Pansamentul medicamentos intre sendintele de tratament Ca(OH)

Clorhexidina
Conf. Dr. Ioana

Suciu

Indicatiile aplicarii pansamentului medicamentos intracanalar

dezinfectie ( canal infectat, reluarea t.e. ) dizolvant tisular neutralizarea endotoxinelor in dentina material de obturatie temporara a canalului ( temporizarea obt. de durata) atenuarea durerii combatarea rezorbtiei radiculare posttraumatice

Pansamentul medicamentos intre sedintele de tratament indicatii complexitatea cazului timp insuficient pentru finalizarea TE intr-o sedinta canal cu exudat inducerea mineralizarii ( apexogeneza, apexificare )

Cerinte:
echilibrul intre efectul antimicrobian si compatibilitate tisulara sa se extinda cat de profund posibil in dentina sa nu altereze proprietatile dentinei

EFECTELE Ca(OH)2
actiune antibacteriana ( nu se exercita asupra intregului spectru bacterian ) reducerea simptomatologiei dureroase descompunerea materialului necrotic eliminarea secretiei persistente a canalului controlul rezorbtiei radacinii inducerea formarii de tesut calcificat contribuie la vindecarea leziunilor periapicale.

Ca(OH)2
Hermann (1920) coeficient minim de iritabilitate pH puternic alcalin - efect citotoxic ( daca depaseste FA ) in contact cu fluidul tisular, exudat, sange carbonat de calciu Ca(OH)2 + CO2 CaCO3 +H2O

actiunea antiseptica datorita: pH-ul alcalin, cuprins intre 11 si 12,5

este cel mai frecvent recomandat medicament

Timpul de actiune in canalul radicular

efect optim dezinfectant in 7 zile, 14 zile - 4 saptamani, maximum 3 luni transformare mai rapida in CaCO3 cand aplicarea Ca(OH)2 - in conditii de umiditate evitarea prelungirii in timp a pansamentului cu Ca(OH)2 pentru ca: efectul antibacterian nu creste in timp risc de fractura efect de vulnerabilizare a dentinei calitatea restauratiei temporare

PREPARATE MAGISTRALE
pulbere pasta prin adaugarea fie a apei distilate, a serului fiziologic , fie a unui anestezic fara vasoconstrictor, glicerina, clorhexidina 2% BaSO4 Rp: Sulfat de bariu 1parte Hidroxid de calciu 8 parti Apa distilata q.s flacoane inchise (3 luni) avantajul controlului consistentei

PRODUSE TIPIZATE
cantitate mai mica de Ca(OH)2 pasta(Calxyl) carpule (Reogan Rapid) seringa( Pulpdent, Hypocal, Calasept, Ultracal xs )

Calxyl - primul material in practica - compozitie: Ca(OH)2, CaCl2, NaCl, KCl, Na2CO3 si C3H5(OH)3

INDICATII
1. in gangrena necomplicata aplicatie unica (1-2 saptamani) 2. in parodontitele apicale cronice reimprospatata la intervale de 3 saptamani, pana la obtinerae tendintei de vindecare radiologica a leziunii. 3. apexificare 4. resorbtia radiculara interna 5. rezorbtia radiculara apicala externa 6. cai false radiculare 7. fracturi radiculare orizontale inchise 8. replantare dupa avulsie traumatica

TEHNICI DE APLICARE
ac Lentulo; plugger injectarea cu seringa; injectarea cu seringa de presiune (Pastinject, Messing gun) pile activate ultrasonic propulsarea: ac Kerr tip burghiu condensata cat mai dens posibil, evitand extruzia prin FA compactarea este influentata de: incurbarae canalului, diametrul preparatiei, capacitatea de uscare a canalului

MECANISM DE ACTIUNE
Ca(OH)2 creste pH-ul local, creand un mediu favorabil repararii osului. Nu exista date concrete referitoare la faptul ca pasta hidroxid de calciu ar avea proprietatea de a induce formarea de tesut dur, aceasta se datoreaza proprietatilor antimicrobiene ale pastei, care permit instalarea vindecarii naturale in absenta elementului iritativ, infectios; se micsoreaza spatiul disponibil pentru fluidele tisulare; formarea de fibre de colagen si reducerea inflamatiei intr-o perioada de 30 de zile de la instituirea tratamentului.

MECANISM DE ACTIUNE
inducerea formarii de tesut calcificat este data exclusiv de ioni de Ca++ derivati din torentul sanguin, inducand procesul de vindecare a leziunilor osteitice periapicale (Zander 1939). in 1964, Pisanti, Sciaky si Stark au folosit ioni de calciu marcati radioactiv pentru a preciza cu exactitate sursa calciului din tesutul depus in urma folosirii hidroxidului de calciu. Ei au concluzionat astfel ca puntea de dentina contine exclusiv ioni de calciu din fluxul sanguin si ca medicatia creeaza doar conditii favorabile pentru vindecare si nu contribuie ea insasi la mineralizare.

PROPRIETATI
este un puternic bactericid - pH ridicat, pH-ul alcalin avand efect distructiv asupra membranei bacteriene, efectul antimicrobian insa, nu se exercita asupra tuturor germenilor din sistemul endodontic ( enterococi, actinomicete ) reduce atat numarul coloniilor bacteriene, cat si produsii lor toxici (1 saptamana). Prin indepartarea detritusului detinar, este facilitata difuzia; eliminarea secretiei apicale, se datoreaza pe de o parte proprietatilor antibacteriene, iar pe de alta parte eliberarii ionului hidroxil , ca urmare se poate induce reparatia si calcificarea, prin formarea unei bariere fibroase; descompunerea materialului necrotic, actiunea sa fiind similara cu cea a NaOCl, prin lizarea substantelor proteice degradate; hidrolizeaza fractiunea lipidica a lipopolizaharidelor bacteriene.

1.

In concluzie:
Ca(OH)2 nu are actiune antimicrobiana eficienta impotriva tuturor germenilor din canalul infectat ( s-au identificat bacterii viabile dupa 30 de zile ) tehnici moderne de curatare, modelare si dezinfectie pot reduce eficient numarul bacterilor respectarea protocolului antiseptic rolul solutilor irigante in secventialiate: NaCl, EDTA, Clorhexidina rezultate superioare: Ca(OH)2 cu aditiv Clorhexidina ( canal radicular infectat, reluare de tratament)

Ca(OH)2 rezidual
compromite adeziunea accelereaza priza sigilantului pe baza de eugenat de zinc

Ca(OH)2 rezidual
Ca(OH)2 cu aditivi Clorhexidina, de preferat solutie si nu gel ( mai dificil de indepartat ) conuri de gutaperca cu Ca(OH)2 + CHX ROEKO ), nu sunt recomandabile ( efect antibacterian limitat ) se recomanda: EDTA pentru neutralizarea Ca(OH)2 rezidual largirea canalului cu un nr aditional al instrumentului la LL (

Clorhexidina
timp de actiune minimum 2-3 zile 7-14 zile chiar 3 luni ( efect remanent) efect antibacterian bun, nu are efect de dizolvant tisular

T. E. intr-o sedinta vs. sed. multiple

evaluare individualizata ( istoric medical, dentar,cantitate de structura dura restanta, simptome si semne de inflamatie si infectie, complexitate anatomica ) o sedinta: absenta infectiei ( la dintii fara PA ) sedinte multiple: PA, reluarea TE strategie de dezinfectie

daca curatirea + modelarea + tratamentul antimicrobian minutios vindecare comparabila, indiferent de nr de sedinte

MTA
Prof. Torabinejad Universitatea Loma Linda California

INDICATII
perforarile radiculare obturatii retrograde tratamentul expunerii pulpare accidentale, datorita calitatii de formare a puntilor de dentina, biocompatibilitatii, pH-ului alcalin si reactiei inflamatorii reduse.

MICROINFILTRATIA

spatiul marginal dintre peretii dentinari si diferite materiale (dupa MAILEFFER)

pH-ul
de la 10 creste la 12,5 in 3 h similar cu cel al Ca(OH)2 SOLUBILITATEA lipsa de solubilitate

PRODUSE COMERCIALE
ProRoot MTA - Dentsply

INDICATII
coafaj direct apexificare perforatii ale radacinilor sau ale furcatiei rezorbtie radiculara interna si externa obturatie retrograda

APLICAREA ALTERNATIVA Ca(OH)2 - MTA

INSTRUCTIUNI DE UTILIZARE IN PERFORATII SI RESORBTII INTERNE

sub izolare cu diga, irigatii largi cu NaOCl se usuca canalul si se identifica locul rezorbtiei se obtureaza canalul apical de defect folosind materialul de tip carrier, se introduce materialul in defectul rezorbtiv se condenseaza - con de hartie se confirma radiologic plasarea materialului. se aplica o buleta umeda in canal si se sigileaza cavitatea de acces cu un material de obturatie provizorie pentru minim 4 ore dupa 4 ore la o alta programare, se izoleaza cu diga si se examineaza materialul (MTA); daca acesta a facut priza, se obtureaza restul canalului, MTA ramanand permanent in canal.

DEZAVANTAJE Ca(OH)2
1. efectul antimicrobian nu se exercita asupra tuturor speciilor bacteriene din sistemul endodontic 2. multiple etape de tratament necesare; 3. rezultate impredictibile ale formarii unei bariere apicale; 4. probleme estetice; 5. costurile; 6. variabilitatea duratei tratamentului; 7. dificultati in monitorizarea pacientului; 8. tehnica anevoioasa de aplicare si indepartare; 9. nereusita tratamentului; 10. microinfiltratie bacteriana in caz de obturatie provizorie neetansa. 11. in caz de utilizare pe termen lung, influenta negativa asupra proprietatilor fizice ale dentinei ( predisp. fractura )

AVANTAJE & DEZAVANTAJE MTA

AVANTAJE 1. utilizarea MTA pentru apexificare in aceeasi sedinta cu obturatia de canal de durata ; 2. sigilarea apicala favorizeaza regenerarea osoasa; 3. lipsa fracturilor radiculare, datorita obturarii cu gutaperca a restului canalului si a restaurarii compozite imediate a dintelui; 4. in contact cu tesutul periodontal determina cementogeneza. DEZAVANTAJE 1. dificultatea prepararii, manevrarii si introducerii materialului in canalul radicular; 2. riscul unei obturatii cu depasire, materialul neavand caracter rezorbabil; 3. costul ridicat al materialului;

PROPRIETATI
Rezorbtie Timp de priza Usurinta in manevrare Formarea unei bariere apicale Pretul materialului Numar de sedinte necesar Indepartarea materialului Complicatii

Ca( OH)2
da nu face priza da da

MTA
Nu lent (4h) da da

mediu multe da fracturi

mare putine nu obturatii cu depasire