatii de rind, dupa cum era de banuit (caci nime ni n-a spus ca l-ar fi vazut sau ca s-ar fi nimerit in apropiere) ~i a cazut ranit greu de 0 sageata, apoi si-a pierdut repede simtire a ~i a murit, fara ~a mai 25 poate fi gasit nicaeri. Caci citiva dusmani au staruit mult timp in acele locuri spre a jefui pe cei morti si nimeni dintre fugari sau dintre localnici n-a avut indrazneala sa se duca acolo. 13. De 0 astfel de ne norocire stirn ca a avut parte ~i impiiratul Decius, pe cind se lupta barbateste impotriva barbarilor: el s-a pravalit de pe cal. deoarece n-a fost in stare sa-i stapinc asca 30 furia si a cazut intr-o mlastina, de unde n-a rnai putut icsi ~i nici n-a fost cu putinta sa fie gasit. 14. Unii spun ca Valens nu si-a dat sufletul in c1ipa aceea, ci s-a dus impreuna cu citiva candidati si €unuci la 0 casa ti'iramasca din apropiere, cladita cu gust la doua rinduri. ~i in timp ce se afla in lngrijire a unor miini nepricepute, a fost impresurat de dusmani, care nu stiau cine este, 35 si a scapat astfel de rusinea de a cadea prizonier. 15. Caci urrnaritorii au cautat sa sfarme usile zavorite eu lacate, dar au fost intimpinati cu lovii.uri de ~agqi, aruncate de sus, de pe cerdacul casei, si pe ntru a nu fi intirziati fara rost de la prilejul de a jefui, ei au adunat la un loc gramezi de tre stie si de lernne, le-au dat foe si au aprins casa impreuna cu oam€llii dintr-insa. 16. Unul din- 40 tre candidati s-a strecurat pe fereastra si a cazut in miinile barbarilor. El le-a povestit faptul, iar ei s-au intristat, vazindu-se lipsiti de marea glorie de a fi prins pe conducatorul statului roman. Tinarul aeesta s-a inters mai tirziu pe ascuns la ai nostri ~i le-a istorisit cele intirnplate.

162

AMMIANUS

MARCELUNUS AMMIANUS MARCELtINUS

XXXI, 16,3, At Gothi Hunis Ralanisque permixti nimium bellicosis et fortibus, rerum que asperarum difficultatibus induratis, quos miris praemiorum inlecebris sibi sociarat sollertia Fritigerni, fixis iuxta Perinthum castris, ipsam quidem urbem cladum memores pristinarum nee adire nee temptare sunt ausi, agros vero fertiles late distentos et longe ad extremam vastavere penuriam cultoribus eaesis aut captis.

163

GOTH _SE ALIAZA. cu

rJ:l:NII ~I ALANH

,. '~dr~ t1' eillitiln greutatile vietii lor aspre, Ei fusesera ctstigati eu mci ~l m unor prazi minunate prin iscusinta lui F nitiigemus, Ap 0i si- au ~c:.e tA", momelile azne , Ul . Y -Y,zat tabara linga Perinthus, dar n-au mai avut indr~zneala ru~l s~ se aprop~e ~i nici sa cucereasca orasul deoareee i~i adueeau aminte de n,elzbInd~ lorr~.n

XXI, 16,3, Gotii s-au unit eu hunii si eu alanii, ea,reerau f.?a:te.raz~oi-

treeut. In schimb au pustiit in ~ung si in fat, ~lna la ee~ ~In urma co I a, ogoarele pline de roade ~i au ucis sau dus In robie pe locuitori.

XXII. MAC ROB I I

XXII. MAC ROB IUS

A tra.it in jurul anului 400 ~i a alcAtuit un comentar erudit la opera lui Cicero (SomniwlI Scipionis ), dar lucrarea sa de capetenie este Saturnalia, in care a cules informatii de tot felul asupra trecutului. A desfasurat ~i 0 bogata activitate de grarnatic. Editia folosita : Saturnalia, edidit Iacobus Willis. Teubner, Leipzig, 1963.

SATURNALIA.

SATURNALE I, 11, 32. !mparatul August a strins in Germania si in Illyricurn mai multe cohorte de sc1avi liberati pe care le-a numit cohorte de voluntari. 33. Si sa nu crezi ca acest lucru s-a intimplat numai in statul nostru. In vre mea asediului lui Zopyrion, borystenitii au eliberat sclavii, au dat drept de cetateriie strainilor, au iertat datoriile si au putut sa tina piept dusmanului 1.

. I, 11, .'32: Caesar Augustus in Germania et Illyrico cohortes libertinorum complures le~I~, quas volu~tarias appellavit. 33. Ac ne putes haec in nostra t.antUn;t contigisse .r~ publica, ~~rysthenitae obpugnante Zopyrione servis Iiberatis data que civitate peregnrus et factis tabulis novis, host em sustinere potuerunt,

1 Aluzie Ia asediul Olbiei de catre Zopyrion, guvernatorul macedonean al Traciei (inclusiv Dobrogea), ctndva in anii 333 - 330 I.e.n., v . VI. Iliescu, Expeditia strategului Zopyrion l a Dunarea-de-jos, "Pontica". IV (1971).

XXIII.

C LA U D I I

CL A U D.I A N I

XXIII. C L AU DIU S C L A U D I A NUS

S-a nascut in Alexandria din Egipt. a scris in tine rete versuri grecesti, apoi in anul 394 a venit la Roma. ·~i ~i·1Lcontinua.t activitatea poeticll. in limba latina, In anul 395 a compus un imn de Iauda, pentn,t consulii Probinus ~iOlybrius (PanegY1'icus dictus Problno et Olybrio .consulibus). apoi 's-a mutat laMediolauum (Milano) ~i~-a pus talentul in slujba lui Stilicho. A ajuns pinll la demnitatea de tribunus et notarius. Principalele sale poezii au apruvt tntre anti 396 ~i 404. Ele ~int fie imnuri de slava in cinstea celui de al treilea (aouI396) $i al patruleaconsulat (anuI398) allmpllratului Honorius. fie invective tmpotriva lui Rufinus (anul 396),' fie proslaviri ale faptelor de arme savlr~ite de Stilicho tmpotriva lui Alarich (De bello Gothico, anul 402). Editia folositlt: Clandii Claudiani'Opsl'a, ediait Theodorus Birt, Berlin. 1892 {MGH, AA, X).

'.'
I. PANEGYRICUS DICTUS PROBINO CONSULIBUS. ET OLYBRIO 1. IMN DE SLAVA. IN CINSTEA CONSULILOR si OL YBRIUS.. r, (133) ... pentru' tine vommerge rninta de anotimpuri: vom mfrunta Istrul. ' III. IMP01RIV~ PROBINUS

133
5

135

... pro te quascumque per oras Ibimus et nulla sub tempestate timentes Solstitio Meroen, bruma temptabimus Histrum.

pe orice meleaguri ~i nu ne vom mspaila solstitiu Meroe ~i pe timpul brumelor "

LUI RUFINUS_Z, CARTEA INTlr.

III. IN RUFINUM 305

10

LIBER

PRIMUS.'

310
15

315
20

Sic avidus praedo iam non per singula saevit. Sed sceptris inferre minas omnique perempto Milite Romanas ardet prosternere vires, lamque Getas Histrumque rnovet Scythiamque receptat Auxilio traditque suas hostibus armis Relliquias. Mixtis descendit Sarmata Dacis Et qui cornipedes in pocola vulnerat audax Massagetes caesamque libens Maeotin Alanus Membraque qui ferris gaudet pinxisse Gelonus, Rufino collecta manus. Vetat ille domare Inneetitque moras et eongrua tempera differt. Nam tua cum Geticas stravisset dextra catervas, Ulta ducis socii letum, parsque una maneret Debilior facilisque capi, tunc impius ille Proditor imperii coniuratusque Getarum

(305). Asa a pradat pretutindeni Iacomul tilhar. Dar el ardea de nerabdare sa-~i impuna sceptrul ~i sa arunce la pamint ostile romane spre a Ie nimici pina la ultimul om. Acuraa punea In miscare pe geti II si pe cei de la Istru, primea ajutoare de la sciti si Usa in miinile dusmanilor ramasitele ostilor sale (310). Intre timp cobora spre noi sarmatul impreuna cu dacii, masagetul indraznet (care rapune animalele spre· a-si face cupe de baut) , alanul (care bea apa din mlastina Meotica) si gelonul (care se bucura cind i~i tatuiaza madularele cu sabia): iata oastea s~rinsa de Rufinus. EI nu admitea sa-i linisteasca, (315) taragana ~i amina pentru timpuri mai potrivite. Cind mina ta3 dreapta a strivit eetele getice, a razbunat moartea conducatorului" de osti care te insotea; si pentruca mai ramasese numai un pile bicisnic si usor de prins, tradatorul eel fara de lege al l'mparajiei, inteles cu getii, (320) a
Persona] important la curtea din Coustantinopol tntre 382-395. Toate numele de populatii vechi repreeinta 0 maniera savanta de exprimare pentru noile realitll~i etnice de la Dunarea-de- J os, de catre un scriitor de cabinet din Italia, 3 A lui Stilicho. , Din Tracia, pe nume Promotus, ucis tn luptelc eu bastamii, din 391 e.n, (d. Zosimos, IV, 51).
1 B

10

15

168

CLAUDlAXUS

CLAUDIANUS

169

320

Distulit instantcs cluso principe pugnas Hunorum laturus ope m, quos adfore bello Norat et invisis mox se coniungcrs castris, V. IN RUFINUl\1 LIBER SECUNDUS.

ami nat luptele, care se apropiau si l-a izolat pe imparat, spre a putea da ajutor hunilor, caci stia ca acestia vor intra in lupta si vor da mina incurind cu oastea dusmana, V. IMPOTRIVA LUI RUFINUS, A DOUA CARTE.
5

45 48

Nam plaga Pannonian miscrandaque moe nia Thracium Arvaque Mysorum iam nulli fle bile damnum, Sed c\lrsus sollernn's (rat campusque furori Expositus, sensumque malis detraxcrat usus. VII, PANEGYRICUS DE TERTIO CONSULATU HONOR II ALTGUSTI.

(45) Caci tinutul Panoniei, zidurile nefericite ale tracilor si ogoarele moesilor nu mai erau 0 primejdie de temut pentru nimeni, ci doar 0 inaintare solernna si un cimp expus furiei, iar relele intreceau orice masura. VII. IMN DE LAUDA IN CINSTEA CELUI DE AL TREILEA CONSULt\T AL IMPARATULUI HONORIUS.

10

22 25 28 147
20

15

150

R(pt~sti :p~:scuta pun, rr gumque reccntes Exuviae tibi lud.us e rant, primusqus sole bas A~pera c,omplt:ctl torvum post proe1ia patrem SIgna tnumphato quoticns flexisset ab Histro Arctoa ~e strag~. cale ns, et poscere partem D.e SPOlllS, Scythicos arcus aut rapta Gelonis Cingula vel iaculum Daci vel frena Suebi ... Odrysium pariter Getico foedavimus Hebrum S~nguine, Sarrnaticas pariter prcstravimus alas Rlphae~que simul fessos porrexirnus artus In glacie stante que rota su1cavimus Histrum ... VIII. PANEGYRICUS DE QUARTO HONORII AUGUSTI CONSULATU

(22) Cind erai copil te tirai pe scuturi, iar prazile proaspete ale regilor ip slujeau la jocuri. Aveai obiceiul sa fii primul care i~i imbrati~a parintele incruntat dupa lupte, cind se intorcea biruitor de la miazanoapte cu steagurile aflate la Istru, inca aprins de invalmasala, si-i cereai 0 parte din prazile cucerite: arcuri scitice, cingatori rapite de la geloni, sulita unui dac sau friele unui sueb ... (147). De asernenea am pat at cu singe getic5 Hebrul odrizic, am zdrobit rindurile calaretilor sarmatici, ne-arn intins madularele obosite pe zapezile rifeice si am brazdat cu rotile carelor noastre Istrul inghetat , .. VIII. IMN DE LAUDA IN CINSTEA CELUI DE AL PATRULEA CONSULAT AL IMPARATULUI HONORIUS Cind barbarii porniti din adincuri (50) navaleau in Rodope, care gemea, cind nordul desertat de oameni i~i varsa navalnic neamurile asupra noastra, cind toate tarmurile Dunarii iscau razboaie, cind Moesia ime nsa era c2.lcata de carele getice, cind cetele blonde acopereau cimpurile bistonilor (55) si cind toti cadeau coplesiti sub lovituri sau se aflau aproape sa cada, atunci unul" singur a infruntat toate aceste nenorociri, a stins Hi.cliile pustiirii, i-a inters p~ tarani la oile lor ~i a smuls orasele din gitlejul mortii. XX. RAZBOIUL CU GOTII

10

15

20

25

50

30

55

Nam cum barbaries penitus commota gementem Inruerat Rhodope n et mixto turbine gentes lam deserta suas in nos transfunderat Arctos Danuvii ~o~a~ vornere nt cum proelia ripae, ' Cum Geticis mgens premeretur Mysia plaustris Flav~que Bis~o~ios operirent agmina campos, Omnibus adflictis et vel labentibus ictu Ve I prope casuris: unus tot funera contra R(sti~it. extin;xi.tque faces agrisque colones Reddidit et leti rapuit de faucibus urbes, XX. DE BELLO GOTHICO

25

35

601 603

(601) Niciodata n-am patruns mai adinc, cu toata sabia, in gitlejul Scitiei, n-am lovit cu atita distrugere mindrul Tanais sau n-arn frint bratele Istrului.
ticipat s Probabil 0 aluzie In luptele lui Theodosius si Stilicho. • Acelasi Stilicho. cu gotii din anul 391. la care ar fi par-

30

Altius haud umquam toto descendimus ense In iug~lum S~yt~iae, tanta nee clade supcrbum Contudimus 1anam vel cornua fregimus Histri.

XXIV. MARCIANUS XXIV. MAPKIANOY HPAKAEQTOY TOY nONTOY .. .

.
\"

DIN

HERCLEEA

PONTICA

A trait lntre 350 ~i 450 ~i a alcatuit un Periplu dupa geograful Artemidor din Efes din sec. al II-lea, un Periplu al mdrii exterioar» (0 completare la lucrarea preced:nta) ~i 0 Epitomli a Pe'I'iplultii lui Menip din sec. I t.e.n. Desi indirecte, cunostintele sale geografice sint bogate ~i variate. Editia folosita : C. Millier, GGM, II, p. 515-576.

PERIPLU TIEPII1AOYr. II, 31 (GGM,II, p.555). 'Ecrtl Ii& 6 .1.avouJ3~o~ aPX6J,l&VO, ~&V J.1&YESOU~It W, KClt _~~i\c; Jl&Y&SOUC; aJl&i~O)v KClt to 6V0J.1ClKClt "Ierpoc KClI..OUJ.LSVOC;. y', . II, 31 (GG~ II, p. 555). Dunarea are la tnceput 0 largime de 0 masura apoi de doua ~l dupa aeeea de trei; ea 1~i schimba ~i numele si se eheami Istru. y II, 38 (GGM, II. 558). Sarmatia europeana se margineste la miazanoaI?te eu oeeanul sarI_?~tl.e. d~nspre golful vendic, ~i eu 0 parte a pamint~Ul neeuno~eut; la rasant [dinspre riul Careinit] eu strimtorile eu mlastina . Byee ~l eu ? parte ~ mlastinei Meotice pina la fluviul T~nais ~i in e~ntmuare eu fluvlUl. Tanais, apol. de l~ izvoarele fluviu~ui Tanais pma la pa~~ul neeu~,?seut. l~ .apus c~. nul Vls!ufa. eu Germania mare, iar dupa ~un?l Sarmatici ~u in~l~l m~~tll. Sa~atiel; la rniazazi eu iazigii metanasti, din .spatele munt~or Sa:ma~lel ~~ pma ~a Inceputul muntilor Carpati, eu ~a<:,la.pina. la gurile flU.VlulUl. .onstene ~l de aici eu tarmul Pontului Euxin B pUla in fundul golfului Carcinit, '

{ta. 5

10

II, 38 (GGM,II,p.558). 'R ev tijEupro1t1J kI,lPJ.1Clt{Cl t&ptOpi~&tCll a1tO 'IJ.&V 7 lipKto)V tq, te LClpIJ.CltlKq, ci:nl:&Clv<ii KCltel tOV'OOEv5tKOV K61..1tov, kat ~PEt ti'i~ uyv<l>eroo Yr]C;, a1to 15& avatol..oov tooV 'fE [a1tO- to\) KapKwhou 1totaJ.10\)} iaSIJ.~v Kat tij BUK1J 1..{J.1v1J, tcp !!EP&t ti\~ Matoot1.l5oC; I..tj.1V1Kj.1EXptto (J TavatOo~ 1totCtj.10\), Kat Kat SCP&~f1:; utq, [tq,] Tavatol 1tOtaIJ.CP, Ka1. Iltl t<'P (17tOtooV mryoov toO Tavail5oc; a 7totalJ.oO e7tt t1lV llYVo)C1tOVyi\v' a7tO 0& l5ualJ.oov tooV tE OU1C1tOUI..q.1tOtalJ.fi1 Kat tij replJ.(lviq. t't\ J.l&yal..1J,I-1&to. LaplJ.at\Ko. 6Pll, KCli a.utoi:; rotc Op&,at' a1to 0& ta. f.L&all!l~p{ac; toi:; 'Ia~u;t rotc Mtta"aC1ta.t:; (mo to\) votiou tOO" Lapj,LatUcoov 0poov 1t&paTo:; J.l~XPl tik apxi\:; tOU Kap1tClSOU 5pouc;, Kat ~t\ ttl .1.UKiq. IJ.Expt TOO" BOPUcrSEVOUC;tOU 1totaJ.l0\) S1C~Ol..ooV, at tij a1to til roorou toil EU;&lvOU II6vK TOI) 7tapal..icp fJ.EXpt tOU J.lux,ou to\) KCLP1Ctvitou K61..1tou.

1()

13 - Izvcarele istorlet Rominiei - c. 311

xxv. Entcl>ANIOY

XXV. E PIP

HAN lOS

,
J

S-a nascut la Eleutheropolis In Palestina putin dupa anul 310, a fost episeop de Salamina ~i a murit in anul 403. A trait un timp ea moriah in Egipt, iar in 367 a fost episeop de Constantia In Cipru. Opera sa principala Impotriva celor optzeci de erezii a fost publicata Intre anii 374-377. Cartea sa Despre mdsuri ~i greuldli a aparut in 392, iar alta lucrare a sa Despre cele doudsprezece pietre pretioase ni s-a past rat in intregime numai lntr-o traducere georgiana. iar in parte, jurnatate lntr-o traducere arrneana ~i jumat ate intr-una latina. Editia folosita : Epiphanii Opera, ed. K. Hohl, I-III. Berlin 1915-1933 (Die griechischen. e"ristliehen Schriftstelier der ersten drei [ahrhunderte, 25, 31, 37).

!l\1POTRIV A CELOR

OPTZECI

DE EREZII

3, 10. Apoi, dintre sciti, sarrnatii venereaza 0 sabie incovoiata, precum si pe Odrysos, stramosul tracilor : de la acesta se tragc neamul frigienilor, dupa cum si tracii i~i au numele de 1a Theras, care s-a nascut la zidirea tumului. DESPRE SCHISMA AUDIANILOR

70, 1, 1, Audianii sau odianii, cum Ii se mai spune, stnt 0 tagma. Acestia locuiesc in manastiri si traicsc retrasi de societatea celorlalti oameni avind asezarile lor prin pustietati ori in apropierea oraselor, sau prin suburbii, sau chiar prin a1te locuri pe unde obisnuiesc sa-~i fad. salasurile sau asezarile lor cele ingradite. Intemeietorul acestei secte a fost Audios, care a trait pe vrernea lui Arius, cam pe atunci clnd se adunase impotriva lui Arius sinodul ! care l-a condamnat. Obirsia omului acesta era in Mesopotamia, 2. fiind in patria lui Audios un om vestit , , , 14, 5. Acelasi batrin Audios a fost surghiunit, iar irnparattrP I-a trimis prin par tile Scitiei", fiindca facea sa se razvrateasca rnulta lume. Episcopii il acuzasera de lucrul acesta la imparat. Si pe cind Audios se afla acum de o bucata de vreme in Scitia (n-as putea sa spun de ctti ani) si patrunsese adinc 4 acolo, in interiorul Firii gotilor, i-a instruit pe multi dintre goti in 1ucruri1e credintei. Tot el a interneiat in aceeasi tara a gotilor si manastiri, in sinul carora a inflorit regula calugareasca, deprinderea de a trai in feciorie si 0 asceza deosebit de severa, 6. Fara indoiala, Ielul de viata al comunitatilor audiane este cu totul vrednic de admiratie. ~i orice fapta care se petrece in manastirile audianilor cste frurncasa .. ,. 15, 2. Dupa rnoartea lui Audios, s-au alaturat ucenicilor ace stuia, intrind in tagma audianilor, unii E piscopi, printre care a fost si un anume
1

10

IS

20

25

Din Nieeea in anul 325 e. n. Constantius II. S Mici (Dobrogea). • Dincolo de Dunare,

174

EPIPHANIS

EPIPHANIOS

.175

llEPI

nrrrsns

EKKAHLIAL

Uranios din Mesopotamia. Acesta i-a atras de partea sa si pe citiva insi din tara gotilor pe care i-a sfintit episcopi. (S-au mai alaturat) si alti episcopi, printre care Silvanus, dintre care s-a Inttmplat sa. moara unii. A murit ?i eel mai de seama dintre toti episcopii, Uranios, care se bucura de un mare renume in sinul acelei tagme. 3. Iar dupa moartea episcopilor Uranios ~i 5 Silv~nus din tara gotilor, multi s-au despartit de schisma lui Audios si comunitatea audianilor ajunse foarte mica, (limitindu-se) la partile cetatii Chaleis de linga. Antiohia si la regiunea Eufratului. S. Intra-adevar, din Gothia cei mai multi audiani au fost alungati", ba chiar si crestinii de-ai nostri care se aflau pe acolo, fiindca se iscase prigoana regelui Hellenes. Aceasta 10 prigoana a fost ap. iga si ingrozitoare, pricinuita de ura tmpotriva romanilor. r Intrucit imparatii romanilor erau crestini, el a voit sa indepa.rteze de acolo orice ar fi putut sa. insemne neam crestinesc, Dar nu poate sa. fie nimicita radacina tntelepciunii si planta credintei, $i cu toate ca s-ar parea di au fost alungati de acolo toti crestinii, au rarnas totusi acolo unii oameni credin- 15 ciosi, Caci nu poate seca izvorul credintei. S. Asadar, multi audiani s-au retras din tara gotilor si au venit pina in regiunile noastre, unde locuiesc din timpul acela, de patru ani. .. EXPUNEREA CREDINTEI . 10,3. Se mai spune ca in Media sint ?ase secte deosebite !iiicite nu-s in Etiopia, Ia persi, sau in Partia, in Elamitis, in Caspia, in tara germanilor sau in Sarmatia, ori cite nu-s la dauni ... sau la alte neamuri? Atitea deosebiri de legi, filozofii, secte si 0 multime nesfirsita de diferente. DESPRE CELE DOUASPREZECE PIETRE PRETIOASE
a1 scitilor. Cei vechi au obisnuit sa numeasca Scitie toata partea dinspre mia20

20

103 'Ev J.1ev 'Yap 'tij MT\!>iq. 8; a.ipEO"Et.;; 7t6.A.tV A&'YOV'tCltElvClt ot6.<poPOt· BV oe 't~ AUho7tiot 50"at 7t~pa lltPO"Clt.;; rs, ft BV 'tu llClpBiq. t\ 'EA.aJ.1inot t\ Ka.O"7tiq. t\ rsPJ.1~VooV x,oopq. t\ pJ.1a'tiq. t\ o7t60"ot BV 'toi.;; AClUVtO"tv... t\ rotc liAA.Ot.;; liBVEO"t, (7t60"at> v6J.1oov 't; otCL<pOpa.t Kat <ptA.oO"o<ptOOVat a{pEO"EOOV K Ka\ ota<popoov liJ.1E'tpOV

l:d

7tA.iiBo\;.

DE XII GEMMIS CCXLIV 36. Inveniuntur autem lapides isti in interiore barbaric Scytharum. Scythiam vero soliti sunt ve~eres appellare cunctam .~eptemtnod nalem plagam, ubi sunt Gothi ~t Daunt, Venni quoque et Am usque a Germanorum Amazonumque regionem.

25

CCXLIV, 36. Iar pietrele acestea se ga.sescin interiorul tinutului barbar

25

zanoapte, unde sint goti ?i dauni, venni si arii, pinll.in regiunea germanilor ?i amazoanelor.

In timpul prigoa.nei lui Atha.na.rich din a.nii 370.

XXVI. P 0 N T I I MER 0 P I I P A U LIN I N 0 LAN I

XXVI. PAULINUS

DIN

NOLA

S-a nMcut in anul 353 la Burdigala (azi Bordeaux). in Gallia, a fost elevul lui Ausonins, apoi Inalt demnitar de stat ~i a trecut la crestinism tn anul391. A activat citva timp ca preot In Barcelona. apoi in anul 394 a trecut la Nola. in Italia, unde a ajuns episcop tn anul 409. A scris 51 de scrisori ~i un numar de poezii in care a slavit, tntre altii, pe martirul Felix ~i pe Nicetas, episcop de Remesiana. in Dacia mediterranea, cu care s-a tntllnit de doua ori, in anii 398 ~i 402. Editia folosita: Meropii Panlini Nolani Oper». Pars I: Epistula«; pars II: Carmina, ree. Wilhelm von Hartel. Viena, 1894 (CSEL. vol. 29-30).

EPISTOLAE
SEVERO FR ..TRI \ UNANIMO FRATELUI

SCRISORI
DE 0 CREDlIqA. CU MINE SEVERUS

XXIX, 14. Non tuli, frater, ut te ista nesciret. ut gra~iam in.te dei p~enius nosceret, tuo te illi magis quam mea sermo~e patef~c1.. Martinum emm nostrum illi studiosissimae talium historiarum l~se reclt~vl quo g~nere .te 5 et venerabili episcopo atque doctissimo Nicetae. qUI e.x DacIa Rom~ms admirandus advenerat, et plurimis dei sanctis m ventate non magis tui praedicator quam mei iactans revelavi.

=t=

XXIX, 14. N-am tndurat. frate, sa te ocoleasca aceasta scrisoare: ca sa cunoasca in tine mai din plin haruI lui Dumnezeu, te-am descoperit ei mai curind prin cuvintele tale decit prin ale mele; caci fiind foarte doritoare de asemenea tntlmplari, i-arn recitat chiar eu pe Martinus al nostru. In chipul acesta te-am dat in vileag venerabilului episcop ~i prea invatatului Nicetas, care a sosit din Dacia ~i pe bUM dreptate e vrednic de admiratia romanilor, fiind atit crainicul tau intru adevar, pe linga multi oarneni sfinti ai lui Dumnezeu, cit si prosHivitorul meu.

CARMEN
DE REDITU sive

XVII
NICETAE DESPRE

POEMUL

XVII
LUI NICETAS

10

tNTOARCEREA sau DESPRE

DE DACIA

10

17 141

15

Ibis Arctoos pro cui usque Dacos ... .. , ut olim Tobiae Medis, ita prosequendo ipse Nicetae comes usque Dacos 144 angelus adsit. 193 Tu Philippeos Macet1!~ per agros, per Stobitanam gra~ens u~bem, 195 ibis et Scupos patnae propmquos Dardanus hospes.

DACIA

17.

141 193 195

Vei merge departe pillA la dacii de la miazanoapte ... ... Ca odinioarli. lui Tobias printre mezi, a~a sa-l tnsoteasca si sa-i fie c3.lauza pina la dad chiar ingerul.. . Vei pa~i prin ogoarele filipice ale macedonienilor, ~i prin cetatea Stobi, vei merge ~i la Scupi, vecin3. cu pat ria ta, ca oaspete tn Dardania.

15

178

PAULI~US

NOLANUS

PAULINUS

DIN NOLA

179

200

quibus iam tunc resonabit ilia gaudiis tellus, ubi tu rigentss edoces Christo fera colla nub subdere gentes! Quaque Riphaeis ~oreas ~n. oris adligat densis flUVlOS prumis, hie gelu mentes rigidas superno igne resolvis.

'200

1 De cite bucurii va rasuna atunci pamintul acela, unde v;i inyata neamuril~ aspre sa-~i supuna salbaticele grumazun blindului Hristos 1
~eolo unde Bo~~as, in tinuturile ripheice mtepe!le~te fluviile eu gheturi dese, tu. V~l ~ezghet~ cu foeul (credintei) mintile intepenite de gheata de' deasupra.
1,

205
10

Nam simul terris animisque'duri et sua Bessi nive duriores nunc oves facti duce te gregantur pacis in aulam. Quasque cervices dare servituti semper a bello indomiti negarunt, nunc iugo veri domini subactos sternere gaudent.' Nunc magis dives pretio laboris Bessus exult at ; quod humi manu que ante quaerebat, modo mente caelo conligit aurum. . vices rerum! bene' versa forma l. ' Invii montes prius et cruenti ,' nunc tegunt versos 'monachis'latrones pacis alumnos.

'205

~aci iata bessii, napraznici prin paminturile ~1 su~letele lor si mai asprii ea zapezile, au ajuns aeum ca niste oi ~i sub indrumarea se tmbulzesc spre locasul pacii, Grumazurile pe care, mereu neinfrlnti au respins sa le supuna sclaviei, . Ie pun acum eu bueurie sub jugul adevaratului stapin. Acum bessul mai bogat prin valoarea se inalta; aurul pe care-l cauta inainte eu rnina in pamint 11 culege aeuma cu mintea'din cer.

to
ta

210
15

'210

de razboi,
15

'215

muncii sale
:20

215
20

'i

'

220

220
25

o ce .~c~imbar.e .8: luc~urilor! Ce infati~are bine rinduita I Muntii inaccesibili mal inainte si salbateci ocrotese aeum tilhari prefacuti in monahi fii ai pacii. .'
Odinioara pamint al singelui, acum e al vietii putere~ plina d: cr~dinta a hotilor se indreapta' spre cer, iar Hnstos e alatun de tilharii care au in stapinire imparatia din inaltimi. Unde era odata narav de fiare ~nfloresc aeum rinduieli de ingeri. iar omul drept traieste retras in pesterile in care a sa.la.~uit cindva tilharul.
25

225
30

Sanguinis quondam, modo terra vitae est. _, vertitur caelo pia vis latronum, et favet Christus supera occupanti regna rapinae. Mos ubi quondam fuerat ferarum, nunc ibi ritus viget angelorum,; et latet iustus quibus ipse latro vixit in antris.

225

30

230

230
35

Praeda fit sanctis vetus ilie' praedo, etgemit versis p.?micida damnis, , iure nudatus spoliante Christo , criminis armis . ~': Avios saltus, iuga vasta lustras;'. " dum viam quaeris, sterilemque' 'silvam' mentis inculta:e superansIn agros vertis opimos.

~aufa.~a.torul de_. odinioara ajunge prada sfintilor, iar ucigasul se caieste de pagubele pricinuite dezbriieat cu adevarat de armele faradelegii ' de care l-a despoiat Hristos... ' ' ~u str~bati codri neumblati, culmi intinse, ~l e~ut~. ~rumul; !nfringi padurea stearpa a mintii inculte ~l 0 prefaei in ogoare roditoare. .
la nordul Dunarii,

35

241

241

40

Adicll departe

40