P. 1
Viata Si Opera Lui Shakespeare

Viata Si Opera Lui Shakespeare

|Views: 86|Likes:
Published by Andreea Ignişca

More info:

Published by: Andreea Ignişca on Jan 31, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/22/2012

pdf

text

original

Viata lui William Shakespeare

La Stratford, capul familiei reusi, cu o leaca de osteneala si cu sprijinul zestrei tinerei sotii, sa se intareasca binisor, castigand repede stima pasnicilor sai concetateni, ca meserias, negustor intreprinzator si om de omenie. Dupa pierderea neuitata a primilor doi prunci- doua fetite: Joan nascuta in 1558 si Margaret, in 1562 – tatal avu multumirea sa inscrie in registrele bisericii Sfintei Trinitati, la 26 aprilie 1564, botezul primului baiat: Gulielmus filius Johannes Shakespeare, nascut, probabil, cu trei zile inainte. Sotii Shakespeare vor mai avea trei baieti si doua fete. Meseriile lui John Shakespeare au variat, dupa pulsul afacerilor: fermier, negustor de grane si de vite, tabacar si poate macelar, in orice caz manusar si negustor de lana, apoi, dupa dobandirea rangurilor administrative, probabil ca s-a amestecat si in alte treburi, in care graba imbogatirii si nepriceperea i-au adus ruina. Fiul manusarului s-a arata luminii intr-un an care proorocea intoarcerea constelatiilor cu osia catre o noua directie. Anul care, rapind lumii pe Michelangelo, i-l daruia pe Galileo Galilei sip e Shakespeare, pentru ca oamenii noii generatii sa vada mai bine si mai departe, prin luneta geniului lor. Arhivele indica prezenta la Stratford, in “anii de ucenicie” ai lui Willliam Shakespeare, a catorva dintre cei mai buni pedagogi la care puteau aspira parintii tineretului scolar din regiune. Urma regulat la serioasa grammarschool(scoala particulara, cu limba principala de predare Latina) din Stratford-pe-Avon. Programul scolii, reconstituit de Frippm arata precum urmeaza: Baiatul trebuia sa fie la scoala – spalat si hranit – la orele 7 dimineata iarna, si la 6, vara. Faceau rugaciunea si invatau la Latina, pana la orele 11, cand erau trimisi acasa, la masa. Acasa, baiatul cel mare(asa cum era Will) ajuta la gospodarie, tragea ale-ul in urcior, punea si taia friptura si painea pentru parinti. Manca si el, apoi strangea masa si ajuta la spalatul vaselor. Pleca repede la scoal, unde programul continua, fara intrerupere, dela 1 la 5 p.m cu: logica scolastica, retorica si greaca. Aveau doua dupa-amieze libere pe saptamana si o luna jumatate de vacant ape an. Programul, peste masura de incarcat, nu era de natura sa favorizeze placerea studiului. Dar datorita blandetii parintilor, care-l crutau de corvezile casei si deseori inchideau ochii cand Will mai lasa deoparte cartea, preferand sa admire, cu privirile pierdute, formele schimbatoare ale norilor de pe Avon, baiatul n-a dus-o rau cu scoala si a profitat suficient. Will mergea pe cincisprezece ani, cand a terminat scoala. Se pregatea poate pentru una din bursele de la Oxford, acordate de sir Hugh Clopton celor mai buni elevi din Stratford, cand steaua cea buna a familiei a apus dintr-o data. Necazuri peste necazuri di lipsuri de tot felul s-au abatut peste ai sai, din clipa in care intoleranta religioasa si politica devenise in Anglia o indeletnicire banoasa pentru mosieri si denuntatori. In anii acestia, de mari dificultati materiale, de amaraciune si revolta, la care s-au mai adaugat moartea unui copil (Anne) si nasterea altuia, Edmund-care va deveni comedian, ca si fratele lui- nu se mai putea pune problema studiilor universitare ale lui Will. El este angajat baiat de pravalie la macelarul Cowdrey, fostul primar din Stratford, ca sa poata contribui la intretinerea familiei. De aici inainte profesiunile lui William Shakespeare aveau sa varieze, dupa legile norocului: poate monitor la “grammarschool ( pe banca lui de la scoala, pastrata la muzeu, este sapata aceasta inscriptie edificatoare: “Nulla emolumenta laborum-Nici o schimbare pentru truda mea!), sau contopist la Henry Rogers, notarul targului.

asa cum le-am povestit si noi mai sus. o mare dramaturgie patriotica. plin de intreg oprobiul si ridicolul admis de marginile cenzurii regale. vine la Londra. Poate fi numit si intamplare faptul ca Shakespeare. fara putinta unui ajutor parintesc. pe jos . pe Shakespeare. Trebuia deci sa se hotarasca a privi-cu ingrijorare-catre baza piramidei sociale. inflacarat de norocul unora. negustori si nobilime de tara. Aceste flagelari salbatice in infiorau de dezgust. amandoua cu prenumele Anne si se insoara cu fata batrana. lasandu-si deocamdata familia in voia soartei. asadar. a raposatului Richard Hataway. biografii au opinat felurit. el obtine de la episcopia din Worcester. Will locuise. care i-ar fi furnizat acea uriasa documentare antropogeografica de care da dovada. Shakespeare a trait astfel doua evenimente capitale pentru debutul sau literar: infrangerea Armadei si gloria teatrului lui Marlowe. Will Combe sau la batranul Burbage. nepasator si inca in fuga mare. Insurat cu o femeie saraca.Toata vara anului 1582. Limbajul acestuia era deosebit de gustat de contele Southampton. trecea prin fata inchisorii Bridewell. Situatia sociala a tanarului William Shakespeare se aseamana cu a multor tineri de la sfarsitul secolului al XVI-lea. in primavera anului 1585. Iata-l. in jurul anului 1586. Fenomenul generalizat al “pauperizarii” eliminase. presupune o intriga melodramatica. Dar Shakespeare urca. totusi plin de energie. si-a ales o alta gazda. Majoritatea biografilor sunt de accord ca in acest “spatiu gol” pot fi incadrate cateva lungi calatorii.catre Blackfriars. la Londra. pe urma la un han. sau in ultimul an de “ucenicie”. o mila si ceva mai la deal de casa lui. dinaintea careia era instalat stalpul unde se biciuiau femeile de moravuri usoare. deocamdata. cel mai stralucit reprezentant al Renasterii tarzii in Anglia. cat si proprietatea provenita din negot. intr-o vreme in care elanul patriotic al poporului se intemeia inca pe luptele impotriva . in arborele-i stufos: tarani. era acum calfa la Londra. Shakespeare implinea douazeci si cinci de ani deschizand seria dramelor sale istorice. Despre mariajul acesta grabit. a caror familie numeroasa cuprindea. in care Will se-n-supune intre doua logodnice. la prietenul sau Dick. Gray. deci pe cale sa devina un londonez respectabil. in schimbul unei sume de bani. o dispensa de casatorie cu Anne Hathaway ca sa poata face nunta in post. in partea de miazanoapte a orasului. De acolo. numai din pricina consecintelor unei frumoase nopti de august. a inceput prin a scrie despre cel dintai mare inaintas al ei. Will fuge din Stratford. sau cu barca spre Southwark. Unul (J. cu trei copii mici. din perspectivele carierii lui viitoare atat blazonul. pe la Dick Field. prigonit de mosier. In cei trei-patru ani cat a lucrat “la toate”. la inceput. Manat de un asemenea dor si satul de persecutii. La Londra anului 1588. La cine sa traga? Si-a adus aminte ca un prieten din copilarie.W. tanarul Shakespeare s-a adaptat repede mediului nou in care intrase. spre “talpa tarii” ai carei reprezentanti nu lipseau din familiile Shakespeare si Hathaway. bineinteles. Thomas Morus. apoi se mutase la gazda unuia dintre ucenicii tipografiei. Dar sa recapitulam faptele: avea pe atunci douazeci si unu de ani. plecat de mult din Stratford. Sub semnul acestora va inaugura. scara succesului. de la marginea Stratford-ului. Tipul acestuia va reveni de repetate ori in opera lui Shakespeare. leganduse de o eroare strecurata in registrul Episcopal din Worcester. Altul. William si-a facut e lucru la ferma din Shottery. doi ani mai tarziu. Prigoana starnise in sufletul fugarului o ura meimpacata impotriva asupritorului. a “istorilor”. La 27 noiembrie 1582. atunci cand Shakespeare a fost admis in anturajul acestuia. in studiul sau-amplu si serios ne informeaza ca lucrurile s-au petrecut firesc. unde neputand lucra din pricina galagiei.

ori luxoasele resedinte ale nobililor care (ca si Hamlet) primeau bucuros pe comedieni. purtandu-si in chervanele grele putina recuzita si multele necazuri. Pana la data cand a devenit ./Cand bucuria somnului mi-e luata?/Cand noaptea nu-mi slabeste-al zilei greu. William Shakespeare cerea autorizatia de tiparire pentru poemul “Venus si Adonis”. iar cei ce intarziau. dupa acela al protectorului care-I patrona. La 4 mai 1597. cat continutul titlului de gentleman. Elena./ Si noapte-I ziua. I se acorda lui William Shakespeare si urmasilor sai de parte barbateasca titlul si armoariile de gentleman. William Kempe. l-a ales pe acelasi Dick Field. poezie lirica. el isi va petrece timpul intre noua-I locuinta. Cu “cronicile” (Henry VI. Shakespeare avea un program de munca foarte incarcat. La inceput s-a numit “Lord Strange’s Men” (Oamenii lordului Strange). cat timp ciuma a interrupt activitatea teatrelor. In aceasta perioada (1587-1592). Multe trupe s-au dezorganizat si s-au risipit in aceste lungi si nedorite “turnee”. Trupa lor a purtat trei nume diferite. si tanarul actor Shakespeare. La Compania Lordului Sambelan au aderat. in care Shakespeare “face-de-toate” el trece cu usurinta de la un gen literar la altul: drama istorica. casa mult dorita. flacau zdravan. dar i-a minat sanatatea. William Shakespeare nu le-a imprumutat niciodata cu cele trei cruci de Lorena de pe blazonul familiei. comedie. Richard III) si cele trei comedii scrise in anii acestia (Comedia incurcaturilor. pentru invatarea pe de rost a rolurilor si pentru a se cultiva. La 2 octombrie 1596. I-a trebuit oleaca de timp ca sa stranga suma ceruta de familia Combe pentru pamantul de la Stratford. a carui “Comedie a incurcaturilor” avea sa deschida cu success repertoriul din iarna anului 1594. Onorurile familiei au culminat in 1599. cel mai bun clovn al vremii.agresiunii imepriului spaniol. Truda “la toate” i-a adus gloria. Repetitiile la teatru incepeau dis-dedimineata. cand Heralzii de Arme au adaugat titlul si blazonului dobandit cu trei ani in urma dreptul lui John Shakespeare gent(leman) si urmasilor sai de a-si reuni armoariile familiei. dar pana la urma tot l-a cumparat si a mai facut si alte investitii. surmenta de noptile albe. Dupa 1603 succesorul Elizabethei i-a ridicat rangul de”King’s Players” (Comedienii Regelui). Shakespeare s-a mutat intr-un cartier mai onorabil si a inceput sa stranga bani pentru reabilitarea familiei ramasa la Stratford. Dar timp de cinci ani e pus pe lista contribuabililor restantieri din parohia Sf. cu ochii caprui si fruntea inalta. si la Londra. lui Sidney si Spenser. cu acelea ale Arden-ilor din Wilmcote. dotat cu o putere de munca si o inteligenta uluitoare. actorii au batut vechile drumuri. sau impreunate. la moartea lordului Hundson. de la un han la altul. blond. Scorpia imblanzita si Cei doi din Verona). asa ca la inapoiere au trebuit sa regrupeze in noi “companii”. ziua noaptea toata?” (Sonetul 28) William Shakespeare nu si-a parasit niciodata Compania in care a debutat. Intre 1592 si 1593. de pe Cheapside si hanurile idn provincie. are insomnii: “ Cum vreti sa rad sis a glumesc mereu. E obosit. fostul coleg de scoala din Stratford. cu “sexaginta libras sterlingorum”. intre altii. La 18 aprilie 1593. Ca editor al primului sau poem la moda. erau amendati. Pentru documentare a adoptat fara reserve versiunea istorica a lui Raphael Holinshed. dupa bunul plac al titularului. dupa faima si dupa mijloacele banesti ale fiecaruia dintre actionari. Imbunatatindu-si situatia baneasca. a inceput sa-I cada parul. Ce repde trece vremea! William Shakespeare a implinit treizeci de ani. pe la cinci. Acolo. cu permisiunea de a le folosi simple. cu emblema: soimul cuturand o lance si deviza (in franceza veche): NON SANS DROICT – Nu fara drept. el deschide seria marilor succese in care imbinarea fericita a realitatii cu fantezia optimista constituie principala insusire innoitoare a dramaturgiei sale. schimbandu-si denumirea in “Lord Chamberlain’s Servants” (Slujitorii Lordului Sambelan). cu totul. Spectacolul incepea la ora doua si se termina. cumpara de la William Underwood. Ca scriitor si actor. era “omul lor”. in curtea carora dadeau spectacolul. Credincios numai insemnelor care reprezentau “sonoritatea eroica” a numelui sau. asa incat lui Shakespeare nu-I ramanea decat seara si noaptea pentru creatia sa literara. opera prin care arunca manusa celebritatilor literaturii engleze. Shakespeare era foarte iubit de actori.

scrisese aproape jumatate din intreaga sa opera dramatica. la nevoie. intre doua varste ale omenirii. a carui opera istoriseste ivirea lumii rentierilor. impartise sarcinile gospodariei intre mama. Dar omul acesta. Opera lui Shakespeare a fost in permanenta si definitive legata de teatrul cu “intrare generala”. domnul fie laudat. a carei multime pestrita si zgomotoasa reprezenta pentru dansul un critic infinit mai “curat” decat “cunoscatorii frumosului” care hotarau soarta artelor dupa criteriul dogmelor clasice. gentleman. pe viata si pe moarte. La 23 martie 1616 il chema pe Francis Collins si In doua zile ii dicta testamentul sau: “Eu William Shakespeare din Stratford-pe-Avon. Dupa moartea batranului.coproprietar al “Globului”. Inactivitatea insemna inceputul sfarsitului. asa incat. bolnav si istovit. deocamdata. In anul 1605 si-a petrecut cea mai mare parte a ragazurilor acasa. Viata lui a fost viata unui om harnic si perseverant. ceea ce presupune o munca titanica. fara prea dese stersaturi. acasa. putea conduce. sau dupa gustul curtenilor sclivisiti ai unei regine batrane si cochete. in plimbarile lui prin imrejurimi. grijile casei dadeau asupra lui. nimic altceva. si prin simple dispozitii. Scria mult si repede. intre doua lumi. la Stratford. asupra caruia geniul cu care l-a inzestrat natura a revarsat lumina nemuritoare a unei glorii pe deplin meritate. intre ai sai. fiindca boala de care suferea avea nevoie de-o observatie medicala mai indelungata. mai mult tihnita. ca un amic senior. insa. declare si hotarasc…” . simtea ca peisajul acesta calm si nespus de drag I se leagana usor pe dinaintea ochilor. in care se pornise o lupta. a avut darul sa se desfasoare in vartejul unui furtunos sfarsit si inceput de veac. in perfecta sanatate si memorie. Doctoral Hall i-a recomandat un lung repaos si. in comitatul Warwick. Aceasta viata. Era foarte slabit si tot mai des. Nu avea strofa de rentier. sotie si frati. S-a intors la Stratford. Cu multa chibzuiala. Anul 1615 a fost anul obositei lui tihne.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->