MINEIUL GUNE] DECEMYRIETRAINTE. COVANTARE. FACUTA DE STHRETUL,NEOHL AL MANASTIN MERMTOL LA 1846, CATRE CETITORI, DECEMVRIE, carea va s& zici a zecea; numirul al zecelea este cinslit si si- varsitor tuluror numerilor, c&ci dupa ce ajungem la numérul al zecelea, iards in- cepem dela unul. Intaiu Evreii si Romanii pan la Numa al doilea impdrat al Romei avea anul de zece luni si incepand dela Martie, cand a zidit Dumnezeu lumea, sférsea anul la luna lui Decemvrie. Intru aceasta lund ochiul Cerului, soarele cel vizut alergand cu iufime nespusé, ajunge asupra zodiei, ce se numeste corn de capri. Asemenea si Soarele dreptafii Hrislos nascandu-se dupre {rup intru aceasti lun8, s‘au culcat intre doug vite fr’ nici o podoab’. Luna aceasta, intru care s'au intémplat Nasterea Domnului nostru lisus Hristos» au fost in mila a sasea dela facerea lumii, leat 5508. Acest veac este al crestinilor, si va finea pan& la sfarsitul lumii, Aceast& lun& au fost la trei zeci si noud de ani, anul cel de pre urma al imparafiei lui Irod, si la al patruzecelea an al impardfiei lui August Chesarul. Intaiu istoricii num&rau anii dela zidirea lumii, sau dela Avraam, sau dela Olimbiadele ellinilor, alfii dela r&zboiul ce au avul Alexandru improtiva Per- silor, alfii dela Dioclifian impiratul, numind acel veac, veaé mucenicesc, pentru rézboiul ce au fcul acel tiran asupra mucenicilor. lar din zilele lui Tustinian im- pirat, au inceput s& se numere dela naslerea lui Hristos, ce se priznueste intru aceasté lun’. lar obicaiul ce numéra anii dela Ianuarie, s’au asezat, fiindc& lanuarie [> cu ajutorul Jui Dumnezeu, dati in lumina talmacirii si a tip&ririi si luna lui este si inceperea anului dupre cbiceiul Romanilor, ce vom ardta la luna cea vii- loare; si se aral& in Istorie, c& obiceiul de. a se numéra anii dela nasterea lui Hri- stos, inlaiu pova(uitor s'au ardlal Dionisie cel mic. Acesta Tartar dapre neam fiind, Monah dupre cin, (hronolog) numér&tor de ani dupre inv&fatur’, in loc de a se numara anii dela Dioclifian, au asezal in Biseric& anii dela intruparea Domnului. Sunt din Istoricii anilor, cari cu adancime cerceland, aralé cum c& Naslerea luiHristos s’au f&cut cu patru ani mai nainte decdt au socotit cel mai sus numit Dio- nisie; ins& toat lumea cu deopsle intocmire au primit asezarea acestui Dionisie, numindu-o Epocd a lui Dionisie, carea si asa va réménea in veci, nepricinuindu-se nici o bénuial’i la dogom’, din bénuiala vremii. $i mécar ci la numrul anilor Isto- ricii nu se potrivesc la nasterea Iui Hristos, dar pentru vremea si ziua lunii tofi se intocmesc, tofi cu un glas voesc, luna lui DECEMVRIE sf fie, intru care s‘au aralat lumii Nasterea Domnului, si mai varlos cel intru Arhierei dasc&l al lumii loan Guré de aur cu nebiruile dovediri se osteneste a incredin{a Nasterea Mantuilorului a fi intru aseasté lund. Pentru toate cele mai sus zise, aceasti luni este 0 mare epock a tuluror cres- tinilor, este un mijloc, din carele s’au intins in {ot finutul p3mantului cel necuprins Impiratul cerului; este o sfers, care a purlat pre Cer un inger ce se ardté in chip de stea si povaijuia pre Maghi. Intru aceasta lund s'au arStat in lume lucruri minu- nate, si preste ordnduiala firii fatamplate, nu numai cele ce au propoveduit trémbi- ele proorocilor, nu numai cele ce bine vestesc Dumnezeestile Evanghelii, ci si cele ce au scris mai nainte in Stihuri, Sibilele proorocife, luand darul proorociei plats pentru curd{ia si fecioria intru care au pelrecut, inc& si cele ce dovedesc istor cei inaintea Evangheliei si neluminaji de darul ei, cari zic, cum c& un Prupie pop& al capestii Irei (luna) ce s'au zidit de Chir Imp&ratul Persilor, au v&zul intru acest& capiste o vedere mare si la oameni infricosal8, idolii cei {rd suflet si nesimfitor} dSnjuind, si cei fr glas zicdnd cu glas: Venifi si ne bucurém pentru Ira, c& Poarl& in pantece ca inlr'un noian, corabie de multe aduc&toare; iaré mai pe urmé au vizul sfrémandu-se acele capesti ce diniuiau. Tot intru aceasté lund, fiindc& s'a n&scut Proorocul de carele zicea Moisi. Prooroc va ridica voud Domnul, s'au contenit mandiile (oracolii) adec& idolii, cei ce se credeau de inchin&torii lor, cum s& proorocesc la cei ce-i intrebau pentru cele viiloare Acestea pricini eu crez c& vor indemna pre fiesltecarele a primi cu dragoste cartea lunii_ lui Decemvrie. Acestea vor pricinui silin{& ca s& cinsteascé slujbele ce se cu- prind intru aceasta, fiind spre slava Stépanului si Domnului nosiru, pentru care s‘au intémplat intru aceasta Juni cele mai sus zise toate. Afar de aceastea facem sliul, pentru oare cari sfin{i cuviosi P&rin{i, cari bine au plicut Domnului in vremile ceste mai de pre urmé, in p&mantul nostru Romania, pentru cari pomeneste Mitropolitul Moldaviet Khir Dositeiu, find om nu cu pufind stiin(é de invététur’, in cartea cu viefile sfinfilor ce s'au fip&rit in zilele sale, la anul dela Hristos 1682 in Iasi, carea si Prologar se zice, zicand asa la fila 152: Mulli sfinji se fac sila Rusia ,si pan’ astzi... Dar inc si din Romani mulfi sunt, a cérora am »si vazut viala si traiul lor, dar& nau fost cdulali, fra numai Daniil de Voronel »si Rafail de Agapia, a c&ruia i-am s&rulat si sfintele moaste. Am apucat in zilele »noasire P&rinfi inalfi tntru bundtéi si in petrecere si plecati la smerenie adanc&, »pre pariniele Chiriac din Bisericani gol (petrecdnd) si ticdlosit in munte 60 de ani. »Si pre Chiriac din Tazliu, Epifanie de Voronel, Partenie de Agapia, inc& si pre loan »de Rasca, arhiepiscopul cel sfant si minunat. Pre Inochentie de Pobrala si pre nEvstatie. S'auaddogat aceast& instiinfare aicea, ca nu prin trecerea vremii, sé se nfack cu tolul nesliufi, acesti cuviosi P&rin{i, neamului cestui mai de pre urmé,»sica si se arate c& dintru toate neamurile, »ce urmeaz& voiei si poruncilor lui“. Indreptérile si aicea s'au facut intocmai precum s‘au vorbit in Procuvantirile celorlalte acum tiparite Luni. Afard numai ci s'au mai adaos si slujba sfintei Filotiei dela Arges, la 7, si la 26 a sfantului Nicodim dela Tismana. Al dragostei voastre fierbinte rugitor c&ire Milostivul Dumnezeu, pentru man- tuirea voastrs si doritor de tot binele. alege Dumnezeu pre robii si, cet NEONIL Achimandrit si Staret Sfintelor Monastiri : Neamful si Secul, impreund cu tot Soborul.LYNA LYI ARE ZILE TREIZECI $1 UNA ZIUA ARE CEASURI 9 $I NOAPTEA CEASURI 15. In ziua dintaiu, sfantul prooroc Naum. Aliluia. LaDoamne strigat-am.. Stihirile sfantului glas 3. Podobie: Mare este puterea Crucii tale, Doamne.. DECeMVRIE arul sfantului Duh, s’a sa- lasluit intru tine Prooroace allui Dumnezeu, si cu stra- lucirea sa te-a facut faclie prea luminata, si prin tine mai’nainte propovedueste cele ce vor sa fie, Ninevei cei mari. Nor luminos te-ai aratat, Naume prooroace al lui Dum- nezeu, picand ploaia cunostin- teide Dumnezeu, siai adapat cu apa judecatii lui Dumnezeu, ce- tatea Ninevitenilor, care iaras a fost ingreuiata cu paganatatea. Pacandu-te partas slavei cei nesfarsite, Naume prooroa- ce al lui Dumnezeu, si nespusei bucurii si indulcirii dumneze- esti; roagé-te pentru noi Sta- panului tuturor, de Dumnezeu insuflate. Slava, $i acum a Nascatoarei: Mare facere de bine doban- | dind prin tine Preacurata im- preuna cu proorocii cinstim pre Fiul tau, carele a priimit a se naste din pantecele tau, pentru milostivirea cea desavarsita, si a zidit din nou neamul ome- nesc. A Cru a Nascatoarei, asemenea: i Vazand pre cel nascut dintru tine spanzurat pre lemn fara su- flare, ceea ce esti fara prihana, strigai cu amar: Fiul meu prea | dorite, cum a apus frumusetea | chipului tau, ascunzandu-se de voia sa sub umbra mortii? | STIHOAVNA din Octoih. Troparul, glasul al 2.lea, | A proorocului tau Naum... | Slava si acum, a Nascdtoarei Cauta Ia sfargitul carti10 DATs LA UTRENIE Dupa obignuitele Stihologhii, Sedeinele Oc- toihului $i Psalm 50. CANOANELE. Amandoua din Octoih, si al Proorocului pe 4. Al c&ruia acrostih la Greci este acesta: LUNA LUIDECEMVRIE Cu tarie voiu liuda barbatia sufletuluilui Naum. | Facerea lui Teofan. Peasna 1, glasul al 5-lea, Irmos: cau si pre calarasul in »marea Rosie, i-a scutu- yrat Hristos cela ce a sfaramat »Yasboaiele cu brat inalt,- si pre Israil |-a mantuit, pre cel »ce canta cantare de biruinta. Naume de Dumnezeu insu- flate, bucurandu-ne fericim Da- rul cel dumnezeiesc al mintii tale, cei ce dumnezeeste s’a carmuit de dumnezeu, si s’a luminat cu Darul lui, de Dum- nezeu priimitule. Glasuind in sufletul tau, Da- rul Duhului de sus Prooroace, dupre vrednicie a suflat intru tine lucrarea_ prooroceasca, si ti-a pregatit limba insuflata de Dumnezeu, vrednicule delauda. Slava: Organ te-ai aratat lovit de coarda Duhului, laudand pre Dumnezeu cel ravnitor, si spu- nand tuturor nefatarnica jude- cata lui, vrednicule, de lauda. $i acum a Nascatoarei: Binecuvantata Fecioara prea curata, pazeste pre cei ce te lauda pre tine cu credinta si cu dragoste, ca pre o cinstita Maica a lui Dumnezeu; alinand salbatacirea cea neimblanzita a supararilor. Peasna 3, Irmos: Cela ce ai infipt pe nimic... Cc impartasirea facatorului de viata si dumnezeies- cului Duh, te-ai facut luminat vazator de Dumnezeu. Pentru aceasta cu voia cea dumneze- jascé, cele de departe ca si cum ar fi de fata tuturor mai’na- inte le-ai spus, mai’nainte cu- ratindu-te, de Dumnezeu insu- flate. ‘Slava: Ca un vazator de cele dum- nezeiesti, ai prevazut osanda rasplatirii improtiva vrajmasi- lor pagani, cari defaimau dum- nezeeasca indelunga rabdare, ingaduirea si bunatatea, pentru rautatea lor cea nevindecata. Gi acum, a Nascatoarei: Cela ce din nimic a facut odata toate, iubitorul de oa- meni, iese din sfantul tau pan- tece Preacurata, si se face om, pentru milostivirea cea prea mare, ca sa mantueasca pre oameni. Irmosul : Cela ce ai infipt pre nimic »pamantul cu porunca ta, siIN _ZIUA_DINTAIU __ y»ai ridicat netinut pre cel in- »greuiat, intareste Biserica ta »pre piatra cea neclatita a po- »runcilor tale, Hristoase, unule »Bune si iubitorule de oameni. Sedeaina glasul al 5-lea. Podobie: Cuvantul cel impreund... Fiindu-ti gandul neameste- cat cu chipurile cele de jos, marite Naume, te-ai facut pri- imitor curat dumnezeescului Duh, priimind luminat stralu- cirile lui, si luminand pre toti. Pentru aceea te rugdm, roaga- te pentru pacea lumii. Slava, si acum, a Nascatoarei Minunea cea mare a zdmi- slirii, si chipul cel negrait al nasterei tale, intru tine s’a cu- noscut Curaté pururea Fecioa- ra. Imi spdimanteaza gandul, simi minuneaza cugetul slava ta, Nascatoare de Dumnezeu, carea s’a tins catre toti, spre mantuirea sufletelor noastre. A Crucii, a Nascatoarel: Prin Crucea Fiului tau de Dumnezeu daruita, a incetat toaté ratacirea idolilor, si pu- terea dracilor s’a calcat. Pentru aceea toti credinciosii, dupre datorie pururea te laudam, bine te cuvantém, si marturisindu- te cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, pre tine te marim. Peasna 4, Irmos: umnezeeascad economia »ta, Hristoase, cunoscan- ,du-o Avaacum cu prevedere, »cu fricd a strigat catre tin » Venil spre mantuirea popo- »tului tau, ca sa mantuesti pre yunsii tai. Piind luminat cu raza Duhu- lui, ai vestit mai ‘nainte gro- zava pustiire a Ninevitenilor, aratandu-le aratatorule de cele dumnezeesti, ca nu vor scapa de puterea lui Dumnezeu. dudecata Ziditorului cea dreapta hotaraste cumplita pierderea de tot a poporului | celui vrajmas; precum proo- rocind ai grait, Naume proo- roace al lui Dumnezeu, prea fericite. Slava: Fiind impodobit sufletul Proorocului tau cu cugetare smerita, s’a indltat mai pre sus de fiinté catre vederea Dumnezeirii tale, Bunule, si catre luminarea dumnezees- tei stiinte. $i acum, a Nascatoarei: Marie Doamna fapturii, ca ceeace singura ai nascut pre Imparatul tuturor, prea lau- data, arata-ma izbavit de tira- nia patimilor cu rugaciunile tale.__LUNA LUI DECEMVRIE Peasna 5, Irmos: cela ce te imbraci culumina yea cu o haina, la tine »manec, si catre tine strig: Lu- »mineaza sufletul meu cel in- »tunecat, Hristoase, ca un mi- plostiv. Avand viata fara prihana, si curata, te-ai invrednicit de lucrarea si de luminarea sfan- tului Duh, prooroace Naume prea cinstite. Trupul |-ai supus cu osardie gandului celui singur stapani- tor, puind suisuri in inima ta. Pentru aceea ai dobandit ara- tarea cea cuvioasd lui Dum- nezeu. Slava: Darurile cele alese ale celor ce s’au cinstit cu proorocia, sunt mai pre sus decat cele ce sa vad; ca printr’insele gra- este Duhul Sfant, prea bunul Domnul. $i acum, a Nascatoarei: Nici gand ceresc nu va pu- tea cu adevarat sa te laude pre tine, Nascatoare de Dumnezeu, precum se cade; ca ai nascut pre Ziditorul, carele este lau- dat de puterile ceresti. Peasna 6, Irmos: Marea patimilos lauddm credinciosii pre cel ce afost casé dumne- S zeescului Dar, si carele s’a facut lacas curat aratarii lui Dumne- zeu, celei mai pre sus de gand. Slava: Cel ce a priimit lumina cea neapusda dumnezeescului Duh, si a castigat gand indumnezeit, indeamna pre credinciosi catre lauda. $i acum, a Nascatoarei; Puterile cele de gand, si toate neamurile oamenilor te slavesc pre tine, ca pre ceea ce ai nascut pre Dumnezeu, cea pururea binecuvantata si cu totul fara prihana. Irmosul : Marea patimilor cea salbata- »cita, cu viforul cel stricdtor »de suflet, alineazd-o Stapane »Hristoase, si ma scoate din »Stricdciune ca un milostiv. CONDAG, glasul al 4-1ea. Podobie; Arilatu-te ai astazi buminandu-se cu Duhul cu- raté inima ta, s’a facut lacas prea luminat de proorocie, ca cele de departe le vezi ca si cum ar fi de fata. Pentru acea- sta te cinstim, prooroace feri- cite, Naume prea laudate. Luna lui Decemvrie are zile 31; ziua are 9 ceasuri, si noaptea, ceasuri 15. In intala zi, amintirea Sfantului prooroc Naum. Stih:Pre Naum Elcheseul ce s'a dat duhul. Al smirnui cu smirna cuvantului ma trage do- ul La intdia zi a lui Decemvrie s'a dus, Naum din viaja aceasta la cele de sus.IN ZIUA DINTATU _ Avesta a fost din Elchesem, cel de ceea | parte de Batarim, tregandu-se din neamul | lui Simeon, si a apucat mai ’nainte de Hri- | stos cu patra sute saizeci de ani. Acesta dupa proorocul ona a proorocit sila dat | semn Ninevei cetafi, ca va sa piara de ape | dulci si de foc ce iesea din pimant. Acea- | sti proorocie s’a si plinit cu ner, De vre- | me ce jezerul ce eri imprejurul ei, umfién- du-se de cutremur 0 a cufundat; ‘epoi ve- nind foc despre pustie, a ars cea’ mai inalta parte a ei, Acestea proorocind asupra Nine- | vei, si scriind cartea sa pre care o a impar- fitu-o in tei capete, a murit cu pace si s'a Ingropat la paméntul sau, Sa se stie ca Na- um, inseamna odihnd; sau mdngdiere tuturor; sa mmintes sau pricepere, Intru aceasta zi, prea cuviosul Filaret milo- stivul Stih: Mori tu cel ce toata fapta bun’ dupre numire. Parinte o ai iubit, ins mai mult pre milostivire. Acestea era pre vremea imparatilor Constantin si Irina, la anii sapte sute opt- zeci, tragandu-se din laturea Paflagonilor, fit oarecdruia Gheorghie si Annei, Luandu-si fe- mee legiuita, prin nunta, se indeletnicia cu lucrarea pamantului; si din aceea agonisin- du-si cele de nevoie spre vietuire, multa milostenie imparatia la saraci. Dar din piz~ ma diavolului, la atata de mare saracie a ajuns pururea pomenitul, ca oarecdnd lov, Jn cat er lipsit si de hrana cea de nevoie. Insa Dumnezeu nu fa trecut pre el cu ve- derea pana in sfarsit; caci a lucrat prin a sa pronie, ca Constantin fiul imparatesei Irinel, sa-si ia luigi femee pe nepoata ace- stui sfant Filaret cl numele Maria plina find | ea de frumusefe si sufleteasca si trupeasca si dar s’a intamplat ca si sfantul Filaret, sa se cinsteasca cu vrednicia de Ipat. Dela care multa bogatie agonisind, 0 Imparfed pre ea | cu imbelgugare la saraci. Deci fiindicé de trei ori fericitul a cunos- cut mai ‘nainte, moartea sa gi mutarea cea || Efesului, cu pace s'a sivarsit. catre Hristos, a chemat toate rudele sale, sile-a spus mai ’nainte, ce era si se intam- ple fiecaruia ; adaogand inca si aceste vred- nice de pomenire: Nu uitafi fli mei si rudete mele, inbirea de streini; nu poftiti. Iucruri = 13 streine, Nu lipsifi dela slujbele Bisericit; si ca si zi¢ in scurt, precum mA vedeti pre mine cA vietuesc, aga petrecefi si voi. Acestea zicandu-le, si ugandu-se pentru dansii, s’'a odihnit cu’ pace. : Intru aceasta zi pomenirea sfantului muce- nic Anania Persul Stih: Anania cu trupul catre . In al sau trup nu ia nici o mica simtire. Acestea a fost dela Arvil cetatea Per- sei; $i fiind prins pentru credinfa lui Hris- tos, multe gi nesuferite munci a rabdat fericitul. lara cand era aproape si-si dea sufletul la Dumnezew, a zis aceste cuvinte: Vaz 0 scara care ajunge pana la Cer; vaz inca si niste tineri cu chip luminat, care ma chiama zicdndu-mi: Vino impreuna cu noi, | vino, si te vom duce inlauntru cetatii cei plina de lumina si de veselie; si acestea zi- cand s’a dat duhul. Intru aceasta 2i, pomenirea sfintului Antonie cel now. StihzAcesta catre Antonie cel mare privind. Si cu faptele prin pustnicie s'a arktat aseme- nea find. Intru aceasta zi, sfantul Onisim Arhiepiscopul Stih:Trupul lui Onisim de si a intrat in pa- mint. Izvoriste tuturor celor ce au trebuinfa folosi- tor Dar nedegertat. Intru aceasta zi pomenirea celor dintru sfinfi parinfii_nostri. Anania si Solohon Arhiepiscopii Efesului Stih:Doi pistori ai unei turme s‘au sivargit. Si catre un loc amandoi au trecut. Cu ale lor sfinte rugéciuni, Doamne milueste- | ne, si ne mantueste pre noi, Amin. Peasna 7, Irmos pom! parintilor cel prea »indlfat, vapaia o a stins, »Si pre tineri i-a rourat: pre cei yce cantau cu un glas: Dumne- »zeule bine esti cuvantat. Ca cei ceavem mai mare ce telor pre Proorocul cel prea va- zator de Dumnezeu, cu cinste sd praznuim dumnezeeste, cu ($$14 ____LUNA LUI DECEMVRIE _ cantare cantand: Dumnezeule bine esti cuvantat. Cunoscandu-te pre tine ca esti organ miscat de Duhul si trambita insuflata de Dumne- zeu, te chemam in ajutor, can- tand laude: Dumnezeule bine esti cuvantat. Slava: Tncununatu-te-a Domnul dumnezeescule Prooroace, si Dar ti-a dat a spune mai ’nainte cele viitoare; caruia toti can- tam: Dumnezeule bine esti cu- vantat. $i acum a Nascatoarei: Vsa neumblata, te-a vazut Proorocul, Fecioara prea curata, prin careaa trecut numai acela, caruia toti cantam: Dumnezeule bine esti cuvantat. Peasna 8, Irmos: Tie Facatorului tuturor.., Poaumnezeindu-te cu lumi- na cea fara de materie a stapanitoarei Treimi, Prooroa- ce, canti veselindu-te: Toate lucrurile laudati pre Domnul, si-l prea inaltati intru toti vecii. Binecuvantém pre Tatal, pre Fiul, gi pre sfantul Duh Domnul. Cu sfintita cuviinta cinstind sfintita. pomenirea ta, dumne- zeescule Prooroace, canta Toate lucrurile Domnului 1a- udati pre Domnul, si-] prea inal- fati intru toti vecii. $i acum, a Nascatoarei: ) — Intareste Curata sufletul meu cel slabanogit cu patimile gre- | Selilor, ca sé laud nasterea ta | Fecioara, cea prea proslavita | intru tot vecii. Irmosul : | Sa ldudam, bine sA cuvantam, gi s4 ne in- chinam Domnului cantand, si prea inal{an- } du-] intru tofi vecii | Tie facatorului a toate, ti- ynerii in cuptor impreunand dant a toata lumea, cantau: »Toate lucrurile pre Domnul »laudati-l, si-l prea inaltati in- | ,tru toti vecii. | Peasna 9, Inmos: Isaie dintueste... pt pamant ai avut vie- tuire adevarat intocmai cu a ingerilor, si acum te-ai salasluit in ceruri, impreuna cu cetele ingeresti, apropiindu-te _ de raza cea cu trei lumini: din carea umplandu-te, cauta spre cei ce te lauda pre tine. | Slava; | Pre tine fericite te aducem | rugator caétre Dumnezeu pen- | trulume; roaga-te dar Prooroa- | ce, ca cel ce ai indrasneala, sa | se dea credinciosilor izbavire, | si mantuire si iertare de gre- seli. $i acum a NascAtoarei: | Ca pre ceeace ai nascut pre ; Dumnezeu, te numim credin-IN ZIUA DINTAIU 15 ciosii, dupre cuviinta si dupre | dreptatea gandului catre Hris- ; potrivire, dumnezeeasca Nas- catoare de Dumnezeu Curata si odataé cu numirea cinstim nasterea ta cea slavita, prea sfantaé Maicd Fecioara. Irmosul : Tsaie dantueste, Fecioara a »avutin pantece, sia nascut fiu »pre Emmanuil, pre Dumnezeu »$i omul; rasdrit este numele ylui, pre carele slavindu-l, pre »Fecioara o fericim. SVETILNA. Podobie; Femei auziti,.. Mintea ta fericite, o ai facut oglinda neintinaté a dumne- zeestilor straluciri, de Dumne- zeu graitorule Prooroace, si or- gan rasunator al Preasfantului Duh, mai ’nainte vestind nas- terea lui Hristos din Fecioara. $i cealalta slujba a Utreniei dupre randuiala gi Otpustul, loco O GOO OOOO) INTRU ACEASTA LUNA IN 2 ZILE. ‘Siantul prooroc Avvacum, Aliluia. La Doamne strigat-am, Stihirile, glasul al Alea, Podobie: Ca pre un viteaz... tos si Stapanul; si cu cuget fer- binte si de Dumnezeu iubitor se aprindea ca un rivnitor. Stand la dumnezeeasca streaja cinstitul Avvacum, a a- uzit taina cea nespusa a veni- rii tale catre noi, Hristoase, si aratat prooroceste propovedu- irea ta, mai ’nainte vazand pre inteleptii Apostoli, ca pre nis- te cai, turburand marea limbi- | lor celor de multe neamuri. vvacum cel minunat, prii- | mind raza Duhului, s’a fa- cut cu totul dumnezeesc. Si vizind paganatatea judecato- rilor, si judecata cea fara drep- , tate, se necajea, aratandu-si Bucurandu-te intru Domnul Dumnezeu Mantuitorul tau te | veselesti marite graitorule de Dumnezeu, si priimind raza stralucirii cei de acolo, te-ai luminat cu gandul de lumina cea de Dumnezeu data; ci cu | rugaciunile tale, izbaveste din suparari si din primejdii, pre cei ce sdvarsesc cu credinta prea sfintitaé pomenirea ta. Slava. Gi acum a Nasc&toarei: Ceeace ai incdput in pante- | cele tau pre Dumnezeu cel ne- incaput, carele s'a facut om | pentru iubirea de oameni, sia luat din tine framantatura noa- stra, si aratat o a indumnezeit nu ma trece pre mine acum Preacurata, fiind scarbit; ci mi- lostiveste-te ingrab, si ma man- tueste de toata mania si rau- tatea viclenilor. A Crucii a Nascatoarei:16 LUNA LUI DECEMVRIE _ Daca te-a vazut Fecioara si Maica ta Doamne spanzurat pre Cruce, se mira gsi cu tan- guire zicea tie: O ce minune de rébdarea cea nemarginita, Ziditorul meu! Cum de buna voie ca un osandit cu judeca- ta nedreapta te osandesti la moarte, de norodul cel vred- nic de osanda, si suferi patimi infricosate ? STIHOAVNA din Octoih. Tropar, glasui al 2-lea. A proorocului iu Doamne Avvacum.., Slava, $i acum, a Nascatoarei. Cauté-le la sfarsitul cartil LA UTRENIE CANOANELE. Amandoua din Octoih ; si al Proorocului pe 4. Al carui acrostih, la Greci este acesta: Te cint pre tine prooroace Avvacume fericite Facerea lui Teofan. Peasna 1, glasul al 4-lea, Irmos: Qanta-voiu tie Doamne Dumnezeul meu, ca ai »ScosS pre popor din robia E- »ghipetului, si ai acoperit pre »Faraon, cu carutele lui si pu- yterea lui. Intelepteste-ma Doamne Dumnezeul meu, sa laud pre dumnezeescul tau prooroc Avvacum, si cu Darul tau lu- mineaza inima mea, Bunule. Pana cand, zice Proorocul, voiu striga catre tine, Doamne, | erau sa fie, vrednicule de mi- si nu ma vei auzi? Si pentru- ce mi-ai araétat paganatatea ju- decatorilor ? Slava: Izbaveste de primejdii Pro- oroace si de nevoi cumplite cu rugaciunile tale, pre cei ce cu umilinté sévarsesc cinstita po- menirea ta. $i acum, a Nasc&toarel : Dumnezeu cel sfants’a ard- tat, cand s’a apropiat vremea, facandu-se om din tine Nasca- toare de Dumnezeu, ca sa man- tueasca pre om. Prasna 3-a, Irmos. Areal celor puternici. paltando-ne catre vederea de Dumnezeu si luminan- du-te cu darea de lumina dela dansul, ai vazut mai ‘nainte in- semnarea celor viitoare, ara- tatorule de cele dumnezeesti. Spre toata bundatatea te-ai nevoit, si toata radutatea din cuget ai urit, si cu dreptate ai urit pre cei ce faceau faradde- lege prea fericite. Slava Tie ca unui curat ti s’a in- credintat graiurile Duhului sfant, proorocind mai de 'na- inte ardtat plinirile celor ce nune. $i acum a NascatoareiMunte umbrit cu bunatatile te-ai aratat Preacurata, dintru care in chip de rob a venit Sta- panul, ca sé izbaveasca pre oa- meni de robie. Irmosul. Arcul celor puternici a sla- ybit, si cei neputinciosi s’au in- »cins cu putere; pentru aceasta »8'a intarit intru Domnul inima »mea. Sedeaina, glasul al 4-lea. Podobie: Cel ce te-ai inalfat pre cruce. Statut-ai_la dumnezeeasca streaja fericite, si ai cunoscut venirea lui Dumnezeu, cu ochi | proorocesti de Dumnezeu insu- flate Avvacume, drept aceea ai si strigat cu frica: Auzit-am, Doamne, infricosata venirea ta, site laud pre tine, ca ai voit sa porti trup pamantesc din Fe- cioara. Slava, $i acum a Nascatoarei. Ceeace esti scéparea celor ce sunt in nevoi, impacarea cu Dumnezeu a celor ce gresesc, prea sfanta Stapana, pazeste-ne pre noi de toata primejdia si de rautatea oamenilor, de ia- dul cel infricosat si de patimi- le necinstei, pre cei ce cu cre- dinté te chemam pre tine pu- turea, Fecioara cu totul laudata. A Crucii a Nascatoarei: Vazandu-te pre Cruce Hris- IN DOUA ZILE ua toase al meu, ceeace fara is- pita de barbat te-a nascut, sfa- ramandu-se la cele din laun- tru, cao Maica striga: Vai mie prea iubite! Nu pot suferi pa- tima ta; ma aprind la cele din launtru, si sabie cumplita a ra- nit inima mea; insd laud mi- lostivirea ta, Doamne. Peasna 4, Irmos: arzit-am Dumnezeule auzul tau si m’am temut, ,inte- »les-am lucrurile tale, si m’am »Spaimantat Doamne: cd de ylauda ta este plin pamantul. Cu chip de lumina prin bu- natate te-ai aratat, de Dumne- zeu insuflate, si ai vestit lumi- na cea neinseraté, céreia cu credinta strigam acum: Slava puterii tale, Doamne. Darul Duhului cel lumina- tor, cu indestulare salasluindu- se intru tine intelepte, te-a sa- varsit Prooroc; ca sa vestesti tuturor pre Mantuitorul, Slava: Auzind auzul Atottiitorului, cu cucerire te-ai infricogat mi- nunate, si pricepand lucrurile lui, te-ai cuprins de spaima. Gi acum, a Nascatoarei: Sicriul marturiei te insem- neaza pre tine Preacurata, care ai priimit painea vietii cei a-_18 devarate, pre Cuvantul cel im- | preunad vesnic cu Tatal. Peasna 5. Irmos: Rasare-mi mie Doamne, lu- mina poruncilor tale, ca ,la tine maneca duhul meu, si te »lauda pre tine; ca tu esti Dum- »hezeul nostru, sila tine scap, »Imparatul pacii. Acum vede cinstita Biseri- ca Soarele ridicat pre Cruce, precum ai proorocit mai ’nainte Avvacume prea sfintite. Inaltandu-ti gandul la paza ta prea fericite, ai statut si ai socotit venirea Domnului. Slava : Cu glas mare strigai inte- i lepte: Ma voiu bucura si ma voiu veseli de Dumnezeu Man- tuitorul; Avvacume prea feri- cite. $i acum, a Nascatoarel: Fiind ingreuiat de lanturile greselilor celor multe, catre tine alerg, Stapana Nascatoare de Dumnezeu; mantueste-ma, ceea ce esti lauda credincio- silor. Peasna 6, Irmos: Strigat-a mai ‘nainte... pea amiaza-zi a venit Dum- nezeu intrupandu-se, pre- cum mai ’nainte ai grait, fiind | cu stralucire luminat dela __LUNA LUL DECEMVRIE dansul, Avvacume de trei ori | fericite. dumineazé Dumnezeule su- fletele celor ce te lauda pre tine, cu rugaciunile cinstitului si de Dumnezeu inteleptitului Avvacum, cela ce cu dumne- zeeasca insuflare i-ai luminat cugetul. Slava: Graiul tau si puterea cuvin- telor celor dumnezeesti, de Dumnezeu graitorule, au stra- batut marginile pamantului, pro- orocindu-ne noua mai ’nain- te venirea cea dumnezeeascé a Cuvantului. $i acum a Nascatoarei: Pre Fiul, carele este de o fiinté cu Tatal, si fara inceput cu cel ce l-a nascut, aratat si mai pre urma facandu-se trup, lai nascut Fecioara. Irmos : Strigat-a mai ’nainte inchi- »puind ingroparea ta cea de »trei zile, proorocul Iona in »chit rugandu-se: Din strica- »ciune izbaveste-ma lisuse im- »parate al puterilor. CONDAG, glasul al 4-lea. Podobie : Degrab ne inlimpina... Avvacume de Dumnezeu graitorule, cela ce ca pre niste cai ai vazut pre sfintii ucenici, | turburand cu adevdrat mareacunostintei, si cu dogmele dre- ptei credinte innecand insela. ciunea. Pentru aceasta ca pre un Prooroc adevarat te lau- dam, cerand a te ruga Dom- Alt Condac, glasul al 8-lea. Podoble: Apiratoarei Doamnei... Vestind lumii cea dela a- miazazi venirea lui Dumnezeu din Fecioara, Avvacume de Dumnezeu graitorule, si auzi- rea dela starea strajei cei Dum- nezeesti, dela ingerul cel pur- Invierea lui Hristos. Pentru a- ceasta cu veselie strigém tie: Bucura-te frumsetea cea lumi- naté a proorocilor. Intru aceasta lund, in 2 zile pomenirea sfantulul prooroc Avvacum. Stih: Dumnezeu pune dup’ moarte ale tale picioare. Avvacume cum ai zis spre sivarsire Jn a doua zi Avvacum s'a suit. La cetatea lui Dumnezeu, si s‘a odihnit. Acesta eri din neamul Patriarhului Si- meon, fiu lui Safat, fiind mai ’nainte de Hristos cu sase sute de ani, Si a vaut vedenie pentru prada, pentru Iuarea si da- ramarea Bisericii si a lerusalimului, si a- plans foarte. Si cand a venit Navuhodono- sor la Jerusalim, el a fugit la Ostrachin, si a fost strein in fara lui Ismail. Jara dupace s’au Intors Haldeii la Vavilon, Iuand cu si- ne pre robii Israilteni ce i-au aflat in leru- salim si in Eghipet, atuncea Proorocu! a- cesta, s’a Intors in pamantui sau; si slu- jind odata seceratorilor farinei sale, a luat bucatele sia zis catre ai sai: lata voiu sa merg la loc departe, si preste putin ma- voiu intoarce, lard de ma voiu intarzia, voi 4 ducefi pranz seceratorilor. Si acestea zi- nului sa ne milueasca pre noi. | tator de lumina, ai vestit lumii | cand, s’a rapit de ingerul Domnului st s’a dus la Vavilon, sia dat bucatele prooro- cului Daniil, carele se afla inchis in groa- pa leilor; dupa acestea iaras rapindu-se de acela inger, a ajuns in ludea si a adus bucatele seceratorilor, fara sa spuie cuiva despre minunea ce se fAcuse ott el, Acesta mai ‘nainte a priceput, ca preste putina vre- me va si se intoarci poporul robit dela Vavilon, si mai ’nainte cu doi ani de in- toarcerea lor a murit, gi s'a ingropat la {a- rina lui. Acesta a dat semn in Iudeea, adic&d cand vor vedea oamenii lumina in Biserica, atun- cea vor veded slava lui Dumnezeu, sia prezis si pentru sfarsitul Bisericii, ca acea- sta va st se facd de catre un neam dela apus. Si Catapeteasma sfintei sfintelor se va spinteck in mici bucafi, si se va lua aco- perisul acelor doi sfalpi, si nimenea nu va sti unde sunt. Acestea se vor duce de in- geri la pustiul Sinai unde s'a incheiat din inceput cortul marturiei, si intr’insele se va sunoaste a sfarsit Domnul, si va Tumina pre cei ce din Inceput se goneste de vicleanul carpe diavolul, Intru aceasta zl, pomenirea prea cuviogilor parintilor nostri posnici, loan, Iraclimon, An- drei, si Teofil. Stih+ Pytrimea barbatilor la loc vesel a venit. Dela loc plin de scarbe gi s’a odihnit. Acesti_ sfinti erau din cetatea ce se numeste Oxirinh, care se afla in Eghipet aproape de raul ‘Nilului, nascufi din parinti crestini, si fiinded se indeletniciau, intru ce- titea dumnezeestelor Scripturi, pentru acea- sta att venit intru umilinfa si lasand lumea, s’au dus in pustiul cel mai adanc, povatuifi fiind la aceasta de Dumnezen, Deci afland acolo un sfant om foarte batran, au ramas lang’ el un an intreg. Carele batran murind, au ramas ei acolo gasezeci de ani, necajin- du-se pururea cu postirea si cu aspra vie- tuire. Caci hrana lor era numai_poame; si bautura lor numai apa, si aceea inca numai de dowa ori pe saptamana. Deci in toate celelalte zile ale saptimanii, se despartiau intre ei, si umbla fiecare prin feluri de munti si de pesteri, si indeosebi se ruga lui Dumnezeu; iara Sambata $i Dumineca20 LUNA LUI DECEMVRIE se intalneau, si aducind lui Dumnezen cu- viincioasa mulfumire, se impartagau cu dum- nezeestile taine dela sfantul inger. Acestea le-a povestit marele Sihastru Pafnutie, ca- tele cu insusi ochii sai, a vazut pre mai sus pomenifii pustnici, si a scris viata lor. Intru aceasta 2i, pomenirea sfiintei muce- nite Miropi. Stih: Mir Miropi Stépnului te-ai adus, Carele te-a mirosit pre tine cu al sau miros. ceasta sfanta Miropi s’a miscut in AA crasul Efesului, Murind tatal sau a fost crescutd de maica-sa: Si fiind renas- cut& prin apa sfintului Botez, petrecea ta nara, langa mormantul sfintei Ermionei, care eri una din cele patru fiice ale sfan- tului Apostol Filip, priimind ea din mor- mantul sfintei, mir si tuturor pre acesta cu imbelsugare dandu-I! Pentru care de acolo a cAstigat ea gi numele acesta Miropi. Deci imparatind pre acea vreme imparatul Dechie, si pornind goana asupra crestinilor, atuncea maica ei luand pre Miropi, s’a dus la insula Hiului; caci avea acolo parinteasea moste- nire si averi, ca ceea ce era de acolo de loc; pentru care au si ramas amandowa in casa lor, indeosebi rugandu-se lui Dumne- zeu. Si venind oarecind acolo, un boier imparatesc, cu numele Numerie, prin acesta, a fost prins ca cregtin fericiful Isidor, ce era din ceata ostaseasca, de subt stapani- rea pomenitului boier; care Isidor era om batrin cu varsta si cucernic, si minunat, deci pre acesta cerca ace! boier, ca si-l desparta de credinfa lui Hristos, ‘si finde nevoitorul Jui Hristos, nu se indupleca, mai int4iu a muncit cu feluri de munci, apoi i-a taiat sfantul Ini cap, gi cinstitele Iui moaste le-a aruncat intr’ ripa ca si le manance fiarele si pastrele cerului; a pus inca si pazitori langa moaste, ca sa nu le fure cre- stint. Atuncea sfanta Miropi, ranindu-se la su- flet de dumnezeeasca rivna, s’a dus noa- ptea Impreund cu slugile sale, si a luat moastele sfantului, si ungandu-le cu mir le-a ingropat cu cinste la un loc tnsemnat. Deci afland boierul c& s'a furat moastele, a legat | pe pazitori cu lanfuri de fier, si a porun- it ca sa umble prin tot oragul gi sa cer- ceteze pentru sfintele moaste, zicdndu-le si aceasta: CA de nu vor afl moastele cele furate pana la vremea de el hotérita, are si-i pedepseasca cu taierea capetelor, Atun- cea sfanta Miropi, vazand in toate zilele pre sarmanii ostasi rau patimind, atata de greutatea lanturilor ce purtau, cat si de moa- rea ce ziced asupra lor, 0 a durut sufle- tul, gi indata s’a dus la ostasi, si le-a zis: O prietenilor! Moastele ce le-afi pierdut, eu Te-am luat, cand dormiati voi. Indata 0 au apucat pre ea ostasii, si o au dus fat’ la boierul, zicand: Aceasta, domnul nostru, este aceea ce a furat pre batranul acela. lara boierul zise catre sfinta: Adevarate sunt aratarile acestora pentru tine? Raspunse sfanta: Aga, sunt adevarate. Si cum ai tn- driznit, zise boierul, s4 faci aceasta, femeie blestemata? Mucenita raspunse: Pentruca am defaimat si am socotit lucru grefos, ti- calosia ta si departarea de Dumnezeu. Ace- ste cuvinte nu pufin au pornit spre manic pre trufagul gi mandrul acela boier. Deci in- data a poruncit, fara milostivire s& bata pre sfanta cu toiage: Si aceasta facind ostasit, © au luat cu pufin suflet si o au inchis in temni{a. lard pe la miezul nopfii prin ru- gaciunea sfintei a stralucit lumina mare im- prejurul temnifei, Sia venit ceata de ingeri, cari cdntau Trei sfinfita cantare; si intre ef sti si sfantul Isidor, “carele cautind la sfan- ta Miropi, i-a zis: Pace fie! Cacia ajuns rugaciunea ta la Dumnezeu, si iata acum vii impreuna cu noi, ca sa fei cununa cea gatita fie, Si indata’ impreuna cu cuvantal acesta, s'a dat sfanta sufletul la Dumnezeu, Si s'a’ umplut toata tnchisoarea de un mi- in cat si insusi pazitorii s’au inspaimantat si s'au wimit oarecum, Ace- stea ne-a povestit nowd un ostag carele pri- veghia intru paza sfintei, si carele cu ochii sai a vazut, si cu urechile sale a auzit toa- te. Si carele ‘viind la credinfa lui Hristos, si botezdndu-se, si marturisind pre Hristos, a luat si acesta cununa muceniel, fara moa- stele sfintei Miropi Iuandu-le crestinii cu vo- ea boierului, le-au asezat la loc insemnat, Tntru aceasta zi, cel intru sfinfi parintele nos- tru Solomon,, Arhiepiscopul Efesului, cu pace s'a savarsit, Stih: Moare Solomon, nu fiul lui DavidCi Solomon Arhipastorul pastoriler find, Intru aceasta 2i, slantul Aviv cel lindr, Frin foc s'a sivarsit. Stih: Catre foc Aviv nu pot avea durere zicind. Impreund cu mine pe Stipanul focului avind. Intru aceasta zi, pomenirea cuviosului parinte lui nostru Chiril Fileotul carele a pustnicit in anii © mie sasezeci. I Stin: Indoita materie prea fericite, covdrsind, | AAcum la nematerianica Treime de fath eet | stind, Cu ale lor sfinte rugiciuni, Doamne milueste~ ne, sine mantueste pre noi, Amin. _Peasna 7, Irmos: { jrcuptorul persesc tineriilui | Avraam, cu pofta bunei | »credinte, mai vartos decat cu »vapaia focului fiind aprinsi, »au strigat: Binecuvantat esti | nin Biserica slavei tale Doamne. F iind invatat intelepte cu- nostinta cea mai pre sus de cuvant, si proorocind lumina cea prea luminata, strigi acum: Dumnezeul parintilor nostrii, bine esti cuvantat. Slava. Impartasirea razei cei cu trei lumini, si a slavei cei negraite, fia daruit tie Dumnezeu; pre carele l-ai prea marit, graind: Dumnezeul parintilor nostri, bine esti cuvantat. gi acum, a Nascatoarei: | \ntru neamurile neamurilor te-ai aratat Maica Fecioara, bine- cuvantata, nascand mai pre sus de cuget pre cuvantul intrupat IN DOUA ZILE_ pentru aceasta te laudam Curata. | 2 Peasna 8, Irmos: Toate lucrurile lui Dumnezeu... PF iind strélucit culuminacea intreit luminatoare, te-ai invrednicit prea fericite de ve- denii dumnezeesti si mai pre sus de fire, strigand: Laudati si prea indltati pre Dumnezeu intru toti vecii. Band din izvorul cel dulce si plin de stiintele cele fara materie, si impartasindu-te de slava si cinste prooroceasca, bucurandu-te, canti pre Hristos in veci. Bine cuvantém pre Tatil. © ce frumusete dumnezeea- sca, si cinstitdé a proorocului Avvacum! Ca acesta dantuind cu puterile ingeresti, bucuran- du-se laudé pre Dumnezeu in veci. $i acum, a Nascatoarei: Maica te-ai aratat cu ade- varat, celui ce a rasarit din Tatal mai ’nainte de veci; ca numai tu te-ai aratat mai in- cuviintaté decat toti. Pentru aceasta te laudam Curata in veci. Inmosul: Sa laudam, bine s4 cuvantam... Toate lucrurile lui Dumnezeu »Si toata zidirea, binecuvantati »pre Domnul; cei cuviosi, si »popoarele cele smerite cu ini- »ma, laudati si-l prea inaltati »intru toti vecii.Peasna 9, Irmos Nagterea ta nestricata... Sitiluceste pomenirea ta | Prooroace, reflectand ra- | za cea luminoasa a g | le de Dumnezeu, si a invataturii tale cei de taind, si a stralu- | | | i ta- cirii, celor ce te cinstesc Avva- cume prea fericite. Propoveduind pre Domnul slavei, si spuind mai ‘nainte venirea lui din sfanta Fecioara, si vazandu-o chiar savarsita si aratata, bucura-te Avvacume prea fericite. Slava: | Veselescu-se toti proorocii, | de ziua ta cea veselitoare, de Dumnezeu inteleptite, impar- | tasindu-se bucuriei tale, sidum- nezeestei slave; cu care dim- preuna rugandu-te, mantueste pre cei ce te lauda pre tine, | $i acum, a Nascatoarei: Cu picaturile indurarilor ta- le Curata, spala, ma rog, inti- naciunea sufletului meu, si fa | sa izvorasca neincetat din mine | izvoare de lacrimi Fecioara, oprind izvoarele patimilor mele. Irmosul : Nasterea ta nestricaté s’a | ,aratat, Dumnezeu din coap- ysele tale a iesit; cd s’a ara- »tat purtator de trup pre pa- »mant, si cu oamenii a petre- | 1 DECEMVRIE ' trimitandu-l ca pre un nor ,cut. Pentru aceasta pre tine »de Dumnezeu Nascatoare, toti »te marim. $! cealalta slujba a Utreniei dupre randu- jal si Otpustul. KSICNCICICICIONCICICISICIENCIC) INTRU ACEASTA LUNA IN 3 ZILE. ‘Sfantul prooroc Sofonie. Aliluia. LaDoamne Strigat-am. Stihirile glasul al 4-lea Podobie : Cela ce de sus esti chemat... re proorocul tau Sofonie lai araétat nemuritorule, insufletit, izvorand din destul apa vietii vesnice cu adevarat, si daruind Duhul/Sfant cel de o fiinté cu tine, Parinte cel a- totputernic, si cu Fiul tau, cel ce a stralucit din fiinta ta. Prin carele a proorocit mantuitoare venirea lui Hristos Domnului nostru, si tuturor neamurilor a propoveduit mantuirea. Cela ce ai luat raza lumi- nii cei dumnezeeste stapani- toare, prin curatia mintii, si graitor de dumnezeestile cuvin- te te-ai facut, si mai ’nainte a- ratator, si dumnezeesc Prooroc; gura de Dumnezeu miscata a Duhului te-ai ardtat, vestind cele descoperite tie de la dan- sul, si aradtand tuturor pagani- lor mantuirea ceeace s’a dat, si impdratia lui Hristos, prea cinstite. Pre carele roaga-l saIN DOUA ZILE mantueasca, si sa lumineze su- fletele noastre. Cela ce te-ai luminat cu vre- dnica vedere de Dumnezeu, si cu prooroceasca privire la cele de sus, si cu Darul te-ai cinstit, de Dumnezeu insuflate, | si te-ai invrednicit dumnezee- stei fericiri; si acum ai casti- gat indrazneala si mild catre cel prea bun; nu inceta a te ruga, pentru cei ce te lauda pre tine cu credinta, si te cinstesc ca pre un cinstit de Dumnezeu graitor si de Dumnezeu primit, ca sd ne scdpam din primej- dii, si sA se izbaveasca sufle- tele noastre. Slava, $i acum, a Nascatoarei : Casa descoperi tuturor mul- | timea milei si noianul cel ne- hotarit al bunatatii, Preacura- | ta, sterge toate pacatele slugi- lor tale; cdci ca o Maica a lui Dumnezeu preacurata, ai sta- panire preste lume, si cu pute- rea ta ocarmuesti toate precum voesti. Pentruca locuind intru tine Darul Duhului Sfant, iti a- juta intru toate neincetat, prea fericita. A Crucii, a Nascatoarel : Nu te tangui Maica, vazan- du-ma pre lemn spanzurat, pre mine cel ce m’ai nascut mai presus de fire, carele am span- | zurat pre ape pamantul fara ti- 23 nere, si am intins latimea Ce- rului cu cuvantul; ca ma voiu scula, si ma voiu prea mari, voiu sfarama cu putere impa- ratiile iadului, voiu pierde pu- terea lui si pre cei legati ii voiu slobozi de robia lui, ca un mi- lostiv, si la Parintele meu fi voiu aduce ca un iubitor de oameni. STIHOAVNA din Octoih, Troparul, glasul al 2-lea: A proorocului tiu Doamne Sofonie... Slava. $i acum, a Nascatoarei. Cauta la sfargitul ci LA UTRENIE CANOANELE, Amandoua din Octoih. $i al prooroculuipe 4, Acrostihul la Greci este acesta: Marirea [ui Sofonie lumineaza. Facerea lui Teofan. Peasna 1, glasul al 6-lea. Irmos: ca pre uscat umbland Israil cu urmele prin adane, pre »gonaciul Faraon vazandu-l in- »hecat, a strigat: Sa cantam »lui Dumnezeu, cantare de bi- »ruinta. Pre tine te rugim Proorocu- le, stand inaintea scaunului lui Dumnezeu, sa te rogi cu dea- dinsul, sa ne darueasca lumina- re, noua celor ce laudam cu credinta cinstita pomenirea ta. Slava, Organ dumnezeesc incdpa-2 LUNA LUI DECEMVRIE tor te-ai aratat, priimind intru tine luminarile si Darurile dum- nezeescului Duh, prea intelep- te; pentru aceasta bucurandu- ne credinciosii pre tine te fe- ricim Sofonie. $i acum, a Nascatoarei Cu raze prea luminoase tot pamantullumineaza, Soarele cel ce a stralucit din sfant pante- cele tau, Stapana. Prin acesta luminandu-ne, pre tine te cin- stim Maica lui Dumnezeu. Peasna 3, Irmos: Nu este sfant precum tu... Celace toate le vede ca un Dumnezeu, cunostinta ce- lor ce vor sa fie, si stiinta ce- lor facute, ti-a descoperit inte- | lepte cu dumnezeeasca cuviin- ta, si ti-a ardtat fericite vred- nicule de minune. Slava : Intarindu-ti_ fericite mintea ta, cu cuvioasa indrazneala te- ai plecat pre tine insuti dum- nezeescului Duh, si te-ai facut incdpator dumnezeestilor insu- flari celor de acolo. $i acum, a Nascatoarei Tata toate neamurile te feri- cesc cu credinta, pre tine ceea- ce ai ndscut cu trup sub ani, mai presus de fire, pre Cuvan- tul cel fara de ani, si iards ai ramas Fecioara. Irmosul : Nu este sfant precum tu »Doamne Dumnezeul meu, ca- »rele ai indltat cornul credin- ,ciosilor tai, Bunule, si ne-ai in- »tarit pre noi pre piatra mar- »turisirii tale. CONDAG, glasul al 6-1 Podobie: Usa milostivir Curatindu-ti. mintea de in- tindciune, o ai facut oglinda dumnezeeasca, priimitoare de razele dumnezeescului Duh, gi acum ai ajuns catre izvorul stralucirilor bucurandu-te, in- telepte prooroace Sofonie, Sedeaina, glasul al 3-lea. Podobie : Pentru marturisirea... Priimind dumnezeeasca stralucire dela Domnul, luminat ai proorocit ca va sa vie Im- paratul slavei din Sion, rasarind scdpare si luminand marginile lumii cu lumina pururea ve- cuitoare; pre carele neincetat roaga-l, sa se mantueasca su- fletele noastre. Slava, $i acum, a Nascatoarei: F acutu-te-ai cort dumneze- esc al Cuvantului, insdti prea curaté Nascatoare de Dumne- zeu, intrecand pre ingeri cu curatiea; pentru aceea si pre mine, carele mai mult decat toti m’am spurcat cu patimile trupului, curateste-ma intru tot sfanta, cu apele cele dumne-zeesti ale rugaciunilor tale, dan- du-mi mare mila. A Crucii, a Nascatoarei: Mielusaua cea neintinata, si Fecioara Maica Cuvantului cea nestricaté, pre Cruce vazand spanzurat pre cel cea odraslit dintr’insa fara durere, ca 0 Mai- ca plangand, a strigat: Vai mie Fiul meu? Cum patimesti! vrand sa izbavesti pre oameni de pa- timile necinstei. Peasna 4, Irmos: Bristos este puterea mea, Dumnezeu si Domnul, cin- »Stita Biserica cu Dumnezeas- »cd cuviinté canta, strigand; »din cuget curat intru Domnul | »praznuind. Domnul tuturor s'a aratat noua, dupre proorocia ta Fe- | ricite, pre toti chemand la cu- nostinta lui, si din robie man- tuindu-i. Slava: Cu Darul fiind luminat, ai proorocit, zicand: ca vor sa fie sub un jug cei ce se vor inchina, si vor priimi credinta, | si Domnului vor sluji. $i acum, a Nascatoarei: Marie prea curata, risipeste turburarea_patimilor gandului meu, si viforul ispitelor, ceea- ___IN TREI ZILE 25 | ce ai ndscut izvorul nepatimirii, | Maica Fecioara. Peasna 5, Irmos ce dumnezeeasca straluci- reata, Bunule, sufletele »celor ce, maneca la tine cu dra- »goste, ma rog lumineaza-le, ,ca sa te vada Cuvinte al lui | ,Dumnezeu, pre tine adevara- »tul Dumnezeu, cela ce chemi »din negura greselilor. Din nedreptate la fapta bu- na, si din robia patimilor in- toarce-ma Fericite, cu rugaciu- nile tale, marite prooroace So- fonie, si la lumina evseviei ma indrepteaza. Slava: Impodobindu-ti sufletul tau | cu podoabele faptelor bune, | vrednic lai facut stralucirii dumnezeescului Duh: de la ca- | rele si cu Darul proorociei te-ai imbogatit. §i acum, a Nascatoarei: Vestesc zicerile proorocesti nasterea ta, Preacurata, cu prea | multe chinuri, ale cdrora vazand noi acum implinirea, pre tine | dupre adevar Nascatoare de Dumnezeu te vestim. Peasna 6, Irmos: | | Marea viefii vazindu-o... primind minunate_razele duhului ca o oglinda lu-